Proiect de management privind absor ția tinerilor absolven ți pe piața muncii la ,,C.N. Carol I” Coordonator, Prof. univ. d r. Ilie Budic ă Absolvent… [605089]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE DIZERTA ȚIE
Proiect de management privind absor ția tinerilor
absolven ți pe piața muncii la ,,C.N. Carol I”

Coordonator,
Prof. univ. d r. Ilie Budic ă

Absolvent: [anonimizat], iulie 2015

2 Cuprinsul lucrării

Introducere ……………………………………………………………………… ………………… …3
Capitolul 1 ……………………………………………………………………………… …………… 4
Preg ătirea adolescen ților pentru piata muncii într-o economie bazat ă pe cunoa ștere…………4
1.1.Importanța educației pentru intrarea tinerilor pe piața muncii …………………………………… 4
1.2.Oportunitățile și așteptările tinerilor de la piața muncii …… …………………………… 10
1.3. Educație și succes în carieră – delimitări conceptuale…… …………………………. …………….15

Capitolul 2 …………………………………………………………………………………………………………… …………… 15
Proiect de management privind absortia tierilor absol venti pe piata muncii la C.N. Carol I …15
2.1. Implicarea societății în educația tinerilor………………………………………………… ……………. 18
2.2. Importanța educației în dezvoltarea unei cariere profesionale de succes……… ……………. 20
2.3. Orientarea elevului în car iera profesională………………………………………………. …………… 21
2.4 Studiu de caz :
Cercetare privind importan ța educa ției din perspectiva adolescen ților…….. ……………….. ……………..24
2.4.1. Scopul si obiectivele cercetarii ………………………………………………………….. ……………. ..24
2.4.2 . Rezultatele cercet ării…………………………. ……………………………………………… ……………. 25
Concluzi i si propuneri …………….. …………………………………………………………………………… …………… 41
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………… …………… ………….. 42
Anexe …………………………………………………………………………………………………………….. ………………… 44

.

3 Introducere

Am ales ca tem ă pentru lucrarea de dizertatie rolul educației în pre gătirea profesională , dar si
sansele adevararii pe piata muncii a tinerilor deoarece consider că educația are un rol foarte
important în pregătirea profesională a tinerilor, cresc ându-le șansele la ob ținerea unei cariere de
succes. Sus țin că aceasta este o temă de actualitate care captează interesul adolescenților, dar si
părinților acestora, de educația primită depinzând viitorul profesional al tinerilor. De asemenea, mi –
am dorit să aflu opiniile adoles cenților cu privire la rolul educației în pregătirea lor profesională, să
aflu cât de relevante sunt studiile, din perspectiva lor, pentru intrarea pe piața muncii.
Lucrarea este formată din două părți, prima parte cuprinzând fundamente teoretice din
literatura de specialitate privind tema aleasă. A doua parte este reprezentată de cercetare a
desfășurată pentru testarea ipotezelor de la care am pornit această lucrare. Am realizat cercetarea pe
un eșantion de 100 elevi de clasa a XI -a, folosind ca instrument chestionarul. Această parte include
ipotezele și întrebările de cercetare, metoda prin care s -a realizat ancheta scociologică, dar și
rezultatele studiului.
Am abordat problemele care influențeaz ă în mare m ăsură educația și viitorul profesional al
tineril or deoarece sunt interesată de posibil itățile și șansele pe care ace știa le au la obținerea unui loc
de m uncă potrivit aptitudinilor lor , astfel încercând să aflu care sunt piedicile care li se pun la
încercarea de a intra pe piața muncii la terminarea fac ultății. Prin urmare, accentul care se pune mai
mult pe teorie decât pe practică în sistemul de învățământ românesc, învățământul superior de masă,
dar și lipsa unui număr suficient de locuri de muncă sunt doar câteva din motivele care consider că îi
împie dică să își gaseasc ă un loc de muncă la terminarea studiilor superioare. Cu toate astea, susțin că
școala este un factor educativ foarte important, că îi oferă individului informațiile de care are nevoie
pentru a se integra în societate și că are rolul de a-l ajuta să se pregătească pentru viitor, implicit
pentru cariera profesională. De asemenea, familia deține un rol important în educarea individului,
putând să îl influențeze într -o oarecare măsură în ceea ce privește alegerea facultății pe care dorește
să o urmeze.
Consider că există o strânsă legătură între educație și o viață împlinită pe plan profesional,
un om educat fiind capabil să își stabilească într -un mod corect țelurile și să reușească să le atingă.
Prin urmare, pornind de la premisa că educaț ia este un element definitoriu în obținerea unei vieți
profesionale de succes, am cercetat și dezbătut această temă care, după părerea mea, reprezintă unul
din cele mai importante subiecte dezbătute în cadrul unei societăți bazate pe cunoaștere.

4
Capitolul 1. Pregătirea adolescenților pentru piața muncii
într-o economie bazată pe cunoaștere

1.1. Importanța educației pentru intrarea tinerilor pe piața muncii

În ultimii ani relația dintre învățământul superior și piața muncii a devenit una din
principa lele teme de cercetare în Europa. De ex emplu, în cepand cu anul 1960 , expansiunea
învățământului superior a contribuit semnificativ atât la creșterea economică , cât și la reducerea
inegalită ților sociale. În 1990 s -a produs o serie de mo dificări în relația dintre învă țământul superior
și piața muncii ce nu pot fi caracterizate de o singură provocare sau dezvoltare. Multe probleme
cresc concurențial în acest context, printre care: creșterea remarcabilă a cunoștințelor cerute la un
loc de muncă, schimbările dr amatice de structură a locurilor de muncă odată cu introducerea noilor
tehnologii și noilor concepte manageriale, globalizarea rapidă și europenizarea economică și a
societății, rapida masificare a învătământului superior de la jumătatea anilor `80 în mai multe
societăți industrial și creșterea numărului șomerilor .1
În trecut nu se acorda mare atenție caracteristicilor și impactului locurilor de munc ă de
moment, șomajului și altor activi tăți. Odată cu expansiunea învă țământului superior și creștere a
număru lui șomerilor în multe țări din Europa, s -a dezvoltat flexibilitatea pe piața muncii privind
locurile de muncă temporare și cele part-time. Aceste schimbări au avut un impact puternic asupra
începutului carierei tinerilor. Trecerea de la educație la muncă a devenit un proces în care perioadele
de șomaj pot fi urmate de perioade de muncă sau viitoare studii. Pentru unii absolvenți primul loc de
muncă poate reprezenta începutul unei cariere, în timp ce pentru alții primul loc de muncă poate fi
doar primul pas în procesul de căutare .2
În ultimul timp Guvernul Rom âniei a fost preocupat de adoptarea și implementarea
prevederilor legislației Uniunii Europene în domeniul politicii sociale. Deși rata șomajului este în
continuare mare în rândul tinerilor, faptul că România participă la proiectele europene de dezvoltare

1 Teichler Ulrich (coord.) , Higher education and graduate employment in Europe , TSER research proposal, 1997, pp. 8 –
9. Disponibil online: http://200.6.99.248/~bru487cl/files/libros/Tendencias/pdf/cheers_pro.pdf , data accesării:
10.04.201 5
2 Ibidem , pg. 22 .

5 comunitară în domeniul politicilor de ocupare a forței de muncă începe să aibă ca rezultate
diminuarea ratei șomajului structural în rândul tinerilor care au avut parte de aceste măsuri .3
După cum put em observa, numărul tinerilor care au absolvit o facultate a crescut simțitor în
ultimii ani. Însă , acest fapt nu înseamnă neapărat că ei sunt pregăti ți să i ntre pe piața muncii sau că
și-au găsit un loc de muncă la terminarea studiilor , deoarece este de l uat în calcul transformarea
învățământului universitar în învă țământ de masă care, de foarte multe ori, ascunde un șomaj mascat
al tinerilor ce se datorează amânării integrării pe piața muncii prin continuarea studiilor. Cu toate
acestea, diploma de studii universitare a devenit o obligativitate chiar și pentru posturi de muncă ale
căror sarcini pot fi îndeplinite chiar și de persoane cu studii medii. Prin urmare, tinerii care nu dețin
diplomă de studii superioare, dar nu numai, ținând cont de numărul mic de locuri de muncă raportat
la numărul șomerilor, nu au foarte multe opțiuni, locurile de muncă pentru tineri regăsindu -se în
domenii ca: alimentația publică, confecții, constr ucții sau comerț, fiind absolut necesară o
diversificare a ofertei pe piața de m uncă .4
Există totuși șanse pentru tineri să își gă sească un loc de muncă bine plătit , chiar și pe piața
muncii din România. Însă, acest lucru este determinat de ambiția și dorința lor de muncă, dar și de
capacitatea de a se automotiva și de a nu găsi ca pretext criza economică și numărul șomerilor
pentru a nu pune accent pe studii. Însă, este necesar ca în contextul studiilor universi tare de masă,
studentul să înve țe să se diferențieze, să își dezvolte cunoștințele deja deținute, dar și să dobândească
altele noi. Printre călită țile necesare unui tânăr aspirant la un loc de muncă se află: capacitatea de a
lucra în echipă, stima de sine, importantă în satisfacția cu privire la locul de muncă ocupat,
capacitatea de planificare și de rezolvare a problemelor ap ărute în mod neașteptat, abilități
organizaționale care reprezintă un stimul pentru rezultate constructive, abilitatea de a prelua
inițiative .5
Posibilitatea de a avea acces pe piața muncii este legată de perfecționarea profesională, de
pregătirea bună, d e specializarea într -o meser ie și formarea profesională cont inuă, toate acestea
ducând la creșterea semnificativă a șanselor tinerilor de a -și găsi un loc de mun că. Nivelul ridicat de
competen ță este de folos în găsirea și păstrarea unui loc de muncă, fiin d important ca tânărul angajat
să devină greu de înlocuit sau chiar ,,indispensabil” pentru angajator. Aceasta este soluția cea mai
sigură și valabilă pe termen lung. De asemenea, acumularea mai multor calificări atrage mai multe
șanse de reușită profesion ală. Cum sectoarele de activitate trec printr -o cont inuă schimbare, este

3 Brândușa Fecioru, ,, Măsuri de îmbun ătățire a șanselor tinerilor pe pia ța muncii” ,Calitatea vie ții, XIX, nr. 3 -4, pp. 317 –
327, 2008, pg. 317.
4 Ibidem , pg. 318 .
5 Ibidem .

6 impo rtant ca tinerii să fie pregăti ți să facă fa ță modificărilor de orice natură. Așadar, capacitatea de a
se adapta rapid, de a fi pregăt iți și de a fi competen ți profesion al pe mai multe domenii influen țează
viitorul profesional și crește șansele de menținere sau găsire a unui loc de muncă în contextul unor
schimbări bruște în domeniul de activitate. Competența profesională în cont inuă ajustare și
perfecționare este elemental care fa ce diferența între tinerii aspiranți la pătrunderea pe piața muncii.
Tinerii trebuie să fie perseverenți, independenți în găsirea soluțiilor și rezolvării problemelor
personale, ambițioși, muncitori și răbdători cât să accepte faptul că nu pot ajunge pe po stul dorit încă
de la începutul cariere i, ci mai întâi trebuie să înve țe, să capete experien ță pentru a putea avansa,
aceste calități fiind foarte importante în realizarea unei strategii de reușită în viața profesională .6
Însă, în căutarea unui loc de mun că, tinerii se lasă influen țați și descuraja ți de lipsa
oportunită ților, în ciuda pregătirii și studiilor superioare. Factorii care influen țează op țiunile și
alegerile tinerilor sunt:
 lipsa de sprijin moral nu numai din partea societă ții, cât și din parte a comunită ții din care fac
parte
 corupția existentă la nivelul institu țiilor, fenomen ce are mai multe fa țete – relații sociale,
plata unui loc de muncă, solicitarea unor favoruri personale.
 o anumită blazare și iner ție pe care tinerii o manifestă
Prin urmare, părerea tinerilor este că organizarea unor concursuri pentru ocuparea unui loc
de munc ă devine o simplă formalitate, ,, pilele” și locurile de muncă plătite fiind, cel mai adesea,
cele care contează la angajare, depă șind multe alte calități. Opinia acestora este că nu contează
nivelul de educație și nici nivelul de calificare ,, dacă ai bani și pile” .7
Tinerii constituie un grup social foarte important din perspectiva dezvoltării sociale, dar mai
ales a dezvoltării economice a țării. Tinerii de as tăzi sunt baza populației active în perspectivă.
Nivelul și modul de integrare al tinerilor în societate este un lucru esențial pentru viitorul lor,
încadrarea în câmpul muncii fiind primordială pentru integrarea socială. Având un loc de muncă
de c alitate, tinerii sunt stimulați să -și creasc ă potențialul economic, să înve țe continuu și să
contribuie la dezvoltarea social -economică a țării. Aceștia înca nu au experien ță de lucru, de căutare
a unui post de muncă și nici relații sociale stabilite car e să le faciliteze căutarea și angajarea
ulterioară .8

6 Ibidem , pg. 324 .
7 Ibidem , pg. 325
8 Ministerul Muncii, protec ției sociale și familiei, Stimularea angajării tinerilor în câmpul muncii – Propunerea de
politici publice , 2012, pg.3., Disponibil online: http://www.mpsfc.gov.md/file/tratate/Stimulare.pdf . , data accesării
13.04.2013

7 În afară de experien ță, tinerii șomeri sunt defavorizați în co mparație cu alte grupe de vârst ă
și prin faptul că, în medie, au un nivel mai scăzut de educație. Jumătate din șomerii cu vârsta de
15-24 an i au abandonat sistemul de înva țământ după gimnaziu sau liceu. Ponderea șomerilor cu
vârsta de 25 -34 ani care au un nivel superior de instruire (secundar profesional, mediu de specialitate
sau superior) este de 54%, aceasta fiind mult mai mare pentr u celelalte categorii de vârstă. În mare
parte, rata de angajare în câmpul muncii a tinerilor depinde de nivelul de instruire: cu cât este mai
educată persoană, cu atât mai ușor își poate găsi un loc de muncă. Educația este cheia și elementul
vital în dezv oltarea capacității tinerilor de a rezolva difi cultă țile întâmpinate. Prin aceasta se
formează baza pentru o economie activă și pentru schimbările economice, sociale și politice pozitive
din cadrul societății. În acest moment caracterizat de globalizare și modernizare, nivelul de educație
înalt este indispensabil pentru dezvoltarea socioeconomică .9
Angajarea nu înseamna numai a oferi locuri de muncă, ci promovează și dignitatea,
independența, realizarea și inovația. Șomerii nu capătă abilită țile și experie nța necesară pentru a
propulsa economia mai departe, ci inhibă dezvoltarea economică a tării și impun o povară mare pe
stat pentru a furniza asistența socială. Mai mult, șomajul este asociat cu probleme sociale ca
sărăcia, inac cesul la servicii publice, crima , violența, demoralizarea, degradarea socială și
dezinteresul față de politică . Există evidente sigure care demonstrează că tinerii sunt defavorizați pe
piața muncii. Lacunele din sistemul de învățământ red uc perspectivele tinerilor, las ându-i nepreg ătiți
pentru cerințele pieței de muncă. Tinerii nu au nici experiență de lucru prin care ar căpăta abilități
practice și cunostințe, contactul cu piața de muncă, nici potențialul de a -și face o rețea de cunostințe
(la fel de importante pentru angajare). Ex periența este vitală: un tânăr cu puțină experiență este net
avantajat fața de altul fără experiență. Împreuna, aceste cauze contribuie la decalajul dintre salariile
inițiale de angajare și productivitate .10
Un nivel de educație ridicat joacă un rol importa nt în viața tinerilor pentru a intra și pentru a
se adapta cu un minim de dificultate pe piața mu ncii. În general, ca și în învă țământul românesc,
tinerii sunt blocați în cunoștințele teoretice, în timp ce competențele tehnice, comunicaționale și
interpers onale prezintă mari lipsuri. Prin urmare, acești tineri de cele mai multe ori au nevoie de un
training, de o perioadă de practică în care să poată învăța să pună în practică cunoștințele teoretice
pentru a putea fi capabili să i ntre și să facă față provocă rilor de pe piața muncii. Lipsa practicii și a
experienței este principalul motiv p entru care mulți absolvenți de studii superioare sunt, totuși,
șomeri. Angajatorii constată discrepanța mare între cunostințele teoretice ale tânărului față de

9 Ibidem , pg 5.
10 Ibidem , pg. 6.

8 minimul neces ar pentru poziția la care acesta a aplicat, în România fiind necesară în sistemul de
învățământ și practica, pe lângă cunostințele teoretice, pe care se pune prea mult accent. De
asemenea, este adevărat că există și o pas ivitate printre tineri cu privire l a piața mu ncii. Aceștia nu
au suficiente i nformații despre posibilitățile de angaja re, nu con știentizează necesitatea de a se
informa înca din timpul studenției și, mai ales, nu știu cum să caute un loc de muncă, să se prezinte
la un interviu, să scrie un curriculum vitae, nu au abilități de a se promova. Cert este faptul că
valoarea studiilor obținute în cadrul sistemului educațional constituie unul din motivele neangajarii
tinerilor în câmpul muncii. Problemele sunt legate de modul de pregătire liceală și universitară, de
planificarea din sistemul de educație, de pregătirea predominant teoretică a studenților, modulul
practic fiind efectuat mai mult formal.11
Sistemul actual de învățământ nu este orientat spre pregătirea calitativă a tinerilor speciali ști,
ci favorizează înmatricularea la studii care nu corespund specializărilor solicitate pe piață. Sistemul
este unul inflexibil, cu posibilități restrânse pentru student de a -si putea alege cu rsurile sau
profesorii. Prin ur mare, sunt prea mulți absolvenți la specialitățile de drept sau economie și mai
puțini la specialitățile tehnice si în agricultură, pentru care piața solicită forță de muncă. Trecerea de
la școală la muncă este un proces pe cât de dificil, pe atât de important pentru tineri. Cu cât mai
repede ace știa se integrează în câmpul muncii, cu atât mai multă experiență, abilități de muncă și
venituri financiare acumulează, contribuind astfel la cre șterea bugetului național și la dezvoltarea
social -economică a țării.12
Tinerii au nevoie de o bună ori entare în carieră, fiind bine și necesar pentru ei să înceapă cât
mai devreme. De exemplu, pentru a vedea cum se desfășoară cu adevărat, practice, lucrurile într -o
organizație, tinerii ar trebui să meargă în vizite de studio în diferite firme, organizații din diverse
domenii economice. Astfel, atunci când trebuie să își aleagă profilul de studii în liceu, ei o pot face
în mod conștient și responsabil, luând în considerare posibilitatea unui viitor loc de muncă în
domeniul respectiv. Pentru a -și dezvolta put erea de decizie în privința propriului viitor, este necesară
mai multe flexibilitate în înv ățământ și mai multă libertate de a a lege lăsată tinerilor, pentru ca
aceștia să poată studia materiile care îi interesează și care le servesc în viitorul loc de mun că.13
Strategia Europa 2020 propune soluții pentru a îmbunătăți situația în care se află Europa la
momentul actual, pentru a putea ieși din criză mai p uternică. Strategia 2020 urmăre ște să crească

11 Ibidem, pg. 10.
12 Ibidem , pg. 11.
13 Ibidem , pp. 33 -34.

9 nivelul de ocupare a forței de muncă, productivitatea și c oeziunea socială. Astfel, strategia Europa
2020 ar trebui să se axeze pe trei priorități: :
 creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa ștere și inovare;
 creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
 creștere favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forței de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială și teritorială.14
Aceste trei priorități se susțin reciproc și oferă o imagine de ansa mblu a economiei sociale de
piață a Europei pentru secolul al XXI -lea. UE ar trebui să convină asupra unui număr de obiective
reprezentative pentru perspective unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Aceste
obiective trebuie să fie în primul rând măsurabile, dar și realizabile, îndeplinirea lor fiind esențială
pentru reușita până în anul 2020. Obiectivele stabilite sunt următoarele :
 rata ocupării forței de muncă a populației cu vârsta cup rinsă între 20 si 64 de ani ar trebui să
crească de la nivelul actual de 69% la cel puțin 75%. Pentru acest lucru este nevoie de o mai
mare implicare din partea femeilor, dar si a lucrătorilor în vârsta.
 investiția a 3% din PIB în cercetare -dezvoltare.
 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de 1990 si creșterea cu
20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie
 reducerea ratei de abandon școlar de la valoarea actuală de 15% la 10% și cre șterea
număr ului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 si 34 de ani care să aibă studii superioare
până în 2020. Scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din saracie prin re ducerea cu
25% a numarului cet ățenilor europeni ce au un nivel de trai inferior pragului național de
saracie.15
Cel mai recent document strategic de la nivel european, „Europa 2020” î și propune ca
Europa să devină o societatea inclusivă cu o economie durabilă bazată pe cunoa ștere și inovare.
Analiza realizată pe focus -grupurile de tip A (tiner i neangajați cu vârste cuprinse între 17 si 23 de
ani care nu sunt încadrați în muncă la momentul desfă șurării focus -grupului și nici nu au fost
încadrați anterior pe o perioadă mai mare de 6 luni) a arătat că, în ceea ce prive ște intrarea pe piața
muncii, majoritatea tinerilor, indiferent de regiunea în care locuiesc, î și doresc să lucreze pentru a -și
asigura autonomia și independența fin anciară. Referitor la momentul i ntrării pe piaț a muncii,

14 Comisia Europeană, EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o cre ștere inteligentă, ecologică și favorabilă
incluziunii, Bruxelles, 2010, pg. 5.
15 Ibidem , pp. 5 -6.

10 părerile sunt împărțit e: pe de o parte sunt cei care consideră că este necesar să se angajeze încă din
timpul facultății pentru un plus de experiență, pe de altă parte sunt tinerii care văd intrarea pe piața
muncii ca momentul definirii traseului profesional, luând î n considerare obținerea unui loc de munc ă
doar în mo mentul finalizării studiilor.16
Aproape toți participanții la focus -grupuri includ în planurile de viitor urmarea unei forme de
învățământ universitare. Cu toate acestea, tinerii consideră că desființarea școlilor profesionale și a
școlilor de arte și mese rii limitează opțiunile de angajare. În opinia acestora, aceste școli ofereau
oportunitatea unei specializări timpurii și intrarea pe piața muncii mai devreme. A șteptările pe care
tinerii le au diferă semnificativ în funcție de experiența anterioară pe pia ța muncii. Tinerii care încă
nu au avut experiențe pe piața muncii proiectează locul de muncă pe care îl vor avea la un moment
dat ca fiind suma a șteptărilor lor. Asemeni acestora, tinerii care au intrat deja pe piața muncii,
înainte de interacțiunea direc tă cu un loc de muncă, aveau proiecții și așteptări nerealiste. Cu toții
sunt de acord că în urma acestei interacțiuni, a șteptările lor s -au modificat, adaptându -se la ceea ce
piața muncii poate să ofere în realitate. 17

1.2. Oportunitățile și așteptările tine rilor de la piața muncii

În evaluarea subiectivă a locului de muncă pe care tinerii îl au sau pe care își doresc să îl
aibă, aceștia au în vedere criterii precum: siguranța locului de muncă, stresul psihologic,
remunerația, independența în luarea decizii lor, motivația intrinsecă, oportunitățile de promovare sau
intensitatea muncii. Tinerii participanți la focusuri, fie ei angajați sau nu, au considerat ca fiind
importante aproximativ aceleași condiții pe care un loc de muncă ar trebui să le îndeplinească .18
Văzut ca parte majoră a existenței, locul de muncă trebuie să asigure, în opinia tinerilor,
împlinire și siguranță materială (salariu decent, bonuri de masă, telefon, ma șină de serviciu, plată ore
suplimentare.), asta fără să pericliteze valorile indivi duale (respect față de persoană și față de munca
depusă, recunoa ștere, apreciere, promovare, corectitudine, colegialitate)19.
Tinerii care nu au avut niciun loc de muncă până la momentul discuției consideră că primul
loc de muncă pe care o să îl aibă o să fie în domeniul în care se pregătesc, o să primească salariu

16 Andrei Pop et al., Tinerii și incluziunea pe pia ța muncii. Nevoi, a șteptări, solu ții, obstacole , Asocia ția Na ționalã a
Birourilor de Consiliere pentru Cetă țeni, Bucure ști, 2010, pg. 20.
17 Ibidem , pg. 21.
18 Ibidem.
19Ibidem .

11 decent pe baza unor forme legale de angajare (contract semnat pe perioadă nedeterminată și cu timp
de lucru de 8 ore pe zi), o să aibă posibilitatea majorării salariului și a avansării pe post în funcție de
experiență. Ierarhia valorilor în ceea ce prive ste condițiile unui prim loc de muncă este similară si
pentru tinerii intrați deja pe piața muncii. Situația se schimbă atunci când intră în discuție experiența
pe care angajații au avut -o la diver sele locuri de muncă. Tinerii sunt de acord că, cel mai adesea,
așteptările și proiecțiile pe care ei și le făcuseră înainte să înceapă să muncească nu s -au realizat, ba
mai mult, au trebuit să -și reevalueze aceste a șteptări, ținând cont de data aceasta de realitatea pieței
muncii.20
Contextul economic actual și situația de pe piața forței de muncă îi determină pe tinerii
angajați să se mulțumească cu locul de muncă pe care îl au, chiar dacă acesta nu întrune ște condițiile
și nu atinge a șteptările lor. Majo ritatea este de părere că lucrurile merg înspre rău, iar criza
economică favorizează contextul în care ei sunt obligați să accepte situațiile de compromis de la
locul de muncă: lipsa criteriilor de performanță și competență, neluarea în calcul a studiilor realizate
și irelevanța cuno stințelor acumulate, nerespectarea fi șei postului și a condițiilor din contractul de
muncă, neplata orelor suplimentare, necorelarea plății cu volumul de muncă depus, nerespectarea
condițiilor de protecție a muncii.21
Siguranța locului de muncă, una dintre condițiile foarte importante pentru tinerii angajați,
este pusă în pericol de contextul actual al crizei economice. Pierderea locului de muncă reprezintă
una dintre temerile principale ale acestora în condițiile în care oferta locurilor de muncă este mult
restrânsă față de momentul intrării lor pe piața muncii.22
În ceea ce prive ste oportunitățile de angajare pe care tinerii le au în această perioadă, fie că
privim dintr -o perspectivă teoretică a celor care nu sunt încă angajați sau dintr -una practică,
pragmatică, a celor care momentan lucrează, părerea unanim acceptată este că un loc de muncă ce
poate să corespundă cerințelor, dar si pregătirii profesionale, se găse ște din ce în ce mai greu. Lipsa
unui loc de muncă anterior nu a r fi o problemă dacă curricula universitară ar acoperi deficitul de
cuno ștințe și activități practice din educație și sistemul universitar românesc ar fi corelat cu cerințele
pieței muncii.23
Indiferent de statutul ocupațional (angajat/neangajat), în ceea ce prive ște sursele de
informare pentru obținerea unui loc de muncă, tinerii sunt mai degrabă orientați în a se descurca
singuri (căutare pe internet, ziare, portaluri de joburi, târguri de profil, relații/ cuno stințe sau direct la

20 Ibidem , pg. 24.
21 Ibidem.
22 Ibidem.
23 Ibidem , pg. 27.

12 firma angajatoare) și mai puțin dispu și să apeleze la instituțiile de profil/agenții de plasare a forței de
muncă. Pentru ca oferta unui loc de muncă să fie atrăgătoare sau măcar să trezească un minim
interes pentru tineri, anunțul trebuie să conțină o serie de informații pe care acesția le consideră
importante: salariul, beneficiile acordate, posibilități de avansare, descrierea postului cu
sarcini/condiții, programul de lucru, detalii despre firmă. Tinerii au afirmat că experiența lor pe piața
muncii și, mai ales, în căutarea un ui loc de muncă i -a învățat că informațiile pe care le găse ști în
anunțuri sau pe diversele site -uri cu locuri de munc ă, cel mai adesea sunt ambigue, incomplete sau
neconforme cu realitatea.24
Există o diferen ță considerabilă între șansele unei persoane cu studii superioare și șansele
altei persoane care deține cel mult studii medii de a obține un loc de muncă. Des igur, alți factori care
influen țează șansele ocupării unui loc de muncă sunt și me diul de reziden ță și sexul, avantajul pe
piața muncii deținut d e persoanele cu studii superioare fiind mai mare în mediul urban decât în
mediul rural, în mediul rural fiind necesare persoane care lucrează în agricultură, unde nu sunt
necesare studii superioare .25
În ceea ce prive ște mediul de rezidență, aproape toți r espondenții au fost de acord că ora șul
în care locuiesc nu are capacitatea economică necesară de a le oferi oportunități de dezvoltare
profesională pe măsura a șteptărilor lor. Tendința în acest sens este de grupare regională în jurul
marilor centre urbane. În cazul regiunilor de dezvoltare Vest, Nord Vest și Centru focusul fiind pe
Cluj și Timi șoara ca ora șe care pot oferi perspective de realizare profesională, iar pentru regiunile
Sud Est, Sud Vest, Sud Muntenia, Ilfov și Bucure ști interesul fiind atras de capitală.26
O problemă identificată de tineri este că, în cea mai mare parte, oferta locurilor de muncă,
mai ales pentru perioada de vară, se adresează preponderent persoanelor necalificate, existând foarte
multe locuri de muncă sezoniere și prea puține pe perioadă nedeterminată. Singura alternativă la
această stare de fapt o reprezintă locurile de muncă din comerț, domeniu văzut ca fiind printre
singurele care mai sunt funcționale, în condițiile în care în ultima perioadă, invesțiile din producție,
industr ie, turism sunt ca si inexistente.27
Tot mai mulți absolvenți de facultate se găsesc în poziția de a nu avea un loc de muncă, fie
pentru că acestea sunt pentru necalificați ( si mai mult persoane fără studii superioare), fie pentru că
pregătirea lor este un a teoretică, iar lipsa de experiență îi defavorizează din start.

24 Ibidem , pg. 29.
25 Valeriu Frunzaru, Ocuparea forței de muncă , Politici Europene, Bucure ști, Ed. Tritonic, 2012, pg. 71.
26 Op. cit. , pg. 30.
27 Op. cit., , pg.31.

13 Indiferent de regiune, tinerii participanți la focusurile A si B mențin acela și trend al
neîncrederii în instituțiile statului și sunt de părere că cel puțin în privința măsurilor care i -ar putea
ajuta în relația lor cu piața muncii, autoritățile locale sunt mai degrabă indiferente și ineficiente.
Aceștia consideră că problematica incluziunii tinerilor și facilitatea intrării lor pe piața muncii nu se
regăse ște pe agenda multora dintre autorit ăți și multe dintre a șteptările acestora nu sunt prinse pe
lista de priorități.28
Incapacitatea autorităților locale de a acționa concret în vederea îmbunătățirii ofertei de
muncă și a stopării migrației contribuie la menținerea unui sentiment de apartenen ță la comunitatea
din care fac parte foarte slab dezvoltat. Această situație creează premisele părăsirii comunității
locale și îndreptarea către comunitățile mai dezvoltate din țară sau din străinătate.29
Existența centrelor de consiliere vocațională este percepută ca o nevoie, dar opiniile diferă în
ceea ce prive ște instituțiile care ar trebui să le găzduiască. Școlile sunt instituțiile cel mai des
menționate în care ar trebui să existe astfel de centre; mai mult, a fost identificată chiar necesitatea
unei propuneri legislative care să prevadă obligativitatea funcționării în fiecare unitate de învățământ
a unui birou de consiliere vocațională/ profesională. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM),
Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM, AJOFM, ALOFM) și ONG -urile sunt, de
asemeanea, menționate ca instituții care ar trebui să ofere servicii de consiliere vocațională pentru
tineret.30
O problemă identificată este existența „doar pe hârtie” a unor astfel de centre de consiliere
vocațională, în cazul lor, autoritățile având datoria de a se asigura că funcționează și îsi îndeplinesc
obiectivele. Alte obstacole în buna funcționare a centrelor de consilere sunt lipsa resurselor umane și
financiare, lipsa de interes și neimplicarea autorităților publice respon sabile. Legat de resursele
umane există și problema lipsei de motivare a speciali stilor în consiliere de a munci în instituții
publice din cauza salariilor mici.31
Tinerii resimt ca fiind cele mai importante nevoia de consiliere vocațională, facilitarea
contactului cu piața muncii încă din perioada de școlarizare (parteneriate între universități si
instituțiile publice) și reforma instituțională (indiferent de instituția avută în vedere) din perspectiva
vizibilității locurilor de muncă care urmează a fi sco ase la concurs.
Soluțiile pentru nevoile tinerilor în ceea ce privește incluziunea lor pe piața muncii țin fie de
responsabilitatea autorităților de la nivel local, fie de implicarea și acțiunea individuală. În ceea ce

28 Op. cit. , pg. 37.
29 Op. cit..
30 Op. cit., pg. 44.
31 Op. cit..

14 privește acțiunea individuală este important de precizat importan ța capacității individului de a
acumula rapid informații, de a învăța per manent pentru a căpăta experien ță și de a fi capabil să țină
pasul cu de zvoltarea rapidă a tehnologiei. Absolvenții trebuie să fie c apabili să descopere, s ă înve țe,
să vorbească, dar și să asculte, să culeagă informații din mai multe domenii și să le aplice la
momentul potrivit .32
În acest context, UE și -a propus dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere, fapt ce
implică acordarea unei atenții deosebite studiilor . Pentru a putea face fa ță competiției globale,
fiecare stat trebuie să se adapteze rapid la schimbările tehnologice. Pentr u a evita sărăcia, fiecare
cetățean trebuie să se asigure încă de la intrarea pe piața muncii că a găsit locul de muncă
corespunzător capacitătilor și aptitudinilor sale, că are un loc de muncă într -o economie bazată pe
cunoaștere și că are posibilitatea de a urma de -a lungul carierei diverse cursuri de pregătire care să îl
ajute la dezvoltarea profesională .33

1.3. Educație și succes în carieră – delimitări conceptuale

Mai întâi, este necesară definiriea termenului ,,educație” pentru a înțelege legătura dintre aceasta și o
viață împlinită, mai ales pe plan profesional, a tânărului absolvent de studii superioare, dar și
importan ța pe care educația o are în viața oricărui individ. Prin urmare, termenul educație provine
din latină, din cuvântul educatio, și reprezintă procesul prin care individul se hrănește cu idei, scopul
fiind trecerea ființei umane din starea sa naturală, infer ioară, la starea culturală, superioară. În sens
social, educația este văzută ca ,,unul dintre mecanismele create de către societate în vederea
perpetuării sale”.
Educația, percepută ca o învestiție în om, este alcătuită dintr -un complex de factori ce con tribuie la
educarea și evoluția individului. Printre aceștia se află: familia, biserica, mediul social, mass -media,
instituțiile culturale, școala, aceasta din urmă ocupând locul cel mai important, fiind văzută ca
,,principala instituție socială specializa tă în pregătirea oamenilor prin muncă și viață”.
Școala reprezintă locul central în procesul de educare al individului, însă pe lângă responsabilitățile
acesteia mai există și capacitatea de autoeducare a individului ce presupune motivația intrinsecă a
învățării și capacitatea de a munci individual, împreună servind la o evoluție pozitivă a vieții
individului.

32 Op. cit., pg. 57.
33 Valeriu Frunzaru, Ocuparea forței de muncă , Politici Europene, Bucure ști, Ed. Tritonic, 2012, pg. 69.

15 Educația este văzută ca un proces de învățare continuu ce contribuie la evoluția unei persoane și la
dezvoltarea sa ca ființă socioumana. Potrivit lui Ioan Cerghit, educația este văzută ca acțiune de
transformare, de conducere și acțiune socială. Educația este privită ,,ca un proces de înzestrare a
ființei umane cu cunoștine, comportamente, atitudini, sentimente și capacități necesare integrării ei
în viața socială”, tratând omul ca subiect activ, ce acționează asupra societății, iar odată cu
schimbările apărute în societate apar și schimbări la nivelul personalității individului educat..
Educației îi sunt atribuite mai mult funcții, însă cele mai importante și utile din punct de vedere
profesional sunt funcția profesional -economică, ce acționează asupra pregătirii individului pentru
piața muncii, și funcția cultural -artistică, ce presupune învățarea limbilor străine, în ziua de azi
cunoașterea limb ilor străine fiind obligatorie în obținerea unui loc de muncă bine plătit.
Scopul educației nu este reprezentat de obținerea unei diplome la terminarea studiilor superioare, ci
la competențele care îi garantează tânărului o integrare rapidă și eficientă p e piața muncii, fiind
urmărită astfel obținerea unei educații de calitate.
Educația trebuie să dezvolte noi orizonturi, să dezvolte capacitatea individului de a judeca si de a
critica în raport cu propriile cunostințe, educația ajutând individul să se va lorifice, iar cu
perseverență și multă muncă să reușească să atingă succesul în viața profesională.
Pentru a înțelege mai bine legătura dintre educație și succes, este necesar să înțelegem delimitările
conceptuale ale termenului ,,succes”. De cele mai mult e ori succesul este asociat stării de bine,
puterii, banilor. Unii oameni îl caută toată viața, alții se mulțumesc cu locul de muncă pe care îl au și
cu un trai decent, iar alții, din puternica dorință de a -l avea, ajung pur si simplu să înnebunească din
cauza acestei obsesii.
Unii oameni definesc succesul raportându -se la valoarea materială a lucrurilor, considerând că cu cât
au mai mulți bani, case și mașini, cu atât au mai mult succes în viață. Alții măsoară succesul în
timpul liber care le rămâne după programul de lucru, timp pe care îl petrec cu cei apropiați. Aceștia
caută bunăstarea atât la locul de muncă, cât și în familie. Încearcă să aibă succes în carieră, însă fără
a-și neglija familia. Pentru aceștia din urmă, succesul are și o valoare afectivă , emoțională, și nu
numai materială..
Succesul în carieră pentru unii oameni înseamnă plăcerea de a merge la locul de muncă, de a -și
desfășura activitățile cu pasiune, de a fi satisfăcuți de locul de muncă pe care îl au. Aceștia se
consideră oameni de suc ces atunci când ajung să câștige bani din plăcere, din interes pentru
proiectele pe care le dezvoltă. Deși studiilor trebuie să le acordăm o mare importanță, există multe
persoane care reușesc să își clădească o carieră dintr -o pasiune, care sunt orientate spre un anumit
domeniu, crescându -și nivelul de viață prin îmbinarea satisfacției personale cu satisfacția

16 profesională. Cu toate acestea, este important ca tânărul să se simtă orientat către un anumit
domeniu, să învețe în continuare, să muncească și să îsi dezvolte prin intermediul educației
abilitățile cu care a fost înzestrat.
Cariera este văzută ca procesul prin care trece un individ de -a lungul vieții sale profesionale.
Este o succesiune evolutivă de activități profesionale și funcții deținute înt r-o anumită organizație în
urma cărora persoana își dezvoltă anumite aptitudini, calități, cunoștințe ce îi servesc la
îmbunătățirea vieții sale profesionale.
Întrebați de ce se tem cu privire la cariera pe care o vor urma, tinerii s -au referit la îngrijo rarea în
ceea ce priveste educația, la securitate și satisfacție, dar și la teama de eșec și angajament. În ceea ce
privește educația, tinerii sunt preocupați de terminarea studiilor cu note mari, de volumul mare de
cunoștințe cerut de angajator și de inab ilitatea lor de a atinge standardele înalte stabilite de
majoritatea angajatorilor.
Siguranța locului de muncă este un alt aspect pentru care tinerii sunt îngrijorați, aceștia fiind
preocupări de obstacolele profesionale, financiare și fizice care le pot amenința siguranța locului de
muncă. Tinerilor de multe ori le este frică să ia decizii, să facă numite alegeri care le pot marca
viitorul profesional, uneori temându -se de a ieși din zona de comfort, de dificultatea părăsirii
mediului familial pentru a po rni în atingerea scopurilor profesionale, atâta timp cât mediul care îi
asteaptă nu le conferă siguranța dorită, piața muncii fiind un mediu imprevizibil. De asemenea,
oricât de înalt ar fi nivelul de educație pe care îl au, mulți tineri se tem de șomajul temporar, de
pierderea locului de munca sau de incapacitatea de a se întreține singuri, bazându -se doar pe salariul
primit, care de cele mai multe ori, la începutul carierei, este destul de mic pentru a acoperi toate
costurile nevoilor primare, dar și secu ndare.
Satisfacția oferită de un anumit loc de muncă este un alt aspect care îi preocupă pe tineri, acestia de
multe ori lasându -se descurajați de numărul mare de ore pe care trebuie să îl petreacă la locul de
muncă, de stresul la care sunt supuși din cau za anumitor responsabilități, de timpul scurt care nu le
va mai permite să se ocupe și de alte activități. În plus, mulți tineri se tem de monotonia ce rezultă
din executarea aceleiasi activități zi de zi, de eșecul în a obține locul de muncă dorit și posi bilitatea
de a fi prins într -un loc de muncă ce nu le oferă satisfacția dorită, ci doar câștig material, neajungând
să aibă o carieră satisfăcătoare pe termen lung.
Cu toate că tinerii îsi doresc o carieră de succes și cei mai mulți dintre aceștia sunt co nștienți de
educația primită și de capacitățile intelectuale pe care le posedă, ei totuși își fac griji pentru
provocările pe care un loc de muncă le presupune, temându -se de sarcinile grele date de șefi, de
greșelile pe care le pot comite, de eșecul propr iu-zis, de posibilitatea de a -și dezamăgi superiorii.

17 Luând în considerare factorul comun în atingerea succesului, și anume locul de muncă pe care
oamenii îl au și cariera pe care o dezvoltă, putem observa importanța educației în atingerea
succesului. Ocu pând un loc important în atingerea succesului, chiar dacă este alăturat mai multor
factori (pasiune, satisfacție personală), câștigul material este determinat de ocuparea unui loc de
muncă foarte bun, care necesită cunoștințe vaste, educație la un nivel în alt și încredere de sine.
Observând aceste lucruri, putem sublinia importanța educației în atingerea succesului, sub toate
formele sale.

18 Capitolul 2. Proiect de management privind absortia tinerilor
absolventi pe piata muncii la ,,C.N. Carol I”

2.1. Implicarea societății în educația tinerilor

Importanța acordată educației este foarte mare, cre șterea economică și crearea de locuri de
muncă fiind strâns legate de educația și formarea profesională a tinerilor, dar mai de grabă de
cuno ștințele, aptitudinile și competențele dobândite de ace știa, decât de timpul petrecut în școală sau
diploma obținută, reu șita trebuind ,, să fie determinată de rezultatele învățării”.34 Numai prin educație
și formare profesională se poate ajunge la o cre ștere economică în Europa, la sporirea productivității
și la îmbunătățirea locurilor de muncă.35
Europa a devenit o societate în care cel mai mult se pune accentul pe cuno ștințe, în acest sens
combinându -se performanțele economice cu dezvoltarea so cială. S -a estimat astfel că pentru
ocuparea a aproape 50% din locurile de muncă se cer studii superioare, doar 40% cerând studii
liceale și 15% cuno ștințe minime, de bază, asta însemnând un declin dramatic pentru cei ce au un
nivel de educație scăzut. Ast fel, este esențial să fie luate măsuri pentru cre șterea nivelului de
cuno ștințe ce să permită accesul la piața muncii. Angajarea tinerilor și productivitatea sunt strâns
legate de inovație și educație, în scopul atingerii celui mai înalt nivel economic. Fo rța de muncă
trebuie să fie antrenată și educată pentru a face față nevoilor pieței de muncă moderne și cererilor
tehnologice ce sunt într -o continuă mi șcare și dezvoltare. Educația, cuno ștințele și aptitudinile
influențează creativitatea, inovația și adap tabilitatea unui individ la un nou loc de muncă, fiind
necesar pentru o societate ca pregătirea educațională să fie accesibilă tuturor, ca fiecare să aibă o
șansă la o carieră de succes. 36
Forța de muncă generată de educație, pregătire, experiență și învă țare are un impact pozitiv
asupra dezvoltării economice. Investițiile în educație și pregătire profesională, dar și în însu șirea

34 Comisia European ă, Comu nicare a comisiei c ătre parlamentul European , consiliu, comitetul economic și social
European și comitetul regiunilor , 2012, pg. 8, Disponibil online:
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0582:FIN:RO:PDF , data acce sării 13.04.2015
35 Ibidem , pg. 19
36 Manfred Tessaring et al, Vocational education and training – key to the future , Cedefop synthesis of the Maastricht
Study, 2010, pp. 4 -5.

19 cuno ștințelor determină prosperitatea economică, dar și îmbunătățirea vieții individuale și a
statusului social.37
Educația, ca parte din categoria bunurilor sociale dezirabile, oferă tânărului avantaje atât
individuale, cât și beneficii sociale. De si educația este importantă pentru dezvoltarea individuală,
William K. Cummings atrage atenția asupra lipsurilor școlii în forma ei cla sică, susținând că
adolescenții de cele mai multe ori sunt plictisiți de școală, de sistemul de învațământ bazat pe
dimensiunea teoretică, care mai nou este supus cri ticilor, accentul fiind pus pe ,, învățare prin
experiența practică și muncă”.38
Măsurile pe care statul ar trebui să le ia cu privire la șansele tinerilor de a -și găsi un loc de
muncă ar trebui să asigure aranjamente contractuale flexibile și de încredere, strategii de învățare,
politici ale pieței de muncă și sisteme de securitate socială moder ne. Situația dificilă a integrării
tinerilor pe piața muncii, calitatea joburilor pe care ace știa le pot obține la terminarea facultății, dar
și securitatea schimbării locului de muncă sunt subiecte larg dezbătute de către cele mai multe state
europene.39
Puterea oferită tinerilor și crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea aptitudinilor
acestora sunt necesare pentru dezvoltarea economică și socială a fiecărei țări. Cu toate acestea,
numărul elevilor care din cauza sărăciei sau sănătății precare aj ung să abandoneze studiile este din
ce în ce mai mare. Ținând cont de aceste aspecte, societatea ar trebui să ia măsurile necesare pentru
îmbunătățirea situației, fiind necesară și con știentizarea schimburilor demografice care arată că
tinerii trebuie să p oarte costurile crescute ale îmbătrânirii populației.40
Educația este hotărâtoare pentru trecerea tinerilor de la statutul de student la cel de angajat si
pentru integrarea în societate. Cu toate astea, un număr semnificativ de tineri abandonează studiile
fără a fi dobândit cuno stințele necesare unei tranziții lente pe piața muncii.41
Șomajul tinerilor de multe ori se transformă în șomaj pe un timp mult mai îndelungat (peste
50% din șomeri au între 25 si 29 de ani). O mulțime de absolvenți de studii superioa re găsesc
dificilă găsirea unui loc de muncă, numărul celor care acceptă un post care nu corespunde
calificărilor și capacităților lor fiind tot mai mare. În ace st caz, poate fi vorba de locuri de munc ă
temporare sau part-time, în orice caz, locuri de munc ă prost plătite în raport cu pregătirea lor

37 Ibidem , pg. 34
38 Loredana Ivan et al., ,,Decizia de a alege o facultate: ra ționalitate sau condi ționare”, Revis ta rom ână de comunicare și
relații publice , nr. 14, 2008, pg. 84.
39 Simona Sava , ,,Flexicurity policies as integrative approaches to facilitate better situation of young people on the
labour market ” , Revis ta rom ână de com unicare și relații publice , nr. 14, 2008, pg. 31 .
40 Ibidem .
41 Ibidem , pg. 32 .

20 educațională. Luând în considerare rezultatele studiilor, o pătrime din tineri iau în considerare
posibilitatea de a lucra în străinătate (27%), în timp ce doar 21% consideră că ar avea șanse mai mari
de a se rea liza pe plan professional în România, decât în străinătate.42

2.2. Importanța educației în dezvoltarea unei cariere profesionale de succes

Mulți se întreabă de ce educația este atât de importantă în viața unui om. În timp ce unii se
gândesc că pot munci imediat după terminarea liceului, alții vor să î și continue studiile, urmând
astfel o facultate. Avantajele oferite de un loc de muncă încă din timpul facultății sunt multiple,
printre acestea numărându -se: adaptarea lucrului în echipă, organizarea mult m ai riguroasă a stil ului
de viață deoarece un loc de muncă implică un program fix, responsabilitățile asumate care ajută la
maturizarea tânărului și la o mai bună manageriere a banilor, dar și la valorificarea acestora, atâta
timp cât sunt câ știgați prin mu ncă proprie. Cu siguranță că este posibilă ocuparea unui loc de muncă
și fără studii superioare, însă acei oameni care vor să aibă un loc de muncă cât mai bun și un câ știg
material cât mai mare, cu certitudine au nevoie de educație.43
Educația nu serve ște numai la obținerea unui loc de muncă mai mult decât satisfăcător sau la
câștigul material, ci și la obținerea încrederii de sine. Spre deosebire de oamenii cu o educație înaltă,
cei care nu au pus accentul pe educație se simt de cele mai multe ori inferior i, neîncre zători în
propriile puteri, sim țindu -se incapabili de a face anumite lucruri pe care ceilalți le pot face. Sigur că
nu toată lumea știe toate lucrurile care există în lume și trebuie să existe și diferențe între oameni,
însă toată lumea ar trebui să aibă încredere în propria persoană, încredere ce se poate dobândi numai
prin intermediul educației..44
Persoanele educate sunt con știente că angajatorul întotdeauna va alege o persoană educată în
detrimentul uneia care are doar studiile liceale, de exem plu, astfel fiind mult mai încrezători că vor
obține un anumit loc de muncă, bazându -se pe educație. Încrederea de sine este importantă în viață
în toate lucrurile pe care le facem sau activitățile în care ne implicăm, însă are un mare impact
asupra vieții profectionale, ajutându -ne la obținerea rezultatelor dorite, succesul din viața
profesională rasfrângându -se, cu siguranță, și asupra vieții personale.45

42 Ibidem , pg. 33 .
43 Kandace Cottrell , The importance of education , 02, 2011,Disponibil online: www.studymode.com ,, pg. 7 , data
acces ării 13.04.2013.
44 Ibidem .
45 Ibidem

21 Educația îi permite omului să se adapteze întotdeauna la evoluția și la schimbările societății,
putând face față exigentelor acesteia, potrivit lui Gaston Berger, sfâr șitul studiior fiind începutul
vieții, fiind o nouă șansă. A șadar, pe baza cuno ștințelor dobândite, omul educat se poate dezvolta
atât din punct de vedere personal, cât și profesional, obțin ând rezultate cu un efect pozitiv asupra
evoluției sale.46
Este important ca tânărul să învețe să fie propriul să manager, să fie realist în ceea ce prive ște
cuno ștințele și resursele proprii, să î și traseze clar obiectivele și să elaboreze proiecte cu o de limitare
temporală precisă (pe termen scurt, mediu, lung). Urmărindu -se valorificarea potențialului fiecărui
elev/student și egalitatea șanselor acestora, școala devine responsabilă de evoluția tânărului pe care
îl educă.47

2.3. Orientarea elevului în car iera profesională

Pentru a avea succes în carieră tânărul trebuie să se perfecționeze într -un anumit domeniu, să
fie îndrumat de educator/ profesor, acesta din urmă contribuind astfel atât la educația și dezvoltarea
tânărului, cât și la evoluția societă ții.48 Cu siguranță, este important să dețină cuno ștințe generale cât
mai vaste din domenii diferite, însă este necesar să pună accent pe aptitudinile sale cele mai
importante, care îl pot ajuta să î și atingă scopurile în obținerea unei vieți profesionale s atisfăcătoare.
De exemplu, în ultimii ani se pune tot mai mult accentul pe comunicare, tinerii alegând să urmeze
studii universitare din acest domeniu atât de cuprinzător. Însă, este important de precizat că există
diferențe fundamentale între profesiile p e care tinerii le pot urma din acest sector. De exemplu, când
discutăm despre comunicare este inevitabil de precizat distincția dintre cele două tipuri de
profesioni ști, si anume: jurnalistul și relaționistul. Elementul comun este reprezentat de materia
primă utilizată de cei doi, și anume informația. Atât jurnalistul, cât și relaționistul se raportează la
opinia publică prin intermediul informației, această fiind ,,un element de construcție a o piniei
publice”.49 Este necesară veridicitatea informației în ambele cazuri, aceasta fiind oferită publicului,
diferența constând în faptul că, în timp ce jurnalistul trebuie să o livreze cât mai rapid, poate chiar în

46 Ibidem
47 Ibidem, pg. 30
48Guranda, Mihaela, Pedagogia – stiință a educa ției, Disponibil online:
http://www.afahc.ro /invatamant/manag/Fundamente%20pentru%20o%20stiinta%20a%20educatiei.pdf ., data accesării
13.04.2015 , pg. 29
49 Loredana Ivan et al. , ,,Decizia de a alege o facultate: ra ționalitate sau condi ționare”, Revis ta rom ână de comunicare și
relații publice nr. 14, 2008, pg. 13.

22 timp real, relaționistul trebuie să țin ă cont de avantajul pe care aceasta îl prezintă pentru imaginea
organizației, fiind necesar să fie în serviciul firmei, companiei, instituției.50
Pentru a lua o decizie corectă în ceea ce prive ște cariera pe care dore ște să o urmeze este bine
ca tânărul să poată lua contact direct cu piața muncii prin intermediul scolii, pentru a putea analiza
mediul în care urmează să intre la terminarea studiilor și pentru a putea să ia o decizie cât mai bună
pentru viitorul său. În acest sens, școlile române ști ar trebu i să le permită elevilor vizite la
angajatorii locali cu scopul de a putea intra în contact direct cu condițiile de muncă din fabrici si
birouri. Experiența de muncă dobândită în urma unei perioade de practică este de asemenea
importantă pentru îndrumarea tânărului către o carieră profesională.51
Prin intermediul antreprenoriatului , tinerii pot afla care sunt abilitățile și calitățile cheie pe
care trebuie să și le dezvolte pentru a putea intra în câ mpul muncii, printre aceste afl ându -se
abilitățile de comun icare, de rezolvare a problemelor nea șteptate, lucrul în echipă și spiritul de
inițiativă. Parteneriatele între scoli și mediul de afaceri local pot reprezenta reale oportunități pentru
tineri de a intra pe piața muncii, iar completarea CV -ului alături de un îndrumător și simularea unor
interviuri de angajare sunt esențiale pentru elevi pentru a învăța să î și pună în evidență calitățile,
abilitățile profesionale și academice dobândite în școală pentru a putea face față mai bine c erințelor
viitorilor angajat ori. Toate aceste practici pentru tineri care încă nu au luat contac t cu piața muncii,
acestea ajut ându -i să înțeleagă mai bine acest mediu și să se pregătească pentru provocările care îi
asteaptă pe piața muncii.52 Din acest punct de vedere educația pentru carieră este importantă pentru
adolescenți, aceasta fiind perioada de încercări, incertitudini, decizii, vârsta la care tânărul încearcă
să își dea seamă de ce i se potrive ște și de ce î și dore ște cu adevărat.53
Alegerea unei cariere de urmat este un pas i mportant în trecerea de la adolescență la
maturitate, la a fi o parte din oamenii care au intrat pe piața muncii. În această etapă, tinerii î și
analizează propriile interese, abilități și oportunități și acceptă sau refuză anumite șanse care li se
oferă, c onsiderând că nu li se potrivesc. De asemenea, de multe ori le este teamă de compromisuri,
le este teamă că trebuie să renunțe la locuri de muncă atractive, dar mai puțin fezabile, pentru a le
acceptă pe acelea care sunt mai practice și mai u șor de obținut .54

50 Ibidem.
51 Linda Stevenson (coord.) et al., Orientarea in cariera, ghid pentru profesori , Ed. Atelier didactic, Bucure ști, 2007, pp.
41-42.
52 Ibidem.
53 Mircea Miclea (coord.) et al. , Consiliere și orientare , Ed. ASCR, Cluj, 2004, pg. 12 .
54 Peter Creed et al., ,,Compromise, well -being, and action behaviors in young adults in career transition ”, Journal of
Career Assessment , nr. 21 (I), pp. 3 -19, 2013, pg. 3 .

23 Pentru a ajunge la scopul propus, tânărul aflat în procesul de formare al unei cariere trebuie
să facă și compromisuri, reprezentate prin mici schimbări în comportamentul său. Fiind dispus la
aceste compromisuri demonstrează cât este de motivat și deci s să î și atingă scopul și să urmeze
cariera dorită. Însă, este important ca tânărul să ajungă la compromisuri atunci când este necesar, să
fie compromisuri cu adevărat utile și necesare atingerii unui scop realizabil și bine definit, ce face
parte din plan ul stabilit pentru formarea unei cariere. Acest plan trebuie să conțină scopul,
obiectivele, strategii de atingere a obiectivelor, sarcinile, obligațiile și termenele limita ce trebuie
respectate. Planificarea carierei este strâns legată de beneficiile obț inute dintr -o activitate de succe s,
fiind pasul cel mai important de urmat pentru obținerea acestuia. Această explorare a carierei este un
proces de lungă durată ce implică strângerea informațiilor relevante, a cuno stințelor vaste si implică
o cunoa ștere b ună a sinelui, a intereselor și valorilor proprii, dar și a mediului înconjurător, a
oportunităților de angajare, a informațiilor despre educație și formare profesională.55

Studiu de caz:
Cercetare privind importan ța educa ției din perspectiva adolescen ților la ,, C.N.
Carol I ’’

2.4.1. Scopul și obiectivele cercet ării

Studiind literatura de specialitate am aflat că incluziunea tinerilor pe piața muncii depinde în
mare parte de educația lor, educația permiț ându-i individului să se adapteze întotdeauna la
schimbările și la evoluția societății. De asemenea, educația îi sporește omului capacitatea de a se
integra rapid și eficient pe piața muncii, dezvolt ându-i abilitatea de a judeca în raport cu propriile
cunoștințe și convingeri.
Mi-am propus să realizez o cercetare, ce a avut ca subiecți elevi de liceu, prin care să aflu
opinia acestora cu privire la rolul educației în formarea lor profesională. Scopul cercetării a fost de a
afla ce rol are educația, din perspectiva adolescenților, în pregătirea lor profe sională. Analizând
informațiile din literatura de specialitate, mi -am propus să aflu dacă, pentru elevii de liceu, educația
este atât de importantă pentru obținerea unei cariere de succes așa cum autorii care au dezbătut acest
subiect susțin că este.

55 Ibidem , pp. 5 -6.

24 Unul dintre obiectivele cercetării a fost acela de a afla dacă adolescenții consideră educația
importantă pentru intrarea pe piața muncii și dacă aceștia conștientizează valoarea studiilor
superioare în contextul unei economii bazate pe cunoaștere. De asemene a, am urmărit să aflu cine îi
ajută pe adolescenți să se orienteze în alegerea carierei profesionale și care sunt factorii care le
influențează cariera profesională.
Am pornit cercetarea de la urmatoarele ipoteze:
1. Cu cât elevii consideră studiile mai im portante, cu atât acordă mai mult timp
pregătirii pentru școală..
2. Cu cât prezența la ore este mai ridicată, cu atât media generală obținută este mai
mare.
3. Cu cât este mai importantă educația pentru adolescent, cu atât sunt mai mari șansele
de a avea o carieră profesională de succes .

2.4.2. Rezultatele cercetării

Pentru a afla ce rol are educația, din perspectiva elevilor de liceu, în pregătirea lor
profesională, am realizat o anchetă sociologică bazată pe tehnica chestionarului. Ins trumentul de
cercetare folosit, chestionarul, a avut 18 întrebări. Am utilizat un eșantion de conveniență, folosind
astfel o eșantionare nep robabilistic ă. Prin urmare, au fost alese 3 clase din cadrul unui liceu din
Craiova, două cu profil uman și una cu profil real, n umărul responden ților de clasa a XI -a fiind de
100. Eșantionul este compus în majoritate de persoane de sex feminin, de eleve (79%), și numai
21% elevi de sex masculin, după cum reiese din T abelul 1.
Tabel ul 1. Eșantionul folosit
Frecv. %
Feminin 79 79.0
Masculin 21 21.0
Total 100 100.0

La prima întrebare din chestionar elevii au fost rugați să spună cât este de important să
urmezi o facultate pentru a reuși în viață. Cu privire la importanța urmării unei facultăți, 69% dintre
responden ți au afirmat c ă este foarte important să urmeze o facultate, 27% au afirmat că este
important, iar 4% oarecum importan t, după cum se poate o bserva în Figura 1. Un lucru remarcabil

25 este faptul că nici un elev nu a ales una dintre variantele „Puțin important” sau „Deloc i mportant”.
Acest lucru denotă faptul că , în viziunea elevilor , facultatea joacă un rol foarte important, studiile
super ioare ajut ându-i să aibă o viaț ă profesională cel puțin satisfăcătoare.

Figura 1. Pentru a reu și în via ță, crezi c ă este important să urmezi o facultate?

În tabelul de mai jos putem observa că fetele consideră foarte importantă urmarea unei
facultăți pentru a reuși în viață, în proporție de 70%, față de băieți, 61%. Răspunsul care indică cel
mai scăzut nivel de importanță acordat st udiilor superioare este „Oarecum important”, răspu ns dat
de 5.1% dintre responden ții de sex feminin.

Tabelul 2. Importan ța acordat ă studiilor în func ție de sexul respondentului

Baza: 100 (total esantion) Sexul respondentului
Total
Feminin Masculin
Pentru a reuși în
viață, crezi că
este important să
urmezi o
facultate? Foarte
important Count 56 13 69
% 70.9% 61.9% 69.0%
Important Count 19 8 27
% 24.1% 38.1% 27.0%
Oarecum
important Count 4 0 4
% 5.1% .0% 4.0%
Putin important Count 0 0 0
% 0.0% 0.0% 0.0%
Deloc important Count 0 0 0
% 0.0% 0.0% 0.0%
Total 79 21 100
100.0% 100.0% 100.0%

26 Respondenț ii au fost rugați să aleagă, dintr -o serie de caracteristici, pe acelea pe care le
consideră cele mai importante pentru a reuși în vi ață. Măsurarea s -a făcut pe o scală de la 1 la 5,
unde 1 înseamnă ,, Deloc important”, iar 5 înseamnă ,, Foarte important”, iar seria de caracteristici
include: ambiția, credința în Dumnezeu, educația, familia unită, inteligența, hărnicia, norocul și
relații le.
Referitor la ambiție, majoritatea resp ondenților (77%) a considerat că ambiția este foarte
importantă, î n timp ce doa r 1% din respondenți o consideră puțin importantă . În ceea ce privește
credința în Dumnezeu, procentul este mai scăzut, numai 15% din tre elevi considerând religia foarte
importantă, și 10% dintre elevi considerând -o deloc importantă.
Analizând Figura 2 putem afirma că elevii acordă o importanță mult mai mare ambiției,
inteligenței și familiei, acești trei factori fiind considerați cei mai importanți pentru a reuși în viață.
Prin urmare, 77% dintre respondenț i afirmă că ambiția este foarte importantă pentru a reuși
în viață, urmată de inteligență, cu 56 de procente.

Figura 2. Pentru a reu și în viață, cat de important este ca o pers oană sa aibă […]

La cea de -a treia întrebare respondenții au trebuit să precizeze numărul de ore pe care îl
dedică zilnic pentru anumit e activități. Analizând graficul de mai jos (Figura 3) putem observa că cel
mai mult timp îl dedică navigării pe Interne t, 21% dintre respondenți afirmând că navighează pe
Internet mai mult de 4 ore pe zi, 29% navighează pe Internet 3 -4 ore, 36% petrec mai puțin de o oră
pe zi navigând pe Internet, în timp ce numai 1% afirmă că nu acordă timp acestei activități.
Întâlnirea cu prietenii este o altă activitate căreia adolescenții îi dedica destul timp, aproape jumătate
din respondenți (48%) afirmând că petrec aproximativ 1 -2 pe zi cu prietenii.

27 Chiar dacă navighează mult pe Internet, respondenții nu acordă mult timp jocurilor pe
calculator, mai mult de jumătate din ei (54%) afirmând că nu acordă timp jocurilor pe calculator.

Figura 3. De obicei, cât timp dedici zilnic pentru […]?

Întrebați care sunt sursele de informații pe care le consideră cele mai utile pentru formarea
sau îmbogățirea culturii generale, cei mai mulți elevi (61%) au afirmat că Internetul îi ajută cel mai
mult să aibă cultură g enerală, pe locul al doilea aflâ ndu-se informațiile de la școală, cu un procent de
36%. În tabelul de mai jos putem observa că 47 d e fete consideră Internetul cea mai utilă sursă de
informare, în timp ce doar 14 băieți sunt de această părere.

Tabelul 3. Sursele de informa ții utile pentru îmbogățirea culturii generale
Baza: 100 (total
esantion) Sexul respondentului
Total
feminin masculin
Internetul 47 14 61
Radioul 0 0 0
Informatiile de la scoala 30 6 36
Televizorul 2 0 2
Ziarele/revistele 0 1 1
Total 79 21 100

Chiar dacă numărul băieților care consideră Internetul cea mai utilă sursă de informare este
mai mic decât numărul fetelor, procentul este mai mare (66% băie ți, 59% fete), acest fapt datorâ ndu-
se numărului mic de băieți din eșantion în comparați e cu numărul fetelor. (Tabelul 4 )

28 Tabelul 4. Sursele de informa ții utile pentru îmbogățirea culturii generale in functir de s exul
respondentului

Cu privire la planurile de viitor ale adolescenților după terminarea li ceului put em observa, în
figura de mai jos (Figura 4 ), că majoritatea respondenți lor (79%) și -a exprimat dorința de a da la o
facultate din țară, doar 10% din respondenți dorind să urmeze o facultate în straintate. Și în ceea ce
privește dorința de angajare există o diferență între numărul respondenților care doresc să se
angajeze în R omânia și cel al respondenților care doresc să se angajeze în străinătate. Prin urmare,
după cum putem observa în tabelul de mai jos, 19% doresc cu siguranță să se angajeze în România,
în timp ce 39% iau în calcul această posibilitate numai în anumite cond iții. În ceea ce privește
angajarea în străinătate, 17% dintre respondenți își doresc cu siguranță să se angajeze în străinătate,
în timp ce 31% și -ar dori acest lucru numai în anumite condiții.
Putem observa că numărul elevilor care nu își doresc să studi eze sau să lucreze în străinătate
este mai mare decat cel al elevilor care nu își doresc să studieze în țară, respectiv să se angajeze în
România. Ast fel, putem observa că, deși în România atât șansele de angajare, cât și salariile sunt
mult mai mici decât în străinătate, elevii români aleg să studieze și să se angajeze în țară, cei mai
mulți refuzând să urmeze o facultate în străinătate sau să se angajeze în afara țării.
Baza: 100 (total
esantion) Sexul
respondentului Total
feminin masculin
Internetul 47 14 61
59.5% 66.7% 61.0%
Radioul 0 0 0
0.00% 0.00% 0.00%
Informatiile de la scoala 30 6 36
38.0% 28.6% 36.0%
Televizorul 2 0 2
2.5% .0% 2.0%
Ziarele/revistele 0 1 1
.0% 4.8% 1.0%
Total 79 21 100
100.0% 100.0% 100.0%

29

Figura 4. Planurile elevilor la terminarea liceului

Alegerea unei facultăți este u na din cele mai importante decizii pe care un adolescent le
poate lua, mai ales atunci când este vorba de un adolescent care acordă mare importanță studiilor.
Prin urmare, această decizie poate fi influențată de anumite persoane din viața adolescentului, a cesta
ținând sau nu cont de părerile persoanelor cu care interacționează. Așadar, analizând rezultate le
tabelului de mai jos (Tabelul 5 ) putem observa că cei mai mulți elevi (41%) țin cont de părerea
familiei atunci când trebuie să decidă ce facultate să u rmeze, aceștia considerând că într -o foarte
mare măsură tânărul ar trebui să se consulte cu familia atunci când alege ce facultate să urmeze,
numai 3% dintre respondenți acordând un minim de importanță acestui lucru și susținând că doar
într-o mică măsură ar trebui să se consulte cu familia atunci când trebuie să aleagă ce facultate să
urmeze. Cel mai probabil tinerii se bazează pe sprijinul familiei, atât moral, cât și material, acesta
fiind motivul pentru care acordă o așa mare importanț ă părerii acesteia .
În al doilea rând, adolescenții (38%) se bazează în mare măsură și pe părerea prietenilor /
cunoscuților studenți. Acest lucru poate fi pus pe baza faptului că persoanele de aproximativ aceasi
vârsta, sau mai ales persoanele care deja urmează o facultate le pot oferi informații cu privire la
sistemul de învățământ superior și, de asemenea, îi pot sfătui din propria experiență.

30 Tabelul 5. Cu cine ar trebui să se consulte un tanăr atunci când alege să urmeze o facultate?

Întrebarea 7 a fost una deschisă, respondenț ii trebuind să definească o carieră de succes din
punctul lor de vedere.
Tabe lul 6. Definirea unei cariere de succes
Cum definești o carieră profesională de su cces?
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
O cariera in care practici ceea ce -ti place si care iti aduce un venit
considerabil 32 32.0
O careieră care îți atuce satisfacții pe plan profesional, dar și personal 25 25.0
O cariera care are la baza terminar ea unei facultati, angajarea si
perfomarea in domeniul ales 7 7.0
Putem avea o cariera de succes atunci cand avem aprecierea celor din jur
si suntem cei mai buni in domeniul ales 7 7.0
O cariera care presupune ambitie, implicare si multa munca 6 6.0
Putem avea o cariera de succes atunci cand devenim independenti din
punct de vedere financiar 3 3.0
O cariera care iti ofera o pozitie sociala inalta si satisfactii pe plan finaciar 2 2.0
O cariera care iti ofera stabilitate financiara 2 2.0
Alte definiri 12 12.0
Nu stiu/ Nu raspund 5 5.0
Baza: 100 (total
esantion) În foarte
mare
măsură În mare
măsură Nici în mică,
nici în mare
măsură În mică
măsură În foarte
mică măsură
/ deloc Nu știu / Nu
răspund
Frecv. % Frecv. % Frecv. % Frecv. % Frecv. % Frecv. %
cu colegii de liceu 2 2.0 8 8.0 37 37.0 27 27.0 25 25.0 1 1.0
cu dirigintele 2 2.0 23 23.0 34 34.0 28 28.0 12 12.0 1 1.0
cu familia 41 41.0 46 46.0 10 10.0 3 3.0 0 0.0 0 0.0
cu prietenii 2 2.0 19 19.0 47 47.0 19 13.0 13 13.0 0 0.0
cu profesorii 9 9.0 36 36.0 29 29.0 20 20.0 5 5.0 1 1.0
cu prieteni/cunoscuți
studenți 12 12.0 38 38.0 29 29.0 15 15.0 5 5.0 1 1.0

31 La această întrebare deschisă răspun surile au fost foarte diversifi cate. S -au evidențiat două
caracteristici ale unei cariere profesionale de suc ces: ,, O carieră în care practici ceea ce -ți place și
care îți aduce u n venit considerabil” (34%) și ,, O carieră care îți aduce satisfacții pe plan profesional,
dar și personal” (25%).
Au fost elevi (7%) care au pus cariera de succes pe baza finalizării unor studii superioare și
angajarea în domeniul ales. O parte din elevi (7%) a susținut că ajungi să ai o carieră de succes
atunci când ești cel mai bun în domeniul în care activezi și ești apreciat de cei din jur pentru ceea ce
faci.
Respondenț ii (3%) mai consideră că pentru a avea o carieră profesională de succes trebuie să
ai ambiție, să te implici în ceea ce faci și să muncești mult ca să îți atingi obiectivele propuse. Pentru
minoritate (2%) cariera profesiona lă de succes iți oferă o poziț ie sociala înalta, dar și satisfacț ie pe
plan financiar. Aceș tia vă d cariera profesional ă de succes ca pe un lucru ce le oferă un anumit statut
social, din perspectiva lor, aceasta fiind foarte importantă în atingerea unei situații financiare
satisfăcătoare. Alți câțiva elevi (2%) analizează cariera profesională doar din prisma situației
financiare, considerând -o de succes numai în momentul în care aceasta îți oferă stabilitate din punct
de vedere financiar.
Așa cum la prima întrebare 69% dintre respondenți au susținut că este foarte important să
urmeze o facultate pentru a reuși în viață, și din analiza răspunsurilor de la Q8 putem constata că
adolescenții pun foarte mare accent pe studiile superioare în obținerea unei cariere profesionale de
succes. După cum putem vedea în tabelul de mai jos, 73% din elevi consideră studiile superioare
impor tante într -o foarte mare măsură.
Tabelul 7. Importanța studiilor superioare în obținerea unei cariere de succes
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
In foarte mare masura 73 73.0
In mare masura 24 24.0
Nici in mica, nici in mare masura 3 3.0
In mica mas ura 0 0.0
In foarte mica masura 0 0.0
Total 100 100.0

În timp ce majoritatea elevilor își exprimă interesul privind studiile superioare și susțin
importanța acestora, niciun elev nu a considerat că studiile superioare sunt import ante într -o mică
măsură (Figura 5 ). Astfel, putem observa conștientizarea elevilor cu privire la economia bazată pe
cunoaștere și la educația ce este considerată un factor foarte important în evoluția individului și în
reușita pe plan profesional.

32

Figura 5. În ce m ăsură crezi ca sunt importante studiile superioare în ob ținerea unei cariere
profesionale de succes?

Cu toate că trăim într -o țară în care șomajul are o valoare crescută, iar tot mai mulți tineri
acceptă locuri de muncă ce nu se ridică la nivelul pregătirii lor, mai ales teoretice, din răs punsurile
elevilor putem observa că mai mult de jumătate din ei sunt optimiști cu privire la găsirea unui loc de
muncă potrivit performanțelor lor la terminarea f acultății.
Analizâ nd Figura 6 putem observa c ă 54% dintre responden ți consideră că au șanse în mare
măsură să își găsească un loc de muncă după terminarea facultății, iar 9% consideră într -o foarte
mare măsură că au șanse să își găsească un loc de muncă potrivit așteptărilor lor la finalizarea
studiilor superioare. Aproximat iv o treime din numărul responden ților nu își exprimă părerea în
niciun fel cu privire la acest aspect , 30% dintre elevi considerând că nici în mică, nici în mare
măsură există șanse de a -și găsi un loc de muncă potrivit performanțelor lor la terminarea facultății.
Însă, putem sesiza faptul ca niciun elev nu se arat ă total neîncrezător în șanse le de găsire a unui loc
de munc ă potrivit performanțelor sale la te rminarea facultății. ( Figura 6 )

33

Figura 6. În ce m ăsură crezi c ă ai șanse s ă iți gase ști un loc de munc ă potrivit
performanțelor tale la terminarea facult ății?

În ultimul timp se pune tot mai mult accentul pe urmarea unor studii de perfecționare care
pot include atât teorie, cât și practică. La acest lucru s -a ajuns din cauza neajunsurilor preze ntate de
învățământul superior, și mai ales a faptului că se pune foarte mult accent pe partea teoretică și prea
puțin pe cea practică. De asemenea, învățământul de masă nu promovează un studiu bazat pe o
anumită specializare, acest fapt ducând la necesita tea urmării unor cursuri de perfecționare, mai
precis de specializare într -un anumit domeniu. De acest fapt se pare că sunt conștienți și elevii,
deoarece atunci când au fost întrebați în ce măsură consideră că este importantă urmarea unor
cursuri de perfe cționare, în afară studiilor superioare , pentru a reuși să intre pe piața muncii, 61% au
considerat acest lucru important într -o mare măsură, iar 21% consideră cursuri le de perfecționare
importante într -o foarte mare măsură ( Figura 7 ). Putem observa astfel că elevii conștientizează
faptul că intrarea pe piața muncii nu constă numai în absolvirea unei facultăți, ci este necesar ca
studentul să se implice și în activități extracurriculare.

Figura 7. Importan ța urm ării unor cursuri de perfec ționare, în afara studiilor superioare

34 Educația se formează în școală, această instituție având o mare responsabilitate cu privire la
evoluția profesională a elevilor. Prin urmare, liceul ar trebui să contribuie semnificativ la succesul
profesional al elevilor săi, folosin du-se de toate metodele pentru a -și ajuta elevii să obțină rezultatele
dorite.
Întrebați de măsura în care contribuie liceul în care învață la succesul profesional al elevilor,
majoritatea respondenților a afirmat că liceul pe care îl urmează contribuie l a succesul profesional al
elevilor săi, însă există și elevi care susțin că liceul în care învață nu îi susține în niciun fel din acest
punct de vedere.
Urmă rind tabelul de mai jos (Tabelul 8 ) ne putem da seama de faptul că procentul cel mai
mare (45%) est e reprezentat de elevii care consideră că liceul contribuie într -o mare măsură la
succesul lor profesional, acest procent fiind urmat de numărul elevilor care consideră că liceul îi
ajută într -o foarte mare măsură (22%). La polul opus se află elevii care n u au mare încredere în
susținerea venită din partea liceului în care învață, 2% considerând că liceul îi ajută într -o foarte
mică măsură și 10% dintre respondenți consideră că îi ajută într -o mică măsură. Spre deosebire de
elevii care au păreri împărțite ș i își susțin o anumită o pinie, pozitivă sau negativă cu privire la
contribuția liceului, există și un procent de 20% dintre respondenț i care au o părere neutră. (nici în
mică, nici în mare măsură).

Tabelul 8 . Contribuția liceului la succesul profesional a l elevilor
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
In foarte mare masura 22 22.0
In mare masura 45 45.0
Nici in mica, nici in mare masura 20 20.0
In mica masura 10 10.0
In foarte mica masura/deloc 2 2.0
Nu stiu/Nu raspund 1 1.0
Total 100 100.0

La întrebarea numărul 12 responden ții au fost rugați să își exprime acordul sau dezacordul cu
privire la anumite afirmații referitoare la aspecte din viața socială. În acest sens, am creat un tabel
general (Tabelul 11 ) cu toate afirmațiile cu valorile corespunză toare, apoi am analizat fiecare
afirmație în parte și am creat câte un tabel pentru fiecare.

35 Tabelul 9 . Afirma ții cu privire la aspecte din viața socială

Tabelul 10 . Importan ța părerii celorlal ți

Anal izând tabelul de mai sus (Tabelul 10 ) putem o bserva că majoritatea responden ților a ales
variante afirmative cu pri vire la afirmație. Aproximativ jumătate a declarat că sunt parțial de acord
cu afirmația (49%), 24% s -au declarat neutrii. Prin urmare, putem interpreta acest lucru în felul Baza: 100 (total
esantion) Total acord Acord Parțial
acord Nici acord,
nici
dezacord Parțial
dezacord Dezacord Dezacord
total
Frecv % Frecv % Frecv % Frecv % Frecv % Frecv % Frecv %
1. Este important
pentru mine să am
lucruri care să le placă
și celorlalți. 3 3.0 11 11.0 49 49.0 24 24.0 7 7.0 2 2.0 4 4.0
2. Mi -ar plăcea să fiu
suficient de bogat încât
să-mi cumpăr tot ce
vreau. 25 25.0 32 32.0 24 24.0 14 14.0 5 5.0 0 0.0 0 0.0
3. Aș fi mai fericit
dacă mi -aș permite să
îmi cumpăr mai multe
lucruri. 17 17.0 26 26.0 24 24.0 26 26.0 9 9.0 1 1.0 0 0.0
4. Uneori mă
deranjează destul de
mult că nu îmi pot
permite să îmi cumpăr
toate lucrurile pe care
le-aș vrea. 13 13.0 20 20.0 22 22.0 25 25.0 12 12.0 7 7.0 1 1.0
5. Oamenii acordă
prea multă importanță
bunurilor materiale. 55 55.0 27 27.0 13 13.0 4 4.0 1 1.0 0 0.0 0 0.0
6. Banii chiar pot
aduce fericirea. 9 9.0 13 13.0 34 34.0 18 18.0 16 16.0 5 5.0 5 5.0
1. Este important pentru mine să am lucruri care să le placă și
celorlalți.
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
Total acord 3 3.0
Acord 11 11.0
Partial aco rd 49 49.0
Nici acord, nici dezacord 24 24.0
Partial dezacord 7 7.0
Dezacord 2 2.0
Total dezacord 4 4.0
Total 100 100.0

36 următor: pentru elevi este importantă părerea celor din jur, fiind important ca lu crurile lor să le placă
și celor din jur.

Tabelul 11 . Importan ța banilor
2. Mi -ar plăcea să fiu suficient de bogat încât să -mi cumpăr tot ce vreau.
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
Total acord 25 25.0
Acord 32 32.0
Partial acord 24 24.0
Nici acord , nici dezacord 14 14.0
Partial dezacord 5 5.0
Dezacord 0 0.0
Total dezacord 0 0.0
Total 100 100.0

În tabelul de mai sus (Tabelul 11 ) observăm că variantele ,,Total Acord” (25%), ,, Acord ”
(32%) și ,, Parțial acord” (24%) au cumulate un procent de 81%. Acest lucru ne indică tendința
elevilor de a -și dori un venit considerabil încât să își permită cumpărarea tuturor lucrurilor pe care și
le doresc.14% a u optat pentru varianta neutr ă (,,Nici acord, nici dezacord ”) și doar 5% au ales
varianta ,, Parțial dez acord”.

Tabelul 12 . Fericirea în func ție de posibilita țile materiale
3. Aș fi mai fericit dacă mi -aș permite să îmi cumpăr mai multe lucruri.
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
Total acord 17 17.0
Acord 26 26.0
Partial acord 21 21.0
Nici acord, nici dezacord 26 26.0
Partial dezacord 9 9.0
Dezacord 1 1.0
Total dezacord 0 0.0
Total 100 100.0

Analizând răspunsurile elevilor din tabelul 12 putem observa, de asemenea, tendința acestora
de a opta pentru variante afirmative. Majoritatea elevilor a afi rmat că sunt de acord cu această
afirmație, ceea ce indică faptul că fericirea acestora constă în posibilitatea de a -și cumpăra mai mult e
lucruri, bunăstarea lor masur ându-se în posibilitățile materiale.

37 Tabelul 13 . Posibilit ățile materiale reduse
4. Une ori mă deranjează destul de mult că nu îmi pot permite să îmi cumpăr toate
lucrurile pe care le -aș vrea.
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
Total acord 13 13.0
Acord 20 20.0
Partial acord 22 22.0
Nici acord, nici dezacord 25 25.0
Partial dezacord 12 12.0
Dezacord 7 7.0
Total dezacord 1 1.0
Total 100 100.0

La cea de -a patra afirmație putem observa divers itatea răspunsurilor, responden ții alegând
atât variante afirmative, cât și negative. Acest lucru ne indică faptul că există elevi care sunt
deranjați de faptul că nu își pot permite cumpărarea tuturor lucrurilor pe care și le doresc, dar și elevi
care nu au nimic împotriva dacă nu își permit multe lucruri din punct de vedere financiar. Însă,
tendința a fost de a alege una din variantele afirmative (,,Total acord” -13%; ,,Acord” – 20%; ,, Parțial
acord” – 22%).

Tabelul 14 . Importan ța bunurilor materiale
5. Oamenii acordă prea multă importanță bunurilor materiale.
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
Total acord 55 55.0
Acord 27 27.0
Partial acord 13 13.0
Nici acord, nici dezacord 4 4.0
Partial dezacord 1 1.0
Dezacord 0 0.0
Total dezacord 0 0.0
Total 100 100.0

În urmă analizării răspunsurilor la această într ebare (Tabelul 14 ), putem observa faptul că
elevii sunt conștienți de faptul că oamenii acordă multă importanță bunurilor materiale. Mai mult de
jumătate dintre cei chestionați (55%) au fost total de acord cu afirmația, primele trei variante de
răspuns, variantele afirmative, acumulând un procent de 95%. Din faptul că niciun elev nu a ales un
răspuns negativ, putem constata conștientizarea acestora în legătură cu importanța mare pe care
oamenii o acordă valorilor materiale.

38 Tabelul 15 . Banii aduc fericirea
6. Banii chiar pot aduce fericirea.
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
Total acord 9 9.0
Acord 13 13.0
Partial acord 34 34.0
Nici acord, nici dezacord 18 18.0
Partial dezacord 16 16.0
Dezacord 5 5.0
Total dezacord 5 5.0
Total 100 100.0

Mai mult de un sfert (35%) dintre responden ți afirmă că sunt parțial de aco rd cu afirmația
,,Banii chiar pot aduce fericirea”. Există însă și elevi care nu pun atât de mult accent pe valorile
materiale, exprimandu -și într -un mod negativ părerea în legă tură cu această afirmație (16% -,,Parțial
dezacord”; 5% – ,,Dezacord” și 5% -,,Total dezacord”).

Figura 8. Prezen ța elevilor la ore

Analizând graficul de mai sus ( Figura 8 ), ce indic ă preze nța la ore a elevilor , observăm o
medie a prezenței la oră de 91,43%. Din cei 100 de elevi, 83 dintre aceștia au avut o prezență la ore
de peste 90%, un procent des tul de mare ce indică interesul elevilor de a participa la ore și
preocuparea acestora pentru educație.

39 În ceea ce privește media obținută anul trecut, 76% dintre elevi au obținut o medie între 9.50
și 10 (Tabelul 16). Cei care au avut media peste 9 (9 -9.49 – 21%; 9.50 -10 – 76%) au acumulat un
proce nt de 97% din totalul responden ților. Acest lucru denotă faptul că elevii și -au dat interes ul și au
tratat studiile cu con știnciozitate și seriozitate, fiind responsabili și conștienți de importanța
educației.

Tabelul 16 . Mediile elevilor
Baza: 100 (total
esantion) Frecv. %
8-8.49 1 1.0
8.50-8.99 2 2.0
9-9.49 21 21.0
9.50-10 76 76.0
Total 100 100.0

Putem observa din tabelele de mai jos (Tabelul 17 și Tabelul 18) că majoritatea părinților
elevilor chestionați au studii superioare. Însă, numărul mamelor cu studii superioare este puțin mai
mare decât cel al taților ce au urmat studii superioare (64%, respective 54%).

Tabe lul 17 Studiile mamei Tabel ul 18 Studiile tatălui

ultima scoala absolvi ta de tata
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
Scoala profesionala/ Liceu neterminat 2 2.0
Liceu (12 clase) 28 28.0
Studii postliceale 10 10.0
Facultate/studii postuniversitare 54 54.0
Nu stiu/Nu raspund 6 6.0
Total 100 100.0 ultima scoala absolvi ta de mama
Baza: 100 (total
esantion) Frecv. %
Scoala profesionala/
Liceu neterminat 1 1.0
Liceu (12 clase) 26 26.0
Studii postliceale 6 6.0
Facultate/studii
postuniversitare 64 64.0
Nu stiu/Nu raspund 3 3.0
Total 100 100.0

40 Refe ritor la veniturile actuale ale familiilor respondenților, an alizând rezultatele din Tabelul
19 am remarcat că mai mult de jumătate din numărul respondenților (57%) reușește să își cumpere și
unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii. Int erpretând aceste răspunsuri, putem
observa că prin comparația celor două poluri opuse (strictul necesar și posibilitățile nelimitate), doar
2% din elevi au răspuns că își permit numai strictul necesar, în comparație cu 25% dintre elevi care
au susținut că reușesc să își cumpere tot ce le trebuie, fără a se restrânge de la ceva.

Tabel ul 19 . Veniturile actuale ale familiei
Cum apreciezi veniturile actuale ale familiei tale?
Baza: 100 (total esantion) Frecv. %
Ne ajung numai pentru strictul necesar 2 2.0
Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem
cumpararea unor bunuri mai scumpe 11 11.0
Reusim sa cumparam si unele bunuri mai scumpe, dar cu
restrangeri in alte domenii 57 57.0
Reusim sa avem tot ce ne trebuie, fara sa ne restrangem de
la cev a 25 25.0
Nu stiu/ Nu raspund 5 5.0
Total 100 100.0

În ceea ce privește susținerea familiei pentru obținerea rezultatelor școlare bune, mai mult de
jumătate dintre elevi (55%) (Figura 9 ) spun că au fost susținuți de familie în obținerea unor rezultate
bune pe parcursul liceului, în timp ce 27% afirmă că au fost încurajați într -o oarecare măsură. Putem
observa că există și elevi pentru care familia nu a reprezentat un punct de sprijin în timpul
liceului(13%).
Din analiza acestor răspunsuri putem presupu ne că familia a reprezentat un sprijin
semnificativ pentru ca elevii să obțină rezultate bune la învățătură, rolul familiei fiind de a -l motiva
și de a -i oferi sprijin moral, dar și material.

Figura 9. Contribu ția familiei la rezultatele școlare ale ele vilor

41 Concluzii

Educația reprezintă o componentă esențială a societății, prin intermediul învățăturii
adolescenții reușind să se integreze într -o economie bazată pe cunoaștere. Numai prin educație ei pot
contribui la dezvoltarea socio -economică a țării și își pot crește șansele de a intra pe piața muncii.
Studiind literatura de specialitate și analizând răspunsurile date de elevi la chestionarul
folosit în ancheta sociologică, am ajuns la concluzia că, din perspectiva elevilor de liceu, urmarea
studiilor s uperioare este foarte importantă pentru obținerea unei cariere profesionale de succes. În
viziunea elevilor , educația are un rol fundamental, majoritatea confirmând importanța studiilor în
formarea unei vieți profesionale care să îi satisfacă. Referitor la diferența dintre opinia persoanelor
de sex feminin și cele de sex masculin, am constatat că fetele sunt mai responsabile și mai conștiente
de importanța educației, procentul fetelor care consideră că rolul facultății este realmente important
pentru a reu și în viață fiind mai mare decât procentul băieților care cred acest lucru. Această
importanță pe care elevii susțin că o acordă studiilor superioare reiese și din răspunsurile acestora cu
privire la planurile lor de viitor, cei mai mulți elevi susținând c ă după terminarea liceului
intenționează să urmeze o facultate.
Continuând cu ideea că studiilor superioare li se acordă o mare importanță din partea
adolescenților, consider că este esențial de menționat valoarea pe care o are consilierea cu
persoanele a propiate, fiind vorba despre luarea unei decizii care influențează viitorul adolescentului.
Așadar, din rezultatele studiului se remarcă importanța sfaturilor familiei, elevii ținând cel mai mult
cont de părerea acesteia în procesul complex privind urmarea studiilor superioare.
Prin intermediul anchetei sociologice realizate am demonstrat că prezența la ore influențează
într-o mare măsură med ia generală obținută de elevi, e levii care au avut prezența la ore ridicată
având cele mai mari medii. De asemenea, un alt element care face diferența este sexul
adolescentului. Așadar, este din nou confirmat faptul că fetele tratează cu mai multă seriozitate
studiile, persoanele care și -au exprimat cea mai ridicată prezență la ore fiind de sex feminin, având,
în consec ință, rezultate mai bune la învățătură.
Având în vedere interesul acordat studiilor și convingerea cu care elevii au afirmat c ă
educa ția le m ărește șansele la o carier ă profesional ă de succes, putem concluziona c ă, în contextul
unei econo mii bazate pe cun oaștere, aceștia sunt adolescenții cu ajutorul cărora societatea se poate
dezvolta atât din punct de vedere social, cât și economic .

42
Bibliografie

1. Code, Michael , Bernes, Kerry, Gunn, Thelma, Bardick, Angela ,,Adolescents` perceptions of
career con cern: student discouragement in career development ”, Canadian Journal of Counselling ,
vol. 40, nr. 3, 2006
2. Comisia Europeană, Comunicare a comisiei către parlamentul European, consiliu, comitetul
economic și social European și comitetul regiunilor , 2012
3. Comisia Europeană, EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o cre ștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii, Bruxelles, 2010
4. Cottrell, Kandace, The importance of education , 02, 2010
5. Creed, Peter , Blume, Kellie, ,,Compromise, well -being, and action behaviors in young adults in
career transition” , Journal of Career Assessment , vol. 1, nr. 21, 2013
6. Fecioru, Brandu șa, ,,Măsuri de îmbunatațire a șanselor tinerilor pe piața muncii ”, Calitatea vieții ,
XIX, nr. 3 -4, 2008
7. Frunzaru, Valeri u, Ocuparea forței de muncă , Politici Europene, Bucure ști, Ed. Tritonic, 2012
8. Guranda, Mihaela, Pedagogia – ștință a educației, Disponibil online:
http://www.afahc.ro/invatamant/manag/Fundamente%20pentru%20o%20stiinta%20a%20educatiei.
pdf
9. Ivan, Loredana , Pricopie, Remus, Frunzaru, Valeriu, ,,Decizia de a alege o facultate: raționalitate
sau condiționare”, Revista română de comunicare și relații p ublice , nr. 14, 2008
10. Miclea, Mircea (coord.), Consiliere și orientare , Ed. ASCR, Cluj, 2004
11. Ministerul Muncii, protecției sociale și familiei, Stimularea angajării tinerilor în campul muncii –
Propunerea de politici publice , 2012
12. Pop, Andrei , Tinerii și incluziunea pe pia ța muncii. Nevoi, a șteptări, solu ții, obstacole , Asociația
Naționalã a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni, Bucure ști, 2010
13. Sava, Simona, ,, Flexicurity policies as integrative approaches to facilitate better situation of
young people on the labour market” , Revista română de comunicare și relații publice , nr. 14, 2008
14. Seger, Linda, ,, How do you define success?”, American salesman , vol. 56, nr. 8, 2011
15. Silva ș, Alexandra, Managementul carierei , Univ ersitatea Petru Maior, Tg. Mure ș, 2009
16. Stevenson, Linda(coord.), Orientarea în carieră, ghid pentru profesori , Ed. Atelier didactic,
Bucure ști, 2007

43 17. Teichler Ulrich (coord.), Higher education and graducate employment in Europe , TSER
research proposal, 1997
18. T essaring, Manfred, Vocational education and training – key to the future , Cedefop synthesis of
the Maastricht Study, 2010

44 Anexa 1.
Chestionar folosit în ancheta sociologic ă

Sunt Neagoe Anamaria, studentă în anul II, master la Facul tatea de Economie si Administrarea
Afacerilor, Universitatea din Craiova, Craiova . Realizez un studiu prin care doresc să aflu ce rol joacă
studiile superioare, din perspectiva elevilor de liceu, pentru pregătirea lor profesională. Nu există
răspunsuri cor ecte sau greșite, dar de sinceritatea ta depinde valabilitatea studiului.
Răspunsurile sunt confidențiale și anonime .
Mulțumesc!

Încercuiește, la fiecare intrebare, cifra cor espunzătoare opiniei tale.

Q1. Pentru a reuși în viață, crezi că este important să urmezi o facultate?
5. Foarte important 4. Important 3. Oarecum important 2. Puțin important 1. Deloc important
99. Nu știu / Nu răspund

Q2.
Pentru a reuși în viață, cât de
important este ca o persoană să
aibă […] Foarte
important Important Oarecum
important Puțin
important Deloc
important
1. Ambiție 5 4 3 2 1
2. Credință în Dumnezeu 5 4 3 2 1
3. Educație (să facă multă școală) 5 4 3 2 1
4. Familie unită (să fi susținut de
familie) 5 4 3 2 1
5. Inteligență 5 4 3 2 1
6. Hărnicie 5 4 3 2 1
7. Noroc 5 4 3 2 1
8. Relații (pile) 5 4 3 2 1

Q3.
De obicei, cât timp dedici zilnic
pentru […] Nu acord
timp Sub 1 oră 1-2 ore 3-4 ore Peste 4 ore
1. Urmăririre a emisiunilor TV 1 2 3 4 5
2. Cititul cărților 1 2 3 4 5
3. Pregătirea pentru școală 1 2 3 4 5
4. Navigarea pe Internet 1 2 3 4 5
5. Jocul pe calculator 1 2 3 4 5
6. Practicarea unui sport (în afara
orelor de școală) 1 2 3 4 5
7. Întâlnirea cu priet enii 1 2 3 4 5
8. Ajutarea familiei (munca în
gospodărie sau în afara gospodăriei) 1 2 3 4 5

45
Q4. Pentru a avea cultură generală, care dintre următoarele surse de informații consideri că este cea mai utilă?
(încercuiește o singură variantă de răspu ns)
1. Internetul
2. Radioul
3. Informațiile de la școală
4. Televizorul
5. Ziarele / Revistele

Q5.
După terminarea liceului, vreau […] Da, cu
siguranță Doar în anumite
condiții Cu
siguranță nu Nu știu /
nu m -am
gândit
1. Să dau la o facultate din țar ă 3 2 1 99
2. Să dau la o facultate din străinătate 3 2 1 99
3. Să mă angajez / să -mi găsesc un loc de
muncă în România 3 2 1 99
4. Să mă angajez / să -mi găsesc un loc de
muncă în străinătate 3 2 1 99

Q6.
În ce măsură crezi că un tânăr ar
trebui să s e consulte
[…] când alege să urmeze o
facultate? În foarte
mare
măsură În mare
măsură Nici în mică,
nici în mare
măsură În mică
măsură În foarte
mică
măsură /
deloc Nu știu /
Nu
răspund
cu colegii de liceu 5 4 3 2 1 99
cu dirigintele 5 4 3 2 1 99
cu familia 5 4 3 2 1 99
cu prietenii 5 4 3 2 1 99
cu profesorii 5 4 3 2 1 99
cu prieteni/cunoscuți studenți 5 4 3 2 1 99

Q7. Cum define ști o carier ă profesional ă de succes?
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………… …………………
…………………………………………………………………………….

Q8. În ce măsură crezi c ă sunt importante studiile superioare în obținerea unei cariere profesionale de succes?

În foarte
mare măsură În mare
măsură Nici în mica,
nici în mare
măsură În mica
măsură În foarte mica
măsură /
deloc Nu știu / Nu
raspund
5 4 3 2 1 99

46 Q9. În ce măsură crezi ca ai șanse s ă îti gase ști un loc de munc ă potrivit performan țelor tale la terminarea
facult ății?

În foarte
mare măsură În mare
măsură Nici în mica,
nici în mare
măsură În mica
măsură În foarte mica
măsură /
deloc Nu știu / Nu
raspund
5 4 3 2 1 99

Q10. În ce măsură consideri c ă este important ă urmarea unor cursuri de perfec ționare , în afara studiil or
superioare, pentru a reu și să intri pe pia ța muncii ?

În foarte
mare măsură În mare
măsură Nici în mica,
nici în mare
măsură În mica
măsură În foarte mica
măsură /
deloc Nu știu / Nu
raspund
5 4 3 2 1 99

Q11. În ce măsură consideri c ă liceul în care înveți contribuie la succesul profesional al elevilor?
În foarte
mare măsu ră În mare
măsură Nici in mica,
nici in mare
măsură În mica
măsură În foarte mica
măsură /
deloc Nu știu / Nu
raspund
5 4 3 2 1 99

Q12.
Te rugăm să -ți exprimi acordul sau
dezacordul cu privire la fiecare din
enunțurile de mai jos. Acestea se
referă la aspecte din viața socială.
Te rugăm să încercuiești cifra
corespunzătore răspunsului tău pe
fiecare rând. Total
acord Acord Parțial
acord Nici
acord,
nici
dezacor
d Parțial
dezacor
d Dezacor
d Dezacor
d total
1. Este important pentru mine să am
lucruri care s ă le placă și celorlalți. 7 6 5 4 3 2 1
2. Mi -ar plăcea să fiu suficient de
bogat încât să -mi cumpăr tot ce
vreau. 7 6 5 4 3 2 1
3. Aș fi mai fericit dacă mi -aș
permite să îmi cumpăr mai multe
lucruri. 7 6 5 4 3 2 1
4. Uneori mă deranjează destul de
mult că nu îmi pot permite să îmi
cumpăr toate lucrurile pe care le -aș
vrea. 7 6 5 4 3 2 1
5. Oamenii acordă prea multă
importanță bunurilor materiale. 7 6 5 4 3 2 1
6. Banii chiar pot aduce fericirea. 7 6 5 4 3 2 1

47
Q13. Cât de des ai mers la ore în semes trul trecut, pe o scală de la 0% la 100%, unde „0%” înseamnă ca nu ai
mers la nicio oră, iar „100%” înseamnă ca ai fost la toate orele.

Prezență la ore ___________%

Q14. Media generală obținută în anul școlar trecut
1. între 4 și
4.49 2. între 4.50 și
4.99 3. între 5 și
5.49 4. între 5.50 și
5.99 5. între 6 și 6.49 6. între 6.50 și
6.99
7. între 7 și
7.49 8. între 7.50 și
7.99 9. între 8 și
8.49 10. între 8.50 și
8.99 11. între 9 și
9.49 12. între 9.50 și
10

Q15.

Q16. Cum apreciezi venituril e actuale ale familiei tale?
1. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar
2. Ne ajung numai pentru strictul necesar
3. Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe
4. Reușim să cumpărăm și unele bunuri mai scumpe, da r cu restrângeri în alte domenii
5. Reușim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva
99. Nu știu / nu răspund

Q17. În ce măsură familia te -a încurajat să ai rezultate școlare bune în timpul liceului?
1. M -a încurajat foarte mul t
2. M -a încurajat într -o oarecare măsură
3. Nu prea m -a sprijinit
4. Nu m -a sprijinit aproape deloc
99. Nu știu / Nu răspund

Q18. SEX. 1. Feminin 2. Masculin

Ultima școală absolvită de mamă
1. Fără școală
2. Școala primară (4 clase)
3. Școala generală (8 clase)
4. Școala profesională / liceu neterminat
5. Liceu (12 clase)
6. Studii postliceale
7. Facultate / studii postuniversitare
99. Nu știu / Nu răspund Ultima școală absolvită de tată
1. Fără șc oală
2. Școala primară (4 clase)
3. Școala generală (8 clase)
4. Școala profesională / liceu neterminat
5. Liceu (12 clase)
6. Studii postliceale
7. Facultate / studii postuniversitare
99. Nu știu / Nu răspund