Proiect Diploma Ristea Victor (1) [611427]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ
ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Specializare a: Inginerie economică în agricultură

Proiect de diplomă

„CONSULTANȚA AGRICOLĂ IN JUDE ȚUL
TELEORMAN . STUDIU DE CAZ ”

Coordonator științific;
Prof.univ. dr. ANGELESCU CARMEN
Absolvent;
RISTEA VICTOR

București, 2017

2
CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………………. …………………………….
Capitolul I: Aspecte teoretice privind consultanța agricolă …………………………………………… …….
1.1. Noțiuni introductive …………………………………………………………………… ………………………………….
1.2. Importanța consultanței ………………………………………………………………………………………………….
1.3. Necesitatea consultanței agricole ……………………………… …………………………………………………….
1.4. Principiile consultanței agricole ………………………………………………………………………………………
1.5. Tipuri de discuții individuale de consultanță ……………………………………………………………………..

Capitolul 2: Modele de sisteme de consultanță agricolă la nivel european ………………………. …..
2.1. Consultanța agricolă în Cehia
2.1.1. Evoluția sectorului agricol din Cehia ………………………………………………………………. .
2.1.2. Activitatea de consultanță în Cehia ……………………………………………………….. …………
2.2. Organizarea activității de consultanță agricolă în Ungaria
2.2.1. Evoluția sectorului agricol din Ungaria …………………………… ………………
2.2.2. Activitatea de consultanță agricola în Ungaria ……………………. …………………………
2.3. Organizarea activității de consultanță agricolă în Marea Britanie …………………………….. …
2.3.1. Sectorul agricol din Marea Britanie ………………………………………………………………….
2.3.2. Sistemul de consultanță agricolă în Marea Britanie ……………………………….. ………….

Capitolul 3: Studiu de caz: activitatea de consultanță agricolă din județul Teleorman ………… .
3.1. Caracterizarea generală a județului Teleorman ………………………………………………….. ………..
3.1.1. Caracterizarea fi zico-geografică …………………………………………………………………. ….
3.1. 2. Economia județului Teleorman ………………… …………………………………….
3.2. Activitatea din agricultura ……………………………………… …………………………….
3.3. Studiu de caz: activitat ea de consultanță desfășurată de Camera Agricolă Județeană
Teleorman ……………………………………………………………………………………………
3.4. Prezentarea proiectului realizat de Societatea consultanta S.C. SLY MANAGEMENT
S.R.L. Bucuresti : “Modernizarea fermei vegetale apartinand S.C. SA VIMAR SRL ”, in
cadrul Submasurii 4.1: Investitii in exploatatii agricole, PNDR 2014 -2020 ……………… …….

Concluzii ……………………………………………………………………………………… ……..
Bibliografie …………………………………………………………………………………… ……. 3
4
4
4
5
6
7

9
9
9
10
12
12
14
16
16
17

19
19
19
22
23

30

38

3
Introducere

In contextul importantei pe care o prezinta activitatea de consultanta pentru agricultura,
am realizat prezenta lucrare, intitulata: „Consultanta agricola in judetul Teleorman. Studiu de
caz”, pe care am structurat -o in: trei capitol e, concluzii si bibliografie.
In capitolul I al lucrarii sunt prezentate cateva aspecte teoretice ale activitatii de
consultanta: importanta activitatii de consultanta, necesitatea acesteia pentru agricultura,
principiile activitatii si tipuri de discutii individuale de consultanta, care reprezinta cea mai
agreata forma de catre fermieri.
Capitolul II abordeaza aspecte ale consultantei agricole in cateva tari europene si am ales
sa analizez situatia existenta in Cehia si Ungaria pe de o parte, ca fiind tari foste comuniste, care
au trecut prin acelasi proces de transformari ca si tara noastra dupa 1989, dar au niste sisteme de
consultanta agricola bine puse la punct. Pe de alta parte am analizat sistemul de consultanta
agricola din Marea Britanie, care are t raditie in desfasurarea aceste activitati, fiind unul din
promotorii consultantei agricole la nivel mondial.
Capitolul III al lucrarii reprezinta de fapt si studiul de caz pe care l -am efectuat asupra
activitatii de consultanta din judetul Teleorman , compl etat cu prezentarea unui proiect de
investitii in cadrul unei ferme din judetul Teleorman, proiect relizat cu sprijinul unei firme de
consultanta.
Concluziile din final subliniaza faptul ca o agricultura performanta nu se poate realiza
daca nu exista si un sprijin consistent din partea serviciilor de consultanta agricola, fie ele de stat
sau private.

4
Capitolul I
Aspecte teoretice privind consultanța agricolă

1.1. Noțiuni introductive1
Termenul de consultanță își are originile din limba latină, de la cuvântul “ cosultare ”, din
care, mai târziu, a derivate în franceză cuvântul “ consulter ” care se traduce prin a întreba , a cere
un sfat sau a cere părerea .
Consultanța presupune desfășurarea unor activități de tip:
– Corectiv – prin aceste activități se urmărește îmbunătățirea unei situații ce devine rea
sau este pe punctul de a se înrăutăți ;
– Informativ – pentru cei care sol icită acest serviciu, este menit să ofere informații într –
un domeniu care le este mai puțin cunoscut;
– Progresiv – se urmărește creșterea performanțelor față de un anumit nivel de referință;
– Creativ – folosite în cazul în care se solicită crearea unor situa ții noi sau cu un
caracter inovator.
Însumând definitiile de mai sus și tipul de activități ce se desfășoara în cadrul
consultanței ajungem la formularea următoarei definiții :
Consultan ța este o activitate ce îsi are ca scop optimizarea resurselor organiza țiilor din
mediul public și privat și, simultan, îmbunătățirea eficienței proceselor, traingului, selecției și
intregrării resurselor umane și tehnologice, ținând cont de necesitătile activității economice
respective pentru obținerea unei valori adăugate c ât mai mari.

1.2. Importanța consultanței2
Importanța consultanței derivă din faptul că aceasta are rolul de a asigura:
 Furniza date și informații în domeniu.
 Furniza sfaturi și soluții pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă
solicitanții serviciulu i de consultanță.
 Transferul rezultatelor cercetărilor stiințifice.

1 Consultanță – Note de curs , 2016 – Angelescu Carmen
2 Idem 1

5
 Transferul noilor tehnologii de producție.
 Difuzarea noutăților din domeniul ales.
 Acordarea de asistență tehnică specializată și sprijinirea antreprenorilor în
identificarea problemelor, analiza acestora și mai târziu rezolvarea acestora.
 Editarea și distribuirea de ziare și reviste și alte materiale scrise cu teme de interes în
anumite domenii.
 Realizarea de cursuri și instruire și perfecționare pentru persoane ce activează în
diverse dom enii.
 Motivarea pentru realizarea de acțiuni sau activități.
Activitatea consultantului începe de la o situație considerată nesatisfăcătoare sau cu
probabilitatea de a putea fi îmbunătățită. Pe lângă consilierea legată de problemele de natură
tehnică și te hnologică a producției, valorificarea producției, procurarea și folosirea unor factori
de producție, consultanța trebuie să vizeze și anumite probleme socio -economice.

1.3. Necesitatea consultanței agricole3
Necesitatea consultanței este determinată de următoa rele aspecte:
o Slaba pregătire profesională a producătorilor agricoli – cei mai mulți agricultori nu au
cunoștințe sau informații de specialitate sau, dacă totuși au studii în domeniu se lovesc de situații
dificile care necesită informații suplimentare pe c are consultantul i le poate oferi.
o Nevoia de reîmprospătare a cunoștințelor profesionale ale specialiștilor în domeniu – orice
activitate este supusă transformărilor de -a lungul timpului deoarece în permanență apar noutăți,
noi imputuri sau noi mijloace de producție sau tehnologii.
o Necesitatea obținerii unui alt punct de vedere – consultantul poate oferi un punct de vedere
imparțial, cu caracter original el fiind independent față de agricultor, văzând astfel lucrurile într –
o manieraă mult mai obiectivă decâ t acesta.
o Necesitatea justificării unei decizii sau acțiuni – pentru a evita orice posibilă discuție după luarea
unei decizii, managerii, uneori apelează la consultanți pentru sprijin în găsirea celei mai bune
solutții pentru ceea ce ei își doresc.
o Necesit atea soluționării unor probleme nou apărute – consultanții agricoli sunt specializați și
pregătiți pentru soluționarea oricărui tip de probleme aparut.

3 Idem 2

6
o Necesitatea de a învăța din activitatea de consultanță – unii manageri apelează la serviciile de
consult anță doar pentru a acumula noi cunoștințe sau deprinderi pentru a putea rezolva o
problemă pe viitor cu mai multă ușurință.

1.4. Principiile consultanței agricole4
Ca orice alt proces, activitatea de consultanța se desfășoară pe baza unei serii de principii
bine stabilite, dintre care enumerăm:
1. Competența profesională și specializarea în activitatea de consultanță . Consultantul
trebuie să dețină competența profesională pentru nivelul și domeniul de activitate pentru care
acesta oferă serviciul de consultanță. Acesta poate obține calitatea mai sus menționată prin:
– Pregătire profesională (studii univeristare sau postuniversitare)
– Instruire specializată și practică
– Pregătire profesională continuă
– Autoinformare și autoperfecționare
2. Consultantul trebuie să dispună de independență totală în activitatea sa . Consultantul
nu trebuie să aibă niciun fle de legături de dependență față de beneficiarul serviciului respectiv.
Pentru a asigura această poziție de independeță, consultantul trebuie să:
– Nu fie influențat de opini ile politice ale beneficiarului
– Nu aiba interese economice în structurile organizatorice ale beneficiarului
– Nu fie atașat emotional de beneficiar.
3. Activitatea de consultanță are un caracter de recomandare. Unul din cele mai
importante principii ale consult anței este reprezentat de faptul că aceasta nu trebuie să aibă un
caracter imperativ, de impunere pentru solicitant, ci trebuie prezentată ca o recomandare, un sfat.
4. Activitatea de consultanță are un caracter confidențial. Consultanții au datoria să nu
divulge informații referitoare la activitatea clienților sau să folosească aceste informații pentru a
obține beneficii sau avantaje în interes propriu.
5. Consultanța trebuie să promoveze noul, realizările științifice importante în domeniul în
care își desfășoa ră activitatea. Atunci când se fac recomandări, consultanții trebuie să aibă în
vedere cercetările privind noile tehnologii, avantajele și dezavantajele folosirii acestora și modul
în care acestea pot afecta activitatea întreprinderii clienților.

4 Idem 3

7
1.5. Tipuri de discuții individuale de consultanță5
Atunci când se alege un tip de discuție individuala, consultantul trebuie să țină cont că efectul
pe care îl va avea acea discuție depinde atât de calitatea soluției găsite, cât și de acceptarea
acestei soluții de cătr e beneficiar. Dacă beneficiarul serviciului de consultanță cooperează cu
consultantul, rezultatele obținute pot fi mai bune decât daca singura parte implicată în găsirea
soluției este consultantul singur.
Dicuțiile individuale de consultanță se prezintă s ub următoarele forme:
– Discuție individuală de tip diagnostic – tratament
– Discuție individuală de tip consiliere (sfătuire)
– Discuție individuală de tip participativ

A. Discuția individuală de tip diagnostic – tratament . Acest tip de discuție prezintă
următoar ele caracteristici:
– Este un model de discuție individuală utilizat de obicei în medicină.
– Se bazează pe punerea unei serii de întrbări, pe baza răspunsurilor acordate punându -se
diagnostica ce anume a provocat apariția problemei și se poate stabili metoda de
tratament.
– Este folosită de obicei de consultanții cu pregătire tehnică.
– Nu este un model folosit pentru orice tip de problemă, evitând a fi utilizat pentru
problemele în care raționamentul joacă un rol foarte important în luarea deciziilor.

B. Dicuția in dividuală de tip consiliere (sfătuire)
Acest model de discuție individuală este preferat atunci când sunt implicate sentimentele
și raționamentele beneficiarului și prezintă următoarele caracteristici:
 Consultantul poate ajuta beneficiarul în luarea unei d ecizii ținând cont de sentimentele și
de scara de valori ale acestuia.
 Acest model a fost dezvoltate de Carl Rogers pentru scopuri psihoterapeutice, el
considerând că oamenii au probleme de natură psihologică atunci când propria lor
imagine nu corespunde c u cea percepută de alții.
 Semnalele nonverbale, ca și cele verbale, sunt foarte importante pentru derularea discuției.

5 Consultanță – Note de curs , 2016 – Angelescu Carmen

8
 Beneficiarul consultanței, va deduce atitudinea consultantului față de el, dupa modul în
care acesta îl privește, felul cum acesta stă î n timpul discuției, după tonul vocii etc.
 Este foarte important pentru beneficiar să simtă că agentul de consultanță este într -adevăr
interesat de el și de problemele lui și că nu îl ajută doar pentru că este plătit să facă acest
lucru.
 Beneficiarul va ave a mai multă încredere în consultant și va fi mult mai probabil să
accepte informațiile acestuia, dacă simte că acesta îl acceptă și îl întelege.

C. Discuția individuală de tip participativ
Este un model de discuție individuală în care consultantul și benefic iarul contribuie
împreună la luare deciziei, fiind unul dintre tipurile de discuție individuală cele mai utilizate, și
prezintă următoarele caracteristici:
 Se preferă modelul participativ de discuție individuală în care decizia este luată pe cât
posibil de către beneficiar, consultantul putând evalua dacă acesta are într -adevăr nevoie
de el.
 Prin utilizarea acestui model de discuție individuală se combină informațiile
consultantului cu cele ale beneficiarului, acest lucru permite celor doi parteneri să
indentifice soluțiile alternative posibile dar și rezultatele ce se pot obține prin adoptarea
fiecăreia dintre aceste soluții.
 este responsabil pentru alegerea făcută.
În cadrul acestui tip de discuție se utilizează următoarele tehnici:

9
Capitolul 2
Modele d e sisteme de consultanță agricolă la nivel european

2.1. Consultanța agricolă în Cehia
2.1.1. Evoluția sectorului agricol din Cehia
Agricultura, în întregime privatizată în perioada 1989 – 1992, este axată pe creșterea
animalelor, în principal bovine și p orcine, dar și pe culturi de cartofi, sfeclă de zahăr, cereale (orz,
hamei – unul dintre principalii producători mondiali) și pomicultură.
Republica Cehă are cea mai mare dimensiune
medie a exploatațiilor agricole din Uniunea
Europeană (84,2 hectare), pre cum și cel mai mare
număr de salariați pe fermă (4,3 persoane).
Potrivit ultimului recensământ agricol,
producția de cereale reprezintă principala sursă pentru
sectorul vegetal, Cehia reușind chiar să exporte o
parte din recolta anuală, în timp ce sectorul zootehnic
se află în declin, piața produselor de origine animală (în special carne de porc și lactate) fiind
dominată de importurile din alte state membre UE.
În ultimii zece ani, numărul exploatațiilor agricole din Cehia a scăzut cu 13,8 la sută. În
2010 erau înregistrate 22.864 de ferme, față de 26.539 în 2000. Totodată, suprafața terenurilor
agricole s -a redus în cei zece ani de la 3.604.000 hectare la 3.483.500 hectare.
Suprafața arabilă a țării a ajuns la 2.513.845 hectare,
din care 1.450.757 hectare sunt integrate în producția de
cereale, 495.884 hectare sunt alocate pentru cultivarea
plante industriale (rapiță, floarea soarelui și soia), iar
399.968 hectare revin culturilor furajere. Pajiștile
permanente ocupă în total 928.817 hectare.
În ceea ce p rivește forța de muncă implicată în

10
agricultură, există un total de 186.100 de persoane angajate, din care 132.750 în mod permanent.
Cel mai mare grup (36.384) are vârsta cuprinsă între 45 și 54 de ani, iar cel mai mic număr de
angajați este sub 24 de ani (7.726 persoane).
Creșterea păsărilor este principala activitate zootehnică, cu un efectiv de 25.322.881
păsări, urmat de creșterea porcinelor (1.907.994 capete) și a bovinelor (1.328.925 capete).

2.1.2. Activitatea de consultanță în Cehia
În Cehia experi ența fermierilor variază în funcție de perioada în care și -au început
activitatea (înainte sau după 1990) Specialiștii sunt de acord asupra faptului că numărul
fermierilor neexperimentați este relativ mare (aproape toți cei care și -au început activitatea d upă
restituirea pământurilor). Republica Cehă încurajează modernizarea fermelor de o manieră care
să atragă băncile, fapt care permite fermierilor să aibă acces la serviciile de consultanță oferite de
companiile private. Cei mai mulți fermieri solicită con sultanță în diverse domenii, dar în multe
cazuri nu reușesc să pună în practică sugestiile primite, neputând astfel să aprecieze avantajele
acestora6.
Politica națională în materie de consultanță agricolă
În Republica Cehă, Ministerul Agriculturii (MA) r eprezintă organismul consultativ al
sistemului în ceea privește aspectele conceptuale și de conducere.
MA creează condiții pentru furnizarea serviciilor de consultanță prin intermediul
programelor de sprijin din subvenții naționale și al Programului pentr u Dezvoltare Rurală (RDP).
Institutul de Informare și Economie Agrară (IIEA) este o organizație care funcționează pe
baza subvențiilor acordate de MA și se concentrează pe educație și consultanță.
IIEA gestionează Registrul de consultanți al MA, pregătire a acestora pentru acreditare și
verificarea serviciilor de consultanță sprijinite din RDP, măsura I.3.4.
IIEA elaborează materiale metodologice pentru nivelurile individuale ale sistemului de
consultanță și coordonează activitatea specializată a instituții lor de cercetare științifică.

6 Kohout, P., 1997 – Czech Country Report of the International Workshop on „Addressing Agricultural
Extension Needs", Nitra, Slovakia.

11
Agențiile pentru agricultură și zonele rurale fac parte din structura organizatorică a
Rețelei Rurale Naționale la nivel regional și districtual. Ele asigură în principal informare a
privind schemele de ajutor.
Centrele regio nale de informare pentru dezvoltarea agriculturii și a zonelor rurale asigură
transferul de informații de la organismele centrale și autoritățile regionale către grupurile țintă,
inclusiv clasificarea și prelucrarea acestora în funcție de necesitățile regi onale.
Consiliul Național Consultativ pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală este organismul
consultativ și de inițiativă al Ministerului Agriculturii în ceea ce privește activitățile asociate cu
finanțarea de la bugetul public a activităților de consult anță în sectorul agriculturii și al
dezvoltării rurale.
În Republica Cehă, candidații la poziția de consultant trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
 Studii superioare complete la nivel de doctorat, master sau universitar sau studii
superioare profesionale complete la data depunerii cererii, cel puțin trei ani de experiență
dovedită în calitate de consultant sau în producție în subdomeniul de acreditare ales.
 Studii secundare cu examen final și, la data depunerii cererii, cel puțin patru ani de
experiență în calitate de consultant sau în producție în subdomeniul de acreditare ales.
 Acreditarea consilierilor este cea mai importantă parte din sistemul de consultanță
agricolă ( FAS) în Cehia, calitatea acestora fiind garantată de sistemul de acreditare al
IAEI și MA.
 Consilierii sunt instruiți profesional în fiecare an si informați despre noutățile și
modificările din sectorul agricol.
Numărul consultanților acreditați la nivelul anului 2013

12
Candidatul trebuie să absolve cu succes un curs de pregătire care să includ ă calificare
profesională pentru atingerea unui anumit nivel de cunoștințe privind eco -condiționalitatea,
Natura 2000, aspectele de agromediu, programele legate de politica la nivel județean, de exemplu
Programul de dezvoltare rurală al Repu blicii Cehe și programele aferente, precum și privind
securitatea la locul de muncă.
 La finalul cursului, candidații trebuie să susțină un proiect de acreditare independent.
 Institutul de Informare și Economie Agrară (IIEA) din Republica Cehă este respons abil
de asigurarea calificărilor actualizate pentru consultanți. IIEA colaborează cu
universitățile, cu organizația nonprofit și cu Camera Agricolă de Comerț și organizează
diferite seminarii și activități de formare pentru consultanți. Consultanții sunt i ncluși în
sistemul de educație obligatorie.
 Întreaga activitate a FAS are la bază principiul conform căruia consultantul trebuie să
evalueze situația specifică a fermierului (exploatației agricole) și după această analiză
furnizează informații clare, direc te și ușor de utilizat pentru fermier.
 Sistemul actual rezolvă foarte bine cerințele necesare ale PAC, eco -condiționarea și
regulile GAEC (Good Agricultural and Environmental Conditions) .
 Acreditarea consilierilor este cea mai importantă parte din FAS în Cehia,calitatea
acestora fiind garantată de sistemul de acreditare al IAEI și MA.
 Consilierii sunt instruiți profesional în fiecare an si informați despre noutățile și
modificările din sectorul agricol.

2.2. Organizarea activității de consultanță agrico lă în Ungaria
Ungaria este o țarã cu economie medie dezvoltatã, specificul ei fiind industria si
agricultura .

2.2.1. Evoluția sectorului agricol din Ungaria
Datorita climei favorabile si solurile fertile in Campia Dunarii se inregistreaza recolte
bogate de porumb, grau, orz, ovaz, floarea -soarelui, iar in regiunile irigate de pe Alfold se cultiva
si orez. Agricultura prospera a contribuit in mare masura la un nivel de trai relativ ridicat al
Ungariei .
Condițiile naturale din Ungaria sunt favorabile produ cției agricole, aproximativ 66,5%

13
din teritoriul țării putând fi folosit pentru agricultură. 77% din această suprafață reprezintă
pământ arabil și fiecărui locuitor îi revin în medie 0,6 ha de teren. Climatul continental și
calitatea eterogenă, dar în ansa mblu bună a solurilor, ca și rezervele naturale de apă, care permit
irigarea a 10 – 12% din suprafața totală a terenului, fac posibilă obținerea unei game largi de
produse agricole.
Condițiile naturale, situația geopolitică a țării, relațiile sale economice tradiționale, lipsa
de resurse minerale și respectul oamenilor pentru pământ sunt deosebit de semnificative și
conferă agriculturii un important rol economic pe plan național.
În anii cu un climat normal se înregistrează un surplus în producția agricolă, ca și în cea
agroalimentară, oferta depășind cererea internă. 8% din populația activă își câștigă existența de
pe urma agriculturii. Astfel, 20 -22% din exporturi provin din industria alimentară, iar industria
forestieră, de agrement și pescuitul contribuie cu 7,2% la PIB.
În prezent, în Ungaria, o treime din proprietari își arendează pământul, iar fermele de
peste 100 ha ocupă cca 79% din teritoriul țării.
Reusind sa acopere necesarul intern, Ungaria se inscrie ca o tara exportatoare, cu o
contributie major a in dezvoltarea economica a multor state ale Europei Centrale.
Contributia medie a agriculturii la PIB -ul tarii este de 5,2%, fiind, de altfel, o ramura
economica de baza.
Ungaria exista 6,2 mil. Ha teren arabil, dintre care doar 5,8 mil. ha sunt exploat ate, restul
fiind parloage, din cauza terenurilor plate, foarte multe amplasate langa paduri, unde vanatul ar
putea distruge culturile. De aceea, maghiarii evita sa cultive pe acele zone.
Din 1990 -2012, agricultura maghiara a crescut ca si productivitate c u 52%. Tot dupa
1990, in Ungaria zootehnia a scazut ca si pondere, insa culturile de cereale au crescut foarte
mult.
Ungaria, intr -un an normal, din punct de vedere climatic obtine 6 mil. de tone de grau si
in jur de 10 mil. tone de porumb, insa consumul intern este 1 -1,5 mil. tone. Restul merge la
export. Consmul intern este asa de scazut din cauza sectorului zootehnic, care in ultimii ani a
scazut dramatic, ajungand in prezent la 1 mil. de bovine, 2 mil. porcine, 700 mii de ovine.
Practic, fermierii ma ghiari s -au indreptat mai mult catre culturile de cereale, lasand la o parte
zootehnia.
În Ungaria, exista o lege prin care statul este obligat sa dea banii fermierilor. Mai mult,

14
pentru 2013, partea nationala a crescut in raport cu inflatia. Pe langa ace asta forma de sprijin,
fermierii mai pot apela la fondurile destinate diverselor proiecte privind domeniul agricol, cum ar
fi, programul Rabla la tractoare si masini agricole, care în Ungaria functioneaza foarte bine, încă
de acum 15 ani.
In 2012, agricultura a fost serios afectata, au aparut pierderi, si automat pretu rile
produselor alimentare au crescut . Statul a intervenit, micșorând TVA -ul și de aceea prețurile
produselor de bază au fost mai mici decât în România.
Fermierii maghiari sunt adeptii tehnologiilor moderne. Folosesc soiuri si hibrizi
performanti, dar si produse de protectia plantelor, pentru a nu -si pune in pericol culturile.
Culturile de cereale reprezintă 31 la sută din suprafața agricolă a țării. Alte culturi
importante sunt cele de floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi și o varietate mare de pomi
fructiferi.
De asemenea, Ungaria este cunoscută în lumea întreagă pentru vinurile sale din regiunile
Tokaj -Hegyalja și Eger , unde productiile obtinute sunt atat calitative, dar si cantitative.
Plantatiile viticole sunt protejate prin lege și trebuie respectate atat criteriul de demarcatie
cat si cel de selectie.
La fel de apreciată este și pálinka de fructe.
Un alt simbol al agriculturii maghiare este paprika, acei ardei iuți sau dulci omniprezenți
în bucătăria tradițională .
Sectorul zootehnic este axat în principal pe creșterea vacilor, porcilor, oilor și a păsărilor.
De altfel, Ungaria este al doilea mare producător și principalul exportator al ficatu lui de gâscă,
atât de solicitat în gastronomia franceză.

2.2.2. Activitatea de consultanță agricola în Ungaria
Organizarea consultanței profesionale
Consultanța profesională este furnizată de către unități special create în acest scop, aflate
în subor dinea Ministerului Agriculturii. Pentru soluționarea problemelor de profil cu caracter
general există două persoane în cadrul Departamentului Agricol și câte o persoană în fiecare din
cele 19 birouri regionale aflate în subordinea acestuia. Consultanța de specialitate este acordată
de experți care figurează în registrele Departamentului Agricol.
În Ungaria, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este responsabil pentru

15
gestionarea sistemului de consultanță, iar Institutul Educațional și de Consultanț ă este
responsabil de sarcinile operaționale (eficiența și evaluarea consultanței etc.).
Centrele regionale de consultanță (7) sunt integrate în universități care participă la
formarea profesională a consultanților. Pentru a primi sprijin UE pentru costur ile consultanței,
fermierii trebuie să depună o cerere direct la Centrele districtuale de consultanță. Cele 82 de
centre districtuale de consultanță sunt formate din asociații științifice, camere, asociații și
asociații educative.
Lista consultanților est e disponibilă la Serviciul de informare al Oficiului Camerei pentru
agricultură din Ungaria sau la adresa de internet www.vkszi.hu în secțiunea decuplare, unde se
indică specialitățile disponibile. În Ungaria există aproximativ 800 de consultanți autorizaț i.
Autorizarea se realizează de către Centrul Național de Consultanță.
După terminarea studiilor universitare, consultanții trebuie să participe la cursuri de
formare de bază și să susțină examene pentru a dobândi competențe privind administrarea
agricult urii, producția alimentară, modul de transferare reușită a cunoștințelor către serviciul de
consultanță și tehnologia informației pentru consultanții agricoli.
Consultanții pot alege di ntre 22 de domenii profesionale și trebuie să îndeplinească
următoarel e cerințe principale:
 Diplomă universitară
 3 ani de practică
 Lipsiți de interese comerciale
 Nu desfășoară activitate în administrația publică
În Ungaria, în afara criteriilor de înregistrare, consultanții trebuie să dispună de
competențe foarte bune de com unicare și empatie pentru a putea analiza în profunzime situația și
problemele fermierilor. De asemenea, este important pentru consultant să țină legătura cu cât mai
mulți fermieri. Prin urmare, mulți dintre cei mai eficienți consultanți oferă de multe ori prezentări
în cadrul unor reuniuni și evenimente profesionale și predau cursuri la locul de muncă.
În Ungaria, metoda de lucru (abordare) este întotdeauna stabilită de consultant, în funcție
de ceea ce dorește fermierul. Majoritatea fermierilor necesită v izite personale și consultanță.
Mulți dintre aceștia doresc ca un consultant să fie disponibil la telefon la orice oră. Nu mulți
fermieri utilizează internetul, dar numărul de utilizatori este în creștere; cu toate acestea, în timp
ce informațiile generale pot fi valoroase, acestea nu oferă informații adaptate exploatației

16
agricole. Grupurile restrânse de la anumite exploatații agricole selectate constituiau un
instrument foarte popular, iar Ungaria intenționează să reînceapă să îl subvenționeze.
Ungaria se lectează organismele de consultanță utilizând următoarele criterii: consultanța
este furnizată numai de consultanți înregistrați, având un birou echipat suficient și experiență în
consultanța agricolă. În Ungaria, au fost selectate 82 de organisme de consu ltanță privată pentru
a angaja consultanți înregistrați. Organismele de consultanță încheie contracte cu fermierii care
achită serviciul. Ulterior, fermierii pot solicita o rambursare în temeiul RDP. Nu există ajutor
suplimentar pentru organismele de consu ltanță sau pentru consultanți.
În Ungaria, fermierii sunt liberi să încheie un contract de consultanță cu oricine, însă au
dreptul să primească sprijin numai în cazul în care contractul este încheiat cu Centrele regionale
de consultanță, iar consultantul e ste pe lista oficială de consultanți.

2.3. Organizarea activității de consultanță agricolă în Marea Britanie
2.3.1. Sectorul agricol din Marea Britanie
Agricultura este intensivă, puternic mecanizată și
foarte eficientă după standardele europene, produ când 60%
din necesarul de hrană cu doar 1 ,2 % din populația activă.
 Suprafața totală a țării – 24,4 mil. Ha
 Suprafața agricolă – 15,38 mil. Ha
 Suprafața arabilă – 5,9 mil. Ha
 Ponderea populației ocupate în agricultură – 1,4%
 Contribuția agriculturii în P IB – 1,2%.

Structura exploatațiilor agricole :
 Suprafața medie a unei exploatații agricole – 77 ha
 Numărul total de exploatații agricole – 233.000, fiind in descrestere.
 Agricultura britanică utilizează aproximativ 70% din suprafața terestră a țării, însă
contribuie la formarea Produsului Intern Brut cu doar 1,2 procente.
În pofida avansului tehnologic, a solului fertil și a subvențiilor de care dispun, britanicii
realizează venituri modeste comparativ cu alți fermieri din Europa Occidentală, în principal din
cauza prețurilor scăzute ale produselor agricole la poarta fermei. Din această cauză, prea puțini

17
tineri sunt atrași de acest domeniu de activitate, astfel încât vârsta medie a celor care lucrează în
agricultură depășește acum 59 de ani.
În total, Mar ea Britanie numără 223 mii de gospodării agricole, dintre care aproape
jumătate ocupă o suprafață mai mică de 20 hectare.
Circa 46 la sută din ferme sunt specializate pe producția vegetală, iar 17 la sută dintre
acestea controlează aproape 67 la sută din s uprafața totală cultivată. Cele mai productive terenuri
se găsesc în zona de câmpie, în East Midlands și East England și în Câmpia Fen. În zonele cu
climă blândă din vestul țării se cultivă grâu, orz, cartofi și sfeclă de zahăr.

Zootehnia in Marea Brita nie: Zootehnia este o ramură bine dezvoltată, iar în fermele
mari din jurul orașelor se cresc oi, vite, porci, păsări de curte și cai. Producția de carne de vită a
fost grav afectată la sfârșitul anilor ’90, după izbucnirea epidemiei de encefalopatie spon giformă
bovină, denumită în mod popular și boala vacii nebune. Din această cauză, timp de zece ani
Marea Britanie a avut interdicție la exporturile de carne de vită.
Pagubele produse economiei au fost evaluate la peste 8 miliarde de lire sterline, ca
urma re a identificării a peste 2.000 de focare de infecție în fermele britanice.Au fost sacrificate și
incinerate atunci peste 6,5 milioane de animale.

2.3.2. Sistemul de consultanță agricolă în Marea Britanie
Sistemul de consultanta in Marea Britanie este ca racterizat in mare masura de diversitatea
modurilor de furnizare a cuostintelor din fiecare tara. Fiecare tara din Regat este guvernata de un
set de politici, departamente guvernamentale si agentii si intr -o mare masura si de un grup discret
de organizatii neguvernamentale (NGOs), organizatii ale fermierilor si actori de pe piata privata.
Cele patru sisteme au in comun faptul ca implica un mix format din actori publici,
organizatii neguvernamentale si organizatii private cu scop lucrativ, cu o interventie
guvernamentala puternica in furnizarea consultantei in Scotia si Irlanda de Nord.
Politica publica de consultanta agricola este fragmentata, neexistand o politica nationala,
generala. Astfel, consultanta privind produsele agro-ecologice și bunuri le publice este
subvenționat a sau complet finantat a de guvern, în timp ce consultanț a general a de afaceri, de
marketing și tehnologie agricola este plătită de agricultori.

18
Evaluările servicii lor de consultanță au fost efectuate de obicei individual pentru țările
UK. Aceste evaluări au pus in evidenta faptul diferitele surse de consultanta sunt disponibile in
toate tarile și au o acoperire destul de bun a, constituind o susținere rezonabilă pentru agricultori.

In particular, Consultanța agricolă în Anglia se bazează pe trei sisteme principale de
consultanță agricolă care oferă consultanță relevantă pentru reducerea impactului agriculturii
asupra calității apei:
1. Sistemul D EFRA de consultanță agricolă – Scopul sistemului este acela de a oferi
consultanță fermierilor p rivind gestionarea terenului și exploatațiilor agricole în conformitate cu
cerințele privind eco -condiționalitatea.
2. Inițiativa privind prestarea de servicii în vederea promovării unei agriculturi
favorabile bazinelor hidrografice din Anglia (ECSFDI) – ECSFDI face parte din Programul
Defra privind o agricultură favorabilă bazinelor hidrografice, care urmărește să abordeze
poluarea difuză a apei din agricultură pentru a îndeplini obiectivele Directivei -cadru privind apa.
ECSFDI este un proiect realizat pri ntr-un parteneriat între guvern și agențiile sale de furnizare
Natural England și Agenția pentru mediu.
3. Campania pentru mediul agricol (CFE). Prin intermediul CFE, fermierilor li se
oferă consultanță și orientări privind modul de menținere și sporire a avantajelor ecologice
oferite de terenul agricol. Campania oferă un stimulent financiar prin consilierea fermierului să
participe la o schemă de agromediu (gestionare la nivel începător, gestionare la nivel înalt și
gestionare ecologică la nivel începător) .

19
Capitolul 3
Studiu de caz: activitatea de consultanță agricolă din județul Teleorman

3.1. Caracterizarea generală a județului Teleorman
3.1.1. Caracterizarea fizico -geografică
Judetul Teleorman este situat in partea de su d a țării, in zona centrala a Câmpiei
Româ ne, la intersecția dintre paralela 44˚ N și meridianul 25˚ E și are
ca vecini județ ele: Arges si D âmbovita la nord, Giurgiu la est si Olt la
vest, iar la sud este mărginit de fluviul Dunarea, care constituie granita
Rom âniei cu Bulgaria pe ci rca 90 km.
Suprafața județului este de 5.872 kmp, care repreyintă 2,4% din
suprafața țării, încadrâ ndu-se din acest punct de vedere între județ ele
mijlocii ale țării și ocupâ nd în felul acesta locul 19 la nivel de țară și
locul 4 între județ ele din sud ca re au ca limită sudică Dunărea7.
În județ se află punctele de trecere a frontierei în regim de trafic
portuar: Zimnicea (România) — Svistov (Bulgaria) și Turnu Măgurele (România) — Nicopole
(Bulgaria). Vecinătatea fluviului Dunărea reprezintă unul dintre a tuurile județului, constituind un
potențial vector de dezvoltare, prin oportunitățile de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria.
Populația regiunii totalizează 3,342 milioane de locuitori, reprezentând 15,4% din
populația țării, având o densitate de 97 de locuitori/km², dintre care 41,4% dintre locuitori trăiesc
în mediul urban, iar 58,6% în mediu rural. În comparație cu județele din sud, județele din nordul
regiunii concentrează un număr mai mare atât de populație cât și de centre urbane. În acest
context , numarul total al locuitorilor stabili ai judetului Teleorman este de 453 mii.
Evoluția populaț iei ju dețului a fost puternic influențată atâ t de situarea sa în zona de
influență a capitalei ță rii, care a atra s in ultimii 30 ani o mare forță de muncă a jud ețului, cât și de
migrarea către alte țări în vederea găsirii unui loc de muncă .
Judetul dispune de forta de munca calificata, beneficiind de un numar corespunzator de
specialisti in agricultura si comert, dar si ramurile industriale existente.

7http://www.teleorman.a nofm.ro/index_files/meniu/PREZENTARE%20AGENTIE/PREZENTARE%20JUDETUL
%20TELEORMAN.html

20
Din pun ct de vedere administrativ județul Teleorman este imparțit în 97 unităț i teritoriale:
3 municip ii (Alexandria, Turnu Magurele și Roșiori de Vede), 2 orașe (Videle și Zimnicea) și 92
comune care au în componenț a 231 sate.

Muncipiile si orasele judetului sunt :
 Alexandria 57 mii locuitori;
 Turnu Magurele 35 mii locuitori;
 Rosiorii de Vede 36 mii locuitori;
 Zimnicea 17 mii locuitori;
 Videle 13 mii locuitori.

Relieful : Campia Munteniei de Vest, numita și Câ mpia Centrala sau a Teleo rmanului,
este o subunitate a Câ mpie i Argeșene, cuprinsa intre Olt și Argeș , o regiune geografica bine
individualizata, care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 10 0 m in apropierea
depresiunii Câlniș tei. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38 -43 m la nivelul terase i. Lunca
Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite de
restul teritoriului, altit udinea fiind de 24 m la Turnu Măgurele și 20 m la confluența cu Vedea.
Lățimea variază între 1 Km in dreptul orașului Zimnicea și 6 Km în dreptul localității Vânători ș i
a lacului Suhaia.8
Lunca Dunării reprezintă î n mod natural o asociere de grinduri, brate parasite, rivaluri,
jopse, depresiuni, puturi ocupate permanent sau temporar cu apa, cunoscute sub numele de balti ,
fiind rezultatul activitatii marelui fluviu, ce s -a desfasurat prin eroziune laterala si acumulare
longitudinala, prin procesul de revarsare peste maluri, in timpul apelor mari de primavara,
Dunarea a creat in imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri fluviatile, ce formeaza
partea cea mai ridicata din lunca.

Hidrologia : Reteaua hidrologica a judetului Teleorman prezinta anumite particularitati
specifice zonei in care este asezat fiind formata din fluviul Dunarea si afluentii sai principali din
acest sector: Oltul, raurile Calmatuiul si Vedea. Judetul este traversat de parurile Dimbovnic,

8 http://crda -robg.ro/ro/presentation -teleorman -county/

21
Glavacioc si Calnistea, care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si de raul Teleorman, paraurile
Burdea, Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava.
Resursele de apa (exceptand Dunarea si Oltul) sunt moderate sub raport cantitativ si se
gasesc sub forma apelor subterane (ape freatice si ape de adancime) si a apelor de suprafata
(rauri, lacuri naturale si artificiale). Vedea (120km) si Calmatuiul(118km) su nt principalele rauri
ale judetului care, impreuna cu afluentii lor, dreneaza peste 80 % din suprafata.
Dunarea, fluviu de interes european, margineste judetul pe o lungime de 90 Km in partea
sudica, reprezentand o deosebita importanta pentru teritoriul in care apa este deficitara. Dunarea
a creat in imediata apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri fluviale, catre interior s -au
format depresiuni ocupate temporar de ape numite \”listeve \” (Listeava Mare, Mica, Vasluiului,
Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea).

Clima : Este temperat -continentala, specifica campiei sudice si se caracterizeaza printr -un
potential caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii
si adeseori in regim torential vara, precum si fr ecvente perioade de seceta.
Temperaturile medii anuale sunt: 11 grade C, cea mai mare temperatura medie anuala
21,5 grade C, cea mai mare temperatura medie lunara in luna iulie, – 27 grade C, cea mai scazuta
temperatura in luna ianuarie. Amplitudinea de peste 70 grade C, dintre care cea de 77,7 grade C
la Alexandria este cea mai mare din tara.

Flora si fauna : Potentialul bio -pedo geografic al judetului Teleorman a evoluat in stransa
legatura cu conditiile de relief, roca, clima si hidrografie. Partea nor dica a judetului se incadreaza
in zona padurilor de stejari, reprezentata prin cer si garnita la care se adauga si alte foioase ca
teiul, frasinul, ulmul, carpenul, parul si marul paduret. Vegetatia arborescenta este formata din
maces, porumbar, gherghinar i, corn, soc, lemn cainesc, etc; iar vegetatia ierboasa este
reprezentata de cimbrisor, firuta, mierea ursului margelusa, laptele cucului, specii de paiusiuri.
Vegetatia luncilor este alcatuita din paduri si pajisti. Padurile de lunca, numite si zavoaie su nt
formate din arbori cu lemn moale (plopi, salcii) si apar discontinuu in luncile Dunarii si Oltului.
Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, popandaii, harciogii,
soarecii de camp, mistretul, etc. Dintre pasari amintim: priv ighetoarea, sticletele, graurul, cinteza,
fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana, pupaza, ciocanitoarea si altele.Dintre reptile

22
sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batracieni: broasca de padure, gusterul si broasca
raioasa. Prin tre speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim crapul, caracuda, carasul,
linul, stiuca, somnul si rosioara iar din Dunare, alaturi de crap, se pescuiesc si pesti migratori cu
valoare econom ica perecum: scrumbia de Dunare , nisetrul si pastrug a.
Fondul forestier, circa 30 mii ha, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea
unui bogat fond cinegetic, cu specii caracteristice zonei de campie: caprior, iepure, cerb, vulpe,
mistret, prepelita, potarniche, dropie si fazan.

3.1. 2. Economi a județ ului Teleorman9
Ca resurse naturale, judetul Teleorman dispune de zacaminte de titei si gaze naturale in
partea de nord a judetului.
Industria judetului are o structura diversificata , ramurile semnificative fiind: industria
chimica, industria const ructiilor de masini si prelucrarii metalelor, industria electrotehnica,
industria metalurgica, industria textila, industria extractiva si, cu ponderea cea mai importanta,
industria alimentara si de prelucrare a produselor agricole .
Ca principale tendinte i nregistrate in procesul de relansare al economiei judetului putem
spune ca productia industriala in expresie valorica inregistreaza un trend ascendant.
Productia fizica inregistreaza cresteri la: uleiuri comestibile, nutreturi combinate, bere,
biscuiti, pa ste fainoase, ingrasaminte chimice , motoare electrice, etc.
Principalele ponderi pe ramuri sunt detinute de masini si echipamente (31.8 %), industria
alimentara (21.8%), metalurgie (11.4%), chimie (4.8%), industria textila (3.1%), energie
electrica si comb ustibili (1.9%), titei si gaze naturale (1.6%) alte ramuri (23.6%).
S-au mai inregistrat cresteri si in alte ramuri: edituri poligrafie, prelucrarea cauciucului si a
maselor plastice, prelucrarea tutunului, alimente, bauturi, metalurgie, celuloza, hartie s i carton.
Principalii agenti economici sunt: Combinatul Chimic Turnu Magurele, Electrotel SA
Alexandria, SC Koyo Romania, SC Mopan SA Turnu Magurele , SC Spicul SA Rosiorii de Vede ,
SC Electroturris SA Turnu Magurele, SC Comcereal SA, SC Zimtub SA Zimnicea si Lorentz
Turnu Magurele.

9 http://www.cjteleorman.ro/ro/judet/ECONOMIA.htm

23
3.2. Activitatea din a gricultura
Agricultura reprezinta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei romanesti si
constituie un factor de stimulare a c resterii economice , prin suprafața agricolă de care dispune ș i
potențialul producției vegetale ș i animale.
Datorită poziției sale geografice agricultura reprezintă ramura de bază a județ ului
Teleorman ocupâ nd primele locuri in ierarhia județelor țării în ceea ce priveș te suprafaț a
agricolă ș i potenț ialul producției vegetale ș i animale.

Structura fondului funciar.
Suprafața totala a județ ului Teleorman insumeaza 578.070 ha, cu următoarea structură :
– Suprafața agricolă : 498.001 ha
– Păduri: 29.152 ha
– Ape: 15.542 ha
– Cai de acces : 10.562 ha
– Curti: 21894 ha
– Neproductiv: 1.984 ha
Structura, pe categorii de folosință, a suprafeței agricole, este următoarea:
– arabil – 454.920 ha (91,34 ,6%),
– pasuni – 35.400 ha (7,1%),
– fanete – 826 ha (0,16 %),
– vii – 6.642 ha (1,33 %),
– livezi – 213 ha (0,04 %).
Figura 3.1. Str uctura pe categorii de folosință a terenului agricol

24
Situația lucrărilor de îmbunătățiri funciare și a amenajărilor pentru irigații
Suprafața amenjată pentru irigat: 184.921 ha
În ceea ce privește irigațiile, deși Dunărea repre zintă limita de sud a județului și există și
UAI-uri, nu s -a mai irigat din 2010. Motivul îl reprezintă prețul crescut al apei. In judetul
Teleorman exista un numar de 29 OUAI – uri cu o suprafata de 71.578 ha. Au fost efectuate
verificari la OUAI – uri (Organizatii ale Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii ) privind exploatarea,
întreținerea, reparațiile și protecția amenajărilor de îmbunătățiri funciare. Din cele 29 de
organizatii doar 14 au avut incheiate contracte cu ANIF. Fermierii ar vrea irigații, dac ă s-ar putea,
dar nu își pot permite10. Asta chiar și în condițiile în care au existat și câteva UAI care au fost
modernizate în cadrul Măsurii 1.2.5. Și în anii 2014 ș i 2015 singurele suprafete irigate au fo st
cele cultivate cu tutun aparținâ nd OUAI Intera gro, Zimnicea.
Gradul de fertilitate al terenurilor:
 Clasa I de fertilitate: 84.432 ha
 Clasa II de fertilitate: 232.013 ha
 Clasa III de fertilitate: 92.839 ha
 Clasa IV de fertilitate: 43.603 ha
 Clasa Vde fertilitate: 69 ha
Legat de gradul de fertilitate al solurilor , în județul Teleorman, circulă o legendă din cel
de-al doilea război mondial , potrivit căreia nemț ii încărcau pământ de aici , de deasupra
Alexandriei, de la Purani, îl puneau în vagoane și îl duceau în Germania , acesta fiind un pământ
foarte bogat.
Tabelu l 3.1. Dimensiunea exploatatiilor din judetul Te leorman11:

hectare 0.1 – 1.0 1 1,0-1,5 1,5-2,0 2,0-2,5 2,5-3,0 3,0-5,0 5,0-10,0 10,0-50,0 50,0-100,0 >500
Nr.
exploatatii 1592 1385 7233 8030 7080 5568 12391 5380 1180 128 144
Suprafata
insumata 436 1385 9058 13853 15746 15170 47287 35265 21128 9092 167964

10 Alexandru GRIGORIEV, Revista Lumea Satului nr. 21, 1 -15 noiembrie 2016 – pag. 10 -11
11 http://crda -robg.ro/ro/presentation -teleorman -county/

25
Exploatații agricole mai mari de 50 ha
Suprafața Număr exploatații
50ha – 100ha 95
101ha – 200ha 101
201ha – 300ha 59
301ha – 500ha 182
501ha – 700ha 45
701ha – 1000ha 35
1001ha – 2000ha 42
2001ha – 3000ha 7
3001ha – 4000ha 3
5800ha – 6400ha 4

Total exploatații mai mari de 50 ha – peste 600, cu o suprafaț a de 276.515 ha din care:
– S.A. – uri – 28.022 ha
– S.C. – uri – 204.707 ha
– P.F.A. – uri – 43.786 ha

Marii agenti economici in domeniul cultivarii cerealelor si plantelor t ehnice, sunt: SC
Interagro SRL, SC Boboc SNC, SA Dobrotesti , SA Telegaru Bragadiru, SA Agroind Maldaieni,
SA 1907 Slobozia Mandra, iar agentii economici consacrati in domeniul cercetarii din
agricultura si producerii de seminte pentru agricultura, SCDA Te leorman, CTS Troianul, Tutunul
Tămășeș ti.
Cea mai renumită firmă din domeniul agriculturii este , insa, InterAgro, aparținând miliar –
darului Ioan Nicolae. Caracteristic acestui concern este multitudinea de culturi pe care le practică.
În 2015, pe lângă cult urile tradiționale, de cereale și floarea soarelui, a cultivat tutun și multă
lucernă.

Tabelul 3.2. Dotarea tehnica – Parcul de tractoare și mașini agricole
Județul
Teleorman Tractoare
agricole fizice Pluguri
pentru
tractor Semănători
mecanice Combine aut opropulsate
pentru recoltat: cereale
păioase + porumb + furaje
2010 7744 6539 4213 1470
2011 7772 6727 4447 1482
2012 7518 6350 4447 1482
2013 7257 5924 4244 1473
2014 7258 5874 4277 1460
2015 7295 5888 4291 1497

26
Evoluția suprafețelor și a producți ilor în sectorul vegetal
Din analiza datelor statistice și a celor prezentate în Raportul Direcției pentru Agricultură
a Județului Teleorman, rezulta că î n această zonă, competitivita tea agriculturii este dependentă
de modernizarea tehnici i și de reducerea numărului populației ocupate în agricultură . Politica de
reforma structurala urmareste crearea unor exploatatii agricole viabile, care dispun dispun de
mijloace tehnice mod erne, sunt gestionate eficient ș i asigura agricultorului un nivel de viață
convenab il.
Analiza datelor din sectorul vegetal, din anii agricoli 2013 -2015, pune în evidență
următoarele :
– La cultura de grâu, care este considerată emblematică atât prin suprafața alocată, cât și
prin producția obținută s-au obținut producții bune , mulți produc ători agricoli reușind să
construiască pe fonduri europene silozuri sau să facă diferite modernizări ale
exploatațiilor agricole, ceea ce le -a dat posibilitatea depozitării și valorificării cerealelor
la prețuri care să le permită optimizarea profitului. Astfel, conform OUG nr. 12 din 22
februarie 2006, pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei pe filiera cerealelor
si a produselor procesate din cereale, in anu l 2014 au fost autorizate un numar de 17
depozite cu o capacitate de 62 .566 to, iar i n 2015 au fost autorizate 20 spatii cu 68 .418 to.

Tabel 3.3 . Evoluția suprafețelor cultivate cu principalele culturi (hectare)
CULTURA 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Suprafața
cultivată – total 387190 431908 420160 418400 414817 393226
Cereale pentru
boabe 261233 271476 293540 277460 270442 261592
Grâu, secară,
triticale 155075 160404 179065 168740 160126 151074
Orz și orzoaică 25407 22822 26859 27919 34284 29326
Porumb 74891 83000 79726 72886 68751 74784
Plante uleioase 101158 133202 102551 114517 119187 109931
Floarea soarelui 64237 83890 85695 90135 8714 1 82077
Cartofi 1190 1243 1232 1305 1202 1237
Legume 6165 6242 7637 7810 6617 6503
Tutun – – – – 311 305
Sursa: Informare privind activitatea desfășurată în anul 2015 – DAJ Teleorman
– Cultura de floarea soarelui a cunoscut creștere constantă a suprafe țelor cultivate, datorată
interesului agricultorilor, determinat de cererea pe piață de rentabilitatea acestei culturi.

27
– Producția medie pe județ la floarea soarelui a fost mai mică în 2015 deoarece anul agricol
a fost unul mai dificil din punct de vedere a l conditiior meteorologice (seceta prelungita),
care au dus la diminuari de productie.
– Rapița a suferit o diminuare a suprafetei datorită condițiilor climatice înregistrate în anii
anteriori, caracterizați fie prin lipsa apei în perioada de semănat, fie p rin temperaturi
scăzute în timpul iernii.
Se poate remarca si faptul ca in ultimii ani a crescut suprafața cultivată cu plante
medicinale, ajungând până la peste 33.200 ha. Există o societate care are un contract cu
HOFIGAL și le furnizează acestora cantit ăți importante de materie primă si de asemenea si alti
numeroși producători individuali. Aceste culturi sunt destul de scumpe, pentru că majoritatea
lucrărilor se fac manual și unele sunt chiar pretențioase, cu atat mai mult cu cat se incadreaza in
categor ia bio. Cu toate acestea, suprafața ocupată de aceste culturi a înregistrat o creștere
însemnată față de anii trecuți12.

Tabelul 3.4 . Producțiile medii și totale obținute la principalele culturi
CULTURA 2011 2012 2013 2014 2015
Producția
medie
kg/ha Prod ucția
totală
(to) Producția
medie
kg/ha Producția
totală
(to) Producți
a medie
kg/ha Producția
totală
(to) Producția
medie
kg/ha Producția
totală
(to) Producția
medie
kg/ha Producția
totală
(to)
Grâu, secară,
triticale 3650 653.625 3680 608.326
Orz 3720 126.316 3321 88.194
Porumb 4250 315.761 2862 215.689
Floarea soarelui 2429 195.784 1693 147.790
Rapiță 2370 102.659 2328 97.051
Tutun 708 2276 1685 514
Sursa: Informare privind activitatea desfășurată în anul 2015 – DAJ Teleorman , INSSE Teleorman

În ultimii ani, ca si in restul ță rii, cea mai mare problemă a agriculturii din zona
Teleormanului a fost seceta extremă. In anul 2016 insa au fost si probleme generate de grindina.
Suprafețe întinse au fost afectate de acest fenomen13.
Avand in vedere faptul ca, p e lângă potențialul însemnat în domeniul culturii mari, acest
județ conține și importante bazine legumicole , cei mai afectați de grindină au fost legumicultorii
din cele trei mari bazine legumicole ale județu lui: Peretu, Cervenia și Dorobăneasa.

12 https://www.lumeasatului.ro/articole -revista/agrotehnica/3352 -judetul -teleorman -la-cumpana -dintre -anii-agricoli.html
13 Alexandru GRIGORIEV, Revista Lumea Satului nr. 21, 1 -15 noiembrie 2016 – pag. 10 -11

28
Mai ales în Peretu, legumicultura s -a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă. Există o
tradiție în cultura cartofului timpuriu, urmat apoi, ca și culturi succesive, de varză și mai ales,
ardei. Au crescut de asemenea si suprafetele in cultura protejata, cum sunt serele si solariile. E
îmbucurător faptul că sunt multi tineri printre fermierii teleormaneni.

POMICULTURA
În ceea ce privește activitatea din pomicultură, pot fi remarcate următoarele aspecte:
Întregul pat rimoniu pomicol al județului este de 213.ha , cu următoarea structură:
– livezi pe rod – 55 ha
– livezi tinere neintrate pe rod -115 ha
– arbuș ti fructiferi – 26 ha
– teren in pregatire – 17 ha
În anul 2015 s -au emis 3 autorizații de plantare 21,78 ha, si o au torizatie de defrisare
pentru suprafața de 6,38 ha , iar in anul 2015 s -au eliberat 11 autorizatii de pla ntare pentru
suprafata de 26 ha .
Tabelul 3.5 Productia de fructe in 2015 (tone)

Județul Teleorman Total
Fructe – total 6745
Prune 1713
Mere 1156
Pere 510
Piersici 114
Cireșe și vișine 641
Caise și zarzăre 1146
Nuci 412
Capșuni 25
Alte fructe 1028

Experiența acumulată de unii producători tineri a făcut ca aceștia să dorească inițierea
unor afaceri rentabile motiv pentru care, în special în 201 5, s-au înființat plantații la care
ponderea nu o au soiurile tradiționale, ci alte specii cu valorif icare bună pe piață, gen migdal,
cătină etc.

29
AGRICULTURA ECOLOGICA
Sectorul agriculturii ecologice, in judetul Teleorman, se prezinta astfel:
în anul 2 014 – a fost inregistrat un nr. d e 68 operatori:
– 68 producatori, din care 3 su nt inregistrati si ca procesatori
în anul 2015 a fost inregistrat un nr de 56 operatori din care:
– 51 producatori
– 4 procesatori
– 1 comerciant
SECTORUL PRODUCTIEI ZOOTEHNICE
Un pas înapoi în ceea ce privește dezvoltarea agricolă a județului Teleorman s -a
înregistrat în domeniul zootehniei. Au dispărut marile complexe care existau odată în Teleorman.
Singurele existente acum sunt la Zimnicea și o fermă de porci la Salcia . Cu to ate acestea există o
tendință de revenire, căci, în încercarea de a da plusvaloare produselor, marii fer mieri au început
să facă și zootehnie.
Cele mai puternice semnale vin însă din partea micilor producători, care au început să
crească efectivele de ovin e. Acesta poate fi insa și rezultatul implicării statului, prin a cordarea
ajutorului de minimis. Această dezvoltare și -ar putea avea rădăcinile si într-o veche tradiție a
zonei, căci brânza de Teleorman, ca și oaia cu cap negru, erau emblematice pentru ju deț14.

Tabelul 3.6 . Evoluția efectiv elor de animale în perioada 2010 -2015
Nr.crt. Categorii de
animale 2010 2011 2012 2013 2014 2015
1 Bovine total, d.c. 35151 34270 31318 32170 32.259 34313
2 – Vaci lapte 27552 24239 19459 21072 18.502 19991
4 Ovine 121307 123637 123627 121665 123.839 130.091
5 Caprine 73516 69628 69594 68473 74.980 71.480
6 Porcine 140386 141546 139344 137065 127.336 121.305
Sursa: Informare privind activitatea desfășurată în anul 2015 – DAJ Teleorman

14 Alexandru GRIGORIEV, Revista Lumea Satului nr. 21, 1 -15 noiembrie 2016 – pag. 10 -11

30
Piscicultura se practică pe Du nare si apele curgatoare interioare, precum si in
iazurile/helesteele amenajate.
Analiza SWOT privind specificul regional
Puncte tari Puncte slabe
 Soluri fertile, potential agricol ridicat;
 Potential piscicol;
 Apropiere de capitală;
 Accesul la Dunare si f rontier a cu
Bulgaria;
 Distributia teritoriala uniforma a
centrelor urbane.  potențial turistic scăzut;
 probleme demografice;
 grad scăzut de urbanizare;
 fragmentarea terenurilor;
 varietatea redusă a
resurselor naturale.
Oportunitati Amenintari
 dezvoltarea relațiilor socio -economice
cu Bulgaria;
 transformarea orașelor în poli de
dezvoltare pentru zonele adiacente;
 exploatarea potențialului agricol.  migrația populației;
 procesul de îmbătrânire a
populației.

3.3. Studiu de caz: activitatea de consultanță des fășurată de Camera Agricolă
Județeană Teleorman
Camera Agricolă Județeană Teleorman a fost înființată în ianuarie 2010 prin Hotărâre a
Consiliului Județean Teleorman, ca instituție aflată în subordinea sa, prin reorganizarea Centrului
de Consultanță Agrico lă Județean, aflat în subordinea Agenției Naționale de Consultanță
Agricolă.
Camera Agricolă Județeană Teleorman a funcționat ca instituție publică descentralizată,
cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții de la bugetul de sta t, subvenții
asigurate prin transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aprobate anual prin legea bugetului de stat.
Începând cu 30 decembrie 2016, activitatea Camerei Agricole Jude țene Teleorman,
patrimoniul și personalul acesteia au fost preluate de Direcția pentru Agricultură Teleorman ,

31
în conformitate cu prevederile Legii nr. 157/2016 privind unele măsuri pentru reorganizarea unor
structuri aflate în subordinea și coordonarea Min isterului Agriculturii și Dezvoltării Rurale15.
Atribuțiile principale ale Camerei Agricole Jude țene Teleorman sunt următoarele16:
a) elaboreaza planul judetean de servicii de consultanta agricola, cu consultarea
Compartimentului de extensie si formare profe sionala din cadrul Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, si asigura aplicarea acestuia;
b) intocmeste planul judetean de formare profesionala, pe baza solicitarilor si a prognozelor, cu
consultarea Compartimentului de extensie si formare profesi onala din cadrul Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
c) furnizeaza formare profesionala de specialitate, in colaborare cu institutiile specializate,
publice sau private;
d) asigura informare si consultanta agricola pentru lucratorii din domeni ile agriculturii si conexe;
e) sprijina organizarea si consolidarea formelor asociative si a filierelor pe produs;
f) asigura asistenta tehnica de specialitate tuturor persoanelor care desfasoara activitati in
domeniile agricole si conexe in aplicarea tehn ologiilor agricole moderne si a metodelor noi de
conducere a fermelor;
g) sustine si asigura activitatea de inovare in domeniul asistentei tehnice acordate agricultorilor si
identifica noi surse de finantare;
h) asigura asistenta tehnica la intocmirea docu mentatiei privind accesarea fondurilor europene;
i) organizeaza seminarii, simpozioane, targuri, expozitii si manifestari stiintifice de profil;
j) se implica in promovarea produselor si serviciilor din domeniile agriculturii si conexe, inclusiv
a produsel or locale si a celor ecologice;
k) colaboreaza cu institutiile din domeniul cercetarii agricole in scopul cresterii competitivitatii
agriculturii si cercetarii aplicative;
l) implementeaza standardele minime de calitate si standardele minime de cost pentru serviciile
publice descentralizate;
m) contribuie la elaborarea actelor normative sectoriale, a strategiilor si planurilor specifice
domeniilor de competenta cu consultarea Compartimentului de extensie si formare profesionala
din cadrul Ministerului Agric ulturii si Dezvoltarii Rurale.

15 http://ziarulteleormanul.ro/camera -agricola -judeteana -teleorman -fost-desfiintata/
16 http://cameraagricolateleorman .ro/article/prezentare -camera -agricola -judeteana -teleorman -11462555

32
Personalul de execuție d in cadrul Camerei Agricole Județ ene Teleorman este format din
funcționari publici, care îș i desfășoară activitatea în cadr ul următoarelor compartimente:
1. Compartimentul relatii publice si comunicare;
2. Compartimentul juridic;
3. Compartimentul buget, finante, contabilitate, resurse umane si administrativ;
4. Compartimentul instruire si pregatire profesionala;
5. Compartimentul elaborare, implementare si evaluare proiecte;
6. Serviciul extensie, consultanta, promovare forme asociative, instruire si pregatire
profesionala, elaborare si implementare proiecte;
7. Centrele Locale de Consultanta Agricola.

În teritoriu, activitatea se desfășoară prin cele 8 Centre Locale de Consultanță Agricolă ,
fiecăreia dintre acestea fiind u-i arondat un consultant specialist :

SEDIUL CENTRU LOCAL Localitati arondate Nume consultant
CLCA Contesti Contesti, Bragadiru, Pietrosani,
Nasturelu, Bujoru Rotaru Ionel
CLCA Storobaneasa Storobaneasa, Izvoarele, Brinceni,
Tiganesti Bunea Adriana
CLC A Mirzanesti Mirzanesti, Cervenia,
Scrioastea,Smardioasa Catana Elena
CLCA Viisoara Viisoara , Piatra, Lisa, Suhaia,Fantanele Maruntelu Cristina
CLCA Vitanesti Vitanesti, Razmiresti, Magura Radulescu Claudiu
CLCA Gratia Gratia, Silistea, Purani, Sirbeni , Scurtu –
Mare Camen Ion
CLCA Olteni Olteni,Virtoape, Galateni; Orbeasca Coman Nuti
CLCA Mosteni Mosteni, Blejesti, Cosmesti, Mereni Raita Constanta

După cum se poate observa din tabelul anterior, p ersonalul de l a Centrele Locale de
Consultanță Agricolă își desfăș oară activitatea de consultanță agricolă pe raza mai multor
localităț i.
Centrele Locale de Consultanta Agricola functioneaza fara personalitate juridica in
subordinea Camerei Agricole Judetene Teleorman.
Centrele Locale de Consultanță Agricolă a u urmă toarele atribuții :

33
1. îndrumă comunitatea rurală privind măsurile și activitățile
cuprinse în strategia și programele naționale, europene și
internaț ionale de dezvoltare;
2. identifică potenț ialii beneficiari ai pr ogramelor de dezvoltare
agricolă și rur ală, ii asistă in elaborarea ș i implementarea
proiectelor si intocmesc baza de date a acestora;
3. identifica potentialii beneficiari ai proiectelor de dezvoltare rurala si ii indruma catre Camera
Agricola Judeteana Teleorman, ca un criteriu prioritar in ved erea evaluarii anuale;
4. asigura implicarea si participarea activa a grupurilor tinta in activitatile de extensie si
consultanta la nivel comunal;
5. sprijina prin activitati de animare si cele specifice consultantei , organizarea si functionarea
formelor asoc iative ale producatorilor agricoli;
6. transmit la nivel judetean const rangerile si problemele aparute , care nu pot fi abordate la
nivel comunal, impreuna cu propunerile de solutii;
7. participa cu specialistii lor la programele de instruire si pregatire profe sionala;
8. colaboreaza in realizarea obiectului de activitate, cu precadere, cu formele asociative din
domeniul agricol, precum si cu consiliile locale, unitatile de invatamant si cercetare;
9. identifica potentialii participanti la cursurile de fo rmare profe sionala si instruire , alcatuind o
baza de date cu acestia;
10. organizeaza si desfasoara cursuri practice de instruire de scurta durata cu producatorii
agricoli;
11. organizeaza si realizeaza studii si analize in vederea identificarii nevoilor de materiale
informative de specialitate pentru producatorii agricoli;
12. identifică problemele producătorilor agricoli și acordă
nemijlocit asistență tehnică î n cadrul fermelor respective;
13. acordă sprijin producatorilor pentru procurarea de material
genetic de calitate , in concordanta cu specificul productiei.

34
SERVICII oferite de Camera Agricolă Județeană Teleorman :
1. Elaborare proiecte în cadrul PNDR 2014 -2020 , punând la dispoziția celor interesați toate
informațiile necesare. Pe site -ul CAJ Teleorman se afla toate informa țiile privind Ghidul
solicitantului pentru:
 Ghidul solicitantului pentru submasura 6.1 – " Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri"
 Ghidul solicitantului pentr u submasura 4.1 – "Investiții în exploataț ii agricole"

2. Cursuri au torizate de formare profes ională pentru adulți î n meserii agricole , în
următoarele domenii:
Nr.
crt. Meseria / Tema
cursului de
formare
profesionala Numar de ore / pe curs din
care: Durata
cursului Document care
se elibereaza la
finalizarea
cursului Total
curs Teorie Practica
1. Lucrator in cultura
plantelor 360 120 240 3 luni Certificat de
calificare
2. Lucrator in
cresterea
animalelor 360 120 240 3 luni Certificat de
calificare
3. Apicultor 360 120 240 3 luni Certificat de
calificare

3. Pune la dispoziție materiale informat ive, în următoarele domenii17:
 Ajutorul specific acordat producătorilor de lapte și carne de vită din zonele defavorizate
 Ajutoare naționale tranzitorii sector zootehnic – specia bovine
 Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic la
speciile ovi ne/caprine și ajutorul specific acordat
producătorilor de lapte și de carne de ovine/caprine din
zonele defavorizate
 Sprijinul financiar destinat finanțării programelor
operaționale ale organizațiilor de producători din sectorul
fructe și legume

17 http://cameraagricolateleorman.ro/article/prezentare -camera -agricola -judeteana -teleorman -11462555

35
 Programul național de dezvoltare rurală: Măsura 215 plăți pentru bunăstarea animalelor –
păsări
 Programul național de dezvoltare rurală: Măsura 215 plăți pentru bunăstarea animalelor –
porcine
 Cumparatorul in sistemul cotei de lapte
 Producatorul in sistemul cotei de lapte
 Normele privind ecocondiționalitatea în România aplicabile începând cu data de 1
ianuarie 2015
 Furnizarea laptelui în instituțiile școlare
 Măsura de promovare a vinuri lor eligibilă pentru finanțare în cadrul programului
național de sprijin în secto rul vitivinicol 2014 – 2018
 Sprijin financiar pentru programe cu impact social: Încurajarea consumului de fructe
proaspete în școli – distribuția de mere
 Sprijin financiar pentru programe cu impact social: Incurajarea consumului de fructe în
școli – măsuri adiacente
 Ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură
 Politica agricolă comună 2015 – 2020
 Masuri de dezvoltare rurala gestionate de APIA în anul 2015
 Programul național apicol 2014 – 2016 – Sprijinul financiar acordat sectorului apicol
 Prod ucătorii din sectorul laptelui și produselor lactate care doresc să se constituie în
organizații sau asociații de profil
 Renta viageră agricolă
 Măsuri de sprijin în sectorul viti -vinicol
4. Contribuie la promovarea produselor tradiționale prin implicarea în o rganizarea de târguri
și expoziții :

36
Potentiale produse traditionale din judetul Teleorman :
Nr.
crt. Denumire potential produs tradițional Nume operatori economici
1.
Prajitura de casa
Serbet de zmeura
Serbet de cirese amare
Serbet de trandafiri
Serbet de menta

Mioara Stoichita
2. Lapte batut in putinei
Unt produs in putinei
Cas oparit in cos de nuiele si maturat pe
scandura de brad
Cas dulce spanzurat Bigu Silviu
3. Branza Telemea mixta CAMELIA
Urda dulce CAMELIA
Carnati CAMELIA Stuparu Elena Camel uta

Tarifele pentru serviciile oferite, afișate pe site -ul instituției , sunt următoarele18:
1. Proiecte elaborate pentru accesare fonduri comunitare
Ne.crt. SPECIFICAȚIE TARIF/PROIECT
1 Elaborare proiecte M 121
– Modernizarea
exploatatiilor agricole
comis ionul pentru
elaborare proiecte este
stabilit de legiuitor prin
Ghidul solicitantului
astfel;
 pentru proiecte ce
presupun constructii
comisionul poate ajunge
la 6%din valoarea

18 http://cameraagricolateleorman.ro/article/prezentare -camera -agricola -judeteana -teleorman -11462555

37
eligibila a proiectului,
 pentru proiectele ce
presupun doar achizitii de
utilaje comisionul poate
ajunge la 3%din valoarea
proiectului
Intrucat Camera Agricola Judeteana Teleorman nu dispune de personal de
specialitate pentru intocmirea de proiecte ce au in vedere constructii, activitatea este
axata pe proiecte ce vizeaza achizitii necesare dezvoltarii fermei.
Propunem ca nivelul comisioanelor sa fie structurat in functie de valoarea eligibila a
proiectului astfel;
 5000 euro – 100.000 euro – 2%;
 100.001 euro – 300.000 euro – 1,5 %;
 Peste 300.000 euro – 1%;
Sumele vor fi incasat e in doua transe:
 depunere Cerere de finantare – 60%
 la publicarea Raportului de selectie – 40%
2 Elaborarea proiectelor “Sprijin pentru
dezvoltarea fermelor mici” din noul PNDR
2014 -2020

650 lei /proiect – din
care:
 500 lei la depunerea cererii
de finantare;
 150 lei la intocmirea
notificarilor privind
elaborarea deciziei de
finantare
3 Intocmit documentatii de plata pentru proiectele
“Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
din noul PNDR 2014 -2020 , pe durata
implementarii proiectului pentru cele doua transe 100 lei/transa;

4 Intocmit documentatii de plata M 141 ,pe durata
implementarii proiectului
ANUL 3 -5 100 lei/proiect;

5 Elaborarea proiectelor “ Instalarea tinerilor
fermieri” din noul PNDR 2014 -2020 2000 lei / proiect, plata
facandu -se in doua transe:
 transa I – 60% la depunerea
cererii de finantare;
 transa II – 40% la
publicarea raportului de
selectie
6 Intocmit documentatii de plata pe durata
implementarii proiectului pentru cele doua transe
 transa I – 100 lei;
 transa II –300 l ei;
7 Intocmire documentatie pentru schimbare cont
bancar si nume firma/societate
100 lei;

8 Intocmire documentatie pentru modificarea 100 lei;

38
structurii de cultura

2. Cursuri de calificare pentru producătorii agricoli
Nr.crt. SPECIFICAȚIE TARIF/CU RSANT
1 Lucrător în cultura plantelor 250 lei
2 Lucrător în creșterea animalelor 250 lei
3 Apicultor 300 lei
3. Eliberare certificate de calificare de tip A.N.C.A. – 50 lei.

Camera Agricolă Tele orman a contribuit la inființarea a numeroase cooperative a gricole,
asociații dar și grupuri de producători din județ. Toate aceste organizații existente la nivelul
județului sunt prezentate în anexa 2.

In judet, in afara de consultanta oferita prin Camera Agricola, fermierii mai pot apela si la
firmele private d e consultant a care, in general, sunt axate pe consultant a in ceea ce priveste
accesarea de fonduri europene – scriere de proiecte si pe achizitionarea de inputuri pentru
agricultura.
Cu toate acestea, pentru realizarea unui proiect de investitii am apelat la o firma de
consultanta din Bucuresti, pe de o parte datorita perioadei de reorganizare a Camerei Agricole
Judetene iar pe de alta parte si datorita experientei pe care o avea firma respective, in domeniu.

3.4. Prezentarea proiectului realizat de Societ atea consultanta S.C. SLY MANAGEMENT
S.R.L. Bucuresti : “Modernizarea fermei vegetale apartinand S .C. SAVIMAR SRL ”, in
cadrul Submasurii 4.1: Investitii in exploatatii agricole, PNDR 2014 -2020

Principalii indicatori tehnico -economici ai investiției
1. Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei): 1.705.944 lei, din care:
Valoare eligibila 1.379.469 lei, din care:
Consultanta 44.499 lei
Utilaje si echipamente fara montaj 1.271.310 lei
Actualizare (max. 5%) 63.660 lei

39
Valoare neeligibila 326.475 lei, din care:
Comisioane, taxe, costul creditului 50.582 lei
Valoare TVA 275.893 lei

Durata de realizare (luni) – 9 luni , de la data semnarii contractului de finantare cu Agentia
pentru Finantarea Investitiilor R urale.

Date generale despre SAVIMAR SRL
SC SAVIMAR SRL reprezinta o firma cu capital privat constituita ca societate
comerciala cu raspundere limitata. Aceasta a fost infiintata in anul 2006 in baza legii nr. 31/1990
si este o societate cu profil agric ol, figurand in Registrul Fermierilor cu numarul de identificare
RO257462167. In prezent, societatea exploateaza o suprafata totala de cca. 160 ha pe raza
localitatilor Bujoreni (jud. Teleorman) si Ghimpati (jud. Giurgiu).
Conducerea societatii este asigu rata de subsemnatul, Ristea Victor, reprezentantul legal al
proiectului.
Societatea SAVIMAR SRL, a inregistrat profit si nu a apelat la resurse imprumutate
pentru reluarea ciclului de productie.
In realizarea lucrarilor specifice culturilor agricole SAVIMAR SRL a identificat
necesitatea maririi si imbunatatirii propriei baze materiale de utilaje si echipamente agricole si
eliminarii prestatorilor de servicii. Avand in vedere aceste considerente SC SAVIMAR SRL isi
propune realizarea unui proiect de fina ntare, prin accesarea PNDR 2014 -2020, submasura 4.1, in
vederea dotarii cu utilaje agricole performante.

Obiectul de activitate:
Potrivit Certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului de pe
langa Tribunalul Ialomita, so cietatea are inscrisa ca activitate principala: Cultivarea cerealelor
(exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase –
cod CAEN 0111 .
Aceasta activitate reprezinta si activitatea finantata prin proiect, SAVIMAR SRL
propunandu -si achizitia unor utilaje si echipamente agricole performante pentru cultura campului.

40
Cu utilajele ce vor fi achizitionate in cadrul proiectului nu se vor realiza prestari servicii catre
terti.
Principalele mijloace fixe aflate in patrim oniu :
MIJLOACE FIXE
Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data intocmirii
ultimului bilant (RON) Bucati
1. CLADIRI TOTAL – 0 –
2. UTILAJE TOTAL – 499.118 –
Tractor U650 05/2006 0 1
Tractor John Deere 10/2009 35.956 1
Plug 08/2010 11.333 1
Tocatoare resturi vegetale 07/2011 14.160 1
Generator 02/2012 582 1
Combina 05/2012 286.794 1
Rezervor carburanti 5.000 l 01/2013 5.877 1
Semanatoare 07/2013 16.886 1
Disc GDE 2,6 02/2014 1.400 1
Remorca auto 02/2015 3.274 1
Semanatoare 02/2015 23.077 1
Instalatie supraveghere 06/2015 2.312 1
Grapa cu disc 08/2015 55.193 1
Altele, inclusiv imobilizari in curs – 42.274 –
3. ANIMALE – 0 –
4. ALTELE – 0 –
TOTAL – 499.118 –

Odata cu cresterea suprafetelor de teren arendate, a diversifi carii lucrarilor agricole,
societatea a identificat nevoia completarii bazei materiale cu urmatoarele echipamente si utilaje
agricole, pentru care a si fost realizat proiectul:
Prin acest proiect, SC SAVIMAR SRL isi propune modernizarea si eficientizare a
activitatii de productie vegetala prin completarea parcului de masini si utilaje agricole existente
cu urmatoarele:
– 1 buc. Tractor agricol (150 – 210 CP)
– 1 buc. Plug
– 1 buc. Scarificator
– 1 buc. Remorca de transbordare
– 1 buc. Tractor agricol (70 -120 CP)

41
– 1 buc. Sprayer
– 1 buc. Echipament de recoltat floarea – soarelui
– 1 buc. Distribuitor ingrasaminte purtat
– 1 buc. Combinator
– 1 buc. Prasitoare
Cele 2 tractoare existente, de 90 CP si de 65 CP vor fi utilizate in continuare pentru toate
celelalte lucrari agri cole necesare in ferma (exceptie lucrarile grele: arat, scarificat, lucrari cu
combinatorul), respectiv: semanat, fertilizat, tratamente fitosanitare, transport, etc.
Suprafata fermei pe baza careia s -a efectuat calculul de putere este cea care a stat la baza
intocmirii proiectului, fiind de 163,31 ha.
Utilajele agricole propuse a se achizitiona prin proiect inglobeaza tehnologii moderne si
pot executa lucrari de un nivel calitativ superior, conducand la sporirea productiei concomitent
cu reducerea costu rilor de exploatare la toate categoriile de lucrari in care vor fi implicate.
Aceste doua deziderate se reflecta nemijlocit in cresterea competitivitatii exploatatiei agricole
Utilizarea noilor echipamente este impusa ca o necesitate si de cresterea com petitiei pe
piata produselor agricole, competitie ce poate fi castigata numai prin reducerea semnificativa a
costurilor lucrarilor agricole, cresterea calitatii acestora, efectuarea lor in timp optim, toate
acestea reflectandu -se in cresterea valorii adaug ate a produselor agricole la nivelul fermei.
Prin implementarea proiectului SC SAVIMAR SRL va respecta si o serie de obiective
obiective specifice privind:
 introducerea si dezvoltarea de tehnologii noi, ajustarea profilului, nivelului si calitatii
produc tiei la cerintele pietei.
 cresterea veniturilor exploatatiei agricole .
De asemenea, realizarea proiectului investitional, ce va beneficia de sprijin comunitar, va
contribui la eficientizarea activitatii, la imbunatatirea performantei generale a exploat atiei
agricole si la atingerea unor obiective tehnice , respectiv:
 Achizitia de masini si utilaje agricole noi, cu capacitati sporite de lucru si tehnologii de
ultim moment, va conduce la cresterea productivitatii muncii, îmbun atatirea calit atii
produselor agricole, imbunatatirea conditiilor de lucru ;
obiective economico -financiare :
 reduceri semnificative ale costurilor de productie , avand ca efect cresterea rentabilitatii

42

Nr
crtDenumire culturiSuprafata
(Ha)Productie
totala
(Kg)Suprafata
(Ha)Productie
totala
(Kg)
1Grau * 3.350 36,00 120.600 3.800 36,00 136.800
2Grau – lot semincer * 3.350 4,00 13.400 3.800 4,00 15.200
3Orz * 3.700 57,50 212.750 4.000 45,81 183.240
4Orz – lot semincer * 3.700 2,50 9.250 4.000 2,50 10.000
5Rapita * 1.800 28,31 50.958 2.100 35,00 73.500
6Floarea soarelui 2.500 35,00 87.500 2.500 40,00 100.000
– 163,31 494.458 – 163,31 573.740
* Culturi infiintate cu soiuri autohtoneTOTALProductie
medie – var.
fara proiect
(kg/ha)An 1 implementareProductie
medie – var.
cu proiect
(kg/ha)An 1 functionaleconomice a exploatatiei agricole
si obiective de mediu :
 reducerea emisiilor daunato are cu efect de sera
 obiectivul privind respectarea cerintelor fitosanitare va fi indeplinit prin:
– aplicarea fertilizantilor in cantitati corespunzatoare
– aplicarea pesticidelor se va face pe baza buletinelor de avertizare si conform
tehnologiilor de cult ura
– executarea lucrarilor solului in timp si la momentul optim
– respectarea Codului de bune practici agricole
Implementarea proiectului va contribui si la dezvoltarea durabila a regiunii din care face parte
societatea prin:
 cresterea gradului de retehnol ogizare a sectorului agricol la nivel de regiune;
 stimularea concurentei in randul producatorilor agricoli din zona prin cresterea
productivitatii medii obtinute la hectar si prin reducerea costurilor de productie;
 cresterea veniturilor la bugetul local ca t si la bugetul central, ceea ce va contribui la
finantare de proiecte de dezvoltare locala;
 incurajarea dezvoltarii sectoarelor complementare culturii vegetale si in special a
producerii si distributiei de seminte, ingrasaminte, erbicide.
Capacitatile d e productie existente, precum si cele rezultate ca urmare a realizarii
investitiei, in unitati fizice, sunt reflectate in tabelul urmator:

43
Productiile medii la hectar in varianta fara proiect au fost raportate la potentialul agricol
al terenurilor pe ca re societatea le exploateaza, iar urmare realizarii investitiei, acestea vor creste
cu pana la 15 -17%, justificat de realizarea lucrarilor la un nivel calitativ inalt, fara a depasi niste
productii medii rezonabile pentru zona in care SAVIMAR isi desfasoar a activitatea agricola.
Planul de cultura in baza caruia au fost realizate proiectiile economico -financiare
reprezinta punctul de plecare pentru urmatorii cinci ani si are urmatoarea componenta:

Denumire cultura Suprafata
An 1 (ha) Suprafata
An 2 (ha) Suprafata
An 3 (ha) Suprafata
An 4 (ha) Suprafata
An 5 (ha)
Grau 40,00 40,00 40,00 40,00 40,00
Orz 48,31 50,31 50,00 48,31 50,31
Rapita 35,00 28,00 23,31 35,00 28,00
Floarea – soarelui 40,00 45,00 50,00 40,00 45,00
TOTAL 163,31 163,31 163,31 163,31 163,31

Cu toate ca in cadrul proiectului a fost stabilit un plan de cultura diferit pe fiecare dintre
cei 5 ani de prognoza, luand in calcul si rotatia culturilor, acesta este orientativ, structura exacta a
culturilor anuale fiind stabilita de societate in preajma demararii campaniilor agricole, functie de
conditiile climatice din perioada respectiva, evolutia preturilor, politicilor agricole sustinute de
APIA, etc.
Profitul mediu anual al societatii (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depaseste de 4
ori valoarea sprijinului solicitat, conditie impusa prin ghidul solicitantului. Aceasta conditie este
demonstrata de situatiile financiare ale anilor 2013, 2014 si 2015.

31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015
Profit anual (Lei) 38.244 23.084 51.993
Media pr ofitului pe ultimii trei ani fiscali (Lei) 37.774
Sprijin solicitat (Lei) 965.628
Profitul mediu anual nu depaseste de 4 ori valoarea
sprijinului solicitat 37.774 < 3.862.512
=> conditie indeplinita

SC SAVIMAR SRL este producator autorizat de samant a, detinand autorizatia de
producere nr. TR 0342 A00 eliberată de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si
Materialului Săditor Teleorman (ITCSMS Teleorman) in data de 19.10.2015.

44
In baza autorizarii pe care o detine, societatea isi va pro duce anual samanta de grau si orz
pentru necesarul propriu, dezvoltand in acest fel un nucleu de soiuri autohtone la nivelul
exploatatiei agricole.
Aprovizionarea societatii se realizeaza in functie de necesarul cantitativ si sortimental al
societatii. A tat in prezent, cat si dupa implementarea proiectului aprovizionarea societatii cu
imputurile necesare desfasurarii activitatii se va realiza de la societati comerciale autohtone,
localizate in apropierea locului de consum. In general, societatea nu inregi streaza riscuri si
dificultati in privinta aprovizionarii cu materii prime.
Piata de desfacere . Cei mai importanti clienti ai societatii sunt mari procesatori,
integratori si en -gros-isti de produse agricole din zona de activitate a societatii.
Livrar ea catre acesta exclude din start riscurile de pe piata libera a cerealelor, oferind
preturi stabile si peste media pietei libere precum si incasarea pretului imediat dupa livrarea
productiei.

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI
Nr.
crt Client (Denu mire si adresa) Valoare
– RON – % din vanzari
1. SC Cargill Agricultura SRL – Bucuresti 155.204 29
2. SC Zootrans Alin SRL – Ialomita 132.221 25
3. SC Inter Grup Cereal SRL – Teleorman 155.109 29
4. Prutu SA – Galati 86.350 17
TOTAL VANZARI 528.884 100

Concurenta. Societatea intra in concurenta directa cu toti producatorii agricoli din zona.
Cu toate acestea, societatea este unul dintre jucatorii semnificativi pe piata agricola, datorita
suprafetelor exploatate mari si implicit a cantitatilor mari de produse obtinute si vandute.

Prognoza veniturilor
Previzionarea veniturilor s -a realizat pe baza planului de cultura la SC SAVIMAR SRL ,
aferent anilor 2017 -2022 pe o suprafata de teren de 163,31 ha, suprafata ce coincide cu cea
declarata la APIA in anul curent. Estimarea veniturilor a avut la baza productiile medii ce se pot

45
obtine la fiecare cultura in parte luand in considerare potentialul agricol al terenurilor pe care
societatea le exploateaza si preturile medii de valorificare practicate in ult imii ani agricoli (2011 –
2015) – conform Datelor operative MADR.

Devizele tehnologice realizate in varianta cu proiect prevad o crestere a productiei la
culturii cu pana la 15 -17%, fara a depasi potentialul agricol al zonei, (productiile medii in
varianta cu proiect incadrandu -se in niste productii medii rezonabile pentru zona in care
solicitantul isi desfasoara activitatea), crestere posibila si potentata de utilizarea agrotehnicii
moderne, ca urmare a dotarii societatii cu echipamente agricole perfo rmante ce utilizeaza
tehnologii de ultima ora.
Strategia societatii
Ca si trasaturi distincte ale unei societati agricole viabile, managementul societatii SC
SAVIMAR SRL urmareste in permanenta:
 asigurarea unei oferte competitive exprimata in cantitat i de produse omogene si in partizi mari,
obtinute cu costuri reduse;
 realizarea unor rezultate economice si financiare pozitive, in conditii specifice de gestionare si de
sprijin din partea statului;
 asigurarea unor conditii necesare pentru paritatea venit urilor cu cele ale altor categorii de
salariati si protectie sociala;
 asigurarea capacitatii de plata a unei solvabilitati ridicate si resurselor pentru investitii.
Periada Grau Orz/Orzoaica Porumb Rapita Floarea-soarelui
2011 0.88 0.73 0.79 1.62 1.58
2012 0.91 0.86 0.87 1.83 1.84
2013 0.85 0.79 0.74 1.57 1.59
2014 0.75 0.62 0.61 1.34 1.26
2015 0.73 – 0.60 – –
Media ultimilor 5 ani 0.82 0.75 0.72 1.59 1.57Cereale Plante oleaginoasePRETUL MEDIU (Lei/kg)*

46
Concluzii
Consultanța agricolă reprezintă un serviciu profesional de consiliere și, la ce rere, de
implicare, realizat de către specialiști sau organizații autorizate, având ca scop sprijinirea
producătorilor agricoli sau a altor persoane interesate de domeniul agriculturii, pentru rezolvarea
unor probleme sau atingerea unor obiective.
Amploare a investiției în extensie, în cele mai multe țări, este similară cu cea pentru
cercetare agricolă, de care se presupune că este strâns legată, astfel încât reprezintă o
componentă esențială în efortul de dezvoltare agricolă.
Totuși, din cauza declinului re lativ al situației economice, importanței reduse a
agriculturii comparativ cu alte sectoare și tendinței de diminuare a intervențiilor din partea
guvernului și de extindere a sectorului privat, sistemul de consultanță gratuit, sponsorizat de
guvern, a cont inuat să se restrâ ngă în foarte multe țări din UE, asa cum rezulta din studiul
realizat in capitolul II al lucrarii, asupra sistemelor de consultanta din cateva tari europene
În studiul de caz din capitolul 3 am analizat activitatea de co nsultanță agricolă din județul
Teleorman si de asemenea, prezentarea unui proiect de investitii realizat prin intermediul unei
firme de consultanta.
Datorită poziției sale geografice agricultura reprezintă ramura de bază a județului
Teleorman ocupând primele locuri in ierar hia județelor țării în ceea ce privește suprafața
agricolă și potențialul producției vegetale și animale.
Din analiza datelor statistice și a celor prezentate în Raportul Direcției pentru Agricultură
a Județului Teleorman, rezulta că în această zonă, compe titivitatea agriculturii este dependentă
de modernizarea tehnicii și de reducerea numărului populației ocupate în agricultură. Politica de
reforma structurala urmareste crearea unor exploatatii agricole viabile, care dispun dispun de
mijloace tehnice moder ne, sunt gestionate eficient și asigura agricultorului un nivel de viață
convenabil.
Camera Agr icolă Județeană Teleorman, înființată în ianuarie 2010 prin Hotărâre a
Consiliului Județean Teleorman, ca instituție aflată în subordinea sa, prin reorganizarea Centrului
de Consultanță Agricolă Județean, aflat în subordinea Agenției Na ționale de Consultanță
Agricolă, s -a reorganizat i ncepând cu 30 dec embrie 2016. De la aceasta data activitatea Camerei
Agricole Județene Teleorman, patrimoniul și personalul acestei a au fost preluate de Direcția
pentru Agricultură Teleorman , în conformitate cu prevederile Legii nr. 157/2016 privind unele

47
măsuri pentru reorganizarea unor structuri aflate în subordinea și coordonarea Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În teritoriu, activitatea se desfășoară prin cele 8 Centre Locale de Consultanță Agricolă,
fiecăreia dintre acestea fiindu -i arondat un consultant specialist.
SERVICII oferite de Camera Agricolă Județeană Teleorman:
Elaborare proiecte în cadrul PNDR 2014 -2020 , punând la dispoziția celor interesați toate
informațiile necesare. Pe site -ul CAJ Teleorman se afla toate informațiile privind Ghidul
solicitantului pentru:
 Ghidul solicitantului pentru submasura 6.1 – " Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri"
 Ghid ul solicitantului pentru submasura 4.1 – "Investiții în exploatații agricole"
Cursuri autorizate de formare profesională pentru adulți în meserii agricole
Pune la dispoziție materiale informative
Contribuie la promovarea produselor tradiționale prin implic area în organizarea de târguri și
expoziții
Camera Agricolă Teleroman a contribuit la inființarea a numeroase cooperative agricole,
asociații dar și grupuri de producători din județ .
Proiectul prezentat in finalul lucrarii demonstreaza o data in plus utili tatea serviciilor de
consultanta pentru agricultura, prin contributia la eficientizarea activitatii, la imbunatatirea
performantei generale a exploatatiilor agricole si la atingerea unor obiective tehnice, economico –
financiare, de mediu.

48
Bibliografie

1. Alecu I.N., Gh.V. Roman, V. Ion, E. Nistor, Lenuța Iuliana Bucată, L. Mărcuță, V.A. Iștoc,
2000. Experiența fermierilor din Danemarca. Organizare, Consultanță, Educație – Modelul
Danez . USAMV București, Oficiul Zonal Universitar de Consultanță Agricolă (OZUCA )
București.
2. Alecu I.N., Gh.V. Roman, V. Ion, Lenuța Iuliana Bucată, L. Mărcuță, V.A. Iștoc, 2000.
Consultanță agricolă . USAMV București, Oficiul Zonal Universitar de Consultanță
Agricolă (OZUCA) București.
3. Alecu I.N., Rodica Tănăsescu. Comunicare . Tipogra fia DID, USAMV București.
4. Angelescu Carmen, Consultanta Agricola , Note de curs 2016
5. GRIGORIEV Alexandru, Revista Lumea Satului nr. 21, 1 -15 noiembrie 2016 – pag. 10 -11
6. Sălăjan C., 2004. Consultanța în agricultură prin grupul de rezolvare a problemelor .
Editura Orizonturi Universitare, Timișoara.
7. Kohout, P., 1997 – Czech Country Report of the International Workshop on „Addressing
Agricultural Extension Needs", Nitra, Slovakia.
8. DAJ Teleorman – Informare privind activitatea desfășurată în anul 2015 – document pdf
9. http://www.teleorman.anofm.ro/index_files/meniu/PREZENTARE%20AGENTIE/PREZENTARE%20JUDET
UL%20TELEORMAN.html
10. http://crda -robg.ro/ro/presentation -teleorman -county/
11. http://www.cjteleorman.ro/ro/judet/ECONOMIA.htm
12. https://www.lumeasatului.ro/articole -revista/agrotehnica/3352 -judetul -teleorman -la-cumpana -dintre -anii-
agricoli.html
13. http://ziarulteleormanul.ro/camera -agricola -judeteana -teleorman -fost-desfiintata/
14. http://cameraagricola teleorman.ro/article/prezentare -camera -agricola -judeteana -teleorman -11462555