Proiect De Licenta Serban Andrei Raul ,an Iv Tcm, Seria D ,nr. Matricol 2412, Promotia 2020 [627008]

UNIVERSITATEA ”POLITEHNICA” DIN TIMIȘORA
Facultatea de Mecanică – Departamentul IMF
TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI
(licență )

PROIECT DE DIPLOMĂ

Transportor elicoidal

COORDONATOR
Titlul did. șt. numele și prenumele ABSOLVENT: [anonimizat], 2020

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA AVIZAT
FACULTATEA DE MECANICĂ
Departamentul IMF S.L.dr.ing. Cristian COSMA

TEMA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ

Numele și prenumele student: [anonimizat] _____________
(majuscule)

Specializarea TCM Anul: _2019-2020 Nr. temă
(majuscule)

Conducător șt iințific: Conf.dr.ing. ȘOȘDEAN DĂNUȚ

Titlul proiectului de diplomă : Transportor elicoidal

Conținutul proiectului de diplomă*):

Stagiu și documentare*

Data primirii : 15 Martie 202 0 Data predării:1 săptămână
înainte de susținere

Semnătură student: [anonimizat]

*) Se vor indica de conducător elemente referitoare la conținutul părții scrise și grafice, mod de
prezentare, elemente de specificație pentru temă.
**) Se va indica locul și perioada de stagiu – documentare respectiv dacă tema a fost solicitată de o
întreprindere.

APRECIEREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ

1. Nota acordată pe conținutul părții scrise N1 ……………………………..

2. Nota acordată pe conținutul păr ții grafice N2 ………………………………….

3. Nota acordată pe estetica lucrării N3…………………………………

4. Enumerarea unor aspecte deosebite:

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………… ……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………

se acordă coeficientul (k = 1,…, 1,1) K =…… …………

Nota acordată proiectului de diplomă

N= k (N1+N2 +N3)/3= …………………………………….

SEMNĂTURA CONDUCĂTORULUI

1

REZUMAT

Transportoarele elicoidale sunt folosite în lumea largă într -o varietate de industrii precum:
cea agricolă, chimică , a cimentului, fie a polimerilor sau chiar farmaceutică.Acestea se
folosesc pentru transportarea materialelor granulare uscate , fie pulverizate, pe distanțe scurte
sau medii, având o eficientă foarte ridicată.Prin această metodă putem controla astfel
permanen t debitul de material transportat.În ciuda aparenței simple,mecanica acționării de
transportare este foarte complexă.
Performanța transportoarelor elicoidale depinde de condițiile de operare, cum ar fi:
înclinația arborelui transportorului elicoidal; vi teza de rotație a spiralei; nivelul volumic de
material introdus în instalație , înclinația și pasul spirei .În această lucrare se examinează
modul în care anumite condiții de operare influențează performanța transportorului elicoidal
astfel obțin ând cei mai buni parametrii pentru conceperea, proiectarea și chiar fabricarea celui
mai bun transportor elicoidal.

SUMMARY

Screw conveyors are used in the wide world in a variety of industries such as: agriculture,
chemicals, cement, plastics even pharmaceutic als.They are used for the transport of dry
granular materials either sprayed , over short or medium distances, with a very high
efficiency. By this method we can permanently control the flow of transported
material. Despite their apparent simplicity, the mech anics of the transportation action is very
complex .
The performance of a screw conveyor is affected by the operating conditions, such as: the
inclination of the helical conveyor shaft; spiral rotation speed; the volume level of material
introduced into the installation , the inclination and the pitch of the screw .In this paper work is
examined the way how this some operating conditions influence the performance of helical
conveyor , and in this way we obtain the best parameters for the conception , design and even
manufacture for the best helical conveyor.

2

Cuprins
Cuprins………………………………………………………………………………………………………. …………….2
Introducere…………………. ………………………………………………………………… ………………………….4
Capitolul 1 Formularea specificației initiale de design al produsului.. ………………………….5
1.1 Descrierea lucrării………………… ………………………………………………. ………………………….5
1.2Obiective propuse………………………………………………………………….. ………………………….5
1.3 Cui îi este destinat pro dusul ?………………………………………………….. ………………………….5
Capitolul 2 Încadrarea produsului în context ………………………………… ………………………….6
2.1 Istoria șurubului ………… ………………………………………………………… ………………………….6
2.2 Concluzii…………………………………………………………………………………………… ……………7
2.3 Defini rea transportoarelor elicoidale ………………………………………. ………………………….8
2.4 Principiul de funcționare ………………………………………………………. ………………………….9
2.5 Avantajele și dezavantajele transportoarelor elicoidale …………….. ………………………….9
Capitolul 3 Clasif icarea transportoarelor elicoidale ……………………….. …………………………11
3.1 Destinație, construcție ………………………………………………………….. …………………………11
3.2 Tipuri de melci …………………………………………………………………… …………………………13
3.3 După modul de înfășurare al melcului ……………………………………. …………………………15
3.4 Tipuri de tra nsportoare necesare pentru deplasare anumitor clase de materiale. ………15
3.5 Tipuri de jgheaburi care pot fi folosite la construcția transportoarelor ……………………17
Capitolul 4 Particularități privind instalațiile de transport ……… ……………….. ………………18
4.2 Tipurile instalațiilor de transportat ………………………………………… …………………………21
4.2.1 Instalații de transport continuu …………………………….. ……………….. ………………..21
4.3 Particularități privind logistica transportului uzinal și a manipulării ……………………..23
Capitolul 5 Documentare tematică ………………………………………………… …………. ……………..26
5.1 Sistem combinat de amestecare și transport pentru cereale tratat e………………………..26
5.2 Transportor cu cu lanț și palete semisferice ……………………………. …………………………27
Capito l 6 Analiza necesităților consumatorilor ……………………………… …………………………29
6.1 Marketingul………………………………………………………………………… …………………………29
6.2 Orientarea spre client……………………………………………………………. …………………………29
6.3 Segmentarea pieței ………………………………………………………………. ………………………. ..31
6.4 Publicitatea…………………………………………………………………………. …………………………32
6.5 Identificarea nevoilor și obiceiurilor consumatorilor ………………… ……………………… …33
Capitolul 7 Elaborarea specificației țintă de proiectare ……………………………………………..34
7.1 Descrierea modelului proiectat și a modului de asamblare ………… …………………………34
7.2 Alegerea componen telor standardizate …………………………………………… …………………38
7.2.1 Alegerea rulmen ților…………………………………………………….. …………………………38
7.2.2 Alegerea r eductorului ………………………………………………….. …………………………38
7.2.3 Alegerea motorului electric ………………………………………….. …………………………40
7.2.4 Alege rea șuruburilor, piulițelor și a șaibelor …………………… …………………………41
Capitolul 8 Calculul principalilor parametrii constructivi și func ționali ……………………42
Capitolul 9 Alegerea semifabricatului……………….. ………………………………….. …………………44
Capitolul 10 Exploatarea instalațiilor de transport ……………………….. …………………………47
10.1 Montarea instalației de transport …………………………. …………….. …………………………48
10.2 Recepționarea și punerea în funcțiune …………………………………. …………………………48

3
10.3 Ungerea și uzura ……………………………………………… ………………. …………………………51
Capitol 11 Stabilirea caracteristicilor de performanță …………………… …………………………53
Capitol 12 Principalele mașini unelte utilizate în construcția componentelor
transportorului …………………………………………………………………………….. …………………………54
12.1 Mașina de roluit tablă …………………………………………………………… ………………………54
12.2 Ghilotina hidraulică pentru debitarea tablei la dimensiune ……… …………………………54
12.3 Aparatul de sudură ……………………………………………………………………….. ……………..55
12.4 Strungul CNC …………………………………………………………………… …………………………57
12.5 Mașina de rectificat interior -exterior ……………………………………. …………………………57
12.6 Mașina de frezat CNC ……………………………………………………….. …………………………58
12.7 Mașină de realizare a spirei melcului …………………………………… …………………………59
Capitolu l 13 Concluzii finale…………………………………………………………. …………………………60
Bibliografie………………………………………………………………………………………………….. ………. …62
Declara ție de autenticitate…………………………………………………………….. …………………………64

4
Introducere

Tema proiectului de diplomă se încadrează cel mai bine în domeniul agroalimentar, av ând
scopul de a concepe și creea un nou concept din gama transpotoarelor.Prin progresele aduse
în industria transportoarelor elicoidale, este de menționat faptul că aceste trasportoare se
realizează în mare parte prin ștanțare, presare sau îndoire /roluire cu referire la jgheab și
spiră, iar pe de altă parte prin strunjire la arbori cu ajutorul mașinilor unelte, îndeplinind
standardele condițiilor de siguranță și rezistență.

Scopul lucrării constă în proiectarea unui trasportor elicoidal, având un cost redus,
dar cu o rezistență și rigiditate ridicată datorită materialelor folosite.Acesta va fi folosit
în conceptul realizării unui mecanism de transportare a materialului granular.

În prezent competiția pentru realizarea transportoarelor de materiale este scăzută, ceea ce
face ca prețul pieței să fie ridicat datorită dominării permanente pe segmentul de piață a
producătorilor, totuși costurile vor fi ridicate deoarece implică folosirea multor mijloace de
producție pentru realizarea lor.
Prin ideile de mai sus, proiectul de diplomă se axează pe dezvoltarea la nivel de concept și
proiectarea unui transportor elicoidal.
Produsul destinat se va produce ca prototip.Cererea pentru eficientizarea și automatizarea
producțiilor industriale est e în continuă creștere, iar ideea acestui concept poate reprezenta o
oportunitate financiară pentru producătorii dintr -o gam ă variată de domenii care doresc să
atingă un grad cât mai înalt de automatizare.

5
CAPITOLUL 1.
1. Formularea specificației i nitiale de design al produsului

1.1. Descrierea lucrării.
Scopul lucarii de diplomă este acela de a proiecta un transportor elicoidal
pornind de la nevoile pieței de desfacere, necesitatea de a crește productivitatea,
de a reduce costul fabricării și d e a scădea necesitatea unei forțe de muncă
ridicată.

1.2. Obiective propuse .

Obiectivul acestei lucrări este acela de a proiecta de la zero un transportor
elicoidal cu rolul de a oferi cea mai bună eficientă și performanță în transportul
materialelor gra nulare sau pulverizate uscate, pentru a satisface nevoile pieței.

1.3. Cui îi este destinat produsul ?

Produsul este destinat marilor întreprinderi care prezintă o necesitate în
controlul permanent al fluxului de material ,cu o necesitate în mărirea
productivității, creșterii automatizării și reducerii a costurilor de
fabricație.Cerințele principale pentru acest produs sunt:
 Să fie rezistent ;
 Să aibă un cost de producție redus ;
 Să aibă un cost de întreținere redus ;
 Să fie eficient și performant ;
 Să fie competitiv ;

6
CAPITOLUL 2.
2. Încadrarea produsului în context
2.1 Istoria șurubului
Șurubul reprezintă un obiect caracterizat printr -o porțiune defini tă în formă de spirală ,
amplasată în jurul unui cilindru.Întrebuințarea lui principală este caracterizată de prinderea și
fixarea a două sau mai multe obiecte unul față de celălalt.Șuruburile pot avea cap hexagonal,
în cruce fie o linie încrestata, stea etc. , pentru a putea fii înșurubate cu ușurință cu ajutorul
uneltelor.

Figura 1 .2 Șurubul lui Arhimede în epoca modernă

Numeroase ipoteze, presupun faptul că invenția ''Șurubul lui Arhimede'' îi este atribuită
regelui Asiriei, Sennacherib, descoperirile arheologice și dovezile pictografice apa r doar din
perioada civilizației elenistice, iar majoritatea punctelor de vedere plasează acest dispozitiv ca
fiind o invenție grecească, cel mai probabil din secolul III i.Hr. făurit chiar de Arhimede.
Totuși, dispozitivul este asemănător unui șurub și nu este un șurub în adevăratul sens al
cuvântului.
Ideea de a folosi șuruburi pentru a fixa componente individuale provine încă
din antichitate, dar aceste obiecte nu erau gândite pentru uzul zilnic. În acea perioad ă
șuruburile serveau mai mult pentru a sigurarea obiectelor de podoabă care nu trebuiau să se
piardă. Abia în Evul Mediu, odată cu armurile de cavaler asamblate prin înșurubare, și -a găsit
șurubul o răspândire mai mare și la sfârșitul secolului al XVIII -lea a devenit produs în masă.

7
Primi i pași în dezvoltarea șurubului i-au realizat frații Job și William Wyatt din
Staffordshire, Regatul Unit, care au patentat în anul 1760 o mașinărie pe care o putem numi
cel mai corect o “mașină de șuruburi’’.
Din cauza că la șuruburile uzuale cu cap c restat șurubelnița alunecă relativ ușor din fantă,
americanul J.P. Thomson a brevetat în anul 1933 un șurub cu amprentă în cruce, în care
șurubelnița se autocentra, astfel crescând siguranța și puterea de înșurubare.
În anul 1936, fabrica “Bauer&Schaur te” din Beckingen an der Saar a scos pe piață un șurub
care avea în loc de obișnuita crestătura în linie sau cruce un locaș hexagonal. Compania a numit
produsul pe scurt “Inbus”. Cheia Inbus special coneput ă distribuie forța mult mai bine decât o
șurubelni ță în cruce, exercitând astfel o răsucire de zece ori mai mare.
Fantele șurubului obișnuit cu amprentă în cruce se îngustează pe adâncime, astfel șurubelnița
putea aluneca, ieșind afară la deșurubare și distruge a atât șurubelnița c ât și șurubul . Simila r și
în cazul șurubului cu cap crestat dacă șurubelnița nu este suficient de bine apăsată. În anii 1960
compania “Phillips” a scos pe piață șurubul Pozidriv, cu amprenta în cruce, ușor modificabilă,
care a redus semnificativ această problemă.
În zilele noastre șuruburile sunt foarte folosite în domeniul construcțiilor și au devenit foarte
populare datorită rezistenței și forței de prindere. Acest mic obiect a devenit de neînlocuit fiind
folosit și de oamenii de rând la câte o reparație ușoară.
2.2. Concluz ii
În concluzie, nevoia oamenilor de a reduce efortul fizic, a dus treptat la dezvoltarea
industriei trasportoare și la evoluția acesteia, prin căutarea de noi modalități de deplasare rapidă
și eficientă a materialelor care să satisfacă nevoil e.

8
2.3.Definirea transportoarelor elicoidale
Transportoarele elicoidale denumite și șnecuri, asigură deplasarea sarcinilor turnate
într-un jgheab închis , împins de suprafața elicoidală a șnecului, care produce forța axială
de transport.Se folosesc l a transportul materialelor pe orizontală, pe plan înclinat și
vertical, fiind echipamente simple ieftine și ușor de exploatat. Asigură transportul
fără pierderi, datorită construcției închise, cu posibilitatea încarcarii și descărcării în
diferite puncte a le traseului.Prezintă dezavantajul unui consum mare energetic, uzură
pronunțată a elementelor componente, sensibilitate la suprasarcini și produce mărunțirea
materialului în timpul transportului. Materialul se introduce prin dispozitivul de
alimentare 1, î n jgheabul închis 2, în care se rotește arborele 3, pe care se montează
spirala elicoidală (melcul) 4 (fig. 2.2).Descărcarea materialului se face prin orificiul 5.La
rotirea arborelui, materialul dintre spirele elicoidale, este obligat să se deplaseze elico idal
datorită greutății proprii și frecării de peretele jgheabului.Uzual melcul se construiește cu
un singur început, cu diametre de100…700 mm montându -se cu un interstițiu între spire și
jgheab de până la 10 mm.Transportoarele elicoidale de construcție specială pot transporta
sarcini și pe verticală(fig. 3.2). Ele asigura deplasarea materialelor cu granulometrie mică
pe verticală sub acțiunea șurubului melcat, cu suprafață elicoidală plină.La partea
inferioară se montează melcul orizontal, care asigură alimentarea celui vertical.Ambele
șuruburi melcate sunt acționate de același motor de acționare, cel vertical prin sistemul de
roți conice, iar cel orizontal printr -un sistem de roți cilindrice. Cantitatea de material
transportat de melc se determina ținând seama de parametrii transportului:
Q=V∗𝛾=𝜋∗𝐷2
4𝑝∗𝑛∗𝛾∗𝛹 (1.2.3)
unde:

D – diametrul melcului;
𝛹 – coeficientul de umplere cu material a secțiunii transversale a melcului;
𝛾 – greutatea specific ă a materialului transportat;
p – pasul șurubului melcat;
n – turația melcului. V-viteza melcului
Figura 2.2 Schema principială de funcționare
a unui transportor elicoidal

9
Tura ția melcului este determinat ă de diametrul
șurubului melcat și natura materialuluui transportat.
Transportoarele elicoidale au productivit ăți mici si
mijlocii, putând ajunge la 100 t/h.

2.4. Principiul de funcționare
Modul în ca re fucționează transportorul presupune ca materialul să ajungă în coșul de
alimentare, de unde acesta este preluat de melc treptat și transportat în planul orizontal, spre
zona de evacuare.Organul activ al transportoarelor elicoidale este spira elicoidală folosită la
transportul materialelor în vrac granulare sau pulverulențe,sub forme de bucăți mici.
Asupra materialului aflat sub acțiunea spirei melcului acționează următoarele forțe :
-forța centrifugă ;
-greutatea prop rie ;
-forțele de frecare dintre material și spiră ;
-forțele de frecare dintre material și carcasă ;

2.5. Avantajele și dezavantajele transportoarelor elicoidale.
Comparativ cu alte tipuri de transportoare, transportoare le elicoidale au următoarele
avantaje:
a. Pot fi foarte compacte și se adaptează ușor diferitelor locații în care pot fi
amplasate
Figura 3.2 Trans portor vertical elicoidal

10
b. Întreținerea este ușoară
c. Pot fi utilizate pentru a controla fluxul de material în procesul operaților car e
depind de o dozare precisă
d. Prezintă versatilitate ridicată, putând fi realizate în plan orizontal, ușor înclinat și
chiar în poziție verticală
e. Pot fi izolate pentru a preveni scăparea prafului sau a fumului din interiorul
transportorului s au să nu pătrundă praful sau umezeală în interiorul
transportorului
f. Pot fi realizate cu pereți dublii prin care să treacă apă rece sau fierbinte
g. Pot fi concepute dintr -o varietate de materiale pentru a rezista la coroziune
abraziune sau căl dură în anumite măsuri și condiții, în funcție de produsul transportat
h. Poate fi echipat cu mai multe puncte de descărcare
i. Oferă siguranță în exploatare
j. Ușurința încărcării și descărcării
Transportoarele elicoidale au și o serie de dezavan taje dintre care cele mai importante sunt :
1. Strivirea materialul ui transportat ca urmare a intrării acestuia între spiră melcului
și carcasă sau roaderea acestuia datorită frecării cu suprafață spirei melcului și a
carcasei ;
2. Nevo ia alimentării uniforme ;
3. Prezintă un consum de energie ridicat ;
4. Poate atinge un gabarit ridicat în funcție de necesități ;

11
CAPITOL 3 .

3. CLASIFICAREA TRANSPORTOARELOR ELICOIDALE

3.1 Destinație, construcție

Transportoarele elicoidale se folosesc la transportul diferitelor materiale
agricole, chimice, polimerice, ciment sau chiar farmaceutice, materialele granulare
uscate sau pulverizate fiind transportate sub anumite unghiuri de înclinare față de
planul orizontal. Se mai folosesc și în alte scopuri: amestecătoare, extractoare,
alimentatoare, dozatoare etc. Construcția general ă a unui transportor elicoid al este
prezentată în figura 1.3

Figura 1 .3 Construcția general ă a transp ortorului elicoidal orizontal

1-spira 10-rulmenți la capătul arborelui
2-arborele 11-manșoane de etanșare
3-bucșa de legătură 12-plăci de capăt
4-capătul arborelui 13-bucșă
5-capace 14-șuruburi de fixare
6-suportul arborelui 15 -plăcuțe cu strângere
7-lagărul suportului 16-cleme de prindere
8-zona de evacuare 17 -zona de alimentare

12
9-flanșa de susținere 18-jgheaburi

În funcți e de destinația transportorului, acesta poate fi prevăzut cu una sau mai multe
ferestre de alimentare, respectiv evacuare.Din punct de vedere al modului de mișcare al
materialului în jgheab se disting două categorii de transportoare elicoidale:
 rapide;
 lente;

La transportoarele elicoidale rapide forța centrifugă are o deosebită importanță deoarece
aruncă materialul peste arbore.Materialul se dispune sub formă unui strat inelar în trepte.O
parte din material execută mișcarea elicoidala, o mică parte din acesta scapă prin jocul dintre
spiră și carcasă.Trasportoarele elicoidale verticale și cele cu înclinare mare lucrează cu
randament maxim în situația în care viteză periferică a spirei elicoidale este 2,8 – 6 m/s
La transportoar ele elicoidale lente , forța centrifugă nu joacă un rol foarte important,
caracterul mișcării fiind determinat de forțele de frecare și greutatea materialului.Viteza
periferică maximă a spirei elicoidale este 1 – 1,5m/s.Se folosesc la transportarea material ului
în plan orizontal sau într -un plan care face un unchi de cel mult 25 ° cu planul orizontal
Transportoarele elicoidale rapide trebuie prevăzute cu carcase închise pentru a evita
aruncarea materialu lui din carcasă .Se recomandă ca pentru transportul materialelor abrazive
să nu se folosească transportoare elicoidale rapide , deoarece acestea produc uzură rapidă a
organelor active.La transportoarele elicoidale rapide, spira elicoidală este executată dintr -o
singură bucată, fără lagăre intermediare care ar produce înfundarea transportorului .

13
3.2 TIPURI DE MELCI

Melc cu pas stand ard,cel mai des întâlnit .Este folosit pentru a
transporta o varietate mare de produse. Fig. [2.3]

Figura 2 .3 Melc standard

Melcul cu formă de panglică:se utili zează pentru transportarea
materialelor lipicio ase , cu aspect gumos sau v âscos, atunci când
acestea tind să se lipească de jgheab și spiră. Fig[3 .3]

Figura 3 .3 Melc tip panglic ă

Melc crestat cu rol în transportarea materialelor ușoare fine,
granula re sau făinoase.De asemenea, se utilizează pentru
amestecarea materialului în tranzit sau pentru îndepărtarea
pământului și a pietrisului din cereale, semințe de bumbac
etc.Fig[4.3]
Figura 4 .3Melc crestat
Melc crestat cu urechiușe conferă o mișcare de ridicare a
materialului transportat , lucru care favorizează agitația și aerarea în
timpul amestecării .Fig[5.3]

Figura 5 .3 Melc crestat cu urechiu șe
Melc cu plăcuțe ajutătoare separate: se utilizează pentru a
amesteca materialul în timpul transportului.Plăcuțele pot fi
fixate(sudate pe loc) sau cu pas ajustabil(montare cu șurub, pentru
a asigura diferite grade de amestecare). Fig.[6.3]

Figura 6 .3 Melc cu plăcuțe ajutătoare separate

14

Melci cu palete:se f olosesc doar pentru amestecarea sau
agitarea materialului fără a avea un efect seminificativ asupra
transportului.Plăcuțele pot fi sudate sau cu pas ajustabil. Fig.[7.3]
Figura 7 .3 Melc cu palate

Melc cu pas scurt folosit în principal la transportoar ele înclinate,
pentru a nu pierde în totalitat e capacitatea de transportare. Fig.[8.3]

Figura 8 .3 Melc cu pas scurt

Melc ul cu spiră întreruptă , conferă aceleași calitate precum
spira cu formă de panglică folosit pentru materiale vâscoase sau
lipicoa se însă această metodă oferă o mai bună consis tență a
debitului de material. Fig.[9.3]
Figura 9.3 Melc cu spiră întreruptă

Melc cu pas variabil asigură un debit mai controlabil pentru
trasportoarele verticale cât și pentru cele orizontale la preluare a
materialului și la descărca rea acestuia fără turbulențe. Fig.[10.3]

Figura 10 .3 Melc cu pas variabil

Melc elicoidal fără arbore :oferă un cost mai redus de
fabricare,avâ nd proprietăți similare cu spira sub formă de
panglică și are avantajul faptul că nu necesită lagăre
suplimentare. Fig.[11.3]

Figura 11 .3 Melc elicoidal fără arbore

Melc de tip presă, de obicei înconjurat de pereți sub formă
unei site: are rolul de a presa umezeală /lichide din diverse
produse. Fig[12.3]
Figura 12 .3 Melc de tip p resă

15
3.3. După modul de înfășurare al melcului
În funcție de sensul de rotație al melcului distingem 2 tipuri de înfășurare.Direcția în
care se înfășoară spirala determină în ce direcție trebuie să se rotească melcul pentru a
imprima direcția corespunzătoare de mișcare a materialului.Direcția de înfășurare poate fi
determinată, privind începutul sau finalul melcului.Spirala pe stânga se înfășoară în jurul
arborelui în sensul invers acelor de ceasornic,sau înspre mâna stânga.Spirala pe partea
dreapta este înfășurată în jurul arborelui în sensul acelor de ceasornic.De obicei melcii se
înfășoară pe partea dreapta cu excepția cazului în care o variabilă operationeală dictează
altfel.

Fig 13 .3 Sensul de înfășurare înspre stâng a sau dreapta al melcului

3.4.Tipuri de transportoare necesare pentru deplasare anumitor clase de materiale.
Proiectarea unui transportor implică considerații speciale care trebuie date la alegerea
componentelor dacă materialul transportat are carac teristici neobișnuite.
Materialele abraz ive: pot provoca uzură excesivă a componentelor
transportorului.Acestea trebuie să fie transportate la viteze mai mici și la încărcături
volumice mai scăzute.P entru materialele foarte abrazive, poate fi necesa r folosirea unui
melc de grosime ridicată, o duritate a suprafeței crescută, fie anumite aliaje metalice
pentru componente.
Materialele contaminante cum ar fi anumite substanțe chimice și aditivi alimentari,
necesită capsularea lagărelor,iar umerii d e susținere ai arbor elui necesită rulmenți din
lemn , polimeri sau un alt tip de funcționare uscată.

16
Materiale degradabile , care tind să se rupă sau să se despartă trebuie deplasate în
transportoare cu diametru mai mare al melcului și la v iteze reduse pentru a minimaliza
agitarea fizică a materialului.
Transportoarele care deplasează material la temperaturi extreme trebuie s ă fie
construite din aliaje meta lice concepute să satisfacă aceste condiții.Materialele puternic
corozive combinate cu tempe ratura ridicată , necesită o atenție specială la conceperea
componentelor transportorului din aceste aliaje pentru a crește durata de viață a
produsului.Utilizarea jgheaburilor cu pereți dublii poate fi recomandată acolo unde este
necesar un mediu răcire s au încălzire care poate fi circulat pentru a me nține materialul
transportat la temperaturi optime.Manipularea materialelor fierbinți în transportoare
prezintă, de asemenea, o dilatare termică ce duce la creșterea în lungime a jgheabului și a
melcului .
Pentru materialele explozive transportorul trebuie să fie proiectat cu materiale cu
protec ție electrostatic ă care să nu permită descărcarea în material.Componentele trebuie
etanșate și sigilate foarte bine.Acolo unde există particule care pot produce e xplozia , este
necesar un sistem de evacuare care să ventileze spațiul.
Atunci când transportăm fluide care tind să se aereze crescând în volum, dimensiunea
transportorului și viteză de operare trebuie proiectate pe baza acestui volum maxim și al
densității pe care materialul îl atinge în aceste condiții.Un astfel de material adesea va
curge prin îmbinările jgheabului.Vitezele scăzute ale melcului, îmbinările fără spații, și o
concepere specială a extremității spirei melcului va ajuta în acest caz.
Materialele higroscopice care tind să absoarbă umezeală,devenind mai dense,
îngreunează deplasarea acestora.Trebuie luați în considerare acești factori când
determinăm dimensiunea,viteză, și puterea necesară a transportorului.Trasportoarele
sigilate de atmosfera exterioară sunt effective în manipularea acestui tip de material.
Atunci când amestecarea în tranzit a materialului este necesară se pot folosi melcii
speciali de tip panglică, cresta ți și cu urechiușe, simpli cresta ți,sau cu palate, fi e în diferite
combinații pentru a obține rezultatul dorit sau alegând o singură formă.

17
Transportoarele elicoidale înclinate au nevoie de o putere mai mare decât
transportoarele în plan orizontal și prezintă o capacitate de transportare
mai redusă. Puterea necesară crește iar capacitatea scade odată cu gradul
de înclinație,putând afecta caracteristicile materialului transportat.
3.5. Tipuri de jgheaburi care pot fi folosite la construcția transportoarelor
Pentru a realiza un trasportor elicoi dal jgheabul reprezintă o componentă importantă
din structur ă, acesta având rolul de a susține materialul transportat cât și lagărele
împreună cu arborele melcat, care poate avea diverse forme și diferite montaje.
După cum urmează se vor prezent a unele din tre cele mai folosite jgheaburi:

Jgheabul în formă simplă de U, se etan șează ușor și reprezintă cea mai
economică alegere din p unct de vedere al fabricației, este larg folosită în lume.
Figura 14.3 Jgheab în formă de U
Jgheabul rectangular are folo sință în princip al la materialele puternic
abraz ive.Acest design permite formarea unei suprafețe de material pe fundul
jgheabului pentru a reduce uzura care se poate produce.
Figura 15.3 Jgheab rectangular
Jgheabul evazat folosit în principal pentru ma terialele care tind să
treacă peste melc.
Figura 16.3 Jgheab evazat
Jgheabul de tip tub realizat din două bucăți pentru a minimaliza reîntoarcerea
materialului la transportoarele înclinate .Jgheaburile permit să fie demontate
și curățate , alt atu este faptul că facilitează mentenanță .Se preteaza pentru
transportul vertical, și are avantajul unui transport mai eficient.
Figura 17.3 Jgheab tip tub din 2 bucăți

18
Tub transportor simplu închis, o varianta mai economică ,dar care implică
dificultăți când vine vorba de întreținere și curățare.
Figura 18.3 Tub transportor
Jgheab în formă de U realizat din 2 bucăți , permite curățarea ușoară prin
demontarea părții inferioare și permite o mai bună mentenanță.

Figura 19.3 Jgheab în formă de U demontabil
Jgheabul cu pereți dublii se folosește pentru a încălzii sau răci materialul în
timpul transportului folosind apă rece sau caldă fie un abur de presiune
scăzută pentru a păstra proprietățile materialului.
Figura 20.3 Jgheab cu pereți dublii
CAPITOL 4 .
4.1. Particularități privind instalațiile de transport
Dezvoltarea și modernizarea proceselor de producție implică mecanizarea și
automatizarea producției, prin operații de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de
încărcare -descărcare , alimentare continuă cu semifabricate și modernizarea transporturilor.
Paletizarea este operația de mecanizare a transportului de mărfuri pe platforme simple
sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor și al stivuitoarelor.
Pachetizarea e ste operația de mecanizare a manipulării, transportului și depozitării
unui grup de mărfuri strânse între ele printr -o legătură.
Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, lăzi, containere, etc. care
servește în mod repetat la trans portul mecanizat.
Pentru aplicarea paletizarii și containerizarii, sarcinile de transportat și ridicat trebuiesc
constituite în unități de încărcătură grupate convenabil în scopul manipulării, cu dimensiuni
care trebuie să aibă la baza un modul.Din punct de vedere dimensional, paletele(de uz general

19
sau special) respectiv containerele(universale sau speciale), sunt modulate după standarde în
vederea efectuării operațiilor de manipulare, depozitare și transport.
Pentru a exemplifica eficiența economică a paletizarii se prezintă o stivă de 1000 unități
de încărcătură stivuite manual și mecanizat prin lise, cărucioare manuale, benzi transportoare,
respectiv paletizate prin utilaje cu furcă și stivuitor(fig 1.3.4).Fundamentarea științifică a
sistemului de transport și depozitare prin palete, pachete și containere prevede creearea
cadrului organizatoric cu stabilirea necesarului de dotare cu utilaje din cadrul instalațiilor de
transport și ridicat.În tehnică instalațiilor de transport și ridicat s -au stabilit prin norme de
tipizare și standarde , rezultatele obținute privind valorile funcționale(de lucru) și
dimensionale(de constructi).
În contextul verificării, prescripțiilor și regulilor de calcul s -a impus FEM (Federation
Europenne de la Ma nutatuin 1953) cu elaborarea unor reglementări care conduc la
modernizarea și îmbunătățirea parametrilor funcționali prin:
a) execuție în serie, prin soluții constructive economice;
b) utilizarea în limite largi a condițiilor de exploatare și funcț ionare rezultate în
practică;
c) dimensionarea în baza duratei de viață necesare;
d) criterii de clasificare după condițiile de funcționare, etc.

Figura 1.4.1 Explicativ ă paletizării

20
S-a trecut de la concepția izolată a fiecărei operații în care este descompus procesul de
transport, la concepția integrată, acordându -se un rol important tipizării.Această implică pe de
o parte grupare morfologică a pieselor și subansamblelor, iar pe de altă parte tipizarea
elementelor com ponente ale echipamentelor.Structura echipamentelor care formează sistemul
de trasport este constituită dintr -un număr de ansambluri funcționale, care fac parte din
module tipizate.Constituirea sistemelor de module tipizate pleacă de la cerința asigurării
funcțiunilor care trebuiesc realizate în timpul procesului de transport.
Standardizarea în domeniul instalațiilor de ridicat și tranport cuprinde rezolvarea unor
preocupări îndelungate în activitatea de unificare a normelor de tipizare creând posibi litatea
de dezvoltare dinamică a tipizatelor în cadrul principalelor valori funcționale și dimensionale
stabilite.
Mașinile de ridicat și transportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor între limitele
unei încăperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul îndepărtat(feroviar, rutier,
aerian) care transportă sarcini la distanțe mari, dispozitivele de ridicat și transportat,
deplasează sarcinile pe distanță relativ scurtă și numai în anumite cazuri ele pot atinge
distanțe mari(as igurarea unei comunicații permanente între două sau mai multe puncte legate
prin procesul de producție).
Transportul aferent unei întreprinderi cuprinde operații de manipulare a sarcinilor în
exteriorul sau interiorul sau.
Transportorul exter ior servește pentru aprovizionarea cu materii prime, semifabricate,
combustibili precum și desfacerea producției finite sau eliminarea deșeurilor.
Transportul interior servește la distribuția materiilor prime, semifabricatelor, pentru
executarea ope rațiilor de transport între unitățile de lucru legate prin procesul de producție
precum și pentru aducerea producției finite și a deșeurilor la punctele de încărcare -descărcare
ale sistemului de transport exterior.Operațiile de acest gen constau nu numai d in operația de
transport propriu zisă, ci și din operațiile de încărcare și descărcare a sarcinilor pe organele ce
poartă dispozitivele de ridicat și transportat, așezarea lor în depozite sau pe mașinile unelte
care efectuează diversele operații tehnologic e.Pentru executarea operațiilor de încărcare și
descărcare unele mașini de ridicat și tranportat sunt prevăzute cu organe speciale pentru

21
apucarea sarcinilor(electromagneți, graifere), altele sunt deservite de mașini și instalații
auxiliare speciale, altel e necesitând o deservire manuală.
Transportul intern cuprinde la rândul său transportul dintre ateliere și transportul în
interiorul atelierului(depozitului).
O categorie specială a tranportorului din interiorul atelierului îl constituie tran sportul
dintre două operații tehnologice succesive care execută deplasarea produselor de la o
instalație de prelucrare la altă, fiind strâns legat de executarea operațiilor tehnologice din
ateliere sau fabrică.Transportorul dintre operații joacă un rol imp ortant în producția de serie
asigurând legătură dintre instalații și mașinile unelte independente, înlesnind procesul de
producție al atelierului după un anumit ritm de lucru.
4.2. Tipurile instalațiilor de transportat
Marea varietate a mașinilor de transportat conduce la o clasificare dificilă, problema
complicandu -se și prin aceea că se poate face o clasificare pe criterii diferite: după
caracteristicile constructive; după felul și numărul mișcărilor, după destinația lor, după modul
de acționare, etc.
Principalele tipuri mașini de transportat , grupate după particularitățile lor constructive
sunt prezentate în continuare.

4.2.1 Instalații de transport continuu

Instalațiile de transpor t continuu sunt destinate deplasării sarcinilor în mod continuu
cuprinzând:transportoare, transbordoare și dispozitive auxiliare.
Transportoarele sunt instalații destinate pentru deplasarea sarcinilor pe o traiectorie
determinată prin acționarea mec anică continuă a organului lor activ, în anumite situații
forța de deplasare este o componentă a greutății proprii a sarcinii.

22
a)Trasportoarele cu organ flexibil se caracterizează prin prezența unui organ de trac țiune
flexibil fără sfârșit care execută o mișcare continuă , primită de la organul de acționare,
transmițând astfel la transportor forță necesară pentru deplasarea sarcinii:
1) transportor cu bandă;
2) transportor cu lanț;
3) transportor cu cupe;
4) transp ortoare cu plăci sau raclete;
5) scări rulante;
6) transportoare suspendate.
b)Transportoare fără organ flexibil, nu au organ flexibil de trac țiune, forța necesară deplasării
sarcinii realizând u-se prin diferite piese rigide (cilindrii, tuburi, jghiaburi):
1) transportoare gravitaționale;
2) transportoare elicoidale( șnecuri);
3) tuburi rotitoare pentru transport;
4) transportoare cu rulouri;
5) transportoare oscilante;
Instalați ile de transbordare alcătuiesc grupa mecanismelor deplasabile cu acțiune continuă,
destinate lucrărilor de încărcare descărcare a sarcinilor sub formă de mase granuloase:
 transportoare deplasabile;
 încărcători mecanici;încărcători auto.
Dispozitivele auxiliare sunt destinate să deservească funcționarea diferitelor categorii de
mașini de transportat: planuri înclinate, buncăre, închizători, alimentatori, descărcători de
buncăre, cântare, etc.

23

4.3. Particularități privind logistica transportului uzinal și a manipulării
Orice sistem industrial(ȘI -fig 1.4.3), se descompune în subsisteme care să corespundă
funcțiunilor sale de baza.Stările subsistemelor sunt: tehnologie(T),manipulare(M), control(C)
și comandă (P).Subsistemul de manipulare asigur ă transferul, orientarea, poziționarea și
depozitarea pe tot parcursul procesului de fabricație.Subsistemul de manipulare are ca
semnale de intrare confirmarea de alimentare cu reperele ce trebuiesc asamblate sau
prelucrate și condițiile care anunță execuția o perațiilor tehnologice și determină manipularea
subansamblurilor realizate.Semnalele de ieșire confirmă executarea manipulărilor pentru
aducerea pieselor la posturile de lucru, aducerea la postul de control și pu nctul de
expediție.Creșterea productivității , muncii prin automatizarea manipulării este similară cu
efectul dat de tehnologizare.Complexitatea operațiilor de manipulare este un argument al
automatizării operațiilor de manipulare.Efectuarea manuală a operațiilor de manipulare se
face prin coordonare a ochi -mâna.O astfel de mișcare printr -un sistem cibernetic nu este încă
utilizată pentru industrie în totalitate.

Figura 1.4.3. Sisteme de fabricație
Proiectantul de sisteme tehnologice dispune în mică măsură de dispozitive și
echipamente de au tomatizare a manipulării adaptate cerințelor practice.Problema tipizatelor
destinate manipulării automate a pieselor a devenit o preocupare de prim ordin a firmelor cu
preocupări de tehnologizare.Considerând sistemul modular de manipulare .(fig 2.4.3), în
prima fază se descompune funcția generală de manipulare în funcții elementare(depozitare,
schimbări de loc și de direcție, schimbări de poziție, apucare și eliberare, verificare poziție,
etc.) și asocierea fiecăreia cu un sistem modular.

24

Figura 2.4.3 Explicativa sistemului modular de manipulare
Pentru definirea elementelor fiecărui subsistem în parte se folosește metodă cutiei
morfologice, care reprezintă o clasificare a tuturor elementelor componente ale subsistemului
după mai multe criterii.În prima linie se face clasificarea în funcție de caracteristicile
interne(natura operației respective) ale funcției elementare.Se mai ține seama de
caracteristicile externe ale funcțiunii(agent folosit pentru acționare):mecanic, electric,
pneuma tic și hidraulic.
Următoarele condiții sunt determinate de formă și dimensiunile elementelor supuse
manipulării.Parcurgerea unei asemenea scheme reprezintă prin ea însăși aplicarea tipizării și
unificării în concepția sistemului modular.
Const ituirea sistemului modular de automatizare a manipulării constă în conceperea a câte
unei familii de module de manipulare specifice fiecărei funcțiuni (fig 3.4.3).Analizând
structura fiecărei funcțiuni se constată că ele se compun dintr -o succesiune de miș cări
elementare și parametrii geometrici, succesiunea lor în timp diferind în funcție de situație .

Funcții de manipulare

Mod de manipulare
Tip de piese

Dimensiuni

Figura 3.4. 3 Module de automatizare speficice pe func ții

Pe această baza se poate concepe sistemul modular de elemente de automatizare a
manipulării, prin asocierea câte unei familii de module cu fiecare mișcare elementară.Va

25
rezultă o familie de module de translație una de rotație și altă de dispozitive de apucare –
eliberare.
Combinând aceste trei tipuri de elemente și prevăzând un sistem de comandă adecvat,care
să asigure succesiunea în timp și parametrii geometrici ai mișcărilor, se poate rezolva orice
problema de manipulare.Constituirea corectă a dispozitivelor de manipu lare implică
cunoașterea comportării în mișcare a diferitelor corp uri geometrice.
Logistica transportului uzinal este determinată de structura fluxului tehnologic și spațiul
pe care se desfășoară.Funcție de aceste două elemente se aleg chipamentele ad ecvate și se
întocmește în baza modelului abstract schemă optimă pentru operațiile de transport.
Pentru un sistem de fabricație organizarea manipulării se poate face prin:
 sisteme clasice cu grad redus de mecanizare;
 flux de transport continuu cu ut ilizarea diferitelor tipuri de
transportoare(transportoare cu plăci, cu racle ți, elicoidale, cu bandă etc.)care
asigur ă alimentarea și transferul produsului la posturile de lucru cu grad de
automatizare ridicat;
 flux automatizat de transport, care cuprinde întregul flux tehnologic, de la
începerea fabricației până la depozitare.
Alegerea uneia din soluții este funcție de importan ță procesului tehnologic și posibilitățile
tehnologice ale întreprinderii.Utilizarea tehnologiilor robotizate nu poate fi conc epută fără
asigurarea unei manipulări operative, după un plan de desfășurare în timp minim funcție de
natură procesului tehnologic.Constituirea corectă a dispozitivelor de manipulare implică
cunoașterea comportării în mișcarea diferitelor corpuri geometric e.
Logistica transportului uzinal este determinată de structura fluxului tehnologic și spațiul
pe care se desfășoară.Funcție de aceste două elemente se aleg echipamentele adecvate și se
întocmește în baza modelului abstract schemă optimă pentru operaț iile de transport.

26
CAPITOL 5 .
5. Documentare tematică
Documentarea tematică reprezintă o etapa importanta din pașii care trebuie parcurși
de proiectant pentru dezvoltarea produsului dorit.
Posibilitățile de documen tare tematica sunt vaste, din ele fac parte :
 articole tehnice
 internetul
 cărți de specialitate
 catalog ul
Principala sursă de documentare care este folositoare în realizarea proiectelor este
aceea de studiere a brevetelor Europene si cele ale Statelor Unite.

Brevetul de invenție este un document prin care se acordă un set de drepturi
exclusive de către o țară unui inventator sau unui împuternicit ales de inventator pentru o
perioadă fixă de timp în schimbul divulgării invenției .

În realizarea acest ui proiect informațiile au fost preluate din brevete atât românești
cât și brevete ale Statelor Unite ale Americii . Analizând mai multe brevete, am decis să
prezint două dintre acestea în rândurile ce urmează.

5.1. SISTEM COMBINAT DE AMESTECARE ȘI TRANSP ORT PENTRU
CEREALE TRATATE

Numarul publicației 132620 A2

data public ării 21/12/2016

data înregistrării 29/06/2018

inventator INSTITUTUL NAȚIONAL DE
CERCETARE -DEZVOLTARE
PENTRU MA ȘINI ȘI
INSTALA ȚII DESTINATE
AGRICULTURII SI
INDUSTRIEI ALIMENTARE
BUCUREȘTI

31

27
Această primă invenție se referă la un sistem combinat de amestecare și transport al
cerealelor tratate, destinat echipamentelor de procesat și post procesat semințe, ca parte
componentă a instalației de apla tizat cereale umede(figura 1.5.1)
Principalul dezavantaj al acestei instalații este acela că prin suspendarea lagărului
arborelui principal, poate duce la abateri de coaxialitate grave dacă acest sistem de
suspendare prezintă o secțiune trans versală redusă și o rigiditate redus ă în timpul
funcționarii, interstițiul dinstre spira transportorului și jgheab reducadu -se semnificativ poate
duce chiar la împănarea instalației sau vibrații puternice care ar putea distruge motorul
electric și chiar me lcul.
Un alt dezavantaj este acela că deschiderea liberă a jgheabului la unul dintre
capete nu permite o evacuare uniform distribuită ea împrăștiind materialul ,care poate
produce pierderi semnificative.
Este de reținut faptul c ă o asemenea m odalitate de transportare va de sprinde în
permanen ță materialul omogenizat de pe spiră.

1.5.1 Sistem combinat de amestecare și transport pentru cereale tratate

5.2. Transportor cu lanț și palete semisferice

Oficiul pentru pantente al Sta telor Unite implementeaz ă patentul : US4241823A
Data înregistrarii : 31 August 1979
Data publicării : 30 Decembrie 1980
Inventator i: Merle E. Clewett

Scopul acestui patent este acela de a realiza un tranportor cu lanț, o construcție mai
complexă și robustă,care presupune o durabilitate mai ridicată.Mișcarea de translație a unui
transportor elicoidal este transformată într -o forță de trac țiune,însă această metodă are și ea
anumite dezavantaje care au dus la oprirea dezvoltărilor în această categorie.

28
Preluarea materialului de la instalația acestui transportor în continuarea altei instalații
presupune anumite dificultăți în proiectarea și îmbinarea lor care poate să reduc ă fluxul de
material .Un alt deficit este cel al paletelor semisferice care necesită doar o singură formă de
proiectare a jgheaburilor adică acela în formă de U, iar acest lucru împiedică elevarea în
plan vertical deoarece materialul curge peste aceste p alete și ajunge iar în zona de
început.Zalele lanțului se pot rupte la solicitări foarte mari, iar acest lucru necasită un timp
ridicat pentru reparația instalației, care duce la pierderi majore, într-un flux de fabricație
continuu.Pentru a funcționa în co ndiții optime lanțul trebuie uns,iar acest lucru putea afecta
normele de producție alimentară.

1.5.2 Schema de transport cu lan ț și palete semisferice

29
Cu toate acestea inovarea ,testarea, conceperea de noi ideii au stat la baza tuturor
metodelor de tran sportoare pe care le avem în momentul actual și astfel am ajuns la unele
dintre cele mai performante transportoare.

CAPITOL 6 .
6. Analiza necesităților consumatorilor

6.1. Marketingul

Marketingul este metodologia de comunicare a valorii unui produs sau serviciu pentru
clienți, în scopul de a vinde acel produs sau serviciu.

Tehnicile de marketing includ alegerea piețelor țintă printr -o analiză de piață și
segmentarea pieței, precum și înțelegerea comportamentului consumato rilor și publicitatea
valorii unui produs pentru potențiali clienți.Din punct de vedere social, marketingul este
legătura dintre cerințele materiale ale societății și modelele economice de
răspuns.Marketingul satisface aceste nevoi și dorin țe prin procese de schimb și construcții de
relații pe termen lung.Ma rketingul îmbină arta și știința aplicată(cum ar fi științele
comportamentale) și face uz de tehnologia informației.

6.2. Orientarea spre client

O firmă în economia de piață su praviețuiește prin producerea de bunuri pe care
persoanele sunt dispuse și capabile să le cumpere.Prin urmare, stabilirea cerințelor
consumatorilor este vitală pentru viabilitatea viitoare a firmei și chiar existența ca o
preocupare continuă.Multe companii au astăzi o focalizare pe client(sau orientare de
piață).Acest lucru implică faptul că compania se axează pe activitățile și produsele solicitate
de consumatori.În general, există trei moduri de a face acest lucru: ab ordarea dependentă de
client, abordarea prin identificarea schimbării pieței și abordarea prin inovarea produselor.

30
În abordarea bazată pe consum, nevoile consumatorilor sunt factorii determinanți ai
tuturor deciziilor strategice de marketin g.Nici o strategie nu este aplicată până când nu trece
testul de cercetare a consumatorilor.Fiecare aspect al unei oferte a pieței, inclu siv natura
produsului în sine, este condus de nevoile potențialilor consumatori.Punctul de plecare este
întotdeauna con sumatorul.Motivul pentru această abordare este că nu există nici un motiv să
se cheltuiască pe cercetare și dezvoltare, dezvoltând produse pe care oamenii nu le vor
cumpără.Istoria atestă multe produse care au fost eșecuri comerciale, în ciuda faptului că au
fost descoperiri tehnologice.
O abordare formală a acestui marketing orientat spre client este cunoscută ca
SIVA(Soluții, Informații, Valoare, Access).Acest sistem este, în principiu, cei 4P redenumit
și reformulat pentru a oferi un accent pe cl ient.Modelul SIVA oferă o alternativă de
cerere/client -centrică la bine cunoscutul model 4P de furnizare(produs, preț, plasare,
promovare) al managementului de marketing.
 Produs Soluție
 Promovare Informatii
 Preț Valoare
 Plasare(Distribu ție) Acces
Dacă vreunul dintre cei 4P ar fi problematic sau nu ar fi făcut parte din factorul de
marketing de afaceri, afacerea ar putea fi în pericol și astfel alte companii pot apărea pe lângă
companie, astfel î ncât cererea consumatorilor pentru produsele sale ar scădea.Cu toate
acestea, în ultimii ani, marketingul de servicii și -a extins aria de ap licare care urmează să fie
luată în considerare, contribuind la un total de 7P în marketing.Ceilalți 3P în marketing ul de
servicii sunt: proces, protecția mediului și populația.
Unii consideră că există și un al cincilea “p”:poziționarea.
Unele calificări sau limitări pentru focalizare client există.Ele nu invalidează sau intră în
contradicție cu principiu l orientării către client; mai degrabă pur și simplu se adaugă
dimensiunilor suplimentare de conștientizare și prudență.

31
Tehnologia perturbatoare a produs un cadru teoretic care explică eșecul firmelor nu
pentru că ele erau incapabile tehnologic, ci pentru că rețelele de valoare în care funcționează
profitabil au inclus clienți care s -ar fi putut să nu aprecieze inovația perturbatoare la
momentul respectiv și capabilitatea sa și prin urmare să descurajeze firmele în dezvoltarea
lor.
Din ace stă ilustrare deducem două tipuri de situații:

 Utilizarea orientării către client cu atenție, tratând -o doar ca un subset al strategiei
corporative, mai degrabă decât factorul de conducere unic.Acest lucru înseamnă să se
privească dincolo de orientarea ac tuală către client pentru a anticipa ceea ce clienții
vor cere peste câțiva ani în viitor, chiar dacă ei însăși nu sunt conștienți de această
deocamdată.
 Urmărirea piețelor noi(și astfel noi rețele de valoare), atunci când acestea sunt încă
într-o stare in cipientă comercial sau neatractive, pur și simplu, pentru că potențialul
lor de creștere și intersectarea cu piețele stabilite și rețelele de valoare arată mai
degrabă ca un pariu.Acest lucru poate implica cumpărarea de acțiuni în firme mai
mici, achizițio narea lor direct, sau dezvoltarea de unități mici, distincte financiar de
organizație.
6.3. Segmentarea pieței

Segmentarea pieței se referă la divizarea unei pieței a consumatorilor în persoane cu
nevoi și dorințe similare.De exemplu, o varian tă a unui produs va fi comercializat special
pentru copii, în timp ce o altă varianta a aceluiași pr odus va avea caracteristici specific e
adulților.Ambele bunuri reprezintă două produse care sunt comercializate la două grupuri
distincte de persoane, cu nev oi, trăsături, și dorințe similare.Într -un alt exemplu, se poate
folosi segmentarea pieței pentru a clasifica clienții în funcție de promptitudinea lor de a
adopta noi produse.
Segmentarea pieței permite o mai bună alocare a resurselor finite ale unei firme.O
firmă are doar o anumită cantitate de resurse.Prin urmare, trebuie să facă alegeri(și suportă
costurile aferente)în grupări de servire specifice de consumatori.În acest fel, gusturile
diversificate ale consumatorilor contemporani pot fi se rvite mai bine.Odată cu creșterea

32
diversității în gusturile consumatorilor moderni, firmele iau act de beneficiul servirii unei
multitudini de noi piețe.
Segmentarea pieței poate fi privită ca o dinamică cheie în interpretarea și executarea
unui plan de marketing strategic în perspectiva logică.Manifestarea acestui proces este
considerată de mulți gânditori tradiționali că include următoarele: Segmentarea, Direcționarea
și Poziționarea.
6.4. Publicitatea
Publicitatea este o formă de comunicare de marketing folosită pentru a convinge un
public să înceapă sau să continue o acțiune, de obicei cu privire la o ofert ă comercială, sau
sprijin politic sau ideologic.
Scopul publicității poate fi, de asemenea, reasigurarea angajațilo r sau acționarilor că
societatea comercială este viabilă sau de succes.Mesajele publicitare sunt de obicei plătite de
sponsori și vizualizate prin diverse mijloace media tradiționale(inc lusiv mass -media, precum
ziare, reviste, televiziune, radio, publicita te outdoor sau direct prin corespondență) sau media
modernă, precum blogrui, site -uri sau mesaje text.
Agențiile de publicitate comercială de multe ori încearcă să genereze un consum crescut
de produse sau servicii prin “branding”, care presupune as ocierea unui nume de produs sau
imagine cu anumite calități în mintea consumatorilor.
Diverse modele concurente de ierarhii ale efectelor încearcă să ofere o baza teoretică
pentru practică în publicitate.
 Modelul lui „Clow și Baack” clarifică obiectivele unei campanii publicitare și pentru
fiecare reclamă în parte.Modelul postulează șapte trepte prin care un cumpărător trece
atunci când face o achiziție:
1. Conștientizarea
2. Cunoașterea
3. Plăcerea
4. Preferință
5. Convingerea
6. Cumpărarea

33
 Teoria „mijloace -finalit ate” sugerează că un anunț ar trebui să conțină un mesaj sau
mijloc care duce consumatorul în starea finală dorită.
 Teoria punctelor de pârghii intenționează să mute consumatorului de la înțelegerea
beneficiilor unui produs la legarea acestor prestații de valorile personale.

6.5. Identificarea nevoilor și obiceiurilor consumatorilor

Pentru proiectarea unui produs nou, după identificarea consumatorilor țintă următorul
pas este cunoașterea consumatorului prin aflarea nevoilor și obiceiu rilor lui.
Acest produs este dedicat firmelor industriale care necesită instalații de deplasare a
semifabricatelor granulare uscate, pentru a eficientiza procesul de fabricație și pentru a crește
automatizarea.
Lista cerințelor a fost rea lizată în urmă unei anticipări de nevoi esențiale pe care firmele
le-ar putea dori:
– Să fie rezistent;
– Să aibă cost redus;
– Să fie eficient;
– Să poată deplasa vertical material;
– Să poată transporta alimente;
– Să fie sigur;
– Să se întrețină ușor ;
– Să fie performant;
– Să transporte f ără dificult ăți diverse tipuri de materiale.

34
CAPITOL 7 .
7. Elaborarea sp ecificației țintă de proiectare

7.1 Descrierea modelului proiectat și a modului de asamblare

Figura 1.7 .1. Părțile componente

Tabel 1.7 .1 Explicare semnifica ții părți componente
NR. Numele piesei
1 Jheab tubular
2 Arbore principal
3 Spiră
4 Reductor cu melc
5 Motor AC
6 Suporți lagăre x2
7 Suport motor -reductor
8 Flanșă rulme nt
9 Element de strângere
10 Bolț de cuplare
11 Orificiu alimentare
12 Orificiu evacuare

Construcția transportorului elicoidal orizontal proiectat este prezentată în figura [1.7.].În
jgheabul 1, coaxial cu acesta este montat melcul , a lcătuit din arborele principal 2 și spira 3,
rezemat pe lagărele de capăt 8.Melcul este antrenat de motorul electric 5, prin intermediul

35
reductorului 4 cuplat prin intermediul bolțului de cuplare 10 de arborele principal.Încărcarea
materialului se face pri n gura de alimentare 11 situată în partea superioară a jgheabului, iar
descărcarea prin gura de evacuare de capăt 12, situată în partea inferioară.Arborele se execută
cu secțiune tubulară, în tronson de 1180mm.La această lungime se preferă acest tip de arb ore
tubular deoarece asamblarea se face mai comod.La lungimi mari se preferă arborii cu
secțiune plină, care pentru aceleași solicitări au secțiuni mai mici.

Pe Arborele 2 cu secțiune tubulară se sudează elicea 3 a melcului.Pentru asamblarea
tronsoanelor arborelui și sprijinirea sa în lagărele de capăt, pentru cel din partea reductorului,
pentru antrenarea axului se face legătură printr -un bolț de antrenare și elementul de
strângere figura (2.7 .1) prin intermediul șurubului cu piuliță și clemei de siguranță , iar
celălalt fus se introduce doar pe tubulatura axului fără a folosi bolț de antrenare, în schimb
folosim doar elementul de strângere cu șurub -piuliță și clema de siguranță în formă de U
figura (3.7 .1).

Figura 2.7 .1 Explicarea modului de cu plare.

36

Figura 3.7 .1 Explicarea mont ării fusului de cap ăt

Pentru a realiza strângerea fusurilor în arbore acesta prezintă în ambele extremități câte o
fantă figura (4.7.1) realizată cu ajutorul unei freze disc de lățime 3mm, pe o lungime de
60mm, urmat ca pe acestea de o parte și de alta a fantei să se sudeze un element
de strângere(cleme) cu șurub și piuliță.
Elicea melcului se execută prin ștanțare din foi de tablă de
grosime circa 3mm.Grosimile mici se recomandă la diamet re mai
mici ale melcului.Astfel, la diametre ale melcului de 200 –
300mm, se recomandă grosimi ale tablei de 4 -5mm, iar la
diametre de 500 -600mm grosimi de 7 -8mm.În cazul de față
diametrul melcului este de 75mm.Tronsoanele elicei se sudează
Figura 4.7.1 Fant ă pentru
strângerea fusurilor

37
cu electrod din a celași material pe conturul arborelui din care se fabrică elicea și axul.Uzual
melcul se execut ă cu un singur început la fel ca în acest caz.
Jgheabul se execut ă din acela și material ca și cel folosit pentru realizarea elicei adic ă
AISI 316L , pentru a respecta normele de protec ție alimentar ă, din foi de tabl ă aduse la forma
dorită prin ghilotinare, roluire, îndoire și sudare, având o grosime de 8mm.Grosimile mai
mari se recomand ă pentru diametre mai mari ale melcului.Extremit ățile tronsoanelor se
rigidizeaz ă prin flan șe de grosime 10mm care servesc și pentru asamblarea tronsoanelor între
ele, însă în cazul de fa ță acestea servesc pentru etan șare și montarea suport urilor lagărelor de
alunecare și a mo torului electric împreuna cu reductorul, situate în exteriorul jgheabului,
pentru evitarea p ătrunderii susbstan ței de ungere a rulmen ților în alimente și materialele
transportate sau invers, lucru care ar duce la blocarea sau defectarea rulmen ților și
nerespectarea normelor de protec ție alimentar ă.Pentru as igurarea etan șeității între capac și
flanșele jgheabului, se monteaz ă garnituri. Melcul se monteaz ă astfel încât între el și jgheab să
existe un intersti țiu de 5 -10mm, în cazul de fa ță la o distan ță de 9mm .

Arborele se sprijin ă pe lag ăre de aluneca re cu rulmen ți.Un lag ăr de cap ăt este radial, iar
celal ălt este radial -axial.L ăgarul radial axial se monteaz ă la
extremitatea la care are loc descarc ărea, pentru a prelua
solicitarea axial ă a arborelui. Lăgarele de cap ăt ale
jgheabului se etan șează cu ajut orul un or semering uri de
cauciuc figura(5.7.1) poziționat e pe raza unor oprito are,
fiind blocat e de flanșe prin șuruburi cu cap înecat în linie,
piulița și de opritor prin 2 știfturi filetate care str âng
opritorul pe fus. Întregul ansamblu prezint ă la șuruburile de
fixare piuli ță și șaiba “grower” pentru a împiedica
autodesfiletarea din cauza vibra țiilor. T-urile jgheabului
pentru alimentare și evacuare se realizeaz ă din acela și material la fel
ca jgheabul, ele fiind montate prin sudur ă în locul unde jgheabu l a
fost decupat.

Figura 5.7.1 Modul de etanșare
al jgheabului

38
7.2 Alegerea componentelor standardizate

7.2.1 Alegerea rulmen ților

Rulmentul cu flan șă STAS UCF -206 este potrivit pentru sarcini radiale foarte mari și
pentru instalare în diferite aplica ții. Este deosebit de robust cu carcasa sa din font ă din aceast ă
cauză a fost considerat pentru alegerea sa.
Notarea rulmentului: UCF -206

7.2.2 Alegerea reductorului

ISO.14521 , STAS NMRV 063
Marca: Motovario
Raport de transmitere 7.5
Tip reductor cu melc și roată melcat ă
Model NMRV 063
Notarea reductorului: NMRV 063
Flanșă B5(diametru 200mm) pentru prinderea motorului

Figura 1.7.2.1 Caracteristici dimensionale ale rulmentului

39
Tabel 1.7.2.2 Valori dimensionale ale reductorului
Fiind utilizate în domenii diverse, punctele
forte ale acestora sunt multiple. În primul rând, sunt
o soluție rentabilă și au o durată lungă de
funcționare. De asemenea, datorită modului în care
sunt construite, zgomotul produs de acestea este
unul redus. Reductoarele melcate necesită un spațiu
minim de montare, având în același timp o
fiabilitate ridicat ă. Nu în ultimul rând, capacitatea
de încărcare este mare, iar numărul de configurații
ridicat.

Indice Valoare[mm]
A 100
B 40
B1 6
BB 8
BM 6
D 25
D1 19
DM 19
F M6
G 95
G1 112
H 72
I 63
K 85
KE M8X14(8)
L 103
M 95
N 80
N1 53
O 8.5
P 110
PM 200
Q 80
R 102
Figura 1.7.2.2 Indici dimensiuni caracteristice reductor

40
7.2.3 Alegerea motorului electric

Motoarele de curent alternativ sunt extrem de flexibile dacă luăm în considerare
caracteristicile, pr intre cele mai importante dintre ele este durata de viață destul de lungă
deoarece nu folosesc perii de c arbon precum cele de curent cont inu, nu necesită
mentenanță pe o perioada îndelungată ceea ce le face mai robuste.
Marca : Motovario
Stas T080IC411
Notare: T080IC411
Construc ție cu flan șă B5(200mm) pentru a putea îmbina reductorul
Tip: curent alte rnativ
Alimentare: Curen t trifazat 400/69 0V 50Hz cu 2 poli
Putere: P= 11 kW
Tura ția maxim ă la mers în sarcin ă: 2945 rot/min

Figura 1.7.2.3 Indici dimensiuni caracteristice motor electric

Tabel 1.7.2.3 Valori dimensionale ale motoru lui electric
Indice Valoare[mm]
AC 158
AD 121,5
L 272,5
LB 232,5

41
X 80
Y 74
V 78
LC 314
D 19 J6
E 40
E1 1,5
xx M6x16
F1 5
GA 21,5
F 6
GD 6
LL 30
CG M20x1.5
M 165
N 130
P 200
LA 12
S 11
T 3,5

7.2.4 Alegerea șuruburilor, piulițelor și a șaibelor
Au fost alese, șuruburi, piulițe și șaibe standardizate pentru pentru montarea
ansamblului asigurând normele tehnice și economice după cum urmează:
 20 șaibe grower M12 STAS 7666/4
 4 șaibe grower M8 STAS 7666/4
 4 știfturi filetate I SO 4029 M10x12
 8 șuruburi cu cap cilindric și locas hexagonal ISO 4762 M8X16
 20 șuruburi cu cap hexagonal M12x1,75×35 ISO 724
 20 piulițe hexagonale M12x1,75 ISO 724
 4 șuruburi cu cap înecat M8x1,25×30 ISO 2009
 4 piulițe hexagonale M8x1,25 ISO 724
 2 șurubur i cu cap hexagonal M10x1,5×35 ISO 724
 3 piulițe hexagonale M10x1,5 ISO 724
 1 șurub cu cap hexagonal M10x1,5×25 ISO 724
 4 șuruburi cu cap hexagonal M11x1,5×35 ISO 724
Tabel 1.7.2.3 Val ori dimensionale ale motorului electric

42
CAPITOL 8 .

8. CALCULUL PRINCIPA LILOR PARAMETRII CONSTRUCTIVI ȘI
FUNCȚIONALI

Parametrii principali ai transportorului elicoidal sunt:
 diametru melcului, D;
 pasul melcului P;
 turația, n(rot/min);
 diametrul tijei melcului, d 1, d2;
 viteza de deplasare ν (m/s);
 lungimea parcurs ă de material (distan ța de transport)L (m);
 debitul Πm [t/h].

Un parametru tehnic caracteristic al transportoarelor cu melc
este productivitatea masică Π m [t/h] care, folosită ca dată de
proiectare, ne va ajuta în aflarea productivit ății transportorului,
prin rela ția urmatoare:

Πm=3600 𝐴 ρ ν [t/h] (1.8)
unde:
A – aria secțiunii transversale prin material [m2 ] ;
ρ – densitatea mat erialului transportat [t/m3 ] , luat ca
referin ță pentru gr âu uscat 780[kg/m3]=0,78 [t/m3];
ν – viteza de transport [m / s].
Se înlocuiesc A și ν cu relațiile:
𝐴= 𝜋∗𝐷2
4 [m2] ; (2.8)
ν=𝑃∗𝑛
60 [m/s] (3.8)
Se calculeaz ă:
A= 3,14∗0,0752
4 = 0.0044 [m2] ;
ν=0,085 ∗396 ,6
60= 0,56 [m/s]
Figura 1.8 Diametrul
maxim al spirei
Figura 2.8 Pasul
elicei melcului

43
𝑛=2945
7.5= 396,6 [rot/mi n] (4.8) – turația reală a melcului
7,5 reprezint ă valoarea raportului de transmitere a reductorului
2945 reprezint ă turația maxim ă a motorului electric [rot/min]
unde:
D – diametrul elicei melcului [m] ;
P – pasul elicei melcului [m] ;
n – turația melcului [rot / min.] ;

Se va ob ține:

Πm=3600 ∗0.0044 ∗ 0,78∗ 0.56 = 6,91 [t/h] , reprezint ă capacitatea transportorului

Deoarece arborele este antrenat de către un motor de putere P kW , iar turația de lucru
este n rot/min , momentul de torsiune
(cuplul motor) corespunzător este:
𝑀𝑡= 9,55 𝑃
𝑛 [kNm] (5.8)

Se ob ține: 𝑀𝑡= 9,55 11
396 ,6 = 0,26 [kNm]

unde:

– P – este puterea motorului in [kW]
– n – este tura ția real ă a melcului

Puterea necesar ă acționării se c alculeaz ă cu formula:

P=F∗ν
1000 , [kW] (6.8)

unde : -F=for ța [N];
– 𝜈= viteza in m/s

Formula debitului real este:

Πmt=Πm∗𝑐 , [t/h] (7.8) , 𝛼=0°…20° , unde Πmt=debit real

α−unghiul de înclina ție al transportorului

Pentru transport ascendent, când unghiul transportorului ≥0° , avem : Figura 3.8 Diametrul tijei
melcului d 1, d2
Figura 4.8 Lungimea parcurs ă de
material

44

I. c=1 atunci c ând 𝛼=0° ;
II. c=0.9 atunci c ând 𝛼=5°
III. c=0,8 atunci c ând 𝛼=10°
IV. c=0,7 atunci c ând 𝛼=15°
V. c=0,65 atunci c ând 𝛼=20°
Peste 𝛼=20° nu se practic ă deoarece nu mai are randament .

Tabel 1.8 Caracteristicile fizico -mecanice ale unor materiale în vrac

CAPITOL 9.

9.Alegerea semifabricatului.

Materialul ales pentru toate componentele care intra in contact cu produsul transportat
vor fi realizate d in otel inoxidabil AISI 316L 1.4404 X 2 CrNiMo 17 13 2 .

Aliajele sunt adesea adăugate la oțel pentru a crește proprietățile dorite. Marca din oțel
inoxidabil, numită tip 316, este rezistentă la anumite tipuri de interacțiuni. Există o varietate

45
de tipuri diferite de 316 de oțeluri inoxidabile, inclusiv 316 L, F, N, H și altele. Fiecare este
ușor diferită și fiecare este folosită în scopuri diferite. Denumirea "L" înseamnă că oțelul
316L are mai puțin carbon decât oțelul 316.

Prin prelucrabi litate se întelege faptul c ă se deformează ușor la rece. Nu se recomandă
aplicarea tratamentelor termice ulterioare. Încălzirea la culoarea de revenire a suprafeței sau
formarea stratului de oxizi în cursul prelucrării la cald reduc rezistența la coroziune . Acesta
se va îndepărta prin decapare, rectificare sau sablare cu nisip. Se recomandă ca prelucrarea
mecanică prin așchiere să se facă cu scule de oțel rapid sau cu plăcuțe dure, din cauza
tendinței de ecruisare și a conductibilității termice reduse. Se v a asigura o răcire
corespunzătoare, s e poate lustrui.

Se poate suda prin toate metodele de sudare (cu excepția sudurii autogen).
Materialul electrozilor de sudură:
– cu compoziția asemănătoare: 1.4430,
– Cu aliaj mai mare: 1.4440, 1 .4455, 1.4576.
Temperatura maximă de lucru: 400°C. Nu este necesară aplicarea tratamentului termic
după sudare. Utilizarea oțelului 1.4404 și a electrozilor de mai sus este permisă și pentru
recipiente sub presiune.

Din cauza conținutului redus de carbon, este rezistent la coroziunea intercristalină la toate
dimensiunile, chiar și în stare sudată până la temperatura de 400°C. Conținutul de molibden
asigură o bună rezistență la coroziune în medii cu conținut de clor și față de acizi neoxidanți.
Frecvent se utilizează pentru construcția instalațiilor din industria chimică și textilă, precum
și pentru mijloace de depozitare și transportare a mediilor agresive. În stare călită este ușor
magnetizabil.

Tabel 1.8 Compoziți e chimic ă AISI 316L
Compoziția chimică
C [%] Cr [%] Ni [≤%] Mo [%] Si [%] Mn [%]
0.030 6.5 – 18.5 11.00 – 14.00 2.0 – 2.5 1.00 2.00

46
Tabel 2.8 Caracteristici fizice

Tabel 3.8 Caracteristici mecanice

Tabel 4.8 Tratamente termice

Oțelul inoxidabi l 316 are mai mult car bon în el decât 316L. Acest lucru este ușor de
reținut, deoarece L înseamnă "scăzut". Dar, chiar dacă are mai puțin carbon, 316L este foarte
asemănător cu 316 în aproape orice fel. Costul este foarte asemănător, ambele fiind durabile,
rezistente la coroziu ne și o alegere bună pentru situații de stres ridicat.
Oțelul 316L este totuși o alegere mai bună pentru un proiect c are necesită o mulțime de
suduri , deoarece 316 este mai susceptibil de a decupa s udarea decât 316L, deși versiunea 316
poate fi recop ată pentru a rezista dezintegrării sudurii.
De asemenea utilizarea la temperaturi ridicate a acestuit tip de material ales , în medii cu
coroziune ridicată, îi atribuie motivul pentru care este atât de popular pentru utilizarea sa în
construcții alimen tare , proiecte marine și multe alte domenii.

47

Nici 316, nici 316L nu sunt cele mai ieftine opțiuni . Tipul de oțel 316 este inoxidabil aurit
de nichel, care conține între doi și trei procente molibden. Conținutul de molibden crește
rezistența la coroziune, în soluțiile de ioni de clor și crește rezistența la temperaturi ridicate.
Acest tip de oțel este eficient în protejarea împotriva coroziunii cauzată de acizi sulfurici,
clorhidrici, acetici, formici și tartrici, precum și sulfați acizi și cloru ri alcaline.

Utilizările uzuale pentru oțelul inoxidabil de tip 316 includ construirea colectoarelor de
evacuare, a pieselor cuptorului, a schimbătorilor de căldură, a pieselor motorului cu jet, a
echipamentelor farmaceutice și fotografice, a compon entelor supapelor și a pompelor, a
echipamentelor de prelucrare chimică, a rezervoarelor și a vaporizatorilor. De asemenea, este
utilizat în echipamente pentru prelucrarea celulozei, a hârtiei și a materialului textil și a
oricăror părți expuse mediului ma rin. Tipul de oțel inoxidabil tip 316L este o versiune extra –
redusă de carbon a aliajului de oțel 316 . Conținutul redus de carbon din 316L minimizează
precipitațiile de carbură dăunătoare ca rezultat al sudării. În consecință, 316L este utilizat
atunci câ nd este necesară sudarea pentru a asigura o rezistență maximă la coroziune.

CAPITOL 10.
10. Exploatarea instalațiilor de transport

Instalațiile și utilajele de transportat folosite în industria alimentară sunt supuse unor
condiții de lucru rela tiv grele. Materialele transportate, ce pot fi: pulverulente, granulare, în
bucăți, precum și produsele preambalate transportate în cutii sau lăzi pot determina, în
anumite condiții de exploatare, accelerarea uzării pieselor, subansamblelor, echipamentelor .
Totodată, diversificarea continuă a proceselor tehnologice conduce la adoptarea unor soluții
de transport moderne. Toate aceste probleme impun tratarea cu maximă seriozitate a
activității de exploatare care trebuie să se desfășoare în condiții optime, la parametrii prescriși
de cartea tehnică a instalației, spre a determina o cât mai mare disponibilitate a acestor
instalații. Exploatarea corectă a acestor instalații nu se poate efectua fără o bună calificare
profesională, fără însușirea temeinică a instru cțiunilor emise de furnizor, privind exploatarea
lor. Pe durata exploatării instalațiilor de transport trebuie să se organizeze și o activitate
optimă de întreținere și reparare, avându -se în vedere următoarele obiective principale :

48
– menținerea instalațiilo r și utilajelor de transportat în bună stare de funcționare, ceea ce
înseamnă că operațiile de întreținere și reparare au rolul de a conserva sau restabili
capacitatea utilajului pentru o funcționare cât mai îndelungată;
– reducerea la minim a cheltuielilor provocate de întreruperi datorate avariilor,
stagnărilor etc.;
– optimizarea cheltuielilor de întreținere prin adoptarea unor programe judicios
întocmite în vederea reviziilor și reparațiilor;
– îmbunătățirea performanțelor unor piese sau subansambluri prin asigurarea unor
condiții optime de funcționare, prin creșterea durabilității și siguranței lor în
exploatare.
O exploatare corectă a instalațiilor de transport determină o mare disponibilitate a
acestora. Disponibilitatea caracterizează un sistem teh nic din punct de vedere al fiabilității și
al posibilităților sale de întreținere. Pentru a mări disponibilitatea unei instalații este necesară
o cunoaștere perfectă a acesteia, a relației acesteia cu celelalte utilaje tehnologice, pe care le
deservește. P rocesul de cunoaștere începe cu studierea “Cărții tehnice “ a instalației, livrată
de furnizor odată cu aceasta, sau a “Memoriului tehnic, caietului de sarcini și a documentației
de execuție”, furnizată în unele cazuri de proiectant.

10.1 Montarea instala ției de transport
Montarea instalațiilor de transport este o operație dificilă, care trebuie făcută cu toată
atenția, căci de corecta montare depinde în mare măsură funcționarea normală a acestora.
Montarea se execută cu mijloace adecvate și cu per sonal calificat, respectându -se
instrucțiu nile din cartea tehnică a acestui a.

10.2 Recepționarea și punerea în funcțiune

Una din primele etape ale vieții unei instalații este punerea în funcțiune de către utilizator
a acesteia, în condiții normale de lucru. Pentru a se trece la această operație trebuiesc
efectuate niște faze premergătoare.
a) Controlul corectitudinii montajului
Acesta se efectuează prin studierea documentației de bază (memoriu tehnic, caiet de
sarcini, documentație de execuție), veri ficându -se :
– așezarea corectă a utilajului în fluxul tehnologic;
– strângerea corespunzătoare a șuruburilor;

49
– montajul corect al dispozitivelor de alimentare și preluare ale materialelor de transportat;
– alimentarea corectă cu energie etc.

După montarea instalațiilor de transport se face proba acestora. Prima probă constă în
rotirea manuală (sau cu un troliu exterior) a elementelor instalației. La această probă a
instalației se verifică dacă nici unul din elemente nu se gripează și rotirea se face ușor și fără
șocuri.

La recepționarea instalațiilor de transport se va verifica încălzirea lagărelor, funcționarea
transmisiilor cu melc roata , melcată din punct de vedere al zgomotului, încălzirea
reductorului să nu depășească lim itele admise, moto rul să nu se încălzească excesiv, frânele
să asigure oprirea mașinii în timpul stabilit și dispozitivele de ungere să funcționeze normal.

În cazul transportoarelor elicoidale trebuie să se verifice distanța dintre melc și carcasă ,
pentru a se preveni alunecarea materialului în raport cu carcasa și a se asigura avansul
acestuia. La instalația electrică se vor verifica contactele, apărătoarele, prizele de curent și
întrerupătoarele de capăt.

b) Proba de funcționare în gol
Preliminar se verifică dacă au fost îndepărtate de pe utilaj toate sculele, obiectele sau
materialele care au fost folosite la montaj. Se verifică apoi schemele de acționare și de
comandă, iar în cazul unor neconcordanțe cu r ealitatea se remediază imediat o rice dubiu
asupra corectitudinii soluției proiectantului sau a execuției se rezolvă numai cu acordul
proiectantului sau după caz a executantului și aceasta cu maximă urgență.

După depășirea acestei etape se pornește utilajul pe durate sc urte, urmărinduse dacă
mersul acestuia este continuu, fără frecări sau zgomote nejustificat de mari. Pentru instalațiile
de transport durata de mers în gol este de maxim 72 ore. Probele de funcționare în gol sunt
necesare, deoarece utilajele sunt de dimens iuni mari si de cele mai multe ori asamblarea se
face la beneficiar. De regulă, rodajul este efectuat de executantul utilajului la locul de
execuție, dar prin convenție între părți dacă utilajul are dimensiuni mari fiind constituit din
mai multe componente care se asamblează la beneficiar, acesta se face la beneficiar sub
supravegherea executantului. Este foarte important ca rodajul să se efectueze corect,
respectându -se prescripțiile de rodaj.

50

Rodajul este etapa premergătoare exploatării de c ea mai mare importanță pentru viața
utilajului, care se face conectându -se motorul timp de 1,5 -2 ore. Prin această probă se verifică
încălzirea lagărelor, funcționarea corectă a transmisiilor, calitatea asamblărilor, funcționarea
ungerii. Se verifică funcț ionarea corectă a organului de tracțiune, funcționarea dispozitivului
de întindere, rigiditatea cadrului de susținere. Furnizorul utilajului are obligația să facă toate
remedierile defecțiunilor apărute în perioada de rodaj. Deoarece rodajul este o etapă î n care
nu se produce, el trebuie redus la maxim. Această reducere se poate face numai printr -o
prelucrare corespunzătoare a suprafețelor ce formează ajustajele pieselor în mișcare,
utilizarea unor lubrifianți speciali (uleiuri aditivate), care să determine într-un timp scurt
acomodarea suprafețelor în contact.

c) Probe în sarcină
După efectuarea probelor în gol se trece la efectuarea probelor în sarcină. La aceste probe
utilajele sunt solicitate treptat până la valoarea nominală de lucru. Se verifică funcționarea
corectă a tuturor subansamblelor, consumul de energie, randamentul instalației. Durata
probelor în sarcină este de 8 -16 ore, timp în care întreaga instalație de transport trebuie să
atingă parametrii normali. Simpla probă de productiv itate nu este concludentă, instalația
trebuie testată în ansamblul fluxului tehnologic în care este montat. După ce s -au materializat
toate reglajele și au fost soluționate toate problemele tehnice apărute se întocmește un proces
verbal de recepție semnat de beneficiar și de furnizor. In procesul verbal se vor consemna
condițiile și termenele de garanție.

În timpul exploatării pornirea instalației se face după anumite reguli. Inaintea pornirii se
verifică starea tuturor elementelor ei, dându -se atenție organului de tracțiune și sistemului de
ungere. Se conectează motorul pentru 1 -2 secunde și după o pauză de 10 -15 secunde se
conectează motorul pentru pornirea definitivă.

În cazul în care instalațiile de transport fac parte dintr -o linie tehnologică, pornirea lor se
face consecutiv, începând de la punctul final al liniei către punctul inițial, pentru a se evita
supraîncărcarea uneia dintre ele.

51
După pornirea instalației se deschid închizătoarele buncărelor de alimentar e și se
reglează fluxul de material, astfel încât acesta să fie dirijat în mod corespunzător spre
instalația de transport.

Oprirea instalației unei linii tehnologice se face în sens invers pornirii, începându -se deci
de la punctul inițial de încărcare al liniei, astfel încât la oprire, pe instalația de transport să nu
mai existe material. Instalația de transport trebuie să posede un sistem de semnalizare optic
sau acustic.

Pornirea transportoarelor elicoidale se face în gol pentru a se evita momentele de torsiune
mari la pornire. Incărcarea cu material se face treptat.

În timpul funcționării trebuie urmărită comportarea normală a lagărelor intermediare,
fusurile arborelui și cuzineții lagărelor fiind elementele cu durabilit atea cea mai redusă,
datorită abrazivității materialului și suprafeței relativ mici de reazem a fusului în lagăr. Este
necesar ca lagărele să fie unse corespunzător, iar fixarea lor trebuie să fie verificată regulat,
pentru a evita eventuala lor deplasare față de poziția normală de funcționare.

O durabilitate redusă au de asemenea, capetele elicei melcului spre lagărele intermediare.
Pentru a nu se mări lungimea de întrerupere a elicei melcului în dreptul lagărelor
intermediare, care poate duce la în fundarea transportorului în aceste puncte, în timpul
exploatării transportorului, elicea trebuie regulat refăcută la dimensiunile inițiale, cu ajutorul
sudurii. In timpul funcționării trebuie urmărită asamblarea ermetică a tronsoanelor între ele și
a capac elor de carcasă.
Oprirea transportorului se face numai după golirea lui.

10.3 Ungerea și uzura

O exploatare rațională a instalațiilor de transportat necesită ungerea repetată a
elementelor și mecanismelor care servesc la transmiterea și tr ansformarea mișcării. In cazul
în care instalația lucrează în mediu cu mult praf, uleiul trebuie schimbat mai des sau dacă este
posibil să se folosească cuzineți speciali, care funcționează fără ungere.

52
Orice instalație este supusă unei uzuri f izice și unei uzuri morale. Uzura fizică presupune
modificarea formei, dimensiunilor sau proprietăților organelor de mașini, datorită frecării sau
acțiunii factorilor exteriori, cum ar fi: umiditate, acizi, temperatură înaltă etc.

În cazul cuzine ților lagărelor uzura se datorează fie unei ungeri insuficiente sau utilizării
unui ulei necorespunzător, fie pătrunderii impurităților între suprafețele de frecare, fie
montajului sau toleranțelor greșite. Canalele cuzineților trebuie să fie tăiate corect , iar
alimentarea lor cu ulei să se facă în afara zonei de presiune maximă .Pot aparea uzuri ale
reductorului în timp în delungat ale roții melcate și ale melcului care duc la pierderea
raportului de transmisie.

În cazul în care cheltuielile cu repar ațiile necesare recondiționării tuturor organelor uzate
ale instalației, depășesc cheltuielile pentru reproducția instalației în momentul când se
determină uzura sa fizică, reparația instalației nu mai este rentabilă și este indicat ca instalația
să fie în locuită cu una nouă.

Uzura morală presupune reducerea valorii unei mașini sau instalații datorită construirii
unor modele mai perfecționate, cu un cost mai scăzut. Atât uzura fizică cât și uzura morală a
unei mașini sau instalații contribuie l a scăderea valorii inițiale a acesteia; cu toate acestea,
urmările economice ale uzurii fizice și ale uzurii morale nu sunt aceleași.

O mașină sau instalație uzată fizic nu mai poate fi utilizată în producție până după
repararea ei, pe când c ea uzată moral poate fi utilizată în producție dacă cele de construcție
nouă nu sunt suficiente. Pe de altă parte uzura morală a unei mașini sau instalații poate fi
îndepărtată prin modernizarea ei. Dacă cheltuielile pentru modernizare sunt mai mari decât
cele pentru reproducția ei, modernizarea nu mai este rentabilă și este indicat ca instalația să
fie înlocuită cu una nouă.

Durata medie de viață a transportorului vă fi de 3 ani garantat.

53
CAPITOL 11 .
11.Stabilirea caracteristicilor de perfo rmanță
Prin stabilirea caracteristicilor de performanță se întelege importanța caracteristicilor și
tendința de ale optimiza .
Tabel 1.11 Caracteristici de performanță
Caracteristică de
performanță UM Valoare țintă Optimizare Observa ții
Masa kg 93 ↓
Resistența la solicitare N 362 ↑
Înălțime mm 366.50 ↑↓
Lățime mm 448 ↑↓
Lungime mm 1583,30 ↑↓
Costul € 5,008.49 ↓
Atractivitate design (de la 1
la 10) – 9 ↑
Garanție An 3 •
Siguranță (de la 1 la 10) – 10 •
Debit real de tranportare [t/h] 7 ↑↓
Utilizare în domeniu
alimentar – DA •
Rezisten ța la coroziune și
acizi DA • nu include aicizi
oxidan ți
Unghi maxim de
transportare față de planul
orizontal [°] 20 ↑ peste aceast ă
valoare nu mai
prezint ă
randament,vertical
sfărâmă materialul
la acest tip de pas.

Semnificația simbolurilor folosite in tabelul 1.11

↓-reducerea valorii
↑-creșterea valorii
•-nu necesit ă schimbare
UM-unitate de masură

54
CAPITOL 12 .

12.Principalele mașini unelte utilizate în construcția componentelor transportoru lui

12.1 Mașina de roluit tablă

Figura 1.12 mașina hidraulică de roluit tablă

Prin intermediul mașinii de roluire și îndoire de care dispunem, putem realiza diferite
produse semifabricate sau finite. Procedeul de roluire se realizează la rece și este unul dintre
cele mai utilizate în prelucrarea metalelor precum oțelul, aluminiul și inoxul. Mașina de roluit
hidraulică cu 3 role poate prelucra table de până la 4000 [mm] lățime și 30 [mm] grosime.
Se folosește pentru roluirea și calibra rea jgheabului.La roluirea tablei din inox și la
roluiri conice, capacitatea de roluire este 0,6 din cea nominala.În timpul operațiilor de roluire
a tablei poate apărea ecruisarea daca depă șim această limită.
12.2 Ghilotina hidraulică pentru debitarea tab lei la dimensiune

Figura 1.12.2 Ghilotina hidraulică de taiere a tablelor

Ghilotina este destinată debitărilor la rece, rapidă și eficientă a tablelor. Este proiectată și
executată în construcție robustă și fiabilă, structura din oțel su dat de calitate, oțel marca St

55
37-44-52, în conformitate cu standardele CE. Mașina este compusă din: batiu, traversă
mobilă, instalație hidraulică și electrică, tablou de comandă. Cilindrii hidraulici executați din
oțel de înaltă calitate honuiți. Tijele c ilindrilor sunt cromate dur, fapt ce asigură o durabilitate
ridicată. Principiul de taiere este cu unghi reglabil, în funcție de grosimea tablei.Tăierea
realizandu -se treptat, fapt ce asigură o durabilitate ridicată a cuțitelor. Reglarea unghiului de
taiere a tablei și distanța între cuțite, cu CNC, conferă utilajului o plajă largă de utilizare.
Prezintă tampon spate motorizat, dotat cu șuruburi cu bile.

12.3 Aparatul de sudură

Figura 1.12.3 Aparat de sudură MIG -MAG

Aparatele de sudură MIG/MAG , permit obținerea de rezultate de sudurare reproductibile
de calitate ridicată, fiind destinate atât micilor ateliere cât și liniilor complexe de fabricație
din industrie. Acest aparat de sudură va fi folosit pentru sudarea spiralei jgheabului, a
flanșelor de capăt ale jgheabului, a gurilor de alimentare/evacuare ,a suporților și a clemelor
de strângere a fusurilor în ax.

Sudura de tip MIG MAG oferă mai multe avantaje comparativ cu alte proceduri de sudare
datorită caracteristicilor sale. Diferenț a semnificativă între procesul de sudare tradițional

56
denumit SEI (Sudare cu Electrod Învelit) și cel în cazul dat constă în introducerea de gaz
protector la locul sudării, care înlocuiește învelișul electrodului.
Sudarea cu arc electric cu electrod fuzibil în atmosfere protectoare este un procedeu
semiautomat de sudare, la care arcul electric arde între metalul de bază și un electrod fuzibil,
sârmă de sudură, care avansează mecanizat cu viteză constantă, iar în jurul sârmei se însuflă
circular un gaz protector, care poate să fie CO2, Ar, mai rar He, sau un amestec al acestor
gaze. Se deosebesc două variante, utilizând același utilaj și tehnologie:
-procedeul MAG (Metal Active Gas), la care gazul protector este CO2;
-procedeul MIG (Metal Inert Gas), la care protecția este de Argon.
Gazul protector pentru oțeluri in oxidabile este de regulă un amestec de argon cu CO2
sau argon cu oxigen cu condiția ca procentul de argon utilizat să nu coboare sub 98% .
Alegerea acestui tip de sudură a fost făcută deoarece prezintă numeroase beneficii cum
ar fi:
 calitatea foarte bună a îmbinării sudate,
 productivitate mare, (de 5 -10 ori mai ridicată față de sudarea cu electrod învelit),
deoarece sudarea nu trebuie întreruptă pentru schimbarea electrodului, n u trebuie
îndepărtat stratul de zgură, iar randamentul de depunere este mai mare;
 productivitate mare de topire ;
 pătrundere reglabilă în limite largi, mic ă la sudării tablelor subțiri, m are la cele
groase;
 aport scăzut de căldură la metalul de bază, produ când tensiuni și deformații mici;
 procedeu semimecanizat, care poate fi ușor automatizat, robotizat;
 se pot suda oțeluri aliate, metale și aliaje neferoase la un nivel calitativ superior;
 nu poluează mediul înconjurător, deoarece nu se formează zgură, gaze nocive, fum,
sau praf.

57
12.4 Strungul CNC

Figura 1.12.4 Strung CNC

Strunjirea este operația de prelucrare prin așchiere pe mașini -unelte numite strunguri. La
această prelucrare, piesa execută mișcarea principală de așchiere(mișcarea de rotație ), iar
scula mișcarea de avans (mișcare rectilinie longitudinală,transversală sau combinată).
Strungurile au o pondere foarte mare în atelierele deprelucrări mecanice prin așchiere. Aceste
mașini -unelte se folosesc la producția individuală, în serie și în masă, precum și in atelierele
de întreținere și de reparații.
Se folosește această mașină unealtă pentru strunjirea fusurilor de capăt ale axului și axul
din țeavă respectiv bolțul și capacul semeringului.
12.5 Mașina de rectificat interior -exter ior

Figura 1.12.5 Mașina de rectificat interior -exterior
Rectificarea este o operație de finisare a suprafețelor care constă în îndepărtarea
adaosului de prelucrare Ap (strat subțire de pe suprafața piesei care trebuie îndepărtat) prin
acțiunea a șchietoare a unei scule numită piatră abrazivă și a unor mișcări reciproce în tre sculă
și piesa de prelucrat. Mișcările de așchiere sunt mișcări de rotație și de avans, executate de

58
către sculă și/sau piesă, depinzând de tipul suprafeței prelucrate. De regu lă adaosul de
prelucrare este mic: Ap = 0,1…0,5 mm. El este îndepărtat de pe suprafața piesei prin efectul
abraziv, microașchietor al granulelor abrazive din piatra abrazivă. Piatra abrazivă este
compusă din granule abrazive prinse într -o masă de liant.
Rectificarea se utilizează pentru generarea tipurilor de bază de geometrii ale suprafețelor
(plane, cilindrice exterioare și interioare, conice, canale) și pentru finisarea unei game largi de
componente mecanice, pentru piese care necesită suprafețe cu rugozitate scăzută Ra =
0,2…0,8 µm și care au dimensiuni precise, specificate prin toleranțe scăzute: trepte de
precizie 4, 5, 6.
Mașina de rectificat interior exterior se folosește pentru finisarea, fusurilor de capăt pe
porțiunile în care se montează rulmenți și unde avem ajustaje precise , se rectific ă bolțul de
antrenare , obținând suprafață calitativ superioară.
12.6 Mașina de frezat CNC

Figura 1.12.6 Mașina de frezat în 3 axe cu arbore vertical

Frezarea este procedeul d e prelucrare prin așchiere a suprafețelor plane, cilindrice sau
profilate cu ajutorul unor scule așchietoare cu mai multe tăișuri numite freze, pe mașini de
frezat.În cazul frezării, mișcarea principal ă de așchiere este executată de sculă, iar mișcarea
de avans de piesa de prelucrat.

59
Aceasta mașină se folosește pentru frezarea flanșelor jgheabului, a suportilor pentru lagăre,
a canalelor de până, pentru găurirea și alezarea gaurilor.Cu ajutorul ei se frezează,găurește și
alezează piesele necesare.

12.7 Mașină de realizare a spirei melcului

Figura 1.12.7 Mașină pentru spiralat tablă

Această mașină prezinta un sistem hidraulic, care cu ajutorul fălcilor modelate sub un
anumit unghi dau forma spirei elicoidale prin presare succesi va cu eliberare a
semifabricatului și răsucirea acestuia pentru a obține o suprafață uniformă a spirei.La finalul
procesului se măsoară dacă spira are pasul corespunzător, urmând ca mai apoi să fie sudată pe
axul principal. Rezultatul obținut prin îndoire a tablei prezentată în figura(2.12.7) se obține
din semifabricatul cu forma din figura (3.12.7) de o anumit ă grosime .

Spirele obținute vor fi sudate atât între ele cât și pe axul pe care se formează melcul cu
ajutorul lor.

Figura 2.12.7 Exemplul prelucrării
obținute
Figura 3.12 .7 Semifabricatul unei spire

60
CAPITOLUL 13.

13.Concluzii finale

În proiectul de diplomă am prezentat proiectarea unui transportor de materiale granulare
diverse pentru care am ținut cont de metodele de proiectare inginerești cât și de cele legate de
design pentru proiectarea produsului numi t ‚’’ Transportor elicoidal’’.
Transportorul elicoidal conceput de mine este destinat marilor întreprinderi care prezintă
o necesitate în controlul permanent al fluxului de material granular, cu o necesitate în mărirea
productivității, creșterii aut omatizării și reducerii a costurilor de fabricație având un gabarit
redus de doar 1583 mm lungime, 448mm lățime și înălțime 366 mm.
Datorita faptului că se folosește în domeniul alimentar am ales otel inoxidabil AISI 316L,
pentru toate componentele care vin în contact direct cu materialul transportat.Acesta nu
necesită tratamente termice și acoperiri chimice, se deformează ușor la rece, prezintă o
rezistență ridicată la coroziune și în mediu acid, la umiditate și salinitate îndeplinind cerințele
industriei alimentare, acest lucru fiind un atuu pentru materialul ales.
Contribuția personală a fost de a gândi, împărțirea axului monobloc în subansamble ,ușor
montabile și demontabile,care ajută la scurtarea timpului de montaj și înlocuirea acestora în
caz de uzură.De aceea am ales un ax tubular(țeavă) care aduce o reducere la costurile totale
de fabricație, fiind mai ieftin în raportul greutate/preț.
Montajul se face ușor, folosind 2 fusuri care vin în prelungirea axului tubular de cele două
părți ale axului, unul asigurând antrenarea și susținerea, iar celălalt asigură doar susținerea .
Pentru a simplifica montajul fusurilor în axul tubular am executat 2 fante de 3x60mm situate
la capetele axului tubular, pe acestea aplicând niște elemente de s trângere cu șurub și piuliță,
formate din 2 piese paralelipipedice sudate de axul tubular peste care am pus o clemă elastică
cu dublu rol, atât pentru elasticitate cât și pentru mărirea suprafeței de strângere.Întrucât
aceste elemente nu pot asigura perfec t antrenarea axului , am prevăzut un bolț de antrenare
care străpunge axul tubular și unul dintre fusuri, cu rol în antrenarea axului tubular.Pentru a
preveni ieșirea bolțului l -am asigurat cu un splint.Fusul de antrenare prezintă un canal de
pană pentru a se îmbină și a fi antrenat de către roata melcată din reductor.Celălalt fus, care
are rol doar de susținere, nu are prevăzut canalul de pană și nici gaură de bolț.Strângerea în
axul tubular se realizează doar cu cele doua elemente de strângere sudate, cle ma și șurubul cu
piuliță.

61
Divizarea axului principal și cele dou ă fusuri ajută și la situarea celor 2 lagăre de
alunecare în afara jgheabului, permițând costuri minime de montaj, mentenanță și totodată
respectând normele de igiena alimentară, excluz ând contactul direct cu elementele lagărelor,
care sunt construite din alte materiale, care nu respectă standardele de alimentație
necontaminând produsul transportat.
Limitările acestui tip de transportor privind versatilitatea tipurilor de materiale
transportate și randamentul de transport deficitar oferit peste 20° înclinație față de planul
orizontal al jgheabului , ar putea fii în viitor depășită prin conceperea unei spire speciale sau a
unui jgheab, fie o combinație între cele două.Pe de altă parte studiul înclinației spirei asupra
influenței debitului ne -ar putea aduce mai aproape de dezvoltarea unei noi soluții.
În final aș putea spune că merit ă să se pună accentul pe dezvoltarea și proiectarea
transportoarelor elicoidale deoarece întreprin derile sunt în continuă căutare de astfel de
produse care le -ar putea facilita propria lor dezvoltare în producție .

62
Bibliografie

Anexe …………. ……………………………………………………………………………. …………. Partea grafică
[1] https://www.google.com/search ?
[2] https://www.kugellager -express.de/flange -housing -unit-ucf206 -shaft -30-mm
[3] https://www.directline.ro/produse -inox/oțeluri -inoxidabile/aisi -316l-w1-4404
[4] https://www.motovario.com/eng/products/worm -gear-reducers –vsf-series
[5] https://www.motovario.com/eng/products/electric -motors –m-series
[6] https://patents.google.com/patent/US4241823
[7] https://www.osim.ro/publicatii/brevete/bopi_2018/bopi_inv_06_2018.pd f
[8]https://edisciplinas.usp.br/pluginfile.php/4650272/mod_resource/content/0/Catalogo_Scre
w_Conveyor_Fabricante.pdf
[9] https://www.haascnc.com/index.html
[10] https://www.hurco.com/en -us
[11] https://advspiraltech .com/truhelix -system/supertyro -ip/
[12] https://www.proma.ro/masina -universala -de-rectificat -rotund -aeg-1521.html
[13] https://www.1stopweldingshop.com/Catalogue/Welding -Cutting/Welding –
equipment/Fronius -Welding -Equipment/Fronius -TPSi -Welders/Fronius -TPS-400i-Water –
Cooled -Pulse -Mig-Welder
[14] https://www.proma.ro/ghilotina -hidraulica -industriala -cu-unghi -de-taiere -regla bil-cnc-
ahgm -12006.html
[15] https://www.proma.ro/masini -hidraulice -de-roluit -tabla -cu-3-valturi -3hd-psbh -3100 –
40.html
[16] https://www.messagetoeagle.com/archimedes -screw -ancient -invention -used-to-transfer –
water -to-higher -levels/

1. Conf.univ.dr.ing. Niculae BOTEANU , INSTALAȚII DE R IDICAT ȘI
TRANSPORTAT MANUAL UNIVERSITAR pentru învățământ cu frecvență redusă ,
EDITRA UNIVERSITARIA , Craiova, 2012
2. Kovacs Iosif Tomus Ovidiu -Bogdan , Sisteme speciale de transport ,editura universitas
,Petro șani 2014 .
3. Nicolae Sfetcu , Management, analize, planuri și strategii de afaceri.

63
4. Mioara Hapenciuc , Echipamente de Transport În industria Alimentară , EDITURA
FUNDAȚIEI UNIVERSITARE ,“DUNĂREA DE JOS” ,GALAȚI 2004
5. Dr. ing. Illie Filip ,Componente mecanice ale sistemelor biotehnice –Indrumar de
proiect , Ed itura BREN , Bucure ști 2007
6. Conf.dr.ing. Ioan BĂISAN, TRANSPORT OPERAȚIONAL ÎN AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIA
ALIMENTARĂ (material pentru studenții anului IV specializarea Mașini și Instalații
pentru Agricultură și Industria Alimentară), UNIVERSITATEA TEHNICĂ GH . ASACHI
DIN IAȘI FACULTATEA DE MECANICĂ,2016