Proiect de lice nță [609655]
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
1
FACULTATEA DE DREPT
PROGRAMUL DE STUDII DREPT
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR STIIN ȚIFIC:
PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR
Nasty Marian Vladoiu
Autor:
Benedic Bianca -Nicoleta
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
2
BRAȘOV
2018
FACULTATEA DE DREPT
PROGRAMUL DE STUDII DREPT
DISCIPLINA: INVESTIGAREA FRAUDELOR
TEMA: FRAUDA FISCALA ȘI SPALAREA BANILOR
Subsemnatul Benedic Bianca -Nicoleta declar pe proprie răspundere, sub
incidența legii penale și a Legii dreptului de autor, că lucrarea de licență/disertație
prezentată este elaborată de mine și am respectat normele deontologice de folosire
a bibliografiei.
Data predării lucrării, Semnătură,
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
3
PLANUL LUCR ĂRII
„FRAUDA FISCAL Ă ȘI SPALAREA BANILOR”
Cap.1 Considera ții generale privind societatea romaneasc ă si influen ța
acesteia auspra fenomenului infrac țional……………… …….…………….. pag.5 -12
Cap.2 Noțiunea si formele evaziunii fiscale……………………….. pag.12 -22
2.1. Defini ția evaziunii fiscale si formele evaziunii fiscale… ..…..pag.12 -13
2.2. Formele evaziunii fiscale…………………… ………… ……….. pag.13 -18
2.2.1. Evaziunea fiscal licita si evaziunea fiscal ilicita… ……pag.14 -16
2.2.2. Evaziunea fiscala la nivel interna țional………… ……pag. 16 -18
2.3. Factorii care genereaza fenomenul evaziunii fiscale ……………pag.18 -22
2.3.1. Factorii psiho -sociali……………………………… ..…..pag.18 -20
2.3.2. Factorii econ omici ………………………………………………………..pag.20
2.3.3. Factorii de ordin legislative și administrative ……………pag.20 -22
Cap.3 Spalarea banilor ……………………………………………………………..pag.23 -49
3.1. Noțiune…………………………………………………… ……..pag.23 -30
3.1.1. Standardele interna țional in materia “spalarii
banilor”…………………………………………………………………………………………….pag23. -30
3.1.2. Legea nr. 125/2017 privind modificarea și completarea Legii nr.
656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării ban ilor, precum și
pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării
terorism ului …………………………. …….pag.30 -36
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
4
3.2. Etapele procesului de spalare a banilor…… ………… ……….. pag.37
3.2.1 . Plasarea…………………………………….……………… …pag.37 -38
3.2.2. Stratificarea…………………………… ……………………. pag.38 -39
3.2.3 Integrarea………………………………….………………pag.39 -43
3.3. Scheme de spalare a banilor murdari…………………………….… ..pag.43
3.3.1 Paradisurile fiscale…………………………… ……… …pag.43 -45
3.3.2. HAWALA………………………………………… …pag.45 -46
3.3.3 Alte schem e de spalare a banilor…………………… …….. pag.46 -49
Cap.4 Cazuri de spalare de bani analizate și comentate…………pag.50 –
4.1. Cazuistica interna țional…………………………………………………
4.2. Cazuri descoperite in Romania………………………………………..
Cap.5 Concluzii ……………………………………………….
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………… …….
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
5
FRAUDA FISCALA ȘI SPALAREA BANILOR
Cap.1 Considera ții generale privind societatea româneasc ă și
influen ța acesteia asupra fenomenului infrac țional1
Fenomenul infrac țional a aparut odat ă cu societatea și nu poate exista dec ât în
cadrul acesteia. Se poate spune chiar c ă societatea influen țeaza, în mod inevitabil,
fenomenul infrac țional.
Desigur, orice societate tr ăiește și momente mai pu țin placate, de criz ă, care se
manifesta prin fenomene de nonconformism, deviante, fenomene de inadaptare social ă a
caror urmare este disconfortul social materializat în însecuritatea cet ățeanului, manifestarea
exploziva a criminalit ății și chiar tensiunea sociala1.
Dupa evenimentele din decembrie 1989, Romania se afl ă intr-o perioad ă de
tranzi ție de la economia socialist ă la economia de pia ță. Revolu ția a schimbat radical
ordinea soc ială, trecandu -se astfel de la regimul economist la cel democratic, înregistrandu –
se totodata, și o schimbare a mentalit ății cetățenilor.
Pe fondul acestor transform ări economic ă, sociale și politice, care se petrec în
Rom ânia, transform ări ce caracterizeaz ă, de altfel, orice perioad ă de tranzi ție, precum și pe
fondul schimb ărilor survenite în modul de g ândire și de manifestare al oamenilor, au aparut
numeroase fapte și fenomene negative, de natur ă să altereze însuși concepul de societate
civilă.
Libertatea mult dorit ă de poporul rom ân a fost dob ândită, în cele din urm ă, prin
revolu ția din decembrie 1989 și ar fi trebuit s ă aibă, drept consecin ță, fundamentarea
drepturilor omului, promovarea libe rei concuren țe, a spiritului competitive, însă o mare parte
din ceta țenii no ștri au înțeles gre șit acest concept, ei consider ând ca “a fi liber” insemn ând
să faci tot ceea ce dore ști.
1 Gheorghe Gladchi – Criminologie generala , Ed. Museum, Chisinau 2001, pag. 178.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
6
Astfel, unii cet ățeni au pus în aplicare “legea bunului plac”, încălcând orice norme
legale, morale și contr ibuind la cre șterea fenomenului infrac țional.2
Foarte mul ți au sperat, c ă odată cu aceast ă liberalizare a societ ății, vor avea o
viața mai buna, cu un nivel de trai mai ridicat, însă societatea rom âneasc ă a intrat într-o
perioad ă de criza ce a avut drept urmare instabilitatea economic ă, somaj, infla ție, scaderea
nivelului de trai, inegalit ăți economice foarte mari intre diverse paturi sociale, sentimente de
nesiguran ța și frustrare, toate acestea conduc ând automat la cre șterea cri minalita ții2.
Într-un asemenea context de situa ții și evolu ții contradictorii, institu țiile
administrative ale statului, în special cele politice, au fost nevoite s ă faca fa ța unor
evenimente de amploare cu puternice incidente asupra stabilita ții de ansamblu a societa ții.
În perioada evenimentelor la care ne referim, dar și dupa aceea, s -a putut observ
o oarecare aversiune a ceta țenilor fa ța de poli ție, institu ție ce era private ca un organ de
represiune și nu ca unul care are menirea de a men ține oridinea de drept, de a -l apara pe
cetățean, de a -l asigura acestuia lini ștea și siguran ța necesara.
Date fiind aceste împrejur ări, în anii imedia t următori Revolu ției, s -a remarcat o
usoara reticen ță în cee ace prive ște interven ția poli ției pentru prevenirea și combaterea
fenomenului infrac țional, ceea ce a determinat o cre ștere alarmanta a criminalit ății.
La acest ă creștere a contribuit și un alt factor, deschiderea frontierelor, dupa
1989,c ă expresie a liberei circula ții, principi u statuat în orice sistem de drept democratic.
Aceast ă deschidere a frontierelor a dus la cre șterea impresionant ă a fluxului de persoane,
bunuri, servicii și, implicit, a criminalita ții.
Odat ă cu deschiderea frontierelor a intervenit și relaxarea con troalelor vamale,
relaxare care, coroborat ă cu vidul legislativ existent, a constituit o condi ție favorizatoare
dezvol tări fenomenului criminalita ții, contribuind la interna ționalizarea acestuia. Astfel, în
Rom ânia, au patruns o serie de infractori, unii d intre ei av ând leg îturi cu re țele de tip mafiot.
Acești raufac ători, profit ând de lipsa unei reglement ări ferme precum și de naivitatea unora
2 Revista Tribuna Economica, nr 20/2001, “ Infractionalitatea in Romania ”, (citata in continuare
“Infractionalitatea…”), pag.74
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
7
și beneficiind de experien ța acumulat ă 3în str ăinatate, au reu șit să comit ă numeroase
infrac țiuni, mai ales în domeniul economico -financiar, aduc ând mari prejudicii statului roman
și unor persoane romane3.
Este evident c ă organiza ții criminale din strainatate cauta leg ături în randul
infractorilor autohtoni și print re unii oameni de afaceri dispu și a face comp romisuri oneroase,
astfel încât actele de contraband ă, traficul de droguri, de autoturisme, spalarea banilor
murdari, penetrarea sistemului financiar -bancar, plasarea de valuta fals ă, sustragerea și
traficarea de oper ă de arta sau alte valor i din patrimoni ul național, escrocarea for ței de
munc ă, introducerea în țară, în mod illegal, a unor cantit ăți mari de de șeuri toxice,
transferurile ilegale de capital în afara grani țelor rom ânești, precum și alte asemenea fapte
să dobândeasc ă un caracter c ât mai organiz at si să poata fi controlate de organiza țiile
respective pe plan interna țional.
Noua imagine a realita ții interne este intregit ă de amploarea far ă precedent a
actelor de corup ție, un num ăr foarte mare de persoane – unele cu func ții de cond ucere în
institu țiile statului – promov ând sau fiind atrase în acțiuni de corup ție.
Dezvoltarea fenomenului infrac țional nu este doar o problem ă a țarii noa stre,
acest fenomen manifest ându-se și pe plan mondial. Un studiu efectuat de FMI apecia c ă
cifra venitului origaniza țiilor criminale, în anul 1996, a fost aproximativ 500 miliarde US D4.
Un conduc ător al poli ției al poli ției americane afirm ă în 1991 c ă “ne afl ăm cu to ții
într-o perioad ă care se caracterizeaz ă printr -o eviden ta sfidare a poliției în lume…”. Anii ce
au urmat acestei declara ții cât se poate de adevarate aveau s ă scoat ă în eviden ța o
amplificare a actelor de violen ță, a tulburarilo r civile, a fraudelor financiare, a traficului de
stuperfiante, a tot ceea ce înseamn ă infrac țiune.
Societatea actual ă se caracterizeaz ă printr -o larg ă deschidere spre cooperare
și prin atenuarea semnificativ ă a importan ței grani țelor, ceea ce a permis libera circula ție a
bunurilor și persoanelor.
3 Revista Tribuna Economica, nr 41/2000, “ Criminalitatea transfrontaliera ”, (citata in continuare
“Criminalitatea…”), pag 73
4 Raportul Fondului M onetar International privind evolutia organizatiilor criminale pe plan mondial intre
anii 1994 -1996
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
8
Mondializarea economiei, determinate între altele și de cre șterea spectaculoas ă
a transferurilor financiare, a contribuit în buna masur ă la interna ționalizarea criminalit ății și
la atingerea unei dimensiuni alarmante, segmente importante ale crimei organizate la scar ă
interna țional ă dezvolt ându-se în state de pe toate continentele, far ă a ține cont de frontier e,
legii ori guverne5.
Deturnarea unor sume de bani, sustragerea de bunuri materiale din circuitul
economic legal, dar mai cu seam ă corup ția, sunt fenomene specific și de mare amploare în
perioadele de criz ă economic ă și de autoritate, alimentate de lips ă coeren ței legislative și
de dificulta țile inerente form ării unor noi structure și mecanisme de stat. Este de observat,
de asemenea, tendin ța accentuate de nesupunere din partea unor agen ți economici și
cetațeni fa ță de legisla ția în vigoare, afla ți și ea în proces de transformare și adaptare la
noile condi ții social -economice.
Criminalitatea însoțește, în mod inevitabil, fiecare etap ă a evolu ției societa ții,
evolu ând odat ă cu aceasta. Din ansamblul faptelor antisociale de natur ă penal ă se
desprinde și criminalitatea economico -financiar ă, care prezint ă o importan ță deosebit ă
datorit ă impactului pe care il poate avea asupra unei economii na ționale și poate chiar
asupra societa ții6.
Din analiza datelor existente rezult ă ca toate statele europene recep ționeaz ă
semnale de la institu țiile sau organismele specializate în legatur ă cu evolu ția îngrijoratoare
a fenomenului infrac țional. Astfel, nici țara noastr ă nu fa ce excep ție, bilan țurile realizate la
nivelul Inspectoratului General al Poli ției precum și al altor institu ții abilitate ale statului,
reflec tând cre șterea far ă precedent a criminalit ății, în general, și a criminalit ății economico –
financiare, în special. Printre factorii care concur ează la acest ă creștere, enumer am7.
-interna ționalizarea crimei organizate, adic ă acel proces prin care grupurile
autohtone sunt integrate și iși articuleaz ă acțiunile de mare amplitudine cu grupuri ce
acționeaz ă în spațial European, fosta URSS, țările arabe, China și chiar SUA, precum și
grupări criminale din alte zone ale lumii;
5 Revista Tribuna Economica, nr. 41/2000, „ Criminalitatea …”, pag.73
6 N. Moldoveanu – Criminalitatea economic -financiara in societatile comerciale , Ed. Gl obal Print,
Bucuresti, 1999, pag.308
7 N. Moldoveanu, op. cit., pag.282
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
9
-organizarea pe teritoriul Rom âniei a unei pie țe stabile a trafican ților și a
consumatorilor de droguri;
-intensi ficarea luptei dintre grupurile de tip mafiot pentru dob ândirea ori
menținerea suprema ției în anumite domenii cum ar fi: contrabanda cu țigări, alcool, cafea,
operă de art ă, trafic de stupefiante, trafic de ma șini, precum și dispute pentru zonele de
influen ță (cluburi, baruri, case de schimb valutar, spa ții comerciale, etc.);
-dezvoltarea economiei subterane și diversificarea domeniilor în care se
manifest ă acest fenomen;
-multiplicarea formelor și procedeelor utilizate pentru sp alarea banilor murdari,
fluxul de circula ție al acestora fiind deocamdat ă, în cea mai mare parte dinspre Rom ânia
către alte state (Elve ția, Italia, Luxemburg, Israel).
Acestea sunt doar c âteva probleme dintre cele cu care se confrunt ă țara noastr ă
în ceea ce prive ște criminalitatea, dar situa ția operative relev ă faptul c ă problematica este
mult mai complex ă și impune luarea unor masuri ferme și eficiente pentru reducerea
fenomenului infrac țional.
În perioada post revolu ționar ă, caracterizat ă prin schimb ări profunde în toate
domeniile, foarte multe persoane au crezut c ă se pot îmbog ăți prin orice mijloace,
ajung ându-se astfel la o situa ție destul de grav ă, în care o mare parte a activit ăților
economice se desfa șurau “ascuns”, evit ând sistemul de taxe și impozite ale statului și
încălcând în mod flagrant legile în vigoare. Conform unor rapoarte economice, “economia
subteran ă” a atins în anul 2010 aproximativ 30 -35% din PIB, aceast ă situa ție periclit ând
stabilitatea economic ă și financiar ă a Rom âniei. Prin “economia subteran ă”, se înțelege acel
perimetru în care se creeaz ă și se amplific ă un important volum de capital negru, care nu
este eviden țiat legal în produsul intern brut. Acest ă “economie subteran ă” poate consta în8:
a) Activit ăți “ascunse” în produsul intern brut
-construirea de case particulare;
-produc ția controlat ă de grupuri de tip mafiot;
-furtul de produse și material;
-folosirea bunurilor și serviciilor aflate în proprietatea firmei, în scopuri
personale, f ără a se achita contravaloarea, etc
8 Stefan Popa, Adrian Cucu – Economia subterana si spalarea banilor, Ed. Exvent, Bucuresti, 2000,
pag.15
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
10
b) Bunuri și servicii neeviden țiate în produsul intern brut:
-venituri nedeclarate ale agen ților economici și salarii nedeclarate;
-produc ția și activitatea comercial ă a societa ților clandestine;
-închirieri de locuin țe și spa ții comerciale -nedeclarerea și neimpozitarea
acestora;
-tranzac ții neinregistrate;
-produc ția și comercializarea ilegala de alcool, medicamente, droguri;
-prostitu ția și proxenetismul, etc.
c) Diferen ța de valoare la bunuri și servicii:
-actele de contraband ă;
-comercializarea marfurilor furate;
-schimbul de valut ă pe pia ța neagr ă;
-împrumuturile cu dob ânzi mari, etc.
d) Veniturile invizibile:
-evaziune fiscal ă;
– jocuri de noroc organizate illegal;
– fraude în asigur ări
-darea și luarea de mit ă, etc.
Din analiza datelor prezentate de Inspectoratul General al Poli ției în bilan țurile
anuale rezult ă9:
-o ușoară creștere a criminalita ții economice, “constat ându-se 149.101
infrac țiuni de natur ă economico -financiar ă, în cre ștere cu 72,4% fată de anul trecut”
-au fost cercetate pentru infrac țiuni economice sub masuri preventive 1.030 de
persoane (+8,3%), dintre acestea,, 307 persoane au fost certate în stare de arest
preventiv (+16%);
-prejudiciul recuperate la emiterea rechizitorului în cazurile economice este de
365 milioane lei, in crestere cu 170% fa ță de anul trecut, c ând a fost de 135 milioane
lei.
Tabloul criminalit ății economico -financiare trebuie completat cu aspect referitoare
la infrac țiunile de corup ție, care au devenit un r eal flagel ce amenin ță buna func ționare a
institu țiilor statului de drept, societatea în anasamblul ei.
Fiind caracterizat drept un “un fenomen de mas ă”, corup ția a cuprins practice
întregul sistem economic, administra ția de stat, institu țiile bugetar e, organe de control,
precum și raporturile stabilite în cadrul procesului de privatizare, între persoane juridice cu
capital de stat și alte persoane fizice ori juridice, fiind mijlocul prin care se asigur ă reușita
unei inginerii financiare menite s ă eludeze dispozi țiile fiscale. În ultima perioada infrac țiunile
9 Bilantul Inspectoratului General de Politie (www.igpr.ro)
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
11
de corup ție au sc ăzut din punct de vedere numeric, însă conform rapoartelor D.N.A. și
fenomenul a afectat nivele înalte ale conducerii statului rom ân, și ne referim la mini ștri,
parlamentari, șefi din cadrul administra ției publice centrale, fapt ce a avut drept consecin ță
scaderea rating -ului de țară și modificarea politicii Uniunii Europene fa ța de țară noastr ă.
Din raportul pe anul 2017 prezentat de c ătre D.N.A. rezult ă faptul c ă procur orii
D.N.A .au avut de soluționat peste 11.200 de dosare, s -au soluționat peste 3.800 de dosare
– cel mai mare număr de dosare soluționate într -un an, de la înființarea instituției D.N.A. are
în investigare cazuri care presupun un probatoriu complex. Pest e 23.000 de persoane au
fost audiate într -un an, adică o medie de 85 de persoane audiate pe zi au fost studiate peste
12 milioane de documente și s-au recuperat 159,5 milioane euro10.
Datele statistice nu reflect ă, în totalitate, dimensiunile fenomenu lui corup ției,
pentru c ă ele reprezint ă doar o parte din faptele de corup ție care se comit în realitate,
acestea cuprinz ând practice toate domeniile de activitate, iar modul în care sunt sav ârșite
precum și legăturile complexee cu alte fapte fac foarte dificil ă descoperirea acestora. Și
daca am ține cont și de presiunile politice care se fac asupra organelor de cercetare, putem
concluziona c ă foarte multe fapte de corup ție nu sunt descoperite sau, daca sunt
descoperite, nu sunt instrumentate de c ătre ins tituțiile abilitate ale statului11.
Fiind s ăvârșite, de regul ă, în concurs cu alte infrac țiuni, faptele de corup ție
prezint ă un pericol social ridicat, care se materializeaz ă prin prejudicii aduse avutului public
și privat, societ ății romanes ți în ultima instan ță.
Trebuie remarcat faptul c ă acest fenomen al corup ției este prezent în orice stat,
dimensiunile sale fiind invers propor ționale cu nivelul de dezvoltare. Stoparea fenomenului
este practic imposibil. Se poate urm ări și, eventual, realiz a cel mult o dimensiune a acestor
fapte, însă ele nu vor putea fi eradicate12.
Toate aceste date statistice reflect ă criminalitatea aparent ă, adic ă totalitatea
infrac țiunilor semnalate sistemului justi ției și inregistrate ca atare13, în timp ce criminalitatea
reală, reprezent ând totalitatea faptelor penale s ăvârșite pe un anumit teritoriu într-o
perioada de timp determinat ă, este mult mai mare14.
Încep ând epoca democra ției și a economiei de pia ță, dupa 1990 s -a constat
faptul c ă pe plan eco nomico -financiar, dar și pe cel ălalte planuri, criminalitata tinde spre
globalizare. De asemenea, capat ă un caracter tot mai organizat, structur ându-se și
multiplic ându-se ne încetat, în ultimii ani fiind s ăvârșite fapte penale de o mare complexitate
10 Bilantul Directie i Nationale Anticoruptie pe anul 2017
11 Tudor Amza – Conotatii criminogene si noi riscuri pentru ordinea publica – Criminalitatea economic –
financiara a “gulerelor albe”, (Citata in continuare “Conotatii Criminogene…”), Ed. Lumina Lex, Bucuresti,
1997, pag. 204
12 Vasile Dobrinoiu – Coruptia in dreptul penal roman , Ed. Atlas Lex, Bucuresti, 1995, pag.67
13 Tudor Amza – Criminologie, Tratat de teorie si politica criminologica , (citata in continuare
“Criminologie…”), Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002, pag.34
14 Idem, pag.35
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
12
și diversitate sub aspectul num ărului de participan ți, al metodelor și mijloacelor folosite, al
prejudiciilor cauzate.
În aceast ă perioad ă, criminalitatea economico -financiar ă din Romania a fost
conectat ă la filierele interna ționale, iar din punct de ve dere organizatoric a parcurs drumul
de la simpla asociere la crima organizat ă.
Apari ția unor structuri criminale organizate pe teritoriul rom ânesc este atestat ă
de descoperirea unor fapte, al c ăror mod de comitere este de tip mafiot, precum:
-traficul de valute și plasarea de valut ă;
-traficul de metale pre țioase, substan țe radioactive, stupefiante;
-importul de de șuri toxice;
-traficul de obiecte ale patrimoniului cultural -național;
-traficarea forței de munc ă autohtone pe diverse pie țe din strainatatea;
-traficul de autoturisme furate;
-spălarea banilor murdari, proveni ți din afaceri ilegale;
-organizarea jocurilor de noroc și asa -zise de intr -ajutoare, etc.
Data fiind perioada de tranzi ție prin care trece țara noastr ă de la revolu ție
încoace, fenomenul criminalit ății economico -financiare a evoluat spectaculos at ât sub
aspect cantitativ, c ât și calitativ. Astfel, a crescut considerabil num ărul infrac țiunilor de
natur ă economic ă, în acela și timp diversific ându-se metodele de comitere sau
perfec ționându-se cele vechi, sub influen ța “modelelor occidentale” adaptate la realitatea
din Rom ânia. În acela și timp s -au înregistrat chiar fapte noi ce nu erau reg lementate înainte
de 1990, fapt ce impunea adaptarea legisla ției la noile cerinte generate de economia de
piață.
În condi țiile interna ționaliz ării și dezvolt ării fără precedent a crimei organizate,
economia subterana paralel ă a atins cote foarte mari; aceast ă, prin organizare, modalit ăți
de manifestare și efecte, submineaza reforma economic ă, afecteaz ă sistemul financiar –
bancar, scade încrederea ceta țenilor în structurile fundamentale ale statului și ar putea pune
în pericol s iguran ța național ă.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
13
Cap. 2. Noțiunea și formele evaziunii fiscal e
2.1. Defini ția evaziunii fiscale
Prin evaziune fiscal ă se înțelege sustragerea de la plata obliga țiilor fiscale datorate
statului s ău unit ăților administrative -teritoriale, conform dispozi țiilor legale în vigoare. Este
vorba practic de obliga ții stabilite în folosul statului sau unit ăților administrative -teritoriale,
denumite obliga ții fiscale.
Literatura de specialitate a dat de -a lungul timpulu i numeroase defini ții evaziunii
fiscal e. Astfel, în opinia unui autor, prin evaziune fiscal ă se ințelege “o eludare sau o evitare
prin orice mijloc ascuns și propice, a pl ății totale sau par țiale a impozitelor și taxelor de orice
fel, cuvenite statului ”15. Aceast ă defini ție atribuie evaziunii fiscal e sensul de fraud ă, care
imbrac ă o form ă extensiv ă, noțiunea de evaziune fiscal ă fiind inclus ă în cea de fraud ă.
2.2. Formele evaziunii fiscale
În ultimul deceniu, ac țiunile av ând drept scop eludarea dispozi țiilor fiscale s -au mutat
tot mai mult din interiorul sistemelor fiscal e naționale c ătre exterior, în afara c âmpului de
acțiune al legii fiscale na ționale, acest fenomen fiind încurajat și sprijinit și de tendin țele de
globalizare economic ă, social ă și chiar politic ă. Un criteriu important dupa care pot fi
clasificate formele de manifestare a evaziunii fiscale îl reprezint ă spațiul de referin țe, în
funcție de care se pot identifica:
a)evaziunea fiscal ă la nivel na țional;
b)evaziunea fiscal ă la nivel interna țional
În ceea ce prive ște evaziunea fiscal ă la nivel na țional, am v ăzut c ă există o
problem ă din punct de vedere conceptual cu privire la distinc ția pe care unii autori o fac între
evaziunea fiscal ă licită sau legal ă și evaziunea fiscal ă ilicită sau ile gală.
Astfel evaziunea fiscal ă este considerate ca fiind acea activitate care urm ărește
sustragerea de la impunere a materiei impozabile prin folosirea ‘’porti țelor’’ lasate deschise
de legisla ția fiscal ă, fară a încălca prescrip țiile normei juridice fiscale. Separat de evaziunea
fiscal ă este folos ită noțiunea de fraud ă fiscal ă, definit ă ca fiind violarea legii fiscale în scopul
sustragerii de la impunere a materiei impozabile. Deosebirea între evaziunea fiscal ă și
frauda fiscal ă const ă în raportarea l a legile fiscale, în sensul ca, în cazul fraudei fiscale este
înfrântă o dispozi ție legal ă, ceea ce nu este cazul evaziunii fiscale, care se caracterizeaz ă
prin faptul c ă sunt speculate dispozi țiile legale pentru diminuarea masei impozabile16.
15 D.D Saguna, D. Sova, Drept fiscal, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006, p. 282.
16 J. Percebois, J. Aben, A. Euzebi, Dictionar de finante publice, Ed. Armand Colin, p.101,110.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
14
2.2.2. Evaziunea fiscal ă licită
Încă din perioada interbelic ă ‘’evaziunea legal ă’’ era definit ă ca fiind ‘’ac țiunea
contribuabilului de a oc oli legea, recurg ând la o comba țiune neprev ăzută de legiuitor, și în
consecin ța tolerat ă prin scaparea din vedere’’17. În fapt, contribuabilii, încadr ându-se în
prevederile legii, dar specul ând unele posibilit ăți lasate deschise de legiuitor, profit ă de pe
urma anumitor dispozi ții legale, ob ținând un regim fiscal mai favorabil. Este vorba de ac țiuni
prin care, exploat ând ch iar imperfec țiuni ale legisla ției, contribuabilii se sustrag pl ății
impozitelor. Potrivit unui autor, evitarea impozitelor poate avea loc prin trei modalitati:
– exploatarea lacunelor legisla ției fiscale;
– abținerea contribuabilului de a exercita activita ți supuse impozit ării;
– în unele cazuri chiar legisla ția fiscal ă asigur ă cadrul evaziunii prin reglementarea unui
regim fiscal de favoare18.
În ceea ce prive ște ‘’regimurile fiscale de favoare’’, acestea pot consta în :
– facilit ăți fiscale;
– scutiri de impozite;
– reduceri de impozite;
– alte prevederi legale în acest sens;
Consider ca astfel de regimuri fiscale de favoare se încadreaz ă în sensul larg al
noțiunii de evaziune fiscal ă licită, cadrul evaziunii fiscale fiind asigurat chiar de legisla ția
fiscal ă în vigoare .
Dintre metodele de evitare a obliga țiilor fiscale folosite în țara noastr ă amintim:
-investirea unei p ărți a profitului realizat în cumpararea de bunuri pentru care statul
acord ă facilit ăți
-evitarea impozit ării unei p ărți din veniturile ob ținute prin f olosirea dispozi țiilor legale
cu privire la sponsorizare.
-se anulează diferențele de TVA, precum și accesoriile aferente acestora, pentru
perioadele fiscale anterioare datei de 31 decembrie 2016, stabilite prin decizie de impunere
comunicată contribuabilu lui până la data intrării în vigoare a prezen ței legi, ca urmare a
depășirii plafonului de scutire de 220.000 lei prevăzut de Codul fiscal.
-impozitul pe venit din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal al
persoanelor fizice, se anu lează diferențele de obligații fiscale principale, respectiv impozitul
pe venit și contribuțiile sociale, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora,
stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, ca
17 D.D. Saguna, D. Sova op. cit., p.286; M. St. Minea, C.F. Costas, C.M. I onescu, Legea evaziunii
fiscale. Comentarii. Explicatii, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006, p.13; C. Balaban, Evaziunea fiscala. Aspecte
controversate de teorie si practica judiciara, Ed . Rosetti Bucuresti, 2003, p.7.
18 N. Hoanta, op. cit., p. 219.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
15
urmare a reîncadrării acestor venituri ca venituri dintr -o activitate independentă, obținute de
către persoanele fizice din transferul proprietăților imobiliare care fac parte din patrimoniul
afacerii, pe perioadele fiscale de până la 1 iunie 2017, și n eachitate până la data intrării în
vigoare a prezentei legi19.
Evaziunea fiscal ă ilicită
În doctrina, prin evaziunea fiscal ă ilicită se in țelege ’’ac țiunea contribuabilului ce
încalc ă prescrip ția legal ă cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor și
contribu țiilor cuvenite statului20’’. Evaziunea fiscal ă ilicită presupune practic violarea legii
fiscale în scopul sustragerii de la plata obliga țiilor datorate statului, ceea ce atrage aplicar ea
sanc țiunii prev ăzute în lege.
În legea actual ă21, infrac țiunile de evaziune fiscal ă și infrac țiunile aflate în leg ătură
cu infrac țiunile de evaziune fiscal ă sunt prev ăzute în art. 9 alin. (1) pct. a) -g) și în art 3 -8.
Constituie infrac țiuni de evaziune fiscal ă următoarele fapte, dac ă sunt s ăvârșite în scopul
sustragerii de la îndeplinirea obliga țiilor fiscale:
-ascunderea bunului sau a sursei care este supus ă impozit ării sau tax ării;
-alterarea, distrugerea sau ascunderea mijloacelor de stocare a datelor ;
-efectuarea de eviden țe contabile duble;
-sustragerea de la controalele financiare, fiscale sau vamale prin nedeclar area,
declarea fictiv ă sau inexact ă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor
verificate;
-substituirea, degradera sau înstrăinarea de c ătre debitor ori de c ătre ter țe persoane
a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedur ă fiscal ă și ale
codului de procedur ă penal ă.
2.2.3. Evaziunea fiscală la nivel internațional
Evaziunea fiscal ă interna țional ă este rezultatul regimurilor fiscale na ționale
impov ăratoare, precum și al autonomiei reglement ărilor fiscale na ționale care genereaz ă
deseori o dubl ă impunere. Contribuabilul încearc ă să scape de regimul fiscal na țional
cautând regimuri mult mai favorabile în alte col țuri ale lumii, care sa -i permit ă ascunderea
materiei impozabile.
19 Legea nr 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale (M. Of. nr. 0052 din 18 ianuarie 2018
20 D.D. Saguna, M.E. Tutungiu, op. cit., p.20
21 Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combatarea evaziunii fiscale (M.Of. nr. 672 din 26 august
2005).
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
16
De asemenea, pentru a evita sa fie supus la doua impozitari distincte, contribuabilul
caută soluții pentru protejarea veniturilor, refugiind u-se în zonele mai “protejate” din punct
de vedere fiscal22.
Evaziunea fiscal ă interna țional ă este încurajat ă de existen ța unor zone libere din
punct de vedere fiscal, adevarate enclave teritoriale care beneficiaz ă de extrateriorialitatea
vamala și care ies de sub inciden ța legisla țiilor na ționale, unele din ele av ând chiar regimul
juridic al unor adevarate entit ăți statale. Aceste entit ăți mai sunt denumite în literatura
economic ă de specialitate și paradisuri fiscale , iar ast ăzi au o importan ță foarte mare în
lumea gigan ților economiei mondiale. În momentul de fa ță pe glob exist ă peste 40 de regiuni
considerate paradisuri fiscale. Legisla ția acestor teritorii sau țări încurajeaz ă investitorii
străini în înființarea de companii pe teritoriul lor.
Paradisurile fiscale pot fi clasificate în principale și secundare23.
În cadrul paradisurilor fiscale principale putem avea:
-țări în care impozitul pe venit este zero pentru persoane fizice, cum ar fi: Bahamas,
Bermude, Saint Vicent etc.
-țări unde sunt stabilite filialele, sucursalele și/sau diviziile unor corpora ții, ale caror
venituri și profituri sunt scutite de plata impozitelor, în condi țiile desf ășurării unor opera țiuni
investi ționale în afara grani țelor na ționale, cum ar fi: Costa Rica, Panama, Hong Kong etc;
– țări care acorda anumite avantaje corpora țiilor multina ționale: Jamaica, Barbados,
Grenada.
Paradisuri fiscale secundare cuprind țări în care nivelul de impunere a anumitor
forme de venit este ridicat, dar în care exist ă dispozi ții legale cu caracter particular, care pot
fi utilizate într-o operatiune de planificare fiscal ă de către investitori. Astfel de țări sunt:
Taiwan, Vatican, Insulele Virgine Britanice etc.
Într-o defini ție cât mai sintetic ă putem spune c ă paradisurile fiscale sunt acele
teritorii care ofer ă o gama larg ă de avantaje fiscale companiilor of shore înregistrate pe acele
teritorii, dar și pesoanelor fizice care își aleg domiciliul fiscal acolo. În astfel de teritorii
funcționarea companiilor este su sținută de un mecanism legislativ foarte bine organizat,
companiile beneficiind în acela și timp de un nivel foarte redus al impozit ării.
Paradisurile fiscale nu au, în sine, nimic ilegal, deoarece toate procedurile,
scutirile sau confiden țialitățile sunt prev ăzute în lege. Prin urmare, o companie nu poate fi
acuzat ă ca face evaziune fiscal ă pentru simplul fapt c ă își desf ășoara activitatea într-un
paradis fiscal. În privin ța paradisurilor fiscale îngrijor ător este faptul c ă, profit ând de acestea,
unele companii off -shore recurg la sp ălarea banilor proveni ți din frauda fiscal ă la nivel
național. Practi evaziunea fiscal ă interna țional ă este una din modalit ățile de manifestare a
evaziunii fiscale.
22 N. Hoanta, Evaziunea fiscala, ed. A II -a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2010, p 206.
23 M. Antonescu, R. Buziernescu, I.L Cioara, Tendinte actuale ale unor forme de evaziune fiscala pe
plan international, in Finante Publice si Contabilitate nr. 1/2004
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
17
În literatura economic ă de specialitate se ar ată ca cele mai r ăspândite forme de
manifestare a evaziunii fiscale la nivel interna țional sunt abstinen ța și disimularea24.
Abstinen ța presupune atitudinea contribuabilului care, descurajat de o presiune
fiscal ă foarte ridicat ă, se ab ține s ă produc ă, să munceasc ă sau sa investeasc ă în țăra să și
se îndreapt ă spre țări cu fiscalitate mai redus ă. De asemenea, în cazul în care exist ă filiale
în străinatate, societatea mama stabilit ă într-o țăra cu presiune fiscal ă ridicat ă va da sfaturi
acestora s ă nu distribuie dividende, iar în felul acesta profiturile grupului se vor acumula în
afara razei de ac țiune a fiscului na țional. Consider ăm că în astfel de situa ții nu putem afirma
că suntem în prezen ța unor fapte de evaziune fiscal ă, deoarece nu sunt încalcate dispozi ții
legale.
Disimularea materiei impozabile presupune nedeclarerea veniturilor c âștigate
în strain ătate sau a averilor situate în str ăinătate, contribuabilul comunic ând informa ții
inexacte fiscului despre toate bunurile și veniturile obținute în afara frontierelor na ționale.
Alte metode de realizare a evaziunii fiscale interna ționale constau în:
– transferul profiturilor c ătre state cu impozitare redus ă prin metoda manipul ării
prețurilor de transfer
– scoaterea din țara a unor ve nituri obtinute de societ ăți comerciale, prin plata unor
servicii fictive prestate de companii aflate în state , paradisuri fiscale.
Arta folosirii paradisurilor fiscale const ă în combinarea mai multor paradisuri
fiscale, astfel încat fiecare din ele s ă rezolve o anumit ă problema de evaziune fiscal ă,
printr -o anumit ă societate specializat ă. În felul acesta, valoarea adaugat ă de fiecare
paradis fiscal la beneficiul final este maximizat ă.
Ca urma a numeroaselor presiuni interna ționale exercitate asupra lor, în
momentul de fa ță tot mai multe t ări se afla în plin proces de renun țare la statutul de
paradis fiscal.
2.3. Factorii care genereaz ă fenomenul evaziunii fiscale
Pentru înțelegerea fenomenului evaziunii fiscale este necesar s ă fie analiza ți
și factorii care ii favorizeaz ă, motiv pentru care consider ăm ca se impune o scurt ă
eviden țiere a acestora. Factorii care genereaz ă fenomenul evaziunii fiscale, at ât în forma
sa licit ă, cât și în forma ilicit ă, pot fi grupa ți în:
a) factori psi ho-sociali – acestia au în vedere atat pornirile și convingerile intime
ale contribuabilului, c ât și mediul social în care acesta își desfășoara activitatea;
24 N. Hoanta, op. cit., p.207.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
18
b) factori economici – țin de percep ția contribuabilului cu privire la posibilit ățile de
a-și satisface nevoile cu veniturile ob ținute dupa plata contribu țiillor catre bugetul
de stat;
c) factori de ordin legislativ și administrativ – care se refera la percep ția
contribuabilului cu privire la echitatea modului de stabilire a impozitului, la
destina țiile date de stat sumelor colectate.
Trebuie subliniat faptul c ă acești factori nu ac ționeaz ă independent, ci au
o acțiune ac țiune conjugat ă în ceea ce prive ște fenomenul evaziunii fiscale.
2.3.1. Factorii psiho -sociali
Dintre factorii psiho -sociali, amintim:
a) Înclina ția contribuabilului spre evaziunea fiscal ă. Aceast ă înclina ție poate s ă fie
diferit ă în func ție de zona geografic ă, dar și de fondul genetic al fiecarui popor. Astfel,
conform studiului realizat de Associaz ione Contribuenti Italiani si de Klrs Network of
Business Ethics, într-un clasament al evaziunii fiscale din Europa, primele trei pozi ții
sunt ocupate de țări din sudul Europei, respectiv, Italia, Rom ânia și Bulgaria. De
asemenea se spune ca înclina ția spr e evaziune fiscal ă este mai mari la latini în
compara ție cu popoarele anglo -saxone25. Înclina ția spre evaziune fiscal ă există în
orice individ caruia i se ia de c ătre cineva, indiferent cine, o parte din venitul pe care
il obține. Astfel omul, con știent de propriile -I capacit ăți și dorind s ă acumuleze c ât
mai mult în perioad ă activă a vie ții, nu poate s ă renun ș ușor la ceea ce consider ă că
i se cuvine, pentru ni ște scopuri de multe ori nein țelese.
b) Deficien țe de educa ție fiscal ă. În doctrina se scria despre e duca ția fiscal ă a
româniei din perioada anilor ’40: “Educa ția contribuabilului nostru este ast ăzi atât de
puțin format ă, încât el nu are dec ât o preocupare: s ă plateasc ă cât mai pu țin și, dac ă
s-ar putea deloc26”. Se pare însă că acest ă mentalitate s -a păstrat și astăzi, dupa
aproape 80 de ani, exist ând încă o proast ă obișnuință a contribuabilului de a încalca
legea fiscal ă.
c) Profesia, religia și starea civil ă. În privin ța profesiei, faptele de evaziune fiscal ă
pot fi s ăvârșite multe mai u șor de persoane care ocup ă un anumit statut social sau
care de țin cunostin țe de specialitate care le permit mai u șor să conceap ă modalit ăți
de fraudare a fiscului. Statutul social al persoanelor din sfera criminalit ății “gulerelor
25 C. Balaban, op. cit., p. 138.
26 C.N. Tautu, Evolutia si tehnica impozitelor directe din Romania, Bucuresti, 1940.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
19
albe” duce o îngreunare a masurilor de tr agere la r ăspundere penal ă a acestora,
datorit ă faptului c ă beneficiaz ă de cei mai buni avoca ți, de influen ță social ă, precum
și de mjloace de acoperire a acestor fapte. Persoanele religioase, care au adoptat o
religie ale c ărei norme interzis s ăvârșirea d e fapte penale, ar trebui s ă se ab țină, că
regula general ă, de la comiterea unor astfel de fapte, la fel ca și persoanele
căsătorite, care ar trebui s ă constientizeze responsabilit ățile pe care le au în cadrul
familiei, cu excep ția situa țiilor cand ajung să comit ă astfel de fapte tocmai datorit ă
situa ției precare în care se afl ă familia.
d) Corupția. Între corupție și evaziune fiscală există o strânsă legătură, astfel încât într –
o economie cu grad ridicat de corupție la nivelul funcționarilor publici, sancțiunile
drastice sau penalitățile pentru evaziune nu pot să ducă decât la intensificarea
corupției, și menținerea la un nivel ridicat a fenomenului evaziunii fiscale .
e) Normă socială. Considerăm că evaziunea fiscală poate să crească atunci când
oamenii p ercep taxele și impozitele care li se impun sunt incorecte. În schimb, atunci
când cetățenii conștientizează că impozitele și taxele sunt mai degrabă rezultatul unui
consens exprimat decât al unei norme arbitrare, conștiința lor îi va îndemna la
conformare în plata datoriilor de către stat. Prin urmare, evaziunea fiscală poate fi și
o consecință a sentimentului oamenilor că impozitele sunt prea mari și nedrepte
pentru ei. Contribuabilii pot să aibă impresia că muncesc din greu pentru banii pe
care îi obțin puțin în schimb. Efectul unei astfel de percep ții poate fi o norm ă social ă
de evaziune fiscal ă care depa șeste sistemul de valori personale apar ținând
individului și care în mod normal l -ar conduce pe acesta la plat ă onest ă a impozitelor
și taxelor.
2.3.2 Factorii economici
Economistul canadian A. Laffer a enunțat teoria care -i poartă numele, potrivit
căreia mărirea prelevarilor instigă la mai puțînă muncă, descurajează anumite activități,
sau poate, mai curând, determina disimularea unei părți din activitatea depusă și trecerea
ei în sfera neoficială, a economiei subterane.
Fiscalitatea excesivă a statului devine un factor important al evaziunii fiscale
atunci când contribuabilul nu mai poate să facă față impozitelor care îi sunt impu se de către
stat. De asemenea, faptele de evaziune fiscală au fost determinate și de diferența foarte
mare dintre nivelul de trăi al diferitelor categorii sociale, la acesta adăugându -se și
imprejuarerea că unele persoane au acumulat averi fabuloase prin m ijloace necinstite,
creând astfel persoanelor cinstite o stare de disconfort social.
Nu trebuie să uităm nici faptul că un mediu economic caracterizat prin recesiune
determina o preocupare a agentului economic de a supraviețui, acesta fiind mai puțîn
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
20
interesat de respectarea legislației în domeniul fiscal sau de disponibilitățile financiare ale
statului.
Fenomenul evaziunii fiscale este caracterizat de efectul “spirală”, care constă în
faptul că evaziunea fiscală creează un avantaj pent ru unul din concurenți, avantaj pe care
cealălalt l -ar putea recupera foarte greu prin mijloace legale. Având în vedere această
problema cu care se confruntă, respectivul contribuabil este “obligat” să săvârșească la
rândul sau evaziune fiscală pentru a pu tea rămâne competitiv pe piață.
2.3.3 Factorii de ordin legislativ și administrativ
a) Legislația deficitară. Cadrul legislativ deficitar este un factor important care
contribuie la amplificarea fenomenului evazionist. Sociologul francez Emil Durkheim
folosește noțiunea de anomie , care este “concepută că o stare socială de absența
ori de slăbire a normei, ceea ce duce la o lipsa de coeziune între
membri comunit ății27”. Într-o astfel de situație s -a aflat și societatea românească
după Revoluția din 1989, când determinarea procesului de trecere în economia de
piață a gasit economia rom âneasc ă într-un vid legislativ, ceea ce a dus la
amplificarea fenomenului evaziunii fiscale.
Fiscalitatea exagerată din partea statului este o altă cauza care poate genera
evaaziune fiscală. Nevoile statului de venituri fiscale au generat o presiune fiscală
ridicată la care au fost supuși contribuabilii. În aceste condiții, pentru a putea
supraviețui, contribuabilii au căutat modalități de evitare a plății taxelor și
impozit elor. Legislația din paradisurile fiscale, care promovează o fiscalitate redusă,
va genera întotdeauna o migrare a veniturilor impozabile către astfel de jurisdicții.
b) Factori administrativi. Dintre factorii de ordin administrativ care afectează
organele cu atribuții specifice domeniului evaziunii fiscale enumerăm; Lipsa de
personal, numeric dar și calitativ
– controalele sunt insuficiente că urmare a personalului redus, iar nu de puține ori
personalul care efectuează controalele nu are pregătire de specialitate necesară
pentru a putea depista actele de evaziune fiscală ;
– Lipsa de mijloace tehnice necesare realizării atribuțiilor – dotarea personalului având
atribuții de control cu mijloace logistice este insuficientă față de situația operativă
existen ța în materia evaziunii fiscale ;
27 V. Cioc lei, Manual de criminologie, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007, p.133.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
21
– Salarizarea necorespunzătoare – pe de o parte nu permite angajarea de personal cu
pregătirea necesară, iar, pe de altă parte, generează fenomenul de corupere a
funcționarilor de către cei care sunt verificați ;
– Incompeten ța prefesional ă a func ționarilor;
– Repartizarea necorespunz ătoare a resurselor materiale și umane;
– Alegerea gre șită a obiectivelor sau a priorit ăților28.
2.4 Reglement ări privind prevenirea și combatarea evaziunii
fiscale din Rom ânia
Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană măsurile adoptate în țară
noastră în domenniul eevaziunii fiscale prezintă interes comunitar, deoarece actele de
evaziune fiscală nu mai afectează doar bugetul public, ci și pe cel al Uniunii Europene,
având în vede re că fiecare stat membru contribuie la bugetul comunitar.
Mai mult decât atât, Uniunea Europeană acordă o importantă deosebită luptei
împotriva crimei organizate transfrontaliere, a fraudei, corupției și altor activități ilegale care
ar putea afecta bugetul acesteia. De astfel, evaziunea fiscală poate genera probleme
importante și condițiilor de concurență, influentant, în acest fel, funcționarea normală a pieței
comune.
La nivel comunitar se apreciază că pentru a se putea da eficientă l uptei împotriva
evaziunii fiscale este necesară crearea unui cadru legal comun tuturor domeniilor care fac
obiectul politicilor comunitare29.
Directiva 2011/16/UE prevede norme și proceduri în baza căror statele membre
cooperează între ele pentru rea lizarea unui schimb de informații relevante în privința taxelor
și impozitelor, cu excepția taxei pe valoare adăugată și a taxelor vamale sau accizelor.
Potrivit acestei directive, există trei tipuri de schimb de informații :
– Schimbul de informa ții la cerer e;
– Schimbul automat obligatoriu de informa ții;
– Schimbul spontan de informa ții.
Pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, la dată de 1 iulie 1999
s-a creat o structura specializată, intitulată Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF) .
Deși are statutul unui organism independent în desfășurarea anchetelor, OLAF face parte
28 Idem, p.24.
29 Stiinte penale, Colectia coordonata de prof dr. Valerian Cioclei, Bogdan Virjan, “ Infractiunile de
evaziune fiscala ”, Editia nr.2, Editura C.H. Beck
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
22
din structura organizatorică a Comisiei Europene, fiind subordonat comisarului european
responsabil de bugetul comunitar.
Printre principalele atribu ții ale OLAF se enumer ă:
– Depistarea și monotorizarea fraudei vamale;
– Învestigheaz ă eventuale fapte grave prin care sunt încalcate obliga țiile profesionale
de către func ționarii superiori sau alte categorii de angaja ți ai Comunit ăților;
– Furnizeaz ă asisten ța social ă membre din partea Comisiei Europene în scopul
protej ării intereselor financiare ale Comunit ăților Europene;
– Efectueaz ă inspec ții și verific ări la fa ța locului în statele membre și, în conformitate
cu acordurile interna ționale de cooperare, în stat e terțe.
Considerăm că România trebuie să -și dezvolte în continuare capacitatea
administrativă, astfel încât să poate coordona și asigura calcularea, colectarea, plata
și controlul corect al resurselor proprii, precum și raportarea către Uniunea
Europeană, în vederea asigurării conformității în domeniul resurselor proprii .
În ceea ce privește legislația specifică UE în domeniul prevenirii și combaterii
evaziunii fiscale, trebuie avute în vedere următoarele acte juridice cu forță obligatorie ;
– Regulamentul (UE) nr 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind
cooperarea administrativ ă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoare
adaugat ă30;
– Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asisten ța în materie de
recupera re a crean țelor legate de impozite, taxe și alte m ăsuri 31;
– Direc ția 2014 /107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modifcare a Directivei
2011/16/UE în ceea ce prive ște schimbul automat obligatoriu de informa ții în
domeniul fiscal32.
30 JO L 268 din 12 octombrie 2010.
31 JO L 84 din 31 martie 2010
32 JO L 359 din 16 decembrie 2014
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
23
CAP. 3 Spălarea banilor
3.1 Noțiune
Fiind întotdeauna o activitate a crimei organizate, spălarea banilor a devenit în ultimele
decenii o temă majoră a represiunii etatizate. Prin prisma considerațiilor generale asupra
noțiunii „spălarea banilor", contextul sau obiectivul observat în ansamblu este acela de
legalizare a venitului ilegal. Un obiectiv curent al spălării banilor este cel de a amesteca
fondurile ilegale cu cele provenite din activități de afacere legale în așa fel, încât venitul să
pară a fi rezu ltatul acestor activități legitime.
Spălarea banilor este un concept înțeles diferit, în limbajul curent deseori fiind utilizată
și noțiunea de „bani murdari". Pentru înțelegerea univocă a conceptului de legalizare a
veniturilor ilegale, este necesară interpretarea prescripțiilor dreptului penal internațional și
ale dreptului penal național. Doar studiul global al procesului de legalizare va permite
perceperea adecvată a termenului juridic „spălarea banilor".
Se consideră că fapta „spălarea banilor" a a părut în anii '20 ai secolului al XX -lea, cel
care a inventat -o fiind gangsterul american AII Capone. Clanurile mafiote au inventat atunci
o metodă ingenioasă de legalizare a mijloacelor provenite pe căi ilegale. Au facut -o prin
intermediul curățătoriilor chimice. Țara fusese împânzită de curățătorii. Prin intermediul
acestor rețele de curățătorii, mafia „spăla" venitul criminal, folosind o schemă deloc
complicată: profitul zilnic de la activitatea acestor întreprinderi legale se amesteca cu „banii
murdari"33, ultimii fiind declarați venituri legale. Această istorie a condus la reținerea
termenului de „spălare" care, deși utilizat la figurat, exprima totuși clar esența întregului
proces ilegal. La începutul procesului se plasează „banii murdari" care, depășin d mai multe
etape de „prelucrare tehnică", în cele din urmă devin „curați", adică pe deplin legali. în
schimb, Maier Lanski a fost cel care a creat diverse metode de spălare. El se conducea de
principiul dups care toate veniturile ce nu sunt cunoscute de c âtre serviciul fiscal nu se supun
impozitării. A fost primul care a evaluat prioritățile conturilor în băncile elvețiene, ale zonelor
off-shore și ale jocurilor de noroc.
Descriind pericolul spălării banilor, unii metaforizau cum că aceasta ar fi inima cri mei
organizate, adica ceea ce o face să existe. Pentru prima dată însuși termenul „spălarea
banilor" apare în publicațiile din anul 1973 în legătură cu numele președintelui american
Richard Nixon.
De altfel, se consideră că la adoptarea „l egii antialcool" în SUA, fapt ce a favorizat
spălarea banilor, nu s -a ținut cont de tradițiile statului, cum ar fi libertatea de a purta arme,
hotarele deschise intre statele ce formează federația, autonomia legislativă a unor state de
cea federală, absența tradițiilor culturale etc. Dar însuși germene le fenomenului spălarea
33 Jerez Oliver. Le blanchiment de l’argent. -Paris: Banque Editeur,1998,p.20
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
24
banilor sau al legalizării veniturilor ilegale este întâlnit încă din antichitate34. In secolul VI
î.e.n., faraonul Amasis obliga fiecare egiptean să declare conducătorului provinciei veniturile
sale anuale. Cei care s e eschivau de la aceste prescripții sau nu puteau să justfice în mod
legal sursa veniturilor lor erau amenințați cu moartea. Reformatorul Solon a stabilit în Atena
aceeași ordine. însă era destul de dificil să -ți faci viața frumoasă în baza veniturilor ile gale,
respectiv și posibilitatea de a obține asemenea venituri slăbise considerabil.
Evident, este mai ușor să obții, mai întâi, un venit pe căi ilegale și apoi să -l legalizezi,
decât să -l obții inițial în mod legal, în urma cărui fapt o bună parte a sumel or nu sunt vărsate
în bugetul de stat
Reguli de bază ale spălării banilor
a) Anonimatul – este una din regulile spălării banilor prin care tranzacția cu valori
obținute din infracțiuni trebuie să fie asemănătoare altor tranzacții legale din mediul sau locul
unde acestea au loc. I n esență, numerarul nu trebuie să lase nicio pistă c are să conducă la
originea sa. I n economiile în care se folosește des numerarul pentru achiziții de mai mică
sau mai mare valoare, dispunerea de acesta nu reprezintă niciun risc pentru infractor.
Totuși, în majoritatea țărilor, aproape toate tranzacțiile cu sume mari sunt realizate nu cash,
ci prin utilizarea altor mijloace de plată (cecuri, polițe bancare, cărți de credit), de aceea
cheltuirea sau depozitarea unor sume mari de bani in numerar creează suspiciuni.
Din această cauză, infractorii au creat tehnici și metode variate de inserar e a
numerarului în sistemul financiar, și anume:
– structurarea, adica divizarea sumelor mari în sume mai mici și depunerea
acestora de către mai multe persoane în diverse conturi bancare sau utilizarea sumelor
respective în vederea achiziționării altor instrumente de plată, cum ar fi titlurile la
purtător sau ordinele de plată;
– contrabanda cu numerar, prin simpla scoatere ilegală din țară a unei cantități de
bani în numerar și introducerea acesteia într -o altă țară, în general cu reguli mai puțin stricte ,
de obicei prin curieri sau prin ascunderea cantității pe vase cargo;
amestecul fondurilor ilegale cu cele care provin dintr -o afacere legală cu
numerar, sume care apoi sunt depozitate împreuna.
b) Viteza. Circulația rapidă a valorilor, pentru a nu putea fi detectate. Odată ce
numerarul a intrat în sistemul financiar, fie că se află sau nu în țara de origine, spălătorul
poate utiliza avantajele create de progresele informatice (IT), metodele mode rne de
transmitere a banilor, pentru a -i pune rapid în circulați e. Transferurile bancare electronice
pot mișca sume mari de bani aproape oriunde în lume în doar câteva minute, fără ca
34 Monouk Vonny. Genese du processus de blanchiment d’argents, Revue international de criminology
et de police technique et scientifique, 2004, p.323 -339.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
25
deținătorul lor să fie nevoit să treacă pe la bancă sau să implice angajații băncii.
c) Complexitatea. Prin împărțirea fondurilor sale în m ai multe tranzacții și viteza acestor
operațiuni, spălătorul face dificilă și uneori imposibilă munca investigatorilor de a reconstitui
drumul banilor. Transferurile dintr -un cont în mai multe conturi aflate în alte țări și
redirecționarea ulterioară dinsp re acele țări creează un circuit complex multinațional
electronic, care face dificilă urmărirea lor de către organele de cercetare.
d) Secretul , în ciuda faptului că secretul bancar are un scop legitim și o justificare
comercială, acesta poate conduce la apariția unor paradisuri financiare, ce oferă protecție
infractorilor, la nivel mondial existând aproximativ un million de corporații anonime, ce impun
un secret financiar strict și apără investitorii străini de investigații și anchete judiciare.
3.1.1. Conceptul de "spălare a banilor" în reglementări
internaționale
Punctul de referință în procesul de reglementare pe plan internațional a concepției de
luptă contra traficului ilegal de stupefiante și, implicit a spălării banilor proveniți din activități
criminale, îl constituie COVENȚIA NAȚIUNILOR UNITE adoptată la 19 decembrie 1988 la
Viena, care a definit pentru prima dat ă termenul de spă lăre a banilor drept"…….
preocuparea de a disimula proveniența , nat ura, dispoziția, mișcarea sau proprietarul
fondurilor provenite din trafic ilicit de stupefiante, înc hizând mișcarea sau
convertibilit atea prin procedee electronice de transmitere, cu scopu l de a da acestor
fonduri aspectul ca sunt ca sunt rezultate din activități legal”35.
Preocuparea Organizației Națiunilor Unite pentru edificarea strategiei internaționale de
combatere a traficului și consumului ilicit de droguri și implicit de acțiune contra spălării
banilor, a fost determinată de amploarea a fără precedent pe care o cunoaște în prezent
acest fenomen pe plan mondial.
Unul dintre subiectele cele mai discutate astăzi, atât la nivelul organismelor
polițienești, cât și al celor internaționale, îl constituie traficul ilegal de droguri asociat, foarte
adesea, cu întregul ansamblu de fapte ce definesc criminalitatea de înaltă violență. Practic,
în întreaga lume, autoritățile au d eclanșat un veritabil război împotriva producției,
transportului și consumului ilegal de droguri.
Analizele efectuate de polițiile din statele cele mai afectate de fenomenul traficului și
consumului ilegal de droguri pun în evidență, pe lângă amploarea și intensitatea deosebită
a afacerilor cu asemenea substanțe și produse, comportamentul și reacția extrem de
violentă a grupurilor de traficanți față de intervenția forțelor de ordine. Aproape zilnic, în țările
35 Costica Voicu, “Spalarea…”, op. cit., p.24
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
26
producătoare (Columbia, Venezuela, Peru, India, Pakistan, China, Afganistan, Birmania,
Laos, Thailanda), ca și în țările destinatare ale drogurilor, se consumă secvențe de o
violență maximă36.
In acest context este de remarca t un alt aspect care vizează o t ot mai fregventă
intersectare a criminalității de înaltă violență cu crima al cărei conținut este de natură
economico -financiară. Cea din urmă constituie problema care frământă în cel mai înalt grad
grupurile de tip mafiot angajate în reciclarea capitalului negru dobândit în principal din
afacerile ile gale cu droguri.
Pornind și numai de la aceste considerații, se obține o imagine aproximativă a
dimensiunii unui fenomen care nu poate fi analizat și abordat decât într -o manieră realistă,
obiectivă, de fiecare autoritate națională, dar și de către organis mele internaționale abilitate
a desfășura, pe multiple planuri, lupta pentru combaterea traficului ilegal de droguri, a crimei
organizate, a structurilor de tip mafiot.
Din această perspectivă devine justificată intensificarea preocupării organismelor
internaționale pentru adoptarea unor reglementări unitare menite să asigure contracararea
mai eficientă a întregului complex de activități criminale asociate cu spălărea banilor.
Ca dovadă, Consiliul Comunității Europene, în Directiva nr. 91/308 din 10 iunie 1991,
definește mai complet și mai realist noțiunea de spălare a banilor. Această operațiune este
considerată drept o conduită care, comisă cu intenție, vizează37:
a) convertirea transferului de proprietate, cunoscând că o astfel de proprietate
derivă dintr -o activitate criminală, sau dintr -o participare la o asemenea activitate, în scopul
ascunderii sau deghizării originii ilicite a proprietății, precum și ajutorul oferit oricărei
persoane care este implicată în efectuarea unei activități de acest gen, pentru a se sustrage
de la consecințele legale ale acțiunii sale;
b) ascunderea sau deghizarea naturii sursei, poziției, caracterului și mișcării
adevărate a proprietății știind că aceasta provine din activitate criminală sau din participarea
la o astfel de activita te;
c) achiziția, posesia sau folosirea unei proprietăți, cunoscând la momentul
primirii, că o astfel de proprietate a derivat dintr -o activitate criminală sau dintr -o participare
la o asemenea activitate;
d) participarea, asocierea și încercarea de comitere a faptelor, complicitatea,
tăinuirea si înlesnirea privind înfăptuirea oricărei acțiuni menționate în paragrafele
anterioare.
Această definiție dată de Consiliul Comunității Europene este mult mai detaliată și
concretă decât -cea formulată în Co nvenția ONU de la Viena din 1988 . Explicația nu poate
36 Costica Voicu, “Spalarea…”, op. cit., p.25
37 Costica Voicu, “Spalarea…”, op. cit., p.26
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
27
fi decât aceea că între momentele celor două formulări s -au scurs aproape trei ani, interval
în care s -au produs semnificative mutații atât în modalitățile concrete de spălare a banilor,
cât și în maniera de abordare a conceptului de criminalitate de către organismele și
structurile specializate, pe plan național și internațional.
Definind mai complet atât termenul de spălare a banilor cât și concepția de control
asupra acestui fenomen, Directiva Consiliului Comunităț ii Europene evidențiază, în mod
pregnant, următoarele aspecte pe care le recomandă a fi studiate prioritar de către țările din
Europa Centrală si Răsăriteană:
a) pentru a ușura activitățile lor criminale, spălătorii de bani încearcă să profite
de libertatea m ișcării capitalului și de accesul facil la serviciile structurilor financiare
naționale și internaționale;
b) procesul de spălare a banilor determină extinderea crimei organizate, în
genera l și a traficului de droguri în special;
c) abordarea penală nu trebuie să fie singura cale de combatere a procesului de
spălare a banilor, deoarece sistemul finaciar poate juca un rol activ în această schiță de
strategie care reclamă o reală coordonare și cooperare internațională.
d) interzicerea activităților de spălare a bani lor prin legislația tuturor statelor este
o condiție absolut necesară pentru combaterea acestui fenomen;
e) instituțiile financiare și de credit trebuie să examineze cu atenție deosebită
orice tranzacție pe care o consideră a fi, prin natura sa, în legătură c u fenomenul de spălare
a banilor, asigurând, în același timp, integritatea sistemului financiar;
f) este absolut necesară o clauză de protecție specială pentru a proteja instituțiile
financiare și de credit, angajații și directorii lor față de răspunderea pentru încălcarea
restricțiilor privind divulgarea infonnațiilor;
g) toate informațiile primite de autoritățile de supraveghere vor fi folosite numai în
legătură cu acțiunea de combatere a procesului de spălare a banilor, statul urmând să
verifice faptul că aceste informații nu vor fi folosite în alte scopuri;
h) întrucât activitatea de combatere a fenomenului de spălare a banilor nu poate fi
realizată numai prin intermediul instituțiilor financiare și de credit, ci și de către alte tipuri de
profesii sau catego rii de întreprinderi, statele membre trebuie să extindă prevederile acestei
Directive în sensul de a include acele profesii și întreprinderi ale căror activități ar putea fi
folosite în scopul spălării banilor;
i) fenomenul de spălare a banilor trebuie consid erat ca atare chiar dacă activitățile
care au generat profitul ce urmează a fi spălat s -au săvârșit pe teritoriul altor state.
Directiva 91/308 CEE a fost modificată prin Directiv a 2001/97/CE a Parlamentului
European și a Consiliului, din 4 decembrie 20 01, care avea drept scop de a actualiza unele
prevederi. Ca urmare, aceste amendamente privesc lărgirea interdicției spălării nu doar a
veniturilor obținute din trafic de droguri, dar în mod egal din toate delictele grave (inclusiv
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
28
fraude asupra bugetului comunitar), inclusiv din criminalitatea organizată sau în urma actelor
de terorism internațional. în rest, unele prevederi ale Directivei se răsfrâng și asupra
activităților și profesiunilor non -financiare (cum ar fi cea de notar, avocat, asupra cazinounlo r
etc ).
În ceea ce privește stabilirea cadrului infracțiunilor primare din care rezultă veniturile
ilegale care ulterior pot fi supuse spălării, un rol deosebit 1 -au avut reglemetările grupului
de Acțiune Financiară Internațională în cadru, celor 40 de recomandări asupra spălării
capitalurilor, elaborate sub egida GAFI, se menționa că „fiecare țară trebuie să aibă în
preocupare incriminarea faptei spălarea fondurilor, însă nu numai a celor careprovin din
traficul de stupefiante, dar și a celor ce prov in din comiterea tuturor celorlalte infracțiuni
grave care generează profituri importante”
La data de 26.10.2005 Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene , au
adoptat Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în sc opul
spălării banilor și finanțării terorismului în cuprinsul acestui act se arată că spălarea banilor
și finanțarea terorismului se produc deseori în context internațional. Orice măsuri adoptate
numai la nivel național sau chiar la nivel comunitar, iară a ține seama de coordonarea și
cooperarea internațională, ar avea efecte foarte limitate. Prin urmare, măsurile adoptate de
Comunitate în acest domeniu ar trebui să fie compatibile cu acțiuni întreprinse în alte foruri
internaționale. Acțiunile comunitare t rebuie, în special, să țină seama în continuare de
recomandările Grupului de Acțiune Financiară (denumit în continuare GAFI), care constituie
principalul organism internațional activ în lupta împotriva spălării banilor și finanțării
terorismului. Deoarece recomandările GAFI au fost revizuite și extinse în mod substanțial în
anul 2003, prezenta directivă ar trebui să fie armonizată cu noile standarde internaționale
(punctul 4 din expunerea de motive). In art. 1 alin. 1 al Directivei menționate mai sus se
definesc comportamentele considerate a fi spălare a banilor, astfel:
• conversia sau transferul de bunuri, cunoscând că acele bunuri provin dintr -o
activitate infracțională sau dintr -un act de participare la astfel de activități, cu scopul
ascunderii sau disimu lării originii ilicite a bunurilor sau al sprijinirii oricărei persoane
implicate în comiterea activităților respective pentru a se sustrage consecințelor
legale ale acțiunilor sale;
• ascunderea sau disimularea naturii, sursei, localizării, utilizării, circulației, a
drepturilor aferente sau a dreptului de proprietate reale, cunoscând că acestea
provin dintr -o activitate infracțională sau dintr -un act de participare la astfel de
activități;
• achiziția, deținerea sau utilizarea de bunuri, cunoscând, la dat a primirii lor, câ
acestea provin dintr -o activitate infracțională sau dintr -un act de participare la
astfel de activități;
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
29
• participarea, asocierea în vederea comiterii, tentativele de comitere și spnjimrea,
incitarea, facilitarea și consilierea pentru comiterea oncăreia dintre acțiunile
• menționate la literele anterioare.
Totodată, în alin. 3 al art. 1 se arată că "se consideră spălare a banilor chiar și situația
în care act ivitățile care au generat bunurile ce urmează a fi spălate au fost derula te pe
teritoriul unui alt sta t membru sau al unei țări terțe” .
In adoptarea acestei directive se extinde sfera persoanelor obligate să întreprindă
măsuri menite a preveni spălarea banilor, astfel, în art. 2 alin. 1 se arată că prezenta
directivă se apl ică:
a. instituțiilor de credit;
b. instituțiilor financiare;
c. următoarelor persoane fizice sau juridice, în exercitarea activităților lor
profesionale:
1. auditori, experți contabili externi și consilieri fiscali;
2. notari și membri ai altor profesii liberale juridice, atunci când participă, în
numele și pe seama clientului, la orice tranzacție financiara sau imobiliară, sau când acordă
asistență pentru planificarea sau executarea tranzacțiilor pentru client referitoare la:
a) cumpărarea și vânzarea de bunuri imob ile sau entități comerciale;
b) gestionarea banilor, valorilor mobiliare sau altor active ale clientului;
c) deschiderea sau gestionarea de conturi bancare, conturi de economii sau
conturi de valori mobiliare;
d) organizarea contribuțiilor necesare pentru crearea, funcționarea sau
gestionarea societăților;
e) crearea, funcționarea sau gestionarea de trust -uri, societăți sau structuri
similare;
3. prestatori de servicii pentru trust -uri sau întreprinderi care nu fac obiectul
punctelor 1 sau 2
4.agenți imobiliari ;
4. alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri, numai în
măsura în care plățile sunt efectuate în numerar, în valoare de cel puțin 15 000 EUR,
indiferent dacă tranzacția se execută printr -o singură operațiune sau prin mai multe
operațiuni
care pa r a avea legătură;
5. cazinouri.
Statele membre au obligația de a interzice instituțiilor lor de credit și instituțiilor
financiare deținerea de conturi anonime sau de carnete de economii anonime și să solicite
în toate cazurile ca titularii și beneficiarii c onturilor anonime sau ai carnetelor de economii
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
30
anonime existente să fie supuși măsurilor de precauție privind clientela cât mai curând
posibil și în orice caz, înainte ca aceste conturi sau carnete să fie folosite in vreun fel.
Conform directivei menționa te, măsurile de precauție privind clientela curpind:
a) identificarea clientului și verificarea identității clientului pe baza documentelor,
datelor sau informațiilor obținute dintr -o sursă fiabilă și independentă;
b) identificarea, după caz, a beneficiarului ef ectiv și a doptarea unor măsuri adecvate
si bazate pe risc pentru a verifica identitatea acestuia, astfel încât instituția sau persoana
reglementată de prezenta directivă să aibă certitudinea că știe cine este beneficiarul efectiv,
inclusiv, în ceea ce priv ește persoanele juridice, trust -urile și construcțiile juridice similare,
adoptarea unor măsuri adecvate și bazate pe risc pentru a înțelege structura proprietății și
de control a clientului;
c) obținerea de informații privind scopul și natura dorită a relați ei de afaceri;
d) realizarea unei monitorizări continue a relației de afaceri, inclusiv examinarea
tranzacțiilor încheiate pe toată durata relației respective, pentru a se asigura că tranzacțiile
realizate sunt conforme cu informațiile instituției sau ale persoanei referitoare la client, la
profilul activității și profilul riscului, inclusiv, după caz, sursa fondurilor și că documentele,
datele sau informațiile deținute sunt actualizate.
3.1.2. Legea nr. 125/2017 privind modificarea și completarea Legii nr .
656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum
și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a
finanțării terorismului
Odată cu schimbarea sistemului politic din decembrie 1989, diversitatea formelor de
manifestare a cr iminalității s -a amplificat mult aducând atingere tuturor sectoarelor
economico – sociale din societate, având ca obiect obținerea de importante sume de bani
murdari. Prin urmare, evoluția ascendentă a fenomenului infracțional, înregistrată de
societate, și acumularea unor însemnate valori și bunuri pe căi ilegale au impus creșterea
preocupării organelor statului pentru adoptarea unei legi care să incrimineze infracțiunea de
spălare a banilor, consecința eforturilor pe plan executiv și legislativ în această direcție
concretizându -se la data de 21 aprilie 1999 când a intrat în vigoare Legea nr.21/18.01.1999
pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor.
Dată fiind evoluția permanentă a societății românești și creșterea complexității
fenomenului infracțion al sub aspectul perfecționării infractorului, care a dezvoltat scheme
din ce în ce mai complicate pentru spălarea fondurilor rezultate din săvârșirea faptelor de
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
31
natură penală, cât și necesitatea armonizării legislației naționale cu cea comunitară,
legiuit orul român a e laborat și adoptat Legea nr. 125/2007 , pentru prevenirea și
sancționarea spălării banilor, care a abrogat vechea lege, devenind, astfel, principal a armă
a autorităților publice in lupta împotriva acestui flagel.
Potrivit legii nr. 125/20 17 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor,
precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor
de terorism, prin spălarea banilor se înțelege:38
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârș irea de
infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul
de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de
la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a
dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora,
cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;
c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin
din săvârșirea de infracțiuni ".
Spălarea banilor este un proces prin care se dă sau se încearcă a se da o aparență
de legalitate unor profituri obținute ilegal de către infractorii care, fără a fi compromiș i,
beneficiază ulterior de veniturile respective.
Acest proces dinamic se desfășoară în trei etape, și anume : obținerea și mișcarea
fondurilor obținute în mod direct sau indirect din infracțiuni, ascunderea urmelor sau originii
veniturilor pentru a se evi ta orice suspiciuni sau investigații și, în fine, disponibilizarea banilor
și reinvestirea lor în activități legale. Prin procedeele lor ilicite, infractorii pot investi în
sectoarele economiei în care activele pot fl utilizate ulterior ca mașini de spălar e a banilor,
în plus, într -o economie în care tehnologia avansată și globalizarea permit transferul rapid
de fonduri, lipsa de control asupra acestui fenomen infracțional poate submina stabilitatea
financiară. într -o țară cu o situație financiară precară, scoaterea a milioane sau miliarde de
dolari anual din procesul normal de creștere economică reprezintă un real pericol pentru
credibilitatea, stabilitatea economică și securitatea sa națională.
Realizând pericolele și consecințele care însoțeau extinderea acestui fenomen de
spălare a banilor și în România, ca o manifestare a voinței constante de protejare a statului
român și a economici naționale împotriva consecințelor negative ale terorismului, crimei
organizate și ale spălării fondurilor obținute prin să vârșirea de infracțiuni, autoritățile statului
au inițiat o serie de măsuri menite să ducă la intensificarea și concentrarea eforturilor de
combatere și limitare a efectelor negative ale acestor fenomene. Primul pas, în acest sens,
a fost reprezentat de în ființarea, în anul 1999, odată cu adoptarea Ugii nr. 21/1999, a
38 Publicata in Monitorul Ofician, Partea I nr. 702 din 12 octombrie 2012, cu modificările ulterioare
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
32
Oficiului National de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și stabilirea cadrului legal
adecvat.
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor funcționează ca organ
pecial itate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, și are, conform art. 19 alin (2)
din Legea nr.125/2017 , cu modificările și completările ulterioare, ca obiect de activitate «…
prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării actelor de terorism, scop în care
primește, analizează, prelucrează informații și sesizează, în condițiile art.6 alin (1),
Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție iar în situația în care se constată
finanțarea unor acte de terorism sesizează de înda tă și Serviciul Român de Informații cu
privire la operațiunile suspecte de finanțare a actelor de terorism."
Pentru îndeplinirea obiectului său de activitate, instituția are următoarele atribuții
principale, statuate prin Hotărârea Guvernului nr. 531/19.04 .2006 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Național de Prevenire și Combatere
a Spălării Banilor, publicată în: Monitorul Oficial nr. 392 din 8 mai 2006:
a) primește date și informații de la persoanele fizice și juridice pr evăzute la art. 8
si 17 din lege, referitoare la operațiuni și tranzacții efectuate în lei și/sau valută;
b) analizează și prelucrează datele și informațiile primite conform legii pentru a
identifica existența indiciilor temeinice de spălăre a banilor sau fin anțare a actelor de
terorism;
c) solicită oricărei instituții competente furnizarea de date și informații necesare
în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate; informațiile în legătură cu sesizările primite
potrivit art. 3 si 4 din lege sunt prelucrate și utilizate în cadrul Oficiului în regim de
confidențialitate;
d) colaborează cu Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Parchetul de
pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul
Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Banca Națională a României, Curtea
de Conturi, Asociația Română a Băncilor, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia
de Supraveghere a Asigurărilor și cu orice altă autoritate ori instituție pub lică sau privată
care poate furniza date utile obiectului său de activitate;
e) poate face schimb de informații, în baza reciprocității, cu instituții străine care
au funcții asemănătoare și care au obligația păstrării secretului în condiții similare, dacă
asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor sau al
finanțării actelor de terorism;
f) emite, în condițiile legii, decizii de suspendare a efectuării tranzacțiilor asupra
cărora există suspiciunea că ar avea drept scop spă larea banilor și/sau finanțarea actelor
de terorism;
g) sesizează Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție în cazurile
prevăzute de lege;
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
33
h) sesizează de îndată Serviciul Român de Informații cu privire la operațiunile
suspecte de finanțare a act elor de terorism, dacă în urma analizei și prelucrării informațiilor
se constată indicii de finanțare a unor astfel de acte ;
i)sesizează de îndată organul competent in căzui în care se constată existența
unor indicii temeinice de săvârșire a ai,or infracți uni decât cele de spălare a banilor sau de
finanțare a actelor de terorism;
j) întocmește și actualizează liste cuprinzând persoane fizice și juridice suspecte
de săvârșirea sau finanțarea actelor de terorism, care se transmit Ministerului Finanțelor
Publice, conform prevederilor legale în vigoare;
k) poate efectua, la persoanele care au obligația de raportare la Oficiu, verificări și
controale cu privire la modul de aplicare a prevederilor legii, împreună cu autoritățile care
au atribuții de control f inanciar și/sau cu cele de supraveghere prudențială a entităților
prevăzute la art. 8 din lege;
l) urmărește aplicarea efectivă a deciziilor proprii;
m) face propuneri Guvernului și organelor administrației publice centrale pentru
adoptarea de măsuri în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării
terorismului, avizează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de
activitate;
n) organizează și realizează instruirea de specialitate a personalului propriu și
participă l a programele speciale de instruire ale altor instituții;
o) întocmește raport de activitate anual și realizează studii, analize și sinteze
privind domeniul său de activitate;
p) stabilește forma și conținutul rapoartelor pentru operațiunile care pot avea
legătură cu spălarea banilor și/sau finanțarea actelor de terorism;
q) elaborează, negociază și încheie convenții, protocoale, înțelegeri cu instituțiile
din țară care au atribuții în domeniu și cu instituțiile similare din străinătate, în condițiile legii;
poate fi membru al organismelor internaționale de specialitate și poate participa la activitătile
acestora.
Urmărind transpunerea integrală în legislația naționala a Directivei 2005/60/EC a
Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea folosi rii sistemului finaciar în
scopul spălării banilor și al finanțării terorismului, Asociația Română a Băncilor, Banca
Națională a României Ministerul Finanțelor Publice și Oficiul Național de Prevenire și
Combatere a Spălării Banilor au format un parteneria t numit Inițiativa de Proiecte Speciale
(S.P.I.) pentru modernizarea industriei bancare românești, sprijinit de Programul
Convergence administrat de Banca Mondială. Unul dintre proiectele propuse a avut in
vedere modificarea Legii nr. 656/ 2002, în acest se ns constituindu -se un grup de lucru, cea
avut ca obiect elaborarea unui proiect de modificare a Legii nr.656/2002 privind prevenirea
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
34
și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și
combatere a actelor de terorism, finalizat în luna aprilie 2007. Aceste demersuri au fost în
deplină concordantă cu eforturile Oficiului în vederea îndeplinirii obligațiilor ce incumbă
României, în calitatea sa de Stat Membru al Uniunii Europene, în lupta împotriva spălării
banilor și a finanțării actelor de terorism, fapt pentru care, în iulie 2007 colectivul de lucru
constituit la nivelul Oficiului a elaborat un proiect de lege39 care să transpună integral
prevederile Directivei 2005/60/EC precum și ale Directivei 2006/70/EC în legislați a internă,
care a fost aprobat de Plenul Oficiului și transmis Ministerului Justiției, instituție cu drept de
inițiativă legislativă.
Din analizele financiare efectuate de această instituție în cursul anului 2007, a rezultat
că, din totalul sesizărilor înaintate organelor de cercetare penală, principala infracțiune
generatoare de bani murdari a fost evaziunea fiscală, care a fost identificată în 66,41% din
cazurile în care au fost relevate indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii de
spălar e a banilor. în alte 5,47% din ca zuri infracțiunea generatoare de bani murdari a fost
înșelăciunea și în 7,81% din cazuri s -au identificat infracțiuni la Legea 31/1990.
Din sesizările transmise Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție,
care au avut la bază indicii de operațiuni de spălare -de bani/finanțare acte dc terorism, a
rezultat o sumă de peste 200 milioane euro.
In prezent în România, prevenirea și combaterea spălării banilor, terorismului și
finanțării terorismului se face în conf ormitate cu dispozițiile generale din Codul penal și
Codul de procedură penală, precum și în conformitate cu dispozițiile speciale prevăzute de:
– Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, menționată
mai sus;
– Legea nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, asupra căreia nu
insistăm, precizând doar că, după 11 septembrie 2001, terorismul a devenit principalul
factor de risc la adresa securității și stabilității mondiale, loc deținut până la această dată
de cnma o rganizată transnațională;
– Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, detectarea și pedepsirea faptelor de corupție
in România; actualizata in 2016
– Legea bancara nr. 227/2007 de modificare și aprobare a OUG nr. 99/2006;
– H.G.nr.479/2002 pentru aprobarea Regulamen tului de organizare și funcționare a
Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
De asemenea, în lupta împotriva acestor fenomene infracționale, România își
39 La elaboararea proiectului de armonizare a legii nr 656/2002 au participat si autoritatile de
supreavechere prudentiala cu rol de entitati decidente, implicate in procesul de implementare a masurilor
necesare conformarii cu cerintele Directivei a III -a, respective Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala
a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, etc.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
35
îndeplinește obligațiile asumate prin ratificarea convențiilor internaționale în domeniu,
exemplificând în acest sens Convenția europeană privind spălarea, cercetarea,
sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie
1990 și Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate,
adoptată la New York, la 15 noiembrie 200040.
Menționăm doar câteva aspecte esențiale ale activității de combatere a spălării ban ilor,
prevăzute de Legea nr. 125/2017 .
Potrivit art.3 din actul normativ precizat, de îndată ce salariatul unei per soane juridice
sau una dintre persoanele fizice cu obligații în acest sens are suspiciuni că o operațiune ce
urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism, va
informa persoana desemnată, care va sesiza imediat Ofi ciul Național de Prevenire și
Combatere a Spălării Banilor (alin.l).
In același text de lege se precizează că Banca Națională a României, Comisia
Națională a Valorilor Mobiliare sau Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va informa de
îndată Oficiul cu pri vire la autorizarea ori refuzul autorizării operațiunilor prevăzute la art. 28
din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, comunicând și motivul
pentru care s -a dispus soluția respectivă.
– Dacă Oficiul consideră necesar, poate disp une, motivat, suspendarea efectuării
operațiunii pe o perioadă de 3 zile lucrătoare. Suma pentru care s -a dispus suspendarea
operațiunii rămâne blocată în contul titularului până la expirarea perioadei pentru care s -a
dispus suspendarea sau, după caz, până la dispunerea altei măsuri de către Parchetul de
pe lângă I nalta Curte de Casație și Justiție. Tot Oficiul poate so licita Parchetului de pe
lângă i nalta Curte de Casație și Justiție, dacă se consideră că perioada de 3 zile lucrătoare
nu este suficienta pr elungirea suspendării efectuării operațiunii cu cel mult 4 zile lucrătoare.
Parchetul de pe lângă, Inalta Curte de Casație și Justiție poate autoriza o singură
dată, prelungirea solicitată sau, după caz, poate dispune încetarea suspendării
operațiunii.
La alin. (4) se precizează că Oficiul trebuie să comunice persoanelor desemnate, în
termen de 24 de ore, decizia de suspendare a efectuării operațiunii ori, după caz,
40 Criminalitatea international reprezinta, in lumina Conventiei Natiunilor Unite impotriva crimin alitatii
transnationale organizate, adoptata la New York, la 15 noiembrie 2000, activitatile infractionale transnationale
desfasurate de ,,un grup structurat alcatuit din trei sau mai multe personae, care exista de o anumita perioada
si actioneaza in intel egere, in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni prevazute de prezenta
conventie, pentru a obtine, direct ori indirect, un avantaj financiar sau un alt avantaj material” (art.2, lit.a).
Potrivit art.3, o infractiune este de natura transnational a daca:
a)este savarsita in mai mult de un stat;
b)este savarsita intr -un stat, dar o parte substantial a pregatirii, planificarii, conducerii sale sau a
controlului sau are loc intr -un alt stat;
c)este savarsita intr -un stat dar implica un grup infractional organizat care desfasoara activitati
infractionale mai mult de un stat sau este savarsita intr -un stat, dar are efecte substantiale intr -un alt stat”.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
36
măsura prelungirii acesteia, dispusă de Parchetul de pe lângă Curte de Casație și
Justiți e. Dacă Oficiul nu a făcut comunicarea în termenul prevăzut la alin. (4), aceleași
persoane autorizate vor putea efectua operațiunea.
Persoanele autorizate de această lege41 au obligația de a raporta Oficiului, cel mult
24 de ore, efectuarea operațiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită
41 Persoanele prevăzute la art. 8, alin. (1), respectiv:
" a)băncile, sucursalele băncilor străine, instituțiile de credit și sucursalele din România ale instituțiilor de
credit străine;
b)institutiile financiare, cum sunt: fonduri de investiții, societăți de investiții, societăți de administrare
a investițiilor, societăți de depozitare, de cust odie, societăți de servicii de investiții financiare, fonduri de
pensii și alte asemenea fonduri, care îndeplinesc următoarele operațiuni, creditarea, incluzând creditul
de consum, creditul ipotecar, factoringul, finanțarea tranzacțiilor comerciale, inclus iv forfetarea,
leasingul fmanciar, operațiuni de plăți, emiterea și administrarea unor mijloace de plată, cărți de
credit, cecuri de călătorie și altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanții și subscrierea
de angajamente, tranzacții pe cont propriu sau în contul clienților prin intermediul instrumentelor
pieței monetare, cecuri, ordine de plată, certificate de depozite, schimb valutar, produse financiare
derivate, instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobanzilor, valori mobiliare,
participarea la emiterea de acțiuni și oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultanță
acordată Intreprinderilor în probleme de structură a capitalului, strategia industrială, consultanță și
servicii î n domeniul fuziunilor și al de întreprinderi, intermedierea pe piețele interbancare,
administrarea de portofolii și consultanță în acest domeniu, custodia și administrarea
valorilor mobiliare, precum și sucursalele din România ale instituțiilor financiare străine;
c)societățile de asigurări și reasigurări, precum și sucursalele din România ale societăților
de asigurări și reasigurări străine;
d)agenții economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, amanet, vânzări -cumpărări de
obiecte de artă, metale Și pietre prețioase, dealeri, turism, prestări de servicii și orice alte activități
similare care implică punerea în circulație a valori lor,
e)auditorii, persoanele fizice și juridice care acordă consultanță flscală, contabilă ori fmanciar –
bancara;
e ') notarii publici, avocații și alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în
care acordă asistență în întocmirea sau p erfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind
cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de
comerț, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienților, constituirea sau
admin istrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea
procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei
societăți comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăți lor comerciale,
organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în
cazul în care își reprezintă clienții în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;
f) persoanele cu atribuții în procesul de privatizare;
g)oficiile poștale și persoanele juridice care prestează servicii de transmitere
de bani, în lei sau în valută; h)agentii imobiliari;
h) agentii imobiliare;
i)Trezoreria Statului și autoritățile vamale;
j)casele de schimb valutar;
j ') asociațiile și fundațiile.
k)orice altă persoană fizică sau juridică, pentru acte și fapte săvârșite în afara sistemului financiar –
bancar."
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
37
minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se
realizează prin una sau mai multe operațiuni legate între ele. Aceste prevederi se aplică și
transferurilor externe și din conturi pentru sume a căror minimă este echivalentul
în lei a 10.000 euro.
Se exceptează de la raportarea către Oficiu următoarele categorii de
operațiuni derulate prin trezoreria statului: eliberări de sume în numerar privind drepturi
salariale, plățile efectuate de către instituțiile publice, încasările de impozite, taxe,
contribuții și orice alte venituri bugetare de la persoane fizice și juridice, inclusiv sumele în
numerar depuse de către instituțiile publice.
3.2 Etapele procesului de spălare a banilor
Spălarea banilor este un proces prin care se dă sau se încearcă a se da o aparență
de legalitate unor profituri obținute ilegal de către infractorii care, tară a fi compromiși,
beneficiază ulterior de veniturile respective.
Acest proces dinamic se desfașoara în trei etape, și anume : obținerea și mișcarea
fondurilor obținute în mod direct sau indirect din infracțiuni, ascunderea sumelor sau originii
veniturior pentru a se evita orice suspiciuni sau investigații și, in fine, disponibilizarea banilor
și reinvestirea lor în activități legale.
Procesul de reciclare a fondurilor are trei faze de bază: plasare, stratificare și integrar e
și presupune deseori elemente de extraneitate, fie printr -o entitate fizică sau juridică
comercială, fie printr -o instituție financiară. Cele trei etape pot avea loc, fie sub formă de
faze distincte, fie simultan sau prin suprapunere42.
3.2.1. Pla sarea
Plasarea presupune deplasarea fizică a profiturilor în numerar. Acest lucru este
necesar pentru a separa fondurile obținute de sursa lor, situată în spațiu. N ecesitatea
plasării derivă din faptul că este posibilă supravegherea, din partea organelor de aplicare a
legii, a surselor de obținere ilicită a numerarului și, ca o măsură de siguranță, infractorii
42 Costica Voicu, “Banii murdari…”, op. cit.,pag.30
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
38
trebuie să transporte numerarul ilicit obținut în afara spațiului controlat, pentru a nu putea fi
depistat și, eventual, confiscat43.
Plasarea masei de profituri în numerar se poate face prin mai multe metode și
instituții, printre care: instituțiile financiare tradiționale, instituțiile netradiționale, comerțul cu
amănuntul, transferul extern al fondurilor.
Această fază a procesului de spălare a banilor este cea mai vulnerabilă, deoarece
implică colectarea și manevrarea unei imense cantități de bani în numerar și până la
depunerea în bancă este greu de evitat lăsarea unor urme detectabile.
a) Pornind de la constatarea că prin legile de combatere a fenomenului de spălare
a banilor s -a instituit obligativitatea raportării tranzacțiilor de depunere și retragere
de numerar, peste o anumită limită, prin instituțiile financiare tradiționale (bănci
comer ciale, asociații de economii și împrumuturi, uniunile de credit) se caută să
se plaseze numerarul utilizând metode precum:
• structurarea (fragmentarea) operațiunilor în numerar în scopul evitării raportării
tranzacției, prin divizarea operațiunilor sub nive lul minim de raportare;
• folosirea inadecvată a listelor de excepții prin care unele categorii de operații cu
numerar sunt exceptate de la raportare. Ușurința cu care instituțiile financiare acordă
aceste excepții unilaterale oferă reciclatorilor de fonduri posibilitatea de a evita
urmele documentare în vederea unui control asupra tranzacțiilor efectuate de ei cu
numerar;
• complicitatea bancară poate fi o cauză a reciclării mai ales atunci când instituțiile
financiare sunt controlate de infractori;
• executarea unor false documente de raportare pentru a legitima numerarul generat;
• depunerile de profituri ilegale în bănci corespondente pot fi prezentate ca transferuri
de la bancă la bancă. Această metodă oferă reciclatorilor posibilitatea de a deplasa
cantități deosebit de mari de capital, creând urme documentare incorecte.
b) Folosirea instituțiilor financiare netradiționale în procesul de plasare a fondurilor. în
categoria acestor instituții intră: birourile de schimb valutar, societățile de valori mobiliare,
bursele de mărfuri, cazinourile , serviciile de încasare a cecurilor, serviciile de transmitere a
fondurilor etc. Metodele utilizate de reciclatori în cazul instituțiilor financiare netradiționale
sunt aproximativ aceleași cu cele folosite in instituțiile f inanciare tradiționale.
Exemplu: Agențiile de transmitere a fondurilor sunt utilizate pentru transferarea
fondurilor pe plan intern sau internațional prin mijloace electronice, cecuri, curieri, fax, rețele
de computere sau alte metode. Funcția legitimă a a cestor operații este de a deplasa banii
în străinătate, menținând un val de anonimat asupra operațiilor respective.
43 Costica Voicu, “Banii murdari…”, op. cit.,pag.31
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
39
Legat de asemenea operații, experții specializați în combaterea spălării banilor au
ridicat problema sistemelor paralele de remitere a fondu rilor. Faptul că valoarea banilor
poate fi deplasată dintr -un loc în altul, deseori fără deplasarea fizică a monedelor, constituie
una din principalele caracteristici ale acestor sistemc -caracteristieă împărțită cu serviciile
bancare clasice sau serviciile de corespondent bancar. Expansiunea acestor sisteme către
noi domenii este datorată, în parte, imigrării.
c) Exportul ilegal de valută.. Transportul fizic, care vizează instrumentele monetare,
se realizează cu diferite mijloace de transport (avioane priva te, avioane comerciale, nave,
transporturi rutiere etc.) fără a se respecta legislația cu privire la raportarea acestor sume
ce ies din țară. De obicei, aceste transporturi au loc către țări cunoscute ca paradisuri
fiscale , unde nu se pune problema justifi căii sumelor în numerar cu ocazia depunerii
acestora în bănci. După depunerea în bănci, aceste sume fac cale intoarsă în țara din
care au provenit, utilizăndu -se alte instrumente și tehnici, cel mai preferat fiind transferul
electronic.
3.2.2. Stratificarea
Stratificarea presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor
complexe straturi de tranzacții financiare, concepute spre a anihila orice posibilitate de
control asupra bunurilor ilegal dobândite. Modalitățile confuze și complicate prin care strat
după strat de activități și tranzacții sunt adaugate unul altuia fiind menite să facă detectarea
profiturilor ilegale extrem de dificilă44.
Multe entități se servesc, în ultimul timp, de Internet pentru a propune servicii de
spălare de bani, dând uneori aparența de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilități
de plasament legale.
Preocupările care se exprimă în legătură cu serviciile bancare on-line privesc
reducerea evidentă a contactelor umane între client și ins tituțiile financiare. Clientul poate
accede normal la contul său având un calculator personal cu navigare pe Internet. Cum
acest tip de acces este indirect, instituțiile financiare nu au nici un mijloc de a verifica
identitatea clientului care accesează re al contul. Mai mult, dat fiind caracterul din ce în ce
mai mobil de acces la Internet, un client are posibilitatea de a accesa virtual contul său din
orice loc din lume. într -o asemenea situație, spălătorii de bani pot controla orice cont, chiar
dacă acest a nu a fost deschis pe numele lor, ci pe numele unor persoane interpuse. Tot
așa, soldurile conturilor persoanelor interpuse se transferă ulterior în contul administratorului
titular, iar acesta poate dispune în continuare, nestingherit, de banii transfera ți.
O metodă de contracarare a unui asemenea fenomen, care cel puțin experimental
funcționează, este aceea a identificării persoanei care accesează un cont, prin folosirea
44 Costica Voicu, “Banii murdari…”, op. cit.,pag.33.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
40
imaginii virtuale sau amprentelor digitale. Banca ce a deschis contul, fiind în pose sia imaginii
titularului ori a amprentelor digitale ale acestuia, va compara automat aceste date cu cele
transmise de pe Internet de cel care accesează contul și numai când acestea coincid se va
efectua operația dispusă. Practic s -ar îmbunătăți sistemul ac tual, când computerele venfică
un cod sau o parolă recepționată de la solicitant cu informațiile existente în bancă, arhivate
cu ocazia deschiderii contului.
3.2.3 INTEGRAREA
Integrarea este a treia etapa a procesului de spălare a banilor și prin aceasta se caută
să se dea aparență de legitimitate asupra bunurilor dobândite în baza unor fonduri ilicite45.
După ce etapele anterioare ale spălării banilor au reușit, reciclatorul trebuie să d ea o
explicație plauzibilă a averii de care dispune. Prin intermediul integrării, profiturile reciclate
sunt plasate în economia reală legitimă, iar rezultatele obținute din activități ilegale devin
legale. Profiturile, de data aceasta, au o acoperire lega lă iar reciclatorul le folosește iară
teamă, achiziționând bunuri la vedere.
Exemplu: împrumuturi fictive acordate de o companie de fațadă. O astfel de companie
înregistrată într -un paradis fiscal este controlată de o companie din țară, iar fondurile
compa niei fațadă sunt de fapt fondurile reciclate ale companiei din țară. Schema
funcționează în felul următor: banii reciclați aflați în conturile firmei de fațadă sunt
împrumutați firmei din țară (în fapt este vorba de un autoîmprumut) pentru care aceasta din
urmă plătește dobânzi, care ulterior sunt încasate pe diferite căi tot de adevăratul proprietar
al firmei de fațadă .
Producția de bani murdari. Realități din lumea financiară
internațională
Spălarea banilor proveniți din operații criminale este numai unul din multiplele
aspecte ale unui proces mult mai vast bazat, pe de -o parte, pe tranzacții financiare globale
imense care cresc continuu, iar pe de altă parte, pe investițiile și tranzacțiile care au loc în
economia reală. Piețele financiare internaționale cuprind zilnic tranzacții în valoare de sute
de miliarde de dolari, din care numai o mică parte (aprox. 5%) par a fi legate direct de
45 Costica Voicu, “Banii murdari…”, op. cit.,pag.33.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
41
comerțul mondial. Restul se bazează pe capitalul fierbinte speculativ, lichid sau semilichid,
investit pe termene scurte ș i care are în plus avantajul garantării anonimatului investitorilor46.
Creșterea acestei imense mase monetare speculative este legată de diverși factori,
cum ar fi internaționalizarea celor mai mari banei și societăți de holding, eliminarea
restricțiilor și controlului asupra investițiilor străine și impactul tehnologiei electronice de
transmitere a informației asupra piețelor financiare naționale. Aceste fenomene sunt de
natură a descuraja orice încercare de control general asupra tranzacțiilor financiare d e către
o singură entitate instituțională și creează condiții de camuflare a banilor "murdari" sau
"fierbinți" .
Contrar unei impresii generale, nu este adevarat că cea mai mare parte a acestor
bani provine din operații criminale. De menționat că “banii fi erbinți” si cei “ murdari” nu
reprezintă unul și același lucru.” Banii murdari” nu reprezintă decât o mica parte din “banii
fierbinți”, iar în ceea ce privește prima categorie(banii murdari), există o distincție clară
între bani care sunt murdar i, pentru că provin din tranzacții criminale și cei care, deși
câștigați lega l., devin murdar i, deoarece deținătorii lor optează pentru practici precum
evaziunea fiscală și exportul ilegal de cap ital. În orice caz, o mare parte a lichidităților
speculative este form ată din capit al care ar trebui numit "cenușiu" pentru că, în general,
identitatea deținătorului rămâne necunoscută47.
Un important indiciu al unei serioase anomalii în circuitul mondial al tranzacțiilor
economice este faptul că suma totală a balanței global e de plăți nu este zero. Mai exact,
totalul bunurilor și serviciilor exportate din oricare țară și din ansamblul tuturor țărilor trebuie
să fie egal cu totalul bunurilor și serviciilor importate. Drept consecință, suma totală a
deficitelor balanțelor de pl ăți din toate țările ar trebui să tindă spre zero. începând cu anul
1970 a apărut și crescut continuu discrepanța dintre valoarea globală a importurilor și
exporturilor, ajungându -se în anul 1995, până la nivelul de 250 miliarde dolari, nivel care s –
a menț inut și în anii următori. Această diferență nu poate fi explicată decât prin faptul că
metodele de înregistrare a tranzacțiilor internaționale comportă disfuncționalități sau prin
faptul că o importantă parte din aceste tranzacții se produc în afara cadrul ui legal și oficial
O ipoteză capabilă să explice această situație neobișnuită este aceea care se bazează pe
fluxurile ilegale de capital comercial, neînregistrate în statisticile oficiale și datorate dublei
facturări a exporturilor și a plăților către ben eficiarii domiciliați în străinătate, care nu le
declară autorităților locale. Experții Fondului Monetar Internațional includ aceste diferențe în
categoria "erorilor și omisiunilor" din evidențele statistice.
După unele studii recente elaborate de același organism internațional, în fiecare an,
beneficiile nete obținute din activități criminale reprezintă 500 miliarde dolari (practic 2% dm
PIB mondial). După aceleași studii, stocul total al capitalurilor spălate au o valoare
superioară cifrei anuale, mai exact superioară PIB, din multe țări. Indicele de spălare a
46 Gheorghe Mocuta, op. cit., pag.142
47 Costica Voicu, “Banii murdari…”, op. cit.,pag.13.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
42
capitalurilor la scară mare, în țările industrializate, permite să se tragă con cluzia că acest
fenomen este direct proporțional cu ansamblul activității criminale din aceste țări. In sfârșit,
globalizarea piețelor financiare a condus la un volum total de mișcare a capitalurilor legale
atât de mare încât fondurile spălate pot circula liber și greu detectabil în cadrul fluxului
general (devine practic imposbil să se distingă capitalurile legale de cele care nu sunt
legale)48. Pentru a înțelege într – o oarecare măsură creșterea explozivă a masei de capital
speculativ care circulă pe glob este necesară examinarea unor procese oarecum obișnuite
a căror legătură cu procesul spălării banilor nu a fost examinată până in prezent.
Unul dintre acestea este procesul de dezvoltare și integrare, atât pe plan național cât
și pe plan internațional, a p iețelor ilicite. Această dezvoltare a piețelor ilegale, cu prioritate
în ultimele două decenii, a determinat o expansiune corespunzătoare a delicvenței
transnaționale și a necesității ca aceasta să stabilească legături cu instituțiile care găzduiesc
capita lurile "fără patrie".
Cea de -a doua contribuție – mai importantă cantitativ — la formarea banilor fierbutți
se datorează activităților "subterane" în economiile principalelor țări vestice.
Aceasta economi e clandestină este diferită de economia criminală. E a include
totalitatea vastă a producției și tranzacțiilor care nu lasă nici o urmă în documentele oficiale
și cele fiscale, în majoritatea cazurilor acestea fiind organizate cu intenția expresă de evitare
a impozitelor și înregistrărilor fiscale49.
Economiș tii și statisticienii împărtășesc ideea generală că economia neoficială deține
o cotă de 10 -15% din producția brută a țărilor dezvoltate. Este evident că existența acestei
economii este extrem de importantă pentru producția de bani "fierbinți", care se înc heie prin
a se transforma în mase de capital internațional speculativ. Veniturile rezultate din
tranzacțiile ilegale trebuie ascunse până pot fi scoase la suprafață sub forma unor resurse
legale care pot fi consumate sau investite. De aceea, ca și economia oficială, economia
subterană dispune de o filieră internațională prin care circulă capitalul "cenușiu". Aceasta
(economia subterană) are tendința de a părăsi țara respectivă pe căi ilegale, prin intermediul
băncilor și instituțiilor ce reprezintă teatrul de operaț ii pentru crima internațională50.
Cel de -al treilea izvor de bani "fierbinți" este constituit din exodul de capital din țările
îndatorate din Lumea a Treia. Au existat o multitudine de factori care au generat acest exod,
începând cu deceniul șapte. A existat o perioadă când lipsa unor materii prime și creșterea
explozivă a prețurilor au generat afluxul unor sume considerabile de valută forte din țările în
curs de dezvoltare către țările cu o economie mai stabilă. A urmat mai apoi perioada 1973 –
1981 când împrumuturile au explodat. Este momentul în care principalele instituții de credit
nu mai, urmăreau cu prioritate obținerea de profituri maxime, ci acordarea unui volum cât
mai mare de cred ite. Rezultatul a fost că o întreagă generale de funcționari bancari au
48 Raportul Fondului Monetar International privind veniturile obti nute din activitati criminale.
49 Stefan Popa, Adrian Cucu, op.cit.,p.34
50 Revista Tribuna Economica, nr.26/2001, “Economia subterana -un rau necesar”, p.17
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
43
început să nu mai depindă – în privința salariilor, carierei și influenței lor – de profitabilitatea
reală a împrumuturilor acordate, ci de volumul total al acestora, indiferent de calitate și de
existența unor depozite solide și suficiente, cap abile să acopere aceste activitati de
creditare.
Marile banei au devenit gestionarii unor mări pasive, făcând împrumuturi imense și
impunând condiții în cheltuirea lor de către debitori de natură a asigura restituirea acestora51.
Într-un raport preliminar intitulat "Paradisuri fiscale, secretul bancar și spălarea
banilor" prezentat Organizației Națiunilor Unite de către Biroul pentru Controlul
Stupefiantelor și Prevenirea Infracțiunilor, la 29 mai 1998 sunt prezentați factorii care
definesc și în prezent co ntextul piețelor financiare:
a. dolarizarea pieței negre constând în expansiunea dolarului american ca mijloc de
plată și schimb;
b. tendința generală către dereglemcntare în domeniul financiar, atât pe plan intern cât
și pe plan extern, care se manifestă prin a pariția și dezvoltarea instituțiilor financiare
(supermarketuri financiare) care oferă o multitudine de servicii, precum și eliminarea
barierelor în calea fluxurilor internaționale de capital;
c. dezvoltarea europiețelor în care proliferează serviciile la niv el global, inclusiv a
centrelor off -shore și a paradisurilor fiscale protejate de reglementări stricte privind secretul
operațiunilor;
d. proliferarea jurisdicțiilor care oferă o legislație strictă în domeniul secretului bancar.
Instituțiile financiar -bancare oferă în prezent o gamă diversificată de servicii depersonalizate
(conturi numerice sau cu parole, tranzacții prin Internet)
e. extensia deosebită a corporațiilor internaționale de afaceri care sunt în fapt societăți
cu răspundere limitată, utilizate în cele mai complicate scheme de spălare a banilor.
Majoritatea jurisdicțiilor în care sunt înregistrate aceste corporații nu impun nici un fel de
obligații ale acestora către guvernele locale (nu li se pretinde declararea afacerilor în
teritoriul respectiv, sunt scutite de taxe, nu au obligația să declare identitatea proprietarilor
și nici aceea de a păstra evidențele asupra operațiunilor desfășurate)
f. relația avocat -client, caracterizată peste tot în lume printr -un desăvârșit grad de
confidențialitate, funcționea ză ideal în cazurile de spălare a banilor. Schemele utilizate se
complică foarte mult în situațiile în care sunt implicați mai mulți avocați din mai multe țări
între care, aproape obligatoriu, cel puțin unul dintr -un paradis fiscal;
g. utilizarea masivă a car durilor de credit sau de debit pentru retragerea banilor spălați
fara ca aceste operațiuni să lase urme, atât timp c ât conturile care alimentează ca rdurile
sunt în paradisuri fiscale;
h. toate băncile, în calitatea lor de furnizoare ale unor largi categorii de servicii vizând
transferuri și împrumuturi de fonduri, sunt expuse riscului de a fi utilizate în procesul de
51 Costica Voicu, “Spalarea…”, op. cit., pag.67
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
44
spălare a banilor. Transferul electronic de fonduri crește gradul de expu nere, prin faptul că
permite mutarea rapidă a depozitelor cash între diferite conturi și între bănci aflate sub
jurisdicții diferite. Băncile sunt utilizate de grupările crimei organizate care desfășoară sub
acoperirea unor firme paravan operațiuni fictive de comerț internațional pentru a transfera
banii dintr -o țară în alta;
i. societățile de investiții sunt și ele expuse riscului dc plasare a banilor murdari.
Lichiditatea majorității instrumentelor de investiții este un factor care îi atrage pe cei dornici
să ascundă proveniența banilor, grație ușurinței cu care aceștia își pot transforma fondurile
dintr-un produs financiar în altul, amestecând profiturile ilegale cu sumele de proveniență
legală pe care le reintegrează ulterior în circuitul economic legal. A ctuala piața financiară
operează cu noi și sofisticate produse financiare care sunt insuficient reglementate, situație
care contribuie la creșterea vulnerabilității societăților de investiții în fața crimei organizate .
3.3. Scheme de spălare a banilor murdari
3.3.1. Paradisurile fiscale
Caracteristicile paradisurilor fiscale fac din acestea o atracție deosebită pentru
reciclatorii de fonduri, deoarece ele furnizează un val de secret asupra tranzacțiilor, astfel
încât proprietarul unei societăți încorporate în paradisul fiscal nu poate fi asociat cu fluxul
de fonduri. Mai mult, sistemele bancare și de comunicații modeme, de care dispun țările –
paradisuri fiscale, permit deplasarea rapidă a fondurilor. Toate tipurile de corporații
înregistrate în paradisurile fiscale – societăți generale, bă nci off -shore, societăți de asigurări
captive, etc. – pot fi utilizate de reciclatori de fonduri în toate etapele procesului de spălare
a banilor: plasare, stratificare sau integrare52.
Paradisurile offshore sunt țări sau teritorii, adesea insule sau grup d e insule, care
acceptă implantări fictive de companii, utilizate ca simple cutii poștale, zone cu reglementări
elastice privind controlul schimburilor valutare și mari libertăți privind impozitele și care oferă,
în același timp, aproape fară excepție, un secret bancar impenetrabil Și multe drepturi în
acest sens companiilor private.
În momentul în care banii sunt transformați într -o formă care poate fi transferată sau
CU care se poate face contrabandă, cel mai adesea aceștia iau calea unui centru offshore.
Acest sistem oferă reale avantaje practice pe care infractorii le cunosc. în primul rând,
fondurile sunt plasate în zonele geografice protejate de jurisdicții ce nu admit influența
52 Costica Voicu, “Spalarea…”, op. cit., pag.175.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
45
jurisdicțiilor în care s -a obținut profitul. Prin implicarea unei alte juri sdicții, apar mai multe
bariere legale și financiare în calea organelor de investigație, atât sub aspectul obținerii, cât
și al conservării ori valorificării probei care să poată fi admisă în instanță. în al doilea rând,
sunt încă multe țări care facilitea ză primirea banilor din exterior indiferent de sursa acestora
sau a modului de transmitere, bani ce pot intra direct și discret în sistemul bancar
convențional, întrucât nu există nicio obligație de plată a taxelor, nu există o dovadă a
capitalului social, niciun acord de dublă impunere, nicio obligație de a ține registre contabile,
nu există administratori sau acționari înregistrați, nu se cunosc persoanele care dețin
puterea de decizie în companie, nu se cunoaște identitatea adevăratului beneficiar, etc. De
obicei, proprietarii companiilor nu au reședința în țările unde și -au înființat societățile, aceste
persoane fiind reprezentate prin împuterniciți, care primesc dispoziții prin mijloace codificate
convenite anterior.
Paradisurile fiscale reprezintă una din cele mai comune și utilizate proceduri pentru
frauda și evaziune fiscală la nivel internațional. Profitând de lipsa oricărui control valutar, de
anonimatul desăvârșit, reciclatorii de bani transportă numerarul în țara în care a fost produs
și îl depun în băncile din țările paradis fiscal. Odată intrați în băncile off -shore, prin
transferurile electronice sau prin alte procedee, banii circulă acum fără obstacole în oricare
colț al globului. Lipsa controlului asupra numerarului facilitează mișcarea nu num ai a
depunerilor, ci și a retragerilor din conturi, evident însoțite de un document din care să
rezulte proveniența legală a numerarului extras.
Pentru a utiliza fondurile depuse în băncile off -shore, adevărații proprietari solicită
certificate de depozit prin care se confirmă existența fondurilor. Cu ajutorul acestor
certificate se garantează obținerea de credite în țara de domiciliu a proprietarului de fonduri
din țara paradis fiscal. Apoi, rambursarea creditului se face prin executarea garanției. în felu l
acesta sumele aflate la dispoziția reciclatorului au ca origine un credit obținut în condiții
onorabile.
Acordarea de împrumuturi fictive este un alt exempu de folosire a paradisurilor fiscale
în procesul spălării banilor. Spre exemplu, cazul unei compan ii generale off -shore care arc
deschis la o bancă din același paradis fiscal și în care s -au depus sume în numerar
transportate din țara de origine a proprietarului firmei. După depunerea în cont, firma off –
shore împrumută societatea comercială a infract orului din țara sa de domiciliu. Aceasta din
urmă consideră împrumutul ca o cheltuială plătind și dobânzile aferente care se
acumulează, tot în contul infractorului din contul companiei sale off -shore. Practic, dobânda
plătită se trece pe costuri, diminuân d profitul impozabil, iar încasarea sa se face la valoarea
netă, deoarece în paradisul fiscal nu se plătește impozit. Acest procedeu are un efect
favorabil dublu pentru infractor. Dar un asemenea împrumut se poate acorda direct
infractorului, care îl utili zează după bunul plac, el nefiind ținut să -l restituie, deoarece, în
fapt, îi aparține tot lui.
O altă metodă prin care fondurile depuse într -un cont al unei companii oflf -shore pot fi
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
46
repatriate o constituie înscenarea unui proces între compania off -shore și proprietarul său.
în urma pierderii procesului de către compania off -shore, aceasta este obligată la plata unei
sume importante de bani propriului său proprietar, care de data aceasta afișează o sursă
perfect legală pentru fondurile care au ca sursă in ițială fonduri ilicite.
Pentru a încurca și mai mult procesul de investigare al spălării banilor se utilizează
tehnica trusturilor duble sau triple ori un alt multiplu de trusturi. Aceasta presupune crearea
unui trust (companie) într -un paradis fiscal de c ătre un reciclator. Acest trust creează la
rândul său, un alt trust, de obicei într -un paradis fiscal și așa mai departe. Reciclatorul apare
ca mandatar al acestor trusturi, astfel că el le controlează în fapt. După ce numerarul este
depus în contul primul ui trust, banii sunt transferați electronic celui de -al doilea trust apoi
către cel de -al treilea trust și în acest fel până la ultimul trust creat.
Înțelegerea și probarea acestui păienjeniș de tranzacții apare aproape imposibil de
realizat, având în vede re legislația fiecărui paradis fiscal, care de fiecare dată impune
tăcerea asupra secretului comercial și bancar.
3.4.2. HAWALA
"Hawala " este o metodă, de o manieră foarte ingenioasă, ce se bazează pe sisteme
bancare clandestine. Anumite comunități care nu au încredere în sistemul bancar tradițional
au stabilit sisteme paralele pentru transferarea fondurilor. Principiul acestui sistem cons tă
în depozitarea fondurilor la un particular din țara sa și recuperarea fondurilor de la o altă
persoană dintr -o țară terță. Persoanele care practică sistemul sunt de regulă comercianți,
membri unei aceleiași familii. Acest sistem, care se bazează pe încr ederea reciprocă, nu
lasă urme scrise: "contabilitatea" este globală între cei doi comercianți, ei comparând
periodic soldurile transferului. Această tehnică, denumită "HAWALA" este utilizată în mod
curent de către comunitățile indiene, chineze sau cele di n Orientul Mijlociu53.
"HAWALA" reprezintă un cuvânt de origine arabă, fiind utilizat în țările de religie
musulmană, în transcriere fiind "Hawallde" și însemnând transferul de bani sau informații
între două persoane prin intermediul unei a treia.
"HAWALA" folosește în realitate metode bancare cinstite, bazându -se pe un înalt
grad de încredere și conspirativitate aproape totală. Sistemul mai este întâlnit sub
denumirea de "Chiti banking ", "Chop Shop bank -drug" în Asia și "Stash House" în U.S.A.
Metoda permite, prin sistemul său, ca o persoană oarecare dintr -o anumită țară să
53 Costica Voicu, “Spalarea…”, op. cit., pag.106 si urmatoarele.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
47
poată transfera bani sau echivalentul lor unei persoane dintr -o altă țară, în speță neexistând
documente justificative sau acordul autorităților din vreuna din cele două ț ări.
Modul în care operează sistemul poate fi cel mai bine ilustrat în exemplul ce urmează.
Se presupune că un om de afaceri pakistanez din Anglia dorește să transfere 10.000
lire sterline unui unchi al său, în Karachi. El are la dispoziție două posibilități: fie să trimită
banii prin intermediul unei bănci engleze, fie printr -un bancher hawala local, cineva cunoscut
în cadrul comunității, evident care are o agenție de import -export sau o firmă care să permită
să facă tranzacții internaționale. Da că pakistanezul respectiv va apela la banca engleză, va
fi obligat să parcurgă toate etapele birocrației bancare, fiind forțat să schimbe lirele sterline
în rupii la cursul oficial și să plătească, totodată, un anumit comision. Tranzacția poate dura
câteva săptămâni, după care unchiul așteaptă să primească rupii în bani gheață sau cecuri.
Tranzacția este, oarecum, ușor de urmărit. Avantajele folosirii sistemului "HAWALA"
constau în faptul că, în primul rând va obține o rată mai bună a schimbului, în al doil ea rând,
comisionul va fi în mod cert mai mic decât cel practicat de banca engleză, iar în al treilea
rând și cel mai important, tranzacția poate fi realizată în câteva zile, fără acte inutile,
eliminându -se astfel posibilitatea urmării ei.
"Bancherul" va aranja toate transferurile de fonduri pentru un foarte mic procent din
valoare. Acest comision va face din el un om prosper, demn de încredere în rândul
membrilor comunității căreia îi aparține și cu care face afaceri.
Tranzacțiile preluate de un bancher h awala în contul unui client sunt complexe și
solicită o documentație de specialitate aprofundată. "Bancherul" trebuie să aibă legături în
toată lumea, să știe cine dorește să cumpere sau să vândă și mai ales cât.
În realitate, banii în cauză nu vor părăsi niciodată țara respectivă în exemplul dat,
omul de afaceri pakistanez va duce cele 10.000 lire bancherului hawala. Acesta va contacta
un al, "bancher" din țara de destinație care, la rândul său va plăti rupii respectivului unchi.
Pe baza înțelegerii conven ite între acești bancheri, cel din Pakistan își va recupera bani.
când acolo va apărea o situație similară.
Originalitățile metodei HAWALA pot apărea depășite și demodate, dar practica a
confirmat că aceasta este intens folosită nu numai de indivizi, dar m ai ales de rețelele crimei
organizate.
Cum principala atracție este absența oricăror nume, conturile HAWALA sunt un
coșmar pentru investigatori. Dacă vreunul ar fi din întâmplare descoperit, toți beneficiarii vor
putea rămâne liniștiți, întrucât, de fapt, există două conturi paralele, unul fictiv care va fi
prezentat eventual autorităților și un altul real reprezentând o colecție de semne ce vor avea
relevanță doar pentru operatorul băncii.
Există, de asemenea, dovezi că bancherii HAWALA eliberează chitanțe ce se
concretizează în obiecte cu aspect banal – un tichet de tramvai, o jumătate a unei cărți de
joc.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
48
3.3.3 . Alte scheme de spălare a banilor
Companiile scoică. In esență, companiile scoică sunt acelea care există doar pe
hârtie. Documentele de înființare ale companiei pot cuprinde un cont bancar valid și ceva
mai mult decât numele sau adresa avocatului sau agentului care se ocupă cu înființarea
companiei, împuternicit, și poate câțiva acționari.
Sunt acele companii care nu au active independente sau operațiuni comerciale proprii
și caro sunt utilizate de proprietarii acestora pentru a -și desfășura afacerile sau pentru a
menține controlul asupra altor companii. O companie scoică este înregistrată în țara în care
este înființată, dar nu este tranza cționată pe piața de capital și nu operează de sine stătător,
întrucât companiile scoică nu sunt ilegale, spălătorii de bani, evazioniștii și finanțatorii
terorismului le pot relativ ușor converti și utiliza pentru ascunderea provenienței ilicite a
venitur ilor. Aceste companii sunt ușor de înființat și pot fi conectate cu alte companii scoică
din lume. Dacă o companie scoică este înființată într -o jurisdicție cu o legislație strictă sub
aspectul protejării secretului bancar, este aproape imposibil să se ide ntifice adevărații
proprietari sau administratori ai societății și, de aceea, este imposibil să se urmărească
fondurile ilicite care sunt retumate către beneficiarul real.
O tehnică folosită cu succes de infractori este înființarea de companii scoică pentr u
a le putea vinde acțiunile „investitorilor externi". Acești „investitori externi" sunt de fapt
intermediari folosiți de spălătorii de bani. Achiziționarea acțiunilor se face cu documentația
legală necesară și banii intră astfel în mod legal în posesia in fractorilor.
De obicei, înființarea companiilor scoică se face nu de proprietari, ci de agenți, care
selectează jurisdicțiile ce oferă avantajele unei înființări rapide, costuri mici de înmatriculare,
clauze minime sau care caută acele zone geografice care facilitează apariția companiilor
„pe teavă", locații unde nu se solicită informații despre unor proprietari sau care interzic
dezvăluirea astfel de informații.
Folosirea liber -profesioniștilor .
Avocații, notarii, contabilii și alți liber -profesioniști realizează un număr semnificativ
de activități în sprijinul clienților lor, organizând și administrându -le afacerile financiare și
comerciale. înainte de toate, ei acordă asistență persoanelor fizic e și juridice în domenii
precum investițiile, înființări de companii, administrare, management, optimizarea situației
lor fiscale și alte operațiuni legale. în plus, consultanții legali pregătesc și, dacă este necesar,
strâng documentația necesară pentru î nființarea de societăți comerciale. în multe situații,
pentru beneficii materiale substanțiale, astfel de profesioniști pot fi direct implicați în
desfășurarea de tipuri specifice de tranzacții financiare, de exemplu, păstrarea fondurilor
sau plata prețulu i de achiziționare sau vânzarea de bunuri imobiliare. Unii din acești liber –
profesioniști ajung să se specializeze în identificarea unor societăți comerciale sau locații
offshore pentru utilizarea lor în scheme de spălare a banilor, producând toată documen tația
de specialitate necesară, ce oferă o aparență de legalitate afacerilor.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
49
În esență, liber -profesioniștii folosiți ca intermediari dețin cunoștințe și competențe ce
pot fi utilizate de infractori pentru transformarea profiturilor ilegale în venituri le gale.
Sistemele alternative de transmitere a banilor .
Sistemele alternative de transmitere rapidă a banilor (SAT) permit ca banii să circule
în jurul lumii fără a utiliza sistemul bancar convențional. SAT poate fi utilizat în scopuri legale
și ilegale și poate exista în forme diverse. De obicei sunt păstrate evidențe ale tuturor
tranzacțiilor, dar acestea pot fi făcute în dialect, prescurtate sau printr -un limbaj nefamiliar
investigatorilor și de aceea poate fi dificil sau imposibil de interpretat.
Din mot ive evidente, SAT este un sistem atractiv și folosit pe scară largă de către
rețelele crimei organizate și infractorii periculoși. SAT este utilizat nu numai pentru a spăla
veniturile obținute din infracțiuni, dar și pentru a evita taxele fiscale și obliga țiile vamale.
Există și o îngrijorare la nivel internațional asupra faptului că SAT poate fi folosit ușor in
finanțarea terorismului. Se estimează faptul că există în Europa mii de bancheri SAT,
majoritatea aparținând comunităților asiatice, iar clienții l or sunt persoane fizice obișnuite și
nu infractori.
Deși este o afacere discretă, bancherii din economia subterană sunt probabil
cunoscuți în cadrul comunității și respectați pentru serviciile pe care le oferă în transmiterea
banilor care au fos, câștigați în străinătate către familiile de acasă, adesea la o rală de
schimb mtu bună și cu un comision mai scăzut decât cel aplicat de bănci sau de sistemele
oficiale de transmitere rapidă de bani.
Transferurile de bani sunt, de obicei, folosite de câtre persoane care nu păstreze
relație tradițională cu banca și care vor să transfere banii în (ara lor de origine, cu minimum
de c eltuieli. Aceste transferuri pot fi folosite și de către spălătorii de bani. Prin intermediul
unei rețele internaționale de agenții localizate peste tot în lume, o persoană poate transfera
electronic bani rapid (de obicei, în cca 10 minute), cu încredere, convenabil și la prețuri
atractive, unor alte persoane aflate în una din cele peste 150 de țări.
Cazinourile și Internetul.
Un cazino este un club comercial de jocuri care oferă mai multe tipuri de jocuri, de
exemplu jocuri mecanice, care solicită monezi sau jetoane pentru a fi activat.
Cazinourile sunt vulnerabile de a fi manipulate de către spălătorii de bani dato rită
vitezei și naturii intensive a jocurilor cu numerar și datorită faptului că într -un număr mare
de țări cazinourile fumizează clienților lor o gamă largă de servicii financiare. Aceste servicii
disponibile la cazinouri sunt similare, în multe cazuri cu cele furnizate de bănci și pot include
conturi de debit sau credit, facilități pentru transmiterea sau primirea de fonduri direct de la
alte instituții, precum și servicii de schimb valutar și de încasare în numerar a cecurilor.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
50
Cazinourile din România în că nu aplică servicii formale financiare, dar nu putem
exclude că acestea ar putea fi interesate în serviciile respective într -o scurtă perioadă de
timp.
Riscul spălării banilor este foarte marc datorită faptului că Internetul folosit în aceste
cluburi ofe ră accesul ușor și aproape universal, elimină contactul față -în-față și este extrem
de rapid și eficient în eliminarea frontierelor. Există trei caracteristici ale Intemetului care
împreună tind să agraveze anumite riscuri convenționale de spălare a banilo r:
– accesul ușor prin Internet;
– contactul dintre client și instituție este unul depersonalizat;
– rapiditatea tranzacțiilor electronice.
Societățile cu titluri nominale și la purtător.
Certificatele de acționar sunt documente care dovedesc dreptul de prioritate asupra
companiei sau societății comerciale. In majoritatea țărilor, deținătorul de acțiuni este
înregistrat și orice transfer de acțiuni către o altă persoană trebuie să fie înregistrat într -un
registru oficial. Totuși, unele jurisdicții oferă p osibilitatea deținerii sau transferului acțiunilor
într-o formă "la purtător".
Aceste acțiuni Ia purtător conferă drepturi de proprietate asupra companiei mai mult
decât deținerea actuală a acțiunilor. în cazul acestor acțiuni "la purtător'’ nu există nici o
înregistrare cu privire la acționar și cel care se află în posesia fizică a certificatului de
acționar, este proprietarul unei părți corespunzătoare din societatea comercială. De aceea,
este probabil ca adevăratul proprietar al companiei să nu apară în nici o evidență a
companiilor sau în vreo statistică guvernamentală. Atunci când identitatea acționarilor nu
este înregistrată la emiterea și transferarea unei acțiuni, dreptul de proprietate este anonim.
Astfel de companii reprezintă mijloace excelente pe ntru primirea, deținerea și transferul
averii în mod anonim, la adăpostul controlului financiar sau al organelor judiciare.
Folosirea organizațiilor non-profit
Organizațiile non-profit adună sute de miliarde de dolari anual de la donatori și
distribuie acești bani -după plata costurilor lor administrative – către beneficiari. Atât
cheltuielile lor administrative, cât și cuantumul și necesitatea cheltuielilor beneficiarilor pot fi
exagerate și dificil de apreciat utilitatea lor.
Folosirea cu rea -credință a organizațiilor non-profit pentru spălarea banilor și
finanțarea terorismului este o modalitate frecvent folosită de rețelele crimei organizate, de
multe ori aceste entități fiind create special în astfel de scopuri.
Problema aceasta a captat antenția Grup ului de Acțiune Financiară Internațională –
(GAFI), G8 și Națiunilor Unite, precum și a autorităților naționale din mai multe regiuni.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
51
Cap. 4 Cazuri de spălare de bani analizate si comentate
4.1. Cazuistică internațională
4.1.1. În luna iulie 1997, cele mai prestigioase publicații din Europa Occidentală
anunțau prăbușirea băncii EUROPEAN UNION BANK cu sediul în Antigua, care fusese
înregistrată ca bancă off -shore în acest stat în luna iunie 1994, având drept companie –
mamă o firmă înregistrată în Bahamas și fondată de doi cetățeni ruși, unul dintre aceștia
aflându -se la conducerea băncii MENATEP din Moscova.
Banca EUROPEAN UNION BANK oferea un anonimat desăvârșit, nu percepea taxe
de administrare a depozitelor și oferea dobânzi care ajungeau la 9,91% pentru certificatele
de depozit în valoare de 1.000.000 dolari.
La un an de la lansarea sa pe piață, banca și -a scos serviciile pe Internet, fiind prima
bancă în care operațiunile puteau fi încheiate doar prin simpla conectare la aceast ă rețea.
Ulterior, banca a recurs la o emisiune de acțiuni, reușind să atragă clienți prin asigurarea
unei totale confidențialități asupra identității acționarilor.
La primele semnale privitoare la intenția autorităț guvernamentale din Antigua de a
limita sfera de servicii a băncilor, oficialii EUROPEAN UNION BANK au dispărut cu banii
aflați în conturi, suma ridicându -se la zeci de milioane de dolari.
4.1.2. Un alt caz de spălare de bani care merită atenție, a fost descoperit la New
York, implicând numeroase persoane între care consulul onorific al unei țări din Europa de
Est, ofițeri de poliție, avocați, un director de la City Bank și doi bancheri elvețieni.
Schema de spălare a fost concepută de o firmă de avocați care a folosit pe post de
curier un consul. Acesta prelua sumele cash provenite din traficul de droguri, predându -le
apoi avocaților. La rândul lor, aceștia plasau banii în conturi bancare, cu compl icitatea
directorului de la City Bank, de unde ulterior erau transferați în Elveția, în conturi personale,
în numai trei ani, prin această schemă s -au spălat 170.000.000 de dolari.
Toate aceste cazuri de spălare a banilor pun în evidență un aspect foarte i nteresant
și anume că toți cei ce coordonează afacerile ilegale dispun de o solidă pregătire
profesională în materie financiară, bancară și juridică, adică în domeniile cu importanță
capitală în circuitul spălării banilor52. Un exemplu în acest sens este c azul lui Girard Gomez,
un economist columbian, absolvent al Universității din Harvard (S.U.A.) care a spălat peste
480 milioane de dolari în favoarea lui Sandono Villar, component al Cupolei Cartelului din
Caii (Columbia), utilizând o vastă și sofisticată schemă de spălare a banilor proveniți din
traficul de droguri. Cu ocazia arestării lui Gomez, autoritățile au descoperit la una din
reședințele acestuia o dischetă conținând 151 de conturi la 68 de banei din 9 țări europene.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
52
Depozitul inițial a fost consti tuit în statul Panama, după care sumele au fost
transferate în băncile din țările europene, în conturi deschise pe numele unor persoane fizice
sau societăți și companii panameze.
Repatrierea fondurilor în Columbia, în beneficiul lui Sandono Villar, s -a făcut prin
intermediul investigațiilor angajate de titularii conturilor (persoane fizice, societăți și
companii paravan), în afaceri derulate în Santa Cruz (construcții, restaurante, imobile,
terenuri, etc).
4 1.3 Unul dintre cele mai interesante cazuri de spălare a banilor îl reprezintă cel în
care a fost implicat Râul Salinas, fratele fostului președinte al Mexicului. Ancheta a dezvăluit
faptul că Râul Salinas a luat mită, de la mar ii traficanți de droguri și contrabandiști, precum
și de la reprezentanții marilor companii multinaționale. Cu sprijinul unor înalți funcționari ai
băncilor mexicane, Salinas și-a traficat banii în afara țării, respectiv în conturi off -shore
aparținând unor companii paravan din Bahamas și Insulele Cayman sau sub nume false în
Elveția. Astfel, doar pe numele de Candio Cerez (unul din numele folosite de Salinas) s-au
depus în Elv eția aproape 100.000.000 de dolari.
4.1.4 În decursul unui an si jumătate, un traficant de droguri a predat în numerar 2,5
milioane dolari (profit din afaceri cu droguri) avocatului său din Satele Unite. Aceste fonduri
erau amestecate de către avocat cu fo ndurile altor clienți, aflate în custodia lui.
Avocatul a achiziționat o corporație de "raft" în Antilele Olandeze denumită
"MEXINVEST", de la un alt avocat și a dat instrucțiuni ca un cont bancar să fie deschis pe
numele avocatului din Antilele Olandeze, la o bancă din această țară. Banii erau transferați
electronic și prin curieri care transportau numeroase cereri cu valoare sub 10.000 de dolari,
alimentând contul respectiv.
La instrucțiunile avocatului din Statele Unite, banii erau transferați electronic în cadrul
corporației denumită "G. M. Builders" ce aparținea traficantului de droguri, pentru a asigura
fondurile necesare construirii unui complex de apartamente iar pentru a asigura o justificare
a repatrierii banilor, au fost întocmite documente – false referitoare la un "împrumut" din
partea corporației "MEXINVEST.
Întrucât oficialitățile bancare din Antalele Olandeze au cerut adevarata identitate a
posesorului de cont, fondurile au fost transferate într -un cont bancar din Insula Marelui
Cayman.
Pe lâng ă finanțarea construcției complexului de apartamente, traficantul de droguri a
mai folosit un milion de dolari pentru achiziționarea de bijuterii de aur. Pentru a acoperi
adevarata sursă a banilor s -au întocmit documente din care rezultă că suma a fost
împrumutată de la compania "ZANDRA" din Insula Marelui Cayman corporație care nu
există în realitate.
4.1.5. Un contabil din Statele Unite a fost descoperit ca fiind spălătorul de bani pentru
un număr de 900 de clienți, toți traficanți de stupefiante. Acesta a reciclat sume de peste 5
milioane de dolari, săptămânal, timp de 2 ani.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
53
În fapt, contabilul primea, săptămânal, la biroul lui, sume de 5 până la 6 milioane de
dolari. La sfârșitul fiecărei săptămâni el transporta bani cu avionul său personal în Panama,
unde era așteptat de mai multe dube blindate ale unei bănci. Banii erau depuși într -un cont
al unei corporalii din Antilele Olandeze prin contul nr. 1 din Panama.
După o scurtă perioadă de timp, fondurile erau transferate electronic în contul unei
corporali i panameze dintr -o bancă situată în Insula Marelui Cayman.
Pentru a face schema de spălare imposibil de detectat, contabilul a dispus ca
fondurile să fie transferate din contul nr. 1 din Panama, în contul unei alte corporații
panameze.
Organele de poliție specializate au desfășurat, pentru documentarea acestui caz, un
complex de activități informative și de investigații. Intensele operațiuni de supraveghere au
stabilit date concrete despre deplasările pe care contabilul (spălătorul de bani) le efectua
săptămânal cu avionul în Panama, transportând bani rezultați din traficul de stupefiante și
contractele pe care acesta le avea la biroul său, încheiate cu traficanții de droguri.
În urma percheziției efectuate la biroul contabilului au fost găsite documente ce
atestau relații cu peste 900 de persoane, cea mai mare parte a acestora fiind cunoscute ca
traficante de droguri. Au fost, de asemenea, descoperite documentele privind înființarea și
folosirea corporațiilor străine, precum și înregistrările transferurilor electronice efectuate.
De o importanță deosebită s -au dovedit documentele privitoare la împrumuturile
făcute, precum corespondența purtată de contabil cu un bancher american care era
complicele acestuia la operațiunea de spălare de bani.
4.2. Cazuri desco perite în Romania
Frauda privind TVA -ul uitracomunitar. Urmare a aderării României la Uniunea
Europeană și alinieirii legislației fiscale la aquis -ul comunitar, regimul taxei pe valoare
adaugată a suferit modificări de ansamblu cu privire Ia modul de înreg istrare, deducere și
plată, de natură a facilita dezvoltarea mediului de afaceri din țara noastră. Totodată aceste
modificări au creat premisele apariției unor noi metode de fraudare a TVA cu repercursiuni
asupra bugetului de stat.
Principala metodă de fra udare a TVA urmare a tranzacțiilor intracomunitare este
metoda "CARUSEL". Această metodă reprezintă un mod complex și premeditat de fraudare
a Taxei pe Valoare Adaugată în statele membre ale Uniunii Europene fiind săvârșită în
special de grupări de crimă o rganizată. în schema fraudei se folosesc tranzacții prin mai
multe state membre pentru exploatarea diferitelor particularități și slăbiciuni ale sistemelor
naționale de administrare a taxelor și pentru a ascunde adevăratele legături între
participanți.
Modelul de bază al fraudării transnaționale a TVA -ului intra -comunitar cuprinde cel
puțin două state membre și implică sisteme de evitare a plății TVA -ului, prin care se
formează ad -hoc societăți menite să funcționeze la nivel internațional, scopul fiind evi tarea
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
54
plății TVA – ului datorat, pentru a permite celorlalte verigi din lanțul de fraudă să realizeze
deducerea unor plăți fictive de impozite și să obțină astfel o rambursare a TVA -ului sau o
reducere a valorii TVA -ului datorat. Pentru a -și atinge acest ob iectiv ilicit, în general,
societatea beneficiară a fraudei nu funcționează și nu face comerț ca o societate adevărată
și, cel mai adesea, adresa sediului său nu este altceva decât o cutie poștală. Ulterior, după
câteva luni de "comerț", aceste firme dispa r, fără să facă declarația de impozit datorat și Iară
să plătească impozitul exigibil, fund astfel greu detectabile de către autoritățile fiscale.
Comisia Europeană a adoptat, în data de 17 martie 2008, propunerea pentru
amendarea Directivei TVA și a Regulamentului privind cooperarea administrativă în
domeniul TVA în vederea accelerării colectării și a schimbului de informații referitoare la
tranzacțiile intracomumtare, începând cu anul 2010. Astfel, Statele Membre vor putea
identifica frauda carusel m ult mai repede.
Schimbul rapid de informații!
În prezent, durează între 3 și 6 luni până sunt transmise Statului Membru în care se
datorează plata TVA, informațiile cu privire la o tranzacție intra -comunitară. Conform
propunerilor de Directivă și Regulamen t, această perioadă se va reduce la 1 -2 luni, în acest
fel putându -se depista frauda mult mai repede.
Având în vedere aceste aspecte, Comisia propune:
-armonizarea și reducerea perioadei de declarare a tranzacțiilor intra -comunitare
care implică furnizare a de bunuri și prestarea de servicii în cadrul Comunității, la o lună;
-reducerea de la 3 luni la o lună a perioadei de transmitere a acestor informații între
Statele Membre;
-colectarea lunară a informațiilor referitoare la achizițiile intra -comunitare de bunuri și
servicii. în acest sens, cumpărătorii sau clienții care efectuează tranzacții cu o valoare mai
mare de 200.000€/an calendaristic vor fî obligați să depună declarații lunare. Acest prag a
fost stabilit pentru a evita impunerea celor care efectuea ză astfel de operațiuni ocazional
sau de o valoare mică;
-simplificarea procedurilor pentru depunerea declarațiilor privind tranzacțiile intra –
comunitare, în Statele Membre în care aceste proceduri sunt extrem de complexe.
Acționând pentru prevenirea și c ombaterea faptelor de fraudare a TVA
intracomunitar organele de poliție au identificat pe H.M. asociat și administrator la SC H.C.
SRL Galați care în perioada 2007 – 2008 a efectuat achiziții intracomunitare de bunuri de
la diverși parteneri de afaceri din Belgia, Austria și Germania, în valoare de 2.100.000
RON, tranzacții pentru care s -au aplicat măsurile de simplificare privind TVA. (pentru
invoice -unie aferente tranzacțiilor efectuate s -a aplicat taxarea inversă; achiziția s -a
efectuat tară TVA, urmând ca această taxă să fie colectată în statul de destinație, în speță
în România). Ultenor, H.M. a vândut bunurile achiziționate intracomunitar către persoane
fizice și a încasat contravaloarea acestora în numerar, fără însă a depune în contul bancar
sumele î ncasate, aceste operațiuni efectuându -se în bază de factură fiscală și chitanță.
Ulterior administratorul SC H.C. SRL
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
55
folosește sumele obținute din vânzarea mărfii la intern pentru achiziționarea în
nume personal de autoturisme de lux și imobile, aceste bu nuri fiind comercializate către o
societate din Ungaria și o societate din România, aceasta din urmă fiind administrată de
fratele lui HM. Din verificările efectuate împreună cu reprezentanții D.G.F.P. Galați s -a
constatat că SC H.C. SRL nu a depus nicio d eclarație de impunere și decont de TVA, de
la înființare și până la momentul verificărilor, și nici nu a achitat vreo sumă de bani la
bugetul de stat cu titlul de taxe și impozite, mai mult decât atât, stabilindu -se că societatea
nu a funcționat niciodată la sediul social declarat, având caracter de societate fantomă.
Prin tranzacțiile desfășurate, SC H.C. SRL a prejudiciat bugetul de stat cu suma de
650.000 lei, reprezentând TVA de plată și impozit pe profit. Sumele de bani obținute
urmare a neînregistrări i tranzacțiilor efectuate au fost folosite ulterior de H.M. pentru
achiziționarea unor bunuri imobile ce au fost apoi vândute pentru a se ascunde originea
ilicită a fondurilor inițiale.
Spălarea banilor proveniți din înșelăciune privind activitatea de
leasing.
SC A SA a încheiat cu o societate de leasing financiar un contract ce avea ca obiect
o mașină industrială în valoare de 100.000 EURO, indicând ca furnizor al acesteia SC B
SRL.
După încheierea contractului între societatea de leasing și SC B SRL, emi terea
facturii aferente utilajului achiziționat și plata contravalorii acestuia, acționariatul SC A SA
s-a modificat, în sensul că acționar majoritar (95%) a devenit cetățeanul X, asociat unic și
administrator al SC B SRL.
Din analiza efectuată a rezultat că deși SC B SRL figura în contractul de leasing ca
furnizor al utilajului, aceasta nu efectuase nici o operațiune de import a unui astfel de
echipament, așa cum declarase. în plus, din verificări a rezultat că livrarea și
recepționarea echipamentului în c auză a fost fictivă, iar la sediile SC A SA și SC B SRL nu
s-a mai desfășurat activitate după momentul încasării contravalorii acestuia de la
societatea de leasing. Pentru a garanta plata contravalorii contractului de leasing, SC A
SA emisese către societa tea de leasing un număr de 36 de bilete la ordin, pe care banca
le-a reiuzat, din lipsă totală de disponibil.
Suma de 100.000 EURO rezultată în urma "manoperei" descrise mai sus a fost
supusă procesului de reciclare prin transferuri bancare succesive, astf el: chiar în ziua
încasării sumei în contul SC B SRL, aceasta a fost transferată in întregime în contul SC M
SRL. Două zile mai târziu, reprezentanții SC M SRL au convertit suma rezultând 120.000
USD, bani care au fost imediat transferați în contul unei so cietăți comerciale din
UNGARIA.
Important de precizat este faptul că ,din analiza efectuată, a rezultat că SC M SRL
era o firmă "fantomă". La un interval de câteva zile, societatea din UNGARIA a ordonat un
transfer în contul SC A SA în suma de 119.000 USD din care SC A SA a rambursat parțial
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
56
o linie de credit în valoare de 30.000 USD, diferența de 89.000 USD fiind transferată în
contul SC V SRL unde asociat și administrator este cetățeanul X.
Spălarea banilor proveniți din evaziune fiscală .
Printr -un RTS au fost semnalate Oficiului operațiunile suspecte efectuate de două
persoane fizice cu vârste foarte înaintate, între care s -a realizat un transfer în valoare de
900.000 EURO, cu justificarea «contravaloare imobil». Contractul de vânzarc -cumpărare a
fost î ncheiat chiar în ziua transferului.
Din analiza efectuată a rezultat că, în decursul a 5 zile înainte de efectuarea plății,
contul Persoanei fizice 1 (ordonatorul) a fost alimentat prin transferuri efectuate de
Cetățeanul A (fiul PF1), Cetățeanul B și COMP ANIA X SRL. Referitor la cele două persoane
fizice, Oficiul a primit următoarele date și informații:
▪ Cetățeanul A este cunoscut ca fiind implicat în trafic de droguri;
▪ Cetățeanul B este asociat la două societăți comerciale implicate în evaziune
fiscală.
În legătură cu terenul care a făcut obiectul vânzării -cumpărării, trebuie menționat că
acesta a fost dobândit de Persoana fizică 2, pentru suma de 400.000 EURO, cu opt zile
înainte, de la SC W SRL, firmă controlată de CETĂȚEANUL H care deține calitatea de
împuternicit a dispune pe conturile Persoanei fizice 2. în consecință, terenul a fost vândut
de SC W SRL Persoanei fizice 2 cu suma de 400.000 EURO, iar după numai opt zile terenul
a fost revândut către Persoana fizică 1, cu suma de 900.000 EURO. Câștigul re alizat după
aceste tranzacții, respectiv suma de 500.000 EURO, a fost transferat în contul Cetățeanului
H, acesta creditând firma W SRL cu suma de 400.000 EURO, introducându -se, prin această
modalitate fondurile obținute ilegal, într -un circuit legal și cu o proveniență disimulată. De
remarcat este și faptul că aceste tranzacții succesive, ale aceluiași bun imobil au fost
facilitate și de ignoranța notarului public care a autentificat actele de transfer al dreptului de
proprietate și care a ignorat dispoziț iile Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European și
a Consiliului privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor și al
finanțării terorismului, precum și ale Legii nr. 656/2002.
Spălarea banilor proveniți din frauda cu car duri.
Patru cetățeni români au încasat de la o firmă din străinătate, în conturile deschise în
România, dar și prin intermediul WestemUnion, într -o perioadă scurtă de timp, sume
semnificative de bani justificate ca "salariu". Date fiind sumele mari încasat e într -o perioadă
relativ scurtă de timp, a trezit suspiciunea că aceste venituri ar depăși un salariu obținut
legal de o persoană fizică.
Din analiza efectuată, a rezultat că în aceeași perioadă de timp, cei patru cetățeni au
mai încasat din străinătate ș i alte sume de bani, însă, de această dată, ordonatori au fost
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
57
persoane fizice, printre care un cetățean român M. Totodată, din datele și informațiile primite
de Oficiu reiese că pe teritoriul statului străin, cetățeanul român M a inițiat și constituit o
grupare infracțională din care făceau parte și alți membri ai familiei sale, ce a avut ca scop
procurarea de echipamente utilizate la fraudarea bancomatelor pentru obținerea de venituri
materiale prin comiterea de infracțiuni la legea comerțului electronic.
Sumele astfel încasate în România de mai multe persoane "de încredere", au fost
spălate, în principal, prin investirea lor în bunuri imobiliare, fie direct, prin transfer bancar,
fie prin retragerea banilor în numerar și cumpărarea ulterioară a imobilelor.
Spălarea banilor prin tranzacționarea frauduloasă a unui teren.
în urma analizării sesizărilor primite de Oficiu cu privire la mai multe operațiuni
suspecte efectuate de persoana fizică A și grupul de firme coordonat de aceasta, s -a
constatat că au fost derulate diverse operațiuni cu scopul de spălare a banilor obținuți ca
urmare a sustragerii în întregime sau în parte de la plata obligațiilor fiscale prin nedeclararea
veniturilor impozabile sau ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sa u taxabile ori prin
diminuarea veniturilor sub justificarea unor operațiuni fictive.
Primul pas în procesul de „albire" a banilor a constat în crearea unui grup de interese
alcătuit din societăți comerciale plătitoare de impozite și taxe diferențiat în fun cție de cifra
de afaceri și numărul de angajați, fiind supuse unui tratament fiscal diferențiat și persoane
fizice asociați sau administratori – toți sub coordonarea persoanei fizice A.
Următoarea etapă a constat în înființarea unei societăți comerciale și cu unicul scop
de a cumpăra terenul și de a -1 revinde fracționat, la interval de numai o lună, după care și
a dispărut fiind absorbită, în procesul de fuziune, de societatea comercială S2.
SI a fost folosită în cadrul grupului de interese condus și admini strat de persoana
fizică A pentru a prelua terenul și de a -1 valorifica prin mai multe tranzacții succesive
încheiate între persoanele fizice și juridice din cadrul grupului, realizându -se în final un venit
de 10.000.000 RON, fără a se plăti impozitele și razele datorate bugetului de stat.
SI a înregistrat terenul achiziționat în inventarul societății la valoarea de 80.000 RON,
în timp ce valoarea reală a imobilului era de 4.800.000 RON. Operațiunea a fost făcută cu
scopul de a ascunde masa impozabilă prin diminuarea valorii patrimoniului înscris în bilanțul
contabil, în sarcina acestei societăți – SI, organele de control au stabilit obligații fiscale în
cuantum de 22.000.000 RON, reprezentând neplata TVA, dobanda TVA, penalități TVA,
impozit pe profit, dobâ nzi pe impozit pe profit și penalități la impozit pe profit. La momentul
radierii (ca urmare a absorbției SI de către S2), SI vânduse cea mai mare parte a terenului,
fracționat, către persoanele fizice A, B și C, fără a evidenția în actele contabile vânzar ea
sau veniturile realizate din vânzare, astfel:
ș A a cumpărat 50.000 mp;
ș B și C au cumpărat câte 60.000 mp (în total 120.000 mp);
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
58
ș 60.000 mp au fost preluați prin fuziune de S2.
Ulterior, terenul s -a „reîntregit" parțial (180.000 mp) în patrimoniul societății comerciale
S3 care a preluat părțile de teren ale persoanelor B și C.
Este de reținut faptul că la toate tranzacțiile care au avut ca obiect transferarea
dreptului de proprietate asupra terenului plățile s -au făcut fictiv sub justificarea unor
contracte de creditare, contracte de cesiune de creanțe sau de vânzare părți sociale.
S3 a fost programată inițial ca punct terminus al lanțului de tranzacționare a terenului,
însă și -a pierdut acest „statut" din cauza faptului că, datorită numărului de ang ajați și cifrei
de afaceri, era plătitoare de impozit pe venit la cota de 16%. în aceste condiții terenul a fost
iarași fracționat astfel:
ș 60.000 mp au fost „vânduți" unei societăți comerciale S4, plătitoare de impozit la
cota de 3%;
ș 120.000 mp au fost „vâ nduți" sub prețul pieței firmei S5 la care persoana fizică A
este asociat unic.
Suprafața de 60.000 mp a fost vândută de S4 către S6 la prețul de 10.000.000 RON,
plătindu -se către stat un impozit de numai 3%. S6 a transferat ulterior terenul în patrimoniul
persoanei fizice A cu justificarea stingerii – compensării unor datorii izvorâte dintr -un contract
de creditare antedatat încheiat între S6 și A. în calitate de administrator. Suma de
10.000.000 RON a fost redirecționată de S4, către persoanele fizice și juridice care au
constituit grupul de interese prin încheierea cu acestea a mai multor contracte de creditare,
cesiune ac|iuni și cesiune de creanțe la pre țuri nereale, cu scopul de a crea obligații fa(â de
acestea, dându -se astfel o aparentă de legitimita te transferului de bani.
În concluzie se pot retine următoarele aspecte caracteristice acestei tipologii:
1. persoana fizică A și -a organizat un grup de firme care au acționat sub aceeași
politică financiară cu scopul de a eluda obligațiile fiscale datorate bugetului de stat;
2. terenul a fost vândut succesiv, sub prețul pieței, între membrii grupului, la intervale
scurte cu scopul ascunderii masei impozabile;
3. în actele contabile ale societăților comerciale implicate nu au fost evidențiate
veniturile realizate d in vânzarea terenului;
4. plățile aferente contractelor de vânzare – cumpărare a terenului au fost simulate cu
ajutorul contractelor de împrumut, cesiunilor de creanțe etc;
Toate operațiunile au fost coordonate de către o singură persoană fizică A.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
59
Cap. 5 CONCLUZII
Ca orice fenomen complex, evaziunea fiscală nu poate fi ușor explicată și cu atât mai
mult eradicată. Prezenta lucrare și -a propus să îmbine atât elemente de teorie economică
generală, cât și măsuri eficace, de utilitate practică, de combatere a evaziunii fiscale, care
să conducă la inversarea tendințelor economiei nefiscalizate. În literatura juridică, evaziunea
fiscală este considerată ca fiind rezultatul logic al defectelor și inadvertențelor unei legislații
fiscale imperfecte, al metodelor de fectuoase prin care se aplică această legislație, precum
și al unor neprevederi și nepriceperi ale legiuitorului, în condițiile unei fiscalități excesive
care este la fel de vinovată ca și cei care săvârșesc faptele de evaziune. Indiferent de modul
în care a fost definit acest fenomen, evaziunea fiscală reprezintă, de fapt, neîndeplinirea de
către contribuabil a obligațiilor fiscale stabilite prin lege. Indiferent de metoda adoptată, la
nivel macroeconomic evaziunea fiscală produce dezechilibre majore, avân d un impact
hotărâtor asupra evoluției economiei oricărei țări.
Fenomenul de evaziune fiscală a existat dintotdeauna și cu siguranță va exista și în
viitor, însă, dimensiunile acestuia, considerate foarte mari, din cauza informațiilor și datelor
mult prea relative, nu vor putea fi stabilite cu exactitate niciodată. Pentru a realiza ce
înseamnă acest fenomen încă de la începuturile istoriei, arătăm că în sec. III e. n., romanii
își îngropau obiectele din aur și bijuteriile, pentru a evita plata taxelor impus e pentru astfel
de bunuri. Evaziunea fiscală este o noțiune foarte dificil de precizat, în plus nu există o
definiție legală a evaziunii fiscale frauduloase. Dacă se vorbește de evaziune fiscală, ne
gândim în aceeași măsură atât la evaziune fiscală legală sau legitimă precum și la cea
ilegală, la evaziune internațională, la paradisuri fiscale sau alte refugii, la abuzul dreptului
de a fugi din fața impozitului precum și la libertatea alegerii căii celei mai puțin impozitate
sau de subestimare fiscală și nu, în ultimul rând, la economia subterană. De cele mai multe
ori, frauda fiscală (evaziunea fiscală frauduloasă) desemnează o infracțiune la lege și se
deosebește radical de evaziunea fiscală definită ca o utilizare subtilă a posibilităților oferite
de lege. Cu toate acestea, evaziunea fiscală este un termen generic care desemnează
manifestarea de fugă din fața impozitelor. Aceasta este definiția în sens larg a evaziunii
fiscale care ajunge să înglobeze și frauda.
Evaziunea fiscală ilicită are, obligatoriu, u n caracter fraudulos, prin aceasta
înțelegându -se acțiunea contribuabilului care încalcă o prevedere legală, scopul fiind de a
nu plăti impozitul datorat. Evaziunea fiscală este frauduloasă atunci când contribuabilii,
obligați să furnizeze date care să spr ijine declarațiile acestora, recurg la disimularea
obiectului impozabil, subevaluând cuantumul materiei impozabile sau folosind alte căi de
sustragere de la plata impozitului datorat. În general, e greu să se poată determina toate
formele de evaziune de ac est gen. Evaziunea legală sau mai bine spus acceptată sau
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
60
tolerată exprimă acțiunea contribuabililor de a ocoli unele obligații de plată prevăzute de
lege, recurgând la diverse combinații neprevăzute de legiuitor. În prezent, pentru a se
sustrage de la pla ta taxelor și a impozitelor sunt folosite metode diversificate și sofisticate
cum ar fi: firmele fantomă, firmele conductă, firmele butoi, firmele off -shore, frauda tip
carusel.
Nu degeaba s -a constatat, în timp, prin intermediul experienței, că un sistem fiscal nu
este eficient ori potrivit, în funcție de nivelul mare al încasărilor, ci de gradul în care acesta
este acceptat de contribuabil, fie el persoană fizică ori juridică. Astfel, evaziunea fiscală
apare ca un element dorit sau nu al politicii fiscal e. Economia japoneză, după cel de al doilea
război mondial a fost considerată un miracol, iar unul dintre secretele japonezilor în ce
privește formarea capitalului e evaziunea fiscală c are e încurajată oficial. I n mod legal un
japonez adult e scutit de tax e pentru un con t de economii medii. Japonia are de cinci ori mai
multe conturi de acest fel decât numărul populației, inclusiv copii i. Din această cauză au rata
cea mai mare de formare a capitalului. Din alt punct de vedere, efectul cotelor înalte și
puternic progresive au dispărut și ca urmare a faptului că ele au stimulat apariția prevederilor
legale și a altora ce sprijină evaziunea fiscală, în speță, așa numitele portițe legale, ce permit
reducerea procentuală a cotelor de impozitare. Intervenția s tatului în menținerea unui anumit
grad de evaziune fiscală în scopurile arătate, trebuie analizată prin prisma raporturilor dintre
efect și eforturi. Multitudinea obligațiilor pe care legea fiscală le impune contribuabililor, sau
mai ales povara acestor ob ligații au făcut să stimuleze, în toate timpurile, ingeniozitatea
contribuabililor în a inventa procedee diverse de eludare a obligațiilor fiscale. Evaziunea
fiscală a fost întotdeauna în special activă și ingenioasă pentru motivul că fiscul, lovind
indivi zii în averea lor, îi atinge în cel mai sensibil interes: INTERESUL BANESC
În România nu se poat e spune că evaziunea fiscală a fost importată, însă acest
fenomen este o urmare a situației economice a perioadei de tranziție în care s -au făcut
încercări de combatere și nicidecum de prevenire a acestui fenomen, a permisivității
autorităților, a nivelului de trai al majorității cetățenilor, a gradului de civilizație, cultură și
conștiință civică, și mai ales, a politicilor fiscale agresive și chiar exagerate u neori duse de
către autorități.
Combaterea evaziunii fiscale este importantă pentru a se asigura, atât protecția
veniturilor, cât și încrederea cetățenilor în corectitudinea și eficacitatea sistemelor de
impozitare. Pentru a răspunde acestor provocări, cât și pentru a ajunge la un acord asupra
aspectelor ce trebuie puse în aplicare la nivelul UE, în privința cărora nu s -a ajuns încă la
un acord, statele membre trebuie să întreprindă reforme în acest sens, o abordare
coordonată la nivelul UE putând crește ca pacitatea colectivă de a combate evaziunea
fiscală și de a promova standarde ridicate de guvernanță fiscală. Conform datelor deținute
de Comisia Europeană, statele membre nu colectează decât aproximativ jumătate din
veniturile din TVA pe care le au la disp oziție.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
61
Criminalitatea financiară este segmentul unde crima organizată joacă rolul major, atât
în ceea ce privește crearea comportamentelor criminale, cât mai ales în relația care există
între politic, crimă și criminal. I n cadrul criminalității generale un loc aparte îl ocupă
criminalitatea economico -financiară (criminalitatea în afaceri) sau criminalitatea "în gulere
albe"54, așa cum a fost ea numită, pentru prima dată în 1940, în literatura criminologică de
specialitate, de către Edwin M. Sutherland în lucrarea "White -Collar Criminality" pentru a
desemna "comportamentele infracționale care reflectă un abuz de încredere, în cadrul
activității profesionale, precum și corupția unor persoane care, de obicei, au o situa tie și o
poziție economică bună sau foart e bună, în raport cu standardele de viată din Occident".
Sumele de bani realizate din afacerile ilegale ating cote impresionante, însă, ele
trebuie să pară drept "curate" pentru autorit atile abilitate ale statului care, sesizându -se, ar
putea să intervină și, astfel, să conducă la revelarea acestor afaceri și sancț ionarea tuturor
celor implicați. În ultimii ani a survenit o recunoaștere din ce în ce mai mare a faptului că este
esențial să se lupte împotriva crimei organizate, că infractorii trebuie opriți, o ri de câte ori
este posibil, din a legitimiza rezultatele activităților lor criminale prin transformarea fondurilor
din „murdare ” în fonduri „curate".
Succesul și stabilitatea pe termen lung a oricărei instituții financiare depinde de
atragerea și păstrarea fondurilor câștigate în mod legitim. Banii câștigați în mod fraudulos
au, invariabil, o natură tranzitorie. Ei strică reputația și descurajează pe investitorul cinstit.
Instituția financiară care se implică într -un scandal de spălare a banilor va risca acuzarea în
instanță și pierderea bunei reputații pe piață.
Spălarea banilor reprezintă un factor major de contaminare a întregii economii: acest
fenomen poate eroda integritatea instituțiilor financiare ale unei țări prin influențarea cererii
de n umerar, nivelului ratei dobânzii și ratei de schimb valutar și, în același timp, poate
genera inflație.
Prin procedeele lor ilicite, infractorii pot investi în sectoare ale economiei unde
activele pot fi utilizate ulterior c a mașini de spălare a banilor. I n plus, într -o economie în care
tehnologia avansată și globalizarea p ermit transferul rapid de fonduri , lipsa de control asupra
spălării de sume mari de bani poate submina stabilitatea finaciară. Mai mult, într -o țară cu o
situție finaciară precară, scoate rea a milioane și chiar miliarde de dolari anual din procesul
normal de creștere economică reprezintă un real pericol. Spălarea banilor orientează banii
din economia ilegală și îi plasează, prin investiții, în economia legală, bazându -se pe
capacitatea și performanța sistemului financiar de a transfera capital și active în cantități
mari și în timp scurt.
În consecință, se impune colaborarea strânsă a organelor și organismelor abilitate să
lupte împotriva acestora, pentru prevenirea generalizării fenomenu lui de spălare a banilor.
In caz contrar, există riscul, deloc neglijabil, ca banii spălați să devină ,motorul" economiei
54 Edwin M. Sutherland în lucrarea "White -Collar Criminality"
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
62
și să -și impună propriile „reguli , ceea ce înseamnă de fapt subminarea sau chiar
desființarea autorității statale și domnia arbitrarulu i de tip mafiot.
În mod tradițional, eforturile de combatere a spălării banilor s -au concentrat în mare
măsură asupra procedurilor de constituire a unor depozite de către inst ituțiile din sectorul
financiar, deoarece spălarea banilor prin această metodă es te ușor de recunoscut . Infractorii
au răspuns rapid măsurilor luate de sectorul financiar în ultimii ani recunoscând faptul că
plățile în numerar făcute în cadrul sectorului fi nanciar pot da naștere ulterior la întrebări.
Drept urmare, au fost căutate noi mijloace pentru transformarea banilor câștigați ilegal și
combinarea lor cu fondurile legitime înainte de a le introduce în sistemul financiar, făcând
astfel mai dificilă detectarea în etapa plasării
Băncile, în calitatea lor de furnizori ai unei game larg i de servicii de transfer de fonduri
și de creditare, pot fi utilizate în toate etapele spălării banilor de la plasare, la stratificare și
integrare. Sistemele electronice de transfer al fondurilor permit transferul rapid al acestora
între conturi sub nume și jurisdicții diferite. Operațiunile multiple și diversificate în conturi
sunt folosite de multe ori ca parte a procesului de spălare a banilor, creând straturi complexe
de tranzacții.
În acest context, organizațiile criminale sofisticate și „spălătorii de bani profesioniști"
doresc să apeleze la serviciile bancare pentru a -și utiliza fondurile „murdare". Ele creează
iluzia comerțului internațional folosind facturi false pentru a genera transferuri internaționale
aparent legale și folosesc operațiuni fictive pentru a ascunde și mai mult urmele.
Băncile însă nu reprezintă singurele mecanisme și instrumente prin intermed iul
cărora se pot spăla banii. I n primul rând, numeroși intermediari financiari furnizează servicii
care sunt similare cu cele tradiționale oferite de bănci. Mai mult decât atât, în vederea ocolirii
măsurilor de combatere a spălării banilor, aceste persoane își concertează eforturile spre
exploatarea sectorului non -bancar, utilizând alte instituții financiare (cum ar fi instituții
financiare, societăți de servicii de investiții financiare, companii de asigurări, case de schimb,
etc.), precum și instituții non -financiare (cazinouri, agenții imobiliare, etc.). Deoarece, de
obicei, spălătorii nu -și pot asigura o expertiză profesională specializat ă, ei trebuie să
beneficieze de consultanța juriștilor, contabililor, consultanților financiari și a altor specialiști.
Neajunsul sistemelor de prevenire constă în faptul că autoritățile sunt mereu cu un
pas în urma infractorilor, fiindu -le oferită doar p osibilitatea de a -și adapta metodologia de
investigare în funcție de noile tendințe observate în comportamentul infractorului financiar55;
putem conchide că spălătorii de bani sunt cei care fixează nivelul de complexitate al
operațiunilor de spălare. Or, măsurile de prevenire a spălării banilor sunt implementate atât
de către entitățile din sectorul privat, cât și de autoritățile judiciare pentru monitorizare cât
55 Joachim Kaetzler, Suspicion of Money Laundering. In the crossfire of International Due
Diligence Obligations. Liechtenstein – Austria – Germany – Switzerland. By Professionals – for.
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Drept
Proiect de lice nță
Brașov, 2018 BENEDIC BIANCA -NICOLETA
63
mai strictă a etapei plasării fondurilor, o atenție mult mai mică fiind acordată etapelor
stratificării și integrării. Se cuvine ca, pentru înlăturarea acestui neajuns, autoritățile judiciare
să uziteze și mijloacele de efectivă com batere a fenomenului, cu observarea noii paradigme
care există în dreptul penal, care pune accentul pe primordialitatea necesității confiscării
bunurilor generatoare de profit. În contextul mondializării, ținând cont de realitatea că
criminalitatea ignoră frontierele statale și suveranitatea națională, este indispensabilă
abordarea globală a luptei contra criminalității și sporirea cooperării internaționale, în special
a celei între autoritățile judiciare.56
Nu în ultimul rând, pe lângă necesitatea dublării anchetelor penale de investigații
financiare, atragem atenția și asupra necesității schimbării mentalității organelor judiciare
participante la procesul de recuperare a produsului infracțiunii. De aceea, ne exprimăm
convingerea că odată cu intrarea în vig oare a Noului Cod de procedură penală, indiferent
dacă vor înțelege sau nu să sesizeze instanțele cu infracțiunea de spălare a banilor,
organele de urmărire penală nu vor mai insera, în cuprinsul rechizitoriilor, binecunoscuta
sintagmă: în cauză nu au fost dispuse măsuri asigurătorii, deoarece inculpatul nu are nimic
pe numele lui.57
56 Ion Pitulescu, Al treilea război mondial – Crima organizată, Editura N ațional, București, 1997,
p. 83
57 A se vedea C. Bogdan, Raport de cercetare științifică, susținut în fața Comisiei de îndrumare,
din cadrul școlii Doctorale a Facultății de Drept a Universității Bucureșt
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiect de lice nță [609655] (ID: 609655)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.