Proiect Diploma Buciu Elena Simona 2018 [618930]

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
PROGRAMUL DE STUDII: TEHNICĂ DENTARĂ

MODALITĂȚI DE PROTEZARE TOTALĂ MANDIBULARĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Ș.L. DR. MOLDOVEANU LUCIA ELENA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

CAPITOLUL 3
MODALITĂȚI DE PROTEZARE TOTALĂ MANDIBULARĂ
CAZURI TEHNO LOGICE. PREZENTAREA ETAPELOR CLINICO -TEHNICE DE
CONFECȚIONARE A UNEI PROTEZE TOTALE

CAZ 1
Confecționarea unei proteze totale acrilice presupune parcurgerea unei succesiuni de
etape, atât clinice cât și de laborator. În ordine cronologică, acestea sunt:
1. Clinic – Examinarea pacientului,a radiografiilor,stabilirea diagnosticului și indicația
terapeutică
2. Clinic – Amprenta preliminară
3. Laborator – Confecționarea modelului preliminar
4. Laborator – Confecționarea lingurii individuale
5. Clinic – Amprenta definitivă sa u funcțională
6. Laborator – Confecționarea modelului de lucru funcțional
7. Laborator – Confecționarea șablonului de ocluzie
8. Clinic – Determinarea rapoartelor intermaxilare și indicații pentru montarea arcadelor
artificiale
9. Laborator – Montarea modelelor în ocl uzor
10. Laborator – Confecționarea machetei protezei pentru proba
11. Clinic – Proba machetei în cavitatea bucală
12. Laborator – Macheta definitivă, prepararea pentru ambalare
13. Laborator – Realizarea tiparului
14. Laborator – Introducerea acrilatului în tipar și polimeri zarea lui
15. Laborator – Dezambalarea și prelucrarea
16. Clinic – Aplicarea și adaptarea protezei pe câmpul protetic

1. Examinarea pacientului – Subiectul în cauză este un pacient: [anonimizat] 65 de ani, de sex
masculin, cu o condiție materială modestă, pensionar. La prezentarea în cabinetul
stomatologic,și -a exprimat dorința de a -și rezolva problema dentiției într -un mod cât mai
economic posibil. La examinarea cavității bucale, medicul a stabilit ca plan de tratament
realizarea unei proteze totale acrilice mobilizabile.

2. Amprenta în edentația totală – amprenta preliminară
Prima etapă în realizarea propriu -zisă a protezelor totale este reprezentată d e amprenta
preliminară. Obiectivul principal al acestei faze constă din reproducerea în negativ a tuturor
elementelor anatomo -funcționale utile confecționării unui model de studiu – prima etapă în
realizarea protezei mobilizabile, pentru confecționarea ling urii individuale.
Amprenta preliminară a fost luată într -o lingură standard (Fig. 15) , cu ajutorul alginatului
(Fig. 16). În momentul amprentării am observat că îndeplinește toate caracteristicile necesare
unei amprente bine luate:
 să fie suficien t de rigidă;
 să nu împiedice libertatea mișcărilor formațiunilor musculare și ligamentare de la
periferia câmpului protetic;
 să cuprindă în totalitate partea statică a suprafeței de sprijin a viitoarei proteze -mucoasa
fixă;
 să asigure o grosime suficientă materialului de amprentare

Fig.15 Lingur ă standard mandibular ă Fig. 16 Amprent ă mandibular ă alginat
Caracteristicile amprentei sunt:
 materialul amprentei, adică alginatul, este fixat stabil în portamprentă;
 materialul amprentei prezintă grosimi apro ximativ egale în toate zonele;
 suprafața materialului este netedă, fără goluri sau lipsuri determinate de existența bulelor de
aer;
 amprenta cuprinde toate zonele câmpului protetic până la limita zonei de mucoasă mobilă;

 zonele marginale nu sunt subțiri și sunt susținute de lingură;
 marginile amprentei reprezentate de alginat, sunt modelate după forma și dimensiunea
fundului de sac;
 crestele alveolare, tuberculii piriformi sunt redați cu fidelitate;

3. Confecționarea modelului preliminar
Reprezintă câmpul pro tetic pe care pacientul îl are la prezentarea în cabinetul
stomatologului. Modelul preliminar este primul model pe care l -am realizat prin turnarea
gipsului obișnuit în amprenta preliminară. Acesta reprezintă copia fidelă a câmpului protetic și
este utiliz at pentru precizarea diagnosticului și confecționarea lingurii individuale.
Tehnica de confecționare a modelului după amprenta cu alginat este cea pe care am utilizat –
o în cazul de față.
Am preparat pastă de gips prin amestecarea pulberii cu apă într -un bol de cauciuc (Fig. 17).
Am spatulat mai mult timp pentru a elimina bulele de aer care de obicei se formează în
prepararea pastei de gips. Pasta de gips (Fig. 18) obținută am aplicat -o în proporții mici
începând de la nivelul tuberculilor piriformi. Conco mitent cu aplicarea pastei am realizat
vibrarea amprentei pentru a dirija pătrunderea gipsului în toate detaliile,evitând astfel formarea
bulelor de aer. După turnarea propriu -zisă a modelului, când toată suprafață internă a fost
acoperită cu pastă de gips , din surplusul rămas am făcut un mic depozit pe masă de lucru peste
care am aplicat amprenta cu baza lingurii în sus. Cu ajutorul spatulei am uniformizat marginile
astfel realizând soclul modelului care are după prelucrare înălțimea de 2 cm,lateral depăși nd
limitele amprentei cu 0.5 cm.
După 30 de minute, timpul de priză al gipsului, am efectuat demularea, prin tracțiune
exercitată asupra lingurii în care s -a luat amprenta, elasticitatea alginatului lăsând liber modelul
preliminar (Fig. 19).

Fig. 17 Pulbere de gips Fig. 18 Pasta de gips

Fig. 19 Modelul preliminar

4. Confecționarea lingurii individuale
Lingura individuală este portamprenta adaptată sup rafeței câmpului protetic, în care materialul
de amprentare va avea grosime egală. Este suportul rigid, nedeformabil, în care se depune
materialul de amprentă pentru introducerea pe câmpul protetic în scopul amprentării funcționale.
Pentru confec ționarea lingurii individuale am folosit placă fotopolimerizabilă (Fig 20;
Fig, 21) . În cazul de față, pentru că lingura este realizată pentru mandibulă, aceasta este
alcătuită din bază, mâner și butoni de presiune. Butonii de presiune sunt fixați pe lingu ra
inferioară, corespunzător premolarilor , sunt proeminențe paralelipipedice de 5 mm înălțime, 2
– 4 mm lățime și 15 mm lungime (se pot face mai mari la crestele foarte atrofiate), pe care se
aplică degetele medicului pentru menținerea amprentei pe câmpul protetic, fără să fie
deformate marginile.

Fig. 20 Cutie cu plăci fotopolimerizabile

Fig.21 Plac ă fotopolimerizabil ă
Operațiile pe care le -am parcurs pentru confecționarea lingurii individuale din placă de bază au fost:
 am pregătit modelul obținut p rin marcarea limitelor câmpului protetic cu ajutorul unui creion
chimic
 am așezat placa de bază pe model, am adaptat -o și am eliminat excesul de placă, astfel încât
marginile lingurii să nu depășească fundurile de sac, apoi am modelat mânerul și butonii d e
presiune
 am introdus modelul cu lingura individuală în cuptorul foto pentru a aduce lingura în stare
rigidă
 după fotopolimerizare, am dezinserat lingura de pe model și am prelucrat -o cu o freză pentru
a nu rămâne margini tăioase și, de asemenea, am reali zat retenții sub formă de orificii pentru
ca materialul de amprentă să rămână fixat în lingură (Fig. 22; Fig. 23; Fig. 24; Fig. 25).

Fig. 22 Prelucrarea marginilor lingurii individuale Fig. 23 Realizarea reten țiilor

Fig.24 Lingur ă individual ă (vedere lateral ă) Fig. 25 Lingur ă individual ă (vedere superioar ă)

5. Amprenta definitivă sau funcțională
Această amprenta reprezintă copia negativă a câmpului protetic obținută cu ajutorul materialelor
foart e precise și a lingurii individuale.
Ea a fost realizată într -un singur timp și anume în lingura individuală realizată de mine pe modelul
de studiu s -a depus materialul de amprenta și s -a realizat amprentarea câmpului protetic (Fig. 26)
 Obiectivele pe care le-am urmărit la controlul amprentei definitive au fost:
 Suprafața cu un aspect neted,fără depresiuni datorate golurilor de aer
 Marginile amprentei să fie extinse la maximum cu forme și dimensiuni funcționale
 Crestele alveolare să fie redate cu forma și d imensiunea corespunzătoare
 Materialul de amprentă este repartizat pe toată suprafață amprentei într -o grosime uniformă
de aproximativ 3 -5 mm și bine fixat în lingura individuală

Fig. 26 Amprenta funcțioală

6.Modelul de lucru
Modelul definitiv sau de lu cru reprezintă copia pozitivă a câmpului protetic edentat parțial.
Pentru confecționarea modelului definitiv am parcurs următoarele etape:
 am pus amprenta definitivă la o spălare cu un jet de apă rece pentru îndepărtarea resturilor
de salivă și a eventual elor resturi de sânge;
 excesul de apă care a rămas în amprentă l -am înlăturat prin suflare cu aer
 am preparat pastă de gips după proporțiile necesare în bolul de cauciuc prin spatulare
 următoarea fază parcursă a fost introducerea pastei de gips în amprent ă prin
alunecarea produsă de microvibratiile măsuței vibratorii (Fig. 27)

Fig. 27 Introducerea gipsului în amprentă folosind măsuța vibratorie

 după depunerea pastei de gips dur în amprentă, am așteptat ca acesta să facă priză, iar apoi
am realizat soclu l din gips obișnuit;
 realizarea soclului am făcut -o în așa fel încât suprafață bazei să fie paralelă cu suprafață
câmpului protetic și cu înălțimea de 2 cm;
 următoarea fază a constatat în demularea amprentei pe care am făcut -o după 45 -60 minute;
am desprin s amprenta de pe modelul de lucru (Fig. 28) printr -o tracțiune ușoară.

Fig. 29 Modelul de lucru (cu marginile c âmpului protetic trasate cu creion chimic)

7. Șablonul de ocluzie
Șablonul de ocluzie este o piesă intermediară ajutătoare, necesară medicului pentru
determinarea rapoartelor intermaxilare.
Pe șablonul de ocluzie se înregistrează rapoartele intermaxilare în relație centrică cu
intercuspidarea maximă, pentru a fi transferate în laborator.
În cazul meu am realizat șablonul de ocluzie din placă fo topolimerizabilă. Părțile componente ale
șablonului de ocluzie realizat sunt:
 baza șablonului care acoperă câmpul protetic
 bordură de ocluzie pe care am fixat -o pe creasta edentată
Etapele de confecționare pe care le -am parcurs au fost:
 am desenat limitel e câmpului protetic cu ajutorul unui creion chimic; locul până unde vor
ajunge marginile șablonului;
 am realizat izolarea modelului prin introducerea lui în apă timp de 10 minute; această izolare
este importantă pentru ca placă de bază să nu adere de supra fața modelului.
 am aplicat placă foto pe model, am tăiat surplusul de pe margini pentru a se încadra în
conturul trasat cu creion chimic, am avut grijă ca placă foto să aibă contact intim cu modelul
pe toată suprafața
 am introdus modelul cu baza șablonului în cuptorul de fotopolimerizare pentru a aduce
baza șablonului în stare rigidă.
 ulterior am atașat bazei șablonului bordură de ocluzie din ceară. Dintr -un baton de ceară de
ocluzie am realizat șablonul propriuzis, prin lipirea acestuia de baza șablonului cu ajutorul
spatulei la flacără. Dimensiunea bordurii de ceară este asemănătoare cu cea a dinților, și
anume în zonele laterale este de 10 mm cu o înălțime de 5 -7 mm, iar frontal lățimea este de
5-6 mm, iar înălțimea de 10 -12 mm (Fig. 30).

Fig. 30 Șablon ul de ocluzie

Caracteristicile pe care le îndeplinește șablonul de ocluzie realizat de mine sunt:
 Baza acoperă în totalitate suprafața câmpului protetic, fără să depășească zona de reflexie a
mucoasei.
 Baza este adaptată intim la întreaga suprafață a câmp ului protetic de pe model fără să
prezinte mișcări de basculare.
 Îndepărtarea și repunerea lui pe model este efectuată fără dificultăți.
 Baza șablonului are o grosime de aproximativ 1,5 -2 mm,pentru a rezistă la operațiunea de
determinare a rapoartelor inte rmaxilare.
 Marginile șablonului le -am modelat cu dimensiuni și formă în corelație cu fundul de sac.
 Marginile șablonului le -am finisat prin prelucrarea cu freze pentru a nu produce leziuni
mucoasei.
8. Determinarea și înregistrarea rapoartelor intermaxilar e
Determinarea și înregistrarea rapoartelor intermaxilare este o fază clinică realizată de către
medicul stomatolog în care este stabilită poziția fiziologică a mandibulei față de maxilar, cunoscută
sub numele de relație centrică. Modelele, cu aj utorul șabloanelor de ocluzie se pot menține în
aceeași poziție fiziologică. Determinarea și înregistrarea rapoartelor intermaxilare în edentația
parțială reprezintă momentele unei faze clinice cu deosebită importanță pentru transferul și
poziționarea mode lelor de lucru în ocluzor în aceleași relații cu cele de la nivelul aparatului dento –
maxilar.
Modelul de lucru cu șablonul atașat, împreună cu arcada antagonistă (Fig. 31)sunt trimise în
cabinetul somatologului pentru ca acesta să înregistreze ocluzia paci entului, foarte importantă
pentru etapele următoare.

Fig. 31 Modelul de lucru si arcada antagonist ă
9.Montarea modelelor în articulator (Fig. 32; Fig. 33; Fig. 34)
În scopul confecționării protezei parțiale acrilice, modelele de lucru sunt fixate cu aj utorul
șabloanelor într -un instrument asemănător articulatiei temporo -mandibulare. În acest caz, eu am
folosit articulatorul. Șablonul de ocluzie, după determinarea și înregistrarea rapoartelor
intermaxilare l -am primit în laborator împreună cu cele două m odele.
Următorul pas făcut a fost fixarea modelelor în articulator, parcurgând următo arele etape :
 am redus dimensiunea soclurilor cu ajutorul soclatorului

 realizarea pe suprafața bazelor cu ajutorul cuțitului a mai multor șanțuri longitudinale și
transvers ale, sub formă de grilă,cu scopul de a mari suprafaț a de care aderă gipsul pentru
montarea în articulator.
 am solidarizat modelele între ele la nivelul soclurilor cu ajutorul unui elastic
 am introdus ansamblul de modele șablon în apă timp de 2 -3 minute, p entru ca pasta de gips
să nu facă priză instantaneu, prin absorbția apei din gipsul preparat de către modelele uscate
 într-un prim timp am realizat gipsarea modelului inferior. Pe masă de lucru am făcut un mic
depozit de masă de gips peste care am aplicat brațul inferior și apoi baza modelului inferior
 în cel de -al doilea timp am realizat gipsarea modelului superior. Pentru fixarea modelelor în
articulator am folosit o cantitate mică de gips, pentru a nu mari inutil volumul și
greutatea, creând dificultate în operația de fixare a dinților
 fasonarea am executat -o după priza gipsului dând formă de calotă modelului superior
 ansamblul modele -șablon l-am introdus între cele două ramuri ale articulatorului cu partea
distală către balama. Am acționat șurubul pentru a crea o distanță de 2 -3 mm între ramura
superioară a articulatorului și suprafața bazală a soclului superior. În această poziție am
blocat șurubul cu contra -piulița.

Fig. 32 Ansamblu modele -șablon de ocluzie montat în articulator
Vedere frontal ă

Fig. 3 3 Ansamblu modele -șablon de ocluzie Fig. 3 4 Ansamblu modele -șablon de ocluzie montat în articulator
montat în articulator (Vedere lateral ă-dreapta ) ( Vedere lateral ă-stânga)
10. Macheta pr otezei acrilice
Această machetă este formată din dinții artificiali și macheta bazei sumar modelată. Este
efectuată pentru a se realiza proba pe câmpul protetic.
Macheta este confecționată prin efectuarea următoarelor operații:
1. Pregătirea modelului
2. Alegerea dinților artificiali
3. Montarea dinților artificiali
4. Macheta de proba
1. Pregătirea modelului
Modelul este pregătit înainte de montarea dinților prin delimitarea câmpului p rotetic și
deretentivizarea modelului.
Delimitarea câmpului protetic constă în desenarea cu un creion chimic pe modelul definitiv.
Traseul urmărește periferia câmpului protetic, limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă, fiind ocolite
bridele și f renurile. (Fig. 35)

Fig. 35 Delimitarea câmpului protetic

2. Alegerea dinților artificiali
Dinții artificiali pentru proteza acrilică sunt aleși după: reperele existente la nivelul modelului
câmpului protetic; indicațiile scrise de medic pe fiș a administrativă de laborator; reperele însemnate
și transmise cu ajutorul șabloanelor.
Reperele existente pe model sunt reprezentate de dimensiunea spațiului edentat în sens
vertical, reprezentat de distanța dintre creasta alveolară și fețele oc luzale ale dinților antagoniști.
Indicațiile scrise pe fișa primită din cabinet concomitent cu înapoierea ansamblului modele –
șablon de ocluzie:
Pe această fișă scrie:
 materialul din care sunt confecționați dinții artificiali și anume ac rilatul
 culoarea dinților aleasă cu ajutorul cheii de culori
 particularitățile de montare a dinților (în cazul în care acestea există)

Dinții aleși pentru a fi montați au fost cei din acrilat deoarece prezintă numeroase avantaje cum
ar fi faptul că se pre lucrează ușor, sunt obținuți cu forme, dimensiuni și culori variate în funcție de
situație, pot fi modificați prin ajustare atât la nivelul coletului cât și al suprafeței ocluzale, respectiv
al celor proximale, astfel încât să se poată obține o funcționali tate normală. Cel mai important motiv
pentru care sunt cel mai des utilizați este faptul că au un preț de cost redus, accesibil fiecărei
persoane. (Fig. 36)

Fig. 36 Garnitură de dinți New Ace

3. Montarea dinților artificiali
Primul pas a fost realiza rea bazei protezei. Am încălzit placa de ceară (Fig. 37; Fig. 38) ușor
și treptat la flacăra becului Bunsen, iar după ce am plastifiat -o am realizat adaptarea ei pe suprafață
modelului, până în fundurile de sac, la limitele trasate cu creionul. Următorul pas a fost aplicarea
unui rulou de ceară roz cu grosimea de 2 -3 mm pe vârful crestei alveolare. Această reprezintă
suportul pentru fixarea dinților artificiali.

Fig. 37 Cutie cu pl ăci de cear ă (DistriWax Fig. 38 Pl acă de cear ă de roz de 1.5 mm grosime
de la Distrident plus)

Apoi am început să iau fiecare dinte în parte și folosind două tipuri de burghie și o freză (
Fig. 39) am realizat inițial un șanț de jur imprejurul coletului dinților (Fig. 40) , iar cu burghi ul am
creat retenții tip orificiu pe fiecare dinte pe fețele proximale la nivelul coletului, apoi în baza
dintelui, pe fața mucozală (Fig. 41; Fig. 42) .

Fig. 39 Freză și burghie Fig. 40 Realizarea șanțului retentiv de la nivelul coletului

Fig. 41 Realizarea retențiilor -orificiu de la nivelul fețelor proximale și bazei dinților

Fig. 42 Grupul de din ți frontali cu reten ții
Ulterior, am montat fiecare dinte în parte respectâd regulile de montare a dinților si
indicațiile oferite de medicul stoma tolog, creând rapoarte dento -dentare în vederea asigurării unei
ocluzii funcționale și a unei masticații eficiente. (Fig. 43)

Fig. 43 Montare a dinților

4. Macheta pentru probă
Macheta bazei și a arcadei cu dinții artificiali montați în ceară, este p regătită pentru a
fi probată pe câmpul protetic. (Fig. 44)

Fig. 44 Modelarea fizionomică a gingiei.
Am modelat în zona anterioară gingia artificială în conco rdanță cu cerințele
fizionomice. După modelarea fizionomică și realizarea marginilor acesteia în așa fel încât să
nu lezeze țesuturile, aceasta se desprinde de pe model și se controlează de asemenea și pe
fața mucozală, netezind eventualele asperități care ar putea jena zonele moi. (Fig. 45)

Fig. 45 Macheta finisată, înainte de proba în cavitate a bucală
11. Proba machetei
Dinții artificiali montați pe o placă de ceară care reprezintă vitoarea bază a protezei
sunt trimiși în cabinet pentru proba în cavitatea bucală. Această probă este efectuată cu scopul
să se verifice cum au fost utilizate reper ele existente pe model pentru alegerea și montarea
dinților artificiali, să se constate dacă indicațiile scrise pe fișa administrativă au fost
materializate întocmai.

13. Pregătirea pentru ambalare
Modelul și macheta sunt pregătite pentru efectuarea ambal ării astfel:
 Modelul împreună cu macheta atașată de el se scufundă într -un bol cu apă rece pentru a se
hidrata gipsul în vederea demontării modelului din ocluzor (demontarea se realizează
aplicând lovituri de ciocan pe toate laturile soclului modelului pân ă la crăparea gipsului și
demontarea modelului)
 Se socleaza surplulul de gips de la nivelul soclului modelului
 Se alege chiuveta care va fi folosită și se izolează cu silicon (TCS) (Fig. 46; Fig. 47; Fig.
48)

Fig. 46 Cele două jumătăți ale chiuvetei

Fig. 47 Izolarea chiuvetei cu silicon Fig. 48 Spray cu silicon TCS
 Se prepară o pastă de gips de clasa a patra de consistență mai groasă (este importantă
consistența gipsului deoarece nu trebuie să permită scufundarea modelului și a machetei)
(Fig. 49).

Fig. 49 Pastă de gips de clasa a patra de consistență groasă
14 Ambalarea machetei
 Umplerea jumătății de chiuvetă cu pastă de gips și introducerea machetei în chiuvetă
(Fig. 50; Fig. 51)

Fig. 50 Chiuvetă umplută cu pastă de gips Fig. 51 Mo delul (cu macheta atasat ă) introdus ă in
chiuvet ă
 Se realizează un șanț cu spatula pentru tijele de ceară (Fig. 52; Fig. 53)

Fig. 52 Spatulă folosită pentru realizarea șanțului Fig. 53 Șanț pentru tija de ceară
 După priza gipsului se lipesc tijele de ceară (TCS) (Fig. 54; Fig. 55; Fig. 56), se
verifică închiderea chiuvetei: baza tijei de ceară trebuie să acopere complet orificiul
chiuvetei (Fig. 57)

Fig. 54 Tije de cear ă TCS Fig. 55 Atașarea tijelor de ceară

Fig. 56 Tije de ceară atașate Fig. 57 Închiderea chiuvetei pentru a verifica dacă tija de
ceară acoperă orificiul acesteia în totalitate
 Se izolează cu Distrisol – izolator gips -gips toată suprafața chiuvetei (macheta, dinții și
tijele) (Fig. 58; Fig. 59).

Fig. 58 Distrisol – izolator gips -gips Fig. 59 Aplicarea izolatorului

 Se lasă să se absoarbă izolatorul, după care se aplică și a două jumătate a chiuvetei și
se închide chiuveta. (Fig. 60 )

Fig. 60 Închiderea chiuvetei
 Se prepară pastă de gips de clas a a patra cu o consistență mai fluidă (Fig. 61)
 Chiuveta se așează pe măsuța vibratoare ( Fig. 62) și cu o spatulă se umple cu gips
(Fig. 63) , după care se așteaptă priza aces tuia timp de aproximativ 30 min (Fig. 64).

Fig. 61 Pastă de gips de consisten ță fluidă Fig. 62 Așezarea chiuvetei pe măsuța
vibratoare

Fig. 63 Umplerea chiuvetei cu pastă de gips Fig. 64 Așteptarea prizei gipsulu
 Se pune apă la fiert și se pornește aparatul de injectat (Termoject). (Fig. 65; Fig. 66)

 După priza gipsului se scot șuruburile chiuvetei și aceasta se introduce în oala cu apă
fiartă timp de 5 min pentru ca ceara să se topească.

Fig. 67 Introducerea chiuvetei in oal ă
 Se scoate chiuveta din oală, se separă cele două jumătăți și se spală ceara topită, în
vederea realizării tiparului. (Fig. 68; Fig. 69; Fig. 70)

Fig. 68 Separarea jumătăților chiuvetei Fig. 69 Spălarea cerii topite din tipar

Fig. 70 Tiparul
 Se pregătește cartușul aparatului de injectat. Pentru a estima cantitatea de acrila t
necesară confecționării protezei se introduc granule de acrilat în tipar până la umplerea
acestuia, apoi acea cantitate de granule se introduce în cartuș (acesta trebuie umplut în
proporție de maxim 80% pentr u a lasa un spațiu de dilatare) (Fig. 71; Fig. 72; Fig. 73)

Fig. 71 Granule de acrilat de la Vertex Fig. 72 Estimarea cantității de acrilat necesară

Fig. 73 Umplerea cartușului cu granule de acrilat

 Se pune capacul cartușului și folosind un clește crampon se realizează închiderea
acestuia. (Fig. 74; Fig. 75)

Fig. 74 Atașarea capacului cartușului Fig. 75 Fixarea capacului cu cleștele crampo n
 Se selectează programul; se aplică spray -ul TCS în interiorul aparatului; se apasă
Enter, apoi același spray se aplică și pe cartuș, ult erior introd ucandu -se în aparat (Fig.
76). Dacă este necesar, se deschide compresorul pentru a crește presiunea în aparatul
de injectat la 6.2 bari.

Fig. 76 Introducerea cartușului în aparatul de injectat

 Se verifică retențiile dinților de eventuale resturi de gip s sau alte impurități și se
îndepărtează în cazul în care există, după care se închide chiuveta și se pune în aparat,
se închide șurubul și se ridică siguranța. ( Fig. 77). Injectarea s -a realizat folosind
programul “Z”, la o temperatură de 290 grade Celsi us și o presiune de 6.2 bari, timp
de 17 min, plus un minut dedicat răcirii.

Fig. 77 Aparatul de injectat închis, cu siguranța ridicată
 După terminarea procesului de injectare, se scoate chiuveta din aparat și se lasă la răcit
2 ore.
 După răcire, se desf ac șuruburile și se aplică lovituri de ciocan pentru desfacerea
chiuvetei, proteza rămânând încapsulată în gipsul de amb alare (Fig. 78; Fig. 79 ).

Fig. 78; Fig. 79 Aplicarea loviturilor de ciocan pentru a elibera proteza încapsulată în masa de ambalat

 Folosind lovituri de ciocan, proteza este eliber ată din masa de ambalat (Fig. 80; Fig.
81)

Fig. 80 Masa de ambalat cu proteza in interior Fig. 81 Eliberarea protezei din masa de ambalat
 După scoaterea protezei din gipsul de ambalare, se taie tijele și se înlătură proteza de pe
model (Fig. 82; Fig. 83).

Fig. 82; Fig. 83 Tăierea tijelor și îndepărtarea protezei de pe model

Prelucrarea protezei
 Îndepărtarea surplusului de acrilat de pe margini (Fig. 84)

Fig. 84 Netezirea marginilor prot ezei
 Cu o freză se prelucrează în zona coletelor dinților (Fig. 85).

Fig. 85 Finisarea zonei de colet

 Cu un disc se realizează separația dinților (Fig. 86)

Fig. 86
 Cu o freză specială cu șmirghel se finisează suprafața protezei (Fig. 87)

Fig. 8 7
 La motorul cu ax orizontal și finisează folosind o perie și pastă de finisat (combinatie de
polyacril și apă) (Fig.88; Fig. 89) , după care se lustruiește proteza cu pastă de lustru la puf
(Fig. 90)

Fig. 88 Pulbere Polyacril Fig. 89 Finisarea pr otezei la perie cu pastă de
finisat

Fig. 90 Lustruirea protezei cu pastă de lustru la puf
 Se degresează proteza și se trimite în cabinetul stomatologic (Fig. 91)

Fig. 91 Proteză totală mandibulară acrilică

CAZ 2

Confecționarea unei proteze tota le acrilice presupune parcurgerea unei succesiuni de
etape, atât clinice cât și de laborator. În ordine cronologică, acestea sunt:
1. Clinic – Examinarea pacientului,a radiografiilor,stabilirea diagnosticului și indicația
terapeutică
2. Clinic – Amprenta prelim inară
3. Laborator – Confecționarea modelului preliminar
4. Laborator – Confecționarea lingurii individuale
5. Clinic – Amprenta definitivă sau funcțională
6. Laborator – Confecționarea modelului de lucru funcțional
7. Laborator – Confecționarea șablonului de ocluzie
8. Clinic – Determinarea rapoartelor intermaxilare și indicații pentru montarea arcadelor
artificiale
9. Laborator – Montarea modelelor în ocluzor
10. Laborator – Confecționarea machetei protezei pentru probă
11. Clinic – Proba machetei în cavitatea bucală
12. Laborator – Mach eta definitivă, prepararea pentru ambalare
13. Laborator – Realizarea tiparului
14. Laborator – Introducerea acrilatului în tipar și polimerizarea lui
15. Laborator – Dezambalarea și prelucrarea
16. Clinic – Aplicarea și adaptarea protezei pe câmpul protetic

Proteza a crilică, modalitate de restaurare a edentației, este obținută în urma unor etape
clinice efectuate de medicul stomatolog și a unor etape tehnice efectuate de tehnicianul dentar.
Proteza obținută trebuie să refacă optim funcțiile aparatului dento -maxilar și pentru obținerea
acestui lucru colaborarea medic stomatolog -tehnician dentar trebuie să fie armonioasă. Fiecare
etapă de tratament, clinică sau tehnică, are o importanță deosebită, însumarea lor asigurând
realizarea unei piese protetice care să se poată i ntegra biologic și funcțional.

1. Examinarea pacientului.
Prima etapă de lucru, clinică, în care este analizată valoarea morfologică și fiziologică a
câmpului protetic. Se stabilesc cu această ocazie o serie de amănunte legate de planul de tratament.
Prin examinare se urmăresc reliefurile osoase din cavitatea bucală , mărimea și aspectul crestelor
alveolare, raportul dintre ele, tuberculii pirif ormi, liniile oblice interne, apofizele genii și torusul
mandibular. Nu în ultimul rând, se întocmește fișa clinică și cea tehnică.
2. Amprentarea preliminară.
Operațiunea clinică de înregistrare a câmpului protetic într -un material specific de amprentare.
Amprenta reprezintă negativul câmpului protetic, în ea se toarnă modelul preliminar.
3. Confecționarea modelului preliminar.
Constituie copia pozitivă a câmpului protetic. Este realizat din ghips, prin turnare în amprenta
preliminară. Pe acest model este reprezentată mai bine zona de spijin decât zona de succiune. Este
utilizat pentru completarea examenului clinic și pentru confecționarea lingurii individuale (Fig. 92).
Pe modelul preliminar se trasează cu creionul chimic limitele câmpului protetic, în funduri le de
sac.

Fig. 92 Model preliminar
4. Confecționarea portamprentei individuale (lingurii individuale).
Este proprie fiecărui pacient, corespunzând câmpului protetic al acestuia pe care se adaptează
perfect. Numai cu ajutorul unei portamprente individuale se poate amprenta corect întregul câmp
protetic cu care proteză va veni în contact și, în mod deosebit, zona mucoasei pasiv mobile situată la
periferia câmpului protetic. Această zonă nu poate fi amprentată exact, cu portamprentele standard.
5. Amprentarea fu ncțională (definitivă).
Completeză înregistrările obținute de amprenta preliminară despre câmpul protetic, utilizând în
acest scop lingura individuală, materiale de amprentare cu mare finețe de redare și tehnici speciale.
Proteza executată după o astfel d e amprentă are o bună menținere și stabilitate pe câmpul protetic.

6. Confecționarea modelului funcțional.
Este copia pozitivă a câmpului protetic obținut după o amprenta funcțională. Pe acest model
sunt redate cu exactitate maximă toate detaliile câmpului p rotetic, atât zona de sprijin cu care
proteza vine în contact, cât și zona de menținere reprezentată de fundurile de sac vestibulare și
linguale. Modelul funcțional este realizat din ghips de tip Moldano. (Fig. 93)

Fig. 93 Model funcțional

7. Confecționar ea șabloanelor de ocluzie.
Sunt piese de lucru intermediare, indispensabile pentru fixarea modelelor în ocluzor sau
articulator în poziție de relație centrică. Aceste piese sunt indispensabile în tratamentul edentatului
(Fig. 94).

Fig. 94 Șablon de ocl uzie
8. Determinarea raporturilor intermaxilare și indicații pentru montarea dinților
artificiali.
Este o etapă clinică foarte importantă. Cu ajutorul șabloanelor de ocluzie, medicul
stomatolog stabilește raporturile sau relația intermaxilară, adică poziția fiziologică a
mandibulei față de maxilar. Prin intermediul șabloanelor de ocluzie, cele două modele
funcționale se vor afla în aceeași poziție, astfel încât tehnicianul dentar să execute viitoarea
proteză în relația intermaxilară. Pe șablon se trasează de către medic mai multe repere
necesare alegerii și montării dinților artificiali.

9. Montarea modelelor în ocluzor sau articulator.
Este o etapă tehnică în care ansamblul model funcțional -șablon – antagoniști este fixat într -un
aparat care păstrează poziția mo delelor după îndepărtarea șablonului. Poziția modelelor, unul față
de altul, este aceeași în care s -a aflat mandibula față de maxilar în momentul determinării relației
dintre ele (Fig. 95; Fig. 96; Fig. 97).

Fig. 95; Fig. 96 Montarea în articulator a ansamblului model -șablon de ocluzie -antagoniști

Fig. 97 Model montat in articulator

10. Confecționarea machete i pentru proba.
Este o etapă tehnică numită curent montarea dinț ilor artificiali (Fig. 98) Se real izează din
ceară macheta bazei proteze i, pe care se montează dinții artificiali cu ajutorul datelor transmise pe
șablonul de ocluzie. În cazul de față am folosit plac ă de ceară DistriWax de la Distrident Plus de 1.5
mm grosime (Fig. 99) pentru baza machetei și o garnitură de dinți artificiali NewAce, nu anța A2
(Fig. 100 ; Fig. 101 ).

Fig. 99 Placă de ceară Fig. 100 Garnitură de dinți artificiali

Fig. 100 Macheta protezei Fig. 101 Macheta protezei
(vedere frontal ă, in ocluzie)

11. Proba machete i în cavitatea bucală.
Medicul stomatolog are obligația de a verifica dacă datele stabilite cu ajutorul șablonului de
ocluzie, precum și indicațiile de alegere și montare a dinților artificiali au fost respectate de către
tehnicianul dentar. Eventualele neconcordanțe sunt remediate de către medic sau se cere o nouă
montare, iar în privința fizionomiei se cere și părerea pacientului.

12. Confecționarea tiparului (ambalarea machetei).
Etapă tehnică în care machetele protezelor se ambalează în ghips în interiorul unor
conformatoare (c hiuvete). După eliminar ea cerii machetelor, ambalajul devine tipar în care se
va introduce și se va polimeriza acrilat ul formând astfel baza protezei (Fig. 102; Fig. 103; Fig.
104; Fig. 105; Fig. 106)

Fig. 102 Alegerea chiuvetei potrivite

Fig. 103 Ambalarea machetei cu pas ta de gips

Fig. 104 Macheta ambalat ă. Așteptarea prizei gipsului

Fig. 105 Realizarea tiparului

Fig. 106 Tiparul
13. Prepararea și indesarea acrilatului.
Se prepară acrilatul (din polimer și monomer) necesar pentru baza viitoarei proteze și se
introduc e în tipar (Fig. 107; Fig.108)

Fig. 107 Polimer și monomer Fig. 108 Îndesarea acrilatului in tipar

14. Polimerizarea acrilatului.
Pasta de acrilat introdusă în tipar este supusă unui proces de termo polimerizare și devine un
corp dur, rezistent, alcăt uind baza protezei. In bază sunt fixați dinții artificiali.
15. Dezambalarea, prelucrarea și lustruirea protezelor.
Protezele sunt îndepărtate din tipare, curățate de resturile de masă de ambalat iar
plusurile de material acrilic sunt îndepărtate. Î n final p roteza fiind lustruită (Fig. 109; Fig.
110)

Fig. 109. Lustruirea protezei la perie, cu
pasta de lustru
Fig. 110 Finisarea protezei la micromotor,
cu șmirghel, freze, gumă
16. Aplicarea protezelor în cavitatea bucală.
Etapă clinică în care medicul stomatolog aplic ă și a daptează protezele pe câmpul
protetic al pacientului edentat (Fig. 111; Fig. 112).

Fig. 111, Fig. 112 Proteza la gata