Proiect DE Investitii In Cadrul Primariei Pantelimon
CUPRINS
LISTĂ ABREVIERI
INTRODUCERE
SECȚIUNEA I – BUGETELE LOCALE ȘI PROCESUL UGETAR
Evoluția bugetelor locale în România
Caracteristicile și principiile bugetelor locale
Bugetul local – componentă a sistemului bugetar
SECȚIUNEA II – ORGANIZAREA BUGETARĂ LA UNITĂȚILE ADMINISTRATIV – TERITORIALE
2.1. Reglementări juridice privind procesul bugetar în Romania
2.2. Caracteristicile procesului bugetar local
2.3. Elaborarea proiectelor de bugete locale
2.4. Aprobarea proiectului de buget local
2.5. Execuția bugetelor locale
2.6. Încheierea execuției bugetare locale
SECȚIUNEA III – INVESTIȚIILE PUBLICE, NECESITATEA LOR ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ
3.1. Investițiile publice locale, parte a bugetului local
3.2. Accesul autorităților administrativ-teritoriale la fondurile europene
3.3 Regionalizare și descentralizare – susținere pentru dezvoltarea locală
SECȚIUNEA IV – STUDIU DE CAZ: PROIECT DE INVESTIȚII ÎN CADRUL PRIMĂRIEI PANTELIMON
4.1. Prezentare generală a solicitantului
4.2. Proiect de investiție al primăriei Pantelimon cofinanțat din fonduri europene
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
LISTĂ ABREVIERI
AP – Acordul de parteneriat
CE – Comisia Europeană
ESI – Fonduri structurale și de investiții europene
EMFF – Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
FC – Fondul de Coeziune
FEADR – Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională
FSE – Fondul Social European
MO – Monitorul Oficial
TIC – Tehnologia informaților și comunicaților
UE – Uniunea Europeană
INTRODUCERE
În cadrul lucrării se abordează tema “Procesul bugetar în unitățile administrativ-teritoriale”, obiectul acestei lucrări fiind organizarea bugetului local în unitățile administrativ-teritoriale, implicațile investiților de interes public în dezvoltarea locală, precum și necesitatea cuprinderii acestora în bugetul local.
În prima secțiune a lucrării am prezentat o evoluție a bugetelor locale după anul 1989, caracteristicile, rolul și principiile bugetelor locale prevăzute în Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și faptul că bugetul local este o importantă componentă a bugetului național.
Secțiunea a II-a prezintă reglementările juridice privind procesul bugetar din România, caracteristicile acestuia, autonomia locală a unităților administrativ-teritoriale privind bugetul local și etapele acestuia: elaborarea proiectului de buget, aprobarea, executarea și încheierea execuției bugetare locale.
Secțiunea a III-a al lucrării tratează o scurtă prezentare a investițiilor publice atât de necesare în dezvoltarea locală, faptul că acestea sunt o componentă importantă a bugetului local și că o mare parte a resurselor necesare investițiilor publice pot fi acoperite din fondurile europene nerambursabile. De asemenea, o importanță deosebită o are și regionalizarea României pentru a se rezolva decalajul economic și social dintre regiunile României sau dintre regiunile româniei și regiunile UE. Acest lucru se poate realiza și prin investiții de capital care să diminueze diferențele economico-sociale ale regiunilor.
În secțiunea a IV-a am detaliat un proiect de investiție publică a primăriei orașului Pantelimon privind dezvoltarea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu rețea subterană, proiect cofinanțat din fonduri europene nerambursabile și fără de care această investiție nu ar fi putut avea loc datorită resurselor financiare limitate ale bugetului local.
SECȚIUNEA I – BUGETELE LOCALE ȘI PROCESUL BUGETAR
Evoluția bugetelor locale în România
Istoria modernă a finațelor publice a prins contur, în România, începând cu anul 1991, odată cu Legea nr. 69 privind Administrația Publică Locală care, practic a pus bazele organizării finanțelor locale, precizând atribuțiile și resursele unităților administrative. Premisa de la care s-a pornit a fost crearea unei descentralizări administrative pe fondul extinderii autonomiei locale. Lucrul acesta se putea realiza în condițiile existenței unor atribuții și responsabilități ale administrațiilor locale, precum și a resurselor necesare îndeplinirii acestora. În primii ani, acest proces s-a derulat foarte lent, datorită atât unor motive economice cât și datorită rațiunilor de natură politică. Astfel, gradul de autofinanțare al bugetelor locale a fost de 55,1% în anul 1993, de 58,8% în anul 1994 și de 65,2% în anul 1995, realizat pe seama veniturilor proprii și a sumelor defalcate din impozitul pe salarii1.
Începând cu anul 1998 prin introducerea Legii nr. 189, Legea Finanțelor Publice Locale, prima lege care a reglementat acest domeniu în România după anul 1989, s-au introdus noi prevederi, atât în ceea ce privește cadrul formal al procedurii bugetare, cât și în ceea ce privește competențele financiare ale unităților administrative teritoriale. Astfel, bugetele colectivităților locale urmau a se transforma în bugete pe programe a căror cheltuieli se acopereau pe baza veniturilor proprii. Spre deosebire de cele prevăzute inițial2 s-a acordat o cotă prestabilită3 din impozitul pe salarii colectat de la salariații din raza unității administrativ teritoriale respective. De asemenea, consiliile locale și județene aveau dreptul să stabiliească cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și bugetelor locale și să beneficieze și de alte sume defalcate din alte venituri ale bugetului de stat în afara impozitului pe salarii.
O altă noutate introdusă de acestă lege, o constituia crearea unui cadru legal, facil, referitor la împrumuturile pe care le pot contracta autoritățile administrației locale, stabilându-se care sunt instrumentele datoriei publice, codițiile care trebuiesc îndeplinite pentru a contracta un împrumut, precum și limita maximă a serviciului datoriei.
1 Date preluate din Anuarul statistic pe anii 1993 – 1995
2 Legea nr. 72/1996 privind finanțele publice publicată în MO nr. 152 din 17 iulie 1996
3 40% pentru bugetul unității administrative pe raza căreia se desfășoară activitatea, 10% la bugetul județului respectiv și 50% pentru municipiul București
Următorul pas a fost adoptarea Legii nr. 273/2006, privind Finanțele Publice Locale4 prin care s-a făcut un pas înainte în ceea ce privește creșterea gradului de autofinanțare al bugetelor locale prin trecerea unor cote majorate din impozitul pe venit în cadrul veniturilor proprii ale bugetelor locale.
În prezent România se află în plin proces de tranziție spre economia de piață, proces care este ilustrat de evoluția ponderii sectorului privat în produsul intern brut și de descentralizarea treptată a sistemului bugetar, sporirea rolului unităților administrativ-teritoriale. Chiar dacă rolul bugetelor locale în cadrul sistemului bugetar este relativ mic comparativ cu cel al bugetelor locale din alte state dezvoltate, el se află într-un proces de continuă creștere.
Structura sistemului bugetelor locale corespunde orientării spre economia de piață în condițiile existenței unei relații strânse cu begetul de stat. De asemenea, poate fi remarcat și gradul redus de autofinanțare a bugetelor, deoarece încă nu poate fi vorba de autonomie locală, reală, așa cum prevede Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală.
Caracteristicile și principiile bugetelor locale
Finanțele publice locale își au originea în autonomizarea unităților administrative teritoriale în administrarea comunităților respective. Organizarea distinctă a finanțelor locale, pe baza autonomiei lor financiare, permite degrevarea finanțelor centrale de o serie de cheltuieli, reducerea numărului și amploarei fluxurilor bănești între cele două niveluri structurale ale finanțelor publice, precum și o mai clară urmărire a modului cum sunt folosite fondurile constituite. Finanțele locale satisfac mai bine și mai eficient cerințele de utilități publice în teritoriu5. În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006, principala răspundere a autorităților administrației publice locale este aceea de a elabora și aproba bugetul local, la termenele stabilite de lege. Astfel, bugetul local constituie instrumentul de asigurare a autonomiei decizionale a autorităților publice locale, de valorificare eficientă a resurselor locale și de îmbunătățire a utilizării fondurilor locale.
Prin buget local se înțelege actul prin care sunt prevăzute și aprobate veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale pentru fiecare an. Bugetele locale reprezintă astfel, instrumente de planificare și de conducere a activității economico-financiare a
4 Legea nr. 273/2006, privind finanțele publice locale, publicată în MO, nr. 618 din 18 iulie 2006
5 G. Popeangă, Managementul finanțelor publice locale, Ed. Expert, București, 2002, pag. 110
acestor unități.
Structura bugetelor reflectă gradul de autonomie a administrației locale față de puterea centrală și legăturile existente între diferitele administrații teritoriale. De asemenea, bugetele locale reflectă fluxurile veniturilor și cheltuielilor pe destinații și de acoperire a deficitelor bugetare.
Bugetele locale îndeplinesc un rol complex, ce decurge din rolul general al bugetului de stat. Bugetul local îndeplinește rolul financiar de mobilizare a resurselor și de redistribuire a acestora pe plan local în funcție de sarcinile care revin fiecărei unități administrativ-teritoriale. Într-o stânsă legătură cu rolul său financiar se află rolul economic, realizându-se astfel o mai strânsă corelație între deciziile de efectuare a cheltuielilor publice și costul real al resurselor implicate. Deoarece administraților locale le revin o serie de sarcini economice (precum asigurarea iluminatului public sau organizarea transportului), se presupune că finanțarea utilităților administraților locale din resursele bugetelor locale asigură o gestionare mai eficientă a resurselor și elimină treptele birocratice. De asemenea, eficacitatea cheltuielilor este asociată cu posibilitatea modelării impozitelor, taxelor și contribuților cetățenilor și agenților economici, în funcție de avantajele de care beneficiază fiecare dintre aceștia de pe urma utilităților publice6.
Un rol important revine bugetului local din punct de vedere social-cultural prin cheltuielile efectuate cu învățământul, bugetele locale contribuind de asemenea, în mare măsură la finanțarea activităților culturale, dar și a celor de natură socială precum asigurarea locuințelor de tip social pentru personae cu venituri mici, acordarea asistenței sociale, asigurarea ordinii publice și a bunăstării publice.
Bugetul local mai poate îndeplini și un rol politic în măsura în care administrațiile locale beneficiază de autonomie legislativă. Stabilirea impozitelor și a contribuților locale fiind în sarcina organelor alese, ele pot constitui factori importanți de influențare a electoratului care are posibilitatea de a controla modul în care sunt cheltuiți banii publici pe plan local.
Rolul și modul de îndeplinire a prevederilor bugetare depind în mare măsură de relațiile existente între diferitele bugete locale și între acestea și bugetul central, deoarece fluxurile financiare și bănești ce se desfășoară între comunități, precum și modalitatea de echilibrare a acestora prin alocațiile primite de la bugetul de stat, fac să apară o serie de variabile care influențează activitatea economică și financiară în plan local.
6 G. Popeangă, op. cit., pag. 154
Bugetele locale presupun existența unui cadru adecvat de elaborare, adoptare și execuție, conturat în liniile sale generale prin formularea și reglementarea unor principii aplicabile proiectării și adminstrării lor. În cadrul Legii nr. 273/2006 sunt stipulate următoarele principii7:
Principiul universalității care presupune că veniturile și cheltuielile se includ în bugetul local în totalitate, în sume brute. De asemenea, veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donațiilor și sențare a electoratului care are posibilitatea de a controla modul în care sunt cheltuiți banii publici pe plan local.
Rolul și modul de îndeplinire a prevederilor bugetare depind în mare măsură de relațiile existente între diferitele bugete locale și între acestea și bugetul central, deoarece fluxurile financiare și bănești ce se desfășoară între comunități, precum și modalitatea de echilibrare a acestora prin alocațiile primite de la bugetul de stat, fac să apară o serie de variabile care influențează activitatea economică și financiară în plan local.
6 G. Popeangă, op. cit., pag. 154
Bugetele locale presupun existența unui cadru adecvat de elaborare, adoptare și execuție, conturat în liniile sale generale prin formularea și reglementarea unor principii aplicabile proiectării și adminstrării lor. În cadrul Legii nr. 273/2006 sunt stipulate următoarele principii7:
Principiul universalității care presupune că veniturile și cheltuielile se includ în bugetul local în totalitate, în sume brute. De asemenea, veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donațiilor și sponsorizărilor, deoarece acestea au stabilite destinații distincte. Respectarea acestui principiu permite cunoașterea și controlul sumelor exacte a veniturilor și cheltuielilor publice. Scopul urmărit este de a facilita controlul financiar, interzicând compensarea între cheltuieli și venituri proprii8. Un anumit venit bugetar nu se admite ca să fie afectat pentru finanțarea unor anumite cheltuieli, deoarece nu există un raport corespunzător între randamentul unui venit și necesarul de fonduri pentru finanțarea unei cheltuieli publice.
Principiul transparenței și publicității se referă la faptul că bugetul local trebuie să fie mediatizat prin mijloace de publicitate precum publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituției publice, sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale, prin dezbaterea publică a proiectului de buget local, și prin prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică. Potrivit acestui principiu bugetul este adus la cunoștința opiniei publice în scopul informării resursele și la destinația data banilor publici.
Principiul unității, potrivit căruia veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale. De asemenea, este interyis ca veniturile să fie reținute și utilizate în regim extrabugetar, și să se constituie fonduri publice locale în afara bugetelor locale, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Principiul unității monetare potrivit căruia toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională, în toate documentele bugetare, indiferent dacă inițial sau ulterior sunt exprimate într-o altă valută străină.
7 art. 7 – 18
8 E. C. Stoica, A. C. Stoica, Finațarea instituțiilor publice, suport de curs, Univ. ”Nicolae Titulescu”, pag. 60
X Jurisprudenta Principiul anualității presupune ca veniturile și cheltuielile bugetare să fie aprobate, în condițiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde unui exercițiu bugetar și toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul anului bugetar să aparțină exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv. Este principiul potrivit căruia perioada de timp pentru care se întocmește și în care se execută bugetul de stat este de un an.
Principiul specializării bugetare presupune că veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora. Respectarea acestui principiu prin clasificația bugetară presupune utilizarea creditelor bugetare numai în limita și cu destinația pentru care s-au aprobat.
Principiul echilibrului impune ca cheltuielile unui buget să se acopere integral din veniturile bugetului respectiv. Acest principiu reprezintă egalitatea dintre veniturile și cheltuielile publice, deficitul bugetar fiind apreciat ca fiind o sursă de inflație, generatoare de insolvabilitate deoarece se acoperă din emisiuni monetare suplimentare sau din împrumuturi garantate de stat9.
Principiul solidarității se referă la faptul că prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unităților administrativ-teritoriale, precum și a persoanelor fizice aflate în situație de extremă dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local.
Principiul autonomiei locale financiare prevede că unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritățile administrației publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuțiilor lor, pe baza și în limitele prevăzute de lege. De asemenea, autoritățile administrației publice locale au competența de a stabili nivelurilor impozitelor și taxelor locale, în condițiile legii. Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităților administrației publice locale în domeniul lor de competență.
Principiul proporționalității face legătura direct cu descentralizarea financiară, prin faptul că prevede ca resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale trebuie să fie proporționale cu responsabilitățile autorităților administrației publice locale stabilite prin lege.
9 F. Oprea, E. Cigu, Finanțe publice locale, Ed. C. H. Beck, București, 2013, pag. 150
Principiul consultării presupune ca autoritățile administrației publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale.
Respectarea principiilor menționate în practica financiară locală este de natură să asigure, de-a lungul procesului bugetar, raționalitatea administrării finanțelor publice ale colectivităților locale, creându-se premisele adecvate îndeplinirii unui rol active al acestora în dezvoltarea economico-socială10.
Bugetul local – componentă a sistemului bugetar
Sistemul bugetar al statului cuprinde ansamblul relațiilor și al formelor organizatorice prin care se asigură formarea, reparitzarea și utilizarea fondurilor bugetare11. Structura sistemului bugetar este determinată de ierarhizarea dreptului de decizie și a competenței de a stabilii nivelul impozitelor taxelor și altor contribuții a veniturilor bugetare, instituirea unui sistem unitar de stabilire a acestora la nivelul fiecărei verigi, precum și modalităților specifice de încasare a veniturilor și de alocare pe destinații a resurselor bugetare. Această ierarhizare, competențe și modalități sunt stabilite prin legi de organizare și funcționare pentru organele centrale și locale ale puterii si administrației de stat, completate sau modificate prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat și al bugetelor asigurărilor sociale de stat.
Evidențierea componentelor sistemului bugetar și a relațiilor acestuia oferă o importanță deosebită în vederea întregirii modului de funcționare a ansamblului și permite o reflectare elocventă a stratificării finanțelor publice din România.
Potrivit Legii privind finanțele publice, sistemului bugetar din România este alcătuit din12:
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului;
10 F. Oprea, E. Cigu, op. cit., pag. 151
11 I. Talpoș, Finanțele României, vol. 1, Editura Sedona, Timișoara, 1996, pag. 87
12 art. 1 alin. 2 din Legea nr 500/2002 privind finanțele publice publicată în MO nr. 597/13 august 2002
bugetele instituțiilor publice autonome;
bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz;
bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigura din fonduri publice;
bugetului fondurilor externe nerambursabile.
Art. 2 alin. 1 la punctul 38 se precizează că sistemul bugetar este sistemul unitar de bugete care cuprinde bugetele menționate mai sus și bugetele locale. Bugetul local reprezintă o componentă distinctă și autonomă în cadrul bugetului consolidate, care are o serie de raporturi cu bugetul administrației de stat.
Bugetul local reprezintă bugetul unităților administrativ-teritoriale. Bugetele locale sunt incluse în structura bugetului public național, dar se elaborează, se adoptă și se execută de către fiecare entitate administrativ-teritorială, având venituri și cheltuieli proprii.
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale reglementează elaborarea, aprobarea și executarea următoarelor bugete13:
bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București;
bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale;
bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
bugetul împrumuturilor externe și interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și a altor costuri se asigură din bugetele locale și care provin din: împrumuturi externe contractate de stat și subîmprumutate autorităților administrației publice locale și/sau agenților economici și serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi contractate de autoritățile administrației publice locale și garantate de stat; împrumuturi externe și/sau interne contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale;
bugetul fondurilor externe nerambursabile.
13 art. 1 alin 2
Bugetele locale în calitate de parte principală a finațelor locale reflectă cerințele de resurse financiare pentru acțiunile social-culturale, economice, servicii publice și dezvoltarea din competența administrației publice și modul de gestionare a resurselor financiare din cursul exercițiului financiar.
Veniturile și cheltuielile bugetelor prevăzute anterior, cumulate la nivelul unității administrativ-teritoriale, alcătuiesc bugetul general al acestora care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public, în anul respectiv, în unitatea administrativ-teritorială și starea de echilibru sau dezechilibru.
Veniturile bugetare locale se constituie din:
venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;
donații și sponsorizări;
sume primite de la UE și/sau alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări.
Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea, evaluarea și inventarierea materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor. Donațiile și sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri și cheltuieli numai după încasarea lor.
În structura bugetelor locale există două secțiuni atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, acestea sunt secțiunea de funcționare și cea de dezvoltare. Conform Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, secțiunea de funcționare este partea de bază, obligatorie, a bugetelor locale (cu excepția bugetelor fondurilor externe nerambursabile și a bugetelor împrumuturilor externe și interne), care cuprinde veniturile necesare finanțării cheltuielilor curente pentru realizarea competențelor stabilite prin lege, precum și cheltuielile curente respective, în timp ce secțiunea de dezvoltare este partea complementară a bugetelor locale (cu excepția bugetelor fondurilor externe nerambursabile), care cuprinde veniturile și cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local, după caz.
SECȚIUNEA II – ORGANIZAREA BUGETARĂ LA UNITĂȚILE ADMINISTRATIV – TERITORIALE
2.1. Reglementări juridice privind procesul bugetar în Romania
Procesul bugetar la nivelul unităților administrativ-teritoriale este conținut, în sens juridic, de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. Practica bugetară, consemnează, pornind de la actele normative specifice, termenul de proces bugetar ca fiind un ansamblu de acțiuni și activități din domeniu, care se derulează cu o anumită succesiune prestabilită. Bugetul local este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate, în fiecare an, veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale.
În cadrul Legii nr. 273/2006, regăsim definirea sistemului bugetar local, ca fiind etapele consecutive de elaborare, aprobare, executare, control și raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuție a acestuia14. Această lege stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale.
Bugetul reprezintă un document previzional, deoarece cuantifică nivelul cheltuielilor ce se vor efectua în viitor, precum și mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziția statului. În România sistemul bugetar este structurat, în funcție de împărțirea administrativ-teritorială și cuprinde bugetul administrației centrale de stat15 și bugetele locale ale județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, la care se adaugă bugetul asigurărilor sociale de stat. Bugetul general al unității administrativ-teritoriale este alcătuit din total veniturilor și cheltuielilor, incluzându-se și celelalte venituri și cheltuieli evidențiate în afara bugetului local. Bugetele locale se regăsesc la nivelul județelor, orașelor, municipiilor, comunelor, al Municipiului București și al sectoarelor acestuia.
Derularea procesului bugetar local este strans legată de cea a procesului bugetar al bugetului de stat. Autoritățile administrației publice locale, cu responsabilități în elaborarea și aprobarea bugetelor locale, se împart în două categorii:
autorități deliberative, adică autorități ale administrației publice locale, precum consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București;
14 art. 2 alin.1 pct. 45
15 denumit de Constituție din 1991 bugetul de stat
autorități executive, precum primarii, primarii de sectoare și primarul general al municipiului București.
Autoritățile executive sunt și ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, alături de președinții consiliilor județene. Competențele și responsabilitățile autorităților administrației publice locale, precum și a președinților consiliilor județene sunt următoarele16:
elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termenele și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege;
stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a oricăror alte venituri ale unităților administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condițiile legii;
urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;
stabilirea și urmărirea modului de prestare a activităților din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici specializați ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităților locale;
administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale;
contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea;
garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență;
stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;
elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectiva a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
16 art. 20 alin 1din Legea nr. 273/2006
îndeplinirea și a altor atribuții, competente și responsabilități prevăzute de dispozițiile legale.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităților administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor municipiului București și președinții consiliilor județene17, care au rolul de a repartiza creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, și de a aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.
Deosebit de inportantă pentru utilizarea eficientă a resurselor bugetare este elaborarea proiectului de buget în raport cu rezultatele obținute în domeniile economico-sociale finanțate de la buget. Procedura de elaborare a bugetelor locale ia mai întâi în considerare prevederile politicilor bugetar-financiare, cadrul juridic care stă la baza procesului bugetar ce conferă autorităților administrativ-teritoriale o autonomie financiară și respectiv, dreptul de a-și elabora bugetul anual propriu în limita resurselor financiare și pe baza propriilor prevederi și hotărâri legale18.
2.2. Caracteristicile procesului bugetar local
Sistemul bugetar din România este reprezentat de un sistem unitar de bugete fiind structurat în bugetul administrației centrale de stat și bugetul administrației locale. Procesul bugetar local se deosebește de procesul bugetar central prin aceea că procesul bugetar local are la bază autonomia locală. Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă pentru comunitățile locale de a reglementa și administra în cadrul legii, sub propria lor răspundere și în favoarea colectivității locale o parte importantă din treburile publice. Astfel, se poate spune că autonomia locală presupune asigurarea resurselor financiare necesare autorităților administrației, instituților și serviciilor de interes local. Resursele sunt corelate corespunzător competențelor conferite prin lege unităților administrației publice locale. Trecerea de către Guvern la administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activități, precum și a unor cheltuieli publice noi, se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora. Deși se deosebește
17 art. 21 alin. 2 din Legea nr. 273/2006
18T. Moșeanu, M. Vuță, E. Câmpeanu, Buget și trezorerie publică, Ed. Univeristară, 2008, pag. 39
de procesul bugetar central, procesul bugetar local se desfășoară în strânsă legătură cu acesta deoarece unitățile administrativ-teritoriale nu X
Jurisprudenta
au puterea financiară de a acoperi din veniturile locale, cheltuielile pentru furnizarea servicilor publice locale, fiind necesare cote defalcate, sume defalcate și transferuri de la bugetul de stat.
Sub aspectul conținutului, procesul bugetar la nivelul unităților administrativ-teritoriale, reprezintă ansamblul acțiunilor și măsurilor întreprinse de instituțiile competente în scopul concretizării politicii financiare aplicate de autoritățile publice locale.
Procesul bugetar local are:
caracter decizional, deoarece constă în alocarea unor resurse limitate în raport cu nevoile societății de bunuri și servicii publice;
caracter democratic, pentru că pe parcursul derulării etapelor procesului bugetar se manifestă atât atributele statului de drept între care cel al separației puterilor în stat, cât și posibilitatea impunerii intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de cetățeni care dețin majoritatea politica de decizie;
caracter preponderent politic, deoarece opțiunea pentru un anumit tip de politică economică, în general, de politică financiară și monetară, în special, toate reflectate în coținutul bugetului, reprezintă un act de decizie politică al forțelor majoritare;
caracter de continuitate, deoarece etapele sunt stabilite prin lege, în baza unor principii, cu precizarea termenelor concrete de derulare și finalizare.
Procesul bugetar local va avea drept rezultat elaborarea politicii financiare a autorităților locale pentru o anumită perioadă. Un management adecvat al procesului bugetar va avea drept consecință o politică financiară locală fundamentală, capabilă să raspundă cerintelor colectivității.
2.3. Elaborarea proiectelor de bugete locale
Una dintre condițiile administrației publice locale o reprezintă existența unui buget propriu, ca o certitudine a independenței totale sau parțiale, a finanțării proprii19. În procesul de elaborare a bugetelor locale sunt antrenate toate organele locale cu atribuții pe linia finanțelor publice locale: ordonatorii de credite, direcțiile generale ale finanțelor publice și consiliile locale.
19 N. Popescu, Finanțe publice, Editura Economică, 2004, pag 71
Ministerul Finanțelor Publice transmite Direcțiilor generale ale finanțelor publice, consiliilor județene precum și Consiliului General al Municipiului București, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care reflectă estimările economice ce vor sta la baza previzionării veniturilor și cheltuielilor ce vor fi cuprinse în bugetul local și poate cuprinde creșterea economică prognozată la nivel național, precum inflația și indicele mediu al prețurilor de consum.
Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite de la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, elaborează și depun la Direcțiile generale ale finanțelor publice, până la data de 1 iulie a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate și anexele la acestea pentru anul bugetar următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și municipiului București la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an20.
Această etapă susține înfăptuirea autonomiei locale a autorităților publice în elaborarea proiectelor de buget local, prin fundamentarea veniturilor și cheltuielilor locale.
După publicarea în MO a Legii bugetului de stat, la 5 zile de la publicare, Ministerul Finanțelor Publice comunică Direcțiilor generale ale finanțelor publice, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile aprobate. Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, repartizează pe unități administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la transmitere, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile, pentru a se definitiva proiectele bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. Pe baza veniturilor proprii și a sumelor care au fost repartizate, în termen de 15 zile ordonatorii principali de credite definitivează proiectul bugetului local, proiect care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale. Cetățenii pot contesta proiecul de buget, termenul de contestare fiind de 15 zile de la data afișării sau publicării.
Implicarea cetățenilor unităților administrativ-teritoriale, care pot depune contestații privind proiectul de buget, respectă pe de o parte principiul transparenței, dar mai ales constituie un element reprezentativ de concretizare a autonomie locale21. În termen de 5
20 art. 38 din Legea nr. 273/2006
21 F. Oprea, E. Cigu, op. cit., pag 153
zile de la expirarea termenului pentru contestație, proiectul bugetului local, însoțit de raportul principal al ordonatorului principal de credite și de contestațiile depuse de către cetățeni, este transmis spre aprobare autorității deliberative. Acestea, în termen de 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget local se pronunță asupra contestațiilor și apoi adoptă proiectul bugetului local. Proiectul trebuie să fie divizat pe capitole, subcapitole, articole, alineate și anexe.
2.4. Aprobarea proiectului de buget local
Proiectele de buget se aprobă de autoritățile deliberative în termen de maximum 45 de zile de la data publicării Legii bugetului de stat în MO. În cazul în care proiectele bugetelor locale nu sunt aprobate în termenul prevăzut, Direcțiile generale ale finanțelor publice pot dispune sistarea alimentarii cu cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și cu transferuri consolidabile, până când autoritățile deliberative aprobă bugetul local. Dacă această situație se întâmplă, din bugetele locale se pot efectua plăți numai în limita celorlalte venituri încasate.
Ordonatorii princiali de credite au obligația să transmită Direcțiilor generale ale finanțelor publice, bugetele locale aprobate în termen de 5 zile de la aprobarea acestora. Direcțiile generale ale finațelor publice, în termen de 10 zile, întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor Publice bugetele centralizate pe structura clasificației bugetare22.
Fundamentarea proiectelor bugetelor publice locale evidențiază gradul de autonomie decizională pe care îl dețin autoritățile publice locale23. Astfel, se au în vedere politicile fiscale și bugetare, naționale sau locale; prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali pentru anul pentru care se elaborează bugetul; prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate; politicile și strategiile locale; programele de dezvoltare economico-socială în prespectivă ale unității administrativ-teritoriale, în legătură cu cu politicile de dezvoltare la nivel național, regional sau județean24.
Aprobarea bugetului local este prevăzută și în Legea nr. 215/200125. Astfel, primarul care exercită funcția de ordonator principal de credite, întocmește proiectul
22 art. 39 alin. 8 din Legea nr. 273/2006
23 F. Oprea, E. Cigu, op. cit., pag 154
24 E. C. Stoica, A. C. Stoica,op. cit., pag. 80
25 Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală publicată în MO nr. 204/23 aprilie 2001
bugetului local și îl supune spre aprobare consiliului local. Acesta aprobă, bugetul local, iar
dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două ședințe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în MO.
2.5. Execuția bugetelor locale
Execuția bugetului local poate fi definit ca o etapă decisivă a procesului bugetar, care exprimă ansamblul operațiunilor de încasare a tuturor impozitelor și taxelor locale și de efectuare a a plăților pentru realizarea cheltuielilor26. Responsabilitatea asupra execuției bugetului local revine ordonatorului principal de credite, preocuparea principală a acestora fiind orientată spre a asigura realizarea veniturilor la nivelul aprobat și efectuarea cheltuielilor în limitele și pentru destinațiile aprobate.
Potrivit art. 49 din Legea nr. 273/2006, execuția bugetelor locale trebuie să respecte următoarele principii:
creditele bugetare care sunt aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar;
cheltuielile de personal aprobate nu pot fi mărite prin virări de credite bugetare;
virările de credite bugetare de la un capitol la altul al clasificației bugetare și de la un program la altul sunt aprobate de autoritățile deliberative, în baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite. Acestea se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor;
virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar (care nu contravin dispozițiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare), sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, atât pentru bugetul propriu cât și pentru bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate. Virările se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor;
propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, capitolul și subdiviziunea clasificației bugetare, a programului de la care se disponibilizează, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare și a programului la care se suplimentează prevederile bugetare;
autoritățile administrativ-teritoriale pot prevedea și aproba vărsăminte din secțiunea
26 F. Oprea, E. Cigu, op. cit., pag 167
de funcționare în cea de dezvoltare, numai dacă sunt asigurate integral veniturile ce sunt programate pentru acoperirea cheltuielilor din secțiunea de funcționare;
dacă secțiunea de funcționare este în deficit în cursul anului, bugetul local se poate rectifica prin reducerea sumelor reprezentând vărsăminte din secțiunea de funcționare în cea de dezvoltare. Sumele ce vor fi realocate nu trebuie să facă obiectul unor angajamente legale. Dacă aceste sume sunt mai mari decât sumele aprobate prin rectificarea bugetară, sumele în plus se restituie secțiunii de funcționare.
În procesul execuției bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele etape: angajament, lichidare, ordonanțare și plată.
Angajarea cheltuielilor publice locale este considerată cea mai importantă etapă, deoarece în cadrul ei se determină volumul de resurse care va fi angajat pentru finanțarea cheltuielilor. Angajarea se concretizează printr-un act în baza căruia, o entitate își asumă obligația de a plăti o sumă de bani de bani către o altă persoană fizică sau juridică, în condițiile prevăzute de lege. Regula principală este aceea că nici o cheltuială nu se va angaja peste limita creditelor bugetare aprobate.
Lichidarea cheltuielilor publice locale este faza în care se constată existența faptică a livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii și se determină nivelul obligației bănești față de furnizorul de bunuri sau servicii. Acest dublu rol a dezvoltat un sistem de documente justificative care îmbracă diferite forme, de la proces verbal de recepție la facturi fiscale.
Ordonanțarea cheltuielilor publice locale constă în emiterea unui document prin care se va efectua plata unei sume de bani pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. În cadrul acestei etape se exercită controlul financiar preventiv pentru verificarea legalității și regularității operațiunilor efectuate pe seama fondurilor publice.
Plata serviciilor publice locale reprezintă ultima etapă și constă în stingerea obligațiilor față de terți prin operarea viramentelor din contul de disponibilități al bugetului local. Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură de către trezoreriile operative teritoriale pe baza deschiderilor de credite de către ordonatorii principali de credite, ocazie cu care se verifică încadrarea în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinației stabilite în aport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior și respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Efectuarea plăților de casă se face numai dacă la baza acestora stau documente justificative care să confirme primirea mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, plata salariilor si a altor drepturi bănesti, plata obligațiilor bugetare – facturi, recepții, state de plată, ordin de plată, etc. și care sunt prezentate trezoreriei înainte de ordonarea plății.
Cheltuielile unităților administrativ-teritoriale se fac în limita creditelor bugetare aprobate și a destinației stabilite.
Execuția veniturilor bugetelor locale reprezintă o parte importantă a execuției bugetare deoarece în acest context se asigură lichiditățile necesare finanțării cheltuielilor publice locale aprobate. Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al fiecărei primării, consiliu județean și cuprinde 4 etape succesive și anume: așezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere și perceperea propriu-zisă a venitului (impozitului, taxei).
Așezarea impozitului, reprezintă identificarea și dimensionarea (stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică și care este supusă impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit.
Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoană fizică și juridică în funcție de mărimea (volumul) materiei impozabile, de cotele de impozit și alte condiții prevăzută de actul normativ care reglementează fiecare impozit în parte.
Emiterea titlului de percepere a impozitului, operațiune prin care se înscriu într-un document (dispoziție) în baza căruia se autorizează perceperea impozitului ca venit și care reprezintă titlul executoriu de încasare prin procedurile specifice executării silite, în cazul în care contribuabilul nu își achită din proprie inițiativă obligația față de buget.
Perceperea impozitului ce constă în încasarea efectivă a acestuia în cuantumul si termenele stabilite, operațiune prin care se sting obligațiile fiecărui contribuabil față de buget, încasarea realizându-se de către unitățile trezoreriei statului.
Execuția veniturilor bugetelor locale reprezintă activitatea cea mai complexă deoarece, în funcție de volumul veniturilor încasate se pot efectua cheltuieli, chiar dacă acestea sunt menționate expres în bugetul local. Din acest motiv este foarte important ca veniturile să fie corect dimensionate, dar mai ales operativ încasate, utilizându-se toate metodele legale în această operațiune. Modernizarea execuției bugetare impune utilizarea tehnologiilor informatice, fiind creat Sistemul Electronic Național ca sistem informatic de utilitate publică. În anul 2008 s-a creat Ghișeul virtual de plăți27 prin intermediul căruia se pot efectua plăți electronice cu cardul de către persoanele fizice și juridice către autoritățile administrației centrale și locale.
27 portal disponibil pe adresa de internet www.ghiseul.ro
2.6. Încheierea execuției bugetare locale
Încheierea execuției bugetare se face la data de 31 decembrie a fiecărui an. Veniturile care nu au fost încasate și cheltuielile care au fost angajate, lichidate și ordonanțate conform prevederilor bugetare dar care nu a fost plătite până la data de 31 decembrie se vor încasa sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului pe anul care urmează. De asemenea, creditele bugetare care nu au fost utilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
Disponibilitățile care sunt din fondurile externe nerambursabile și cele care sunt din fondurile publice destinate cofinanțării contribuției financiare a CE, dacă au rămas în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeași destinație. Aceste fonduri se utilizează în condițiile prevederilor legale și potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.
Excedentul anual al bugetului local rezultat la încheierea exercițiului bugetar după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și a transferurilor din bugetul de stat sau din alte bugete, precum și după achitarea plăților restante, se reportează în exercițiul financiar următor și se utilizează, în baza hotărârilor autorităților deliberative, astfel28:
pot fi sursă de finanțare pentru cheltuielile secțiunii de dezvoltare;
se pot acoperi temporar golurile de casă provenite din decalajele între veniturile și cheltuielile secțiunilor de funcționare și dezvoltare în anul curent;
se pot folosi pentru acoperirea definitivă a eventualelor deficite ale secțiunilor de funcționare și dezvoltare.
28 art. 58 din Legea nr. 273/2006
SECȚIUNEA III INVESTIȚIILE PUBLICE, NECESITATEA LOR ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ
3.1. Investițiile publice locale, parte a bugetului local
Investiția de capital reprezintă efortul financiar actual făcut pentru un viitor mai bun, creat prin dezvoltare și modernizare. Investițiile de capital au loc în economia reală precum și în domeniile social-culturale, constituind, suportul material al creșterii economice și al dezvoltării activităților social-culturale în orice țară din lume. Prin investiții de capital trebuie să se înțeleagă nu numai construcția de noi obiective, ci și modernizarea celor existente, având caracter novator deoarece ele aduc întotdeauna schimbarea situației existente sau apariția altor elemente decât cele cunoscute anterior.
Conform Legii nr. 273/2006, privind finanțele publice locale, cheltuielile de capital sunt cheltuieli de dezvoltare29, necesare retehnologizări sistemului productiv, dezvoltării serviciilor publice, a infrastructurii (drumuri, căi ferate) sau a bazei materiale a învățământului, știintei și culturi.
Ordonatorii principali de credite întocmnesc programului de investiții publice al fiecărei unități administrativ-teritoriale. Programul de investiții publice cuprinde cheltuielile pentru investiții publice și alte cheltuieli de investiții finanțate din fonduri publice locale. Acesta face parte din proiectul de buget, la secțiunea de dezvoltare, ca anexă la bugetul inițial și, respectiv, rectificat, buget care se aprobă de autoritățile deliberative.
Pot fi cuprinse în programul de investiții publice numai acele obiective de investiții pentru care sunt asigurate integral surse de finanțare prin proiectul de buget multiannual.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiții publice pe clasificația funcțională. Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiții sunt prezentate informații financiare și nefinanciare.
Informațiile financiare cuprind:
valoarea totală a proiectului;
creditele de angajament;
creditele bugetare;
graficul de finanțare, pe surse și ani, corelat cu graficul de execuție;
analiza cost-beneficiu, care va fi realizată și în cazul obiectivelor în derulare;
29 art.2 alin 5
costurile de funcționare și de întreținere după punerea în funcțiune.
Informațiile nefinanciare se referă la:
strategia în domeniul investițiilor. Aceasta va cuprinde în mod obligatoriu prioritățile investiționale, precum și legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiză care determină introducerea în programul de investiții a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare;
descrierea proiectului;
stadiul fizic al obiectivelor.
Obiectivele de investiții și cheltuielile asimilate investițiilor se cuprind în programele de investiții anuale ca anexe la buget, condiția fiind ca în prealabil, documentațiile tehnico-economice și notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investițiilor, au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale.
Ordonatorii principali de credite sunt cei care stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiții. Sumele sunt înscrise în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinație, asigurându-se totodată realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.
În programele de investiții se nominalizează obiectivele de investiții grupate pe:
investiții în continuare;
investiții noi;
alte cheltuieli de investiții, pe categorii de investiții.
Alte cheltuieli de investiții cuprind următoarele categorii de investiții:
achiziții de imobile;
dotări independente;
cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor sau a altor studii aferente obiectivelor de investiții;
cheltuieli de expertiză, proiectare și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale (de ex. cutremure, inundații, alunecări, prăbușiri și tasări de teren, incendii, accidente tehnice), dar și cheltuielile legate de realizarea acestor investiții;
lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanță, asistență tehnică, precum și alte cheltuieli asimilate investițiilor.
Aceste alte cheltuieli de investiții se detaliază într-o anexă distinctă de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare. Nota de fundamentare va care cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții, și se aprobă de autoritățile deliberative odată cu bugetul local.
Investițiile noi, a căror finanțare se asigură integral sau în completare din bugetele locale, precum și investițiile finanțate din împrumuturi interne și externe, contractate direct sau garantate de autoritățile administrației publice locale, se înscriu în documentații tehnico-economice care se aprobă de către autoritățile deliberative.
Investiții noi, care se finanțează din împrumuturi externe și, în completare, din transferuri de la bugetul de stat și din alte surse, precum și ale celor finanțate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se înscriu în documentații tehnico-economice care se aprobă de Guvern.
Pentru investițiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamități naturale, documentațiile tehnico-economice, precum și notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiții cuprinse în poziția globală alte cheltuieli de investiții, elaborate și avizate potrivit dispozițiilor legale, se aprobă de ordonatorii principali de credite, cu informarea imediată a autorităților deliberative30.
Ordonatorii principali de credite, sunt obligați să actualizeaze și să aprobe valoarea fiecărui obiectiv de investiții nou sau în continuare, indiferent de sursele de finanțare ori de competența de aprobare a acestora, asta în funcție de evoluția indicilor de prețuri.
Toate angajamentele legale care au ca rezultat o cheltuială pentru investiții publice și alte cheltuieli asimilate investițiilor, cofinanțate din surse externe, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanțare.
De asemenea, ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate investițiilor, dar și de realizarea obiectivelor de investiții incluse în programele de investiții.
30 art. 44 alin. 3 din Legea nr. 273/2006
3.2. Accesul autorităților administrativ-teritoriale la fondurile europene
Odată cu integrarea în UE, principala sursa de finanțare a proiectelor de investiții a reprezentat-o fondurile europene, autoritățile administrativ-teritoriale fiind printre principalii beneficiari ai acestor fonduri. Dimensiunea economico-financiară a serviciilor comunitare de utilități publice și rolul lor în menținerea și evitarea excluziunii sociale reclamă și îndreptățește accesul acestui domeniu de activitate la fondurile comunitare nerambursabile al căror obiectiv este, tocmai, armonizarea economico-socială cu standardele UE și reducerea disparităților economice și sociale existente între diversele regiuni ale Europei.
Creșterea capacității de absorbție și de atragere a fondurilor de investiții este legată de capacitatea României și a autorităților administrativ-teritoriale de a pregăti proiecte de investiții publice, ca număr și calitate, acceptabile pentru entitățile finanțatoare și de a implementa programe de investiții în conformitate cu planurile de acțiune adoptate.
Responsabilitățile pentru planificarea, fundamentarea, promovarea, aprobarea și implementarea lucrărilor din infrastructura tehnico-edilitară a localităților aferentă serviciilor comunitare de utilități publice revin, potrivit legislației în vigoare, autorităților administrației publice locale.
Asistența financiară primită de la UE operează pe baza următoarelor principii-cheie:
programarea este principiul care implică diagnosticarea situației existente, formularea unei strategii multianuale integrate și coerente și definirea de obiective concrete și fezabile;
subsidiaritatea este principiul de bază a funcționării UE și face referire la faptul că o autoritate superioară nu trebuie și nu poate prelua activitățile unei autorități inferioare, atât timp cât aceasta poate să atingă scopul în mod eficient;
concentrarea resurselor este principiul care asigură direcționarea celei mai mari părți a resurselor financiare pe câteva obiective prioritare către regiunile cu cele mai critice situații economice și către grupurile sociale cele mai dezavantajate;
adiționalitatea este principiul care implică faptul că asistența furnizată de UE este complementară celei asigurate de un stat membru;
parteneriatul este un principiu-cheie care implică cooperarea strânsă între CE și autoritățile corespunzătoare, naționale, regionale sau locale, inclusiv parteneri economici și sociali.
Accesarea fondurilor europene presupune asigurarea unei cofinanțări din partea aplicanților, astfel încât în cazul autorităților administrativ-teritoriale este de așteptat ca resursele de care dispun la bugetele locale sa le influențeze capacitatea de accesare a fondurilor. Printre factorii care influențează absorbția fondurilor europene de către acestea, se pot menționa: capacitatea bugetară a localității; nivelul informării despre fondurile europene; experiența în accesarea altor fonduri europene; factorul politic; accesul la mijloace de comunicare; personal specializat în accesarea fondurilor europene sau parteneriatele cu alte instituții. Resursele umane de care dispun autoritățile administrativ-teritoriale reprezintă fără îndoială un element cheie determinant atât pentru capacitatea acestora de a elabora și pregăti proiecte, cât și pentru capacitatea de a le gestiona în faza de implementare.
Pentru perioada 2007 – 2013 a fost elaborat ”Cadrul Strategic Național de Referință”, cadru ce face legătura între prioritățile naționale de dezvoltare și prioritățile la nivel european. Acest cadru s-a implementat prin 7 programe operaționale, respectiv: Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice, Programul Operațional de Transport, Programul Operațional de Mediu, Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Asistență Tehnică.
Astfel, prin alocările din fondurile europene s-au făcut investiții publice în perioada 2007–2013 în utilități (alimentări cu apă și stații pentru tratarea apelor reziduale, canalizări, alimentări cu gaze și energie electrică și sisteme de telecomunicație), transport (drumuri, autostrăzi, parcări, poduri, tunele, aeroporturi, porturi maritime, sisteme de semnalizări, traffic, străzi etc.), învățământ (școli, universități, colegii, credite pentru studii), clădiri (clădiri ale autorităților publice, clădiri de locuințe, școli, spitale, biblioteci, etc.) sau echipamente (computere, vehicule, birouri, echipamente medicale etc.).
Pentru perioada 2014 – 202031, Acordul de parteneriat (AP), aprobat de CE la data de 06.08.2014 include cinci fonduri structurale și de investiții europene (fonduri ESI):
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);
31 www.fonduri-structurale.ro
Fondul de Coeziune (FC);
Fondul Social European (FSE);
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (EMFF).
Provocările și prioritățile vizate de către AP sunt32:
consolidarea sustenabilității operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale prin promovarea competitivității și a dezvoltării locale;
dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ocupării a forței de muncă și a numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind soluții pentru provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;
spoririea accesibilității regiunilor și a atractivității acestora pentru investitori prin dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor;
încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a adaptării la schimbările climatice;
consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei reforme orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță.
Din fodurile structurale și de investiții europene sunt finațate următoarele programe:
Programul Operațional Capital Uman
Programul Operațional Capacitate Administrativă
Programul Operațional Asistență Tehnică
Programul Operațional Competitivitate
Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate
Programul Operațional Infrastructura Mare
Programul Național de Dezvoltare Rurală
Programul Operațional Regional
Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime
32 www.fonduri-structurale.ro
Aceste fonduri sunt esențiale pentru capacitatea României pentru a face față provocărilor în materie de dezvoltare pe termen mediu și lung. Fondurile mobilizează finanțări publice și private suplimentare destinate creșterii și creării de locuri de muncă și vor reduce decalajele regionale și sociale existente în România. Investițiile vor fi direcționate către stimularea activităților de inovare și a competitivității întreprinderilor pentru sporirea valorii adăugate a acestora, stimularea creșterii și creării de locuri de muncă și îmbunătățirea performanței sistemului de cercetare și inovare, inclusiv a calității învățământului superior, a cooperării cu sectorul de afaceri și a investițiilor private. În ceea ce privește potențialul agricol, în prezent extrem de concentrat pe activități cu valoare adăugată mică, este de așteptat ca România să își dezvolte și să își sporească acest potential în paralel cu sprijinirea procesului de restructurare a exploatațiilor agricole și cu asigurarea forței de muncă necesare din alte sectoare competitive.
Investițiile în capitalul uman și susținerea accesului populației pe piața muncii, precum și a îmbunătățirii competențelor acesteia va reprezenta una din principalele priorități ale României, cu accent pe aspectele evidențiate în recomandările specifice țării. Un accent puternic este plasat pe combaterea șomajului în rândul tinerilor. Fondurile vor finanța inițiative și soluții destinate îmbunătățirii sistemelor de educație și formare, pentru a asigura o mai bună corespondență între competențele forței de muncă și necesitățile pieței, în special în ceea ce privește învățământul terțiar și cel vocational. Se va pune totodată accentul pe educația și îngrijirea copiilor de vârstă fragedă, pe învățământul primar și secundar, mai ales la nivelul comunităților defavorizate sau marginalizate, printre care minoritatea rromă.
Sectorul sănătății va beneficia la rândul său de un sprijin puternic, sunt vizate comunitățile defavorizate și se va promova o alternativă la spitale, printre care unitățile de îngrijire medicală primară și ambulatorie sau serviciile de e-sănătate. Totodată, vor beneficia de sprijin din aceste fonduri eforturile României de a trece de la structuri instituționalizate la soluții plasate sub responsabilitatea comunității pentru copii, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități.
ESI va sprijini, de asemenea, eforturile României de a îmbunătăți calitatea administrației publice naționale prin reforme structural și asigurând sprijin adaptat instituțiilor publice cheie, plecând de la planurile de acțiune elaborate cu sprijinul Băncii Mondiale.
Investițiile în aceste domenii vor fi benefice pentru sprijinirea României în sensul ca aceasta să răspundă priorităților strategiei Europa 2020 și recomandărilor specifice țării, precum și reformelor de politică aferente din sectoarele educației, ocupării forței de muncă, incluziunii sociale și administrației publice.
O parte din fondurile ESI va fi alocată extinderii și modernizării infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va trasa rețeaua existentă până în anul 2030. În paralel, vor fi continuate investițiile în sectorul de mediu în ceea ce privește deșeurile, apa și apa uzată, în sensul conformării la cerințele de mediu.
Pentru zonele rurale ale României, finanțările europene vor promova creșterea competitivității și a inovării în sectorul agroalimentar, precum a valorii adăugate a produselor. În vederea dezvoltării sau a restructurăriia propriilor întreprinderi, agricultorii vor beneficia de asistență. Astfel, diversificarea activităților economice va reduce dependența excesivă de agricultură existentă în prezent și va îmbunătăți perspectivele creării de locuri de muncă în zonele rurale. Aceasta va fi corelată cu o gestionare atentă a resurselor naturale, centrată pe conservarea bogatei biodiversități naturale a României și pe promovarea gestionării durabile a terenurilor agricole și forestiere. Sărăcia din mediul rural va fi combătută prin investiții destinate modernizării infrastructurii de bază și ameliorării accesului la servicii, în vederea îmbunătățirii calității vieții în comunitățile rurale și creării precondițiilor pentru dezvoltare locală.
În ceea ce privește sectorul pescuitului și acvaculturii din România, EMFF va contribui la sprijinirea obiectivelor în materie de dezvoltare durabilă din cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. În vederea atingerii acestor obiective, investițiile vor fi direcționate către proiecte care limitează impactul pescuitului asupra mediului marin, alături de noi forme de venit, și care diversifică și conferă valoare adăugată produselor din sectorul pescuitului și acvaculturii.
În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ 22,4 miliarde euro în cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune), la care se adaugă încă 106 milioane euro din inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică din FSE). Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale vor fi suplimentate cu 8 miliarde euro din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Alocarea pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) se ridică la aproximativ 168 milioane euro33.
33 www.fonduri-structurale.ro
3.3. Regionalizare și descentralizare – susținere pentru dezvoltarea locală
România trebuie să rezolve un important decalaj pe care îl are față de Europa, pentru a aduce serviciile administrative și deciziile mai aproape de cetățeni și pentru a folosi mai judicios resursele existente34.
Obiectivele demarării procesului de regionalizare și continuării procesului de descentralizare administrativă și financiară sunt:
reorganizarea administrativ-teritorială prin crearea cadrului instituțional pentru funcționarea regiunilor administrativ-teritoriale;
continuarea reformei în administrația publică, cu accent pe creșterea autonomiei colectivităților locale, prin declanșarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarității.
Descentralizarea regională are misiunea de a spori legalitatea și eficiența autorităților publice în proiectarea și îndeplinirea unor obiective strategice la nivel regional, în plan economic, social, cultural, cu efect de durată asupra modernizării societății românești.
Constituirea regiunilor și descentralizarea regională vor contribui la:
reducerea dezechilibrelor regionale care există, prin stimularea dezvoltării echilibrate și recuperarea întârzierilor în dezvoltarea economică și socială a zonelor mai puțin dezvoltate, ca urmare a unor condiții istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum și preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor; aceasta se va realiza prin stimularea inițiativelor și prin valorificarea resurselor locale și regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile și al dezvoltării culturale a acestora.
Principiile pe baza cărora se desfășoară procesul de regionalizare-descentralizare sunt următoarele35:
principiul subsidiarității, care constă în exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care dispune de capacitate administrativă necesară;
34 www.regionalizare.mdrap.ro
35 www.mdrt.ro
principiul asigurării integrale a resurselor necesare exercitării competențelor transferate;
principiul responsabilității autorităților administrației publice locale și regionale în raport cu competențele ce le revin, care impune obligativitatea realizării standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică;
principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, transparent, bazat pe criterii și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau regionale sau să limiteze autonomia locală financiară;
principiul echității, care implică asigurarea accesului tuturor cetățenilor la serviciile publice și de utilitate publică;
principiul democrației participative, care presupune implicarea comunității și a structurilor societății civile în definirea și implementarea politicilor din domeniul descentralizării regionale.
Procesul de descentralizare ar trebui să se realizeze pe trei niveluri: local (comune, orașe, municipii), județean și regional, astfel încât majoritatea serviciilor publice deconcentrate din județe să devină instituții de interes județean/local în coordonarea/subordinea autorităților locale.
Experiența europeană a demonstrat că dezvoltarea și coeziunea teritorială pot fi realizate într-un cadru regional care asigură o descentralizare reală și eficientă, prin apropierea serviciilor publice de catățean.
Necesitatea regionalizării se impune datorită faptului că:
actualele regiuni de dezvoltare funcționează în paralel cu județele și nu în conlucrare cu acestea;
lipsesc proiecte cu caracter transjudețean și interjudețean;
resursele sunt insuficiente pentru participarea, inclusiv prin cofinanțare, la mari proiecte de dezvoltare regională;
lipsesc structuri cu caracter decizional la nivel regional, capabile să gestioneze decalajele interregionale, precum și să susțină cooperarea interregională;
există o incapacitate de a susține o cooperare directă și susținută cu regiunile dezvoltate ale UE, fără a apela la structurile centrale;
caracterul asociativ al regiunilor actuale de dezvoltare a condus la fărămițarea fondurilor pe proiecte repartizate pe județe.
Printre beneficiile regionalizării se pot menționa:
creșetrea ratei de absorție a fondurilor UE, prin inițierea proiectelor de anvergură cu caracter regional;
optimizarea fluxurilor decizionale și organizaționale în teritoriu, prin crearea unor sinergii regionale care susțin dezvoltarea durabilă;
crearea unui cadru de cooperare interjudețeană;
crearea unei convergențe regionale și interregionale reale, cu efecte teritoriale la nivelul localităților;
posibilitatea de a implementa o viziune unitară de dezvoltarea a țării în concordanță cu dezvoltarea echilibrată a spațiului european.
Astfel, procesul de regionalizare va avea beneficii la nivel regional în: gestionarea fondurilor europene, gestionarea și modernizarea infrastructurii regionale de transport rutier, feroviar, fluvial, maritim, aerian; gestionarea infrastructurii de sănătate și asistență medicală, promovarea obiectivelor de turism, amenajarea teritoriului la nivel de regiune, gestionarea programelor de protecție socială, dezvoltarea culturală precum și în elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii, în vederea încurajării accesului produselor românești pe piețele interne si externe, inclusiv prin crearea de branduri regionale.
SECȚIUNEA IV STUDIU DE CAZ: PROIECT DE INVESTIȚII ÎN CADRUL PRIMĂRIEI PANTELIMON
4.1. Prezentare generală a solicitantului
Orașul Pantelimon este unitate teritorial administrativă în componența județului Ilfov, situată în partea de est a Municipiului București, având o poziție dintre cele mai favorabile fiind limitrofă Capitalei.
În cadrul localităților periurbane din zona București, orașul Pantelimon dispune, din punct de vedere economic, de resurse, de poziție, naturale, turistice și financiare, profilul fiind industrial-agrar.
Gradul ridicat de accesibilitate dinspre metropolă, cât si în sistemul național, cadrul
natural variat și substantial fac din orașul Pantelimon o localitate cu un real potențial sub aspect funcțional (locuințe, producție, turism), edilitar și financiar, ceea ce o situează în categoria localităților cu putere considerabilă de atracție și polarizare, mai ales în condițiile încurajării fenomenului investitional (autohton și extern).
Suprafața orașului este de 6.716 ha. din care suprafața agricolă este de 2.564 ha, iar populația este de 25.596 locuitori (conform recensământului efectuat în 2011).
Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a orașului Pantelimon datează din jurul anului 1660. În 1950, a fost arondat orașului București, în a cărui structură administrativă a fost parte a raionului 23 August. În secolul al XX-lea, orașul București s-a extins treptat, înghițind o parte a vechiului sat. Restul acestuia a fost organizat în 1968 sub forma comunei Pantelimon, aflată din 1997 în subordinea județului Ilfov. Datorită proximității Bucureștiului, comuna s-a extins și ea la rândul ei, către est, și în 2005 a devenit oraș.
4.2. Proiect de investiție al primăriei Pantelimon cofinanțat din fonduri europene
TITLUL PROIECTULUI: Dezvoltarea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu rețea subterană, în orașul Pantelimon
INFORMAȚII PRIVIND TIPUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL
1.1. Solicitantul
Denumirea solicitantului: Primăria orașului Pantelimon
Codul de înregistrare fiscală: 4420759
Codul unic de inregistrare –
Adresa sediului solicitantului: str. Sf. Gheorghe, 32, Pantelimon, Ilfov, Romania
Email: [anonimizat]
1.2. Tipul solicitantului: unitate administrativ-teritorială (autoritate a administrației publice locale) din mediul urban.
1.3. Reprezentantul legal al solicitantului
Numele: Marian Ivan
Funcția: primar
Numărul de telefon: +40.213.502.444
Numărul de fax: +40.213.017.075
Email: [anonimizat]
1.4. Persoana de contact
Numele: Tudor Ileana
Funcția: Șef serviciu Investiții, Integrare, Informatică și Achiziții Publice
Numărul de telefon: +40.213.502.442
Numărul de fax: +40.213.017.075
Email: [anonimizat]
1.5. Banca/Trezoreria
Denumirea bancii (sucursalei): Trezoreria Ilfov
Adresa băncii: Str. Lucrețiu Pătrășcanu, 10, sector 3, București
Codul IBAN: RO30TREZ42121070203XXXXX
DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1. Axa prioritară și domeniul major de intervenție POR
Prin prezenta Cerere de finanțare se solicită co-finanțarea proiectului propus, în cadrul Programului Operational Regional 2007-2013 – Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”, Domeniul major de intervenție 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, sub-domeniul „Centre urbane”, categoria de operațiuni: reabilitarea infrastructurii urbane si îmbunătățirea serviciilor urbane.
Locația proiectului: oraș Pantelimon, județ ilfov, Regiunea VIII București – Ilfov
2.2. Obiectivul proiectului
Obiectivul general: dezvoltarea infrastructurii urbane și creșterea calității vieții, prin dezvoltarea uniformă a infrastructurii utilităților de iluminat public urban.
Obiectivul specific:
îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii orașului Pantelimon, prin efectuarea lucrărilor de îmbunătățire a sistemului de iluminat public pentru 72 străzi;
ameliorarea și creșterea confortului și siguranței rezidenților;
diminuarea cheltuielile de funcționare pentru menținerea sistemului de iluminat;
asigurarea calității și performanțelor sistemelor de iluminat public, la nivel compatibil cu directivele UE;
asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunității locale la serviciul de iluminat public;
promovarea investițiilor, în scopul modernizării și extinderii sistemului de iluminat public;
asigurarea a unui iluminat stradal și pietonal adecvat necesităților de confort și securitate, individuală și colectivă, prevăzute de normele în vigoare;
promovarea de soluții tehnice și tehnologice performante, cu costuri minime.
2.3. Contextul proiectului
Implementarea în teritoriu a unor noi obiective economice și dezvoltarea orașului Pantelimon, reclamă dezvoltarea și modernizare în paralel a serviciilor urbane și a unor infrastructuri teritoriale specifice, ce au menirea de a susține această dezvoltare și de a introduce în circuitul economic noi teritorii, prin conectarea lor la ansamblurile economice și sistemele de asezări deja existente, respectiv de a corecta deficiențele și a spori valoarea economică a acestora.
Prin asigurarea unei acoperiri uniforme cu infrastructură de iluminat public, zonele cu aspect rural vor fi integrate și ajutate să îndeplinească funcții urbane la parametri complecși, cunoscând astfel o creștere a valorii adăugate. Astfel, iluminatul public poate oferi perspective noi de dezvoltare a unor zone deteriorate și slab dezvoltate.
Proiectul contribuie la sprijinirea și promovarea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin îmbunatățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci.
Astfel, proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al axei prioritare 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli de creștere, “creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor și a antreprenoriatului”, precum și la obiectivul specific Domeniul major de intervenție: 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană: “dezvoltarea și/sau reabilitarea infrastructurii și utilităților publice urbane”.
2.4. Justificarea necesității implementării proiectului
În urma analizei SWOT a situației existente, se pun în evidență urmatoarele disfunctionalități ale rețelei de iluminat public:
prezența unor aparate de iluminat vechi și în stare avansată de deteriorare, cu grad de protecție scăzut;
o parte a rețelelor și echipamentelor sunt învechite, cu un grad înaintat de uzură, ceea ce conduce la cheltuieli de întreținere mari și un consum energetic nejustificat de mare;
neutilizarea tuturor stâlpilor pentru sistemul de iluminat;
iluminarea incorectă a unor zone cu risc (trecerile de pietoni în zona școlilor, a locurilor de joacă și a parcurilor).
Plecând de la aceste disfuncționalități, modernizarea sistemului de iluminat public se evidențiază ca o nevoie în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor urbane, deoarece se vor diminua cheltuielile de funcționare pentru menținerea sistemului de iluminat și va crește siguranța personală a oamenilor din Pantelimon și a persoanelor aflate în tranzit.
Astfel, pentru îmbunătățirea siguranței locuitorilor și a vizibilității pe timp de noapte pentru locuitorii orașului Pantelimon, pe 72 de străzi vor fi efecuate lucrări de îmbunătățire a sistemului de iluminat public.
Potrivit proiectului, investiția modernizării rețelei publice de iluminat prin trecerea în subteran vizează înlocuirea rețelei aeriene de alimentare cu energie electrică a sistemului de iluminat public cu rețea de alimentare în subteran. Proiectul prevede utilizarea de stâlpi octogonali zincați, care sunt mult mai subțiri față de cei din beton, au un aspect mai plăcut, reducând astfel poluarea vizuală. Cei 18,5 km de cabluri electrice vor fi trași în subteran. Această soluție reduce foarte mult timpii de nefuncționare a sistemului de iluminat datorat problemelor liniilor de alimentare, deoarece intervenția devine facilă (practic o echipă de 2 electricieni poate remedia în mai puțin de 30 de minute orice defecțiune a cablurilor de alimentare și distribuție).
În urma modernizării sistemului de iluminat, desfãșurarea serviciului de iluminat public va asigura satisfacerea unor cerințe și nevoi de utilitate publică ale comunității locale, și anume:
ridicarea gradului de civilizație, a confortului și a calității vieții;
se vor diminua cheltuielile de funcționare pentru menținerea sistemului de iluminat;
creșterea gradului de securitate individuală și colectivă în cadrul comunităților locale, precum și a gradului de siguranță a circulației rutiere și pietonale;
susținerea și stimularea dezvoltării economico-sociale a localităților prin asigurarea unui climat plăcut și sigur și după căderea nopții;
funcționarea și exploatarea în condiții de siguranță a infrastructurii aferente serviciului.
Pe de altă parte, asistența financiară nerambursabilă are rolul:
de a accelera implementarea proiectului deoarece fără această finanțare, proiectul s-ar putea realiza într-un timp îndelungat și nu ar putea respecta termenul de implementare impus în documentele locale de programare, date fiind resursele financiare limitate ale bugetului local;
este esențială pentru implementarea proiectului, dat fiind faptul că aceasta presupune o valoare destul de mare care depășește posibilitățile financiare ale autorității locale.
2.5. Potențialii beneficiari ai proiectului/grup țintă:
Beneficiarii proiectului sunt cei aproximativ 8.000 de cetățeni care locuiesc pe 72 de străzi aflate cu precădere în zonele cu aspect rural din Pantelimon, zone asimilate recent de oraș și cu mari deficiențe în ceea ce privește utilitățile, împreună cu alți 2.000 de oameni care vizitează orașul, sau sunt în tranzit, pe o lungime totală de 18,5 kilometri.
2.6. Activitățile proiectului
A. Activități desfășurate înainte de depunerea cererii de finanțare
Primăria Pantelimon, în calitate de autoritate contractantă, a efectuat toate etapele procesului de achiziție publică pentru atribuirea contractului de servicii elaborarea studiului de fezabilitate și a documentelor suport pentru modernizarea sistemului de iluminat. De asemenea, s-au făcut demersuri pentru obtinere avize și acorduri de la deținătorii de utilități (telecomunicații, gaze, apă) și avizul privind protecția mediului. S-au aprobat și indicatorii tehnico-economici ai investiției, așa cum au rezultat din evaluarea preliminară a acestei faze de proiectare, iar prin bugetul local de venituri și cheltuieli al oraașului Pantelimon, au fost alocate fonduri pentru elaborarea proiectului tehnic și al detaliilor de execuție privind dezvoltarea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu rețea subterană. Pe parcursul întregului proces, la adoptarea tuturor deciziilor, s-au avut în vedere principiile privind nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea, eficiența utilizării fondurilor publice precum și asumarea răspunderii.
B. Activități desfășurate după semnarea contractului de finanțare
1. Informare și publicitate
1.1. Comunicate de presă
Pentru a asigura o promovare adecvată a proiectului, prin bugetul proiectului au fost alocate fonduri reprezentând contravaloarea a două comunicate de presă, unul care va fi publicat în prima lună de implementare a proiectului și va lansa în mod oficial demararea proiectului și al doilea va avea în vedere finalizarea proiectului și va cuprinde o informare asupra proiectului și a rezultatelor sale.
1.2. Achiziție și montare panouri și autocolante vizibilitate proiect
Activitatea de asigurare a vizibilității proiectului este obligatorie pentru proiectele selectate prin Regio – Programul Operațional Regional și cofinanțate de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, beneficiarii Regio având obligația, conform prevederilor contractuale, de a promova faptul că proiectele sunt finanțate de Uniunea Europeană și de Guvernul României prin Programul Operațional Regional.
Vizibilitatea proiectului se va realiza în conformitate cu prevederile Manualului de Identitate Vizuală pentru Programul Operațional Regional, prin proiect fiind prevăzute panouri temporare, plăci permanente și autocolante. Panourile temporare vor fi amplasate la începutul șantierului de execuție odată cu începerea lucrărilor și vor fi menținute pe întreaga perioada de execuție. Plăcile permanente vor fi montate în locul panourilor temporare în temen de șase luni de la finalizarea lucrărilor de modernizare a sistemului de iluminat.
Prin intermediul panourilor, a plăcilor permanente si a autocolantelor, Primăria Pantelimon va informa publicul în privința sprijinului acordat de Uniunea Europeană și Guvernul României pentru acest proiect.
2. Urmărirea execuției lucrărilor prin diriginți de șantier
2.1 Achiziție servicii dirigenție de șantier
Pentru atribuirea contractului de servicii de supervizare a lucrărilor va fi desemnată o
comisie de evaluare, prin dispoziție a primarului orașului Pantelimon. Se vor verifica îndeplinirea criteriilor de calificare de către ofertanți conform cerințelor din documentația
de atribuire, propunerile tehnice prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor minime din caietul de sarcini, propunerile financiare prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al încadrării în valoarea alocată pentru această activitate.
Din cadrul ofertelor declarate admisibile, se va stabili oferta câștigătoare și se va elabora raportul procedurii de atribuire.
Contractul de servicii va fi valabil de la momentul semnării până la finalul perioadei de valabilitate a contractului de finanțare, respectiv pe toată perioada execuției lucrărilor.
2.2. Prestare servicii de dirigenție șantier
Primăria orașului Pantelimon, în calitate de investitor, are obligația de a asigura verificarea execuției corecte a lucrărilor prin diriginți de specialitate sau agenți economici de consultanță specializați, pe tot parcursul lucrărilor. Dirigintele de șantier este unul din factorii importanți care contribuie la realizarea lucrărilor cu respecterea cerințelor de calitate și încadrarea în valorile stabilite în contractul de execuție.
Dirigintele de șantier are obligația să verifice concordanța dintre prevederile autorizației și ale proiectului, de a participa împreună cu proiectantul și cu executantul la trasarea generală lucrării de modernizare, de studiere a proiectului, a caietelor de sarcini, a tehnologiilor și procedurilor prevăzute pentru realizarea lucrării, de a urmări realizarea lucrării în conformitate cu prevederile proiectelor, de a participa la verificarea în faze determinante, de a urmări realizarea lucrărilor din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul execuției acestora. Pe parcursul derulării contractului, dirigintele de șantier va ține permanent legatura cu membrii echipei de implemenare a proiectului și va prezenta rapoarte periodice privind stadiul execuției lucrărilor.
3. Asistența tehnică din partea proiectantului pentru execuția lucrărilor
3.1. Achiziție servicii de asistență tehnică
Una din obligațile investitorului este de a acționa în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor de orice natură, pentru a putea acționa în aceasta privință, este necesară achiziția serviciilor privind asistența tehnică din partea proiectantului, urmând ca serviciile să fie prestate în funcție de natura și volumul neconformităților/defectelor apărute.
Va fi desemnată o comisie de evaluare care va verifica îndeplinirea criteriilor de calificare de către ofertanți conform cerintelor din documentația de atribuire; propunerile tehnice prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor minime din caietul de sarcini; propunerile financiare prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al încadrării în valoarea alocată pentru această activitate precum și, dacă este cazul, analiza ofertelor cu un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi executat.
Din cadrul ofertelor declarate admisibile, după aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentația de atribuire se va stabili oferta câștigătoare și se va elabora raportul procedurii de atribuire.
După expirarea perioadei legale privind rezultatul aplicării procedurii se va încheia contractul de servicii cu ofertantul declarat câștigător, care va fi valabil pe toată perioada de valabilitate a contractului de finanțare.
3.2. Prestare servicii de asistență tehnică
Activitățile și sarcinile prestatorului vor fi stabilite prin contractul de achiziție și vor consta în principal în a acționa în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor de orice natură, la solicitarea invstitorului, respectiv a managerului echipei de implementare. Toate documentațiile solicitate vor fi furnizate în cele mai mici detalii astfel încât finalitatea procesului complex de execuție – proiectare să fie realizarea unei lucrări de calitate.
4. Organizarea și execuția lucrărilor
4.1. Organizare de șantier
Organizarea se va face pe baza unui proiect de organizare de șantier care va avea avizul beneficiarului și care prevede lucrările de contrucție și de instalații precum și cheltuielile conexe. Se are în vedere documentațiile pentru protecția muncii, siguranța circulației, prevenirea incendiilor pentru perioada de execuție a lucrărilor. Organizarea șantierului se va face astfel încât să se respecte toate cerințele tehnice.
Se vor respecta:
locurile de trecere pentru oameni peste gropi și șanțuri (vor fi amenajate podețe cu balustrade pe ambele părți);
apa subterană care apare în timpul executării lucrărilor va fi evacuată prin pompare pentru a nu se produce înmuierea pământului ce ar putea conduce la tasări și prăbușiri de maluri;
săparea terenurilor cu pereți verticali se va executa cu spirjinirea malurilor;
se vor instala toate indicatoarele și mijloacele de protecție sau de atenționare adecvate, se vor executa toate cele necesare pentru protecție și avertizare precum și pentru identificarea pe viitor a traseelor rețelelor subterane proiectate și executate;
lucrările periculoase vor fi semnalizate atât ziua cât și noaptea prin indicatoare de circulație sau tăbli indicatoare de securitate în funcție de situația concretă din timpul execției sau al exploatării lucrărilor proiectate;
lucrările se vor efectua astfel încât să se evite deranjarea funcționării instalațiilor existente (conducte, hidranți, vane, etc.);
drumurile și străzile nu vor fi murdărite ca rezultat al folosirii, iar în cazul în care se vor murdări se vor lua toate măsurile pentru a fi curățate;
nu vor exista depuneri de pamânt sau pietriș pe drumurile publice ca rezultat al lucrărilor și toate vehiculele ce părăsesc șantierul vor fi curățate corespunzător.
4.2. Execuția lucrărilor
Identificare traseu cabluri existente fără săpătură
Această activitate este destinată realizării traseului cablurilor de energie electrică proiectate conform planurilor de amplasament și trasee atașate. Pichetarea traseului cablului se realizează de catre șeful de lucrare pe baza planului din proiectul de execuție utilizând reperele fizice existente în teren (borduri, clădiri etc), iar în lipsa acestora se vor utiliza tăruși din lemn pentru spațiile verzi și însemne pe pavaj cu vopsea. În urma pichetării se va stabili traseul cablului care va ocoli obstacolele întalnite în teren: canale, fundații, guri de aerisire, etc. Traseele și amplasamentele instalațiilor proiectate respectă prevederile legislației în vigoare privind amplasarea liniilor electrice în zona drumurilor sau de coexistența cu alte obiective și instalații.
Desfacere pavaje și decopertări/spargere asfalt/beton și tăieri cu disc diamantat
În cadrul acestei activități vor fi realizate taierile de asfalt sau beton, spargerea și decopertarea pavajului, urmate de săpături și apoi de refacerea căilor de circulație cu ajutorul utilajelor și echipamentelor tehnologice. Tăierea betonului cu discul diamantat este recomandată pentru tăieri in beton rapide și precise. Începerea săpăturilor se face numai după ce s-au indentificat și coordonat toate instalațiile subterane existente. Dacă în timpul execuțiilor săpăturilor se vor întâlni instalații subterane de orice fel, netrecute pe planul de situație, se va lua legătura cu beneficiarul acestora și cu proiectantul pentru stabilirea traseului definitiv. Săpăturile efectuate vor fi prevăzute cu semnalizatoare de zi și de noapte pentru a se preîntâmpina eventualele accidente.
Montaj tub PVC
Această activitate prevede amplasarea de cămine de tragere și protejarea cablului de energie electrică în tub PVC tip greu. Izolația este responsabilă de proprietățile ignifuge ale cablului.
Montaj stâlpi
Proiectul prevede utilizarea de stâlpi octogonali zincați de 4 m si 8 m, care sunt mult mai subțiri față de cei din beton. Vor fi instalați 1.116 de stâlpi noi atât pentru iluminatul stradal cât și pentru cel pietonal, vor fi amplasate 1407 de corpuri de iluminat și 8 puncte de aprindere.
Corpurile de iluminat folosite la realizarea iluminatului amplasate pe stâlpi vor fi alese ținându-se cont de caracteristicile tehnice, care trebuie să fie conforme cu destinația iluminatului, condițiile de mediu (normal, cu praf, cu umiditate, cu pericol de explozie), protecția împotriva electrocutării, randamentul corpurilor de iluminat, caracteristicile luminotehnice ale corpului de iluminat, ceințele estetice și arhitecturale precum și cu posibilitățile de exploatare și întreținere.
4.3. Recepția lucrării
Recepția lucrării este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fară rezerve și că aceasta poate fi dată în folosință.
Investitorul va numi, prin dispoziția primarului Pantelimon, comisia de recepție, care va fi alcătuită din reprezentanți ai investitorului și specialiști în domeniu. În cazul în care admiterea recepției se face cu obiecții, în procesul – verbal de recepție se vor indica, în mod expres, acele lipsuri care trebuie remediate.
Calendarul activităților
2.8. Resursele materiale implicate în realizarea proiectului
Activitățile legate de elaborarea și implementarea proiectului se realizează în cadrul Serviciului Investiții, Integrare, Informatică și Achiziții Publice din cadrul primăriei Pantelimon. Toți funcționari din cadrul acestui serviciu au atribuții și responsabilități în domeniul scrierii și implementării proiectelor cu finanțare externă, personal ce și-a demonstrat abilitățile de a gestiona bugetele proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile prin implementarea proiectelor derulate până în prezent.
Această investiție va atrage crearea a 5 noi locuri de muncă, în cadrul dispeceratului de monitorizare.
În cadrul serviciului, birourile sunt dotate cu mobilier, tehnică de telecomunicație (telefon, fax, telefonie mobilă), tehnică de calcul, salariați dispunând de calculator cu conexiune la Internet, birotică (copiatoare, imprimante). Toate aceste utilități îndeplinesc toate normele de securitate si ergonomie cerute de domeniul de activitate. Ședințele de lucru și celelalte întâlniri necesare derulării proiectului vor putea fi desfășurate în bune condiții în sala de ședință a primăriei, în mod gratuit, fără a fi nevoie de alocarea de costuri suplimentare în bugetul proiectului.
Prin urmare, primăria Pantelimon, în calitate de solicitant, va pune la dispoziție toate echipamentele și instrumentele necesare implementării acestui proiect în bune condiții.
2.9. Rezultate anticipate
activități desfașurate înainte de depunerea cererii de finanțare:
elaborare documentație de proiectare (studiu de fezabilitate realizat, avize și acorduri obținute).
activități desfașurate după semnarea contractului de finanțare:
informare și publicitate (comunicate de presă lansate la începutul și la sfârșitul proiectului precum și panouri publicitare temporare);
urmărire execuție lucrări prin diriginți de șantier (servicii dirigenție de șantier achiziționate și servicii de dirigenție de șantier prestate);
asistență tehnică din partea proiectantului pentru execuție lucrări (servicii asistență tehnică achizitionate și servicii de asistență tehnică realizate);
organizare și execuție lucrări ce vor avea ca rezultat modernizarea sistemului de iluminat public:
contractarea lucrărilor: dosar achiziție întocmit și contractat lucrări încheiat;
execuția lucrărilor prin tipul de operațiuni:
identificare traseu cabluri existente fără săpătură;
desfacere pavaje și decopertări/spargere asfalt/beton și tăieri cu disc diamantat;
montaj tub PVC, profil M pentru cabluri strat protector cu folii PVC, fundații și montaj stâlpi 4 m și 8 m și camine instalații electrice.
recepția lucrării.
2.10. Managementul proiectului
Resurse umane: investiția va atrage crearea a 5 noi locuri de muncă, în cadrul dispeceratului de monitorizare.
Managementul proiectului va fi asigurat de echipa de implementare a proiectului, formată din 5 persoane, și are următoarea componență:
manager proiect;
asistent manager proiect;
manager financiar;
manager tehnic;
responsabil achiziții publice.
Managerul de proiect va asigura monitorizarea implementării proiectului și va fi responsabil pentru:
îndeplinirea obiectivelor propuse prin proiect și a tuturor cerințelor impuse de finanțator prin contractul de finanțare;
organizarea și coordonarea activității echipei de implementare a proiectului;
controlul modului de îndeplinire a diverselor faze impuse de derularea proiectului, încadrarea în grafic și în bugetul aprobat al activităților prevăzute în proiect;
identificarea eventualelor probleme apărute în derularea proiectului și luarea de măsuri corective pentru buna desfășurare a acestuia;
îndeplinirea tuturor criteriilor de bună performanță impuse prin contractul de finanțare.
Asistentul Managerului de proiect va fi responsabil de:
întocmirea calendarului de monitorizare a proiectului și refacerea acestuia ori de câte ori este necesar;
organizarea de întâlniri periodice între membrii echipei de proiect cât și cu constructorul, în vederea monitorizării stadiului de implementare a proiectului;
organizarea administrativă a activității de implementare și evaluare a proiectului;
sprijină managerul de proiect în toate activitățile desfașurate de acesta.
Managerul financiar va fi responsabil de:
întocmirea notelor de fundamentare pentru cuprinderea în buget a sumelor necesare pentru implementarea proiectului;
organizarea evidenței contabile și a înregistrărilor financiare;
corectitudinea efectuării plăților și a tuturor operațiunilor financiare din acest proiect conform cerințelor impuse prin contractul de finanțare, cu respectarea prevederilor cu privire la costurile eligibile și neeligibile.
Managerul tehnic va fi responsabil cu:
urmărirea încheierii contractului de execuție de lucrări la timp și în conformitate cu specificațiile tehnice din dosarele de achiziție;
coordonarea activității firmei de dirigenție de șantier;
primirea rapoartelor tehnice întocmite de firma de dirigenție de șantier și verificarea acestora;
urmărirea executării lucrărilor de construcție în conformitate cu prevederile contractului de execuție lucrări;
recepția lucrărilor.
Responsabilul achiziții va avea responsabilități privind:
întocmirea documentațiilor standard pentru procedurile de achiziție publică;
obținerea avizelor pentru corectitudinea documentațiilor standard pentru achizițiile publice;
desfășurarea procedurilor de achiziție publică;
încheierea contractului de servicii/lucrări/produse prevăzut în proiect.
Pentru implementarea cu succes a activităților prevăzute în cadrul proiectului, membrii echipei de implementare vor fi sprijiniți de toate direcțiile de specialitate ale primăriei orașului Pantelimon, cu scopul de a obține rezultatele preconizate și de a atinge obiectivele specifice și obiectivul general al proiectului.
Se vor face periodic analize, în cadrul cărora resursele, activitățile și rezultatele vor fi monitorizate prin raportarea la obiectivele specifice și la cele generale, comparând realitatea cu activitățile programate, cu timpul estimat, costurile, calitatea, eventualele deviații față de proiectul tehnic, impactul și problemele determinate de acestea, precum și recomandări pentru acțiunile viitoare.
Pe parcursul derulării proiectului pot apărea activități neprevăzute care pot perturba planificarea inițială a activităților. Efectele principale se pot concretiza în creșterea costurilor sau reducerea performanței proiectului. Aceste activități pot fi rezolvate printr-o monitorizare atentă și o intervenție eficientă. Dacă este necesar, se va proceda la o replanificare a activităților astfel încât până la sfârșitul perioadei de implementare să fie atinse toate obiectivele propuse și, de asemenea, să fie realizate toate rezultatele stabilite.
În stabilirea monitorizării a implementării proiectului, și în stabilirea responsabilităților membrilor echipei de proiect, au fost luate în considerare următoarele riscuri privind implementarea proiectului:
riscuri interne:
executarea slabă a anumitor lucrări;
exploatarea defectuoasă a echipamentelor tehnologică și a mijloacelor de transport;
stabilirea eronată a etapelor lucrărilor;
neconcordanța cu programul de desfășurare a lucrărilor;
fluxul informațional slab între entitățile implicate în implementarea proiectului;
execuția slabă a lucrărilor de mentenanță;
lipsa capacității financiare a beneficiarului pentru a sprijini costurile de întreținere.
riscuri externe:
creșterea costurilor operaționale și de întreținere;
neconcordanța cu programul fondurilor de transfer;
riscuri politice, ca de exemplu lipsa sprijinului politic;
schimbări legislative;
riscuri naturale.
Pentru prevenirea sau diminuarea riscurilor interne se vor lua măsuri specifice pentru implementarea proiectului în bune condiții, iar pe parcursul derulării contractului de lucrări, împreună cu dirigintele de șantier, managerul tehnic va implementa un sistem de verificare a stadiului și calității execuției lucrărilor.
Riscurile externe determinate de schimbările legislative și riscurile naturale, acestea nu pot fi gestionate de către solicitant, dar pentru diminuarea acestor potențiale riscuri se vor lua măsuri în ceea ce privește rezervele de timp, financiare și umane, astfel încât influența acestor riscuri asupra implementării proiectului să fie minimă.
2.11. Durata de implementare a proiectului
Durata de implementare a proiectului este de 15 luni.
2.12. Sustenabilitatea proiectului
Ca urmare a implementării proiectului, respectiv după realizarea modernizării sistemului de iluminat public se va asigura satisfacerea unor cerințe și nevoi de utilitate publică ale comunității locale, prin creșterea gradului de securitate individuală și colectivă în cadrul comunităților locale, precum și a gradului de siguranță a circulației rutiere și pietonale.
Având la baza analiza financiară a costurilor necesare pentru întreținerea sistemului de iluminat, au fost cuantificate beneficiile financiare aduse de implementarea proiectului, beneficii rezultate din reducerea costurilor necesare întreținerii și reparațiilor aferente.
Deși, nu se poate vorbi de venituri propriu-zise în urma implementării proiectului, deoarece este vorba de o îmbunătățire a unui serviciu public local, prin rezultatele pozitive ale analizei financiare, materializate într-o reducere a costurilor, proiectul demonstrează că nu numai se autosusține ci își poate materializa aceste beneficii în realizarea de investiții absolut necesare la nivelul orașului. Fără această finanțare, proiectul s-ar putea realiza într-un timp îndelungat dat fiind faptul că acesta presupune o valoare destul de mare care depășește posibilitățile financiare ale autorității locale.
Un rol important în continuarea activităților proiectului îl prezintă experiența funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților publice locale în abordarea problemelor de utilitate publică și în derularea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.
Proiectul poate fi un bun exemplu de implementare în regiune. Va contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri în zonă și la creșterea, susținerea și stimularea dezvoltării economico-sociale a localităților prin asigurarea unui climat plăcut și sigur și după căderea nopții. Implementarea cu succes a proiectului se va constitui într-un exemplu de performanță și va spori gradul de punere în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală, regională si națională, corelate cu cele de la nivel european.
Informare și publicitate
În vederea respectării cerințelor regulamentelor comunitare de asigurare a vizibilității contribuției comunitare la proiect se vor întreprinde următoarele activități de informare și publicitate:
comunicat de presă lansare proiect în prima lună de implementare a proiectului și va lansa în mod oficial demararea acestuia. Structura comunicatului va răspunde la întrebările cheie care furnizează o informație completă, respectiv, cine, ce, unde, când, cum și de ce;
panouri pentru afișare temporară – o altă activitate de informare și publicitate întreprinsă va fi amplasarea unor panouri temporare pentru șantiere în construcție care conțin elemente obligatorii precum numele proiectului și al beneficiarului, valoarea sa, data începerii și termenul limită de finalizare. Panourile vor fi expuse pe toată perioada implementării proiectului și încă 6 luni după încheierea acestuia;
autocolante ce vor fi aplicate la loc vizibil pe echipamentele achiziționate;
comunicat de presă finalizare proiect ce va cuprinde o informare asupra proiectului și a rezultatelor sale în ziarul local cu cea mai mare audiență.
3. CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ
3.1. Egalitatea de șanse
Primaria Pantelimon, pe lângă prevederile destinate să asigure egalitatea de tratament între femei și barbați, aplică atât în cadrul instituției cât și în implementarea tuturor proiectelor elaborate, o legislație antidiscriminare pentru a garanta niveluri minime de egalitate de tratament și de protecție pentru toți angajații săi sau pentru persoanele cu care vine în contact. Aceste dispoziții vizează garantarea aplicării unui tratament egal pentru toți, indiferent de origine rasială sau etnică; religie și convingeri; handicap și vârstă.
Toate proiectele elaborate, promovate și implementate de primărie vizează atingerea obiectivelor UE privind creșterea economică durabilă, ameliorarea calitativă și cantitativă a locurilor de muncă și o mai mare coeziune socială. În implementarea proiectului, în activitățile și managementul acestuia, precum și în identificarea beneficiarilor se tine cont de principiul privind egalitatea de șanse, neexistând discriminări pe criterii de rasă, sex, religie, dizabilități și vârstă. Din cadrul echipei de implementare a proiectului fac parte atât persoane de sex masculin cât și presoane de sex feminin, acestea nefiind selecționate în funcție de rasă, religie sau vârstă, singurul criteriu pentru alegerea acestora fiind experiența în implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.
3.2. Dezvoltarea durabilă și eficiența energetică
Dezvoltarea durabilă oferă o viziune pe termen lung a progresului care include nevoile sociale, economice și la nivel de mediu, nevoi pe plan local și global, și de asemenea, nevoi imediate și pe termen lung. În ceea ce privește mediul înconjurător, provocările merg de la schimbarea rapidă a climei până la dispariția biodiversității și creșterea deficitului de apă. Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Pantelimon pune accentul pe implicarea cetățenilor și a persoanelor direct interesate. Preocupările susținute din partea autorității locale au fost semnalizate, propulsate și intensificate de un complex de procese diferite care îngrijorează tot mai mult atât autoritățile cât și populația municipiului. Astfel, schimbările climatice și utilizarea energiei curate, conservarea și gestionarea resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia și migrația, provocările legate de sărăcia și dezvoltarea durabilă, educația, cercetarea și finanțarea publică constituie instrumente importante ale facilitării tranziției către modele mai durabile de producție și consum.
Cerințele referitoare la asigurarea unui nivel ridicat în ceea ce privește eficiența energetică au fost respectate în cazul realizării unui sistem de iluminat eficient și în conformitate cu ultimele standarde și normative. Realizarea proiectului va aduce un plus de inovație prin implementarea sistemului de iluminat public, cu rețea subterană.
3.3. Tehnologia informației
Proiectul propus va aplica tehnologii și metode de construcție de ultimă oră și va urmări respectarea standardelor de calitate din domeniu. Se utilizează atât hardware, cât și software de ultimă generație în proiectarea asistată de calculator pentru proiect. Astfel, tehnologia informației a fost și va fi utilizată în toate fazele proiectului, începînd cu faza de proiectare și continuând cu monitorizarea și controlul proiectului pe tot parcursul.
3.4. Achizițiile publice
4. FINANȚAREA PROIECTULUI
4.1 BUGETUL PROIECTULUI
Valoarea totală a proiectului: 15,805,031 lei cost total din care 9,971,956 lei cost eligibil. Primăria orașului Pantelimon contribuie cu 3,642,943 lei, iar Guvernul României contribuie cu 2,190,132, asistența financiară nerambursabilă fiind, deci de 9,971,956 lei.
Proiectul „Dezvoltarea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu rețea subterană, în orașul Pantelimon”, a fost implementat prin intermediul unei finanțări nerambursabile acordate prin Regio-Programul Operațional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 1 ”Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli de creștere”, Domeniul Major de Intervenție 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul: “Centre urbane”. Lucrările de modernizare a sistemului de iluminat public au fost executate pe 72 de străzi aflate cu precădere în zonele cu aspect rural din Pantelimon, zone cu mari deficiențe în ceea ce privește utilitățile. Au fost montați circa 1.100 stâlpi, atât pentru iluminatul stradal cât și pentru cel pietonal, fiind amplasate 1.407 de corpuri de iluminat și 8 puncte de aprindere. Proiectul s-a derulat în perioada octombrie 2012 – ianuarie 2014, cu o valoare totală de 15.805.031,28 lei, din care 9.971.956,21 lei a fost valoarea cofinanțării nerambursabile obținute în cadrul programului.
Analiza cost-beneficiu a cuprins identificarea investiției și definirea obiectivelor, analiza opțiunilor, financiară, economică, de senzitivitate și de risc. Investiția a necesitat o analiză economico-financiară relevantă pentru studierea întinderii până la care capitalul investit în proiect poate fi cel puțin parțial compensat peste ani, compensare care poate proveni din veniturile directe generate de proiect sau din alte căi de finanțare netranzitorii care pot genera întrări suficiente indirecte pentru a echilibra cheltuielile generate de realizarea lor, dar și de mentenanța investiției.
Investiția a avut ca obiect general satisfacerea interesului general al comunității; satisfacerea cât mai completă a cerințelor beneficiarilor; protejarea intereselor beneficiarilor precum și întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunităților locale. Ca obiective specifice s-au avut în vedere orientarea serviciului de iluminat public către beneficiari, membri ai comunitățiiși asigurarea calității și performanțelor sistemelor de iluminat public, la nivel compatibil cu directivele UE. Analiza financiară a avut în vedere estimările și variabilele de lucru, precum orizontul de timp,factori de actualizare,valorile nominale versus valorile reale, costul investiției. Orizontul de timp se referă la numărul maxim de ani pentru care se face prognoza. Alegerea orizontului de timp poate avea un efect extrem de important asupra indicatorilor financiari și economici ai proiectului. În analiză a fost luat ca și orizont de timp perioada de 25 ani care cuprinde perioada investițională (de 15 luni) și perioada operațională (restul perioadei până la 25 ani).
Proiectul de investiții constând în dezvoltarea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu rețea subterană din orașul Pantelimon nu prevede generarea unor venituri directe în sensul unor tarife aplicate după realizarea investiției. În categoria de venituri directe se pot include veniturile generate la bugetul local din reducerea consumurilor de energie electrică și a costurilor de întreținere/menținere pe segmentul iluminat public.
Analiza economică a măsurat impactul economic, social și de mediu al proiectului și a evaluat proiectul din punct de vedere al societății. Scopul declarat al proiectului este bunăstarea economică și socială a regiunii.
Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor variabile de intrare asupura rentabilității proiectului investițional. Instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existența unei palete variate de factori de risc care mai mult sau mai puțin probabil pot influența performanța previzionată a proiectului. Acești factori de risc se pot încadra în două categorii: categoria care poate influența costurile investiției și categoria care poate influența elementele cash-flow-ului previzionat. Pentru ca implementarea proiectului să se poată demara s-a impus, pe fiecare nivel de implementare identificarea pre-condițiilor, ipotezelor, riscurilor dar și a unor măsuri de administrare. Având în vedere caracterul punctual și clar al proiectului nu au fost necesare anumite pre-condiții înainte de începerea activitățiilor, cu excepția asigurării resurselor necesare pentru implementarea proiectului și a obținerii avizelor și autorizațiilor necesare pentru desfășurarea proiectului.
CONCLUZII
În cadrul unităților administrativ-teritoriale, procesul bugetar cuprinde ansamblul actelor și operațiunilor, care se succed în fiecare an, cu privire la elaborarea și aprobarea proiectelor de bugete anuale, execuția bugetelor aprobate și încheierea execuției acestora. Pentru fiecare unitate administrativ-teritorială se întocmește bugetul local, în condiții de autonomie și nesubordonare.
Bugetul local reprezintă, de asemenea, instrumentul principal al unităților administrativ-teritoriale în vederea selectării priorităților de finanțare din strategiile de dezvoltare economico-socială ale localităților, instrument de asigurare a autonomiei decizionale a acestora, de valorificare eficientă a resurselor locale și de îmbunătățire a utilizării fondurilor locale. Unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor legale în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrativ-teritoriale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit. Prin autonomie locală se întelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrativ-teritoriale de a gestiona, în numele colectivităților pe care le reprezintă, interesele publice, cu respectarea legislației în vigoare.
O parte din bugetul local se direcționează către investiții publice. Acestea se fac pentru un viitor mai bun, creat prin dezvoltare și modernizare, în diverse domenii. Datorită, însă, resurselor limitate de care dispun unitățile administrativ-teritoriale în vederea dezvoltării și creșterii calității vieții locuitorilor, o bună parte a proiectelor de investiții se realizează prin cofinanțare de fonduri europene nerambursabile. În acest mod se accelerează implementarea proiectelor de investiții, deoarece fără aceaste finanțări, ele s-ar realiza într-un timp mai îndelungat. Fondurile europene sunt esențiale pentru capacitatea României de a face față dezvoltării economico-sociale pe termen mediu și lung și pentru a reduce decalajele regionale și sociale existente în România.
De asemenea, pentru a se rezolva un important decalaj pe care România îl are față de Europa, pentru a aduce serviciile administrative și deciziile mai aproape de cetățeni și pentru a folosi mai util resursele existente ar trebui să se demareze procesul de regionalizare și să se continue procesul de descentralizare administrativă și financiară cu accent pe creșterea autonomiei colectivităților locale, cu respectarea principiului subsidiarității.
Astfel, constituirea regiunilor și descentralizarea regională vor contribui la reducerea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltării echilibrate și recuperarea întârzierilor în dezvoltarea economică și socială a zonelor mai puțin dezvoltate, și corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin stimularea inițiativelor și prin valorificarea resurselor locale și regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile.
În prezenta lucrare, am detaliat un proiect de investiții prin cofinanțare din fonduri europene, proiect realizat de către primăria orașului Pantelimon, privind dezvoltarea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu rețea subterană. Proiectul a respectat durata de implementare de 15 luni și a îndeplinit obiectivele propuse, respectiv dezvoltarea infrastructurii urbane și creșterea calității vieții, prin dezvoltarea uniformă a infrastructurii utilităților de iluminat public urban, precum și diminuarea cheltuielile de funcționare pentru menținerea sistemului de iluminat și asigurarea calității și performanțelor sistemelor de iluminat public, la nivel compatibil cu directivele UE. De asemenea, proiectul a contribuit și la sprijinirea și promovarea unei dezvoltări economice și sociale în zonă.
BIBLIOGRAFIE
Cărți de specialitate
Moșeanu T., Vuță M., Câmpeanu E., Buget și trezorerie publică, Ed. Univeristară, 2008
Oprea F., Cigu E., Finanțe publice locale, Ed. C. H. Beck, București, 2013
Popeangă G., Managementul finanțelor publice locale, Ed. Expert, București, 2002
Popescu N, Finanțe publice, Editura Economică, 2004
Stoica E. C., Stoica A. C., Finațarea instituțiilor publice, suport de curs, Univ. ”N. Titulescu”
Talpoș I., Finanțele României vol. 1, Editura Sedona, Timișoara, 1996, pag. 87
Legislație
Constituția din 1991
Legea nr. 72/1996 privind finanțele publice publicată în MO nr. 152 din 17 iulie 1996
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în MO nr. 618 din 18 iulie 2006
Legea nr 500/2002 privind finanțele publice publicată în MO nr. 597 din 13 august 2002
Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală publicată în MO nr. 204 din 23 aprilie 2001
Adrese web
www.fonduri-structurale.ro
www.regionalizare.mdrap.ro
www.mdrt.ro
BIBLIOGRAFIE
Cărți de specialitate
Moșeanu T., Vuță M., Câmpeanu E., Buget și trezorerie publică, Ed. Univeristară, 2008
Oprea F., Cigu E., Finanțe publice locale, Ed. C. H. Beck, București, 2013
Popeangă G., Managementul finanțelor publice locale, Ed. Expert, București, 2002
Popescu N, Finanțe publice, Editura Economică, 2004
Stoica E. C., Stoica A. C., Finațarea instituțiilor publice, suport de curs, Univ. ”N. Titulescu”
Talpoș I., Finanțele României vol. 1, Editura Sedona, Timișoara, 1996, pag. 87
Legislație
Constituția din 1991
Legea nr. 72/1996 privind finanțele publice publicată în MO nr. 152 din 17 iulie 1996
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în MO nr. 618 din 18 iulie 2006
Legea nr 500/2002 privind finanțele publice publicată în MO nr. 597 din 13 august 2002
Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală publicată în MO nr. 204 din 23 aprilie 2001
Adrese web
www.fonduri-structurale.ro
www.regionalizare.mdrap.ro
www.mdrt.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiect DE Investitii In Cadrul Primariei Pantelimon (ID: 160360)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.