Proiect Diploma 2 Ursu Anca [302588]

UNIVERSITATEA DE ȘTIIṬE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD”

IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

ȊNDRUMĂTORI ȘTIINṬIFICI,

Prof.univ.Dr.Eugen ULEA ABSOLVENT: [anonimizat].univ.Dr. Andreea-[anonimizat]

-2017-

UNIVERSITATEA DE ȘTIIṬE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD”

IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA MONTANOLOGIE

Starea fitosanitară a culturilor în condițiile de la

S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. Bogdănița, Vaslui

și combaterea biologică a agenților patogeni

ȊNDRUMĂTORI ȘTIINṬIFICI,

Prof.univ.Dr.Eugen ULEA ABSOLVENT: [anonimizat].univ.Dr. Andreea-[anonimizat]

-2017-

CUPRINS

LISTA FIGURINILOR

LISTA TABELELOR
INTRODUCERE
PARTEA I- CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR REFERITOARE LA AGENȚII PATOGENI PREZENȚI LA TOMATE ȘI CASTRAVEȚI LA NIVEL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL

1.1. Stadiul actual al cercetărilor privind agenții patogeni prezenți la tomate la nivel global–-
1.2. Stadiul actual al cercetărilor agenților patogeni prezenți la tomate la nivel național–––

1.3. Cercetări privind principalii agenți fitopatogeni prezenți la castraveți la nivel global––-
1.4. Cercetări referitoare la principalii agenți fitopatogeni la castraveți la nivel național––-

CAPITOLUL 2 DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENȚI FITOPATOGENI PREZENȚI LA TOMATE ȘI CASTRAVEȚI

2.1. Principalii agenți fitopatogenici prezenți la tomate și recunoașterea lor  
2.2. Principalii agenți fitopatogenici prezenți la castraveți și recunoașterea lor

CAPITOLUL 3 CADRUL NATURAL ȘI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ AL S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDĂNIȚA VASLUI

3.1. Cadrul natural
3.1.1. Așezare geografică și administrativă
3.1.2. Relieful
3.1.3. Hidrografia
3.1.4. Clima

3.1.5. Solurile
3.2. Prezentarea unității S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDĂNIȚA VASLUI

PARTEA II CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 4 OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

4.1. Importanța și scopul studierii temei

4.2. Descrierea materialului biologic de cercetare

4.3.Materiale si metode de apreciere privind pagubele produse de agenții patogeni

CAPITOLUL 5 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ  A TOMATELOR ȘI CASTRAVEȚILOR

5.1. Tehnologia de cultură a tomatelor 
5.1.1. Amplasarea culturii 
5.1.2. Pregătirea terenului 
5.1.3.Sămânța și semănatul  
5.1.4.Lucrări de îngrijire a culturii 
5.1.5.Combaterea ecologică a agenților patogeni 
5.2. Tehnologia de cultură a castraveților  
5.2.1. Amplasarea culturii 
5.2.2. Lucrările solului 
5.2.3.Sămânța și semănatul 
5.2.4.Lucrări de întreținere a culturii 
5.2.5.Combaterea ecologică a agenților patogeni

CAPITOLUL 6 REZULTATE OBȚINUTE CU REFERIRE LA AGENȚII PATOGENI DIN CULTRILE DE TOMATE ȘI CASTRAVEȚI

6.1. Rezultate obținute cu referire la agenții patogeni din culturile organice de tomate de la S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDĂNIȚA VASLUI  
6.1.1 Prezența atacului de Phythium debayanum în culturile de tomate din cadrul Fermei Goatsheaven  
6.1.2.Prezența atacului de Phytophthora infestans în culturile de tomate din cadrul Fermei Goatsheaven

6.2. Rezultate obținute cu privire la agentii patogeni din culturile de castraveți de la S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDĂNIȚA VASLUI  
6.2.1. Prezența atacului de Pseudoperonospora cubensis la culturile de  castraveți  de la Ferma Goatsheaven 
6.2.2.Prezența atacului de Fusarium oxysporum sp. cubensis la culturile de castraveți  de la Ferma Goatsheaven

6.2.3.Prezența atacului de Phythium debayanum  la culturile de castraveți  de la Ferma Goatsheaven 

6.3.Prezența agenților patogeni la alte culturi de la S.C. GOATSHEAVEN Vaslui

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LISTA FIGURINILOR

Figura 3.1.1. Harta Județului Vaslui

Figura 3.2. Amplasarea unității S.C. Goatsheaven S.R.L Bogdănița, Vaslui

Figura 3.2.1. Solariile din cadrul S.C. Goatsheaven S.R.L Bogdănița, Vaslui

Figura 3.2.2. Combaterea buruienilor prin lucrări manuale

Figura 3.2.3.Recoltarea manuală a tomatelor

Figura 6.1.1. Atac de Phytophthora infestans la soiul Siriana

Figura 6.1.2. Atac de Phytophthora infestans la soiul Coralina

Figura 6.2.1. Atac de Pseudoperonospora cubensis la hibridul Triumf F1

Figura 6.2.2. Atac de Fusarium oxysporum la soiul Mirabelle

Figura 6.4.1. Atac de Scerotinia sclerotiorrum la salată

Figura 6.4.2. Atac de Peronospora destructor la ceapă

LISTA TABELELOR

Tabel 3.1.4.1. Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri în comuna Bogdănița

Tabel 3.1.4.2. Evoluția climatică de la Stația Meteorologică Bîrlad, an agricol 2015-2016

Tabel 3.1.5.1. Reprezentarea procentuală a texturii solului din arealul unității

Tabel 3.1.5.2. Analiza solului din solar Klastrof 2016-2017

Tabel 3.1.5.3. Analiza solului din camp Klastrof 2016-2017

Tabel 4.2. Soiuri utilizate în cadrul fermei Goatsheaven în perioada 2015-2017

Tabel 4.2.1. Soiuri de tomate cultivate în spații protejate în anul agricol 2015-2016

Tabel 6.1.1. Intensitatea atacului produs de Phytium debaryanum la soiurile de tomate

Tabel 6.1.2. Intensitatea atacului Phytophthora infestans la soiurile de tomate

Tabel 6.2.1. Intensitatea atacului produs de Pseudoperonospora cubensis la catraveți

INTRODUCERE

Realitățile contemporane scot în evidență cererile crescânde ale consumatorilor care tind să susțină spre dezvoltarea unui fenomen întalnit în peste 160 țări ocupând peste 37,2 milioane hectare suprafață certificată ecologic, fenomen global și național intitulat agricultura ecologică. Acest concept a fost prefigurat pentru prima dată în 1924 la cursurile lui Rudolf Steiner din Kobierzyce, Polonia. Încă din acea perioadă se anticipau procupările actuale asupra unui mediu nepoluant si s-a constituit un cerc experimental de agricultori ce au cercetat indicațiile lui Steiner. (GEDDA, 2007)

Reputatul biolog dr. Petre Papacostea si-a focalizat cercetările pentru ca in final să asigure armonia dintre agricultor și natură. (PAPACOSTEA, 1981). S-a studiat forma condesată a verigilor tehnologice și s-a perceput că sunt susținute de o bună rotație a culturilor, de folosirea îngrășămintelor verzi, de utilizarea resturilor vegetale, a resturilor menajere domestice, a dejecțiilor de animale ca fertilizanți, includerea leguminoaselor în schema culturilor, calitatea controlului biologic al bolilor (ȘTEFĂNESCU, 2002).

Rețetele furnizate în prezentul studiu sunt preluate atât din literatură de specialitate conform unor principii holistice cât și din experiența practică dobândită de 2 ani la Ferma Goatsheaven. Ele pot fi utilizate integral sau parțial de către fermerii orientați către o cultura ecologică. Am adoptat aceste practici din convingeri proprii că pot aduce ceva diferit în zona Vaslui ( Ferma Goatsheaven este singura din județ cu teren certificat ecologic) sau influențate de unele realități contemporane (lipsa locurilor de muncă), din dragoste față de agricultură fiind adepta unui stil de viață sănătos și nu în ultimul rând din acele rațiuni pur economice care întăresc motivația și respectând scheme raționale pot aduce beneficii ambientale.

Poligonul experimental de agricultură biologică înființat în 2009 , este acum o fermă de producție biologică autorizată de organisuml Austria Bio să producă sub marca Goatsheaven Bogdanita, Vaslui, legume proaspete certificate de o calitate superioară. Cererea pe piață națională nu a întârziat să apară. Alături de calitate în anul 2016-2017 a crescut și cantitatea astfel pentru a se acoperii cererea s-a trecut la construirea a 6000 mp solarii, arendarea unei suprefețe mai mari de teren (21 ha) și o importanță deosebită s-a acordat sistemului fitosanitar care a evoluat de la clasicul tratament cu zeama bordeleza (alternativa Scudo) la noi sisteme de fertilizare sub planul celor de la Klastrof, Microspore și Coda.

Monitorizarea, prevenirea și unde este cazul combaterea celor mai importanți agenți patogeni din culturile prezente în spațiile protejate din unitatea studiata alcătuiesc un complex de măsuri biologice eligibile pentru obținerea de producții mai ridicate, sigure și constante.

La nivel global cercetările s-au focalizat diferențiat pe zonele eligibile agenților patogeni. În primul capitol s-au adus date viabile în ceea ce privește prezența putregaiurilor în diferite țări. Am concluzionat în urma studiului că inoculul de Botrytis cinerea a fost regăsit în culturile de tomate din Belgia unde plantele au fost recuperate cu ajutorul fungicidelor sprecifice oomicetelor. În Grecia s-a regăsit sensibilitatea la botryticide și un risc de dezvoltare a rezistenței la fungicide ( S.Konstantinou, 2015). În California s-a descoperit o sensibilitate al putregaiului la fungicidul hidroxianilid fenhexamid, iar in China s-a arătat ca izolatele botryticide opun rezistență la carbendazim si cyprodinil și mai puțin la boscalid, acesta inhibând germinația sporilor, sursele de evită datorită suspiciunilor de carcinogenitate.

În primul capitol mai regăsim date aferente despre mana tomatelor provocată de micoriza Phytophthora infestans, agent cazual cu potențial devastator care sporadic afectează culturile de tomate incluse într-o listă de focare întâlnite în sudul central din Alaska, în sudul Spaniei, în statul Wisconsin. Aplicarea profilactică a fungicidelor dedicate oomicetelor au adus producătorilor costuri importante de peste milioane de dolari pe an.( GEVENS A.,2013).

De angoasele patogenității nu am scăpat nici pe plan național. Fluctuațiile temperaturii au fost reale oprotunități pentru cele mai temute boli ale solanaceelor si curcubitaceelor. Apriga luptă cu agenții patogeni debutează de la faza de semințe și continuă până este cules și ultimul fruct.

Mana, bacteriozele, putregaiurile sunt devastatoare dacă le oferim condiții benefice de supraviețuire. În România, lipsa unui sistem plauzibil de prevenire duce ușor la pagube încă din faza de răsad. Vetrele cu Pythium debaryanum nu lipsesc în cele mai multe rasadnițe a unor fermieri delăsatori și care nu respectă măsurile de prevenție. Din neglijarea măsurilor fie ele preventive sau curative, se pot declanșa atacul de Phytophthora infestans sau atacul ciupercii Phytophthora parasitica care minimalizează orice obiectiv propus.

Agenții patogeni au invadat și lumea celestă a curbitaceelor cu un contrast de culori și aspecte de mozaic. Cucumovirusurile au invadat vestul Indiei, centrul Spaniei, China continental ajugând și pe meleagurile insulelelor Hawaii (JOHN CHO ȘI THOMAS L. 1991)

Abudența oosporilor de la Pseudoperonospora cubensis este întâlnită și cercetată în China unde s-a investigat tipul de împerechere A2, cauza apariției acestui patogen care are impact economic și în Costa Rica unde pierderile comerciale de cultura ating la 50 % din cauza acestei oomicete. ( M. BLANCO-MENESES, 1998).

Semnalată din 1853 de M. Fuss și studiată amănunțit de C. Sandu Ville în 1967 ( E. ULEA, 2001), Pseudoperonospora cubensis aduce pagube importante și în realitatea contemporană. După prezentul studio, se pare a fii un segment de nișă încă pentru cercetătorii care caută diferite ingredinte active cu eficacitate pentru controlul patogenului.

O gamă largă de factori au provocat apariția agenților patogeni din cadrul S.C. Goatsheaven S.R.L, Bogdănița, Vaslui. Lista începe cu alternanța temperaturilor neprielnice, umiditatea prezentă în atmosfera și sol peste limitele cerute, folia neîntinsă corespunzător ce provoacă condesul în spațiile protejate prin urmare stagnează picăturile de apă pe partea foliară a plantelor, lungimea prea mare a solariilor în raport cu ventilația necesară plantelor.

În prezenta lucrare se pleacă de la ipoteza că trebuie găsită calea prielnică de a limita acești factori și de a prevenii apariția bruscă a patogenilor. Trebuie să punem accent pe măsuri de prevenție ce sunt mai puțin costisitoare și dacă nu am găsit soluția cu randament ridicat vom trece la combaterea eficace cu produsele organice descrise în capitolul 5. Alternanța produselor nu produce rezistență în plantă a agentului conform rezultatelor din capitolul 6.

Studiul de conformitate a luat în vizor factorii de risc pentru producător de exemplu cultura, investiția, recolta, astfel încât să existe de la început un plan de aplicare a tehnologiilor ecologice. Acești factori peturbatori pot fi ușor controlați și limitați prin implementarea unui sistem de analiză a hazardului și formarea unei scheme de fertilizare specifică fiecărei culturi.

Am oferit un tablou amplu al situației legumiculturii ecologice din județul Vaslui oferind o monografie a stadiului agenților patogeni din cadrul fermei Goastsheaven. Un urma studiului pedologic al teritoriului administrativ Bogdănița realizat de Gheorghe Ioan și după sosirea cartării solului, s-a concluzionat că sunt condiții eligibile pentru multe specii legumicole cu cerințe mai modeste față de temperatura și cantitatea de energie calorică.

Am executat la momentul optim tratamente fitosanitare respectând schemele impuse de cele 3 firme de produse organice luate un studiu: Klastrof, Cora și Microspore și ținând cont de dozele sau concetrațiile recomandate și de calificarea angajatului care administrează.

În variantele alese ca martor producția de castraveți a fost compromisă 30 % din cauza apariției manei ( Pseudospora cubensis) și 70 % din pricina atacului de afide verzi (Aphis gossypii). Varianta din solarul 4M a fost 90 % afectată de Fusarium oxyporum sp. cubensis, în faza incipentă ofilirea parcă dispărea în timpul nopții, dimineața iar se debilitau. Acest agent a traversat și in solarul 5M cu tomate unde a afectat 35 % din efectivul de 1500 plante. Mana a rămas, încă de la prima cultură din 2009, principala micoriză întâlnită la culturile de tomate și castraveți din cadrul unității luate în studiu.

În final, respectând indicațiile consultanților am reușit 85 % să stagnăm evoluția manelor în 2016 când s-au luat măsuri pentru o mai bună ventilație și datorită introducerii în schema fitosanitară a unei ciupersi nepatogenă, saprofită- Trichoderma- ce acționează asupra anganosmului microbian producând celule ce degradează pereții celulelor agenților patogeni.(BOTEZATU F., 2015).

PARTEA I –CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR REFERITOARE LA AGENȚII PATOGENI PREZENȚI LA TOMATE ȘI CASTRAVEȚI LA NIVEL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL

1.1. Stadiul actual al cercetărilor agenților patogeni prezenți la tomate la nivel global

În ianuarie 2003, în Belgia, o plantă cu efect de seră pe scară largă (2,5 ha) a fost observată în urmă unei putregăiri în zona rădăcinală. La părțile inferioare ale plantei, dezvoltarea simptomului a fost limitată cu putrezire severă a întregului sistem de rădăcina și cu leziuni întunecate care parcă înțepau baza tulpinii. S-au evidențiat în final sporangiofori cu umflături ușoare și nelipsiții sporangii în formă de lămâie (35 x 20 μm și lungime și lățime de 1,75 μm) localizați la vârfurile lor după un timp de incubare în întuneric la 23 ° C. Oospori și chlamidospori nu s-au putut observa. După tratarea multiplă a solului cu fungicide specifice oomicetelor, plantele au fost în cele din urmă recuperate ( Lievens B. și colab. 2004).

Phytophthora infestans, agent cauzal al mucegaiului târziu, a fost inclus într-o listă predominată de agenți patogeni din plante găsite în Alaska în 1934. A apărut pentru prima dată în regiunea majoritară de creștere a unei altei solanacee precum cartoful din Alaska, în Valea Matanuska din sudul central al Alaska, în 1995. Focarele ulterioare au fost sporadice, apar doar în 1998, 2005. Deoarece boala apare atât de sporadic în Alaska, fungicidele nu sunt utilizate în mod obișnuit, dar este puțin probabil că agentul patogen să fi persistat la nivel local între focare.. ( Winton L.M și colab., în 2005)

Cercetătorii s-au orientat spre structura populației Botrytis cinerea. Acet agent patogen a fost investigat prin utilizarea molcomă a amprentelor ADN generate prin reacția în lanț a polimerazei primare cu microsatelitul (MP-PCR) și sensibilității la fungicidul hidroxianilid fenhexamid pentru 234 de izolate colectate din smochine, struguri, kiwi, mazăre în California (Zhonghua Mă și colab., în 2005)

O nouă specie tospovirus distinctă de toate celelalte tospovirusuri stabilite a fost găsită la tomate, în Iran. Simptomele tipice de boală evidente includ leziuni necrotice pe frunze și pete galbene pe fructe, de aici a fost denumit virusul inelului galben de tomate (TYRV). (Afshin Hassani-Mehraban în 2005)

În sudul Spaniei s-a observat o răspândire neobișnuită a ciupercii Phytophthora infestans pe plante de tomate în solarii situate în provinciile Almería și Granada. Plantele infestate au avut pe suprafața fructelor, pe frunze, tulpini și pe zone necrotice, mucegaiuri albe, pete de culoare maro. Din 2003 au fost caracterizate tipurile de împerechere recoltate din roșii. 50 % din izolatele recuperate de la tomate au fost A1 și 50 % A2. Acesta este primul raport al apariției tipului de împerechere US1(A1) și US2(A2) și a izolatelor homoalice Phytophthora infestans pe tomate în Spania. (Segura J.M. și col. în 2007)

În cadrul unui studiu amplu efectuat în zona Piemont (nordul Italiei), care vizează identificarea bolilor care afectează cultura de tomate din domeniile comerciale în care alternativele la bromură de metil au fost puse în aplicare că răspuns la reglementările naționale și internaționale, colapsul brusc al plantelor de tomate, cv. Tomahawk, altoit pe cv. Beaufort, au fost observate în mod repetat într-o operațiune comercială de tunel plastic. Simptomele includ cloroză, stingere și putregai rădăcina și coroana severă, ceea ce duce la prăbușirea bruscă a aproximativ 25% din plante în decurs de 60 de zile de la transplant. ( Garibaldi A. Și Gilardi G. în 2012)

Tulburarea târzie, provocată de Phytophthora infestans (Mont.) DeBary, este un agent patogen potențial devastatos care afectează sporadic culturile de tomate și cartofi din Wisconsin. Prevenirea acestei boli prin aplicarea profilactică a fungicidelor specifice oomicetei poate costa producătorii câteva milioane de dolari pe an în costuri suplimentare pentru produse chimice, combustibil și de muncă. În 2009, a fost observată tulpina târzie la tomate în peste 25 de județe din Wisconsin. ( Gevens A.j. 2013)

În vara anului 2012 și 2013, au fost colectate probe de mucegai cenușii din tomate de seră în opt locații din provincia Hubei, China și au fost obținute 221 de izolate de Botrytis cinerea și au fost evaluate pentru sensibilitatea la fungicide carbendazim, diethofencarb, boscalid, fludioxonil și cyprodinil . Rezultatele au arătat că izolatele cu rezistență la carbendazim și cyprodinil au fost foarte răspândite, în timp ce izolatele cu rezistență la carbendazim și diethofencarb au fost găsite doar în două locații. Nu s-au detectat izolate cu rezistență la boscalid sau fludioxonil. ( F.Fan și colab., în 2014)

Botrytis cinerea are o variabilitate genetică ridicată, care a arătat, de asemenea, un risc ridicat de dezvoltare a rezistenței la fungicide. În cinci regiuni geografice din Grecia au fost testate sensibilitatea la mai multe botryticide. În izolatele din tomate, fenotipul predominant a fost cel al rezistenței duble la carbendazim și cyprodinil pe insula Creta, a rezistenței unice la carbendazim în regiunea Preveza și a izolatelor sensibile din regiunea Kyparissia. Niciunul dintre izolatele testate nu a fost rezistent la fludioxonil. (Sotirios Konstantinou în 2015).

Cultivarii din Anglia au descoperit un soi care nu le mai zadarnicește munca producătorilor de tomate și numit “Crush Crimson” rodul unui student ce studia la Universitatea Bangor din North Wales, Simon Crawford, cel care a creat și soiul Red Alert . Ambele sunt de așa natură să se coacă înainte de a acționa mâna. În cazul nerespectării epocii optime de semănat și în caz de atac este afectată doar partea foliara (13 %) nu și fructul. Acesta este rezultatul celor 2 gene de rezistență care se găsesc în present în Marea Britanie (VALLIRIAN, în 2014).

1.2.Stadiul actual al cercetărilor agenților patogeni prezenți la tomate la nivel național

Pentru a prevenii atacul diverșilor patogeni se vor folosii soiuri de tomate tolerante la bolile specifice. S-a făcut o enumerare a cestora: Export F1, Mara, Buzău 22, Diana, Roxana, Buzău 47, Fekel, Roma A. (DUMITRAȘCU ȘI COLAB. 1998)

Ameliorarea plantelor are un rol important rezultânt cultivare noi, cu calități superioare și cu rezistență la atacul agenților patogeni ( STAN, 1999)

Combaterea bolilor sistemului radicular se realizează prin utilizarea unor biopreparate ce determină dezvoltarea ciupercilor producătoare de bacterii care distrug ciuupercile patogene. Pentru combaterea ciupercilor Pythium debaryanum, Fusarium se utilizau Trichodermin cu sporii Trichodermei Lignorul. ( HATMAN,1999)

În cazul tomatelor, premisa cercetărilor fitopatologice a fost mana produsă de ciuperca Phytophthora infestans, apoi s-a pus accent asupra pătărilor precum cea brună care mai poartă numele de alternarioza cauzată de ciuperca Alternaria solani și pătarea albă, sinonimatul septoriozei produsă de ciuperca Septoria lucopersici. Bacteriozele sunt și ele nelipsite, la tomate fiind prezentă Xantomonas vesicatoria (TOMA ȘI COLAB. 2001).

În România pătarea albă (Septoria lycopersici) este semnalată în toate lucrările de stare fitosanitară începând din 1929, că producând pagube de 30-74 % datorită uscării și desfrunzirii înainte de vreme a plantelor ( E.ULEA, 2001)

Phytophthora parasitica din 1968 este prezența în România, unde a produs pagube între 5-20 % la culturile din câmp deschis și 10-60 % în sere și solarii. ( E.ULEA, 2001)

S-au făcut observații în legătură cu relația plantă gazdă-patogen așadar s-au făcut cercetări asupra relației în Putregaiul alb al tomatelor ( Sclerotinia sclerotium) și voinicică (Descurainia Sophia); O altă relație este între Ofilirea bacteriană a tomatelor (Corynebacterium mighiganense) și zârnă ( Solanum nigrum) și o ultima legătură între putregaiul cenușiu ( Botrytis cinerea) și cornuți ( Xanthium strumarium) (STOLERU,2006).

În ceea ce privește măsurile curative s-a apelat la colectarea zilnică a părților din plante infestate, dacă e cazul și a plantei integrale culminând cu opărirea și în final arderea acestora. Această operațiune este frecvența în legumicultura și grădinile de zarzavaturi pe suprafețe restrânse ( GEDDA, 2007)

Producătorii aplică un management integrat al bolilor ce cuprind strategii chimice, genetice și biologice. ( SHIPP A. 2013). O cercetare a limbajului codului genetic și cu ajutorul ingineriei genetice s-a putut transfera gene între specii neînrudite, mai concret gena de la pește la o roșie pentru rezistența la îngheț, factori externi, boli. ( KOECHLIN, în 2008)

S-a studiat mai în detaliat și s-a stabilit un RAPORT FINAL DE CERCETARE la proiectul „Evaluarea stadiului actual și potențialul de dezvoltare a producției legumicole ecologice specifică zonei nord-estică a României”. Drept rezultat legumicultura ecologică are mari oportunități în Regiunea de Nord-Est a României, dar trebuie bine alese locațiile eligibile de amplasare și speciile locale care se pretează cel mai bine. Astfel în culturile de tomate din Bărgoani, Roznov, Golăesti, Răducăneni, Pâncești s-au regăsit simtomele specifice făinării, manei devastatoare și bacteriozelor (NECULAI MUNTEANU, 2008)

Cercetările efectuate în cazul Septoryei lycopersici au scos în evidență prezența a două rase fiziologice, iar rezistență cultivarelor este foarte variabilă. Cercul plantelor gazdă al ciupercii este format din: vinete, cartof, laur, zârnă, petunii , motiv pentru care transmiterea și răspândirea ciupercii este foarte lejeră în natură și trebuie să se țină cont de existența acestor plante în preajmă și de condițiile de mediu favorabile. ( M. CIOTARU, 2013).

În județul Mehedinți s-a adus un soi din Anglia, soiul de tomate Crimson ce are în alcătuire 2 gene care-i conferă rezistența asupra agenților patogeni. Ca o caracteristică: coacerea are loc înainte de a acționa mana ( VALIRIAN M., 2014)

Cercetările din România din poligonul ecologic s-au axat pe compoziția minerală a fructelor de tomate la ICDLF Vidra, pe starea de nutriție echilibrată, aspectul tomatelor,îmbunătățirea fertilizării organice, uniformitatea fructelor, dimensiunea la SCDL Bacău ( LUNGU, 2010) și de abia cecetătorii buzoieni au adus acea heterogenitate în domeniu cu tomatele în 2 culori sau formă de usturoi respectiv ardei gras și în prezent au ca țintă brevetarea soiurilor rezistente la boli cu gust autohton.(C.VÂNĂTORU,2016)

În 2017 este cod galben de mâna. Umezeală din aer și sol tot mai frecvența declanșează ciupercă Phytophthora infestans, un atac ce poate fi devastator. Un prim pas, imediat ce solul permite, trebuie îndepărtate frunzele ce ating solul, se colectează și se aruncă/ard departe de cultură. Se va apela la o stropire bio cu o rețeta clasică 2 litri zer la 8 litri apă, cu Scudo un produs organic, cu Sublic pe baza de microorganisme sau chimic cu fungicidul Bravo pentru prevenire sau Dithane pentru stopare ( VALIARIAN 2017).

1.3. Cercetări privind principalii agenți fitopatogeni prezenți la castraveți la nivel global

Virusul de mozaic galben de zucchini (ZYMV), un izolat al virusului papaya care infectează pepene verde (PRSV-W) și virusul mozaicului de castravete (CMV), a fost infectat cucurbiturile cultivate comercial pe insulele Hawaii din Oahu, Maui și Molokai în 1988 și 1989 Deși a fost raportat anterior în Insulele Hawaii, virusul mozaicului pepene verde 2 (WMV-2) nu a fost găsit. Compoziția epidemiilor virale a variat foarte mult printre cele trei insule, chiar dacă toate cele trei virusuri, gazde alternative de buruieni și vectori de afide sunt prezenți pe tot cuprinsul statului. (John J. Cho și Thomas L. German, 1991)

În Costa Rica s-a identificat maduria osoasă, cauzată de oomiceta biopsie Pseudoperonospora cubensis (Berk. M. A. Curtis) Rostowzew (Peronosporaceae), este una dintre bolile foliare cu cel mai mare impact economic în Cucurbitaceae; Care include castraveți, pepene, dovleac și squash. În Costă Rică, pierderile comerciale datorate mucegaiului pe pepene galben ating 50% din cultură. Deoarece mucegaiul este un parazit obligatoriu al plantei, a fost elaborat un protocol pentru reproducerea și întreținerea agentului patogen. Au fost identificate mai multe izolate de P. cubensis de la două ferme producătoare de pepeni (localizate în Puntarenas și Guanacaste). (M. BLANCO-MENESES, 1998)

Apariția Fusarium oxysporum f. sp.cucumerinum pe semințe de Cucumis sativus cu efect de seră cultivate în Carolina de Nord. Organismul cauzal a fost izolat din tulpini, pedunculi, fructe și semințe de plante cultivate în seră și, de asemenea, din semințe a trei din cele 88 de linii de introducere a plantelor (PI) testate ulterior. Izolatele monoconidice atât din plantele infectate care cresc în seră, cât și din semințele celor trei linii PI au fost identificate că Fusarium oxysporum f. sp. Curcumă cucumerinum. (S. F. Jenkins , 1983) În Madrid, Spania progresul infecției a două cucumovirusuri în plantele de castravete a fost analizat imunohistochimic. S-a descoperit că virusul mozaic de castravete (CMV, FFF) a infectat sistemic țesuturile de castravete cu 6 zile postinoculare (dpi), în timp ce un virus reasortat cu ARN 1 + 2 de Fny-CMV plus RNA3 din tulpină 1 a virusului aspermiei roșiilor ) Nu a putut să se deplaseze pe distanțe lungi și să infecteze plantele de castravete sistemic. (Jeremy R. Thompson și colab. în 1998)

În cursul toamnei 1998, s-au observat pe plante de castravete (Cucumis sativus L.) pe un teren experimental, în Algarve, sudul Portugaliei, pătimirea clorotică, îngălbenirea și simptomele stunningului. Primele simptome au apărut la 3 săptămâni după plantare, asociate cu o infestare gravă a Bemisia tabaci (Gennadius). Plantele afectate au produs fructe mici și mici.( M. Vicente, 2000)

În august 2002, castravetele (Cucumis sativus L. cv. Himangi) cultivate în câmpurile comerciale din Pune, vestul Maharashtrei, India, au prezentat pe frunze, pete cromatice, cloroză vezica, mozaic, formare de blistere și simptome cutanate specifice virusului Zucchini yellow mosaic virus în Cucumber. Incidența infecției cu virus a variat de la 25 la 38%. Virusul a produs leziuni clorotice locale pe Chenopodium amaranticolor și petele clorotice urmate de cloroză venei, mozaic, bandă de vene și deformare a frunzelor pe Citrullus lanatus, C. melo, C. sativus, Cucurbita maximă, Cucurbita pepo, Luffa acutangula și Trichosanthes anguina. (Satya Prakash în 2003)

Facultatea de știinte Bar-Ilan University Ramat Gan, Israel a identificat un patogen al foliarului cucurbit: Pseudoperonospora cubensis. În castravete, produce leziuni cromatice, angulare, cu sporangii întunecate pe sub-suprafață. Distribuția pathotypes și tipuri de împerechere de P. cubensis au fost investigate în șapte provincii din China. Rezultatele demonstrează că în China se întâlnește tipul de P. cubensis de împerechere A2. Această explică apariția abundență a oosporelor P. cubensis în natură în China. (Y. Cohen în 2003)

Departamentul de patologie din SUA a concluzionat că mana este o boală importantă a cucurbilor (de exemplu, castraveți, pepeni, etc.) cauzată de patogenul obligatoriu Pseudoperonospora cubensis. Din punct de vedere istoric, castravetele (Cucumis sativus) din Statele Unite au fost rezistente la mucegaiul pufos. Cu toate acestea, introducerea unui potențial nou de P. cubensis a provocat pierderi devastatoare în ultimii ani. (R. Hammerschmidt , 2003)

Societatea Americană de Fitopatologie, 1990 a demostrat rolul etilenului în antracoză de castravete (Cucumis sativus) pretreate cu gaz etilenic au avut cu 21% mai multe leziuni de antracnoze decât au efectuat controalele, după inocularea cu Colletotrichum lagenarium. Fumigația etilenă 24 ore după inoculare a mărit dimensiunea leziunii cu 36%. Tiosulfat de argint (0,1 mM), un inhibitor al acțiunii etilenei, scăderea numărului de leziuni și dimensiunea leziunii. Tiosulfatul de argint nu a inhibat germinarea, creșterea sau capacitatea de sporulare a C. lagenarium. Cu toate acestea, microscopia electronică de scanare a arătat o inhibare a germinării conidiale C. lagenarium atunci când tiosulfatul de argint (1 mM) a fost aplicat pe suprafață frunzei. Deoarece etilena nu a reușit să inducă rezistență la boală și tiosulfatul de argint nu a reușit să inducă susceptibilitate, s-a concluzionat că proteinele induse de etilenă, cum ar fi peroxidaza, nu joacă un rol în limitarea dezvoltării bolii la castravetele-C. Sistem lagenarium. Cu toate acestea, acțiunea etilenei pare necesară pentru dezvoltarea leziunilor și pentru senescentă.

Frunza bacteriană a cucurbiturilor cauzată de Xanthomonas cucurbitae poate avea o importanță economică în zonele de producție tropicale și subtropicale, cel mai adesea în genurile Cucumis, Cucurbita și Citrullus. Bacteria induce unghiuri, pete de frunze cu frunze de apă, care uneori devin necrotice cu un halou clorotic. Leziunile asemănătoare cu scabele de pe fructe pot fi de asemenea observate (1). În cursul anului 2000, au fost colectate leziuni frunze unghiulare de la dovleac (Cucurbita pepo) într-un câmp de producție situat la Petit Serré, (F. Waller în 2008)

Incidența virusului Cucumber green mottle mosaic virus în China a fost descoperită în urma unui studiu de la Academia Chineză în 2003. Pentru a cunoaște o scară de apariție și nivelul de avarie al CGMMV, s-a efectuat un sondaj în principalele domenii ale producției de plante cucurbitace și comercializarea semințelor în 2006 și 2007 în China continentală. Probe de 739 de plante din 16 tipuri (Y. J. Zhang, 2009)

Virusul de galbenizare a veninului din Cucurbitaceae din Turcia a fost cercetat de Departamentul de Protecție a Plantelor, Facultatea de Agricultură, Universitatea Qukurova, Adana s-a demostrat că agentul cauzal a fost rar transmis plantelor prin inoculare mecanică, dar a fost ușor transmis într-o manieră semi-persistența de către Bemisia tabaci Genn. La C. sativus, C. melo, Cucurbita pepo L. "Sakiz Kabagi" și Citrullus lanatus L. "Washington". Chenopodium quinoa Willd., Datura stramonium L., Gomphrena globosa L. și tutun turcesc (Nicotiana sp.) Nu au prezentat nici un simptom, iar virusul nu a fost recuperat din plante inoculate experimental. În plantele de Cucumis prin microscopie electronică s-au observat particule virale în formă de particule .

1.4.. Cercetări privind principalii agenți fitopatogeni prezenți la castraveți la nivel național

În România cucurbitaceele se cultivă în majoritatea județelor ocupând suprafețe diferite de la 2-5% la 26% din suprafața cultivată cu legume în câmp și circa 20 % din cea cu legume cultivate în solarii conform statisticilor MADR.

Bolile cheie prezente la castraveți sunt: ,mâna, pătarea unghiulra și făinarea . La acestea trebuie o atenție deosebită la măsurile profilactice și de combatere. În solarii, în afară acestora, pagube importante sunt produse de viroze, putregaiul cenușiu și alb, cladosporioza.

Pentru limitarea pierderilor și economisirea costurilor cu tratamente, se aplică măsuri de prevenție ca alegerea unui teren afânat, amplasarea culturilor curcubitacee la 500-1000 m față de solele cu plante cu posibile boli commune, rotația de 3-4 ani.

Mari antagonisme fitopatogenice sunt datorate ciupercilor vasculare (Fusarium oxysporum, Verticillium dahliae), micorizelor vinovate de putrezirea rădăcinilor și tulpinilor.(HATMAN, 1989).

Pseudomonas syringae pv. lachrymans a fost semnalată de Tr. Săvulescu și col., în 1940. Bacteria produce pagube însemnate atât la culturile de câmp cât, mai ales, celor din solarii și sere, scăzând cantitativ și calitativ producția.( E.Ulea, 2001)

Pseudoperonospora cubensis s-a extins în Europa la începutul acestui secol, iar în România a fost semnalată în 1928 în sudul țării. În Moldova ea a apărut abia după anul 1970.

Erysiphe cichoracearum și Sphaerotheca fuliginea este răspândită în toate țările cultivatoare și produce pagube mari, datorită uscării rapide a frunzelor. Deși este cunoscută de foarte multă vreme (1800) în țară noastră a fost semnalată de M. Fuss (1853), C. Oescu și E. Rădulescu (1933) dar, studiată amănunțit de C. Sandu Ville abia în 1967( E.Ulea, 2001).

Colletotrichum lagenarium o boală semnalată pe toate organele aeriene ale castraveților, pepenilor galbeni, pepenilor verzi și dovleceilor, ce se cultivă în câmp. Traian Săvulescu și col. au depistat această boală în 1931 și de atunci în toate stările fitosanitare, ciuperca este semnalată ca producând pagube de 15-30 %. (E.ULEA,2001)

Un reputat pasionat de agricultura bio, Bălășcuță (1999), menționează că lecitina vegetală comercializată sub numele de Bioblatt previne atacul de făinare la castraveți, prin stropirea plantelor săptămânal cu o soluție în concetratie e 0,15 %.

Se urmărește perfecționarea sortimentului de castraveți prin crearea de soiuri și hibrizi cu rezistență geneticala boli și dăunători și cu fructificare bună în condiții inime de luminozitate și temperatura specifice culturilor pe timpul iernii în solarii.

În România, Pseudoperonospora cubensis și Sphaerotheca fuliginea sunt cei mai importanți agenți patogeni în culturi de castravete în tuneluri de plastic înalte. Pentru controlul acestor agenți patogeni sunt aplicate produse cu diferite ingrediente active: dimetomorf 9%, mancozeb 60%, micobobutanil 240 g / l, penconazol 100 g / l, Iprovalicarb 8,4%, oxiclorură de cupru 40%. Cea mai bună eficacitate pentru controlul Pseudoperonospora cubensis și Sphaerotheca fuliginea a obținut ambele combinații fosil-aluminiu + penconazol și fosetil aluminiu + miclobutanil (Marcel COSTACHE și col. 2007)

În țara noastră este frecvent la toate plantele sebsibile cultivate în seră sau câmp vestitul virus al mozaicului castraveților. Își face apariția la șase săptămâni de la momentul răsăririi. Petele circulare limitate de nervuri tind a formă o pătare mozaicala galbenă, iar în acest stadiu creșterea plantelor este frânată.. (Silviu Gaiu, 2012)

O nouă invenție la Stațiunea de Cercetare Legumicolă de la Buzău:
castravetele gigant este rodul a 10 ani de cercetări . Soiul nou inventat din punct de vedere organoleptic e total diferit de clasicul cornichon : diferă ca mărime, are semințe mici și este rezistent în fața dăunătorilor și bolilor. În plus, are gust de pepene galben.(I. BUNILĂ,2014)

CAPITOLUL 2

DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENȚI PATOGENI PREZENȚI

LA TOMATE ȘI CASTRAVEȚI

2.1 Principalii agenți fitopatogeni prezenți la TOMATE și recunoașterea lor

2.1.1.STOLBURUL TOMATELOR. Agent patogen-Potato stolbur

Considerată o boală gravă ale plantelor din fam. Solanaceae, în condițiile cultivării lor în zone secetoase a atras atenția în 1933 lui V. Rîjkov (U.R.S.S.)și a altor cercetători ce au efectuat studii între care Alice Săvulescu și P.G. Ploaie (1960, 1969, 1971, 1972).

Primele simptome se manifestă prin virescentă, filodie, proliferări, malformări și aspermii. Florile formate imediat după infecție rămân sterile când se coc au o culoare portocalie.

2.1.2.PĂTAREA BACTERIANĂ A TOMATELOR. Agent patogen-Xanthomonas campestris pv. vesicatoria

Traian Săvulescu și colaboratorii au semnalat această bacterioză în anul 1932 ( E.Ulea 1992) , avertizând pe cultivatori de posibilitatea deprecierii recoltelor din punct de vedere cantitativ și calitativ. Răsadurile prezintă pe partea foliară pete galben- brunii. De pe tesuturile atacate si necrozate se picături de lichid bacterian formând inele lucioase, fenomen des întâlnit în perioadele umede. Apar zone suberificate (aspre) pe tulpini și crăpături diverse că formă și lungimi.

. 2.1.3.PUTREZIREA COLETULUI (BAZEI TULPINITEI) ȘI CĂDEREA RĂSADURILOR DE LEGUME. Agent patogen- Pythium de Baryanum

Un prim simtom se gaseste pe acele tulpinite pe care le se subțiază în zona atacată ca un fir iar plantula se veștejește,culcă pe pământ unde va putrezi. În 2-3 zile întreagă poate prezența toate plantele distruse. Atacul are o evoluție mai lentă după repicare, când plantele sunt mai bine aerisite și capătă rezistență prin înverzirea tulpinitelor.

2.1.4. MANA TOMATELOR. Agent patogen- Phytophthora infestans var. lycopersici

Încă din 1940, mâna provoacă pagube însemnate în culturi ajugand peste 45 % în ciclul ÎI de vegetație. Atacul constă în apariția pe frunzele bazale ale plantelor a unor pete de fel circulare sau neregulate de formă. În prima faza țesuturile petelor sunt de culoare verde-gălbui, apoi se brunifica treptat, pe partea inferioasra cu un puf lax,a lbicios.

La atacuri intense, boală apare și pe tulpini sub formă unor pete, la început mici și brune, care apoi se extind și încep să înconjoare tulpină pe porțiuni mari, de 10-20 cm. Drept urmare, tulpinile se putrezesc și se îndoaie sau se rup.

2.1.5.PUTREGAIUL COLETULUI TOMATELOR. Agent patogen- Didymella lycopersici

Apariția bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 15 și 30 de grade Celsius, umiditate atmosferică de 80-90% și un sol umed. Boala se manifestă atât la răsaduri, cât și la plantele mature din sere sau din câmp, atacul cel mai frecvent fiind prezent însă pe plantele ajunse într-o faza mai avansată de dezvoltare. Primele simptome apar la baza tulpinii, sub formă unor pete brune-cenușii, care treptat pot cuprinde tulpină de jur împrejur. Tulpină se subțiază, scoarță putrezește , se crapă, se exfoliază și duce într-un final ofilirea plantei. Pe fructe, boală apare spre faza de maturitate și se manifestă prin apariția unor pete brune care se adâncesc în interiorul pulpei și care pot duce într-un final la putrezirea completă a fructului.

2.1.6.OFILIREA BACTERIANĂ A TOMATELOR Agent patogen- Clavibacter michiganensis ssp.michiganensis)

Boala se manifestă pe organele aeriene și rădăcini, în toate fazele de dezvoltare ale plantelor. Simptomul constă în ofilirea necrotică a plantelor care progresează de la baza către vârf. Pe cotiledoanele răsadurilor apar pete circulare de 1-5 mm., albicioase, în dreptul cărora țesuturile se necrozează, la plantele dezvoltate, boală se manifestă prin ofilirea frunzelor începând de la cele bazale și înaintând treptat spre cele superioare, pe tulpinile plantelor atacate apar din loc în loc dungi cenușii negricioase, în dreptul cărora țesuturile se crapă, iar la fructe infecția se produce prin peduncul sau uneori local, pe suprafață lor.

2.1.7. FĂINAREA TOMATELOR. Agent patogen- Leveillula solanacearum

Pe față superioară,frunzele prezintă la început pete decolorate (gălbui)care se pot uni în condiții favorabile dezvoltăriibolii.Pe față inferioară alimbului,în dreptulpetelor se formeazăo pâslă fină,cenușiealbicioasă, care în timp devine prăfoasă și presărată cu puncte brune -negricioase.Datorită atacului are locîngălbenirea și uscarea frunzelor întotalitate, fructele de pe plantele puternic atacaterămân mai mici și nu sedezvoltă normal

2.1.8. PĂTAREA ALBĂ A FRUNZELOR DE TOMATE. Agent patogen- Septoria lycopersici

Încă din primele stadii ale atacului se poate întâlni sub formă unor pete circulare de 1-4 mm, de culoare brună, în centru albicios, apoi cenușie presărate cu puncte brune-negricioase în mijloc.

2.1.9.PUTREGAIUL ALB AL TOMATELOR. Agent patogen-Sclerotinia sclerotiorum

Grad mare de saprofitism și a cercului larg de plante gazdă pe care îl are ciupercă duc la apariția bolii în solar și câmp. Infecțiaapare începând cu bazatulpinii și chiarla rădăcinile superficiale sub formă unorbrunificari apoase care se acoperă cu un pufalb-cenușiu compact pe care îl regăsim ușor și în interiorulmăduvei. Din cauza atacului, țesuturilesfarsec putrezind, ofilite.

2.1.10.OFILIREA FUZARIANA SAU FUZARIOZĂ TOMATELOR. Agent patogen- Fusarium oxysporum

La tomate boală este produsă devarianta f.spec. lycopersici. Primul semn de atac este reprezentat de îngălbenirea frunzelor de la baza plantei și ofilirea acestora, după care boală progresează treptat către vârful plantelor. În secțiune pe tulpină plantelorbolnave, se poate observă brunificarea țesutului vascular.

Temperaturile situate între 28-32 de grade Celsius, umiditatea ridicată, PH-ulsolului de 5- 5,6, nivelurile crescutede azot șiscăzute de potasiu suntfactori carefavorizează evoluția fuzariozei tomatelor. Sub 20 șipeste 34 de grade Celsiusfuzarioză nu se manifestă.

2.1.11. PUTREGAIUL FRUCTELOR DE TOMATE. Agent patogen- Rhizoctonia solani

Fructele verzi sau cele coapte de la bazaplantelor, care au intrat încontact cu solul sau pe care au ajunsparticule de sol după ploile repezi, se găsescpete circulare brune și mici ușor adâncite, de 0,5-0,7 cm. Pe pete se observăzonalități concentrice de culoridiferite brune-deschis și brune-închis.

2.2. Bolile CASTRAVEȚILOR și recunoașterea lor

2.2.1. MANA CUCURBITACEELOR. Agent patogen- Pseudoperonospora cubensis

Atacul se manifestă totalmente pe limbul frunzelor sub formă unor pete verzi-deschis pe față superioară, pete de fel colțuroase-neregulate, delimitate vizibil de nervurile frunzelor.Fructificațiile ciupercii se pot găsii pe marginea sau în vârful frunzei. Culoarea petelor se brunifica în timp, iar pe față inferioară, apare un puf fin albicios-cenușiu. În condiții prielnice, petele confluează, zona se necroseaza și în final se usucă, iar plantele în cel mai scurt timp fără frunziș. Infecțiile sunt favorizate de frecvența mare a ploilor, la temperaturi cuprinse între 15-25oC când, apar sporii ce vor pătrunde prin stomatele frunzelor.

2.2.2. PĂTAREA UNGHIULARĂ A CASTRAVEȚILOR. Agent patogen- Pseudomonas syringae p.v. lachrymans

Se pornește cu premisa că pătarea unchiulara este cea mai păgubitoare bacterioză la castraveți. Boală debutează că niște pete hirdozate, brune din faza de cotiledoane până la apariția petelor colțuroase cafenii pe frunze cât și pe fructe. La nivelul petelor nu se găsesc hife, fiind o bacterie, în schimb apar picături cleioase care infectează plantele din apropiere.

2.2.3.PĂTAREA BRUNĂ LA CASTRAVEȚI. Agent patogen-Cladosporium cucumerinum

Atacul debutează prin apariția unor pete de 1-1,5 cm, brunificate, adâncite,pe fructe. Fructele crapă și se deformează.Apar fisuri din care se scurge o substanță vâscoasă asemnata cu un lichid cleios. Pe vreme umedă aceste porțiuni se acoperă cu un mucegai catifelat, măsliniu negricios.

2.2.4. FĂINAREA CASTRAVEȚILOR. Agent patogen- Sphaerotheca fuliginea

Boală omniprezentă pe organele aeriene ca un puf făinos. Acesta este de fapt un miceliu făinos la formarea fructificațiilor ciupercii, sub forma unor pâsle extinse diferențiat. Pe limb petele se pot conflua și să acopere suprafețe mari de limb care se vor usca. Sub acest miceliu se pot observă țesuturile ce se îngălbenesc și se brunifica dând un aspect zbârcit. În prezența unei secete atmosferice, atacul se extinde la plantele mature pe cozile frunzelor, pe tulpini și chiar pe fructele care rămân mici. Pentru Sphaerotheca, condițiile climatice au în vedere o tempretura de peste 26 grade și alternanța atmosferei uscate cu zilele ploiase. Răspandirea micorizei se face prin sporii trasportați de vânt, vectori sau apă.

2.2.5. ANTRACNOZA CUCURBITACEELOR. Agent patogen- Colletotrichum lagenarium

Pe foliaj apar pete uleioase apoi brun-roșcate, în dreptul cărora este evidentă o adâncitură a țesuturilor unde este prezent un mucegai roz reprezentat de fructificațiile ciupercii. Apariția bolii în primele faze de vegetație, pe cotiledoane, provoacă necrozarea apoi uscarea plantelor. Pe partea tulpinală se găsesc pete colțuroase, alungite, apoase, gălbui. Dacă umiditatea atmosferică este constant ridicată,țesuturile în curs de descompunere vor fi invadate de ciuperci saprofite care, vor continuă deprecierea fructelor;.

2.2.6. FUZARIOZA LA CASTRAVEȚI. Agent patogen- Fusarium oxysporum sp.

Apare că o ofilire vasculară favorizată de temperaturile ridicate (27-30 grade), de umiditatea atmosferică și în sol. O altă cauza ar fi și prezența vectorilor de transmitere precum insecte dăunătoare, nematozi. Plantele atacate se ofilesc treptat sau poate fi o ofilire acută de la bază prograsând spre vârf, florile avortează iar fructele (dacă plantă a fructificat deja) rămân de dimensiuni mici, se coc prematur, iar semințele din fructe sunt brune sau galbene. Secționând tulpina unei plante afectate putem observa că plantele „au făcut țeavă” adică vasele vasculare sunt brunificate..Condițiile prielnice dezvoltării cuprind un pH de 5, nivel crecut de azot și scăzut de potasiu plus temperaturi de la 20 grade la 31 grade Celsius.

2.2.7. MOZAICUL LA CASTRAVEȚI. Agent patogen-Cucumis virus I Smith

Cel mai recvent este virusul mozaicului castraveților. Pe frunzele afectate apar pete decolorate, albe,verde-palid, marmorate alterate cu porțiuni de culoare normală dând un aspect de mozaicar. Fructele puține și mici vor fi deformate și pătate. Trebuie acordată atenție combaterii insectelor dăunătoare care înțeapă și sug seva, precum tripsii, afidele.Virusul rezistă în sol în plantele perene și în resturile vegetale.

2.2.8. ALTERNARIOZA LA CASTRAVEȚI. Agent patogen-Alternaria cucumerina

Boală se manifestă prin apariția unor pete de 1,5 cm, zonate concetric, brune-închis cu puf negricios la suprafață ce sunt de fapt conidioforii cu condii semnalate pe frunze, tulpini, uneori pe fructe.

CAPITOLUL 4

CADRUL NATURAL DE ORGANIZARE AL

S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. BOGDĂNIȚA, JUDEȚUL VASLUI

3.1. Cadrul natural

3.1.1. Așezarea geografică și administrativă

Din punct de vedere geografic, teritoriul unității este situat în partea central vestică a județului, la o distanță aproximativ egală dintre municiipiile Vaslui și Bîrlad având următorii vecini : N-teritoriul comunelor Lipovăț și Bogdana, E- comună Bogdănești, la S- comună Băcani , la V comună Alexandru Vlahuță

Din punct de vedere administrativ, terenurile aflate în posesia SC Goatsheaven SRL sunt dispuse pe suprafața comunelor Bogdănița și Bogdana, amplasate în partea estică a colinelor Tudovei, unitate de relief ce intră în componentă Podișului Bîrladului.

Figura 3.2.1 Harta judetului Vaslui (http://pe-harta.ro/vaslui/

3.1.2. Relieful.

Relieful ce reprezintă Colinele Tudovei este format în mare parte din asambluri de culmi și vai largi orientate în cele mai multe situații pe direcția N-S. Altidutinea acestor culmi se poate ridică pe alocuri chiar până la 360 m cu o vegetație variată și cu versanții dispuși în diferite stadii de evoluție, prezentând astfel degradări mixte și pante de 5-40 %

O caracteristică principală a reliefului din cadrul terenul ce are în component Fermă Goatsheaven- Vaslui este versantul slab înclinat care în general prezintă o expoziție sud-estică , pe alocuri și nord-estică, cu o înclinație medie a versantului de 6,3 % culminând pe unele porțiuni cu valori până la 16,4 %.

În urma planimetrării realizate pe suprafață totală a comunei , coralata cu evident O.J.C.G.C Vaslui , este de 3358,00 ha format din următoarele categorii de folosință: teren arabil 2323 ha, suprafață pasunabila 943, pământul alocat fânetelor de 22 ha sic el care cuprinde viile de 70 ha. JudeŃul Vaslui are o suprafaŃa mai mică de legume (5560 ha), datorită terenului foarte frământat, cu aspect colinar accentuat, dar și unei tradiŃîi mai reduse.

3.1.3. Hidrografia.

Perimetrul comunei Bogdănița aparține unei rețele autohtone de lungimi diferite a celor două bazine. Bazinul hirografic Simila cuprinde partea nord-vestică a perimetrului restul fiind ocupat de bazinul hidrografic Bogdana.

Teritoriul fermei este străbătut de răul Bogdana ce izvoreste de pe teritoriul comunei Lipovăț și se varsă în satul Coroiești, în răul Bogdana.

În ceea ce privește pânza freatică, aceasta înregistreazănd la ravene ce captează izvoare mici. Alteori poate apărea fenomenul de alunecare a terenului din cauza apelor freatice de mică adâncime. În lunca râului Bogdana, pe alocuri pânza de apă freatică ajunge la adâncimea de 1,5 m.

Legumicultură fără un sistem irigare, fie el prin aspersie sau prin picurare, nu se poate. Necesarul de apă este corelat cu nevoile plantei, în funcție de fenofaza plantei și de condițiile meteorologice. Culturile leguminoaselor din Ferma Goatsheaven sunt irigate cu apa provenită din puțul forat la 120/15 m, transportată cu ajutorul unuei pompe 80 l/sec si colectată într-un bazin de 30 unde este lasată pentru încalzire naturală, pentru e evita stresul hidric și udarea cu apă rece care poate provoca multe probleme precum ruperea de la colet a plantelor. La momentul tratamentelor fitosanitare aplicate prin fertirigare se atașează la sistem un bazin de 1 t cu apă în care sunt puse la diluat substanțele în dozele recomandate ce vor urma a fii administrate.

3.1.4. Clima.

În studiile de zonare a producției agricole, climă este un factor primordial alături de sol. Am făcut o analiză cu date climatice de la stația Bîrlad și am observant că media multianuală a temperaturilor 9,7 C și media multianuală a precipitațiilor 484 mm oscilații cantitatice de la o luna la altă. Vara cele mai mari cantități 190,9 mm, respectiv iarnă 63,03 mm. În perioada aprilie-septembrie precipitațiile reprezintă 68,18 % din suma anuală.

Tabel 3.1.4.

Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri în Bogdănița, Vaslui

Din fișa climatologică luna ianuarie este cea mai rece luna a anului cu 2,1° C, minima absolută de -24,2° C înregistrată în anul 1985. Iulie este luna cea mai calduroasă cu o temperatură medie de 22,3° C cu un maxim absolute de 39,8° C în anul 2000. Umiditatea aerului se exprimă prin minima absolută din luna octombrie la 66 % și maxima absolută care se întâlnește în luna februarie la 91 %.

Tabel 3.1.4.1.

Evolutia climatica la Statia meteorological Birlad in naul agricol 2015-2016

Vânturile dominante sunt cele ce bat cu o frecvența în mod obișnuit de 50 km/h din Nord-Vest, Sud-Est. Dominant este esticul crivăț ce aduce devastatoarele geruri și furtuni de zăpadă iarnă și pe timp de vară ploi cu furtună, care afectează atât structura spațiilor protejate cât și nivelul umidității din aer, cresc amplitudinile termice ce provoacă condesul în solarii.

3.1.5. Solurile

Solul este un factor primordial în agricultură, deoarece acesta, prin calitățile sale asigura condițiile de creștere și dezvoltare a plantelor. Astfel prin fertilitate, respectiv nivelul de aprovizionare cu elemente nutritive sunt asigurate condițiile de hrană.

În legumicultura ecologică este bine că plantele să aibă asigurate în mod optim cerințele față de acest factor, pentru că astfel sunt necesare mai puține intervenții din partea omului, cum ar fi, de exemplu, fertilizarea, irigarea, protecția față de boli și dăunători; este cunoscut faptul că posibilitatea de a interveni cu aceste măsuri sunt mai reduse. Mai mult, solul este elementul din agrosistem cel mai vulnerabil la degradare și este avută în vedere, în acest caz, poluarea chimică prin exces de îngrășăminte și pesticide sau prin diferite accidente nespecifice (de exemplu poluarea prin apă de irigat).

Prin textura, respectiv calitatea de a conține anumite elemente primare (nisip, argilă) se asigura unele însușiri fizice și mecanice că densitatea, structura, calitățile aerohidrice (permeabilitatea față de apă și aer) s.a.

Textura este mijlocie, frecvent luto-argiloasă sau luto-nisipoasă, precum se poate observă în tabelul 3.1.5.

Tabelul 3.1.5.

Reprezentarea procentuala a texturii solului din arealul unitatii

Între tipul de sol și textura de cele mai multe ori este o corelație bine cunoscută: solurile aluviale sunt mai ușoare (nisipoase), iar cernoziomurile au un conținut mai ridicat în lut și argilă. Cu toate acestea sunt multe situații în care aluviunile au un conținut mai ridicat în argilă datorită transporturilor din aval. Acest lucru este benefic pentru protecția materiei organice, dar determina formarea ușoară a crustei la suprafață solului, ceea ce poate fi un impediment pentru răsărirea unor specii cum ar fi ceapă ceaclama, legumele pentru rădăcini sau chiar fasolea oloagă.

Materialul parental subiacent este reprezentat prin depozite loessoide. Acest tip de sol este afanat, permeabil, cu o bună capacitate pentru apă și aer, putându-se lucra ușor.

Prezintă caracteristici chimice s de troficitate foarte bune. Valorile pH-ului variază de la 7,2 în solar la 8,55 la cernoziomul din câmp.

Evaluarea conținutului de humus este mijlocie având o valoare de 2,25 N%.

În figurele 3.1.5.1 si 3.1.5.2. sunt redate datele în urma prelevării probelor de sol din solar 5 și câmp din cadrul S.C. Goatsheaven S.R.L. Vaslui

Figura3.1.5.1.

Figura 3.1.5.2.

3.2.Prezentarea unității

Pe data de 06.07.2009 a fost autorizată Societatea Comercială Goatsheaven , societate cu rapsundere limitată, înregistrată la regitrul comerțului cu numărul de ordine 25747592 Conform activităților din economia națională se realizează o statistisca care pe scurt constituie acronimul CAEN -0111 împărțind activitățile firmei în cele din sectorul vegetal ce constituie activitatea principala, iar că activitate secundară în sectorul zootehnic ( creșterea porcilot mangalita, vietnmiez, pink, pui, iepuri).

Figura 3.2. Teritoriul Fermei Goatsheaven Bogdanita, Vaslui

Ferma Goatsheaven deținea în 2013 în patrimoniu 105 ha (42ha în proprietate și 63 ha în arendă) cultură mare și 14 hectare teren certificat ecologic. După 4 ani s-a tras linia și a fost ușor de observat că amortizarea utilajelor, vremea neprielnică în perioada de semănat, zona defavorizată au avut drept rezultat înclinarea balanței spre cele 14 hectare de legume certificate ecologic.

Prin urmare legumicultura așa avea să-și clădească fundația în cadrul fermei. Din 2014 ne-am axat doar pe legumicultura ecologică drept urmare în 2016 ne-am extins terenul cu încă 21 ha din proprietate pe care le-am trecut în perioada de conversie cultivand lucerna, pentru a fii certificate ecologic.

Unitatea deține în prezent in patrioniu un adăpost pentru capre, un fânar, un spațiu de depozitare a produselor dupa recoltare, o cameră de ambalare, 12 solarii cu structură metalică de diferite lungimi de la 50 m la 170 m amenajate cu sisteme de irigare prin picurare, apa provenită de la un puț forat la 120 m.

Figura 3.2.1. Cadrul organizatoric tertorial al unității S.C. Goatsheaven S.R.L.Bogdănița

În ceea ce privește structura culturilor specifică anului agricol 2015-2016 cele de 14 hectare certificate ecologic se împart în 13 hectare camp si 1 hectare solarii.

În câmp s-au cultivat 1500 mp usturoi, 58 700 mp porumb zaharat, 8500 mp roșii Siriană, 3500 mp dovlecel, 1000 mp cimbru, 1000 mp busuioc, 2000 mp ardei iute, 2000 mp vanătă, 5000 mp ardei gras, 5500 mp ardei capia.

Figura 3.2.2. Structura culturilor pe cele 14 ha câmp la S.C.Goatsheaven S.R.L. în anul agricol 2015-2016

Figura 3.2.3. Structura culturilor de toamnă,2016, în spațiile protejate din cadrul S.C.Goatsheaven S.R.L

Figura 3.2.3. Structura culturilor de iarnă ,2016-2017, în spațiile protejate din cadrul S.C.Goatsheaven S.R.L

Misiunea firmei este să ofere clienților heterogenitatea produselor legumicole de calitate superioară, legume autohtone și sănătoase ce permit clienților să ducă un stil de viață corespunzător. Pentru această, firma se angajează să aplice și să mențină sistemul integrat de management atât al calității cât și al siguranței alimentului, prin care vor fi respectate condițiile satisfacerii cerințelor multiple ale clienților și a cerințelor legale și de reglementare, acesta reprezentând țelul principal al societății.

Societatea procesează și vinde legume de calitate superioară pentru clienți din toată țara însă cantități mari de legume sunt achiziționate de firme din județul Bacău precum și din județele vecine ca: Neamț, Bacău, Iași, Vaslui.

În ferma „Goatsheaven” producția principală, cea de calitatea I este destinată comercializării en detail, cea de calitatea a II-a este comercializată la diverse cantine și centre mari cu bucătării robotizate, unde calibrul și calitatea nu reflectă vreo importantă. Marfa ce nu corespunde standardelor este folosită în furajarea animalelor din fermă, fiind un nutreț valoros din punct de vedere al aportului de vitamine și minerale benefice pentru sănătatea animalelor.

Din anul 2014, a început dezvoltarea continuă a fermei, obiectivul principal fiind achiziția de utilaje și extinderea suprafeței de teren lucrată. În prezent, ferma deține o gamă de utilaje perfecte pentru satisfacerea necesităților- 1 tractor japonez 5500 euro – Yanmar 18 cp, două semănători pentru semințe mici, o freză, un plug. Toate utilajele au fost achiziționate din fonduri proprii second-hand. Sunt complet funcționale și sunt întreținute periodic pentru a asigura standardele de calitate a lucrărilor.

Marfa produsă este vândută în mare parte zilnic sau până la venirea sezonului rece, iar cea destinată depozitării se va ține în spațiile special amenajate. Primul depozit construit are o capacitate de 2 tone marfă, ce asigura depozitarea pe timpul iernii. Un alt mijloc de depozitare îl constituie hala construită în 2011, având o suprafață de 450 mp. Alte locuri de depozitare folosite sunt magaziile și beciurile existente în gospodăria proprietarului, însumând o capacitate de depozitare de aproximativ 1 tonă.

Mijloacele de transport folosite în fermă au fost achiziționate treptat, primul fiind autoturismul ford sierra în 2010, folosit pentru tractarea unei remorci auto. În anul 2011 s-a achiziționat autoutilitară Dacia Pick-up. În 2016, s-a achiziționat autoutilitară de 3,5 tone, achiție ce era iminentă la capacitatea de producție existentă. În afară de mijloacele prezentate se folosesc și două remorci agricole, tractate de orice tractor disponibil în fermă .

În prezent s-a achiziționat un volkswagen break care este special folosit pentru transportul la destinație al coșulețelor de legume sau pentru transportul muncitorilor sezonieri si un Peugeot Boxer cu care sunt transportate produsele ambalate la supermarketuri sau în punctele de desfacere planificate.

Un prim obiectiv pentru care a fost înființată firma a fost de a crea locuri de muncă cetățenilor din comună prin urmare sursele de forță de muncă sunt constituite din satele din împrejurimi.

Numărul locurilor de muncă nou create prin implementarea acestui proiect a fost de 2 ajungându-se la un număr total de 5 salariați, din care personal de execuție 4.

În cadrul unității activează la această dată 3 salariați angajați cu contract de muncă pe perioada nedeterminată, din care personal de execuție total 2.

Activitățile manageriale în cadrul exploatatiei sunt realizate de responsabilul legal al unității: Ursu Anca Elena care are pregătirea profesională necesară, asigura un management de calitate în cadrul exploatatiei și permite realizarea unor lucrări agricole de bună calitate – având pregătirea necesară (cursuri de agricultor, organizate de O.J.C.A. Vaslui ). Lucrările agricole sunt efectuate de 2 mecanizatori agricoli iar în perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forță de muncă sezonieră.

Figura 3.2. 1. Combaterea buruienilor prin lucrari manuale( original)

Figura 3.2.1. Combaterea buruienilor prin lucrari manuale ( original)

PARTEA A II-A- CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 4

OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

4.1. Baza și scopul studierii temei

În prezența lucrare am vrut să demostrez diferențele de recolta între cele obținute și stas-uri la cele 2 culturi de tomate si castraveți în condițiile de cultură din zona Municipiului Bîrlad, în comuna Bogdănița, județul Vaslui.

S-a urmărit eficientă metodelor de combatere pornind de la cele agrofitotehnice până la cele de procnoza și avertizare.

Din punct de vedere al rotației culturilor am dedus că pe cei 1500 mp ( solar 8) de tomate ( Siriană Buzău) pe 1200 mp gradul de atac cu Phytophthora infestans este de 82% față de celalte 3000mp (solar 1,2) unde atacul a prezentat o intesitate mult mai scăzută. Acest procent ridicat se datorează faptului că pe acei 1200mp s-a cultivat cartof timpuriu în scop experimental, fiind o solaneceae care are boli commune și din această cauză pentru a prevenii pierderi importante de producție și costuri suplimentare trebuie eliminată din roație.

Metodele fizico-mecanice în principiu sunt simple și eficace,dar pentru spațiile protejate și mai ales cu teren certificate ecologic și din lipsa de resurse și timp, până în prezent la Ferma Goatsheaven dezinfecția s-a făcut cu zeamă bordeleza (nu mai mult de 6 kg/ha) și odată cu pauza contra obosealii solului s-a pliat folia lasând iarna sa înghețe solul.

Mijloace biologice în loc de insecticide, prefer să foloseasc prădători. Aceștia sunt insecte de diferite soiuri care se hrănesc cu larvele sau ouăle dăunătorilor din culturi. Financiar, câștigul se vede prin eficiența pe care o au. De regulă, tripsul este foarte rezistent și necesită la 4 zile tratamente. La prădători însă nu are cum să reziste. De aici rezultă avantajul. De aici și din faptul că nu mai folosim substanțe chimice care pot pătrunde în plante.

Un rol important în eliminarea mantauei fungice sunt măsurile de procnoză și cele laavertizare este importantă data apariției în masă a agenților patogeni pe un anumit areal într-o perioada specifică de timp si să estimăm gravitatea atacului ( Baicu T, Senan T.E, 1996)

În același contrast trebuie să ținem cont și de momentul optim de aplicare a tratamentelor în funcție de fenofaza plantei, condițiile climatice locale descrise și biologia agentului patogen. ( Baicu T, Senan T.E, 1996).

Un alt scop este cel de a testa și de a găsii cel mai eficace produs organic raportat preț/calitate și o firmă bună de consultanță în domeniu pentru că folosirea extracturilor, infuziilor, decocturilor nu este cea mai plauzibilă soluție când vine vorba de suprafața legumicolă mare, practic nu putem risca pierderea culturilor .

4.2. Material biologic si medote de apreciere

Studiul de față cuprinde date viabile despre mantaua fungică ce a acaparat culturile legumicole din solariile unității Goatsheaven și despre produsele organice acceptate de organismul de inspecție Austria Bio și testate pe culturile de tomate și castraveți.

Am finalizat studiul tematicii abordate cu compararea a 3 populații locale de tomate ( Ema, Coralina si Siriana) și a 3 populații de castraveți ( Triumf, Slănic, Mirabelle) monitorizând pe tot parcusul vegetației pentru aprecierea starii fitosanitare și a extinderii gravității atacului raportat la numarul de plante la care efectuăm rezultatele aflând în final valoarea daunelor din recoltă și momentul când trebuie aplicat tratamentul (PED).

Figura 4.2. Amplasarea culturilor și experiențelor în solariile de la Ferma Goatsheaven,2016

Am achiziționat produse organice permise de organismul de inspecție, astefel de la Klastrof am debutat cu alternativa zemei bordele și anume Scudo, un produs pe baza de cupru chelat cu aminoacizi vegetali conceput special pentru a prevenii și a crește rezistența plantelor la boli bacteriene si fungice. Ca inovație am amestecat cu Trainer care are acțiune antistres. De mane am avut grijă să le stochez activitatea cu Red Bloc. De la Mirosphore am testat Sublic simultan cu Nutryaction care necesită multă atenție la instrucțiuni pentru a știi cum sa activezi toate bacteriile benefice. De la Cora, firmă nouă pe piața romanească, am testat Codavit si Edalgin cu efecte pozitive asupra combaterii patogenilor.

Sămânța netratată de tomate și de castraveți, arpagicul de ceapă respectiv restul materialului utilizat în cadrul SC Goatsheaven SRL Vaslui în anul agricol 2015-2016 a fost procurată de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău și din 2017 a început colaborarea și cu Stațiunea de Cercetare de la Dăbuleni și Stațiunea de Cercetare de la Bacău.

Stațiunea Experimentală Buzău este o unitate strategic de cercetare și dezvoltare ce funcționează din anul 1957 în interesul cultivatorilor de legume. Pintre multiplele obiective putem enumeră obtnerea unor hibrizi perfomanti pretabili a se cultivă în spații protejate, diversificarea sortimentului de legume, introducerea în cultură a speciilor mai puțin răspândite, producerea de semințe din catedorii biologice superioare având în vedere menținerea autenticității, preocupări orientate pe managementul speciilor legumicole cultivate în solarii ( tomate, castraveți, verdețuri).

Pentru fiecare varietate se face o derogare privind cererile de aprobare a utilizării materialului săditor netratat/plantat pentru înființarea culturilor, de către SC ECO-SEM-FRCUT SRL în cazul societății noastre, în 3 exemplare.

Tabel 4.2.1.

Soiuri utilizate în cadrul Fermei Goatsheaven în anul agricol 2015-2016

Tabelul 4.2.2.

Soiuri de tomate cultivate in spatii protejate in anul agricol 2013-2014

Tomate SIRIANA

Hibrid timpuriu, cu creștere nedeterminată, destinat cultivării în spații protejate și câmp deschis,creștere nederminată. Fructul este sferic, ușor turtit cu o înălțime de 5 cm, diametru 6,5, cu un număr de loji seminale: 4-5. La maturitate fructul are o greutate de 120–180 g și o culoare roșu uniform strălucitoare.

Rezistență bună la transport, Toleranță: bună la Verticillium dahliae Rasă 0, Fusarium oxysporum f. sp. lycopersici, Phytophtora infestans, Pseudomonas syringae p.v. tomato. Potențial de producție: 5–5,5 kg/plantă.

Tomate CORALINA

Soi de tomate tip cireașa, productiv,creștere nederminată, destinat cultivării în spații protejate și câmp deschis. Fructele rotund înalte, de circa 25 g, se remarcă prin gustul plăcut, dulce, coloritul roșu intens și aromă deosebită. Se pot recolta și în ciorchine. Destinat consumului în stare proaspătă și industrializării.

Rezistență bună la depozitare. Toleranță: mare față de agenții patogeni, îndeosebi la VMT. Potențial de producție: 2.5 kg/plantă, putându-se obține cu ușurință peste 60 t/ha fructe

TOMATE TIP CIREAȘA EMA DE BUZĂU

Soi timpuriu cu originele din SCDL Buzău, omolagat din 2014. Fructul rotund are o greutate medie de 8 g. Cu o înălțime 2,5 cm și cu un diametru de 2,6 cm. Culoarea fructului imatur: roșu deschis cu ușor guler verde. Culoarea fructului matur: roșu intens. Nr. de loji seminale: 2. Tip de creștere: nedeterminată.

Toleranță: mare față de agenții patogeni. Potențial de producție: medie peste 2,5 kg/plantă. Soi pretabil pentru cultivare atât în sistem protejat (seră, solar) cât și în câmp deschis.

Tabelul 4.2.2.

Soiuri de tomate cultivate in spatii protejate in anul agricol 2013-2014

Castraveți TRIUMF F1

Hibrid timpuriu tip cornichon, an omologare: 2005, perioada de vegetație de 75 de zile, destinat cultivării în spații protejate și câmp deschis. Fructele de tip chornichon de lungime 8-10 cm, sunt cilindrice cu perisori maro, pulpă este fermă, cu gust plăcut, fără amăreala, cu aromă specifică ,ornati cu țepi de culoare închisă.

Capacitate de producție: 45t/ha; rezistență bună la atacul agenților patogeni, perfect adaptat la condițiile agro-pedologice ale zonei.

Castraveți de câmp SLĂNIC

Un soi tip cornichon, omologat in 2006 la SCDL Buzău. Fructul de 8-10 cm este verde, lucios. Epiderma: ornată cu perisori de culoare maro. Soi: timpuriu (75 de zile).

Toleranță: mare la Pseudomonas syringae v. Lachrymans, Erysiphe cichoriacearum, Corynespora melonis, CMV Potențial de producție: 50–55 t/ha. Destinat pentru câmp deschis, seră, solar. Se poate consumă în stare proaspătă și industrializare.

Castraveți Mirabelle

Hibrid popular de castravete partenocarpic. Prezintă un randament ridicat pe durata ciclului de vegetație. Flori 100% femele. Unoformitate ecelenta, frcute cilindrice subțiri fără gust amar. Raportul lungime/grosime de 3,3 : 1. Fructele după procesare își păstrează fermitatea.

Rezistent la CMV (Cucumber mosaic virus) -rezistență intermediară, PM (Powdery mildew,Sphaerotheca fuliginea) – rezistență intermediară, SC (Scab, Cladosporium cucumerinum) -rezistent. Densitate: (cultură pe verticală) – 20.000-25.000 plante/ha, (cultură pe orizontală) – 45.000-50.000 plante/ha.

CAPITOLUL 5

TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A TOMATELOR ȘI CASTRAVEȚILOR

5.1. Tehnologia de cultură a tomatelor în solar

5.1.1 Amplasarea culturii

După un an de pauză al terenului, activitățile conform fluxului tehnologic al tomatelor în cadrul fermei Goatsheaven au început cu amplasarea culturilor de tomate pe solăria, astfel în solar 1 mic s-a înființat cultură de tomate cherry Coralina, surplusul de răsad a fost plantat în solar 2 alături de restul soiului de tomate cherry Ema de Buzău. În Solar 3 și 4 s-au luat în cultură soiul Siriană de Buzău.

După acoperirea golurilor cu răsadul rămas am continuat plantarea în solarul 8 o alegere aparent fără fonduri științifice datorită faptului că în urmă cu an solarul a fost cultură de cartof timpuriu care are boli comune cu tomatele, în special propagarea mânei (Phytophthora infestans). În primele 4 solarii mici am ținut cont de plantele care au același areal de cultură că și tomatele. S-a avut grijă să fie izolate de celelate solanacee precum cartofi, ardei, pătlăgele, vinete.

Se evita monocultura fiind contraindicată revenirea plantei pe aceeiasi suprafață la interval mai mici de 3-4 ani, după 4-5 în cazul în care a fost semnalat atacul de mâna.

5.1.2 Pregătirea terenului

O prima lucrare a fost îndepărtarea buruienilor care au invadat terenul din solariile unde a fost stagnata activitatea timp de un an urmată de o arătură la adâncime pentru spargerea substratului salinizat și celelate lucrări generale de pregătire a terneului cunoscute ( Ceaușescu și colab. 1984).

Fiind un teren secătuit de humus cu valoare de 2,25 % și cu procentaje scăzute de substanțe nutritive s-a trecut de la fertilizarea organiza cu gunoi de grajd descompus la fertilizarea cu produse organice prelucrate industrial.

Îngrășămintele organice prelucrate sub formă de peleți sunt aplicate pe scară largă în agricultură având avantaje certe în raport cu celelalte tipuri de îngrășăminte organice (cantitatea necesară de 10 ori mai mică, aplicare ușoară, elemente chimice conținute controlate, liberi de boli și dăunători, etc.).

Compania Italpollina este lider mondial în producția de îngrășăminte organice, biostimulatori de origine vegetală și microorganisme benefice. Produsele sunt diversificate și utilizate în mai mult de 60 de țări din întreagă lume. Se oferă o gama largă de soluții inovatoare pentru o agricultură modernă și durabilă, ale cărei principii sunt siguranță alimentară și protecția mediului.

Pentru a da randament am folosit prin încorporare sub arătură Guanito pentru facilitarea materiei organice din sol și după modelarea terenului, la formarea cuiburilor am mai adăugat un aport de 10 peleți/cuib pentru a oferi plăntuțelor toate substanțele nutritive necesare pentru a se dezvoltă rapid și armonios. Italpolina prezintă avantajul unei dizolvări și absortii rapide. Am folosit 1 sac/100 mp, 1-2t/ha.

Înființarea culturii a debutat cu semănatul răsadurilor ce s-a realizat pe 15 iulie folosind 50 g semințe tomate netratate pentru 8000 mp ( 30 cherry și 20 Siriana).

3.1.3. Semințele si semănatul

Semințele netratate-au achiziționat după eliberarea certificatului de calitate în loturile analizate de catre Inspectoratul pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor Buzău.

Odată achiziționate le-am trimis la S.C. ECO-FRUCT-SEM. S.R.L. pentru a primii adeverința de derogare să putem demostra la inspecție ca sunt respectate toate clauzele

O primă etapa în combaterea agentilor patogeni începe înca de la semănatul semintelor în răsadnița cand am renunțat la pamantul de țelină sau chiar la amestecul acestuia cu turba în profida folosorii pentru semănat doar a unui substrat de turbă Biolan din comerț, liberă de diversi agenti patogeni.

Următoarea lucrare a fost cea de rapicat în pahare din folie de polietilenă verzi închise. Fiecare pahar avea în componență să câte 3 granule de Italpolina pentru a-i oferii plantei substanțele nutritive necesare încă din faza de răsad. Procesul de rapicare s-a făcut la vârstă răsadului de 40 zile la observarea primei frunze adevărate.

Pentru rasaduri mai viguroase și rezistente la boli criptogamice și dăunători ca afidele sau acarienilor ( Tetranychus urticae). Înainte de formarea frunzelor adevărate. Rețeta constă într-un macerat 1 kg urzică în 10 litri apă. Dupa 2 zile diluam 1/9 cu apa folosind săptămânal din soluția respectivă.

Schema de înființare a culturii este specifică solarului metallic semiluna de 10 m lățime și 50 m lungime. Plantarea se face pe cuiburi (copci) la distanțe alternanțe între rânduri 70×90 cm și o densitate de 3 plante pe mp, 1200 în solarul de 50×10 și în total 24 000 plante pe hectar.

Figura 5.1. Schema clasica de înființare a culturilor intr-un solar de 50 m

5.1.4. Lucrările de îngrijire a culturii

O lucrare cu caracter permanent este dirijarea factorilor microclimatici. Dirijarea temperaturii este cea mai importantă operațiune de reglare a mediului. În perioada plantării,valoarea temperaturii trebuie să fie cuprinsă între 10-12 C în sol și 15-20 C în aer, după care temperatura trebuie să crească progresiv la 12-15 C pentru înrădăcinare. Dirijarea indicilor hidrici ai solului și a aerului se face prin irigare.

O primă lucrare după 5-10 zile de plantare este completarea golurilor. După prinderea lor și intrarea în vegetație se face o fertilizare faziala conform unui program de fertilizare. Am folosit și îl recomand pe cel de la o firma din Spania, Coda, noua pe piata romaneasca, reprezentat în tabelul 5.1.4.

Principalul produs organic, Codavitul, este un complex lichid care conține compuși organici naturali și oligoelemente asociate cu săruri de aluminiu care îi conferă acestuia un dublu efect: nutritiv-fungicid (activ împotriva ciupercilor endoparazite). S-a utilizat prin administrarea foliara la o doza de 300 ml/100 l apa aplicare.

Edalginul are in compoziție: 100% extract de alge marine din alge marine Ascophyllum nodosum. Compoziția specială a nodos Ascophyllum, este o rezervație naturală de micro și macronutrienți, aminoacizi și carbohidrați, care cresc randamentul culturilor, calitatea și vigoarea. stimulatori de creștere, de asemenea, conține în mod natural ca citochinine, auxine și gibereline. Se recomandă în special pentru aplicarea îngrășămintelor foliare, deși poate fi utilizat și în fertirigare.

Tabelul 5.1.4.1.

Program Coda de fertlizare pentru tomate

In culturile Bio combaterea buruienilor s-a realizat prin prasile manuale, pe viitor se urmareste achizitionarea unor utilaje pentru combaterea mecanica in camp.

Pentru combaterea biologica a bolilor am folosit testand in paralel pentru a vedea eficienta produselor organice a 3 firme: Klastrof, Coda si Microspore. In literatura ecolocica si pe eticheta produselor se evita folosirea cuvantului “pesticid” cu o tenta dura din cauza terminatiei “cid” valabil fiecarui produs care distruge, “ucide” insecte, agenti patogeni, buruieni. Drept urmare, inca din faza de rasad s-au administrat fertilizanti organici precum Scudo ca inlocuitor al zemei bordeleze, tratament efectuat preventiv, dar si la semnalarea simtomelor bolilor ca si cele din perioada de vegetatie. ( tabel 5.1.1.)

Tabel 5.1.1.

Produse organice utilizate ca fungicide la tomate în cadrul Fermei Goatsheaven

Buzdugan Florin, consultatnt Klastrof, a recomandat 1 stropire foliara la primul tratament după 5 zile de la plantare cu Scudo 2 litri la hectar plus Red Bloc. Următoarea etapă, dupa 4 zile, este fertirigarea cu același produse și dozaj. La a 7-a zi se revine la un foliar idem primul tratament. Pe toată perioada de vegetație tratamentul este aparent costisitor la costurile unui litru de Scudo la 50 lei și 1 litru sau 15 lei 100 de ml și în cazul Red Bloc la 180 lei .

5.2. Tehnologia de cultura a catravetilor

O prima clauza a unui contract incheiat cu un supermarket este asigurarea unei productii constante in tot cursul anului, cantitatile necesare pentru prelucrarea industriala.

In 2016, la S.C.Goatsheaven S.R.L Vaslui, activitatile au fost preluate in luna iunie, dupa o luna de pauza al solului drept urmare am putut cerceta cultura de toamna a castravetilor . Pentru aceasta cultura s-au utlizat doar soiuri si hibrizi tip Cornichon.

Lucrarile de pregatire a terenului au constat in eliminarea buruienilor, dupa ce activitatile au stagnat un an, buruienile aproape ca au atins inaltimea solariilor.

S-a pregatit rasadnita cu pamant de telina amestecat cu turba BioLand. Samanata netratata a fost semanata la 23 iulie, reconditionarea solariilor intarziind epoca de semanat cu o luna. Mobilizarea terenului prin aratura de 18-20 cm, incorporarea ingrasamintelor organice (Guanito) si celalalte lucrari specifice fluxului lucrarilor de infiintare a culturii de castraveti in solarii.(tabelul 5.2.) s-au incheiat pe 27 iulie.

Transplantarea rasadului a fost realizata direct camp, pe 8 august, in cuiburile pregatite in preziua plantatului. Asemenea culturii de rosii au fost administrate fiecarui cuib cate 10 paleti de Italpolina pentru necesarul substantelor nutritive.

Solul s-a mentinut constant umed si nu ud pentru ca apa nu are voie sa fie in exces. Acest lucru a putut fi controlat cu ajutorul sistemului de picurare recent achizitionat.

Tabel 5.2.

Lucrarile de plantare si ingrijire la castravetii de toamna cultivati in solariile fermei Goastheaven

Bolile cheie prezente la castraveti sunt: ,mana( Pseudoperono-spora cubensis), patarea unghiulara( Pseudomonas lacrymans) si fainarea( Sphaerotheca fuliginea. Erisphe cichoraceaarum) . La acestea trebuie o atentie deosebita la masurile profilactice si de combatere. In solarii, in afara acestora, pagube importante sunt produse de ofiliri, viroze, putregaiul cenusiu si alb, cladosporioza.

Tabel 5.2.1.

Produse organice utilizate ca fungicide la castraveti în cadrul Fermei Goatsheaven

Figura 5.2.1.

Plan de fertilizare si combaterea ecologica a agentilor patogeni intalniti in cultura de castraveti din solariile unitatii S.C.Goatsheaven S.R.L.

CAPITOLUL 6

REZULTATE OBȚINUTE CU PRIVIRE LA AGENȚII PATOGENI DIN CULTURA DE TOMATE ȘI CASTRAVEȚI

6.1. Rezultate obținute cu privire la agenții patogeni din culturile organice de tomate de la S.C. Goatsheaven S.R.L. Bogdanița, Vaslui

6.1.1. Prezența Pythium debaryanum în culturile de tomate din cadrul fermei Goatsheaven

După monitorizarea atentă a culturilor de tomate am observant că încă din faza de răsad căderea plantulelor în vetre, reprezentată de ciupercă Pythium debaryanum care a provocat mari daune în răsadnița.

S-a estimat gradul de atac a fiecărei plante (500 plante) din răsadnița martor și drep rezultat atacul a putut fi evidențiat după 5 zile de la răsărire la o plantulă,2 în diferite părți ale răsadniței, putând ușor identifica o evoluție extrem de rapidă. Atacul se produce în vetre, observând peste 9 zile că sunt 2 vetre pe mp, fiecare cu 6-8 plantule subțiate la nivelul coletului, pe o porțiune redusă.

Tabelul 6.1.1.

Intensitatea atacului produs de Pythium debaryanum

Ca o primă observație conform tabelului 6.1.1. cel mai intens atac de Pythium debaryanum este înregistrat la soiul SIRIANĂ DE BUZĂU. Catalogat un soi cu rezistență bună la agenți patogeni nu a putut face față umezelii excesive a subtratului și am observant că dezolvarea plantelor este mai rapidă, având o perioada de vegetație mai scurtă decât tomatele cherry.

Este evident că tomatele cherry sunt mult mai rezistente în față atacului agenților patogeni. Drept rezultat a unei inovații în tehnologia practicată la Stațiunea de Cercetare Buzău a fost formarea unui soi cât mai rezistent la boli că să poată fi cultivat și în câmp. Așa a luat naștere soiul Ema, cu intensitatea cea mai scăzută a atacului.

Prezența acestei ciuperci a fost favorizată de nebulozitatea ridicată în perioada de după răsărire, temperaturi de peste 20 C și cel mai important factor și anume umiditatea substratului. S-a observant că în răsadnița martor, acolo unde s-a realizat irigarea prin aspersie în exces și seară, înainte de terminarea programului de lucru al muncitorilor ( ora 18:00) drept efect un atac mult mai avansat din lipsa unei zvântări mai rapide.

Prin dirijarea incorectă a acetor factori menționați, o altă cauza ce a dus la dezvoltarea ciupercii a fost absența unor măsuri preventive și de combatere.

În celelate 2 răsadnițe cu tomate s-au luat măsuri de prevenire imediat după semant și încă de la primul udat am folosit Precuvir Energy ( 1 fiolă de 10 mililitri la 10 litri apă) urmând o monitorizare atentă a plantulelor, în mod special în zona coletului.

Tot în faza de rasat, înainte de a fi plantat am folosit un fungicid cupric SCUDO, pentru prevenirea altor agenți patogeni și în această faza fiind mai economic administrând pe o suprafață mai restrânsă.

Figura 6.1.1.. -Atac de Pythium debaryanum dupa 5 zile de la rasarire ( original)

Figura 6.1.2, – Atac de Pythium debaryanum după 9 zile de la răsărire ( original)

6.1.2. Prezența atacului de Phytophthora infestans în cultură de tomate

După plantarea unor răsaduri atent selecționate și viguroase am descoperit că fluctuațiile în cantitatea de umiditate oferită fiecărei plante poate cauza probleme grave precum apariția altei ciuperci.

Temperaturile ridicate de peste 17° C și alternanța nopților răcoroase cu zilele calde au contribuit la dezvoltarea acestui sindrom.

Umiditatea atmosferică ridicată de peste 70% a dus la formarea condesului în solarii care adus la căderea pacaturilor de apă pe suprafață foliară a plantelor.

Am luat în calcul 1200 plante din solarul 1M și în tabelul 6.1.2 am realizat o irarhizare a rezistenței la boli a soiurilor de tomate.

Tabelul 6.1.2.

Intensitatea atacului produs de Phytophthora infestans în funcție de soi

Observație: în caz de infestare cu Phytophthora infestans s-a demostrat că soiul EMA este cel mai rezistent.

Tabelul 6.1.3.

Intensitatea atacului produs de Phytophthora infestans în funcție de repartiția în solarii

În solariile 1,2,3 cu lungimea de 50 m și lățimea 10 m fiecare și cu ajutorul ventilatoarelor am putut împiedică stagnarea picăturilor de apă pe Frunze. Nu am avut același noroc și în solarul 1 mare de 150 lungime. Pe alocuri nu s-a aerisit și s-a creeat un mediu prielnic de dezvoltare a mânei în mod special în mijlocul solarului.

În Solarul 8, segmentat în 2 am avut ventilație însă un alt factor ce a favorizat apariția mAnei a fost rotația culturii ( tomate după cultura de cartof).

Figura6.2.1. Atac de Phytophthora infestans la soiul SIRIANA ( original)

Figura 6.1.2. Atac de Phytophthora infestans la soiul CORALINA ( original)

6.2 Rezultate cu privire la prezența agenților patogeni la cultură de castraveți de la fermă Goatsheaven

6.2.1.Prezența atacului de Pseudoperonospora cubensis la culturile de castraveți de la ferma Goatsheaven

Considerată una din cele mai importante și grave boli posibile la curcubitacee, mâna castraveților a făcut ravagii în ceea ce privește producția din cadrul fermei vegetale.

Primul atac a fost observat în solarul 5M cu lungimea de 170m după 25 de zile de la plantare. O prima cauza e lungimea solarului prea mare care nu permite aerația totală. Pe frunzele bazale de la plantele din mijlocul solarului, în dreptul sistemului de picurare, erau pete colțuroase, o medie de 4 pete galbene pe frunză. O remarcă ar fi că sporii ciupercii se răspândesc prin irigare.

Se pot observa pe partea superioară a frunzelor pete confluate verzi-albăstrui mărginite de nervuri. După 5 zile țesuturile atacate din dreptul petelor s-au brunificat, devin casante și se desprin de frunze ce îi conferă limbului un aspect perforat.

Pe partea inferioară, în dreptul petelor apare un puf cenușiu ce constituie fructificațiile asexuate ale parazitului. Diseminarea în cultură a conidiilor e asigurată de curenții de aer. Infecția frunzelor se realizează prin stomate și este strict condiționată de prezența picăturilor de apă pe acestea și de temperaturi cuprinse între 15 și 23° C.

Figura Atac de Pseudoperonospora cubensis la culturile de castraveți din cadrul

Fermei Goatsheaven (original)

Tabelul 6.2.1.

Intensitatea atacului produs de Pseudoperonospora cubensis

6.2.2. Prezența atacului de Fusarium oxysporum sp. cubensis la castraveți

Ofilirea vasculară a fost boală care a compromis cultură castraveților din solarul 6m în procent de 90 %. În urmă atacului plantele au căpătat un aspect ofilit în momentul înfloririi. Ofilirea rapidă se datorează temperaturilor de peste 28 C,pH-ului acid, umidității bruște. Stagnează creșterea culminând cu brunificarea vaselor lemnoase din interiorul tulpinii și în final provocând uscarea plantelor. La procesul de infestare a contribuit și leziunile plantei din timpul răpicatului.

Figura 6.2.2. Atac de Fusarium oxysporum sp. cubensis la culturile de castraveți din cadrul Fermei Goatsheaven (original)

6.2.3. Prezența atacului de Pythium debaryanum la castraveți

Nici la cultura de castraveți nu am reușit sa evit căderea plantulelor. Umiditatea excesiva prezentă în jurul plantei și temperaturile de peste 21ș C au dus la macerarea și putrezirea zonei coletului. Am monitorizat cu atentie această zonă pentru restul plantei sanătoase ne ducea în eroare. Din 1500 plante la a 2 frunza adevărată, 3 % erau atacate.

Figura 6.2.3. Atac de Pythium debaryanum la culturile de castraveți din cadrul Fermei Goatsheaven (original)

6.3. Prezența agenților patogeni la alte culturi de la S.C. Goatsheaven S.R.L. Vaslui

Infecția cu agenți patogeni s-a manifestat mai puternic la tomate și castraveți producând pagube mai inseminate, la celelate culture nemanifestandu-se un atac puternic asupra plantelor.

.La cultură de salată am întâlnit un atac pe partea inferioară a tulpinii cu zone galbene-deschis ușor brunii acoperite cu un miceliu alb representative ciupercii de Sclerotinia sclerotiorum în solarul 2M. Dintre 1200 plante am găsit 83 infestate. Am colectat paharele afectate pentru a împiedică răspândirea scleroților. Mediul umed s-a dovedit a fii prinncipala cauza.

Fig. 6.4.1. Atac de Sclerotinia sclerotiorum la salată (original)

La cultura de ceapă am observat atacul manei, drept urmare a monoculturii.

Fig. 6.4.2. Atac de Peronospora destructor la ceapă (original)

CONCLUZII

În urma monitorizării culturilor legumicole de la ferma S.C. GOATSHEAVEN S.R.L. Bogdănița-Vaslui în anul agricol 2015-2016 am atins segmentul de nișă al vieții patogene prezente la principalele culturi concluzionând urmatoarele :

Producția culturilor de tomate este afectată atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ de către patogeni păgubitori specifi culturii, Phytophthora infestans, Fusarium oyporum sp. Lycopersici. În majoritatea cazurilor pierderile de producție oscilează între 25-35 %, dar la un atac favorabil pot ajunge la peste 50 %.

Soiul de tomate cherry Ema de apreciat fiind cea mai rezistență la atacul agenților patogeni, cu un procentaj de 10,3 % intensitatea atacului Phytophthora infestans.

Obiectivul acestei lucrări a constat în urmărirea fluctuațiilor producției la principalele culturi de la S.C. Goatsheaven S.R.L. Bogdanita-Vaslui și contribuția patogenilor la diminuarea producției. De la trasportul săptămânal de castraveți, de la cele 850 kg recoltate înainte de gradul de atac, s-a ajuns la 420 kg la trasportul de peste 3 zile, diminuând într-un ritm alert producția la jumătate.

La tomate, pagube au fost aduse la Siriana de Buzău din solarul 8, cu pierderi de peste 40% urmând în clasament același soi din solarul 1M de 150 m lungime cu pierderi de 20% datorate lipsei corespunzătoare a ventilației, iar în solarul 3 mic (50m) pierderile au fost nesemnificative, fapt datorat unei rotații raționale și aerisirei totale.

Cheltuielile pentru procurarea fungicidelor necesare unui ciclu de vegetatie au fost mai mari față de anul precedent incluzând în program noi fungicide.

Dacă sunt alese soiuri rezistente și măsurile de prevenire sunt luate la timp, culturile de tomate și castraveți pot fi profitabile. În cazul societății luate în studiu la o de 20 000 lei, 1% a fost rezervat profitului, dar dacă nu acționăm rațional, în multe cazuri profitul se poate transforma în pierderi.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

AUBERT C., 1977. L agriculture biologique, purquoi et comment la practiquer?, Ed. Le Courrier du livre, Paris.

BĂLĂȘCUȚĂ N., 1999 . Hrana vie prin agricultura biologică, Ed.Angeli , Brașov.

BĂLĂȘCUȚĂ N.,2005 Protecția plantelor de grădină, cu deosebire prin mijloace naturale, Ed. Tipocart Brașovia, Brașov.

BOGDAN ILEANA., 2003. Factorii de care depinde amplitudinea pagubelor produse de buruieni culturilor agricole în agricultura bioecologică, Rev. Biotera nr.2, București.

BOTEZATU FLORIN, SIMA G., TROFIL. A., SIMION R., 2016. Sfaturi practice pentru cultivarea capsunului, legumelor si realizarea de culture ecologice, Ed. Gutenberg Univers, Arad.

COSTACHE M., ROMAN T., 2000 Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor și a dăunătorilor, Ed. Agris

CĂLIN MARIA, 2010.. Ghidul cultivării legumelor în agricultură biologică. Ed Alma Mater,Bacău.

DOCEA E. și colab.,1976. Îndrumător pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor cultivate, Ed. Ceres

ERVEN H., 1999.Paradisul meu, Ed. Angeli, București.

FIȚIU A.,2003. Ghidul legumicultorului în agricultura ecologică, Ed. Risoprint, Cluj Napoca.

GHEORGHE IOAN, 2006. Studiul pedologic-Teritoriul administrativ Bogdanita, județul Vaslui.

GUET G 2000.,Mémento d’agriculture biologique, Editions Agridecisions Paris

HATMAN.M., BOBEȘ.I.,LAZĂR AL., SEVERIN.V., 1989.Fitopatologie, Ed didactică și pedagogică, București .

IACOB.V., PUIU.I., 1995. Fitopatologie-lucrări practice- Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

IFOAM, 1997. Basic Standards for Organic Agriculture SOL, Bad Du Rkheim,

JITAREANU G., SAMUIL C., 2003. Tehnologii de agricultură organică. Ed Pim, Iași.

M.A.A.P.,1987. Cartea tehnică a agricultorului, Red. de propagandă tehnică agricolă, București

MIHALACHE M., VOICAN V. și colab., 198. Ghid pentru meseria de horticultor, Ed. Ceres, București.

MUNTEANU N., STAN N., 2001. Legumicultura,vol ÎI. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

MUNTEANU N., STAN N., 2001. Legumicultura,vol I. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

PAPACOSTEA P.P., 1981. Agricultura biologică, Ed. Ceres, București.

PAPACOSTEA P.P., Colțul fermierului biodinamist, Rev Fermierul, martie 1993.

POP I., Biogeografie ecologică, vol. 1, d. Dacia, 1977

RODICA BADEA, SORIN LIVIU ȘTEFĂNESCU, MONICA DUMITRAȘCU, 2005 Îndrumar de practici tradiționale și ecologice în legumicultura ecologică Editura Estfalia, București

SATLLER F., WISTINGHAUSEN E.V.,Ferma biodinamică, Ed. Enciclopedică, București,1995 Sesan T., Dumitraș L., 1984. Posibilități și perspective în combaterea biologică a micozelor plantelor de cultură. Ceres, București.

STOIAN L., Agricultura ecologică alternativă viabilă, Rev. Hortinform 135 nr.4, 1999

STOLERU V., Hură C., Călin M., 2011. Flux tehnologic optimizat în legumicultura ecologică pentru siguranță alimentară și sustenabilitate. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

TONCEA I., STOIANOV R., Metode ecologice de protecție a plantelor, Ed. Științelor Agricole, 2002

Ulea E., Puiu L., Hatman M., Iacob V., 1999.Fitopatologie generală, Ed.”Cantes”,Iași.

Ulea E., 2001. Protecția plantelor-Fitopatologie, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași

Ulea E., 2003.Fitopaologie generală , Ed.. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași

VLĂDUȚ N., Popa S., Grădina familială, Ed. M.A.S.T., 2002