Proiect De Diploma Praisu M. [619934]

1 COLEGIUL NAUTIC ROMAN

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific
Master mariner TRAIAN RUSE

Absolvent: [anonimizat]
2016

2 COLEGIUL NAUTIC ROMAN

PROIECT DE DIPLOMĂ

“ ELEMENTE DE CONSTRUC ȚIA NAVEI ”

Coordonator științific
Master mariner TRAIAN RUSE

Absolvent: [anonimizat]
2016

3

INTRODUCERE

Cea mai importanta parte a unei nave este corpul , care se mai nume ște si coca navei .
Corpul navei este realizat din construc ție astfel î nc â t sa corespunda destina ției navei. Pentru
aceasta corpul trebuie sa asigure navei etan șeitate , rezistenta la ac țiune for țelor naturii,
precum si spa țiul necesar depunerii in interior a instala țiilor si mecanismelor, a încăperilor de
locuit, depozitelor de alimente si materiale, tancurilor de combustibil si apa, magaziilor pentru
marfa.
Corpul navei se compune din doua par ți mari :
– osatura navei
– înveli ș ul exterior.

CAPITOLUL 1. OSATURA NAVEI

O satura navei însumează totalitatea elementelor si pieselor longitudinale si
transversale care formează structura de rezistenta a na vei. După modul cum sunt alcătuite si
dispuse elementele de rezistenta fata de principalele plane de referin ța ale navei, se deosebesc
dou a feluri de elemente de osatura :
– longitudinala
– transversala.
Osatura navei se confec ționează din lemn sau din metal după felul si destina ția navei .
1 – chila;
2 – gurna;
3 – varange;
4 – carlinga;
5 – traverse;
6 – coaste;
7 – stringheri;
8 – bordajul lateral;
9 – paiol;
10 – bordajul fundului;
11 – puntea;
12 – col țar ;
13 – perete transversal .
Figura 1.1 Osatura navei
Osatura longitudinala este alcătuita din piese de rezistenta dispuse de – a lungul navei.
Principalele elemente de rezistenta care alcătuiesc osatura longitudinala a navei sunt :
– chila,
– etrava,
– etamboul,
– contrachila,
– carlingile laterale,
– curen ții de punte,
– curen ții de bordaj.

4
Chila este piesa fundamentala a oricărei nave. Ea este situata in planul diametral al
navei, pe fundul acesteia si se întinde pe toata lungimea – de la prova la pupa. Chila constituie
elementul cel mai robust, cel mai rezisten t al oricărei nave.
După forma si construc ție se deos ebesc mai multe tipuri de chile :
– chila masiva – formata din otel masiv, laminat, de profil dreptunghiular;

Figura 1.2 Chila masivă
1 – chila ; 2 – fila de galbord ; 3 – varanga

– chila plata – formata dintr – o fila de tabla groasa cu lă țimea de 90 – 170 cm. Este
tipul de chila cel mai ut ilizat in construc țiile de nave.

Figura 1.3 Chila plata
1 – chila; 2 – carlinga; 3 – varanga; 4 – fila de galbord
– chila tunel – constituita din otel laminat de profil dreptunghiular sau pătrat , gol
la interior.

Figura 1.4 Chila tunel
1 – chila; 2 – fila de galbord; 3 – varanga;

Etrava este piesa de rezistenta a extremită ții prova. Etrava constituie de fapt
prelungirea chilei care se curbează si se îndreaptă in sus, vertical sau oblic la extremitatea
prova.

5

Figura 1.5 Etrava
1 – etrava ; 2 – chila ; 3 – varanga; 4 – dublul fund

Etrava se montează in continuarea chilei la prova navei si are rolul de a prelua
sarcinile dinamice care apar pe timpul naviga ției sau manevrelor . Din punct de vedere
constructiv etravele se pot confec ționa din otel forjat sau laminat, din otel turnat sau din table
sudate. După forma pot fi drepte, curbe f ă r ă bulb, curbe cu bulb sau formate din doua
segmente de linie dreapta sau curba, cu inclinări diferite.

Figura 1.6 Diferite forme de etrave

Etamboul este piesa de rezistenta de la extremitatea pupa. Ca si etrava la prova,
etamboul constitu i e prelungirea chilei la extremitatea pupa.
Forma etamboului depinde de:
– forma corpului navei la pupa,
– tipul si numărul propulsoarelor,
– forma cârmei ,
– destina ția navei.
Din punct de vedere constructiv se deosebesc:
– etambouri masive, executate dintr – o bucata de otel turnat;
– etambouri masive, executate din mai multe bucă ț i separate de otel turnat, forjat
sau laminat, care se îmbina intre ele prin sudura;
– etambouri din table de otel sudate;
– etambouri mixte, la care unele elemente sunt executate din tabla de otel turnat,
forjat sau laminat, îmbinate , apoi prin sudura.

6

Figura 1.7 Diferite forme de etambou
Contrachila sau carlinga centrala este un element de rezistenta longitudinala care
dublează chila pe toata lungimea ei, cu scopul de a î nt ă ri i fundul navei.
Carlingile laterale sunt elemente de rezistenta longitudinale, paralele cu carlinga
centrala si dispuse pe fundul navei simetric fata de planul diametral. Carlingile laterale leagă
varangele intre ele formând împreuna o re țea care constituie structura de rezistenta a fundului
navei.
Curen ții de bordaj sau stringherii sunt elemente longitudinale de întărire , dispuse de – a
lungul bordurilor. Stringherii îndeplinesc in borduri acela și r ol ca si carli ngile laterale pe
fundul navei , ei leagă coastele intre ele formând re țeaua care constituie structura de rezistenta
a bordurilor. Stringherul care leagă capetele superioare ale coastelor si se afla la o cota mai
înalta decât puntea se nume ște murada .
Curen ții de punte sunt elemente de rezistenta longitudinala care sus țin si întăresc
pun țile . Curen ții de punte leagă intre ele traversele formând re țeaua care constituie structura
de rezistenta a pun ții .

Osatura transversala este alcătuita din elemente si piese de rezistenta dispuse paralel
cu planul cuplului maestru.
Principalele elemente care alcătuiesc os atura transversala a navei sunt :
– coastele,
– varangele,
– traversele.
Coastele sau crevacele sunt elemente de rezistenta transversale, fixate, la intervale
egale a șa – numitele distante intercostale . Asamblu a doua coaste situate intr – un bord si altul in
acela și plan transversal, formează un cuplu . Cele doua coaste ale unui cuplu sunt identice ca
f orma si simetrice ca dispunere fata de planul diametral al navei. Coastele au forme curbate,
care determina in final forma navei. Astfel, coastele care formează cuplurile din prova au
forme ascu țite – asemănătoare literei V – si se numesc si coaste stelate , cele care formează
cuplurile din zona centrala au forma de U, iar cuplurile din zona pupa au forme rotunjite si se
numesc coaste deviate .
Orice coasta se compun e din trei por țiuni principale :
– capătul inferior – extremitatea coastei la îmbinarea cu chila;
– genunchiul coastei – por țiunea curba a coastei din zona care delimitează fundul
de bordaj;
– capătul superior – extremitatea coastei la îmbinarea bordajului cu puntea.
La orice nava coastele sunt denumite prin numărul lor de ordine. Numerotarea se
efectuează de la prova spre pupa. Denumirea coastelor, numărul corespunzător fiecărei coaste,
este înscris pe plăcute metalice (de regula din alama), fixate in dreptul coastei respective, pe
puntea principala, sau direct pe p relungirea coastelor deasupra pun ții principale.

7
Varangele sunt elemente de rezistenta transversale care unesc capetele inferioare ale
coastelor cu scopul de a întării ansamblul de legătura chila – coasta – carlinga si a da o rezistenta
mai mare fundului navei .
Traversele sunt tot elemente de rezistenta transversala care unesc capetele superioare
ale celor doua coaste ale unui cuplu. Sunt dec i ni ște grinzi transversale, neîntrerupte pe toata
lă țimea navei si care împreuna cu curen ții de punte, formează re țeaua de rezistenta pe care se
sprijină puntea. La navele cu mai multe pun ți exista tot atâtea rânduri de traverse cate pun ți
sunt.
La navele mai late, pentru mărirea rezistentei traverselor, acestea se sprijină la centru
pe ni ște stâlpi verticali fixa ți , de re gula, pe chila si care se numesc pontili .
Toate piesele descrise mai sus descrise mai sus constituie elementele principale de
rezistenta care alcătuiesc osatura navei. Bineîn țeles ca mai exista si alte piese care îndeplinesc
func ții auxiliare. De exemplu pentru asamblarea elementelor de rezistenta se folosesc piese se
legătura care au rolul sa asigure rezistenta îmbinării si care se numesc col țare sau gusee .
Col țarele sunt piese metalice cu doua bra țe in unghi drept, folosite pentru consolidarea
îmbinării a doua elemente structurale ale navei.
Guseele sunt piese de tabla de forma triunghiulara care au acela și rol ca si col ț arele .

1 – coasta de suprastructura
2 – suprastructura
3 – traversa pun ții superioare
4 – guseu
5 – coasta de interpunte
6 – traversa pun ții inferioare
7 – pontil de interpunte
8 – pontil de cala
9 – coasta de cala
10 – guseu de gurna
11 – chila de ruliu
12 – varanga de găuri u șoare
Figura 1.8 Osatura transversala

8

CAPITOLUL 2. INVELISUL EXTERIOR

Peste re țeaua de grinzi longitudinale si transversale care alcătuiesc osatura navei se
fixează înveli șul exterior, ob ținându – se astfel corpul etan ș al navei.
Înveli șul exterior, ca si osatura navei, este confec ționat din lemn sau din metal după
felul si destina ția navei. La navele construite din lemn, se folosesc pentru înveli șul exterior
scânduri de esen ța tare ( st ejar, cedru, tek, mahon sau pin) , iar la cele metalice table groase de
otel fixate intre ele prin nituire sau prin sudura. Locul de îmbinare a tablelor se
nume ște cusătura . Fiecare rând de scânduri , sau de table, care formează înveli șul exterior se
nume ște fila .
Principalele par ți componente ale înveli șului exterior sunt bordajul si puntea .

Bordajul navei constituie înveli șul par ților inferior si laterale ale corpului navei, care
porne ște de la chila spre tribord si babord si se continua pana la extremitatea superioara a
coastelor unde se îmbina cu puntea.
Partea de bordaj cuprinsa intre chila si genunchiul coastei intr – un bord si altul se
nume ște bordajul fundului sau mai simplu fundul navei . Tablele de otel care învelesc bordajul
fundului se numesc file de fund, iar cele din vecinătatea imediata a chilei f ilele chilei sau
filele galbordului .
Fila care învele ște partea de bordaj situata in zona de curbura a coastelor – la nivelul
genunchiului coastelor – se nume ște gurna , iar celelalte table dispuse in partea superioara se
numesc file de bordaj. Partea borda jului navei, aflata in vecinătatea liniei de plutire, se
nume ște bordajul brâului , iar partea care învele ște zona unde coastele sunt verticale (drepte)
se nume ște bordaj lateral . Ultima fila a bordajului a șezata la locul de îmbinare a bordajului cu
puntea superioara se nume ște centura .
Prelungirea bordajului deasupra pun ții principale se nume ște parapet . La unele nave
parapetul este înlocuit cu o balustrada de protec ție confec ționata din pontili verticali lega ți
intre ei prin bare or izontale sau lan ț . In partea superioara a parapetului sau balustr ă zii se
montează o piesa numita copastie , care este confec ționata din lemn, metal sau material plastic.
Pe partea exterioara a bordajului, in zona gurnei, se fixează in ambele borduri chilele
de ruliu . Chilele de ruliu sunt dispuse in planul longitudinal al navei pe aproximativ o treime
din lungimea acesteia in por țiunea dreapta a corpului. Ele sunt confec ționate din f â ș ii de tabla
de otel cu lă țimea de 20 – 25 cm si au rolul de a reduce ampli tudinea ruliului si a – i mari
perioada.

9

Figura 2.1
1 – suprastructura; 2 – punte superioara; 3 – tabla lacrimara; 4 – copastie; 5 – parapet;
6 – centura; 7 – brâu ; 8 – semitraversa; 9 – înveli șul bordajului; 10 – pontil de interpunte;
11 – punte inferioara; 12 – traversa pun ții inferioare; 13 – coasta; 14 – înveli șul gurnei;
15 – pontil de cala; 16 – chila de ruliu; semitraversa; 17 – puntea dublului fund;
18 – guseu de gurna; 19 – carlinga laterala; 20 – varanga; 21 – longitudinalele pun ții
dublului fund; 22 – înveli șul fundului; 23 – carlinga centrala; 24 – chila;

Pentru o mai buna în țelegere a sistemelor de osatura, care diferă de altfel de la nava la
nava in func ție de scopul pentru care a fost construita trebuie prezentat particularită țile
principalelor tipuri de nave.
Cargoul pentru mărfuri generale , este construit in sistemul de osatur a transversal sau
combinat. In f igura 2.2 este prezentata o sec țiune intr – un cargou de mărfuri generale construit
in sistem combinat. Cargourile pentru mărfuri generale sunt prevăzute cu guri de magazii
relativ mici. Pot avea una sau mai multe pun ți . Comparativ cu cargourile pentru mărfuri
generale, cargourile pentru transport cereale au de regula o singura punte si pere ți
longitudinali par țiali , amplasa ți in planul diametral intre pere ții transversali etan și . Cargourile
pentru transport cherestea au puntea, structura gurilor de magazii si parapetul întărite pentru a
putea suporta greutatea mărfii a flata pe punte.

10

Figura 2.2 Structura ca rgoului pentru mărfuri generale:
1 – gura de magazie; 2 – copastie; 3 – parapet; 4 – guseu; 5 – înveli șul bordajului;
6 – longitudinale de bordaj; 7 – pontil de interpunte; 8 – punte inferioara; 9 – semitraversa de
punte; 10 – pontil de cala; 11 – guseu de gurna; 12 – înveli șul gurnei; 13 – chila de ruliu;
14 – carlingi laterale; 15 – carlinga centrala; 16 – puntea dublului fund;
17 – punte de lemn(paiol); 18 – perete transversal etan ș .

Petrolierul este o nava destinata transportului de ț i ț ei si a produselor petroliere.
Sistemul general de osatura ce se aplica in construc ția petrolierelor poate fi longitudinal la
navele cu lungime mai mare de 180 m si combinat la navele de 180 m sau mai mici. Punte a,
pere ții laterali ai bordajului si fundul la acest tip de nava sunt construite in sistem de osatura
longitudinal. Petrolierele moderne au prevăzuta o singura punte continua in zona magaziilor
de marfa. Gurile de î nc ă rcare a mărfii sunt de forma circulara sau eliptica iar capacele lor
trebuie sa fie metalice si sa asigure o buna etan șare . Deoarece gurile de încărcare sunt de
dimensiuni reduse, î n ă l ț imea bordului liber la acest tip de nava este mai mica decât la alte
tipuri. Pere ții interiori, longitudinali si transversali, asigura o compartimentare riguroasa si pot
fi drep ți sau gofra ți . De regula pere ții transversali se construiesc in sistem de osatura vertical,
cu grofe orizontale sau verticale. Pere ții verticali se pot construi in sistem de osatura orizo ntal
sau vertical func ție de lungimea navei. Numărul de pere ți longitudinali depinde de mărimea
navei, astfel: la petrolierele mici se prevede un singur perete dispus longitudinal, la
petrolierele mijlocii si mari se prevăd doi pere ți dispu și lateral in longitudinala navei, iar la
petrolierele foarte mari, trei pere ți in plan diametral si doi in plan longitudinal.

11

Figura 2.3 Structura navei pentru transport ț i ței si produse petroliere:
1 – magistrala de încărcare ; 2 – capac de vizita; 3 – instala ție de spălare ; 4 – tun incendiu;
5 – tancuri de balast; 6 – longitudinale de punte; 7 – longitudinale de bordaj; 8 – longitudinale
de fund; 9 – varanga cu găuri de u șurare ; 10 – pere ți longitudinali; 11 – gusee;
12 – tancuri pentru marfa; 13 – înveli șul bordajului; 14 – chila de ruliu

Nava transportoare de gaze naturale lichefiate , are in general rezervoare de forma
cilindrica. Pentru utilizarea ra ționala a spa țiului disponibil, la navele construite in prezent au
fost adoptate rezervoare de forma prismatica. Pentru izolarea termica a pere ților acestor
rezervoare se folosesc doua solu ții , si anume: utilizarea a doua bariere termice, prima realizata
dintr – o membrana int erioara, in contact direct cu gazul lichefiat, format dintr – o tabla gofrata
de otel inoxidabil, care permite dilata ții fără deformarea rezervoarelor si a doua, dintr – o
membrana plana exterioara din triplex. Datorita l ă ț imii mari a acestui tip de nava, se p revede
bordaj dublu ce are rol de a asigura si rigidizarea la solicitările de încovoiere si torsiune.
Structura navei se proiectează astfel încât sa se asigure spatii de acces pentru
verificarea rezervoarelor de marfa.

12

Figura 2.4 Nava transportoare de gaze naturale lichefiate:
1 – magistrala de încărcare ; 2 – înveli ș protector; 3 – tancuri de balast; 4 – longitudinale de
punte; 5 – chila de ruliu; 6 – longitudinale de bordaj; 7 – varanga cu găuri de u șurare ;
8 – longitudinale de fund; 9 – rezervor de marfa din tabla gofrata.

Vrachierul din punct de vedere constructiv poate fi in sistem de osatura transversal
pentru lungimi mai mici de 180m si longitudinal pentru lungimi mai mari de 180 m. Corpul
propriu – zis al navei este prevăzut cu o singura punte in sistem longitudinal ca de altfel si
tancurile de balast de gurna si antiruliu. Pere ții transversali pot fi pla ți , construi ți in sistem de
osatura vertical sau gofra ți , cu grofe verticale.
Din punct de vedere constructiv s – au contu rat trei tipuri de vrachiere: vrachiere cu
tancuri de gurna, tancuri de antiruliu si dublufund de î n ă l ț ime normala pentru transportul
mărfurilor cu greut ă ț i specifice mici. Vrachiere cu doi pere ți longitudinali par țiali , tancuri de
gurna si trei guri de magazii pe lă țimea navei. In cazul transportului de minereu se î nc ă rca
numai spa țiul dintre pere ții longitudinali par țiali iar la mărfuri cu greută ți specifice mici se
încărca toate spatiile. Existenta pere ților longitudi nali permite si încărc area par țiala a
magaziilor cu saci. Vrachiere cu magazii superioare. Acestea au intre magaziile normale,
magazii î n ă l ț ate fata de planul de baza denumite magazii superioare.

13

Figura 2.5. Vrachierul
1 – instala ție de ventila ție ; 2 – capac de magazie; 3 – longitudinale de punte;
4 – tanc de antiruliu; 5 – longitudinale de bordaj; 6 – înveli șul bordajului; 7 – magazie;
8 – tanc de gurna pentru balast; 9 – longitudinale de fund; 10 – varanga cu găuri de u șurare ;
11 – carlinga; 12 – perete transversal gofrat.

Navele portcontainere , au adoptat un sis tem de osatura combinat , asigurându – se astfel
o structura capabila sa preia atât solicitările locale cat si generale la încovoierea longitudinala.
Capacele gurilor de magazii sunt de tip ponton, capabile sa suporte greutatea containerelor
ambarcate pe punte. Pere ții transversali etan și sunt pla ți , construi ți in sistem de osatura
vertical. Puntea este prevăzuta cu guri de magazie dispu se in sec țiune transversala. Bordajul
simplu sau dublu este construit in sistem de osatura transversal sau longitudinal, iar dublul
fund, celular, este construit in sistem de osatura longitudinal. Dispunerea in interiorul
magaziilor a unor grinzi longitudi nale si transversale au menirea de a rigidiza corpul navei, de
a ghida containerele si de a împiedica deplasarea lor pe timpul ruliului si al tangajului.

14

Figura 2.6 Nava portcontainer
1 – container pe punte; 2 – capac gura de magazie (tip ponton);
3 – grinda orizontala de rigidizare; 4 – grinda verticala; 5 – tanc de antiruliu; 6 – tanc lateral;
7 – tanc de gurna; 8 – tanc in dublu fund; 9 – longitudinala de bordaj; 10 – carlinga.

Puntea navei constituie înveli șul exterior al p ă r ț ii superioare a corpului navei, ea este
continua, acoperă in întregime corpul navei de la prova la pupa si asigura etan șeitatea navei.
Puntea este alcătuita , de regula, din file de tabla de otel denumite file de punte . Fila din
imediata vecinătate a bordaju lui, care face legătura dintre puntea principala si bordaj, este mai
groasa decât celelalte file ale pun ții si se nume ște fila lacrimara .
In func ție de mărimea si destina ția sa, fiecare nava are mai multe pun ți . Unele pun ți
sunt continue intre prova si pupa si altele discontinue.
Navele mari pot avea sub puntea care închide corpul navei una sau mai multe pun ți
intermediare continue de la prova la pupa. Asemenea pun ți au rolul de a î mp ă r ț i , in partea
orizontala, spa țiul din i nteriorul navei, si de a mari rezistenta corpului.
Puntea continua cea mai înalta , care închide corpul navei se nume ște coverta . Puntea
cea mai rezistenta se nume ște puntea principala . La majoritatea navelor co verta corespunde cu
puntea principala.
Daca nava are mai mult de trei pun ți continue atunci ele poarta următoarele denumiri :
– coverta (puntea superioara);
– puntea principala, următoarea punte continua sub coverta;
– puntea mijlocie si puntea inferioara, următoarele pun ți aflate sub puntea
principal a;
– paiolul, puntea cea mai de jos, care închide sub ea spa țiul denumit dublu
fund (se mai nume ște si puntea dublului fund ).
La bordul oricărei nave se mai întâlnesc o serie de pun ți discontinue, dispuse de regula
deasupra pun ții superioare si care acoperă suprastructuri ale navei.
Acestea sunt :
– puntea teugii – punte discontinua dispusa la prova, deasupra covertei. Pe teuga
sunt dispuse dispozitive ale instala ției de manevra prova si instala ția de
ancorare;

15
– puntea dunetei – dispusa la pupa navei, deasupra covertei;
– puntea bărcilor – puntea destinata amplasării bărcilor si plutelor de salvare;
– puntea de comanda – este destinata amplasării încăperilor si aparaturii necesare
serviciului de naviga ție ;
– puntea etalon – este situata deasupra pun ții de comanda. Pe ea se instalează
compasul magnetic etalon pentru a fi mai ferit de influenta maselor magnetice
de la bordul navei. In func ție de tipul si destina ția navei mai pot exista si alte
pun ții .

16
CAPITOLUL 3. COMPARTIMENTAREA CORPULUI NAVEI

S – a arătat ca una din calit ă ț ile nautice ale navei este nescufundabilitatea, care consta in
capacitatea navei de a pluti si a – si men ține stabilitatea in cazul când unul din compartimentele
sale a fost inundat cu apa, ca urmare a avariilor suferite la corp.
Inundarea cu apa a unui compartiment modifica greutatea navei cu greutatea apei care
a intrat in nava. Aceasta determina modificarea pescajului, deci modificarea flotabilită ții si
stabilită ții navei. Din aceasta cauza, pentru a asigura nescufundabilitatea navei este necesar ca
de la construc ție , corpul navei sa fie împă r ț it in cat mai multe compartimente etan șe , de volum
mic.
Î mp ă r ț irea interiorului navei, prin pere ți transversali, in compartimente etan șe se
nume ște comp artimentarea navei .
Ea are rolul sa realizeze nescufundabilitatea navei, sa limiteze extinderea incendiilor
dintr – un compartiment in altul, s ă î mpart ă nava in încăperi cu diferite destina ții.
Principalele compartimente etan șe ale navei, ob ținute prin pere ți trans versali etan și
sunt următoarele :
– compartimentele de coliziune ale navei dispuse la prova si la pupa. La prova,
compartimentul cuprins intre etrava si primul perete transversal etan ș , se
nume ște pic prova sau forepic si este folosit de regula ca magazie de materiale
de între ținere si vopsele. La navele cu construc ție mai înalta , partea inferioara a
compartimentului de coliziune prova poate fi folosita ca tanc de apa iar partea
superioara ca magazie de vopsele. La pupa compartimentul cuprins intre
ultimul perete transversal etan ș si etambou se nume ște afterpic sau picul pupa
si este folosit fie ca tanc de apa, fie ca magazie de materiale;
– compartimentul ma șini , in care sunt dispuse ma șinile principale si auxiliare
precu m si toate celelalte instala ții importante ale navei. Compartimentul etan ș
al ma șinilor poate fi împăr țit in mai multe încăperi neetan șe cu destina ții
diferite – uzina, atelier, pompe, compresoare, magazii de materiale etc.;
– compartimentul c ă ld ă ri in care sunt montate instala țiile pentru ob ținerea
aburului. La unele nave cum ar fi navele de lupta exista chiar cate 2 – 3
c ompartimente de căldări etan șe intre ele;
– compartimentele etan șe destinate magaziilor (hambarelor) de marfa care la
navele medii pot fi in număr de 4 – 6;
– coferdamurile sunt compartimentele etan șe realizate intre pere ții transversali
dubli, care despart compartimentul ma șini de magazii sau de tancurile de
combustibil. De regula, coferdamurile sunt compartimente de izolare, foarte
în guste , in care nu sunt montate instala ții si nu se depozitează nimic.

Figura 3.1

In afara de principalele compartimente etan șe prezentate mai sus si care sunt
delimitate de bordaje, pere ți transversali, pun ți , mai exista la bord o serie de compartimente
etan șe ob ținute prin separarea cu pere ți etan și longitudinali a spatiilor dintre pere ții

17
transversali. Aceste compartimente sunt tancurile de combustibil si lubrifian ți , tancurile de
apa si tancurile de balast, dispuse de regula pe fundul navei si in borduri in mod simetric.
Unele dintre compartimentele etan șe sunt la rândul lor î mp ă r ț ite in compartimente
neetan șe . Acestea sunt de regula încăperi cu diferite destina ții , ce privesc asigurarea vie ții si
activită ți i echipajului – saloane, cabine, careuri, bucătarii , bai, spălătoare , cambuze, magazii
pentru produse alimentare, club, săli de gimnastica.

18

CAPITOLUL 4. SUPRASTRUCTURILE NAVEI

Construc țiile situate deasupra pun ții principale (covertei), delimitate de pere ți
longitudinali si transversali, precum si de pun ți discontinue, dispuse simetric fata de planul
diametral al navei se numesc suprastructuri. Acestea sunt destinate in primul rând amplasării
comenzii si instala țiilor principale. Totodată , suprastructurile asigura spatii suplimentare
pentru amplasarea încăperilor de locuit si deservire. Forma, dimensiunile si destina ția
suprastructurilor diferă de la nava la nava. In func ție de dispunerea lor pe puntea nav ei,
suprastructurile pasagerelor, suprastructurile navelor de transport si suprastructurile navelor
tehnice.
Suprastructurile pasagerilor sunt de regula continue, suprapuse pe 2 – 3 nivele si
servesc pentru amplasarea saloanelor, restaurantelor, cabinelor pentru pasageri, pun ților de
promenada, bazinelor de înot . Elementul de suprastructura cel mai înalt este comanda de
naviga ție .
Suprastructurile navelor de transport sunt întotdeauna par țiale si de regula cuprind
trei tipuri clasice de construc ții de supra structuri : teuga, duneta si castelul centru.

Figura 4.1 Suprastructurile navei
1 – teuga ; 2 – duneta ; 3 – castel central ; 4 – castel pupa

Teuga este o construc ție de suprastructura, dispusa la prova navei si delimitata de
prelungirea bordajului lateral si puntea teugii. Aceasta suprastructura are de regula, un singur
nivel si este folosita ca spa țiu de locuit pentru marinari sau magazii de materiale. La navele
mode rne nu se mai prevăd locuin țe sub teuga.
Duneta este suprastructura dispusa la pupa navei, delimitata de prelungirea bordajului
si puntea dunetei. Sub duneta se amplasează cabine si careuri de locuit pentru marinarii
mecanici, bucătarii , cambuze, spălători i , magazii si alte încăperi .
Castelul central este suprastructura dispusa in zona centrala. Este construita din pere ți
verticali longitudinali transversal i si poate avea mai multe pun ți . In castelul central se
amplasează cabinele de locuit ale ofi țerilor , diferite careuri, sta ție de radio, puntea bărcilor cu
instala țiile de ridicare a acestora si la nivelul cel mai înalt comanda de naviga ție .
La navele moderne s – a renun țat la aceste trei suprastructuri clasice. In prezent,
petrolierele si mineralierele pr ecum si mare a majoritate a cargourilor se construiesc cu o
singura suprastructura la pupa.
Castelul pupa i n care sunt dispuse toate încăperile necesare vie ții la bord si
desf ă ș ur ă rii activită ții de conducere a navei. La aceste nave, compartimentul ma șini este
dispus sub castelul pupa, iar restul corpului navei este folosit in totalitate pentru magazii de
marfa, respectiv tancuri. Cargourile moderne de asemenea tind către o singura suprastructura
dispusa fie de centru, fie de la pupa.

19
Un alt gen de suprast ructuri sunt rufurile . Ruful este o suprastructura u șoara care spre
deosebire de castel nu se întinde pe toata lă țimea navei ci numai pe o anumita por țiune . Este
destinat sa adăpostească diferite instala ții dispuse pe coverta.

20

CAPITOLUL 5. DESCHIDERILE Î N PUN Ț I, Î N BORDAJ Ș I Î N PERE Ț I

Principala însu șire a corpului navei este etan șeitatea si totu și , pentru accesul
personalului in interior, precum si pentru introducerea si scoaterea mărfurilor este necesara
existenta unor deschideri in punte, in bordaj si pere ți .

DESCHIDERI IN PUNTE
Deschiderile in punte sunt de mai multe feluri in func ție de scopul pentru care au fost
create – î nc ă rcarea si descărcarea mărfurilor in magazii; accesul personalu lui sub punte;
iluminarea unor compartimente cu lumina naturala; aerisirea etc.
Gurile de magazii sunt deschideri in punte, de forma dreptunghiulara si dimensiuni
mari destinate, pentru a permite încărcarea sau descărcarea mărfurilor . Ele se mai numesc si
guri de hambar. Gurile de magazie sunt prevăzute de jur împrejur cu o rama înalta de
minimum 60 cm, fata de nivelul pun ții , care are rolul de a nu permite pătrunderea apei in
magazie si de a sprijini capacele ce închid magaziile. Cap acele sunt formate fie din panouri de
lemn de forma dreptunghiulara numite bocaporti , care se manevrează manual, fie din panouri
metalice de dimensiuni mari manevrate mecanic sau hidraulic. Bocaportii din lemn sunt
a șezați pe mai multe rânduri si se spriji nă cu capetele pe rama gurii de magazie sau pe
minginii. Minginiile sunt grinzi metalice mobile, dispuse transversal pe gura de magazie.
Pentru etan șarea gurii de magazie peste bocapor ți se pun 3 – 5 rânduri de musamale fixate cu
pene si chingi.
Navele moder ne sunt prevăzute , pentru închiderea magaziilor, cu capace metalice cu
ac ționare mecanica sau hidraulica. In practica se folosesc trei sisteme principale de închidere –
deschidere a capacelor ce se deosebesc intre ele după modul de manevrare si a șezare a
pan ourilor :
– sistemul orizontal – cel mai simplu – consta in deschiderea capacelor prin ridicare
panourilor si a șezare lor unul peste altul lateral, pe punte, tot in pozi ție
orizontala. La navel e moderne se folose ște sistemul orizontal telescopic cu
ac ționare mecanica, care permite mi șcarea pe orizontala a capacelor glisante ce
se pot deplasa pe doua sau trei cai de rulare suprapuse;
– sistemul vertical – consta in deschiderea capacelor prin trecerea panourilor din
pozi ție orizontala in pozi ție verticala. Acest sistem este întotdeauna ac ționat
mecanic sau hidraulic;
– sistemul rotativ – consta in deschiderea gurii de magazie prin î nf ă ș urarea
capacului pe un tambur. In acest caz capacele sunt glisate si flexibile, panourile
fiind înlocuite de un mare număr de file metalice înguste , legate intre ele intr –
un sistem elastic.
Tambuchiurile sunt deschideri in punte de dimensiuni mici, de form a circulara sau
dreptunghiulara destinate accesului oamenilor in compartimentele aflate sub
punte. Tambuchiul are aspectul unui put in interiorul căruia este montata o scara verticala
confec ționata din scoabe metalice sudate in perete. La nivelul pun ții tambuchiul este prevăzut
cu o rama înalta de circa 20 – 25 cm, care se închide cu un capac etan ș .

21

Figura 5.1 Tambuchi

Pe tambuchi poate urca sau cobori, in acela și timp, un singur om. Din aceasta cauza,
educa ția si cultura marinăreasca obliga pe cei ce urmează sa folosească tambuchiul, sa strige
cu voce tare cobor sau urc .
Spiraiurile sunt deschideri in punte de dimensiuni mici, de forma dreptunghiulare,
destinate in special pentru iluminatul si aerisirea compartimentelor ma șini , căldări . Spiraiurile
au si ele o rama care se ridica deasupra pun ții circa 30 – 40 cm si sunt acoperite cu un capac
format dintr – un cadru metalic care fixează si protejează sticla.

Figura 5.2 Spirai

Gurile de ventila ție sunt deschideri in punte de dimensiuni mici si de forma circulara.
Ele sunt acoperite cu ap ă r ă toare in forma de ciuperca sau tromba (tub metalic încovoiat la
90 o care poate fi rotit in func ție de direc ția vântului ).

DESCHIDERI Î N BORDAJ
Deschiderile in bordaj sunt si ele de mai multe feluri. In func ție de pozi ția lor
deschiderile in bordaj se împart in doua categorii.

a. Deschideri in opera moarta
Sabordurile sunt deschideri in bordaj de forma dreptunghiulara, de dimensiuni variate
(mai mari sau mai mici) si cu destina ții diferite. Pe vremea navelor cu vele sabordurile se
deschideau pentru a scoate țevile tunurilor in afara bordurilor.
La navele comerciale se întâlnesc in general următoarele tipuri de saborduri:
– sabord de î nc ă rcare – deschidere in bordaj de dimensiuni mari prin care se
încărca sau descărca mărfurile ;
– sabord de acces – deschidere in parapet folosita pentru accesul persoanelor la
bord. La sabordul de acces se montează capătul superior al scării de bord;

22
– sabord de furtuna – deschidere in parapet prevăzuta cu o u șa suspendata in
balamale la partea superioara si care se deschide numai spre exterior. Are rolul
de a permite evacuarea apei de mare care inunda puntea navei pe timp de
furtuna.
Hublourile sunt deschideri in bordaj sau in pere ții suprastructurilor de forma circulara
destinate pentru iluminarea naturala si aerisirea compartimentelor interioare. Hublourile sunt
deschideri prevăzute cu doua sisteme de închidere etan șa – primul o rama metalica cu geam
gros si al doilea cu un capac metal ic
La navele moderne hublourile din partea superioara a castelelor au forma
dreptunghiulara, iar capacele de obturare au rol de camuflaj pe timp de noapte, când trebuie sa
se vadă numai anumite lumini.

Figura 5.3 Hublou

Urechile sunt deschideri in parapet pentru dirijarea parâmelor de manevra si
protejarea lor împotriva frecărilor .
Orificii de scurgere sunt deschideri in bordaj de forma circulara, de dimensiuni mici,
destinate pentru evacuarea apei de răcire a motoarelor, apei sanitare si uneori ch iar a apei de
pe punte.

b. Deschideri in opera vie
Prizele de apa sunt deschideri in bordaj de forma circulara sau pătrata care asigura
accesul apei de balast sau evacuarea acesteia. La nevoie prin aceste deschideri se pot inunda
anumite compartimente.
Sorburile de bordaj sunt deschideri, de forma circulara sau pătrata , destinate absorbirii
apei de mare necesare pentru răcirea motoarelor, pentru instala ția de stins incendiu, pentru
instala ția sanitara si pentru balastare. Sorburile sunt prevăzute cu un g rătar care împiedica
pătrunderea unor obiecte din apa care ar înfunda tubulaturile sau ar deteriora pompele.
Deschiderile pentru montarea diferitelor aparate de naviga ție ( emi ță toare pentru
lochuri ).
Etambreul cârmei este o deschidere de forma circulara prin care trece axul cârmei .
Etambreul este prevăzut cu un dispozitiv de etan șare numit presetupa .

c. Deschideri in pere ți
Comunicarea intre compartimentele etan șe ale navei se face prin deschideri existente
in pere ții etan și transversali si longitudinali. După rolul care – l îndeplinesc la bord aceste
deschideri sunt de doua feluri : por ți etan șe si capace de vizitare.
Por țile etan șe sunt u și metalice foarte rezistente prevăzute cu garnituri de cauciuc
pentru asigurarea etanseit ă ț ii si cu un si stem foarte robust de închidere .

23

Figura 5.4 Poarta etan șa
Capacele de vizita sunt orificii in pere ții etan și ai unor compartimente, de forma
elipsoidala sau circulara si de dimensiuni mici – at â t cat este necesar sa permită trecerea unui
om. Capacele de vizita stau de regula închise , cu un capac metalic, prevăzut cu garnituri de
cauciuc si bine strâns cu un mare număr de șuruburi . Capacele de vizita de deschid numai
atunci când se aerisesc si se curata tancurile de combustibil, de apa, de balast sau
coferdamurile.
Deschiderile practicate in pere ții transversali sau longitudinali ai suprastructurilor sunt
de regula, deschideri neetan șe si au forma unor u și si ferestre obi șnuite .
In nomenclatura marinăreasca , prin expresia por ți etan șe se în țeleg toate deschiderile
etan șe existente la bord : guri de magazii, tambuchiuri, spiraiuri, hublouri, por ți etan șe , capace
de vizita.
Pentru respectarea ordinei interioare pe nave, toate aceste sisteme de închidere etan șe
trebuie sa poarte o inscrip ție notata cu literele :
– I – in permanenta închis ;
– O – se închide la ordin;
– A – se închide la alarma (gaura de apa, incendiu etc.).
Ca regula generala, marinarii trebuie sa știe ca in timpul mar șului toate por țile etan șe
trebuie închise . Ordinele privind închiderea por ților etan șe trebuie executate cu
con știinciozitate si cu mare operativitate, in timpul cel mai scurt. Orice neglijenta in acest
dome niu poate provoca necazuri mari, chiar ireparabile. Istoria naviga ției cunoa ște cazuri de
nave care s – au scufundat, numai pentru ca navigau cu hublourile deschise.

24
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. http://www.rasfoiesc.com/inginerie/navigatie/DESCRIEREA – NAVEI – ELEMENTE –
DE – C23.php
2. http://document s.tips/documents/note – de – curs.html
3. http://documents.tips/documents/curs – pm – 55a753b34bad5.html
4. http://documentslide .com/documents/note – de – curs.html
5. http://documents.tips/documents/elementele – structurale – ale – corpului – navei.html
6. http://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/435/ELEMENTELE –
STRUCTURALE – ALE – COR45928.php
7. http://docu ments.tips/documents/lucrari – de – intretinere – la – bordul – navei – maritime.html
8. http://www.scritub.com/diverse/Lucrari – de – intretinere – la – bord2211011119.php
9. http://documents.tips/documents/aspecte – ale – intretinerii – unei – nave – maritime.html
10. http://www.qreferat.com/referate/transporturi/GEOMETRIA – SI – DIMENSIUNILE –
NAVE945.php
11. http://www.papermodel.ro/marina/
12. http://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/435/NAVE – SI – CALITATI – NAUTICE –
ALE – N73557.php
13. http://documents.tips/documents/marina – termeni – tehnici – machete – din – carton.html
14. https://florinnae.wordpress.com/navomodelism/descrierea – navei/
15. http://documents.tips/documents/osatura – navei.html
16. http://documents.tips/documents/marina – termeni – tehnici – machete – din – carton –
56b8a8939a8e3.html
17. http://documents.tips/documents/pregatire – marinaresca – 1.html