Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta BIBLIOGRAFIE [1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Schimb%C4%83tor_de_c%C4%83ldur%C4%83… [632205]

CLASIFICAREA LIPIDELOR

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
BIBLIOGRAFIE
[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Schimb%C4%83tor_de_c%C4%83ldur%C4%83
[2]http://www.csid.ro/plante -medicinale -fitoterapice -si-gemoterapice/floarea -soarelui-heliantus-
annuus-11688855/
[3]https://www.google.ro/search?q=floarea+soarelui& tbm=isch&source=iu&pf=m&ictx=1&fir=
Y_XGxwAX4JhEvM%253A%252CuA5KQJmLmufwIM%252C_&usg=__5qP4zAaC4Cn4ippx
1Kx7BvbuhlA%3D&sa=X&ved=0ahUKEwic –
Mi_3ODWAhXIh7QKHSVkAxQ Q_h0IvQEwEQ#imgrc=6fM0R0l3cfbkN
[4]https://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83_oleaginoas%C4%83
[5]Anișoara-ArlezianaNeagu, Fenomene de transfer de căldură , Note de curs, Constan ța, 2017,
format electronic
[6] https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/industria -alimentara/tehnologia -fabricarii-uleiurilor-
vegetale-255574.html
[7] Caietpractica de la societatea ARGUS S.A.
[8] Constantin Banu, Manualul inginerului in industriaalimentara , vol. II, editura tehnica,
Bucuresti, 2002, pp;
[9]https://www.scribd.com/doc/111666162/Ulei -de-Masline
[10]https://www.google.ro/search?q=NORME+DE+PROTECTIA+MUNCII+PENTRU+OBTIN
EREA+ULEIULUI&oq=norme+de+&aqs=chrome.0.69i59j69i57.4206j0j7&sourceid=chrome&i
e=UTF-8
[11]Florin Vitan –Ingineria proceselor in textile si pelarie Vol. III –Operațiiletrasferului de
caldura si de difuzie si utilaje specifice.
[12]https://www.proiecte.ro/industria -alimentara/proiectarea -schimbatorului -de-caldura-tip-
teava-in-teava-utilizat-pentru-preincalzirea -uleiului-brut-22832
[13]Anișoara-Arleziana Neagu, Tehnologie în industria uleiului, Note de curs, Constan ța, 2017,
format electronic;

4CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIN D TEHNOLOGIA DE
OBȚINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
1.1.Structura morfologică a semin țelor de floarea soarelui
Floarea-soarelui(Helianthus annuus ) este o plantă anuală din familia Asteraceae ,
nativă din America. Este una din compozitele cele mai cultivate pentru semin țele bogate
în ulei, din acestea fiind extras uleiul de floarea -soarelui.
În imaginea 1.1 este prezentată structura plantei floarea soarelui.
FIGURA 1.1 . FLOAREA SOARELUI . STRUCTURĂ [3]
Frunzele sunt mari, întregi, pe țiolate și cordate. Tulpina se termină cu un singur
calatidiu sau, uneori, este ramificată și are mai multe inflorescențe. Calatidiile sunt mari, cu
receptaculul plan, având culoare galbenă .
Sămânța de floarea soarelui se compune din învelișul e xterior (coaja), o pieliță subțire
(tegumentul) și miezul. Coaja conține puțin ulei (0,7 –1% ), componenții principal i ai
acesteia fiind celuloza și s emiceluloza. Coaja are o structură poroasă, din care motiv absoarbe
o cantitate mare de ulei, ceea ce îng reunează procesul de extragere a uleiului la presare.
Cojile care rezultă la decorticarea semințelor se folosesc în întreprinderile de ulei drept
combustibil.
Perioada de semănare este din aprilie până în mai. Este o plantă anuală.
Semințele oleaginoase se compun din două părți principale: miezul și coaja.
Miezul cuprinde embrionul, două cotiledoane și țesutul nutritiv, denumit endosperm.
Cotiledoanele și endospermul cuprind substanțe nutritive de rezervă, care se consumă în
perioada inițială a dezvoltării plantei noi din embrion.

5Coaja constituie învelișul exterior al semințelor și are rolul de a le apăra împotriva
deteriorărilor de ordin mecanic (șocuri), chimic (acțiunea gazelor și aerului) și biochimic
(acțiunea enzimelor).
În funcție de grosimea și aderența cojilor de miez, semințele oleaginoase se împart în
semințe decorticabile (floarea soarelui, soia, ricin) și semințe nedecorticabile (inul, rapița). [4]
1.2.Compoziția chimică a semințelor oleaginoase
Lipide sunt esteri ai alcoolilor cu acizii grași. În funcție de natura alcoolilor conținuți
în molecula lor, lipidele se clasifică astfel: lipide simple și lipide complexe. (ANEXA 2)
Proteinele se cumulează mai ales în miezul semințelor, în timp ce coaja conține o
cantitate mică de proteine. În timpul prăjirii semințelor, proteinele suferă modificări
structurale, dintre care cea mai importantă o constituie denaturarea termică.
Gliceridele sunt grăsimi vegetale, care după starea lor de agregare se împart în:
grăsi mi lichide sau uleiuri și grăsimi solide la temperatura mediului ambiant. La rândul lor
uleiurile se împart în uleiuri sicative, semisicative și nesicative. În contact cu aerul, uleiurile
sicative au proprietatea de a se transforma după 5 -6 zile într -o pel iculă elastică și rezistentă la
intemperii.
Zaharurile sunt substanțe extractive neazotate, care se găsesc în semințele
oleaginoase, sunt mai ușor sau mai greu asimilabile, în funcție de grupa din care fac parte.
Apa se găsește în semințele oleaginoase în proporție var iabilă, în funcție de categoria
semințelor și calitatea lor.
Substanțele minerale sunt reprezentate de macroelemente (C, H, N, S, K, Na, Ca, P,
Fe) și microelemente (Mg, Zn, I, Mo, Mn ).[5]
1.3.Însușirile fizice ale masei de semințe
Pe timpul depozitării, produsele agricole vegetale (semin țe,fructe ,bulbi, tuberculi
etc.)îșicontinuă procesele vi tale în stare latentă .În vederea asigurării condi țiilor optime de
păstrare este necesară cunoa ștera însușirilor fizice, fiziologice și biochimice ale semin țelor și
masei de semin țe.
La recoltarea, masa de semin țe nu este omog enă ci cuprinde alături de semin țele speciei
de bază o serie de impurită ți formate din semințe ale altor plante de cultură, seminț e

6deburuieni, resturi ale culturii de bază(fragmente de boabe ), microorganisme (bact erii,
cuperci) aflate pe suprafa ța semințelor, resturi de plante (fragmente de tulpini, frunze,
inflorescente), impurit ăți de natură minerală (sol, nisip, p raf etc.)
Masade semințe este alcatu ită, încea mai mare parte ,din organisme vii (semin țe și
microorganisme ) avândo activitate vitală de intensitate mai mare sau mai mică în func ție de
condițiile de păstrare. Aceste organisme interacționează atât între ele cât ș i cu mediu l
ambient, aflâ ndu-se într-un echilibru ecologic instabil. Însușirile masei de seminț e constitue
rezultanța proprieta ților specifice ale componentelor sale.
Propietațile fizice ale semințelor prezintă interes deosebit î n procesele de manipulare,
transport, cur ațire, sortare, uscare, aerare, de zinsectizare, conservare etc. În general la toate
operațiile tehnice care se efectuează de la recoltare până la utilizarea seminț elor pentru
consum sau pentru semă nat.
Cele mai importante însu șiri fizice ale se mințelor sunt: capacitatea de curgere,
autosortarea, densitatea, porozit atea, termoconductibilitatea, căldura specifică, capacitatea de
sorbție si higroscopicitate. Ele sunt determinate de valorea biologică și culturală a semințelor,
fiind sub influen ța condițiilor de cultură ș i de recoltare. [6]

7CONCLUZIE PARȚIALĂ
Ȋn concluzie, floarea soarelui este o plant ӑ anualӑ care este provenitӑ din America.
De obicei aceasta are un singur calatidiui, care este ȋn cazul florii soarelui de culoare
galben ӑ dar sunt cazuri ȋn care poate avea ṣi dou ӑ calatidii.
Este principala materie prim ӑ pentru obținerea uleiului. Semințele sunt cele care trec
prin procesul tehnologic de obținere a uleiului.
Dupӑ ce s-a obținut uleiul se produc ṣi produse secundare cum ar fi: brichete, furaje
pentru animale.
iInflorescen ță cu axul lățit, pe care sunt fixate florile sesile.

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
8CAPITOLUL 2 . PROCESUL TEHNOLOGIC DE OB ȚINERE A ULEIULUI DE
FLOAREA SOARELUI ȘI RAFINARE CHIMICĂ
În imaginea de mai jos avem prezentată schema tehnologică de ob ținere a uleiului
de floarea soarelui
FIGURA 2.1 .Schema tehnologic ӑde obținere a uleiului de floarea soarelui [8]
Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
8CAPITOLUL 2 . PROCESUL TEHNOLOGIC DE OB ȚINERE A ULEIULUI DE
FLOAREA SOARELUI ȘI RAFINARE CHIMICĂ
În imaginea de mai jos avem prezentată schema tehnologică de ob ținere a uleiului
de floarea soarelui
FIGURA 2.1 .Schema tehnologic ӑde obținere a uleiului de floarea soarelui [8]
Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
8CAPITOLUL 2 . PROCESUL TEHNOLOGIC DE OB ȚINERE A ULEIULUI DE
FLOAREA SOARELUI ȘI RAFINARE CHIMICĂ
În imaginea de mai jos avem prezentată schema tehnologică de ob ținere a uleiului
de floarea soarelui
FIGURA 2.1 .Schema tehnologic ӑde obținere a uleiului de floarea soarelui [8]

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
92.1 Recepția materiei prime
Odat ӑmarfa ajuns ӑtrebuie ca mai ȋntâi aceasta s ӑfie cânt ӑritӑ, aceasta etap ӑ
reprezint ӑrecepția cantitativ ӑiar cea calitativ ӑconst ӑȋn aflarea umidit ӑții care nu trebuie
sӑdepӑṣeascӑ9% iar corpul strӑin trebuie sa fie de maxim 2%.
Ȋn cazul ȋn care umiditatea este mai mare, lotul de semințe este dus spre uscare sau
o sӑse depoziteze ȋn siloz.
Curătirea semințelorare ca scop îndepărtarea impurităților organice, minerale și a
prafului. Curătirea și reducerea umiditătii semin telor oleaginoase creeaza condi ții necesare
unei depozită ri în care pericolul degradării materiei prime prin respirație, încingere,
degradare este micșorat.
Maturarea semințelor oleaginoase se poate continua și după recoltare. Stabilitatea
este influențată de trecerea enzimelor din star ea lor activă în starea inactivă .
Microorganismele pot provoca degradarea semințelor activitatea lor fiind favorizată de
umiditate.
Uscarea se face într -un uscător vertical tip coloană cu curgere gravitațională
șicanată în contracurent cu aer cald (aerul încă lzit 100C cu abur de 5atm) este aspirat prin
masa de semin țe .[7]
2.2 Pregătirea semin țelor de floarea -soarelui
Metode de descojire
Spargerea și detașarea cojilor de miez se poate realiza prin mai multe procedee:
Prin lovire : se aplică la semin țele de floarea –soarelui, bumbac și germeni de
porumb usca ți, prin lovirea semințelor în repaus cu ajutorul unor palete sau
proiectarea lor către un perete fix, pentru cre șterea eficacității celor două procedee
combinându -se;
Prin tăiere : presupune trecerea semin țelor printre două discuri cu rifluri care se
rotesc în sensuri opuse, distan ța dintre discuri fiind reglabilă;
Prin strivire : se trec semin țele printre una sau mai multe perechi de cilindri
acoperiți cu cauciuc, iar din cauza vitezei de rotație diferită a cilindrilor, asupra
semințelor acționează forțe de comprimare, de frecare sau forfecare.
La separarea cojilor din masa descojită se au în vedere două metode:

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
10Separarea după mărime : serealizează prin cernere pe site;
Separarea după masa specifică : prin aspirarea lor de un curent de aer, știut fiind
faptul că viteza critică de plutire a cojilor este mult mai mică decât a semin țelor.
Măcinarea (mărun țirea) este operația prin care materia primă oleaginoasă este
mărunțită sub acțiunea forțelor mecanice, în particule de dimensiuni mai mici, din care să
se poată face separarea uleiului în bune condiții.
Principalul scop al măcinării este de a favoriza transferul de substanță din
materialul oleaginos în soluția solventului. Măcinarea are ca scop ruperea membranei
celulare și destrăm area stucturii ectoplasmei, creâ ndu-se condiții favorabile pentru
extracția uleiului.
Măcinătura trebuie să fie uniformă, pentru a defavoriza conductibilitatea termică și
difuzia la prăjire și extracție. Măcinarea este influențată de umiditate și de conținutul în
ulei al semin țelor. La creș terea umidită ții, semințele de cojite devin plastice, mărun țirea este
dificilă și măcinătura este cleioasă, ceea ce îngreuneaz ă presarea și extracția. Umiditatea
optimă de măcinare este de 5 –6% la floarea –soarelui, 8% la rapi ță, 8 –9% la in, 10% la
soia, 8 –10% la germeni de porumb, 7% la ricin, 9 –10% la sâmburii de struguri.
Prăjirea este operația de tratament hidrotermi c efectuată sub amestecare continuă,
în patru situa ții:
Înainte de presare, asupra măcinăturii ob ținute la valțuri;
Înainte de extrac ție, asupra broken -ului de la presare, după concasare;
Înainte de aplatizarea materialului oleaginos;
Înainte de extrac țieasupra paietelor deja aplatizate (procedeul Alcon).
Scopul prăjirii înainte de presare este acela de a realiza transformările fizico –
chimice ale componentelor măcinăturii, ca și modificări ale structurii particulelor, în
vederea ob ținerii unui randament m axim la presare.
Prăjirea înainte de aplatizare și extracție urmărește obținerea unei plasticități dorite
în vederea prelucrării materialului la val țurile de aplatizare sub formă de paiete fine
poroase și stabile, care să nu se sfărâme în extractor și să permită extrac ția uleiului cu
dizolvant.
Prăjirea are drept scop:
să îmbunătă țească condițiile de separare a uleiului din măcinătură, prin realizarea
unei plasticită ți optime;

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
11reducerea vâscozită ții și tensiunii superficiale ale uleiului;
îmbunătățirea condi țiilor de scurgere a uleiului din măcinătură la presare;
realizarea unei elasticită ți suficiente a măcinăturii în vederea realizării frecării între
particule și a unei presiuni ridicate la formarea broken -ului.
Aceste deziderate se realizează î n două faze:
faza de umectare și încălzire a măcinăturii, în care măcinătura este pulverizată cu
apă sau abur până la umiditatea optimă. Se poate realiza o umectare a păr ții
hidrofile (proteinelor) din măcinătură, ce permite dislocarea uleiului de suprafa țăși
din capilare care este împins spre exterior. La încălzire, strucut ura fazei solide
devine elastică dar afânată, ceea ce favorizează separarea uleiului. Umezirea și
încălzirea trebuie să se desfă șoare concomitent, pentru a stopa activitatea
enzimatică (favorizată de prezen ța apei), care ar putea mări aciditatea uleiului;
faza de prăjire –uscare, când aglomeratele de particule se desfac, are loc tasarea
lor, umiditatea este eliminată, proteinele sunt puternic denaturate, plasticitatea
materialului devin e optim ăpentru presare, deci ,pentru expulzarea uleiului. Tasarea
măcinăturii conduce la cre șterea greut ății hectolitrice a acesteia deci, la
îmbunătățirea indicelui de utilizare a presei și extractorului.
La stabilirea regimului de prăjire trebuie să se urmărească:
păstrarea calită ții uleiului de presă și a celui rămas în broken;
păstrarea în stare neschimbată a fosfatidelor, vitaminelor, provitaminelor,
antioxidan ților naturali.
Operația are loc în prăjitoare cu 6 compartimente, din care, prin cădere liberă,
miezul măcinat și prăjit intră apoi în presele mecanice unde are loc eliberarea uleiului din
acesta.[7]
2.3Obținerea uleiului brut prin presare sau extracție
Presarea este operația de separare a componentului lichid ( ulei) dintr-un amestec
lichid –solid ( măcinătura ) sub acțiunea unor forțe exterioare, rezultând un ulei brut și
broken-ul. La început se separă u leiul reținut la suprafața particulelor de măcinătură ce se
scurg prin canalele dintre particule, apoi, când sub influența preisunii crescânde începe
deformarea și comprimarea particulelor, are loc și eliminarea uleiului. Când spațiul dintre
particule devine foarte mic, uleiul nu se mai elimină și se ajunge la formarea broken -ului
(turtelor).

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
12La presarea în prese moderne, cu mai multe camere de presare, structura brichetelor
(turtă) este sfărmată la trecerea prin fiecare con de presare.
De la presare rezultă uleiul brut de presă și brokenul, respectiv turta de presare care
mai conține între 18 -22% ulei.
Uleiul brut de presă, după ce est e supus unui proces de purificare pentru eliminarea
zațurilor, prin decantare și filtrare, în continuare este uscat, răcit la 40 C-50C și apoi
transportat la depozitul exterior de ulei brut.
Purificarea uleiului de presă are ca scop reținerea suspensilor mecanice și organice,
cum și a urmelor de apă. Acestea pot micșora conservabilitatea uleiului și îngreuna
operațiade rafinare.
Broken-ul, care mai conține destul ulei pentru a putea fi supus operației de extracție
cu solvent, este introdus la faza de pre parare, care se realizează tot în secția prese.
Paietele de broken sunt transportate la secția Extracție.
Extracția este operația tehnologică prin care, dintr -un amestec de substanțe, se
separă unul din componenți prin solubilizarea într -un solvent. Este un proces solid -lichid,
în care amestecul ulei solvent formează miscela . Materialul degresat rămas după extracție
senumește șrot.[7]
2.4Obținerea uleiului rafinat
1.Rafinarea
Uleiurile vegetale brute, ob ținute prin presare sau prin extrac ție, nu sunt trigliceride
pure. În funcție de felul materiei prime, de condițiile de prelucrare și de păstrare, uleiurile
conțin cantități variabile (1 –4%) de substanțe străine, denumite substanțe de insoțire.
Substanțele de însoțire și urmele de componente, cuprind mai multe grupe de
compuși chimici, dintre care unele înrăutățesc calitatea uleiurilor, cum sunt: particule de
semi nțe, impurități, carbohidrați, urm e de metale, produse de oxidare a aciziilor grași,
hidrocarburi aromatice policiclice, substanțe colorante, substanțe mirositoare, ceruri,
reziduuri de pesticide, etc. În aceeași grupă se includ însă și substanțe valoroase ca:
fosfatidele, vitaminele liposolubile (A,D,E,K), a căror prezență mărește valoarea
alimentară a uleiurilor.
Îndepărtarea substan țelor de însoțire determină ameliorarea unor proprietăți a
uleiurilor și anume: culoarea, aciditatea liberă, gustul și miros ul, transparența,
conservabilitatea etc. În acest mod, uleiurile devin apte pentru utilizare în scopuri

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
13alimentare sau tehnice, având caracteristicile organoleptice cerute de co nsumatori.
Totodată , crește stabilitatea uleiurilor în timpul depozitării de du rată.[7]
2.Dezmucilaginarea
Dezmucilaginarea are drept scop îndepărtarea particulelor de semin țe, impuritățile
și parțial fosfatidele, carbohidrații, proteinele și urmele de metale. Mucilagiile au o
compoziție complexă. Ele conțin, în principal, fosfatide substanțe albuminoide, precum și
cantități mai mici de hidrați de carbon, rășini, sterine, etc.
Dezmuci laginarea uleiului este necesară pentru mai multe considerente, și anume:
Substanțele mucilaginoase influențează defavorabil conservarea uleiurilor
come stibile și datorită hidrată rii parțiale produc tulbureala lor la depozitare ;
uleiurile nedezmucilaginate spumează în timpul rafinării și al utilizării;
fosfatidele acționează ca emulgatori și ca atare măresc pierderile de ulei la rafinare;
substanțele mucilaginoase acționează ca otră vuri de catalizatori și ca atare
îngreunează sau opresc procesul de hidrogenare.
Dezmucilaginarea acidă se bazează pe faptul că , în prezen ța acidului citric sau
acidului fosforic, fosfolip idele, albuminoidele și complec șiiacestora sub formă de
mucilagii pierd so lubilitatea în ulei și precipită în flacoane car e prin adaos de apă caldă își
măresc volumul și pot fi separate prin centrifugare.
Desfășurarea d esmucilaginării acide a hidratării cu apă și eficacitatea operației
depind de o serie de factori care sunt:
temperatura de lucru ;
natura și cant itatea agentului de precipitare;
mărimea suprafeței de contact;
precum și de modul de separare a mucilagii lor;
În general temperatura de formare a flocoanelor de mucilagii este de ~ 90°C, iar
cea de hidratare a floacoanelor formate de ~ 42°C, iar separarea mucilagiilor d in ulei se
face la o temperatură de ~ 90°C. [7]
3.Neutralizarea
Neutralizarea alcalină reduce următoarele componente: acizi gra și liberi, produsele
de oxidare a acizilor grași liberi, proteinele reziduale, fosfatidele, carbohidrații, urmele de

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
14metal și parte din pigmenți. Reacția cu hidroxid de sodiu este instantanee și are loc la
suprafața picăturii de le șie cu formarea unei pelicule monomoleculare de săpun, în care se
absorbși impuritățile aflate în ulei, de unde și caracterul de rafinare al neutralizării.
Globulele de le șie cu pelicula de săpun se asociază între ele sub formă de ”soapstock”. La
neutralizare, pe lângă neutralizarea acizilor gra și liberi, poate avea loc și o saponificare a
trigliceridelor, deci o pierdere de ulei. În plus, ”soap stock-ul” antrenează și ulei neutru.
Cantitatea de ulei saponificat și de ulei neutru antrenat în ”soaps tock” este cu atât mai mică
cu cât structura ”soapstock -ul” este mai pu țin stabilă și cu cât condițiile de emulsionare
sunt mai pu țin favorabil e (regim de curgere, temperatură ), fosfatidele având rol de
emulgator ca de altfel și săpunurile formate. Reacția de neutralizare necesită un exces de
alcalii pentru a deplasa echilibrul reac ției și pentru a neutraliza în totalitate acizii grași
liberi.Excesul de alcalii este de 10 –30% la uleiul de floarea –soarelui și soia. În
conceptul clasic vechi, sfâr șitul n eutralizării înseamnă ob ținerea acidității de maximum
0,1%. În concep ția nouă, care pune fosforul ca factor principal, sfârșitul rafinării alcaline
se exprimă prin trei caracterisitici: aciditatea liberă, con ținutul de fosfor și nivelul de
culoare. Cel mai dificil nivel de realizat, din cele trei, determină de fapt sfâr șitul reacției de
rafinare.
Săpunul din ulei este eliminat prin separare, într -un separator centrifugal cu talere
tip Westfalia și pompat la scindare. [7]
4.Spălarea uleiului
Pentru îndepărtarea cantitativă a săpunului din uleiul neutralizat se utilizează
spălarea efectuată într -o etapa. În timpul spălării, săpunul se dizolvă în apă și se elimină
împreună cu aceasta. Temperatura uleiului este de 90°C, temperatura care se men ține până
la terminarea procesului.
Separarea apei de spalare din ulei se realizează prin centrifugare într -un separator
cu talere tip Westfalia, iar uscarea uleiului spălat se realizează la sec țiunea albire. [7]
5.Uscarea si Albirea uleiului
Lauleiurile neutralizate cu alcalii după spălare, poate rămâne până la 0,5% apă.

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
15Eliminarea acesteia se impune atât datorită faptului că prezența apei permite
hidroliza trigliceridelor cu creșterea acidității libere, precum și pentru faptul ca urmele de
apăinactivează materialele absorbante folosite în procesul de decolorare a uleiurilor.
Substanțele care confera culoarea uleiurilor vegetale pot fi categorisite în două
grupe, și anume:
Pigmeții naturali care trec în uleiuri din plantă în timpul procesului de obținere prin
presare sau extracție: clorofila care da colo ranți verzui, carotina –roșie și xantofila –
galbenă.
Pigmenți secundari a căror apari ție se datorează condițiilor de tratament la care este
supusă materia primă oleaginoa să.
Temperatura înaltă, prezența aerului, precum și un anumit conținut de umiditate
provoacă colorarea puternică a uleiului și, mai ales, a brokenului în prezenta parților
metalice ale preselor –melc.
Scopul albirii est e de a reduce nivelurile pigmen ților, dar se realizează și o
eliminare mai avansată a altor substan țe de însoțire, cum sunt mu cilagiile, metalele grele,
substanțele proteice etc.
Se elimină , de asemenea, resturi de săpun din uleiurile neutral izate alcalin. Pe de
altăparte, un efect d e albire parțială se obține și î n alte faze ale procesului de rafinare
(dezmucilaginarea acidă și neutralizarea alcalină ).
În practică, decolorarea prin adsorbție are loc prin introducerea sub agitare a
pământului decolorant în uleiul neutralizat și uscat, re spectarea unui timp oarecare pentru
asigurarea contactului intim între ulei și materialul adsorbant sub vacuum și la temperatura
de 90-100°C, urmată de separarea adsorbantului din uleiul decolorat .[7]
6.Winterizarea
Procesul constă în răcirea uleiului până la temperatura de cristalizare a cerùrilor și
apoi separarea cristalelor într -un separator centrifugal. În principiu, winterizarea constă în
cristalizarea gliceridelor solide și a cerurilor, urmată de separarea acestora prin filtrare, de
ulei. Separar ea gliceridelor solide și a cerurilor este cu atât mai completă, cu cât
temperatura la care se fac cristalizarea și filtrarea este mai mică, 5 -7oC. Cristalizarea
poate avea loc spontan sau prin introducerea în ulei a germenilor de cristalizare, pentru a
scurta timpul alocat acestei opera ții. Drept germeni de cristalizare, se utilizează kiselgur -ul
sub formă de praf fin, pe care se aglomerează microcristale de gliceride și ceruri,

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
16obținându-se, ca urmare, cristale de dimensiuni mai mari. După cristalizare , uleiul este
încălzit la temperatura de 12 -16oCși se filtrează. La această temperatură, viteza de
filtrare este satisfăcătoare, iar cristalele formate nu se dizolvă.
În practică uleiul este răcit la 50C când este însămânțat cu germeni de cristaliza re și
menținut la această temperatură un timp necesar cristalizării, după care urmează încălzirea
la 12 –160C când are loc filtrarea fără ca cristalele să se dizolve .[7]
7.Dezodorizarea
Dezodorizarea este operația prin care se elimină substanțele care imprimă uleiurilor miros
și gust neplăcut.
Substanțele care produc gustul și mirosul uleiurilor și grăsimilor se pot grupa astfel:
substanțe naturale , care imprimă mirosul și gustul caracteristice uleiurilor
proaspete, obținute din materii prime nealterat e. Ele se extrag din materiile prime,
în special prin presare la cald și prin extractie cu solvenți. Din aceasta grupă de
substanțe fac parte hidrocarburi nesaturate, compuși cu gust amar, compusi cu gust
ințepător.
substanțe formate prin alterarea materii lor prime sau a uleiului în timpul
depozitării, al transportului și al prelucrări i. În aceasta ăgrupă se cupr ind: acizi
grași liberi, formaț iprin hidroliza gră similor, dintre care cei inferiori (butiric,
capronic, i zovalerianic etc.) au un miros î ntepato r; aldehide și cetone rezultat e din
degradarea grasimilor etc ;
alte modificari de gust și miros se înregistrează după anumite faze de prelucrare, ca
de exemplu, miro sul de ars (care apare la supraîncalzirea semin țelor în timpul
prăjirii), mirosul de benzin ădatorat urmelor de solven ți din uleiurile brute de
extracție, gustul de săpun (dacă să punul nu este bine eliminat la spălare), gust de
pămant (la utilizarea unor cantită ți prea mari de pămant de albire sau la depăș irea
duratei de contact prescris e între pămant și uleiul albit).
Scopul dezodorizării este de a reduce nivelul de acizi grași liberi și de a îndepă rta
mirosurile, aromele reziduale și alte componente volatile cum ar fi pesticidele și
hidrocarburile aromatice policiclice ușoare. Realizarea cu atenție a acestui proces va
imbunătăți stabilitatea și culoarea uleiului, menținând valoarea nutrițională. Eli minarea
substanțelor odorante, aromatizante și a acizilor grași liberi se realizează prin distilarea și

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
17barbotarea cu abur pulverizat sub vid (0,5 -8 mbari) și la temperaturi ridicate (210 -230șC).
[7]
8.Polisarea uleiului
Uleiul dezodorizat este filtrat î n filtrele de po lisare (cu saci). După filtrare (polisare) uleiul
rafinat este răcit la 300C.
Uleiul răcit este înregistrat cantitativ după care este depozitat temporar în
rezervoarele de la sectie, si este analizat înainte de a fi predat î ndepozitul de uleiuri
rafinate.[7]
9.Secția îmbuteliere și depozitare
Linia de îmbuteliere butelii PET de 1 litru și 2 litri se compune din următoarel e faze:
suflarea buteliilor PET ,transportul lor câtre mașina de umplut cu aju torul
transportorului pneumatic;
umplerea buteliilor;
capsarea dopurilor;
etichetarea buteliilor;
inscripționareaacestora cu data de fabrica ție;
După aceea buteliile sunt preluate de linia automată de ambalat fomată din: o
mașină de format pachete de 6 butelii în folie termocontractibilă, o ma șină de așezat
pachetele pe paleți și apoi o ma șină de tras în folie strech a paleților cu pachete pe ei. [7]

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
18CONCLUZIE PARȚIALĂ
Producerea uleiului de floarea soarelui se realizează prin intermediul mai multor
etape.
Începând de la recep ția calitativă și cantitativă în care sămânța trebuie sa aibă o
anumită umiditate, aceasta nu trebuie să depă șească 11% și un corp străin de 2%.
Apoi are loc uscarea semin țelor în caz că depășesc această umiditate.
Apoi are loc decojire a semințelor, măcinarea si prăjrea semințelor după aceste etape
urmează presarea acestora pentru ob ținerea uleiului brut apoi prin exctracție are loc
obținerea uleiului rafinat.

Proiect de semestru -Ghionea Georgiana -Violeta
19CAPITOLUL 3. SCHIMBĂTORUL DE CALDURĂ ȚEAVĂ ÎN ȚEAVĂ
Aceste schimbatoare sunt alcatuite din mai multe elemente iden tice legate in serie.
Un element este format din două țevi concentrice, țeava exterioară fiind închisă la capete și
prevazută , la capete, cu două racorduri pentru intrarea și iesirea un uia dintre fluidele care
circulă prin schimbă tor. Asamblarea ele mentelor se poate face prin legături fixe (sudare)
sau prin legături demontabile utilizând: flan șe, mufe, piuliț e olandeze, s.a.
În figura de mai jos am reprezentat un schimbător de căldură țeavă în țeavă.
Figura 3.1. Schimbător de căldură țeavă în țeavă [11]
Dimensionarea acestor schimbătoare presupune calculul numărului de elemente, n,
din suprafa ța de transfer de caldur ă.
Lungimea unui element, se adoptă iar diametr ulțevii interioare, d, se determină din
ecuațiadebitului de fluid care circulă prin țevile interioare .
Viteza fluidului necesară se calculează din valoarea adoptată a criteriului Reynolds .
Atunci când numărul de elemente este mare, acestea se pot amplasa pe mai multe rânduri.
Aceste schimbatoare au avantajul ca sunt foarte simple, au o bună rezisten ță la presiuni
ridicateși ca suprafața lor poate fi modificată în funcție de necesitați mărind sau micșorând
numărul deelemente. Totu și acest e schimbă toare sunt recomandate pentru debite mici de
fluid, deoarece au dimensiuni de gabarit mari. [11]

Proiect de semestru -Ghionea Georgiana -Violeta
203.1Schimbatoare de caldura cu tevi coaxial e
Aceste schimb ătoare de căldură sunt folosite pentru cazurile când fluxurile termice
care trebuie sa fie transmise sunt mici și căldura fucționează în regim staționar.
Schimbătorul de căldură este construit din unul sau mai multe elemente care pot
fiasamblate în serie, în paralel sau chiar mixt.
Elementul de transfer de căldură practic este o țeavacumanta, mantaua fiind a
douațeavă coaxială cu prima ș i sudate de aceasta.
Un fluid circulă în interiorul țevii iar celălalt fluid circulă printre cele două ț evi
concentrice.
La asamblarea mai multor ele mente pentru spa țiul fiecarui fluid trebuie să se
facălegăturile corespunzătoare pentru u șurarea curăț irii, l egarea elementelor se realizează
cu piese demontabile (curbe la 1800).
Circulația celor două fluide poate fi realizată î n contracurent (caz norma l) sau în
curent paralel.
Calculul termic se reduce la determinarea suprafe țelor de transfer de caldură în
funcție
de un flux termic stabilit pe baza de ecua ții calorimetrice, de un co eficient total de transfer
de căldură când cele două fluide sunt î n conveție forțată și de o diferenț a de temperatura
medie pentru regim sta ționar.
Calculul dimensional se reduce la stabi lirea lungimii totale cu schimbătorul de
căldură
și numărul de elemen te din care este construit func ție de suprafața de transfer de căldură și
diametrul mediu al țevii interioare.
Schimbătoarele de căldură cu țevi coaxiale (sau tip țeava în țeava) se utilizează î n
industria uleiului la opera ția de preîncălzire a uleiului brut în vederea operaț iei de
desmucilaginare. [12]

Proiect de semestru -Ghionea Georgiana -Violeta
21CONCLUZIE PAR ȚIALĂ
Aceste schimbătoare de caldură se numesc schimbătoare de călduă țeavă în țeavă
sau cuțevi coaxiale.
Sunt alcătuite din mai multe elemente identice care sunt legate în paralel.
Aceste schimbătoare de căldură sunt folosite pentru cazurile când fluxurile termice
care trebuie sa fie transmise sunt miciși căldura fucționează în regim staționar.

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
22CAPITOLUL 4 .BILANȚ DE MATERIALE, BILANȚ TERMIC ȘI CALCULUL
DE PROIECTARE AL SCHIMBĂTORULUI DE CĂLDURĂ ȚEAVĂ ÎN ȚEAVĂ
4.1. Tema de proiectare
Să se realizeze bilan țul de materiale, bilanțul termic și să se proiecteze s chimbătorul de
căldură tip țeavăîn țeavă utilizat pentru preîncălzirea uleiului brut în vederea operației de
desmucilaginare cu noscând următoarele elemente [13]:
ulei brut –floarea-soarelui;
debitul de semințe =(370+10∙)/24; n=14 , S 0= 5,902 ;
conținutul în ulei al semințelo r=46%;
temperatura de intrare a uleiului în schimbător =30°;
temperatura uleiului preîncalzi =83°;
presiunea aburului saturat =37·10;
temperatura de ie șire a aburului, =126°
diametrul țevii interioare =602;
diametrul țevii exterioare =803;
material de construcție al schimbătorului de căldura: oțel inoxidabil;
celelalte element e necesare se iau din literatură de specialitate.

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
234.2. Bilanțul de materiale [13]
Bilanțul material în etapa de precurățire se realizeză pe baza rela ției (4.1).
=′+ (4.1)
∙=′∙′
(4.2)
Pentru a calcula debitul de semin țe de floarea soarelui precurățate=S 1exprimat în
trebuie să folosim următoarele formule ajutătoare:
=∙=>=0,118054[/] (4.3)
=−=>=5,7846[/] (4.4)
în care:
 –debitul de semin țe de floarea -soarelui precură țate, kg/s
S′−debitul de semin țe uscate, kg/s
 –debitul de apă evaporată în zona de uscare, kg/s
 –conținutul de substanță al semințelor precurățate, %
−debitul de semin țe de floarea soarelui necurățate, kg/s
−pierderi în greutate la opera ția de precurățare, kg/s
′=,·,
,=0,7902 (4.5)
În operația de uscare –răcire se realizează o reducere de umiditate cu cel pu țin
4% (de la 12 -14% la 8-10%) fără a încălzi semin țele la o temperatură mai mare de 45°C.
În zona de uscare , bilanțul material se calculează cu ajutorul relației (4.6).
′=+ (4.6)
=0,0043[/]
′∙′
=∙ (4.7)
în care:
′−debitul de semin țe uscate, kg/s
−debitul de semin țe răcite, kg/s
−debitul de apă eliminat în zona de răcire, kg/s

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
24′−conținut de substanță uscată al semințelor uscate, %
−conținut de substanță uscată a semințelor răcite, %
Pentru a calcula debitul de apă eliminat în zona de răcire a trebuit ca mai
întâi să calculăm debitul de semin țe răcite .
′=+ (4.8)
=0,7902∙91,5
92=0,7859
Din date de literatură se consideră că:′=91,5%și=12,5%.
Astfel putem calcula debitul de apă evaporată în zona de uscare , W1.
=−′(4.9)
=5,7846−0,7902=4,9944
Zona de răcire se calculează conform rela ției (4.10).
=+ (4.10)
0,7859=+0,0157
=0,7702
=+ (4.11)
=0,0157
în care:
−debitul de semin țe răcite, kg/s
−debitul de semin țe postcurățite, kg/s
−pierderi în greutate la opera ția de răcire, kg/s
Operația de postcurățire se calculează cu ajutorul rela ției:
=+ (4.12)
0,7702=+0,00077

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
25=0,7694
=,∙ (4.13)
=0,1
100∙0,7702=0,00077
în care:
−debitul de semin țe postcurățite, kg/s
−debitul de semin țe decojite, kg/s
−pierderi în greutate la opera ția de postcurățire, kg/s
Operația de decojire -separare cuprinde următoarele zone:
Zona de decojire, care se calculează cu rela ția .
=∙, (4.14)
=25
100∙0,7694=0,19235
în care:
−debitul de semin țe decojite, kg/s
−pierderi în greutate în opera ția de decojire, kg/s
Parametrii tehnologici la operația de decojire a semințelor de floarea soarelui cu un
conținut de umiditate de 8 -10% sunt :
conținutul de coajă în miezul tehnologic, 8%;
semințe nesparte și miez întreg, 2 5%;
praf oleaginos, 15%;
spărturi de miez, 15%;
miez antrenat de coji, 0,51%.
=0,1
100∙0,7702=>=0,00077[/]
=−=>=0,7694[/] (4.15)
Zona de separare se calculează conform rela ției .
=+ (4.16)

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
26=0,1846+0,5847=0,7694
în care:
M–debitul de miez, kg/s
C–debitul de coji, kg/s
=∙,=>=0,5847 (4.17)
=∙,=>=0,1846 (4.18)
Debitul de miez tehnologic (miez cu coajă rămasă în miez) se determină cu ajutorul
relației.
Trebuie sa facem sistem din cele două ecua ții pentru a scoate și:
=+8
100−0,51
100
=+ (4.19)
−0,08∙−0,0051∙=0.5847−0.00392
=−=> =0,6437
=0,1347
în care:
 −debitul de miez tehnologic, kg/s
 −debitul de coji cu miez antrenat, kg/s
Conform rela ției (4.20) se calculează debitul de semin țe nesparte și miez întreg.
= ∙,[/] (4.20)
=25
100∙0,7694 => =0,19235 [/]
Debitul de spărturi se ca lculeaza cu ajutorul rela ției (4.21)
= ∙,[/] (4.21)
= ∙0,7694 [/]=> =0,11541 [/]
În operația de măcinare se consideră conținutul de ulei în coajă 0,8% și conținutul
de ulei în semințe =46%.
La măcinare intră:

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
27un debit de miez tehnologic (miez cu coajă rămasă în miez), =0,6347 [kg/s ]
un debit de miez, =92%, [kg/s] => =0,5922 []
un debit de coajă, = ∙,/=> =0,05149 []
Determinarea con ținutului de ulei din miez, %
Se consideră 100 kg semin țe.
∙ = ∙,+ ∙ (4.22)
=∙− ∙0,8=> =59,69%
Determinarea con ținutului de umiditate în miez, %
∙ = ∙+ ∙,(4.23)
=∙ + ∙0,8=> =52,21%
Determinarea con ținutului de umiditate în miez, %
Se consideră con ținutul de umiditate în miez =6,75%
Se consideră con ținutul de umiditate al cojilor =12%
∙ = ∙ (4.24)
=∙(100− )
100−=0,6437 ∙(100−7,2)
100−9=> =0,65637 [/]
Operația de prăjire reprezintă tratamentul hidrotermic și constă într -o umectare a
măcinăturii până la un con ținut de umiditate =9%urmată de reducerea umidității
până la un conținut de umiditate =4%.
Zona de umectare
+= (4.25)
= −=> =0,65637 −0,6437=> =0,01267 [/]
∙ = ∙
=0,65637 [/]
în care:
A-debitul de apă în opera ția de umectare, kg/s

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
28 −debitul de măcinătură umectată, kg/s
 −debitul de miez tehnologic, kg/s
Zona de reducere a umidită ții
= + (4.26)
∙100−
100= ∙100−
100
=(100− )
100−=> =0,62208
în care:
 −debitul de măcinătură prăjită, kg/s
 −debitul de apă evaporată la prăjire, kg/s
 −conținutul de umiditate al măcinăturii umectate, kg/s
 −conținutul de umiditate al măcinăturii umectate, kg/s
= +=> =0,03249
=+
=52,21∙0,6437
0,62208=53,26%
În operația de presare , bilanțul material se calculează conform ecuației ( 4.27)
Din cele două ecua ții prezentate mai jos am realizat sistem.
=++
∙ =∙+∙+ (4.27)
+=0,62152
33,1314 =18 +95,5 =>
=>78,5=2194404 => =0,2794
0,2794 −0,62152 =−=> =0,3421
în care:
B–debitul de broken, kg/s

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
29U–debitul de ulei, kg/s
 −conținutul de ulei al broken -ului, %
 −conținutul de grăsime neutră în uleiul rezultat de la presare, %
 −pierdela opera ția în greutate la operația de presare, kg/s
Din datele de literatură, se consideră: =18−22%, =95,5%, =
0,000558 .
B = 0,3421 [kg/s]
U = 0,2794 [kg/s]
Determinarea con ținutului de umiditate al broken -ului, se calculează cu rela ția
(3.26).
∙ =∙+∙ (4.28)
=6,202%
Se consideră, din date de literatură, =0,8%
Uleiul rezultat la presă conține 0,1% sediment care este înlăturat prin decantare și
filtrare, iar atunci debitul real de ulei rezultat la presare v a fi conform rela ției (4.29).
=−0,1
100∙ (4.29)
=0,2791
Debitul real de broken se calc ulează cu ajutorul rela ției (4.30).
=−0,1
100∙ (4.30)
=0,3417
În operația de purificare ulei brut de presă se îndepărtează S care reprezintă
0,1% sediment care se recirculă la prăjire rezultând u n debit de ulei din rela ția (4.31)
= −0,1
100∙ (4.31)
care este introdus în uscător cu umiditate de 0,8% și care iese cu umiditate de 25%
=0,2788 [ ]

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
30Bilanțul material în operația uscare de ulei de presă, se c alculează conform rela ției
(4.32).
= + (4.32)
100−
100=100−2
100
0,2765 = ∙100−0,25
100
=0,2765
0,9975=0,2771
în care:
 −debitul de ulei uscat, kg/s ;
 −debit de apă evaporată la uscare, kg/s ;
= − =0,2788 −0,2771 =0,0017
În operația de preparare a broken -ului, umiditatea acestuia este ,%, iar după
tratamentul hidrotermic, umiditatea se consideră =8,5%.
a)Debitul de broken se ob ține după operația de pr eparare, cu ajutorul rela ției (4.33).
∙ = ∙ (4.33)
0,3205 = ∙0,915=> =0,35027
b)Determinarea con ținutului în ulei al broken -ului rezultat la preparare se calculează
cu relația (4.34).
Din date de literatură se consideră =20%.
∙ = ∙ (4.34)
=19,52%
În operația de extracție , bilanțul materi alse calculează după rela ția (4.35).

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
31+ = + (4.35)
∙100= ∙100+ ∙100
Din cele două ecua ții prezentate mai sus am realizat sistem.
0,35027 +0,2431 = +
0,35027 ∙19,52= ∙0,28+ ∙22=>+ =0,59337
0,28∙ +22∙ =6,8372=>
=>
⎩⎪⎨⎪⎧=0,30717
=0,2862
în care:
 −debitul de șrot rezultat la extracție, kg/s
 −debitul de miscelă rezultat la extracție, kg/s
 −debitul de benzină de extrac ție, kg/s
 −conținutul de ulei în șrotul umed, %
 −conținutul de ulei al miscelei, %
Din date de literatură se consideră: =0,28%, =22%și=0,2431 /.
= + − => =0,265.
Operația de recuperare a solventului se poate calcula cu rela țiile de mai jos :
= + (4.36)
= ∙0,30717 =0,2395 (4.37)
= + (4.38)
=0,006767
=, +, =, debitul de ulei brut

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
32în care:
 −debitul de benzină de extrac ție recuperat, kg/s
 −debitul de ulei recuperat, kg/s
 −debitul de ulei brut kg/ s
4.3 Bilanțul termic cu determinarea consumurilor de utilități[13]
a)Calculul bilan țului termic cu determinarea necesarului de abur
La opera ția de preîncălzire se scrie ecua ția de bilanț termic ( 4.39).
∙ ∙+ ∙ = ∙ ∙+ ∙+ (4.39)
în care:
−fuxul termic pierdut, W
−debit masic de ulei brut, kg/s
−căldura specifică a uleiului la temperatura J/kg·grd
−temperatura ini țială a uleiului °C
−entalpia masică în stare de vapori a aburului, J/kg
−căldura specifică masică a uleiului, J/kg·grd
−temperatura finală a uleiului, °C
−entalpia masică în stare lichidă a aburului, J/kg
În cazul nostru =care a fost calculat anterior la bilan țul de materiale.
Capacitatea termică masic ă a uleiului la temperatura de 3 0°Cse cite ște din
literatură.
°=1818 ,29/∙
°=2047 ,93/·

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
33La temperatura de ie șire a uleiului brut din preîncălzitor de 83°C, are valoarea
2047,93J/kg·grd
Figura4.1.Variația căldurii specifice masice cu temperatura
Proprietățile fizico -chimice ale fluidelor se pot calcula și la temperatură medie.
Temperatura medie a uleiului brut este:
= => =56,5° (4.40)
Căldura specifică medie la temperatură medie a uleiului brut se calculează pe baza
ecuației rezultate din tabelul din Excell.
,=4,333·56,5+1688 ,3=1933 ,14[/·ͦ] (4.41)
Fluxul termic transformat în opera ția de preîncăl zire se calculează cu rela ția
(4.42).
= · (−) (4.42)
=0,3447 ∙1933 ,14∙56,5=37.648,96[]
Presiunea aburului saturat utilizat în preîncălzirea uleiului brut este 3,7 ata. Din
date de literatură se va citi entalpia aburului în stare de vapori.
p = 3 ata => =558,9∙10 /y = 4.333x + 1688.3
R² = 1
176017901820185018801910
20 30 40 50Căldura specific ămasică, (J/kgͦC
Temperatura, ( ͦC)Variația călduriispecifice masice cu
temperatura

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
34p = 4 ata => =601,1∙10/
UnitateaSIpentru presiune este pascalul(Pa), egal cu un Newton pe metru pătrat
(N•m-2sau kg•m-1•s-2). Această unitate a fost adoptată în 1971; înainte presiunea în SI era
exprimată în N/m2. Este tolerată unit atea de măsură bar: 1 bar = 105Pa, ca fiind foarte
apropiată ca mărime de vechea atmosferă tehnică (at).
Figura 4.2.Variația entalpiei în stare de vapori cu presiunea
Din grafic am ob ținut entalpia aburului în stare lichidă.
,=42,2∙3,7+432,3=588,44∙10/ ( 4.43)
Din date de literatură am citit valorile entalpiilor la presiunea de 3 ata, respectiv 4
ata.
Pentru:
p = 3 ata => =2730 ∙10
p = 4 ata => =2744 ∙10 /y = 42.2x + 432.3
R² = 1
555565575585595605
2,6 3,1 3,6 4,1Eentalpiaîn stare de vapori (J/kg)
Presiune(ata)Variația entalpiei în stare de vapori
cu presiunea

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
35Figura 4.3.Variația entalpiei în stare lichidă cu presiunea
Din grafic a rezultat următoarea ecua ție de calcul a entalpiei în stare lichidă:
=14∙3,7+2716 =2767 ,8∙10 (4.44)
Se consideră că fluxul termic pierdut de preîncălzitor este 1% din fluxul termic
transferat, conform ecua ției (4.46).
= ∙ => =0,01∙37.648,96=376,48 (4.45)
Se va calcula debitul de abur utilizat în p reîncălzitor conf orm ecuației (4.46).
=∙ ( )(4.46)
=0,34∙1933 ∙(83−30)
2767 ,8∙10−588,44∙10=34832 ,66
2179360=0,01598
b)Calculul fluxurilor termice
Calculul fluxurilor termice la intrare se r ealizează pentru fiecare fluid de intrare în
preîncălzitor:
Pentru fluxul termic de ulei brut:
= ∙ ∙=0,34∙1818 ,2∙30=18545 ,64 (4.47)y = 14x + 2716
R² = 1
2730273527402745
3 4Entalpia in stare lichid ă, (J/kg)
Presiune, (ata)Variația entalpiei in stare lichidă cu
presiunea

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
36Pentru flux termic cu abur:
= ·=0,01598 ∙588,44∙10=9403 ,27 (4.48)
Fluxurile termice la ie șire din preîncălzitor sunt:
-flux termic ie șit cu uleiul:
= ∙ ∙ (4.49)
=0,34∙2047 ,94∙83=57792 ,8668
-flux termic cu condensul
= · (4.50)
=0,01598 ∙2767 ,8∙10=44,22∙10=44.229
-fluxtermic pierdut
= ∙ (4.51)
=0,01∙37.648,96=376,4896

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
374.4.Calcul de predimensionare al schimbătorului de căldură țeavă înțeavă[13]
Calcului ariei suprafe ței de transfer de căldură a preîncălzitorului s e calculează
conform rela ției (4.52).
=∙∙∆ (4.52)
A =∙∆,
în care:
A–ariatotală a suprafe ței de transfer de căldură,
k-coeficient total de transfer de căldură, W/ ∙
∆ −diferența medie de temperatură, °C
Calculul diferen ței medii de temperatură se face în fu ncție depresiunea de lucru.
Se va afla temperatura necesară presiunii de lucru de 3,7 ata pe un algoritm de lucru
asemănător cu entalpia în stare lichidă și în stare de vapori.
Din datele de literatură se va citi temperatura aferentă presiunii de 3 ata, respecti v 4
atași prin trasarea graficului se va determina ecu ația de calcul a temperaturii.
Figura 4.4.Variația temperaturii în funcție de presiuney = 7,1x + 111,6
R² = 1
132137142
3 3,2 3,4 3,63,8 4Temperatura (grd)
Presiunea (ata)Variația temperaturii în funcție de
presiune

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
38Din grafic rezultă următoarea rela ție de calcul a temperaturii.
°=7,1∙3,7+111,6=137,87° (4.53)
Determinarea temperaturii medii din preîncălzitor se calculează în func ție de
temperatura celor două fluide care circulă în aparat:
-pentru uleiul brut: ∆ = − =53°
-pentru abur: ∆=137,87−126=11,87°
Dacă raportul∆
∆<2, calculul diferen ței medii de temperatură se poate realiza ca
media aritmetică a celor două fluide:
∆ =∆ ∆=32,43° (4.54)
Transferul de căldură are loc în regi m staționar (fluxul termic unitar transmis este
constant). Coeficientul total de transfer de căldură se calcul ează curelația (4.55).
= ,(∙ ) (4.55)
în care:
−coeficient parțial de transfer de căldură de la abur la peretele exterior al țevii
interioare (convecție forțată cu schimbarea stării de agregare), W/(m2·grd)
−grosimea pereților conductei interioare, m;
−conductivitate termică a materialului din care este confecționat schimbătorul de
căldură (oțel inoxidabil), W/(m K);
−coeficient parțial de transfer de căldură de la peretele interior al țevii interioare la
ulei (convecție forțată, fără schimbarea stării de agregare), W/(m2K).
Din literatura de specialitate se impune: =17,5 W/(m K), k = 550 W/ (m2K). [9]
Se alege țeava interioară cu diametrul d=60X2mm, și țeava exterioară cu diametrul
D = 80X3mm, materialul țevilor: 10Ti Ni Cr -180.
=∙∙∆ =>=∙∆(4.56)

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
39=37648 ,96
550∙32,43=2,11
Calculul lungimii totale a schimbătorului de căl dură se calculează cu rela ția (4.57).
=∙(4.57)
Am calculat diametrul mediu astfel :
=60∙2
=8∙3
60= +2∙2=56 =0,056
=+
2=0.056+0.06
2=0.058
Am revenit la calculul lungimii totale a schimb ătorului de căldură :
=2.11
3,14∙0,058=11,58
Calculul numărului de elemente pentru schimbătorul decăldură reiese din rela ția
(4.58).
= · (4.58)
în care: n –numărul de elemente
l–lungimea unui element, m
Din datele de literatură , se alege l = 5m
==11,58
5=2,316≈2

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
404.5Calculul termic al schimbătorului de căldură și dimesionarea
schimbătorului. [13]
Din datele de literatură se impun valori ale coeficientului par țial de transfer de
căldură: =9000 −18000 /(∙ ),=2.
Se alega valoarea conductivită ții termice a oțelului inoxidabil din date de literatură
=17,5·.
Se va calcula coeficientul par țial de transfer de căldură al uleiului brut din crite riul
Nusselt conform rela ției (4.59).
=∙=>=∙(4.59)
=56 =56∙10m
Pentru a afla conductivitatea termică a uleiului brut, se vor citi din literatură
valorile aferente temperaturii de 50°C si 80°C, după care, pe baza ecua ției generate în
Excell vom afla conductivitatea la temperatura medie a uleiului brut.
t=50°C=>λ=0,162W/m·ͦC
t=56,5=> λ = 0,161 W/m· ͦC
t=80°C=>λ=0,159W/m·ͦ C
Figura 4.5 .Variația conductivității termice cu temperatura pentrul uleiul bruty =-0.0001x + 0.1670
R² = 1.0000
0,16000,16050,16100,16150,16200,1625
40 50 60 70Conductivitatea
termică9W/m·grd)
Temperatura ( ͦC)Variația conductivit ății termice cu
temperatura pentru uleiul brut

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
41Din grafic s -a obținut ecuația:
=−0,0001 ·56,5+0,167=0,16135 /·
Criteriul Reynolds stabile ște regimul de curgere pentru ule iul brut, conform rela ției
(4.60).
=∙∙(4.60)
Densitatea uleiului brut la temperature medie se va calcula pe baza ecua ției
generată în Excell. Din literatură se va citi densitatea la temperatura de 25°C și 30°C.
t = 25°C => = 915,4 kg/
t = 30°C => = 911,7 kg/
Figura 4.6Variația densității în funcție de temperatură
Pe baza rela ției dedusă în Excell se va calcula densitatea uleiului brut la
temperatura medie de 28,5°C.
=0,74∙56,5+933,9=,
3(4.61 )
Viteza uleiului brut în schimbătorul de căldură se alege din literatură,
limitele fiind între 0,6-0,8 m/s. Se alege valoarea v=0,7 m/s .y =-0,74x +933,9
R²=1
911,5912,5913,5914,5915,5916,5
24252627282930Densitatea (kg/m ³)
Temperatura (grd)Variația densitățiiînfuncție de
temperatur ă

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
42Din literatură se va citi vâscozitatea cinematică la temperatura de 50°C și 60°C, iar
vâscozitatea la temperatura de 56 ,5°C. Se va calcula din graficul 4 .7, pe baza ecua ției
generate.
Figura4.7Variația vâscozității cinematice cu temperatura pentru uleiul brut
=0,65·56,5+57=20,275·10 ²/ (4.62)
Criteriul Reyn olds se calculează cu rela ția (4.63).
=∙
=0,7∙0.056
20,27∙10=0,0392
20,27∙10=1924 ,02≈1924
=1924 <10000
Valoarea ob ținută ne indică un regim laminar. Acest lucru ne ajută la alegerea
relației de calcul pentru coeficientul parțial de transfer termic. Pentru curgerea laminară,
relația de calcul a criteriului Nusselt este următoarea (4.63).
=3,65+,∙
,∙,∙ (4.63)
unde: B –constantă care se calculează cu rela ția (4.64).
=∙∙(4.64)y =-0.65x +57
R²=1
202122232425
505254565860Vâscozitatea cinematică (m²/s)
Temperatura (grd)Variația vascozit ății cinematice
cu temperatura pentru uleiul
brut

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
43unde: L –lungimea țevii, m
d–diametrul interior alțevii, mm
În această rela ție, raportul se poate considera egal cu unu, pentru u șurarea
calculului.
Criteriu Prandt l se calculează cu rela ția (4.66).
=∙(4.65)
Proprietățile fizico -chimice care intervin în această ecua ție se iau la temperatura
mediea uleiului brut de 56, 5°C.
,=0,161 /·
Pentru aflarea vâscozită ții dinamice se va urmări același algoritm de lucru, ca și în
cazul determinării densită ții conductivită ții termice. Din literatură se va citi vâscozitatea
dinamică a uleiului brut la temperature de 50°C și 60°C, iar în programul Excell se va
proiecta un grafic, pentru aflarea ecua ției.
t = 50°C => η = 21,3 ·10³ Pa·s
t = 60°C => η = 16,0·10³ P a·s
Figura 4.8 .Variația vâscozității dinamice în funcție de temperaturăy =-0.53x + 47.8
R² = 1
1516171819202122
45 50 55 60 65Vâscozitatea dinamică(Pa ·s)
Temperatura (grd)Variația vâscozității dinamice
în funcție de temperatură

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
44Din figura 4 .8.se deduce ecua ția de calcul a vâscozității dinamice. Ac eastă ecua ție
este următoarea (4.66 ).
=0,53·56,5+47,8=17,85 · (4.66)
Căldura spec ifică la temperatura medie de 56, 5°C a uleiului brut este:
=1933 ,14/·
Se va calcula crite riul Prandtl conform rela ției (4.67).
=,∙,∙
,=0,214 (4.67)
Calculăm constanta B cu rela ția:
=1657 ,21∙0,2143 ∙56∙10
11,54=1,99
Calculăm criteriul Nusselt cu rela ția:
=3,65+0,688∙1,8
1∙0,045∙1,99,=3.65∙1,2384
1,57=4,43
Se poate calcula coeficientul parțial de transfe r de căldură pe baza rela ției
(4.68).
=∙,
=,∙,
∙=12,75 / ∙ (4.68)
Vom alege valoarea lui =14898W/ ∙ și vom calcula coeficientul tota l de
transfer d e căldură conform rela ției (4.69).
=1
++,/ ∙°
k = ,
, ,=13,72 ∙° (4.69)

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
45CAPITOLUL 5 .SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
5.1. Instrucțiuni de securitate și sănătate în muncă
Fiecare șef de sectie trebuie să v erifice înainte de pornirea sec ției stadiul măsurilor
de tehnica securității. Pentru operații deosebit de periculoase, se vor elabora instrucțiuni
amănunțite de executare, cuprinzând reguli de manipulare a utilajelor elaborându -se toate
măsurile de protecție legate de aceste operații, în conformitate cu instrucțiunile în vigoare.
Se vor afișa la loc vizibil m ăsurile de prim -ajutor pentru cazuri de :
accidentare,
intoxicații,
arsuri specifice fiecărui loc de munca.
Fiecare sec ție trebuie să aibă în inventarul său trusele sanitare de prim –ajutor
necesare în caz de arsuri termice și chimice, tăieturi, intoxi cații, etc., precum și vase cu
soluții neutralizante contra stropirii cu acizi și alcalii pentru corp și pentru ochi.
Îmbrăcămintea stropită cu acizi sau alcalii se va scoate imediat, făcându -se duș sau o
spălare cu soluții neutralizante ( soluție diluată 1 % de bicarbonat sau carbonat de sodiu în
cazul acizilor sau de acid citric în cazul alcaliilor ).
Toate lucrările de laborator trebuie să fie efectuate cu cantități și concentrațiile de
substanțe admisibile, având în vedere respectarea măsurilor indica te în tratatele de
specialitate și cu avizul șefului de laborator. Sunt cu desăvârșire interzise experiențele
neautorizate.
Pentru prevenirea intoxicațiilor, nu este permisă gustarea vreunei substanțe ce se
folosește în laborator. Pentru a mirosi substanța , vaporii sau gazul , aceștia vor fi îndreptați
spre manipulant, prin mișcarea mâinii cu foarte mare precauție, neaplecând capul asupra
vasului și fără a inspira adânc aerul în plămâni.
Instalațiile electrice și utilajele acționate electric vor fi legate la pamânt în
conformitate cu normele în vigoare .
Personalul de întreținere a instalațiilor electrice este obligat să le verifice
saptamânal, eliminând conductorii și instalațiile defecte, controlând punerea la pamânt a
aparatelor alimentate electric și co ntinuitatea conductelor de legare la nul.
În sălile de lucru este complet interzisă :

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
46-spălarea dușumelelor cu benzină, petrol sau alte produse volatile ;
-păstrarea hainelor sau cârpelor îmbibate cu produse volatile ;
-uscarea obiect elor pe conductele de abur, gaz, calorifer, etc.;
-lăsarea meselor sau pardoselii neșterse de produsele raspândite pe acestea.
Manipularea tuburilor cu gaze comprimate se va face respectându -se cu strictețe
normele de tehnica securității privind gazul respectiv.
Operațiile de manipulare a substanțelor speciale și periculoase ca : acizii
concentrați ,bazele concentrate etc., vor fi încredințate numai personalului instruit în mod
special. Aceste substanțe trebuie ținute sub cheie și dirijate de o persoană special numită.
La executarea acestor operații, se vor folosi materiale de protecție ca : ochelari, mănuși de
cauciuc, cizme, șorț de cauciuc și eventual masca de protecție după necesități.
La secția extracție unde se foloseș te n-hexanul, încăp erile vor fi prevăzute cu
instalații electrice antiexplozibile, protejate pentru mediul în care se lucrează și cu
ventilația naturală și artificală. Aceste încăperi vor avea mobilierul din material
necombustibil. Substanțele lichide volatile și infla mabile vor fi păstrate în recipienți bine
închiși , umplând cel mult 2/3 din volumul disponibil.
În incinta sec ției extracție, în afară de măsurile de tehnica securității cu substanțe
inflamabile arătate mai sus, se vor lua următoarele măsuri :
nu se vaintra și nici nu se va apropia de sec ția extracție cu foc direct, cu materiale
și scule ce pot deveni generatoare de foc și scântei ;
este interzisă intrarea cu telefoane mobile deschise ;
nu se admite depozitarea de : cârpe, hârtii, bumbac, vată , etc, care pot da naștere la
autoaprindere.
Încăperile în care se lucrează cu substanțe inflamabile vor fi prevăzute cu materiale
de stins incendiul, extinctoare de spumă și zăpadă carbonică, lăzi cu nisip, pături de lâna
sau pîslă.
La lucrările cu substanțe inflamabile nu se vor admite decât persoanele care au
făcut instructajul special asupra “ Măsurilor și metodelor de tehnica securității lucrului cu
lichide inflamabile ”, măsuri care vor fi afișate la locurile de muncă unde se lucrează cu
aceste substanțe.
Dacă se aprinde îmbrăcămintea, aceasta se va stinge învelindu -se cu o pătură de
lână,sau pâslă,,etc.si se va așeza sub duș, acolo unde există.
Pentru prevenirea aprinderii îmbrăcămintei, se va evita purtarea în laborator a
îmbrăcămintei din fibre sintetice ușor inflamabile ( de tip nylon, etc.).

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
47Recoltarea probelor se va face numai din locurile stabilite și marcate cu placarde
avertizoare.
La luarea manuală a probelor, este cu desăvârșire interzisă luarea din mecanismele
de transport ( elevatoare, șnecur i, redlere, benzi de transport ) sau din utilajele în fincțiune
( valțuri, prăjitoare, prese descojitoare, uscătoare, etc. ). Luarea probelor se va face prin
întretăierea cu scafa sau lopățica a curentului de material în locurile de curgere liberă a
acest uia. Personalul care ia probe va purta halate bine închise, iar fularul, basmaua și părul
bine strânse.
La luarea probelor de materiale din magazii și silozuri se vor respecta normele
specifice de tehnica securității de la capitolul respectiv și anume :
nu se admite urcarea pe grămezile de materiale curgătoare cu înălțimi de peste 1,5
m decât de pe platforme mobile ;
nu se admite intrarea în cisterne sau rezervoare în vederea luării probelor sau
controlului acestora, decât cu avizul șefului de laborator s au al responsabilului de
schimb ;
nu se admite intrarea în acestea decât după o prealabilă aerisire , iar coborârea se
face după legare a persoanei care intră cu centur a de salvare și frânghia legată între
ele; capătul liber al frânghiei va fi ținut de pers oana care supraveghează din afară ;
la intrarea în recipienții în care există miros sau se pot degaja gaze, persoanele care
intră vor fi prevăzute cu măști cu furtun de aducțiune a aerului din afară ;
nu se admite staționarea sau trecerea sub orificiile de scurgere a materialelor
curgătoare, fiind pericol de asfixiere ;
nu se admite decât folosirea lămpilor portative de 24 V sau a lămpilor de tip
minier.
Luarea probelor de n -hexan din cisterne se va face numai în prezenta șefului secției
extracție sau a responsabilului de tură și a pompierului de serviciu, cu respectarea normelor
pentru descărcarea cisternelor cu n -hexan din N.T.S. specifice sectorului.
Luarea probelor de acid sulfuric se va efectua numai în prezența șefului de secție
sau a responsabilului de schimb de la secția care efectuează descărcarea cisternelor de acid
sulfuric, cu respectarea tuturor normelor prevăzute la capitolul " Descărcarea cisternelor
de acid sulfuric ” .
La luarea probelor de ulei din rezervoare și cisterne vor fi folosite pentru urcare
numai scări fixe și în bună stare. Treptele scărilor, încălțămintea ca și mâinile persoanelor
care iau probele de ulei nu trebuie să fie unse cu ulei î n timpul urcării și coborârii. Î n acest

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
48scop, acestea vor avea asupra lor, câr pe pentru ștergerea mâinilor și a dispozitivelor de
luare a probelor de ulei. La luarea probelor de ulei fierbinte cu ajutorul sticlelor, acestea
vor fi încălzite în prealabil, pentru a se preveni spargerea lor. [9]
5.2. Instrucțiuni de prevenirea și stingerea incendiilor
În toate sec țiile se vor executa lucrări specifice profilului numai de către un
personal instruit în acest scop.
Atât pe ușile de i ntrare cât și în interiorul sec țiilor se vor pune placute cu “Fumatul
interzis”, fumatul fiind pe rmis numai în locuri stabilite si marcate “Loc pentru fumat”.
Executarea opera țiilor cu ajutorul instalațiilor sau aparatelor care funcționează la
presiuni și temperaturi înalte, precum și a substanțelor explozive se va face în încăperi
separate, specia l destinate unor astfel de lucrări. Aparatele care lucrează la presiuni și
temperaturi înalte vor fi prevăzute cu manometre sigilate, termometre, ventile de siguranță,
etc., și vor fi întreținute în perfectă stare de funcționare.
Toate sec țiile în care se utilizează substanțe combustibile, inflamabile sau toxice
vor fi asigurate cu un sistem de ventilație mecanică sau naturală în perfectă stare de
funcționare. Se interzice spălarea obi ectelor de îmbrăcăminte sau a că ilor de acces cu
solvenți sau lichide inflamabile.
Înainte de începerea lucrului, în locurile în care se folosesc substanțe inflamabile
sau în care se află instalații de gaze, se va pune în funcțiune sistemul de ventilație pentru
evacuarea eventualelor concentrații periculoase de vapori și ga ze din atmosfera acestor
încăperi.
Substanțele toxice, caustice sau inflamabile se vor păstra numai în depozite, în
locuri special amenajate.
Este interzisă depozitarea în încăperile laboratorului a unor cantități de produse
inflamabile sau combustibil e mai mari decât decât cele necesare. În laboratoare se vor
introduce numai cantități de reactivi necesare lucrărilor zilnice, care vor fi păstrate în vase
închise și ferite de surse de foc.
Se va evita păstrarea în același loc a substanțelor care, prin a mestec, pot da naștere
la reacții violente și care pot forma amestecuri explozive.
În cazul unor scăpări masive de gaze sau vapori inflamabili, se vor stinge imediat
sursele de foc, se vor îndepărta cauzele emanațiilor și se vor aerisi încăperile respecti ve.

Proiect de semestru –Ghionea Georgiana -Violeta
49În timpul lucrărilor de laborator, buteliile de sticlă care conțin lichide combustibile
se vor așeza pe o tavă cu marginile ridicate. Când se execută lucrări la care nu se cunoaște
modul de desfășurare a reacției, se vor lua măsuri de protecție împ otriva exploziei,
aprinderii sau intoxicării și se va lucra cu cantități minime de substanțe.
Este interzisă lăsarea fără supraveghere a becurilor de gaz, a lămpilor sau a altor
aparate pentru încălcăzire ( cuptoare, etuve, reșouri, etc.).
Deșeurile combustibile vor fi colectate în vase incombustibile închise și vor fi
evacuate după terminarea lucrului din laborator.
Este interzisă vărsarea resturilor de lichide combustibile în interiorul instalației de
canalizare, pentru a nu se forma amestecuri periculoase de incediu sau explozie. Acestea
vor fi colectate în vase închise și se vor evacua zilnic în locurile destinate pentru depozitare
sau distrugere, fără pericol de incendiu.
Instalațiile electrice, de gaze naturale, încalzire, ventilație, precu mși mijloacele de
stins incendiu vor fi revizuite periodic, iar defec țiunile constatate, remediate. [9]

Proiectde semestru –Ghionea Georgiana
50CONCLUZIE FINAL Ă
Aceste schimbătoare sunt alcătuite din mai multe elemente identice legate în serie. Un
element este format din două țevi concentrice, țeava exterioară fiind închisă la capete și
prevazută, la capete, cu două racorduri pentru intrarea și ieșirea unuia dintre fluidele care
circulă prin schimbător. Asamblarea elementelor se poate face prin legături fixe (sudare) sau
prin legături demontabile utilizând: flan șe, mufe, piulițe olandeze,
Am realizat bilan țul de materiale, bilanțul termic și a m proiectat și am dimensionat un
schimbător de căldură tip țeavă în țeavă utilizat pentru preîncălzirea uleiului brut în vederea
operației de desmucilaginare cunoscând următoarele elemente.
Am avut un debit de semin țe de floarea soarelui de =5,902 , după
finalizarea calculului bilan țului de materiale am obținut un debit de ulei brut =
0,34477 .
Ulterior,am calculat bilan țul termic cu determinarea consumurilor de utilități și am
obținut o lungime a schimbătorulu i de căldură egală cu 11,58 m, schimbător ce con ține 2
elemente.
În calculul termic al schimbătorului de căldură și dimesionarea acestuia am obținut
coeficientul total de transfer de căldură egal cu 13,72 ∙°

CUPRINS
INTRODUCERE
1.ASPECTE TEORETICE PRIVIND TEHNOLOGIA DE OB ȚINERE A
ULEIULUI DE FLOAREA -SOARELUI
1.1Structura morfologică a semin țelor de floarea soarelui 4
1.2Compoziția chimică a semințelor oleaginoase 5
1.3Însușirilefizicealemasei de semin țe 5
Concluzie par țială 7
2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE OB ȚINERE A ULEIULUI DE FLOAREA
SOARELUI ȘI RAFINARE CHIMICĂ
2.1 Recep țiamateriei prime 9
2.2Pregătirea semințelor de floarea -soarelui 9
2.3 Obținereauleiului brut prin presaresauextracție 11
2.4Obținereauleiuluirafinat 12
Concluzie parțială 18
3.SCHIMBĂTORUL DE CALDURĂ ȚEAVĂ ÎN ȚEAVĂ
3.1Schimbatoare de caldur ă cuțevi coaxiale 20
Concluzie pațială 21
4.BILANȚ DE MATERIALE, BILANȚ TERMIC ȘI CALCULUL DE
PROIECTARE AL SCHIMBĂTORULUI DE CĂLDURĂ ȚEAVĂ ÎN
ȚEAVĂ
4.1Tema de proiectare 22
4.2Bilanț demateriale 23
4.3Bilanțtermic 32
4.4Calculul de predimensionare al schimbătorului de căldură țeavăîn
țeavă37
5.SECURITATE ȘISĂNĂTATE ÎNMUNCĂ
5.1Instrucțiuni de sănătate șisecuritate înmuncă 45
5.2Instrucțiuni de prevenirea șistingerea incendiilor 48
6.CONCLUZII 50
BIBLIOGRAFIE

3INTRODUCERE
Unschimbător de căldură este un echipament de transfer termic, care
transmite căldura de la un mediu la altul. Transmiterea căldurii între cele două medii se poate
face printr -un perete solid, care le separă, sau se poate face prin amestecarea mediilor. Dacă
mediile sunt în contact cu peretele despăr țitor pe fețe diferite, căldura trecând prin perete,
schimbătorul este de tip recuperativ , iar dacă mediile sunt în contact succesiv cu aceea și față
a peretelui, căldura acumulându -se în perete și fiind cedată ce luilalt mediu ulterior,
schimbătorul este de tip regenerativ . Transferul de căldură are loc întotdeauna,
conformprincipiului al d oilea al termodinamicii , de la mediul mai cald la cel mai rece.
Schimbătoarele de căldură se folosesc în procese
deîncălzire,topire,sublimare ,fierbere,vaporizare ,condensare ,răcire șisolidificare.Ele î și
găsesc o largă aplicabilitate în instala țiile de
încălzire, refrigerare ,climatizare ,distilare(înindustria chimică și petrochimică), în centralele
termice,termoficare și ca anexe ale mașinilor termice . Un exemplu foarte cunoscut
esteradiatorul autovehiculelor , unde fluidul cald ( apade răcire a motorului ) transferă o parte
din căldura evacuată din motor unui fluid rece ( aeruldinmediul ambiant ).[1]
FLOAREA SOARELUI. INDICA ȚII TERAPEUTICE
Consumul de semințe de floarea soarelui și derivați obținuți din plantă ajută la
creșterea imunității, scăderea febrei, prevenirea cancerului, dispepsii, tulburări digestive,
detoxifierea organismului, important rol nutritiv si energetic.
Consumat în cantități moderate, uleiul de floarea soarelui obținut prin presare la rece
este benefic pentru organism.
Semințele întregi, proaspete, sunt un remediu popular pentru combaterea bolilor de
rinichi, de bilă ș i circulatorii.Apoi, mai este uleiul, bogat în acid linoleic, un acid gras esențial
ce reduce colesterolul, presiunea sângelui și previne bolile cardiace.
Pălăria este partea care rămâne după îndepărtarea semințelor și care, în medicina
populară, este un l eac verificat contra durerilor de cap, insolației, boli loreruptive ale pielii. [2]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” din CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE APLICATE ȘI INGINERIE
Program de studii : Chimie Alimentară
șiTehnologii Biochimice
Anul: IV
PROCESUL TEHNOLOGIC DE
OBȚINERE A ULEIULUI DE
FLOAREA -SOARELUI
Îndrumător :
s.l. dr.Ing. Neagu Ani șoara
Student,
Ghionea Georgiana -Violeta
CONSTANȚA
2017 –2018