PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA 1 TEMA PROIECTULUI POLUAREA MEDIULUI ÎN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAȘINI PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA… [622315]

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

1

TEMA PROIECTULUI
POLUAREA MEDIULUI ÎN INDUSTRIA
CONSTRUCTOARE DE MAȘINI

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

2
CUPRINS
A. PARTEA SCRISĂ

MEMORIU JUSTIFICATIV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
CAPITOLUL I. CONDIȚII NATURALE ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
I.1. Amplasament ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 11
I.2. Condiții climatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 11
I.3. Condiții geomorfologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 13
I.4. Condiții geologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 14
I.5. Condiții hidrologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 16
I.6. Condiții hidrogeologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 18
CAPITOLUL II. POLUAREA MEDIULUI ÎN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAȘINI
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 20
II.1. Poluarea apei în industria constructoare de mașini ………………………….. …………………….. 21
II.1.1. Tipuri de ape uzate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 23
II.2. Poluarea aer ului în industria constructoare de mașini ………………………….. …………………. 26
II.2.1. Tipuri de emisii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 26
II.3. Poluarea solului în industria constructoare d e mașini ………………………….. …………………. 28
II.3.1. Tipuri de emisii în sol ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 29
II.4. Efecte asupra sănătății umane ………………………….. ………………………….. …………………….. 29
CAPITOLUL III. FABRICA DE RULMENȚI BÂRLAD ………………………….. …………………….. 31
III.1. Istoric și prezentare generală ………………………….. ………………………….. …………………….. 31
III. 2. Descrie rea amplasamentului ………………………….. ………………………….. …………………….. 34
CAPITOLUL IV. TEHNOLOGIA FABRICĂRII RULMENȚILOR ………………………….. ………. 35
IV.1. Materii prime și materiale auxiliare ………………………….. ………………………….. ……………. 35
IV.2. Fazele tehnologice ale fabricării rulmenților și elementelor de rulmenți ………………….. 38
IV.2.1. Secția Forjă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 38

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

3
IV.2.2. Secția Strungărie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 42
IV.2.3. Secția Rectificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 46
IV.2.4. Secția Colivii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 49
IV.2.5. Sec ția Role ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 56
IV.2.6.Secția Montaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 60
IV.2.7. Sec ția Fabricare scule și piese de schimb ………………………….. ………………………….. …. 63
IV.2.8.Atelierul de Reparații mecano -energetice ………………………….. ………………………….. …. 64
IV.2.9. Atelierul Recuperări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 64
IV.3. Stații centralizate pentru lichide tehnologice ………………………….. ………………………….. .. 65
IV.4. Deșeuri rezultate în procesul tehnologic ………………………….. ………………………….. …….. 66
IV.4.1. Deșeuri industriale nereciclabile ………………………….. ………………………….. …………….. 66
IV.4.2. Alte tipuri de depozite ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 69
V.1. F actorul de mediu apa ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 71
V.1.1. Stații și instalații preepurare ape uzate tehnologice ………………………….. …………………. 72
V.1.2.M ăsuri de reducere a poluării în apă ………………………….. ………………………….. ………….. 73
V.2. F actorul de mediu aer ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 74
V.2.1. Măsuri reducere noxe atmosferice ………………………….. ………………………….. ……………. 74
V.3. Factorul de mediu sol ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 75
V.3.1. Măsuri diminuare efecte sol ………………………….. ………………………….. …………………….. 76
CAPITOLUL VI. MONITORIZAR EA MEDIULUI ………………………….. ………………………….. … 78
VI.1. F actorul de mediu apă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 78
VI.2. F actorul de mediu aer ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 80
VI.3. Factorul de mediu sol ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 82
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 86

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

4

B. PARTEA DESENATĂ
PLANȘA 1 – Planul de încadrare a zonei luată în studiu
PLANȘA 2 – Tehno logia fabricării rulmenților – secția FORJĂ
PLANȘA 3 – Tehnologia fabricării rulmenților –secția STRUNGĂRIE
PLANȘA 4 – Tehnologia fabricării rulmenților –secția RECTIFICARE
PLANȘA 5 – Tehnologia fabricării rulmenților –secția COLIVII
PLANȘA 6 – Tehnologia fabricării rulmenților –secția ROLE
PLANȘA 7 – Tehnologia fabricării rulmenților –secția MONTAJ
PLANȘA 8 – Surse posibile de poluare și măsuri de diminuare
PLANȘA 9 – Stația de denocivizare

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

5
MEMORIU JUSTIFICATIV
Prin întocmirea proiectului de diplomă,cu tema: “POLUAREA MEDIULUI Î N
INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAȘ INI” se urmăresc sursele și efectele de poluare
asupra mediului în cadrul proceselor tehnologice din Fabrica de Rulmenți Bârlad. Lucrarea este
structurată pe VI capitole:
În CAPITOLUL I , s-au de scris studiile exacte privind amplasamentul,precum și
condițiile climatice, geomorfologice, geologice, hidrologice dar și hidrogeologice. Cu ajutorul
planurilor de situație și de încadrare s -a constatat că municipiulu i Bârlad, este situat în estul țării,
în regiunea Moldova, așezat în Podișul Central Moldovenesc. Acesta s -a dovedit a fi cel mai
mare oraș al Județul ui Vaslui, în urma unui recesămâ nt din anul 2011, având o populație de
55.837 de locuitori. Orașul Bârlad este structurat pe baza unor subunități ale podișului acestuia :
Podișul Central Moldovenesc; Colinele Tutovei;Dealurile Fălciului și Depresiunea
Elanului;Podișul Covurlui; Culoarul Bârladului;Culoarul Prutului.
Clima acestei zone, este temperat -continentală cu nuanțe excesi ve. Elementele climati ce
suferă o modificare ușoară, odată cu reducerea latitudinii și altitud inii crește și gradul de
excesivitate a climei. Precipitațiile atmosferice reprezintă un element climatic cheie, pentru
oricare ecuație de bilanț realizată pentru un bazin hidrografic. Alimentarea cursurilor de apă de
suprafață sau a apelor subterane, cât și umiditatea solului depind în aceeași măsură de cantitatea
de precipitații căzute.
Relieful pe care este suprapus orașul Bârlad reprezintă caracteristici geomorfologice bine
definite . Formele predominante în relieful Bârladului, sunt dealurile, colinele, platouri le, toate
având o înclinare sud -estică.
Condițiile spec iale geologice,de relief,climă,hidrografie, vegetație dar mai ales intervenția
acțiun ilor omului în raport cu natura, care se întâlnesc în bazinul Bârladului au dus la
desfășurarea pe suprafețe extrem de extinse a proceselor de eroziune. Solurile sunt cele mai
afectate de acest proces .
În ceea ce privește hidrologia, Râul Bârlad izvorăște de la Valea Ursului, județul Neamț și
străbate județul Vaslui pe o distanță de 173 km, având afluenți importanți: Vasluiul, Crasna,
Juravăț, Simila și Tutova. Bârlad este un râu din estul României, cel mai important afluent din
partea stângă al râului Siret. Izvorăște din Podișul Central Moldo venesc și trece pe lângă orașele
Negrești,Vaslui, Bârlad și Tecuci.
În cadrul bazinului hidrografic al râului Bârlad, apele stătătoare ocupă o suprafață de
0,28% din suprafața bazinului. Ele sunt reprezentate în pri ncipal de lacurile de acumulare, dar și
de iazuri piscicole. Râul Bârlad are punctul de vărsare în satul Salcia, Județul Galați. Acesta are

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

6
un bazin cu o suprafață de 7330 km².Lungimea cursului de apă, este de 289 km. Atât pe partea
stângă, cât și pe partea dreaptă, râul Bârlad prezintă un număr ridicat de afluenți cu dimensiuni
reduse.
Apele de suprafață diferă după foarte multe caracteristici, precum :debitul și variațiile
sale, temperatura, concentrația și natura substanțelor, conținutul biologic și microbiologic. Spre
deosebire de cele subter ane, ele sunt de regulă mai puțin mineralizate, ma i bogate în elemente
biologice, mai ușor poluabile, mai puțin stabile în caracteristici, dar totodată au și capacități mai
crescute de a -și automenține calitatea .
Hidrogeologia, se ocupă cu distribuția și ci rculația apelor subterane în sol. Apele
subterane, reprezintă o sursă importantă de apă potabilă care necesită o protecție specială
împotriva poluării și deteriorării. Alimentarea subterană reprezintă 30 – 40% din scurgerea totală,
iar alimentarea superficia lă este mixtă, cu excepția zonei înalte a Podișului Bârlad, care are
alimentare superficială predominant pluvială.
În CAPITOLUL II se vorbește despre poluarea mediului în industria constructoare de
mașini.Industria este considerată la ora actuală cea mai i mportantă și gravă sursă de poluare.
Poluarea apei în industria constructoare de mașini este reprezentată de o caracteristică
esențială a apelor uzate,precum varietatea nelimitată de poluanți și gradul lor de distrugere
deosebit.Apele uzate industrial pro vin din:turnătorii,fabricarea de mașini,unelte,de
automobile,din spălarea pieselor tratate,evacuarea băilor de decapare, și nu în ultimul rând din
fabricarea rulmenților.
Prin poluarea aerului în industria constructoare de mașini, se înțelege prezența în
atmosferă a unor substanțe străine, care în funcție de concentrația și timpul de acțiune poate
provoca tulburări în echilibrul natural, afectând sănătatea și confortul omului sau a mediului de
viață. Principalele substanțe ce contribuie la poluarea atmosfer icǎ sunt: oxizii de sulf și azot ,
dioxidul și monoxidul de carbon; aceștia fiind doar o parte din miliardele de tone de materiale
poluante pe care le genereazǎ în fiecare an industria , și care afecteazǎ ecosistemele acvatice .
Poluarea solului în industria constructoare de mașini , se poate face în două moduri : direct prin
deversări de deșeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrășăminte și pesticide aruncate pe
terenurile agricole ; dar și indirect, prin depunerea agenților poluanți ejectați inițial în atmosferă,
apa ploilor contam inate cu agenți poluanți 'spăla ți' din atmosfera contaminată, transportul
agenților poluanți de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
În cadrul CAPITOLULUI III , se evidențiază zona lu ată în studiu, mai exact Fabrica de
Rulmenți Bârlad,fiind unul dintre cei mai mari producători de rulmenți din România și din sud –
estul Europei fiind cunoscută de peste 60 de ani.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

7
S.C. RULMENȚI S.A. Bârlad, reprezintă o societate pe acțiun i cu un capital i ntegral
privat . Domeniul principal de activi tate este: fabricarea lagărelor, angrenajelor dar și a organelor
mecanice de transmisie . În prezent se realizează peste 6000 tipuri de rulmenți în peste 16200 de
variante constructive. Toate tipurile de rulmenți s unt realizate în conformitate cu Standardele
Internaționale și în acord cu cerințele impuse de clienți.
Din punct de vedere teritorial, S.C. RULMENȚI S.A. este amplasată în partea de nord -est
a municipiului Bârlad, pe strada Republicii numărul 320, județu l Vaslui, la o distanță de
aproximativ 1 -2 km de confluența râului Simila,cu râul Bârlad. Suprafața totală a
amplasamentului este de 1.169.892 mp.
În cuprinsul CAPITOLULUI IV , se are în vedere tehnologia fabricării rulmenților.
Materiile prime și materialel e auxiliare utilizate în procesul tehnologic sunt : oțel, tablă și benzi
de oțel,toluen,materiale neferoase precum alamă,zinc,cupru,dar și acetilenă,carbonat de
sodiu,alcool etilic. Fazele tehnologice ale fabricării rulmenților și elementelor de rulmenți s unt:
1.Secția FORJĂ – Procesele tehnologice desfășurate în această secție,sunt: Debitarea;
Forjarea;Laminarea;Recoacerea;Sablarea,î n care materia primă este constituită din bare de oțel
de rulmenți de diferite diametre, obținându -se produsele forjate, prin deformări plastice la cald
prin forjare,și laminare, urmate de tratamente termice primare și prelucrare metalică ,care se
livrează pentru prelucrări ulterioare, la secția Strungărie.
2.Secția STRUNGĂRIE – Activitatea desfășurată în secția Strungărie se preluc rează prin
așchierea ,stunjirea,frezarea,găurirea și rectificarea semifabricatelelor, dar și deformarea plastică
la rece și presarea semifabricatelor, după care se realizează tratamentul termic secundar – călire
și revenire. Din Strungărie inelele de rulmen ți prelucrate și tratate sunt trimise către procesele din
secția Rectificare.
3.Secția RECTIFICARE – Activitatea desfășurată în secția Rectificare, constă în principal
în rectificare a inelelor de rulmenți. Obținerea inelelor de rulmenți rectificate se face c u ajutorul
prelucrării prin așchiere sau rectificare și finisare, urmate de detensionarea și spălarea inelelor de
rulmenți .Din secția Rectificare i nelele cu suprafețe rectificate și finisate, sunt trimise la secția
Montaj.
4.Sec ția COLIVII -Activitatea desf ășurată în cadrul secției Colivii, constă în obținerea
coliviilor din alamă și din tablă și obținerea pieselor din aliaje neferoase (zinc, bronz, aluminiu,
staniu, plumb). Obținerea coliviilor din tablă se face prin deformare plastică la
rece, decupare,cali brare,perforare,prelucrări prin așchiere, procese de spălarea și conservarea
coliviilor din tablă .Coliviile procesate sunt ambalate și livrate la secția Montaj .
5.Secț ia ROLE – Activitatea desfășurată în cadrul secț iei Role ,reprezintă plecarea de la
materi ile prime precum (bare, colaci de oțel pentru rulmenți)obținându -se produsul rolă, un
element constituient al rulmentului prin deformare plastică la rece -prin presare, prelucrări

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

8
mecanice pri n așchiere, tratamente termice( călire+revenire), procese de spălar ea și conservarea
rolelor .După prelucrare rolele sunt co ntrolate,sortate,și predate la secț ia Montaj pentru
asamblare.
6. Secț ia MONTAJ – Activitatea desfașurată în secția Montaj reprezintă asamblarea
elementelor ce compun rulmentul (inele, role, bile, coli vii), după care sunt montați rulmenții,
ambalați,spălați, marcați, uscați, și livrați la depozitul de produse finite al societății, în vederea
expedierii către clienți .
7. Secția FABRICARE SCULE SI PIESE DE SCHIMB – Activitatea desfășurată în Secția
Sculăr ie are ca activitate obținerea coliviilor din mase plastice prin injectarea maselor plastice și
tratamente post injectare .
8. Atelierul de REPARAȚII mecano -energetice execută operații de protecție prin vopsire,
aplicându -se tehnologii de pregătire a supraf ețelor și se utilizează produsele desemnate și avizate
a fi prezente pe piață și destinate proceselo r de degresare -spălare , șlefuire, p rotecții anticorozive,
vopsire, în funcție de caz.
9. Atelierul de RECUPERĂRI constă în gestionarea deșeurilor industria le: reciclabile
prin valorificare cu parteneri autorizați; nereciclabile periculoase (care nu se pot depune pe halda
proprie și se externalizează în vederea eliminării).
Un alt criteriu important al acestui capitol îl constituie stațiile centralizate pentr u lichidele
tehnologice. Mai exact aceste stații au ca scop producerea,prepararea și distribuirea lichidelor
tehnologice necesare în procesele tehnologice desfășurate în secțiile de producție .
Deșeuri le rezultate în procesele tehnologic e, pot proveni din resturile de materiale
rezultate din proces. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite
din activitățile economice, menajere și de consum. Deșeurile rezultate strict din procesele
tehnologice enumerate pot fi: tunder (crust e de t under) rezultate prin deformări plastice la
cald,oxid de zinc( praful rezultat din gazul de ardere),șpa nul care rezultă din prel ucrările
metalice,pietrele abraz ive adică piesele uzate de polizare mărun țite și materiale de polizare, oțel ,
table ,meta le feroase ,piesele uzate ,și deșeuri menajere.
Fabrica de RULMENȚI Bârlad, dispunde de o haldă ecologică,care are ca scop
eliminarea finală a deșeurilor nereciclabile ,cum ar fi : șlamul de filtrarea și tratarea emulsiilor;
șlamul cu pulberi metalice și ab rasive din decantoare ;ș lamuri din băile de tratament termic și de
suprafață . Halda este o incintă impermeabilizată , cu un sistem de drena j pentru colectarea
levigatului, av ând capacitate a totală mai ma re de 25.000 tone deșeuri.
În CAPITOLUL V sunt prezen tate sursele posibile de poluare dar și măsurile de
diminuare. Impacturile principale asupra mediului sunt: poluarea apelor prin pătrunderea
necontrolată a substanțelor în apă , poluarea aerului prin poluanții rezultați în urma proceselor

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

9
tehnologice, poluar ea solului prin reziduuri , poluarea fonică, gestionarea deșeurilor periculoase
și nepericuloase, consumuri de materiale și resurse naturale, riscuri de incendiu sau explozie, dar
și un impact asupra sănătății umane . Metodele de reducere a emisiilor în med iu trebuie să
îndeplinească următoarele condiții precum : preepurarea apelor pluviale,reducerea emisiilor de
gaze prin alegerea corespunzătoare a arzătoarelor,și depozitarea substanțelor periculoase în
recipienți.În cadrul acestui capitol este prezentată o stație de denocivizare a apelor uzate
industrial. Procesul tehnologic de preepurare a apelor uzate cromice și a celor acido -alcaline, îl
reprezintă stația de denocivizare a fabricii. Pentru preepurarea apelor uzate societatea dispune de
o staț ie de denociv izare care cuprinde două instalații sau linii tehnologice de tratare:
ș instalaț ia de denocivizare – linia apelor cromice – de reducere a cromului hexavalent la crom
trivalent, î n mediu de acid sulfuric,ș i precipita rea cromului trivalent sub formă de hidro xid de
sodiu.
ș instalaț ia de neutralizare – linia apelor acido -alcaline – de neutralizare a apelor acid o-alcaline
prin tratare cu soluț ie de hidroxid de sodiu sau acid sulfuric .
Instalaț ia de neutralizare din componența stației de preepurare este concepu tă să funcționeze în
sistem mixt î n circuit deschis.
În final, a fost instituit un sistem de monitorizare a mediului,care reprezin tă mai exact
colectarea informațiilor,precum (date, măsurători calitative și cantitive,dar și observații) într -o
anumită perio adă de timp, referitoare la calitatea factorilor de mediu, la procesele și activitățile
care pot avea un aspect de mediu și un potențial impact asupra mediului.
Trebuie sa se monitorizeze : emisiile de poluanți în apă, indicatorii de calitate pentru
apele uzate menajere, tehnologice și levigat ,emisiile difuze,emisiile gazoase, dar și v alorile
concentrațiilor agenți lor poluanți care nu vor depăș i pragul de al ertă pentru terenuri de folosinț ă.
Monitorizarea factorilor de mediu, trebuie să aibă un sistem de s upraveghere, o prognoză,
o avertizare și o posibilă intervenție,care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii
caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu ; acesta incluzând frecvența determinărilor,
adică date ce sunt raportate autorităților teritoriale pentru protecția mediului.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

10
CAPITOLUL I. CONDIȚII NATURALE
Bârlad ul este un municipiu în județul Vaslui, Moldova, România. Bârlad ul este localizat
în es tul țării, în regiunea Moldova. S -a dov edit a fi cel mai mare oraș al Județului, î n urma unui
recesământ din anul 2011, având o populație de 55.837 de locuitori.
Din punct de vedere al vechimii , Bârladul este al doilea oraș al Moldovei .

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

11
I.1. Amplasament
Din punct de vedere geografic, municipiul Bârlad se situ ează, aproape de intersecția
paralelei de 27ș longitudine estică cu meridianul de 46ș latitudine nordică că. Acest oraș ocupă o
poziție estică.
În sfera fizico -geografică a Podișului Moldovei, se sit uează în zona de contact dintre
colinele Tutovei la ves t și dealurile Fălciului la est . Este așezat pe val ea consecventă a râului
Bârlad , de unde a împrumutat și denumirea . De-a lungul văilor de exemplu Popeni, Trestiana,
dintotdeauna, s -au organizat drumuri, permițând orașului bune legături cu așezările din p reajmă
și de la distanțe apreciabile: din v alea Prutului, a Dunării de Jos și a râului Siret .
Subunitățile Podișului Bârladului sunt:
– Podișul Central Moldovenesc;
– Colinele Tutovei;
– Dealurile Fălciului și Depresiunea Elanului;
– Podișul Covurlui;
– Culoa rul Bârladului;
– Culoarul Prutului.
Altitudinea maximă din aria urbană este de 172 m, iar cea minimă de 89 m.
Municipiul Bârlad este așezat în Podișul Central Moldovenesc și este mărginit de Dealul
Crângului (311 m) și Dealul Mare (264 m).
Municipiul B ârlad se situează aproape d e intersecția unor importante că i rutiere și
feroviare, pe traseul dintre nordul și sudul Moldovei, dintre Valea Prutului și Valea S iretului, la
DN 24, care asigură legă tura între centrul și sudul României cu Republica Mo ldova, p rin punctul
de frontieră Albița. Prin Bârlad se face legă tura între București și Iași.
I.2. Condiții climatice
Clima județului Vaslui este temperat -continentală cu nuanțe excesive. Elementele
climatice suferă o modificare ușoară de la nord – vest și nord spre sud -est și est, odată cu
reducerea latitudinii și altitudinii crescând și gradul de excesivitate a climei.
Condițiile climatice includ : temperatura , precipita țiile atmosferice dar și vântul.
Temperatura
Temperatura aerului reprezintă un parametru climatic foarte important, înregistrând un
grad ridicat de var iație în timp și în spațiu . Aceasta trebuie sa prezinte variații anuale, sezoniere ,
lunare, cât și diferențieri pe latitudine și altitudine.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

12
Regimul anual al temperaturii aerului înregistrează , la nivel de jude ț, valori maxime în
luna iulie :
-34,5șC – la stația meteorologică Negrești; 34,2șC la stația Vaslui și 33,6șC la stația
Bârlad și valori minime în luna ianuarie :
-21,2șC la stația meteorologică Negrești ;-18,0șC la stația meteorologică Vaslui și -15,5șC
la stația Bârlad .
Distribuția temperaturilor, la nivelul anului 2013, se regăsesc în tabelul următor:
Tab. I.2.1. Date climatice la nivelul anului 2013 pentru județul Vaslui
Stația
Meteo Temperatura aerului (0C) Precipitații
atmosferice
(l/mp/an) Medie
multianuală Medie
anuală Minima
anuală Maxima
anuală
Vaslui 9,60 10,50 -18,00 34,20 652,70
Bârlad 9,80 10,80 -15,50 33,60 635,40
Negrești 9,20 10,50 -21,20 34,50 520,20

Precipitațiile atmosferice
Preci pitațiile atmosferice reprezintă un element climatic cheie, pentru oricare ecuație de
bilanț realizată pentru un bazin hidrografic. Alimentarea cursurilor de apă de suprafață sau a
apelor subterane, cât ș i umiditatea solului depind în aceea și măsură de can titatea de p recipitații
căzute . O plo aie se resimte imediat prin creș terea debitului râului, iar o perioadă lipsită de
precipitații are drept consecințe scă derea debitului .
Caracteristicile reliefului influențează distribuția spațială a precipitațiilor, d eterminând o
zonare pe verticală a acestora.
Valorile medii lunare ale precipitațiilor atmosferice au atins maximum în lunile iunie și
septembrie, cantitatea cea mai mică fiind cea corespunzătoare lunii decembrie. Pe parcursul
anului 2013 s -au înregistrat 104 zile cu precipitații la stația meteo Negrești, 117 zile la stația
Vaslui și 113 zile la stația meteo Bârlad – cele ma i multe fiind în luna iunie .

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

13
Tab. I.2.2. Cantitatea lunară de precipitații (sursa: Administrația Națională de Meteorologie)

Stația
Meteo Luna/Cantitatea de precipitații(l/mp)
Ian. Febr Mar
t Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Vaslui 57,4 58,1 34,7 24,6 98,0 136,
2 77,2 53,3 54,5 11,6 39,6 7,5
Bârlad 41,8 35,2 46,2 36,2 96,2 134,
6 45,2 62,2 54,8 38,2 39,5 5,0
Negrești 36,5 41,0 44,4 36,6 62,7 107,
9 55,0 36,5 51,4 8,0 32,5 7,7

Vântul
Caracteristicile vântului sunt determinate de orientarea si valoarea gradienț ilor barici
orizontali, de proprietățile suprafeț ei active, de altitudi nea reliefului, de orienta rea văilor și
gradul de înclinare .
Gradienții barici orizontali reprezintă vectorii ce caracterizează scăderea presiunii
atmosferice pe unitatea de distanță, în direcție perpendiculară pe izobare, spre presiune mai
redusă.
Viteza și direcția vântului au un rol foarte important în procesele de evapotranspirație și
în spulberarea ză pezii , mai exact au un rol important în morfologia stratului de zăpadă.Acest
parametru climatic, vântul, intervine într -un mod indirect în cadrul proceselor dar și a
fenomenelor hidrologice.
În bazinul Bârladului, s -au constatat unele schimbări ale direcției vântului , acestea fiind
influențate foarte mult, în principal de configurația terenului. Din datele obținute de la stația
meteorologică Vaslui, s -a constata t că în bazinul hidrologic Bârlad ,predomin ă circulația
realizată pe direcția nord -vest cu o frecvență de 22,2% , urmată de vânturile de sud -est cu o
frecvență de 18,2% .
I.3. Condiții geomorfologice
Geomorfologia este știința geografică a unor forme de relief, care cupri nde evoluția ,
origin ea dar și procesele care le modelează.
Relieful pe care este suprapus orașul Bârlad coincide cu relieful Depresiunii Bâ rladului și
reprezintă caracteristici geomorfologice bine defini te. Formele predominant e în relieful

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

14
Bârladului, sunt dealurile, colinele, plato urile, toate având o înclinare sud – estică . Această
succesiune este rezultatul alcătuirii geologice care a determinat o selectare a proceselor de
modelare a reliefului.
Procesele geomorfologice reprezintă totalitatea proceselor generate de agenții interni sau
externi și care conduc la modificarea sau modelarea reliefului terestru. Pentru procesele
geomorfologice care cont ribuie la modelarea versanților, se folose sc o serie de termeni, precum:
procese le de pantă, degradări le de teren și relieful. Degradările de teren din bazinul Bârladului se
datorează în principal acțiunii eroziunii și alunecărilor de teren.
Mai mult decât factorii menționați, omul și acțiunile sale , prin utilizarea agricolă, a
declanșat procese de pantă, care a fectează suprafețe mari. Defrișarea și prelucrarea pământului
au dus la apariția unor alunecări și spălări de mare amploare.
Alunecările de teren sunt procesele geomorfologice cele mai importante din această clasă
provocând pagube atât terenur ilor agricole cât și așezărilor umane. Pe suprafața studiată, formele
de relief caracteristice alunecărilor de teren au o răspândire mai mare în Podișul Central
Moldovenesc. Acest fapt se datorează constituției litologice predominant nisipoase. Acestea se
constituie în suprafața de alunecare,sub acțiunea directă a forței de gravitație și a pânzelor de apă
subterane .
Procesele geomorfologice actuale sunt foarte active, existând deosebiri între nord și sud:
– în nord sunt frecvente alunecă rile de teren masiv e, profunde , pe depozite le predominant
argiloase ;
– în sud, alunecările de teren sunt mai puțin răspândite, pe depozitele mai nisipoase.
Orice unitate de relief, precum culmi le, sau fiecare versant, poartă amprenta unei
modelă ri ex terne deosebit de active . Elementul geologic in fluențează vizibil aspectul acestora,
iar cele mai numeroase trăsături se datorează proceselor geomorfologice. Dintre formele de relief
cu o mare răspândire în aceasta regiune, care sunt rezultate în urma desfășurării proceselor
geom orfologice enumerăm: alunecări de strate, râpe de diverse mărimi, rigole formate de șiroire
și din acțiunea torențială a apelor provenite din ploi sau primăvara din topirea zăpezilor.
I.4. Condiții geologic e
Geologia, este o ș tiință interdisciplinară, car e prin intermediul metodologiilor chimiei,
fizicii, matematicii, statisticii și astronomiei, explică compoziția internă a Pământului, precum și
procesele ce au loc în interiorul ș i la suprafața sa.
Condițiile speciale geologice, de relief, climă, hidrogra fie, vegetație dar mai ales
intervenția acțiunilor omului în raport cu natura , care se întâlnesc în bazinul Bârladului au dus la

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

15
desfășurarea pe suprafețe extrem de extinse a proceselor de eroziune. Solurile sunt cele mai
afectate de acest proces, cantită ți foarte mari de material care provine îndeosebi din orizontul
fertil fiind transportate spre baza versanților.
Procesele de degradare a terenurilor prin eroziune , se manifestă diferit pe teritoriul
României, în funcție de localizarea geografică, dar și de factorul climatic.
Prin eroziune, se înțelege procesul de degradare și deteriorare a solului sau a rocilor,
caracterizată prin desprinderea particulelor neconsolidate și îndepărtarea lor prin acțiunea ploii
sau a vântului. Eroziunea poate fi combătută p rin lucrări hidrotehnice și împăduriri.
Mai exact , eroziunea solului este fenomenul prin care solul format își pierde orizontul
fertil sau își pierde toate orizonturile. Acest fenomen se datorează acțiunii apei sau a vântului,
adică acei agenți care au co ntribuit la formarea solului prin procese de dezagregare și alterare a
rocilor și mineralelor.
Teritoriul județului Vaslui se caracterizează printr -un relief deluros de podiș, fragmentat
de o serie de văi, fiind specific Podișului Bârladului.
Particularită țile litologice din cuprinsul Podișului Bârladului au dus la diferențierea unor
subunități cu trăsături geografice proprii:
– Podișul Central Moldovenesc – în nord;
– Colinele Tutovei în partea central sud -vestică;
– Dealurile Fălciului și Depresiunea El anului în partea central -estică;
– Podișul Covurluiului – în partea sud -estică.
Municipiul Bârlad ocupă o parte a albiei majore a râului cu același nume, pe o suprafață
de 1456 de hectare, din care 1028 hectare este teren intravilan. Valorile altitudinal e cele mai
ridicate ale dealurilor din aproprierea oraș ului se înregistrează în Dealul Crângului, 311 m în
partea de vest și Dealul Mare, 264 m în partea de est .
Sculptarea reliefului s -a datorat atât râurilor care străbat zona Prut și Bârlad, cu afluenții
lor, cât și proceselor deluviale reprezentate de eroziune a areolară și torențială, prin surpări și
alunecări de teren. În acest context, în lungul văilor principale a apărut un relief de acumulare
evidențiat prin șesuri și tera se. Relieful de acumulare oc upă circa 20% din suprafața podișului și
are răspândirea cea mai mare în lungul văilor Prutului și Bârladului.
Lunca Bârladului, cu lățime cuprinsă între 1,5 și 3 km, este supusă adesea inundațiilor
dinspre versant și prin revărsarea Bârladului est e, de asemenea, parțial amenajată pentru a intra
în circuitul agricol. Altitudinile cele mai coborâte de pe axul văii Bârladului descresc din amonte
spre aval : 126 m la Negrești și 50 m la confluența Berbeci – Bârlad.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

16
Tab.I.4.1 . Altitudinea principalelor localități
Denumirea localității Altitudinea (centrul civic)
Vaslui 119 m
Bârlad 70 m
Huși 106 m
Negrești 149 m
Obârșeni 244 m

Din punct de vedere geologic, teritoriul județului Vaslui face parte integrantă din unitatea
structurală a Platformei Mold ovenești care este delimitată de linia sudică ce este dată de o linie
ce ar uni localităț ile Fălciu, Crasna, Bogdana, limită ce corespunde unei fracturi sau a unor
dislocări profunde; spre est și nord -est;Platforma Moldovenească se intinde în afara granițe lor,
făcând corp comun cu Platforma Est -Europeană.
I.5. Condiții hidrologice
Hidrologia reprezintă studiul științific al mișcării, distribuția și calitate a apei pe Pământ ,
inclusiv ciclul de apă , resursele de apă și durabilitatea bazinelor hidrografice de mediu.
În județul Vaslui, resursa de apă de suprafață utilizabilă este de 27,64 milioane mc/an,
apele de suprafață având o importanță vitală pentru dezvoltarea economică și socială a regiunii.
Cele mai importante ape curgătoare care brăzdează teritori ul județului sunt: cursul superior și
mijlociu al râului Bârlad, care izvorăște de la Valea Ursului, județul Neamț și străbate județul
Vaslui pe o distanță de 173 km, având afluenți importanți: Vasluiul, Cra sna, Juravăț, Simila și
Tutova.
În cadrul bazinu lui hidrografic al râului Bârlad, apele stătătoare ocupă o suprafață de
2091 hectare, ceea ce înseamnă 0,28% din suprafața bazinului adică 7220 km2. Ele sunt
reprezentate în principal de lacuri le de acumulare permanente și nepermanente , dar și iazuri le
piscicole, reduse ca dimensiune și număr, care au fost amenajate pe spații mlăștinoase sau prin
bararea unor cursuri de apă. Lacurile din bazinul Bârladului sunt de origine antropică .
Bârlad este un râu din estul României, cel mai important afluent din parte a stângă al
râului Siret. Izvorăște din Podișul Central Moldovenesc și trece pe lângă orașele Negrești,Vaslui,
Bârlad și Tecuci.
Râul Bârlad sau Tyarantos, așa cum era numit în vechime, constituie o importantă arteră
hidrografică, cum am menționat și mai sus, represinta un important afluent al Siretului . Râul

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

17
Bârlad își are obârșiile sau originea în sectorul dealurilor înalte din partea de sud -vest a
Podișului Moldovenesc, subunitate a Podișului Bârladului .
Râul Bârlad reprezintă un sistem hidrografic c omplex, care străbate de la izvoare pâna la
vărsare două zone fizico -geografice, izvorăște din zona de deal, iar gura de vărsare se regăsește
în zona de câmpie. Izvorăște de la o altitudine de 370 metri, mai precis, izvorăște de pe terit oriul
județului Ne amț mai exact, din comuna Bozieni , intrând pe teritoriul județului Vaslui pe la vest
sud-vest de localitatea Băcești și părăsește acest județ la sud de satul Crivești, comuna Tutova ,
îndreptându -se spre râul Siret, în care se varsă în apr opierea satul ui Călienii Vechi ,comuna
Nănești, județul Vrancea .
Râul Bârlad se desfășoară între 46ș14` latitudine Nordică și 27ș40` longitudine estică ce
izvorăște din apropierea Curmăturii de la Valea Ursului, spre Siret deschizând un larg culoar
morfologic pe o lungime de peste 253 km. Acesta are punctul de vărsare în satul Salcia, Județul
Galați. Râul Bârlad are un bazin cu o suprafață de 7330 km².Lungimea cursului de apă, este de
289 km.
Atât pe partea stângă, cât și pe partea dreaptă, râul Bârlad prezintă un n umăr ridicat de
afluenți cu dimensiuni reduse.
Afluenți pe partea stânga : Bozieni, Fundătura, Gârboveta, Hausei, Găureni, Sacovăț,
Velna, Stavnic, Rebricea, Vasluieț, Crasna, Albești, Idriciu, Văleni, Chioara, Banca, Bujorani,
Zorleni, Trestiana, Jeravăț, Hobana, Bârzota, Gârbovăț, Corozel.
Afluenți pe partea dreaptă : Băbușa, Buda, Stemnic, Racova, Ghilănoiu, Chițcani,
Pârvești, Horoiata, Simila, Valea Seacă, Tutova, Pereschiv, Bălăneasa, Lupul, Berheci, Blăneasa,
Prisaca, Tecucel.
Apele de suprafață di feră după foarte multe caracteristici, precum :debitul și variațiile
sale, temperatura, concentrația și natura substanțelor dizolvate sau aflate în suspensie, conținutul
biologic și microbiologic. Spre deosebire de cele subterane, ele sunt de regulă mai pu țin
mineralizate, mai bogate în elemente biologice, mai influențabile de către alți factori , mai ușor
poluabile, mai puțin stabile în caracteristici, dar totodată au și capacități mai crescute de a -și
automenține calitatea
Resursele totale de apă de supr afață din spațiul hidrografic Prut – Bârlad însumează circa
3661 mil. mc/an, din care utilizabile sunt circa 960 mil. mc/an. Stocul de 3661 mil. mc/an,
reprezintă circa 94% din totalul resurselor și este format în principal de râurile Prut, Bârlad și
afluenți ai acestora. Resursele de apă ale lacurilor naturale sunt foarte reduse. În spațiul
hidrografic Prut – Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosință complexă și însumează un
volum util de 614,85 mil. mc.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

18
Din punct de vedere hidrologic, râul Bârlad este prezentat ca având caracter torențial,
peste 70% din debitele anuale realizându -se în anotimpurile de primăvară și vară. Debitul mediu
anual al râului este de 3,37 m3 /s la stația Bârlad. Odată la 3 –5 ani râul își iese din matcă,
inundând într eaga albie majoră, fenomen care a fost diminuat odată cu lucrăril e de îndiguire și de
canalizare.
I.6. Condiții hidrogeologice
Hidrogeologia, reprezintă zona de geologie , care se ocupă cu distribuția și circulația
apelor subterane în sol.
Apele subteran e, reprezintă o sursă importantă de apă potabilă care necesită o protecție
specială împotriva poluării și deteriorării.
Alimentarea subterană reprezintă 30 – 40% din scurgerea totală, iar alimentarea
superficială este mixtă, cu excepția zonei înalte a Pod ișului Bârlad, care are alimentare
superficială predominant pluvială.
Resursele de apă subterană sunt constituite din apa acviferelor freatice și de adâncime.
Resursele subterane din spațiul hidrografic Prut – Bârlad sunt estimate la 460,4 mil. mc (14,58
mc/s), din care 214,6 mil. mc (6,8 mc/s) provin din surse freatice și 246,1 mil. mc (7,8 mc/s) din
surse de adâncime. Aspectul deficitar se menține atât pentru apele subterane freatice cât și în
privința celor de medie și mare adâncime (50 -300m). Resurs a utilizabilă este de circa 251,4 mil.
mc (7,97 mc/s) din care aportul surselor freatice este de 34,7 mil. mc (1,1 mc/s), iar al surselor de
medie și mare adâncime de 216,7 mil. mc (6,87 mc/s). . Regimul natural al apelor subterane a
suferit în timp o ser ie de modificări cantitative și calitative datorate atât folosirii acestora ca sursă
de alimentare cu apă potabilă și industrială, prin efectuarea unor lucrări hidrotehnice și
hidroameliorative și a acțiunii factorilor poluanți.
Starea calității apelor su bterane
La nivel național se poate sublinia situația critică a calității acviferului freatic, influențat
puternic de impactul antropic, chiar dacă în ultimii ani s -a produs o reducere a volumului
producției industriale și, deci, a cantităților de substanț e poluante evacuate în receptorii naturali.
Numărul total de corpuri de apă delimitate
În spațiul hidrografic Prut -Bârlad au fost identificate, delimitate și descrise un număr de 7
corpuri de ape subterane, dintre care un corp de ap ă subterană este tran sfrontalie r, adică dincolo
de graniță . În județul Vaslui se întâlnesc trei corpuri delimitate astfel:
-Lunca și terasele Prutului mediu și inferior dar și aflue nții săi

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

19
– Lunca și terasele râului Bârlad
– Podișul Central Moldovenesc
Apele subterane: în pa rtea de nord a județului, respectiv a Podișului Central Moldovenesc, există
lentile de ape freatice cantonate în depozite superficiale lutoase și luto -nisipoase. Stratele
acvifere sunt înmagazinate în formațiunile sedimentare cu granulație grosierǎ și mijl ocie, cu o
adâncime ce oscileazǎ între 5 și 30 m și care se regăsesc în jumǎtatea de sud a județului. Pânzele
acvifere cu caracter artezian se află în lungul Bârladului și Elanului.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

20
CAPITOLUL II. POLUAREA MEDIULUI ÎN INDUSTRIA
CONSTRUCTOARE DE MAȘINI

Industria este considerată la ora actuală drept cea mai importantă sursă de poluare.
Poluarea industrială pornește de la problema poluării la locul de muncă și până la consecințele
ecologice ce interesează globul terestru în întregime. Poluarea la locul de mu ncă se
caracterizează prin prezența substanțelor sau factorilor fizici vătămători în zona locului de
muncă, poate avea urmări boli profesionale. Poluarea industrială a mediului ambiant se propagă
mai ales pe calea aerului și apei. Pentru poluarea aerului e ste vinovată atât industria producătoare
de energie electrică, prin gazele evacuate de la centralele termoelectrice, cât și alte ramuri
industriale: metalurgia feroasă și neferoasă, chimică și a materialelor de construcții.
Industria constructoare de mași ni reprezintă o industrie care produce toate tipurile de
utilaje, echipamente, scule, aparate și bunuri de larg consum, de asemenea și produse militare.
Industria constructoare de mașini cuprinde mai multe grupe: utilaje grele, utilaje de uz
general, in ginerie mecanică medie, inginerie de precizie, fabricarea produselor din metal,
repararea mașinilor și a echipamentelor.
Poluarea industrială reprezintă o sursă puternică de răspândire pe sol a unor pro duși
chimici toxici, care pot fi concentranț i de dive rse organisme din lanțul alimentar al omului.
Se consideră că cel puțin 50 % din materiile prime utilizate în industrie contribuie la
formarea deșeurilor industriale, din care aproximativ 15 % pot fi considerate toxice sau nocive
pentru organismul uman.
În zonele industriale, nămolul de canalizare depus pe sol, poate conține concentrații
substanțiale de metale grele precum și cantități semnificative de produși chimici organici
sintetici, în funcție de procedeul tehnologic aplicat. Atenția este îndrept ată mai ales spre prezența
metalelor grele, precum cadmiul, cromul, cuprul, mercurul, plumbul și zincul , din cauza
toxicității lor la concentrații scăzute.
Consecințele acestei poluări constau în mare parte, în degradarea avansată a solului, fapt
ce ant renează dificultăți de reintegrare a acestuia în circuitul agricol.
Pe de altă parte,poluarea industrială cu substanțe toxice, creează premiza trecerii acestora
în apele subterane sau de suprafață, ca și în culturile vegetale, afectând sănătatea populați ei.
Un alt mod prin care întreprinderile industriale pot contribui la poluarea chimică a
solului, se referă la răspândirea în atmosferă a unor pulberi conținând elemente toxice(plumb,
mercur) care după un timp recad pe sol.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

21
II.1. Poluarea apei în indu stria constructoare de mașini
Caracteristica esențială a apelor uzate industrial o constituie varietatea nelimitată de
poluanți și nocivitatea lor deosebită. În poluarea cu metale grele a apelor uzate industrial,
ponderea cea mai mare o are industria minie ră, industria metalurgică și industria chimică.
Evacuarea apelor uzate industriale în rețeaua de canalizare orășenească sau în receptori
este oarecum diferită de cea a apelor uzate orășeneș ti, datorită unor caracteristici fizico -chimice
și biologice diferi te.Trebuie să se cunoască foarte bine procesul tehnologic industrial, în măsura
în care acesta conduce la stabilirea originii și a caracteristicilor calitative ale apelor uzate.
Aceasta reprezintă o condiție de bază pentru proiectările stațiilor de epurare industriale, și mai
târziu a exploatării acestora.
În următorul tabel voi evidenția unele caracteristici generale calitative și cantitative ale
apelor industriale:
Tab. II.1. Caracteristici ale principalelor ape uzate industriale

Ape uzate
industriale
din/de la…
Unitate de
măsură
Ape uzate
l/unitate Caracteristici
CBO 5 Suspensii
Kg/unitate Mg/l Kg/unitate
Mg/l

1 2 3 4 5 6 7
Industria metalurgică
Turnătorii 1t piese
turnate 5500 – 20-25 – 500-2000
Fabricarea de
mașini unelte 1 t produs 4000 – 50-100 – 100-500
Fabricare de
automobile 1
automobil 20000 –
100000 – 2 – 400
Fabricarea de
rulmenți 1000 lei
cost finit 4000 – 300 – 25-30
Fabricarea de
mașini
electrice grele
și generatoare 1000 kw 130000 –
450000 – 20 – 8000

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

22
Poluarea apei în secțiile de acoperiri și tratamente de suprafață galvanice
Procesul tehnologic din aceste ramuri metalurgice cuprinde următoarele operații:
Degresarea. Se realizează prin procedee chimice sau electrochimice. Degresarea chimică
se face cu solvenți organ ici (benzol, percloretilenă etc.) sau cu soluții alcaline de hidroxid de
sodiu, fosfat de sodiu, carbonați de sodiu sau detergenți. Degresarea chimică în solvenți organici
nu produce apă uzată.
Degresarea chimică cu soluții alcaline utilizează, în mod cure nt, hidroxidul de sodiu în
concentrații mari pentru degresarea pieselor din oțel și în concentrații mai mici pentru piese din
metale neferoase. Soluțiile de degresare se corectează periodic, iar evacuarea lor se face la
intervale mari de timp (1 -2 ori pe l ună). După degresare, piesele se spală în apă caldă (60 -90șC)
și apoi în apă rece. Apele uzate, care rezultă, sunt slab alcaline, conțin grăsimi și suspensii.
Decaparea se realizează chimic și electrochimic cu acizi (HCl, H 2SO 4, HF, HN 3.). După
decapare pi esele sunt spălate, fie prin stropire cu apă sau cu alcalii, fie prin scufundare. Apele
uzate conțin periodic acizi și săruri (evacuarea băilor) și curent soluții diluate de decapare
(spălarea pieselor).
Acoperirea metalică se realizează mai ales prin proc edeul electrolitic de galvanizare,
deoarece, în acest caz, consumul de material pentru acoperire este cel mai mic, iar stratul obținut
este rezistent la coroziune și are o mare stabilitate chimică. Cele mai utilizate acoperiri sunt
zincarea, cadmierea, plu mbuirea, pentru metalele feroase, și nichelarea, cromarea, cuprarea și
argintarea, pentru metalele neferoase. În acoperirile galvanice ale metalelor feroase se utilizează
trei categorii de electroliți: alcalini pe bază de cianuri, alcalini fără cianuri, ac izi. Pentru metalele
neferoase se utilizează electroliți cu compuși ai acidului cromic.
Tratamentele de suprafață ca, de exemplu, oxidarea, fosfatarea, colorarea se efectuează
prin procedee termice, electrochimice și chimice. Procedeele termice nu produc a pă uzată.
Celelalte procedee utilizează soluții alcaline sau acide care se evacuează foarte rar. Din aceste
motive, apa uzată de la tratamentele de suprafață provine, mai ales, din spălarea pieselor tratate.
Așadar, apele uzate din secțiile de acoperiri și tratamente ale suprafețelor metalice provin,
pe de o parte, din evacuarea băilor epuizate, iar pe de alta, din spălarea pieselor. Substanțele
chimice prezente în apa uzată, indiferent de proveniența lor (evacuarea băilor și/sau spălare),
sunt deosebit de toxice (conțin: acid sulfuric, acid clorhidric, acid fluorhidric, metale grele –
zinc, cupru, nichel, plumb, cianuri etc.) pentru biocenozele acvatice aflate în aval de punctul de
descărcare și, de asemenea, pot pune probleme deosebite utilizatorilor ulter iori ai apei
receptorului, deoarece multe din elementele toxice conținute scapă unui proces normal de tratare.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

23
În concluzie, apele uzate din această ramură industrială nu pot fi descărcate în receptori,
sub nici un motiv, până ce nu s -a efectuat o reducere a debitelor de evacuare, o atentă și
riguroasă denocivizare a soluțiilor de băi și o epurare a întregului volum de apă evacuat.
Poluarea apei în secțiile de tratamente termice
Din diversitatea procedeelor tehnologice de tratament al pieselor metalice, sub aspectul
poluării apei interesează tratamentele termice în băi. Tratamentul termic începe mai întâi printr -o
decapare cu HCl și o spălare imediată cu apă. Urmează tratarea în cuptoare cu baie de sare de
NaCN, 25%; apoi, în ordine, se execută: o spălare în saramură de NaCl 12%, urmată de o spălare
în apă, un hidrosablaj, pentru îndepărtarea sărurilor de CN, o fosfatare (dacă se dorește) și, în
final, o nouă spălare în apă. În cuptor, în timpul tratamentului termic se degajă și vapori de acid
cianhidric, car e sunt captați printr -o instalație specială cu perdea de apă.
Apele uzate de la tratamentele termice provin, așadar, din:
– apele de spălare a pieselor; aceste ape conțin acizi (de obicei HCl), carbonați și cloruri
de sodiu (Na 2CO 3, NaCl) și săruri ale aci dului cianhidric. Concentrația apelor de spălare este de
0,1-1 mg/l;
– evacuarea băilor de decapare, a băilor de săruri și eventual a băilor de fosfatare.
Concentrația acestor soluții în compușii chimici sus -menționați ajunge până la 400 g/l.
Ca și în cazu l apelor uzate, provenite de la operațiile de acoperiri și tratamente de
suprafață, apele uzate provenite de la tratamentele termice ale metalelor nu pot fi evacuate în
receptori decât după o prealabilă denocivizare și epurare.
II.1.1 . Tipuri de ape uzate
Apele uzate sunt evacuate prin trei rețele realizate în sistem separativ, astfel:
Canalizarea apelor acido -alcaline și cromice:
– surse de ape acido -alcaline: -Secția acoperiri de suprafață I -Colivii;
-Atelierul acoperiri de su prafață (ape uzate rez ultate din procesul de fosfatare bare oțel);
-Atelier Rectificare (ape uzate rezultate di n procesul de decapare -pasivare);
-surse de ape cromice: -secția acoper iri de suprafață I -Colivii;
-Atelierul Rectificare (ape uzate rezultate din procesul de decapare -pasivare).

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

24
Apele uzate rezultate de la atelierul de acoperiri de suprafață I (Colivii) sunt colectate în
două rezervoare subterane de câte 6 mc fiecare (unul p entru ape acido -alcaline și unul pentru ape
cromice), care au rol de bazine de omogenizare. De aici sunt po mpate la stația de denocivizare
prin două conducte.
Apele uzate provenite de la Atelierul de Rectificare sunt colectate în două rezervoare
interioare de câte 3 mc fiecare (unul pentru ape acido -alcaline și unul pentru ape cromice) și apoi
pompate la stația de denocivizare prin două conducte.
Canalizarea apelor menajere și industriale : apele menajere și industriale sunt colectate
de la secții și sectoar e prin rețele de tuburi din azbociment cu diametre de 250 -300 mm,
transportate la două mari stații de pompare, iar de aici, printr -o rețea sub presiune din țevi
metalice cu diametrul de 325 m,apoi sunt evacua te în rețeaua de canalizare orăș nească:
– apele menajere și industriale din zona de nord a societă ții sunt colectate la stația de
pompare nr. 1, echipată cu 4 pompe;
– apele menajere și indust riale din zona de sud a societă ții sunt colectate la stația de
pompare nr. 2, echipată cu 2 pompe.
Apele uzate m enajere și industriale sunt pompate prin cele două stații de pompare în
chesonul aferent separatorului de produse petroliere final, cu desn isipator (poziționat pe conducta
de evacuare înainte de descărcarea în canalizarea municipală), unde se determină și debitul
apelor uzate evacuate din unitate. Debitele de ape uzate menajere și industriale evacuate în
rețeaua municipală î nregistrează următoarele valori medii:
– Quz zi max = 1282 mc/zi;
– V anual mediu = 468 mii mc/an,
Canalizarea apelor pluviale:
– apele pluviale din zona de nord a societăț ii sunt colectate printr -o rețea de tuburi din
azbociment cu diametrul de 400 -1000 mm și evacuate în râ ul Simila printr -o stație de pompare
echipată cu 3 pompe;
– apele pluviale din zona de sud a s ocietăț ii sunt colecta te printr -o rețea de tuburi din
azbociment cu diametrul de 400 -1000 mm, descărcate într -un canal desc his, de unde sunt
evacuate în râ ul Bârlad.
În cazul în care emisarul î nregistrează debite mari apele colectate de ca nalul deschis sunt
pompate în râ ul Bârl ad cu o motopompă. Debitul mediu de ape pluviale evacuat în receptorii
naturali în ultima perioadă analizată este de 11,72 l/s . Nu există descărcări directe în apele
subterane.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

25
Sursele potențiale de poluare pot fi :
-depozitarea temporară a deșeurilor în c azul neîncadrării în spațiile special amenajate;
-rețeaua de canalizare ape uzate, în cazul deteriorării;
-bazinele stațiilor de tratare locale a apelor chimic impure, în cazul deteriorării lor sau a
exploatării necorespunzătoare;
-activitățile de dezafect are instalații și/sau demolare clădiri, în cazul nerespectării
condițiilor de protecție a mediului;
-activitățile de descărcare, depozitare și manipulare a substanțelor chimice, în cazul
nerespectării condițiilor specifice și/sau a deteriorării rezervoare lor, cuvelor de retenție,
conductelor, pompelor și altor echipamente;
-avarii, accidente în instalațiile tehnologice și auxiliare
Măsurile de protecție trebuie să fie următoarele :
-desfășurarea în condiții optime a activității, pentru reducerea la minim a pierderilor
tehnologice;
-respectarea programului de revizii și reparații a instalalatiilor, inclusiv a conductelor de
transport al substanlelor și materialelor;
-program de inspecție și întreținere a traseelor, bazinelor de neutralizare, conductelor
coform proiect ului.
-program de inspecție și întreținere periodică a bazinelor stației de tratare chimică a apei.
-respectarea procedurii de acțiune în caz de poluare a solului și apei subterane;
-valorificarea și/sau eliminarea ritmică a deșeurilor generate cu respectarea strictă a
legislației în vigoare privind gestionarea deșeurilor;
-respectarea capacităților maxime de stocare a depozitelor, rezervoarelor, bazinelor,
recipienților .

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

26
II.2. Poluarea aerului în industria constructoare de mașini
Prin poluarea aerului se înțelege prezența în atmosferă a unor substanțe străine de
compoziția normală a acestuia, care în funcție de concentrație și timpul de acțiune provoacă
tulburări în echilibrul natural, afectând sănătatea și comfortul omului sau mediul de viațǎ al florei
și faunei. De aici rezultǎ că – pentru a fi considerate poluante – substanțele prezente în atmosferă
trebuie să exercite un efect nociv asupra mediului de viațǎ de pe Pǎmânt. Principalele substanțe
ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxiz ii de sulf și azot, clorofluoro -carbonii, dioxidul și
monoxidul de carbon; aceștia fiind doar o parte din miliardele de tone de materiale poluante pe
care le genereazǎ în fiecare an dezvoltarea industriei, și care afecteazǎ ecosistemele acvatice și
terestr e în momentul în care poluanții se dizolvǎ în apǎ sau precipitǎ sub formǎ de poaie acidǎ.
Pulberile aflate în suspensie (PM) în aer sunt cu diametru mai mic de 10 microni (PM10)
și sunt deo sebit de periculoase deoarece pă trund adânc în țesuturi.
PM10 prov in în pri mul rând din activitatea rutieră , din arderile și emi siile de combustibil,
din cauza uz ării frânelor, a cauciucurilor și prin ridicarea materialului antiderapant de pe
carosabil. Alt e surse: activitatea industrială, sistemul de încă lzire a popula ției, centralele
termoelectrice.
Dioxidul de azot este la rândul sau cauzat de traficul rutier, dar și de diverse activi tăți
industriale și procese de producție a energiei electrice. Acesta este un precursor al pulberilor în
suspensie. Ozonul se formează în cea mai mare parte din reac ții chimice între alte substanțe
poluante, reacții ini țiate de lumina solară puternic ă.
II.2.1 . Tipuri de emisii
Nici o emisie în aer nu trebuie să depășească valoarea limită de emisie stabilită în
autorizație. Activitatea desf ășurată pe amplasament nu trebuie să conducă la o deteriorare a
calității aerului prin depășirea valorilor limită stabilite prin Legea 104/2011 privind aerul
înconjurător la indicatorii de calitate specifici activității și cele stabilite prin STAS 12574/87 .
Emisii în atmosferă :
– emisii din funcționarea instalațiilor de producere a energiei electrice și termice (cu combustibil
utilizat -gaze naturale);
– emisii generate din procesele de producție;
– emisii foarte mici de compuși organic volatili rezultate din vopsire utilaje reparate;

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

27
Emisii difuze rezultate :
– Din procesele tehnologice desfășurate în Secția Forj ă rezultă emisii de pulberi și gaze de
ardere rezultate din procesele tehnologice de debitare, sablare, încălzire și prelucrare plastică la
cald; emisiile sunt evacuate liber în interiorul halei/mediul de lucru și prin tiraj natural (geamuri,
luminătoare), în atmosferă sub formă de emisii difuze.
– Din procesele tehnologice desfășurate în Secția Strungărie rezultă următoarele emisii
difuze:
-Din procesele de prelucrare prin așchiere -emisii de micropulberi și microaerosoli de ulei,
care sunt emisii libere în hală, aspirate și evacuate în atmosferă prin intermediul sistemului de
exhaustare sub formă de emisii difuze;
-Din procesele de tratamente termice s ecundare de călire/revenire și îmbătrâ nire-emisii
difuze de pulberi și gaze de ardere evacuate din hală prin intermediul ventilatoarelor montate în
plafon, căi de acces sau luminătoare;
-Din procesele tehnologice desfășurate în Secția Rectificare rezultă emisii difuze: de
pulberi și aerosoli, rezultate din procesele de prelucrare prin rectificare uscată, după filtrarea
locală; sunt evacuate din hală prin intermediul ventilatoarelor de tavan; pentru minimizarea
emisiilor, în hală sunt montate filtr e electrostatice pentru reținerea pulberilor și a aerosolilor.
-Din procesele tehnologice desfășurate în Secția Colivii rezultă emisii difuze:
-Din procesul de elaborare a șarjei -emisii difuze de gaze de ardere și pulberi evacuate în
atmosferă prin sist em local de captare;
-Din procesul de spălare -conservare colivii -emisii difuze de compuși organici evacuate
extern prin sistemul de ventilație de tavan.
– Din procesele tehnologice desfășurate în FSPS(Fabr icare Scule și Piese de Schimb),
rezultă emisii difuze de pulberi, gaze de ardere și compuși organici volatili evacuați din hală prin
intermediul ventilatoarelor montate în plafon.
– Din procesele tehnologice desfășurate în ARME(Atelierul Reparații mecano -energetice)
rezultă emisii difuze de pulberi și compuși organici volatili evacuați din hală prin intermediul
ventilatoarelor montate în plafon.
– Din activitatea de transport rezultă emisii difuze de gaze ardere internă cu conținut de
pulberi,monoxid de carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf, de la ar derea carburanților (benzină,
motorină).

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

28
-Din activitățile derulate în cadrul amplasamentului Depozitului ecologic industrial
rezultă emisii difuze de pulberi de deșeuri depuse în perioadele secetoase și emisii difuze de
pulberi de deșeuri în momentele de realizare a descărcărilor pe depozit.
Operatorul are obligația de a lua toate măsurile care se impun în vederea limitării
emisiilor de poluanți în atmosferă, inclusiv prin colectarea și dirijarea emisiilor fugitive și
utilizarea unor echipamente de reți nere a poluanților la sursă, după caz. Acesta este obligat să
întreț ină echipamentele de reținere, evacuare și dispersie a poluanților în stare optimă de
funcționare.Este interzisă evacuarea gazelor reziduale fără reținere și sau/dispersie.
II.3. Poluarea solului în industria constructoare de mașini
Solul poate fi poluat :
-direct prin deversări de deșeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrășăminte și
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea age nților poluanți ejectați inițial în atmosferă, apa ploilor
contam inate cu agenți poluanți 'spala ți' din atmosfera contaminată, transportul agenților poluanți
de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
În cee a ce privește poluarea prin intermediul agenților poluanți din atmosferă, se observă
anumite p articularități. Spre exemplu, ca regula generală, solurile cele mai contaminate se vor
afla în preajma surselor de poluare. Pe măsură, însă, ce înălțimea coșurilo r de evacuare a gazelor
contaminate crește, contaminarea terenului din imediată apropiere a sursei de poluare va scădea
ca nivel de contaminare dar regiunea contaminată se va extinde în suprafața.
Nivelul contaminării solului depinde și de regi mul ploilor.Acestea sp ală în general
atmosfera de agenții poluanți și îi depun pe sol, dar în același timp sp ală și solul, ajutând la
vehicularea agenților poluanți spre emisari. Trebuie totuși amintit că ploile favorizează și
contaminarea în adâncime a so lului.
Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde și de vegetația care îl acoperă, precum și
de natura însăși a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenței
pesticidelor și îngrășămintelor artificiale pe tere nurile agricole. Interesul econo mic și de protejare
a mediului cere ca atât îngrășămintele cât și pesticidele să rămână cât mai bine fixate în sol. În
realitate, o parte din ele este luate de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se descompune în
timp, datorită oxidării în aer sau acțiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol .

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

29
II.3.1. Tipuri de emisii în sol
Nu sunt emisii directe pe sol,sau în sol. Pot fi emisii indirecte în sol din anumite activități
tehnologice și din incidentele sau accident ele ce pot apărea. Surse le potențiale de poluare a
solului pot fi:
-depozitarea neconformă a deșeurilor nereciclabile periculoase în depozit; dispersia
emisiilor de pulberi rezultate din procesele de producție; depozitarea necorespunzătoare a
deșeurilor, î n spații neamenajate; apariția unor incidente la vehicularea/manipularea materiilor
prime sau a fisurilor rețelelor de canalizare și exploatarea necorespunzătoare a acestora;stării
fizice necorespunzătoare a sistemelor de preepurare; scurgeri de uleiuri și carburanți din
motoarele autovehiculelor, emisii accidentale datorate circulației acestora ;
Depozitul de deșeuri nereciclabile periculoase est e impermeabilizat cu o geomembran ă și
un strat geotextil de protecție și prevăzut cu sistem de colectarea levigatului;
Activități direct legate de depozitul de deșeuri sunt :
-atât suprafețele interioare unde se desfășoară activitățile productive, cât și suprafețele exterioare
cum ar fi suprafața aferentă rețelelor și a căilor de transport sunt complet betonate;
-încărcăr ile și descărcările de materiale, materii prime și auxiliare, deșeuri, au loc în zone
desemnate, protejate împotriva pierderilor prin scurgeri accidentale;
-verificarea periodică și executarea lucrărilor de întreținere a sistemului de canalizare a apelor
uzate conform programelor de întreținere și reparație;
-respectarea proceselor tehnologice, a volumului de material prelucrat, întocmirea, monitorizarea
și respectarea programelor de întreținere și reparații la utilaje;
-în cazul în care se produc incidente , se acționează la eliminarea deversărilor accidentale, prin
îndepărtarea urmărilor acestora și restabilirea condițiilor anterioare producerii deversărilor.
II.4. Efecte asupra sănătății umane
Poluarea constă în contaminarea mediului cu materiale care pot influența negativ funcția
naturală a ecosistemelor și care sunt dăunătoare sănătătii. Deși poluarea mediului inconjurător
poate fi rezultatul unor cauze naturale, în ultimele decenii, activitătile umane au generat cele mai
mari cantităti de substanțe polu ante. Întrucât acestea afectează atât calitatea aerului, cât și a
apelor și a solului, efectele asupra sănătătii populației au crescut considerabil, ducând la ridicarea
ratei deceselor premature. De multe ori insă, afecțiunile cauzate de substanțele toxice nu sunt
conștientizate suficient, iar măsurile de combatere sunt tratate superficial.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

30
Industria este, la momentul actual, princi palul poluant la scară mondială .Procesele de
producție industrială și producția de energie a industriei, sunt principalele surse ale poluării
atmosferice dar la acestea putem adaugă orice arderi din care rezultă substanțe poluante.Gazele
industriale, gazele rezultate din ard eri, fie că e vorba de încălzirea locuințelor sau de gazele de
eșapament eliminate de autovehicule, po luează atmosfer a cu numero ase substanțe dăunătoare
sănătă ții , aceste substanțe provoacă, printre altele, boli respiratorii și alergii, precum și ploi acide
ce distrug pădurile.
Praful, cenușa și fumul au o proporție destul de mare în totalitatea polu anților care există
în atmosferă . Sursele artifi ciale generatoare de praf, cenu șă și fum cupr ind, în general, toate
activită țile omenești bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoși. O importantă
sursă industrială, în special de praf, o r eprezintă industria materialelor de construcție, care are la
bază prelucrarea unor roci naturale(silicați, arg ile, calcar, magnezit, ghips .)
Pulberile în suspensie (PM), dioxidul de azot și ozonul sunt poluanții cei mai nocivi
pentru sănătatea umană. Exp unerea îndelungată la aceste substanțe poate duce la probleme
majore precum probleme ale sistemului respirator sau moarte prematură. În jur de 90% dintre
orașele din Europa sunt expuse la acești poluanți într -o cantitate mai mare decât cea normală.
PM – Conform studiilor realizate de Organizaia Mondială a Sănătății , expunerea la PM
se află printre cauzele bolilor cardiace, ale celor respiratorii și chiar ale sistemului nervos. De
asemenea, acestea pot duce la scăderea speranței de viață prin creșterea pa tologiei cardio –
pulmonare și, posibil, a cancerului pulmonar.
• Dioxid de azot -Efectele expunerii îndelungate la o cantitate sporită de dioxid de azot
constau în scăderea funcțiilor normale ale plămânului și creșterea posibilității dezvoltării unor
proble me respiratorii.
• Ozon -Ozonul diminuează d ezvoltarea normală a plămânului

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

31
CAPITOLUL III. FABRICA DE RULMENȚI BÂRLAD

III.1. Istoric și prezentare general ă
SC ” RULMENȚI ” SA BÂRLAD, este unul dintre cei mai mari producători de rulm enți
din România și din sud -estul Europei fiind cunoscută de peste 60 de ani.
S.C. RULMENȚI S.A. Bârlad , reprezintă o societate pe acțiuni cu un capital integral
privat, fiind înregistrată la Registrul Comerțului. Conform Certificatului de Înregistrare,
domeniul principal de activi tate al acestei societăți este: fabricarea lagărelor, angrenajelor și
organelor mecanice de transmisie, precum si depozitări i.
Lagărul este un organ de mașină având rolul de susținere și de poziționare a altor organe
de mașini afla te în mișcare a de rotație.
Andrenajul reprezintă un ansamblu de roți dințate care se îmbină una în alta,cu scopul de
a-și transmite una alteia mișcarea.
În perioada 1950 – 1970 fabricarea rulmenților s -a dezvoltat rapid, dar la un nivel ce
plasa România î n limite modeste de performanță pe plan mondial.
Capacitiv și organizatoric în această perioadă a anului intrat în funcțiune ,Întreprinderea
Rulmenți Bârlad. Activitatea întreprinderii începând cu anul 1953 s -a concentrat în direcția
terminării și fini sării construcțiilor, a amplasării utilajelor, definitivării procesului tehnologic de
fabricare a rulmenților, de organi zare a producției și de calificare a forței de muncă necesare
fabricației. Din anul 1953 întreprinderea produce rulmenți concomitent cu măsuri de
îmbunătățire și de definitivare a procesului de fabricație a rulmenților. În anul 1965 s -a atins
capacitatea de producție de 2500 mii bucăți rulmenți / an.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

32
În perioada 1970 – 1990 producția, exportul și diversificarea fabricației au marcat o
creștere puternică cu un ritm mediu anual ridicat ce au plasat întreprinderea în rândul
producătorilor importanți. În baza unei noi investiții secțiile vechii întreprinderi s -au mutat pe
amplasamente noi, și au apărut hale noi, moderne, dotate cu utilaje de mar e performanță.
În 1990 prin Hotărârea Guvernului, Întreprinderea Rulmenți Bârlad se transformă în
S.C. RULMENȚI S.A. BÂRLAD.
În 13.06.2000 pachetul majoritar de acțiuni al fabricii de rulmenți din Bârlad, a fost
preluat de către KOMBASSAN – TURCIA.
Diversificarea ofertei de rulmenți prin realizarea de noi tipuri și tipodimensiuni, de noi
variante constructive, precum și nivelul tehnic și calitativ al acestora au înregistrat un salt
deosebit, ce au plasat fabricația de rulmenți a societăți i noastre la nivelul cerințelor
internaționale, fapt confirmat prin creșterea exportului (peste 80% din producție) în peste 40 de
țări din lume.
În prezent se realizează peste 6000 tipuri de rulmenți în peste 16200 de variante
constructive. Acești rul menți aparțin următoarelor grupe:
– Rulmenți radiali cu bile, gamă dimensională: 150 ≤ Id ≤ 400 / 300 ≤ OD ≤ 600
– Rulmenți cu role cilindrice, gamă dimensională: 15 ≤ Id ≤ 750 / 30 ≤ OD ≤ 910
– Rulmenți cu role sferice, gamă dim ensională: 40 ≤ Id ≤ 450 / 80 ≤ OD ≤ 620
– Rulmenți axiali cu bile, gamă dimensională: 10 ≤ Id ≤ 320 / 24 ≤ OD ≤ 440
– Rulmenți axiali cu role cilindrice, gamă dimensională: 10 ≤ Id ≤ 320 / 24 ≤ OD ≤ 440
– Rulmenți speciali conform documentației clienților: OD ≤ 1000
– Id – inner diameter (diametrul interior);
– OD – outer diameter (diametrul exterior).
Toate tipurile de rulmenți sun t realizate în conformitate cu S tandardele Internaționa le
(ISO) și în acord cu cerințele impuse de clienți.
S.C. RULMENȚI S.A. B ârlad produce rulmenți cu utilizare într -o gamă largă de domenii
precum : industria petrolieră, industria metalurgică, industria minieră, automobile, căi ferate,
motoare electrice, po mpe, industria construcției de mașini, industria cimentului, mașini agricole
și multe alte aplicații de inginerie.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

33
Pe lângă tipurile de rulmenți cu dimensiuni și forme standardizate, fabrica din Bârlad ,
execută o paletă largă de rulmenți speciali, nestand ardizați, specifici diverselor utilizări și de
precizie ridicată.
Proiectarea rulmenților noi standardizați sau nestandardizați și a tehnologiei de fabricație
aferentă se realizează, în cadrul S.C. RULMENȚI S.A. Bârlad, prin softuri și concepții propri i
sau conform cerințelor clientului și se bazează pe experiența, competența și abilitățile de
proiectare ale personalului, ținându -se seama de cele mai recente cerințe ale pieței, utilizând
instrumente și tehnici de proiectare avansate.
Principalele faze a le procesului de producție a rulmenților se execută pe mașini, instalații
și agregate semiautomate și automate, complexe, furnizate de firme renumite pe plan mondial.
S.C. "RULMENȚI" S.A. Bârlad dispune de laboratoare de inspecție și control pentru
materia primă și materialele care intră în procesul de fabricație a componentelor de rulmenți
respectiv analize chimice și metalografice dar și laboratoare pentru controlul geometriei și
dimensiunilor componentelor de rulmenți pe fluxul de fabricație și în fază f inală.
S.C. RULMENȚI S.A. BÂRLAD are de asemenea un Laborator de testare a rulmenților
unde se realizează următoarele tipuri de testări standard:
– test de durabilitate;
– teste pentru momentul de pornire și testul de frecare (pentru rulmenți etanșaț i cu garnituri);
– testarea pierderii de unsoare (pentru rulme nți etanșați cu garnituri ).
Capacitatea pentru testarea rulmenților cuprinde:
-standuri monopost pentru rulmenți cu diametrul exterior până la 240 mm;
-stand multipost pentru rulmenți cu di ametrul exterior până la 500 mm.
Astfel, S.C. RULMENȚI S.A. BÂRLAD este astăzi în măsură să satisfacă necesarul de
rulmenți, din gama proprie de fabricație, solicitat de cele mai diverse ramuri de activitate,
rulmenți cu un ridicat nivel calitativ, caracte rizați de un standard al calității care să satisfacă
cerințele clienților.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

34
III. 2. Descrierea amplasamentului
Amplasare în teritoriu:
Din punct de vedere teritorial și administrativ, S.C. RULMENȚI S .A. este amplasată î n
partea de nord -est a municipiu lui Bârlad, pe strada Republicii numărul 320, județul Vaslui, la o
distanță de aproximativ 1 -2 km de confluența râului Simila,cu râul Bârlad.
Vecinătăți:
-la Nord – SC AGRO SIV INDUSTRIAL SRL Bârlad;
-la Est – teren agricol (pășune), Primăria Zorleni, SC METALPLAST SRL;
-la Sud – SC PIPS SA, SC CON SA Bârlad, VIGOTEX SA, ABROM SA, FEPA SA,
PROMOTION SRL -Iași Service auto;
-la Vest – DN 24 Iași –Tecuci, Grădina Publică cu parc zoologic, SC TEHNOCONF SA Bârlad,
RENEL secția Bârlad, DSP –stația intervenții 112.
Poziționarea în raport cu ariile naturale protejate:
Amplasamentul activit ății se află la o distanță de 588 m față de Râul Bârlad între Zorleni
și Gura Gârbovățului.
În continuare voi prezenta unitățile structurale pe amplasament:
Societatea deți ne din anul 1993, Certificatul de Atestare a dreptului de proprietate asupra
terenurilor, emis de Ministerul Industriilor , pentru suprafața de 1 287 271,48 mp. Suprafețele
deținute la zi sunt următoarele:
Suprafața totală=1.169.892 mp, din car e :
Terenuri cu construcții=855.141 mp
Terenuri cu ape=13.066 mp
Drumuri=71.390 mp
Terenuri neproductive/fără construcții = 230.294 mp
În suprafața totală sunt cuprinse și rețelele tehnol ogice și cele două halde de deșeuri (veche
cu o suprafață de aproximativ 6574 mp și nouă cu o suprafață de aproximativ 6240 mp).

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

35

CAPITOLUL IV. TEHNOLOGIA FABRICĂRII RULMENȚILOR
IV.1. Materii prime și materiale auxiliare
Operatorul va utiliza următoarele materii prime descrise în documentație, conforme cu
cele mai bune practici disponibile aplicabile, atât în ceea ce privește cantitățil e, cât și modul de
depozitare.
Materiile prime și materialele auxiliare utilizate în procesul tehnologic se prezintă în
tabelul următor:
Tab. IV.1. Materiile prime și auxiliare folosite pentru activit ăți
Nr.crt. Denumire Cantitate U.M.
1 Oțel pentru rulmenți (bare, colaci) 9308 tone
2 Tablă și benzi oțel 363,69 tone
3 Materiale neferoase (alamă, cupru, zinc) 243,85 tone
4 Acetilenă 560 kg
5 Acid azotic tehnic 1500 kg
6 Acid clorhidric tehnic 353 kg
7 Acid cromic -anhidridă cromica 500 kg
8 Acid sulfuric tehnic 8612 kg
9 Alcool etilic tehnic 96% 49,1 litri
10 Argon comprimat 194,2 mc
11 Azot lichid 6449 mc
12 Carbonat de sodiu (Sodă calcinată) 13700 kg
13 Hidroxid de sodiu (sodă caustică fulgi) 6800 kg
14 Oxigen comprimat 841 mc
15 Sulfit de sodiu anhidru 3000 kg
16 Alcool etilic 52 litri
17 Azotit de sodiu 25 kg
18 Bioxid de carbon 225 kg
19 Toluen 125 litri

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

36
Trebuie să se țină cont de toate măsurile necesare privind recepția, descărcarea,
depozitarea și livrarea materiilor prime, a materialelor auxiliare și a substanțelor chimice pentru a
se preveni efectele negative asupra mediului, în special poluarea a erului, solului, apei de
suprafată și subterane, precum și mirosurile, zgomotele și riscurile directe asupra sănătătii
populației.
Se are în vedere menținerea evidenței materiilor prime, materialelor și substanțelor chimice
utilizate și întocmirea de proce duri pentru revizuirea sistematică în concordanță cu noile progrese
referitor la materiile prime și utilizarea de materii prime adecvate, cu impact mai redus asupra
mediului.În stoc trebuie să se afle si materiale absorbante sau de neutralizare a scurgeril or
accidentale. Orice modificare a tipului materiilor prime și a substanțelor utilizate va fi notificată
autorității competente pentru protecția mediului.
Gestiunea substanțelor toxice și periculoase pe amplasament are în vedere respectarea
normelor în vig oare privind:
-transportul cu mijloace adecvate,
– depozitarea în condiții de siguranță, în funcție de compatibilități;
-evidența strictă a cantităților intrate și ieșite din gestiune;
– accesul, manipularea și utilizarea de către persoane avizate.
Princip alele substanțe și amestecuri chimice periculoase
În cadrul proceselor substanțelor chimice periculoase acestea trebuie să se utilizeze
ambalate și etichetate. Se vor deține pe amplasament fișele tehnice de securitate pentru
substanțele și preparatele chi mice periculoase pe care le utilizează, editate în limba română,
conform Regulamentului și se va respecta prescripțiile din fișele cu date de securitate ale
acestora.
Se vor respecta reglementările în vigoare din domeniul substanțelor și preparatelor
peric uloase, pentru eliminarea riscului de intoxicare a oamenilor, animalelor și de afectare a
factorilor de mediu.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

37
Tab IV.2. Principalele substanțe și amestecuri chimice periculoase
Nr.crt. Substanță chimică periculoasă/
categorie de amestec Cantitate U.M.
1 Acetilen ă 560 kg
2 Acid azotic tehnic 1500 kg
3 Acid clorhidric tehnic 353 kg
4 Acid cromic – anhidridă cromică 500 kg
5 Acid sulfuric tehnic 8612 kg
6 Alcool etilic tehnic 96% 49,1 litri
7 Argon comprimat 194,2 mc
8 Gaz Corgon 31,8 mc
9 Azot lichid 6449 mc
10 Carbonat de sodiu 13700 kg
11 Hidroxid de sodiu (fulgi) 6800 kg
12 Oxigen comprimat 841 mc
13 Acid acetic glacial 50 kg
14 Alcool etilic absolut 2 litri
15 Alcool etilic 52 litri
16 Alcool metilic 448 kg
17 Azotit de sodiu 25 kg
18 Bioxid de carbon 225 kg
19 Etilen glicol 2200 kg
20 Toluen 125 litri

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

38
IV.2. Fazele tehnologice ale fabricării rulmenților și elementelor de rulmenți
Fazele tehnologice ale procesului principal, de fabricarea rulmenților și elementelor de
rulmenți sunt:
-obținere a semifabricate lor forjate prin deformări plastice la cald -forjare, laminare,
urmate de tratamente termice primare – recoacere și prelucrare metalică ; în secția Forjă ;
-obținere a inele lor de rulmenți prin strunjire sau așchiere, urma te de un tratament termic
secundar – de călire și revenire -în secția Strungărie ;
-obținere a inele lor de rulmenți rectificate prin prelucrare prin așchiere sau rectificare și
finisare, urmate de detensionare a și spălare a inelelor de rulmenți – în secția Rectificare ;
-obținere a colivii lor din alamă prin procese de topire și turnare neferoase, prelucrări prin
așchiere ; tratamente chimice – curățirea oțelului pentru role – în secția Colivii ;
-obținere a colivii lor din tablă prin deformare plastică la r ece, prelucrări mecanice prin
așchiere, procese de spălarea și conservarea coliviilor din tablă – în secția Colivii ;
-obținere a rolelor prin deformare plastică la rece – prin presare, prelucrări mecanice pri n
așchiere, tratamente termice( călire+revenire) , procese de spălarea și conservarea rolelor –in secția
Role ;
-obținere a colivii lor din mase plastice prin injectarea maselor plastice și tratamente post
injectare – stabilizare dimensional ă – în secția FSPS (adică, fabricație, scule și piese de schimb) ;
-obținere a rulmenți lor prin asamblare a elemente lor de rulmenți – (inele, role, bile,
colivii), demagnetizare, marcare, spălare și conservare a rulmenți lor – în secția Montaj ;
-ambalarea rulmenților și a elementelor de rulmenți, ca produs finit – în secția Montaj .
În continuare, voi prezenta pe scurt următoarele secții de fabricare a rulmenților.
IV.2.1. Secția Forjă
Actvitatea desfășurată : în secția F orjă,materia primă este constituită din bare de oțel de
rulmenți, de diferite diametre. Procesele de prelucrare sunt de deformare plastică la cald, în urma
prelucrării materiei prime rezultând semifabricate forjate / inele de rulmenți, care se livrează
pentru prelucrări ulterioare, la secția Strungărie.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

39

Fig.IV.2.1.1 Activitatea desfășurată în cadru l Secției Forjă

Descrierea proceselor tehnologice
Procesele tehnologice desfășurate în Forjă sunt: Debitarea ; Forjare a liberă și în matriță;
Laminarea; Recoacerea ; Sablarea.
1. Debitarea barelor de oțel se execută în cadrul atelierului de d ebita re și constă în
divizarea și tăierea barelor de oțel în calupi la dimensiunea stabilită din compartimentul de
proiectare.
2. Forjarea lib eră, executată în cadrul halei , este procesul de deformare plastică la cald
prin care semifab ricatul adică materi alul debitat, își modific ă forma și dimensiunile libere iar
materialul este încălzit la temperatura de forjare prescrisă prin tehnol ogie, în cuptorul cu vatră
fixă , după care este prelucrat pe ciocan, realizându -se operația de refulare și perforare a
semif abricatului, ce este trimis apoi la procesul de laminare.
3. Forjare a în matriță este procedeul de prelucrare prin deformare plastică la cald a
semifabricatelor între scule numite matrițe.
4. Laminarea constă în modificarea formei și dimensiunii ine lului forjat prin micșorarea
grosimii pereților unui semifabricat inelar, sub acțiunea forței de presare a bandajului, pentru
obținerea inelelor de rulmenți.
5. Recoacerea reprezintă tratamentul termic primar și constă în încălzirea lentă a
materialul ui, până la 820°C, menținerea la această temperatură 16÷24 ore, urmată de răcire cu
viteză controlată.
6. Sablarea este o operație tehnologică de curățare a suprafeței piesei forjate și recoapte,
respec tiv de îndepărtare a tunderului, a ruginii de pe semifabricatele/piesele ce au fost trecute
prin operația de recoacere ; se execută în instalații de sablare cu alice din fontă.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

40
Dotările secției forjă
Utilaje pentru forjare: ciocane; linii de forjare; instalație de debitat cu pânză, cuptor cu
vatră fi xă, prese orizontale;instalație de încălzire cu tuburi radiante, utilaje pentru sablare.
Emisiil e rezultate din procesele tehnologice desfășurate în secția forjă
– emisii de pulberi și gaze de ardere rezultate din procesele tehnologice de debitare,
sablar e și prelucrare plastică la cald, evacuate în interiorul halei și, ulterior, prin tiraj natural (
geamuri, luminatoare ) în atmosferă sub formă de emisii difuze.
– apa industrială utilizată pentru răcirea inductorilor și a sculelor de prelucrat care se
recirculă prin turnuri de răcire și bazin de recirculare
– uleiuri uzate și amestecuri ulei -apă; se colectează și se trimit la Atelierul Recuperări
pentru valorificare prin agenți autorizați
– emisii de zgomot datorită utilajelor și echipamentelor în funcț iune;
Deșeurile rezultate din procesele tehnologice d esfășurate în secția Forjă
– deșeuri recuperabile -deșeuri metalice din oțel, table, fontă, capete de bară ; se colectează
selectiv, pe șorțuri și mărci și se depozitează temporar, apoi se trimit la Ateli erul Recuperări
pentru valorificare prin agenți autorizați
– deșeuri nerecuperabile -șlamul colectat de la mașinile de prel ucrat la cald – prese, și
pulberile -praf de la sablare, polizare; se depozitează final la depozitul de deșeuri industr iale
nereciclab ile periculoase la halda ecologică a societății

Fig.IV.2.1.2. Activitatea desfășurată în cadrul Secției Forjă

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

41

Fig.IV.2.1.3. – Schema -bloc a proceselor tehnologice din Secția FORJĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

42
IV.2.2. Secția Strungărie
Activitatea desfășurată în secția Strungărie se prelucrează prin așchiere a
semifabricatele lor forjate și recoapte primite de la Forjă, după care se realizează tratamentul
termic secundar – călire și revenire. Din Strungărie inelele prelucrate și tratate sunt trimise către
procesele din secția Rectifi care.

Fig. IV.2.2.1. Activitatea desf ășurată în cadrul secției Strungărie

Fig. IV.2.2.2. Activitatea desf ășurată în cadrul secției Strungărie

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

43
Descrierea proceselor tehnologice
1. Prelucrarea prin așchiere a semifabricatelor forjate se realizează p rin operații de
strunjire și finisare,frezare, găurire și rectificare; răcirea și ungerea sculelor active destinate
direct prelucrării, se face cu emulsie din sistemul centralizat; mașinile CNC sunt dotate cu
sisteme individuale de recirculare emulsie și s eparare șpan ; în stația centralizată de emulsie,
șpanul separat din emulsie este transportat cu benzi transportoare la moara de șpan; după
măcinare, șpanul mărunțit este stocat temporar în buncăre pentru scurgerea eventualelor urme de
lichide tehnologice după care este încărcat în vagoane sau camioane auto.
2. Prelucrarea prin deformare plastică la rece se face pentru realizarea de profile tehnice
desemnate și pentru inscripționarea mecanică a unor caracteristici tehnice cerute de beneficiar.
3. Spălarea inelelor de rulmenți se aplică inelelor livrate în stare strunjită ca produs finit
și pentru anumite repere de dimensiuni mari care se călesc în cuptoare .
4. Conservarea inelelor de rulmenți se face pentru inele livrate în stare strunjită -în
principal i nelele produse finite, în instalația de spălare – conservare, utilizând produse de spălare
fără conținut de compuși organici volatili și produse de conservare.
5. Tratamentele termice secundare de călire și revenire se aplică inelelor prelucrate prin
așchi ere în vederea ameliorării micro și macrostructuriii și a proprietăților fizico -chimice.
6. Tratamentul termic de îmbătrânire se aplică pentru anumite inele, în vederea
stabilizării structurii interne, în funcție de cerința documentației tehnice; care cons tă în
menținerea inelelor într -o baie de ulei, la temperatură de 190÷200°C. După menținerea,și apoi
răcirea în baia de ulei de tratament, inelele sunt spălate într -un bazin cu soluție alcalină apoasă,
recirculat ă.
Dotările secției strungărie
Utilajele fol osite pentru strunjire sunt :st runguri automate , strunguri semiautomate
amplasate în linii de fabricație, linii automate de strunguri hidraulici monoax; strunguri
hidraulice semiautomate; cuptor tratament termic ;strunguri cu comandă numeric; instalație de
încălzire cu tuburi radiante ; demagnetizator;mașină de laminat la rece;instalație de
preparare,recirculare emulsie și separare șpan din emulsie .
Emisiile rezultate din procesele de prelucrarea a strunngăriei
Din procesele de tratamente termice secunda re de călire/revenire și îmbătrânire rezultă
următoarele emisii:
– emisii dirijate de gaze de ardere, pulberi și compuși organici volatili captate la nivelul
instalației și evacuate în aer prin coșuri de dispersie;

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

44
– emisii difuze de pulberi, gaze de ard ere și compuși organici volatili evacuate din hală prin
intermediul ventilatoarelor montate în plafon, căi de acces sau luminatoare;
-emisii de zgomot datorită utilajelor și echipamentelor în funcțiune.
Deșeuri le rezultate din procesele de prelucrarea a stru ngăriei
Din procesele de tratamente termice secundare de călire/revenire și îmbătrânire rezultă
următoarele deșeuri:
-deșeuri de ulei de tratament termic, amestec ulei – apă și emulsie (soluție de spălare) care sunt
colectate selectiv și predate la Atelierul Recuperări pentru valorificare prin agenți autorizați.
Prin dotarea băilor de spălare de la cuptoarele Ebner cu sisteme de evacuare a uleiului
separat la suprafața emulsiei și a băii de ulei de tratament termic cu instalație de filtrarea ulei ului
s-a prelungit perioda de menținerea în parametrii tehnologici a uleiului de tratament termic și a
soluției de spălare, astfel, generându -se cantități mai mici de deșeuri de ulei uzat și de emulsie
uzată.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

45

Fig. IV.2.2.3. .Schema – bloc a proceselo r tehnologice din Secția STRUNGĂRIE

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

46
IV.2.3 . Secția Rectificare
Activitatea desfășurată constă în principal în rectificare a inelelor de rulmenți (plan,
exterior -interior, guler, rodaj). Acest proces este imediat după cele de așchiere grosieră/strunjire
și de tratament termic secundar executate în secția Strungărie. Din secția Rectificare i nelele cu
suprafețe rectificate și finisate, sunt trimise la secția Montaj.

Fig. IV.2.3.1. Activitatea desf ășurată în cadrul secției Rectificare
Descrierea proceselor tehnologice
Procesele tehnologice desfășurate în secția Rectificare sunt prelucrări prin așchiere
(rectificare umedă și rectificare uscată, superfinisare), detensionarea, demagnetizarea și spălarea
inele lor.
1. Prelucrarea prin rectificare umedă: se realiz ează cu ajutorul unor utilaje de rectificat și de
superfinisat; răcirea și ungerea sculelor și a pieselor de prelucrat se face cu emulsie și ulei de
superfiniție.
2. Prelucrarea prin rectificare uscată se face pe mașini de rodaj prin șlefuirea manuală cu pânză
abrazivă.
3. Detensionarea este tratamentul prin care structura inelelor este reomogenizată prin încălzire
într-un cuptor la 150÷160°C, urmată de răcire lentă/în mediu liber.
4. Spălarea inelelor se face în două instalații de spălare cu jet; la prima spălare se utilizează
emulsie, iar în a doua se utilizează lichid de spălare fără conținut de compuși organici volatili.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

47
Dotările secției rectificare
– Utilaje pentru rectificare ;
Inelele strunjite destinate rulmenților radiali cu bile continuă fluxul de f abricație pentru
rectificare, pe mașini de rectificat plan ul exterior și interior .
Inelele strunjite destinate celorlalte serii constructive de rulmenți continuă fluxul de
fabricație pentru rectificar e, pe mașini de rectificat planul exterior și interior, sau mașini de
rectificat complet.
– Utilaje pentru control ul suprafețe lor piese lor prelucrate:
Instalație control fisuri; Instalație detectare defecte de rectificare; Instalație detectare pete
moi / arsuri la elemente de rulment;
Emisiile rezultate din pro cesele de prelucrare a rectificării
– emisii dirijate de compuși organici volatili din procesul tehnologic de spălare cu solvent,
pulberi și aeros oli cu conținut de acizi și crom din procesele de decapare.
– emisii difuze de pulberi și aerosoli, rezultate din procesele de prelucrare prin rectificare
uscată,după filtrarea locală, evacuate din hală prin intermediul ventilatoarelor; suplimentar, în
hală sunt montate filtre electrostatice pentru reținerea pulberilor și a aerosolilor.
– emulsii uzate rezultate d e la bazinele individuale; sunt colectate separat în containere speciale și
trimise la rezervorul de em ulsie uzată pentru valorificare sau eliminare prin agenți autorizați.
– lichidele de superfiniție uzate, uleiurile uzate; se colectează separat și se tri mit la Atelierul
Recuperări
Deșeurile rezultate din procesele de prelucrare a rectificării
– șlamul rezultat de la mașinile unelte, se depozitează în final la depozitul de deșeuri industriale
al societății;
– deșeurile recuperabile (metalice, din materiale diverse, c orpuri abrazive uzate ) se predau la
Atelierul Recuperări pentru reciclare prin agenți autorizați.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

48

Fig. IV.2.3. 2.Schema – bloc a proceselor tehnologice din Secția Rectificare

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

49
IV.2.4. Secția Colivii
Activitatea desfășurată în cadrul secției C olivii, constă în obținerea coliviilor din alamă
și din tablă și obținerea pieselor din aliaje neferoase (zinc, bronz, aluminiu, staniu, plumb).
Coliviile procesate sunt ambalate și livrate la secția Montaj. În cadrul secției Colivii, în atelierul
de pregă tire și tratamente de suprafață, pe lângă procesul de decapare -pasivare a coliviilor de
alamă, are loc procesul de fosfatare –pregătire a suprafețelor metalice pentru prelucrări ulterioare.

Fig. IV.2.4.1. Procesul tehnologic desf ășurat în cadrul secției C olivii

Fig. IV.2.4.2. Procesul tehnologic desf ășurat în cadrul secției Colivii

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

50
Descrierea proceselor tehnologice
1.Fluxul tehnologic de obținere a coliviilor din alamă cuprinde:
– elaborarea șarjă de alamă și turnarea alamei topite -topirea se realizea ză în cuptorul de topire
electric; turnarea se face în mașini de turnat centrifugal, de unde se obțin tuburi și bare din
alamă.
-prelucrare mecanică prin așchiere tuburi și bare din alamă prin operații de strunjire, frezare,
găurire, ajustare ;
-tratarea c himică a suprafețelor, prin procese de decapare -pasivare a coliviilor din alamă ;
-ambalarea coliviilor din alamă cu hârtie cerată.
2.Obținerea coliviilor din tablă cuprinde:
-fâșierea și/sau debitarea tablei;
-prelucrări prin deformare plastică la rece:de cupare disc, calibrare, perforare fund;
-prelucrări mecanice – strunjire, tobuire;
-spălarea și conservarea coliviilor în instalații de spălare cu ultrasunete și în bazine – prin imersie.
3. Etapele obținerii pieselor din alamă în aliaje cu alte neferoase:
-elaborare șarj ă: se topește alama bloc, cupru electrolitic, deșeuri de alamă, elemente de aliere –
zinc, staniu și/sau alte aliaje din bronz, cât și materiale de acoperire și recuperare dar și alți
fondanți.
-turnare centrifugală sau în forme statice din am estecuri de formare
-prelucrarea finală /mecanică, prin așchiere -operație de desprindere de material, din piesă
turnată, sub formă de așchii.
4.Prelucrarea mecanică de deformare plastică la rece -este tehnologia prin care se
urmărește modificarea formei sem ifabricatului din table, cu ajutorul ștanțelor, matrițelor și
poansoanelor fără încălzirea prealabilă a lui. Operațiile de deformare plastică sunt de ambutisare,
decupare, perforare, calibrare se execută pe prese mecanice și hidraulice.
5.Tobuirea este ope rația tehnologică de îndepărtare a bavurilor rezultate în urmă
efectuării ope rațiilor de ș tanțare și frezare.
6.Decaparea – pasivarea coliviilor din alamă – constă în tratarea chimică a suprafe țelor
coliviilor cu soluții acide pentru îndepărtarea oxizilor cu acțiune corozivă de pe suprafața

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

51
metalică; concomitent se asigură formarea unui strat protector de oxizi insolubil, ce nu lasă
metalul să fie atacat mai departe.
7.Fosfatarea barelor sau a colacilor -constă în formarea pe suprafața metalică a unui strat
cristalin de fosfați insolubili, de fier și zinc, în vederea asigurării condițiilor optime pentru
trefilarea și extruderea oțelului, în procesul tehnologic de presare la rece, pentru obținerea
elementelor de rulmenți -role. Fosfatarea propriu -zisă se face după pregătirea suprafeței metalice
a barelor sau a colacilor prin degresarea în soluție alcalină și decaparea în soluție acidă.
8.Spălarea reprezintă operația tehnologică prin care se îndepărtează impuritățile rezultate
în urma prelucrărilor mecanice de p e suprafața coliviilor din tablă, prin imersare în bazine cu
produse de spălare. Spălarea coliviilor se face și cu ultrasunete într -o instalație specifică, în care
sunt utilizate lichide de spălare organice.
9.Conservarea este operația tehnologică prin car e se realizează acoperirea coliviilor cu un
strat protector împotriva coroziunii, prin imersare a în băi cu conservant.
Dotările secției colivii
Procesarea Coliviilor în funcție de construcția coliviilor și materialul ui utilizat (alamă,
tablă) procesarea se realizează pe următoarele utilaje:
– Utilaje le pentru elaborarea alamei: cup toare de topit prin inducție;
-Utilaje pentru elaborarea alamei și turnarea maș ini de turnat centrifugal ;
– Utilaje pentru prelucrarea prin strunjire a coliviilor din alamă: st runguri, mașini de
frezat , mașini de găurit, centre de prelucrare;
– Utilaje pentru p relucrarea coliviilor din tablă în funcție de tipul constructiv al coliviei
sunt folosite următoarele utilaje: pentru tăier ea tablei în ștraifuri; pentru decupare ; pentru
execuția simultană a colivilor;
-Utilaje pentru prelucrarea coliviilor din poliamidă: mașină de injectat mase plastice;
-Utilaje și instalații pentru tratamente termice: cuptoare pentru recoacere; cuptoare pentru
călire -revenire ;
Emisiile rezultate din proce sele de prelucrare a coliviilor
– emisii le dirijate de pulberi le cu conținut de metale captate și evacuate în atmos feră
printr -un coș de dispersie;
– soluții uzate cu conținut de io ni metalici în principal crom ; sunt captate și dirijate în
bazinul tampon d upă care sunt trimise la stația de denocivizare, pentru preepurare;

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

52
– emisii difuze de gaze de ardere și pulberi evacuare în atmosferă prin sistem ul local de
captare;
– emisiile de vapori de solvent sunt evacuate în atmosferă nedirijat, prin sistemul
centralizat de ventilație al secției ;
-emisii în apă : s pălare a coliviilor se face și cu ultra sunet într -o instalație specifică,
constituită din mai multe trepte de spălare, în care sunt utilizate lichide de spălare apoase cât și
organice. Lichidele uzate de spălare tip solvent organic se colectează separat și se valorifică prin
agenți autorizați. Lichidele uzate apoase de s pălare se colectează separat, ca emulsii uzate și se
valorifică prin agenți autorizați.
Deșeurile rezultate din procesele de prelucrare a coliviilor
-deșeuri le reciclabile de pulberi cu conținut de oxid de zinc de pe sistemul de desprăfuire
sunt, valorificate prin agenți autorizați ;
– după extragerea din cochilie piesa se debavurează rezultând deșeuri de bulgări și
cenușă ;
– deșeuri le de resturi de material de tablă și prisme ceramice sunt colectate și predate la
atelierul Recuperări pentru reciclare prin agenți autorizați;
-șpanul de alamă rezultat în urma prelucrărilor este colectat și utilizat la e laborarea
șarjelor de alamă,asigurânduse recircularea și reciclarea în interiorul procesului;
– prismele ceramice uzate se predau ca deșeu în vederea valorificării iar soluția uzată se
evacuează în canalizarea menajer -industrială a societății printr -un decantor;
-resturi le de material rezultate î n prelucrarea coliviilor din tabl ă sunt colectate și predate
la Atelierul de Recuperări pentru reciclare, prin agenți autorizați.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

53

Fig. IV.2.4.3 -Schema – bloc a proceselor tehnologice din Secția Col ivii

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

54

Fig. IV.2.4.4. Schema – bloc a proceselor tehnologice din Secția Colivii

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

55

Fig. IV.2.4.5. Schema – bloc a proceselor tehnologice din Secția Colivii

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

56
IV.2.5. Sec ția Role
Activitatea desfășurată în cadrul secț iei Role ,reprezintă plecarea de la materi ile prime
precum (bare, colaci de oțel pentru rulmenți) și se obținânduse produsul rolă, un element
constituient al rulmentului . După prelucrare rolele sunt co ntrolate, sortate, și predate la secț ia
Montaj pentru asamblare.

Fig. IV.2.5.1. Activitate desf ășurată în cadrul secției Role

Fig. IV.2.5.2. Activitate desf ășurată în cadrul secției Role

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

57
Descrierea proceselor tehnologice
Procesele tehnologice desfășurate în secția Role cuprind:
-debitare, prelucrări prin așchiere (cojire, îndreptare, strunjire, rectificare, șanfrenare,
superfinisare, tobuire și vibronetezire), deformări plastice la rece (presarea), tratament termic de
călire -revenire și tratament termic de îmbătrânire, spălare și conservare.
Rolele sunt trimise pentru depozitare, după ce au fos t supuse operațiilor de spălare și
conservare. Activitățile propriu -zise în secția Role sunt următoarele:
1.Debitarea barelor metalice: se realizează pe mașini de debitat, de diferite tipuri;
2.Deformare a plastică la rece: se aplică materiei prime -colaci și bare, prin presare la rece;
3.Prelucrarea prin așchiere: se face pe mașini de str unjit, rectificat și de șanfrenat;
4.Tratamentul termic de călire -revenire al rolelor prelucrate se face în cuptoare termice;
în funcție de cerință, anumite role sunt s upuse unui tratament termic special de reveniri înalte,
care se face în tr-un cuptor cu rezistență electric;
5.Tratamentul termic de îmbătrânire se face pentru inele prelucrate în secția Rectificare,
în vederea stabilizării structurii interne a materialu lui, în funcție de cerință ; con stă în menținerea
inelelor într -o baie de ulei, la temperatura de 190÷200°C. După îmbătrânirea în baia de ulei,
inelele sunt spălate într -un bazin cu soluție a poasă ușor alcalină, recirculată;
6.Tobuirea -se face în utilaje speciale – tobe; ca material de prelucrare ușoară, se utilizează
prisme ceramice,într -o soluție slab alcalină;
7.Vibronetezirea -se face în echipam ente cu masă vibratoare;
8.Spălarea rolelor se face după prelucrări le mecanice, în 2 spălătoare, cu lichid de spălare
fără conținut de compuși organici volatili, din sistemul centralizat de distribuție al lichidelor de
spălare . Rolele trimise pentru depozitare sunt spălate și conservate în instalații tip tunel.
Dotările secției role
Procesarea Rolelor -tehnologia de execuție pentru obținerea semifabricatelor corpurilor
de rulare (role cilindrice sau role butoi) se realizează prin presare, debitare sau strunjire.
-Utilaje pentru debitare; mașini de îndreptat ; mașini de cojire ;
-Utilaje pentru presare; mașină de șanfrenare; mașini de superfinisare;
-Utilaje pentru strunjire; mașini de tobuire ; mașini de vibronetezire ;

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

58
Emisiile rezultate din procesele de prelucrare a rolelor
-emisii le dirijate de pulberi, gaze de ardere și compuși organici volatili sunt evacuate în
atmosferă prin 2 coșuri de dispersie;
-soluția uzată de spălare; se dirijează într -un decantor și apoi se evacuează în canalizarea
menajer -industrială a societății;
Deșeurile rezultate din procesele de prelucrare a rolelor
-deșeuri le recuperabil e metalice, uleiurile uzate ,prismele ceramice și emulsiile uzate, sunt
colectate selecti v și predate pentru reciclare și valorificare
-deșeuri nerecuperabile – șlamul care se elimină final la depozitul de deșeuri industriale
În urma procesului de filtrar e din instalațiile centralizate de lichide, rezultă șlam ul de la
mașini le de unelte care se colectează și se transporta cu remorca la depozitul propriu de deșeuri
industriale nereciclabile periculoase.

Fig. IV.2.5.3. Utilaj folosit în cadrul secției Rol e

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

59

Fig. IV.2.5.4. Schema – bloc a proceselor tehnologice din Secția Role

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

60
IV.2.6.Secția Montaj
Activitatea desfașurată : în secția Montaj se asamblează e lementele ce compun rulmentul
după care sunt montați rulmenții, ambalați și livrați la depozitul de p roduse finite al societății, în
vederea expedierii către clienți .

Fig. IV.2.6.1. Activitate desf ășurată în cadrul secției Montaj

Fig. IV.2.6.2. Activitate desf ășurată în cadrul secției Montaj
Descrierea proceselor tehnologice
Procese le tehnologice des fășurate în această secție sunt: asamblare/montare elemente de
rulmenți, marcare chimic ă-electrochimică și cu laser a elementelor, spălarea -conser varea
rulmenților și ambalarea acestora .
1.Spălarea și conservarea rulmenților se execută pe instalații de sp ălare tip tunel cu
utilizarea lichidelor de spălare pe bază de hidrocarburi din sistemul centralizat. Spălarea se face
în jet de lichid iar conservarea prin imersare în bazinele cu conservat din instalație.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

61
2.Marcarea chimică a elementelor de rulmenți se face cu soluție de marcare preparată din
acid azotic,marcarea făcându -se manual prin aplicarea ștampilelor imersate în soluție .
3.Marcarea electrochimică și cea cu laser a elementelor de rulme nți se face pe mașini
speciale de marcat.
4.Ambalarea rulm enților se face cu folie de polietilenă, în cutii de carton și în lăzi de
cherestea și placaj. Cutiile și etichetele sunt marcate cu cerneală în mașină cu jet de cerneală .
Dotările secției montaj
– Asamblarea, marcarea, spălarea, conservarea și ambalarea r ulmenților -tehnologia de
asamblare a rulmenților se realizează în funcție de grupa constructivă astfel: pentru rulmenții
radiali cu bile cu diametrul exterior mai mic sau egal cu 72 (mm) asamblarea se realizează pe
linii automate care sunt formate din mai multe tipuri de maș ini; iar pentru rulmenții radiali cu
bile cu diametrul exterior mai mare de 72 (mm) asamblarea rulmenților se realizează manual;
pentru grupele de rulmenți radiali cu role cilindrice, rulmenți radiali -oscilanți cu role butoi,
rulmenți ra diali axiali și rulmenți speciali asamblarea se realizează manual.
-Marcarea se realizează pe utilaje cu laser tip. Spălarea și conservarea se realizează pe
instalații centralizate și individuale . Ambalarea se realizează manual. Pentru grupa de rulmenți
radiali cu role cilindrice cu diametrul exterior până la 430 (mm), execuția operațiilor de ambalare
se poate realiza și automat.
-Mașină de introdus nituri; Presă ; Instalație semiautomată pentru control joc radial ;
Mașină roluit; Strung ; Mașină intro dus vaselină ; Mașină manuală de încărcat cu vaselină ; Masă
rotativă ; Linie spălare -conservare ;Linie tehnologică spălat inele ;Instalație demagnetizare spălare ;
Mașină de conservat ;Mașină de marcat cu laser ;Mașină de marcat electrochimic ;Mașină de
marcat cut ii cu jet de cerneală ;Mașină împachetat .
Emisiile rezultate din procesele de prelucrare a montajului
-emisiile dirijate de compușii organici volatili din procesele de spălare -conservare, uscare
și inscripționare sunt evacuate în atmosferă prin 3 coșuri d e dispersie.
Deșeurile rezultate din procesele de prelucrare a montajului
-deșeurile recuperabile de rebuturi de co livii, inele, nituri , materiale textile imp regnate
precum și hârtie, plastic, rezultate din activitatea de ambalare și dezambalare rulmenți care sunt
colectate și predate la Atelierul Recuperări în vederea valorificării prin agenți autorizați.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

62

Fig. IV.2.6.3. Schema – bloc a proceselor tehnologice din Secția Montaj

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

63
IV.2.7. Secția F abricare scule și piese de schimb
Activitatea desfășurată în Se cția Sculărie are ca activitate prelucrarea elementelor
componente pentru rulmenți (colivii din plastic) scule, dispozitive și ve rificatoare specifice
producerii rulmenț ilor.
Descrierea proceselor tehnologice
Procesele tehnologice desfășurate în secția S culărie sunt prelucrări me canice prin
așchiere (strunjire/frezare/ găurire/alezare/rectificare), prelucrări prin presiune (presare),
prelucrări prin electroeroziune, tratamente termice de călire și revenire, cementare, injecție mase
plastice.
1.Injecția m aselor plastice se face pe mașina de injecție unde granulele de poliamidă sunt
încălzite (topite) la t=1 85÷295°C și trecute prin matrița de injecție. Din mașina de injecție se
obțin diferite elemente din plastic ,precum : coliv ii, bucșe, distanțieri.
2. Procesele de tratament termic de călire și revenire se fac fie prin încălzirea materialelor
în cuptorul de tratament termic fie în săruri tehnice, industrial, special destinate operaț iunilor de
tratament termic. Răcirea pieselor călite se face în băi de ule i de tratament termic.
Cementarea: în atelierul de tratament termic, procesele de cementare se execută în mediu
solid și în mediu lichid. Cementarea în mediu lichid se face prin menținerea pieselor într -un
lichid pe bază de hidroc arburi .
Dotările secți ei Sculărie
Utilaje le folodsite pentru prelucrări le prin așchiere sunt: mașini de prelucrare prin
electroeroziune, cuptoare pentru t ratament termic – Călire, revenire, cementare, mașină injectat
mase plastice, instalație acoperire strat dur / titanizare; ghilotină manuală , mașină de debitat ,
alimentator de bare , mașină de alezat și frezat ;centru prelucrări comandă ;strunguri ; polizor
;instalație sablare ;generator înaltă frecvență ;presă ;cuptor de tratare ; rezervor ulei tratament
;bazin răcire în ulei;c uptor cementare mediu gazos ;instalație exhaustare ;mașină injectat mase
plastice .
Emisiile rezultate din procesele tehnologice a secției sculărie
-emisii dirijate de pulberi evacuate în atmosferă printr -un coș de dispersie.
-emisii difuze de pulberi, gaze de ardere și compuși organici volatili evacuați din hală
prin intermediul ventilatoarelor montate în plafon

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

64
Deșeurile din procesele tehnologice a secției sculărie
Din cadrul proceselor desfășurate în secția Sculărie rezultă deșeuri reciclabile și
nerecic labile care sunt gestionate în funcție de caracterul lor periculos sau nepericulos.
Secția are în deservire o platformă pentru deșeurile nereciclabile periculoase .
IV.2.8.Atelierul de Reparații mecano -energetice
Secția Reparații deservește întreaga soci etate pentru toate compartimentele și are ca
principale activități prelucrarea și realizarea pieselor pentru repararea utilajelor secțiilor
productive aflate în reparații. De asemenea, în cadrul secției Reparații se execută operații de
protecție peliculoge nă prin vopsire; se aplică tehnologii de pregătire a suprafețelor și se
utilizează produsele desemnate și avizate a fi prezente pe piață și destinate proceselo r de
degresare -spălare , șlefuire, p rotecții anticorozive, vopsire, în funcție de caz.
Pentru op erațiile tehnologice de pregătire și de vopsire propriu -zisă, secția Reparații are
în dotare o cabină de vopsit, cu suprafața = 34m² și un volum de lucru = 118m³.
Pentru reținerea pulberilor de vopsea , cabina este prevăzută cu filtru de reținere pe pânză
aceasta fiind racordată la instalația de exhaustare, prevăzută cu filtru și ventilator de putere .
Emisiile rezultate în secția Reparații
-emisiile dirijate de compuși i organici volatili din procesele de vopsire și impregnare
sunt evacuate în ae r prin 2 coșuri de dispersie;
-emisii le difuze de pulberi și compuși organici volatili , sunt evacuați din hală prin
intermediul ventilatoarelor montate în plafon;
Dotările secției Reparații
-mașini de gă urit, mașini de roluit, presă, mașină de bobinat, m așină de echilibrat, b aie
degresare -lăcuire / motoare electrice, instalație Sablare , cabină de vopsit ;
Activități le acestei secții sunt : Execuție și asamblare lăzi ambalaj din cheres tea și placaj
dar și r eparații tâmplări e lemn -mobilier, paleți.
IV.2.9. Atelierul Recuperări
Activitatea principală în cadrul Atelierului Recuperări constă în gestionarea deșeurilor
industriale: reciclabile prin valorificare cu parteneri autorizați; nereciclabile periculoase (care nu
se pot depune pe halda proprie și se extern alizează în vederea eliminării). Gestionarea propriu –

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

65
zisă a d eșeurilor cuprinde colectarea și primirea deșeurilor de la compartimentele generatoare,
identi ficarea sortimentală, marcarea și etichetarea, manipularea, transportul, depozitarea
temporară în spa ții special amenajate, evaluări ale pieței valorificatorilor și parteneriate cu
operatori economici autorizați pentru valorificarea deșeurilor. Este desemnată zonă distinctă
care este asigurată pentru deșeuri nereciclabi le ce nu se depozitează pe halda proprie și se
elimină prin parteneriate contractuale cu agenți autorizați.
IV.3. Stații centralizate pentru lichide tehnologice
Departamentul de Mentenanță, include Centrala de Cogenerare și A telierul de Utilități.
Atelierul de Utilități,cuprinde : Centrala Termică, Centrala de Compresoare, precum și
Stațiile centralizate pt. lichide tehnologice.
Stațiile centralizate pentru lichidele tehnologice , asigură producerea,prepararea și
distribuirea lichidelor tehnologice necesare în procesele tehnologice desfășura te în secțiile de
producție din unitate. Mai exact, stațiile centralizate de lichide tehnologice sunt:
Stația B2: asigură lichidul de răcire și ungere necesar proceselor de superfiniție din
Secția Rectificare și este dotată cu următoarele utilaje și inst alații: bazin lichid curat de 5,5 t;
bazin lichid nefiltrat de 6,3 t; filtru reținere impurități, cu pământ praf; rezervor șlam 2 t; rezervor
curat de 2 t; filtru de reținere pe bandă, dar și un sistem de pompe pentru transportul lichidelor.
Stația A4: d eservește procesului de producție din Secția Role, furnizând lichidele de
răcire și ungere sub formă de emulsii. Aceste lichide se obțin din produse emulsionabile, prin
amestec cu apa, în concentrație. Stația este dotată cu următoarele utilaje și instalați i: bazinul 1 de
30 t; bazinul 2 de 40 t; bazinul intermediar de 15 t; filt ru pe bandă, cu pânză; inclusiv un sistem
de pompe pentru transportul de lichide.
Stația A5: deservește Secției Role aceasta fiind dotată cu următoarele utilaje: bazin
produs cur at de 30 t; bazin lichid folosit -2 buc. de 40 t; bazin intermediar 40 t; filtru pe bandă, cu
pânză; și un sistem de pompe pentru transportul lichidelor.
Stațiile A4' și A5’ asigură lichidul de răcire și ungere necesar Secției Rectificare.
Stația A4': E ste dotată cu următoarele utilaje și instalații, precum : bazin produs pentru
utilizat 30 t; bazin produs folosit 50 t; bazin intermediar 40 t; sistemul de pompe pentru
transportul de lichide; precum și un filtru pe bandă.
Stația A5': este dotată cu : b azin produs pentru utilizat 70 t; bazin produs folosit 110 t;
bazin intermediar – 2 buc. a câte 50 t; sistem de pompe pentru transportul lichidelor; filtru pe
bandă.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

66
Stația C3: asigură lichidul de spălare necesar proceselor tehnologice de spălare din
Secțiile Role și Montaj și utilizează lichide de spălare pe bază de hidrocarburi alifatice; este
dotată cu: bazin lichide pentru utilizat de 40 t; bazin lichid folosit de 40 t; bazine intermediare de
4 ; 1 x 6 t; 3 x 20 t; bazin șlam 5 t; bazin aluvionare 5 t ; filtrele; dar și sistemul de pompare
pentru transportul lichidelor.
IV.4. Deșeuri rezultate în procesul tehnologic
Deșeurile sunt resturi de materiale rezultate dintr -un proces ul tehnologic de realizare a
unui anumit produs din cadrul fabricii , care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea
produsului respectiv. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite
din activitățile economice, menajere și de consum. Majoritatea activităț ilor umane reprezintă și
surse de produc ere de deșeuri.
Deșeurile rezultate strict din procesele tehnologice enumerate pot fi : tunder (cruste de
tunder) rezultate prin deformări plastice la cald,oxid de zinc( praful rezultat din gazul de ardere)
din topire -turnare alamă, oalele de grafit ,șpa nul care rezultă din prel ucrările metalice,pietrele
abraz ive adică piesele uzate de polizare mărun țite și materiale de polizare, oțel , table , fontă,
ambalaje de hârtie și carton, ambalaje de lemn ,echipamantele de protecți e ,material plastic și de
cauciu c, component e demontate din echipamen te, precum motoare , cabluri, echipamente
electronice, uleiuri uzate hidr aulic, acumulatori adică baterii cu plumb , material plastic (PVC),
ambalaje metalice, tuburi fluorescente și alte deșeuri ce conț in mercur, metal e feroase , am balaje
care conțin reziduuri sau sunt contaminate cu substanțe periculoase, piesele uzate , deșeuri
menajere și altele.
IV.4.1. Deșeuri industriale nereciclabile
Depozitul de deșeuri industriale nereciclabile – deșeurile ce vor fi depozitate sunt din
categoria deșeurilor periculoase, urmând a fi haldate următoarele tipuri precum : șlamul de
filtrarea și tratarea emulsiilor; șlamul cu pulberi metalice și abrasive din decantoare și
separatoare; lacurile de impregnare, coloranți, chituri , pigmen ți , cerneluri -uscate; slamuri din
băile de tratament termic și de suprafață; ru megușul utilizat la curățenie; ș lamuri cu compuși
metalici sedimentabili din decantorul Stației de Denocivizare; dar și șlamul provenit de la
curățarea rezervoarelor de produs e petroliere.
Procesul de eliminare a deșeurilor periculoase nereciclabile generate din procesele
tehnologice,se desfășoară conform reglementărilor legale,și activităților desfășurate pe
amplasament.. Eliminarea finală a deșeurilor nereciclabile se rea lizează pe un depozit proie ctat și
desemnat ecologic. Halda este o incintă impermeabilizată , cu un sistem de drenaj pentru
colectarea levigatului.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

67
Fabrica de Rulmenți din Bârlad dispune,de un depozit ecologic „clasa a”, care are o
capacitate totală mai mare de 25.000 tone deșeuri. Halda ecologică nouă a preluat funcțiunile
vechiului depozit, cu care se învecinează și care a fost închis în anul 2005. Depozitul ecologic
are o suprafață proiectată de 6.240 m², o capacitate proiectată de depozitare de 47.752 mc și
asigură conform proiectului, volumul necesar pentru depozitare pentru o perioadă de peste 15
ani. De la data punerii în funcțiune până în punctul începerii depozitării pe haldă și până la
sfârșitul anului 2015, s -a depozitat, o cantitate totală de 1 0.279 tone de deșeuri industriale
nereciclabile periculoase cu un volume de cca. 7.1 67 mc. Înălțimea stratului depus până la
sfârșitul anului 2015, se estimează a fi de aproximativ 1,15 m.
Depozitul ecologic este amenajat într -un debleu adânc de 1,00 m de la cot a terenului
natural, cu pant a taluzului la extremități de 1 -1,75. Forma în plan a incint ei depozitului este
trapezoidală cu baza mare B=106,83 m și paralelă cu gardul fabricii la distanța de 20 m de
acesta, b= 57,16 m și înălțimea de 85,0 m. Pentru protecția solului și apelor subterane și
eliminarea apelor de suprafață ce se infiltrează prin materialul haldat (levigat), incinta excavată
s-a impermeabilizat cu o geomembran ă tip AGRU Austria din polietilenă de înaltă densitate
având o grosime de 2 mm s udată termic la extremități. Peste geomebran ă s-a poziționat un strat
din geotextile de protecție, peste care s -a amenajat un strat drenant din de pietriș granular (16 -32
mm). În stratul drenant din pietriș s -au amplasat trei ramuri de dren absorba nt (țevi),poziționate
la 20 m între ele. Peste acest strat se face depozitarea curentă a deșeurilor. Suprafața platformei
este amenajată cu pantă de 3% spre drenuri, iar drenurile au o pantă de 5%. Pe conturul
perimetral al haldei, straturile de geomembran a și geotextil sunt ancorate în teren prin dispunerea
într-un șanț cu dimensiuni de 0,50 x 0,50 m și acoperite cu pământ. Apele infiltrate prin
materialul haldat sunt colectate de pe suprafața incintei că apa de drenaj și sunt transportate și
evacuate libe r prin rețeaua de conducte executată din tuburi de beton cu mufă și descărcate în
stația de pompare tip cheson. Stația de pompare tip cheson este o construcție subterană din beton,
circular, cu diametrul de 3,0 m și grosimea pereților de 0,4 m, adâncimea de 7,5 m, fiind echipată
cu două electropompe submersibile, având Q=20 mc/h, H=80 m, P=18 kw, cu comandă manuală.
Refularea apelor de drenaj se face prin intermediul unei conducte de 63 mm, cu lungimea de 300
m, la rețeaua de canalizare menajer -industrială a societății, în zona centr alei termice, numai după
analiza fizico -chimică a apelor de drenaj. În funcție de valorile indicatorilor de calitate, rezultate
din determinările de laborator, apele (levigatul colectat) sunt evacuate prin pompare fie în
canaliz area menajer -industrială a societății, fie în rezervorul depozitar de emulsie uzată.
Depozitul ecologic funcționează cu respectarea regulamentului de exploatare, astfel:
a) Preluarea deșeurilor industriale se face periodic, de pe platformele betonate ale
secțiilor de producție de către personalul desemnat:
-sunt preluate numai deșeuri desemnate, sortate corespunzător;

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

68
-deșeurile se încarcă în remorcă cu ajutorul încărcătorului frontal, asigurându -se un grad
de umplere de aproximativ 80 -90% din capac itatea d e transport,
b) Transportul deșeurilor se face cu utilaje specifice (tractor cu remorcă, încărcător
frontal, autobasculantă), cu respectarea următoarelor proceduri:
-transportul deșeurilor se face pe căi de acces betonate;
– utilajele de transp ort se întrețin în stare bună de funcționare.
c) Recepția deșeurilor în depozitul de deșeuri se face la punctul de primire a
deșeurilor în depozit, aflat la poartă de acces, la primirea deșeurilor respectându -se următoarele
proceduri de recepție:
– se cântăresc deșeurile transportate cu mil oacele de transport pe platforma de cântărire,
se eliberează bonul de cântar în care se trece cantitatea netă cântărită (tone), data, numărul
mijlocului de transport, natura deșeului și proveniența acestuia ;
– se face inspecția vizuală la intrarea în depozit, se verifică bonul de câ ntar și deș eurile
aduse pentru a se asigura că acestea sunt conforme pentru depozitare; se acceptă numai deșeurile
solide și semifluide;
– se înscriu în registru: cantitățile, natură, originea, data primirii deșeurilor la depozit,
identitatea transportatorului de deșeu.
d) Depozitarea deșeurilor periculoase se face pe suprafața depozitului prin descărcarea,
nivelarea și compactarea periodică a deșeurilor.
e) Gestionarea levigatului : apele uzate din sistemul de drenaj al depozitului (levigat),
colectate în stația pompei tip cheson, sunt evacuate în canalizarea menajer -industrială a
societății, cu respectarea cerințelor de monitorizare din autorizația de gospodărire a apelor.
f) Co ntrolul și urmărirea în faza de exploatare a depozitului de deșeuri presupune
aplicarea unui sistem de automonitorizare ce constă din:
– automonitorizarea tehnologică -verificarea permanent ă a stării amenajărilor și
funcț ionării dotărilor din depozit;
– automonitorizarea emisiilor -analizarea levigatului și a apei meteorice, la indicatorii și cu
frecvența impusă în autorizația de gospodărire a apelor.
-automonitorizare a calităț ii factorilor de mediu,apa și sol prin analiza indicatorilor
specifici.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

69
Fig.IV.4.1 . Imagini de la construc ția haldei ecologice
Fig.IV.4.2. Imagini de la construc ția haldei ecologice

IV.4.2. Alte tipuri de depozite
Din activitățile derulate în cadrul societății SC RULMENȚI SA Bârlad rezultă
următoarele categorii de deșeuri:
a) deșeuri tehnologice;
-reciclabile: preluate de firme specializate/autorizate, în funcție de periculozitatea
deșeurilor;

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

70
-nereciclabile periculoase : se elimină în final la depozitul propriu ecologic
b) deșeuri menajere;
Societatea are organizat u n atelier specializat pentru gestionarea deșeurilor – Atelierul de
Recuperări .
Pe teritoriul platformei industriale, sunt amenajate următoarele depozite :
Depozitul de emulsii uzate rezultate din procesele tehnolog ice este amplasat lângă
Central a Termică , fiind prevăzut cu un rezervor de 500 mc, aceste emulsii fiind preluate de firme
autorizate în vederea eliminării.
Depozitul de produse petroliere uzate , se găsește la Atelierul de Recuperări, aici fiind
aduse produsele petroliere uzate colectate din separa toarele aferente secțiilor, precum și
produsele colectate la nivelul secțiilor, acestea fiind sortate pe tipuri ș i mărci apoi fiind livrate
spre valorificare prin firme autorizate.
Pe amplasamentul Rulmenți SA Bârlad, în halda proprie ecologică, se elim ină prin
depozitare definitivă , următoarele deșeuri generate în URB :
Șlamul semiumed cu pulberi metali ce și abrazive din separatoare și
decantoare, nămolurile de la mașini -unelte cu conținut de substanțe periculoase,rumeguș pentru
curățenie, deșeurile cu cerneluri, nămoluri și turtele de filtrare,șlamul din băile de tratamen t
termic,amestecuri de beton.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

71
CAPITOLUL V. SURSE POSIBILE DE POLUARE ȘI MĂSURI DE
DIMINUARE
Impacturile principale asupra mediului sunt: poluarea aerului, poluarea apelor, poluarea
solului, poluarea fonică, gestionarea deșeurilor periculoase și nepericuloase, consumuri de
materiale și resurse naturale, riscuri de incendiu sau explozie, dar și un impact asupra sănătății
umane .
Metodele de reducere a emisiilor în mediu trebuie să îndepli nească următoarele condiții
precum :
-înlocuirea utilajelor mecanice, cu mașini și unelte de generație nouă;
-realizarea debitării barelor de oțel cu controlul automat al tăierii care conduce la
reducerea pierderilor de la capetele barelor de oțel și r educerea semnificativă a emisiilor de
pulberi în aer;
-vehicularea în circuit închis(sistem centralizat de emulsie cu recirculare , filtrare și
separare șpan) a emulsiilor uzate pentru operațiile de răcire a semifabricatelor în diverse etape
tehnologice, în secțiile cu operații de așchiere;
-minimizare emisiilor din turnătorie prin uscare șpan și reutilizarea emulsiei rezultate din
uscare;
-recondiționarea lichidului tehnologic de răcire prin îndepărtarea uleiurilor minerale
contaminate din emulsiile d e răcire utilizate după tratamentul termic de călire -revenire, prin
achiziționarea de echipamente mobile filtrante;
-acțiuni sistematice pentru minimizarea generării de deșeuri și de reducere a emisiilor
încă de la sursă,cu verificări ale eficacității pr evenirii și a reducerii riscurilor poluante.
V.1. F actorul de mediu apa
Operatorul va trebui sa respecte valorile limită ale emisiilor de poluanți, conform
prevederilor prezentei autorizații. Valorile limită de emisie au fost stabilite ținând seama de
legislația națională în domeniu, de amplasarea geografică și condițiile locale de mediu, iar
pentru factorul de mediu apa, de Autorizația de Gospodărire a Apelor Nr. 408 din 29 iunie 2012
privind alimentarea cu apă și evacuarea apel or uzate la SC RULMENȚI S .A. Bâ rlad, județul
Vaslui.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

72
În scopul evaluării impac tului potențial asupra component ei de mediu ’’apa’’ subterană
sau de suprafață,pe care îl pot avea activitățile și procesele desfășurate pe amplasament, trebuie
să se realizeze monitorizarea calității a pei freatice ,conform prevederilor Autorizației Integrate de
Mediu,prin analiza apei prelevate din cele 13 foraje de observație existente pe amplasament.
Frecvența de monitorizare a apei freatice se face semestrial sau trimestrial.
În privința evaluării calității pânzei freatice în zonele de amplasament ale acestei
platforme industriale, și a haldei de deșeuri, s -a constatat faptul că pentru acest indicator analizat
conform Autorizație Integrate de Mediu, nu există poluări ,cu excepția indicatorulu i de ca litate
amoniu care a depa șit limita admisă.
Impactul asupra calității apei de suprafață este de asemenea important,deoarece trebuie
monitorizați indicatorii de calitate a evacuărilor în apele de suprafață (Simila și Bârlad),relevând
încadrarea în valoril e limită admise de autorizații.
V.1.1. Stații și instalații preepurare ape uzate tehnologice
Stația de denocivizare a apelor cromice și a celor acido -alcaline este amplasată în
partea de est a societății, lângă stația de pompare a apelor menajere nr.1. In stalaț ia de
neutralizare din componen ța stației de denocivizare este concepută să funcționeze în sistem mixt,
discontinuu, în circuit deschis. Stația se compune din:
-linie de ape cromice (Q= 3,2 mc/h) alcătuită din rezervoare de reducere crom (2 buc. x
10 mc), decantor de ape cromice tratate (Vutil= 160 mc) și 3 electropompe transfer ape cromice
tratate, având: Q= 10 mc/h, H= 26 mca, P= 7,5 kw și n= 3000 rot/min;
-linie ape acido -alcaline (Q= 27,2 mc/h) alcătuită din rezervor tampon V= 4 mc, rezervor
omogenizare V= 4 mc, rezervor neutralizare V= 7,5 mc, rezervor corecție ph cu V= 7,5 mc,
rezervor tampon pentru stocare ape neutralizate (V= 2 mc) și rezervor pentru ape acido -alcaline 2
x 20 mc, 2 electropompe transfer ape acido -alcaline (Q= 30 mc/h și H= 30 mca) și electropompe
pentru evacuare ape neutralizate în bazinul decantor.
Decantarea finală se face în bazinul decantor orizontal (Vtotal= 240 mc), din beton
armat, amplasat în exteriorul stației, unde precipită hidroxizii metalici insolubili. Ca rezer vă se
poate folosi și decantorul vechi, care are un volum total de 225 mc.
Partea lichidă decantată se evacuează în rețeaua de canalizare menajer -industrială din
incintă, iar nămolurile decantate sunt deshidratate într -un filtru presă, după care sunt tra nsportate
cu remorcă la haldă ecologică de deșeuri.
Apele rezultate de la filtru -presă sunt preluate printr -un sifon de pardoseală și se
evacuează în rețeaua de canalizare menajer -industrială din incintă.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

73
Societatea are pe platforma industrială 21 sepa ratoare, decantoare și separatoare –
decantoare de produse petroliere, care sunt poziționate la ieșirile din secțiile de producție, înainte
de evacuarea în rețeaua de canalizare a apelor menajer -industriale uzate. Produsele petroliere
colectate în aceste ins talații sunt vidanjate și descărcate în rezervorul de produse petroliere uzate
din cadrul Atelierului Recuperări, de unde sunt preluate de firme autorizate spre valorificare.
Pe conducta de evacuare a apelor uzate menajer -industriale colectate de pe plat forma
industrială a unității, înainte de descărcarea în canalizarea municipală, este realizat un separator
de produse petroliere final cu desnisipator, care este o construcție circulară tip cheson cu Dn= 3,5
m și Hutil= 8,8 m, care adăpostește 3 compartime nte suprapuse pe verticală, astfel:
-de la cotă teren la -1,8 m, camera de lucru –adaposteste ventilatoarele pentru evacuarea
aerului viciat și introducerea aerului proaspăt;
-de la -1,8 m la -5,3 m separatorul de produse petroliere;
-de la cotă -5,3 m la -8,8 m desnisipator și colector de nisip.
Alte echipamente : neutraliza tor aferent laboratorului și bas a colectoare cu rol de
separator la stația de compresoare.
V.1.2.Măsuri de reducere a poluării în apă
-preepurarea apelor pluviale descărcate în emis arii Simila și Bârlad se realizează pentru
ambele trasee prin separatoare de produse petroliere;
-atât atelierele din cadrul secțiilor productive cât și traseul de evacuare finală a apelor
uzate în canalizare orășenească sunt prevăzute cu decantoare -separatoare de produse petroliere și
neutralizatoare; de asemenea răcirea sculelor sau a inductoarelor, să se facă într -un circuit închis
al apei în tur nuri de r ăcire și bazine de recirculare;
-prevenirea și minimalizarea de scurgeri sau emisii fugitive de p oluanți în canalizare și în
ape subterane;
-eliminarea neetan șeităților din instalații;
-preepurarea fizico -chimică a apelor uzate cromice și acido -alcaline în stația de
denocivizare

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

74
V.2. F actorul de mediu aer
Aerul ca factor de mediu, reprezintă un rol important care condiț ionează în ma re pa rte
existen ța vieții pe păm ânt, fiind suportul respirației animale și vegetale.Cel mai important
component al aerului este oxigenul a cărui concentrație în aerul atmosferic este de 20,93%.
În vederea evaluării emi siilor de poluanți în aer,din activitățile desfășurate pe
amplasament, s -a realizat o actualizare a surselor de emisii dirijate și difuze în aer,caracterizarea
fizico -chimică a acestora și a poluanților rezultați din procesele tehnologice, efectuând totoda tă
și evaluarea nivelurilor imisiilor prin modelare matematică a dispersiei în aer,a poluanților
proveniți de la sursele de emisie dirijate.
Pentru calitatea aerului înconjurător la limită incintei nu au fost impuneri de
monitorizare în Autorizația Integ rată de Mediu.Datorită faptului că nivelul emisiilor difuze nu
poate fi evaluat prin măsurare directă în secții,iar acestea se regăsesc în imisiile de poluanți în
aer, se propune monitorizarea imisiilor anual, în maxim 4 puncte de monitorizare pentru
polua nții:pulberi în suspensie:NO2,SO2,CO,PM10.
V.2.1 . Măsuri reducere noxe atmosferice
Tehnici le aplicate de societate pentru conformarea cu cerințele BAT în privința activității
Tab.V .2.1.Raportarea la cerințele BAT

DOMENIUL
CERINȚA BAT
SITUAȚIA ÎN COMPANIE
0 1 2
Reducerea
emisiilor de noxe
în atmosferă Șlefuire suprafețe metalice :
Cabine echipate cu hote și
sistem de reducere pentru
mașinile de șlefuit și operațiile
de șlefuire manuală -nivel de
pulberi<5 mg/Nm³ -instalații sablare prevăzute cu sistem
de local de reținere a pulberilor (Forjă)
-echipamente de polizare prevăzute cu
sistem de captare a pulberilor și
separare prin ciclon (Strungărie)
Reducerea
emisiilor de noxe
în atmosferă Cuptoarele de preîncălzire,
topire și cuptoarele de
tratamente termice
Alegerea cu atenție a
combustibilului și
implementarea automatizării și
controlului pentru a optimiza
condițiile de ardere în cuptor Cuptoarele tehnologice utilizează că
agent de încălzire energia electrică
(inducție) sau gazele naturale în
funcție de regimul de temperatură
prescris de tehnologie. Arzătoarele
sunt poziționate optim / în
conform itate cu
regimul termic necesar procesului

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

75
Reducerea emisiilor de gaze,
prin alegerea corespunzătoare și
poziționarea corectă a
arzătoarelor -Nivelul d e SO2 în
cazul gazului metan: <100 mg/
Nm³ (care este sub controlul automat al
temperaturii).
Cuptoarele sunt prevăzute cu instalații
de exhaustare a gazelor tehnologice.

Reducerea
emisiilor de noxe
în atmosferă Turnătorie metale neferoase
-Pentru pretr atarea gazelor
reziduale se recomandă un
sistem de reținere a pulberilor
-nivel pulberi <5mg/Nmc
-sistem de reducere a gazelor de
cuptor, cu hotă captatoare gaze,
răcitor, filtru cu saci pt pulberi (proces
automatizat)
Nivel pulberi = 1.2 și 1.7 mg/Nmc
-instalație de separare a emulsiilor și
uscare a șpanului provenit de la
prelucrările mecanice – cu scop de
reducere a emisiilor de noxe gazoase
la turnătorie și de reutilizare a emulsiei
-sistem de colectare și evacuare prin
coș a gazelor de la mașinile de turnare
centrifugal.
V.3. Factorul de mediu sol
Solul ca fact or de mediu, exercită o influen ță enormă asupra sănătăț ii populației ș i a
condițiilor sanitare de viaț ă. Solului îi revine un rol important în circuitul substanțelor din natură,
la neutra lizarea reziduurilor l ichide și solide.Acesta influenț ează clima localităț ilor, componența
chimică a produselor vegetale și, indirect, a celor de origine animală.
Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor
heterogenitate în funcție de gradul de dezvoltare economică și socială a colectivităților, de
obiceiurile și tradițiile populației etc., o clasificare a reziduurilor este dificil de făcut. Ținând
seama de proveniența lor pot fi clasificate în:
Factori i care influențează echilibrul ecologic sunt :
-reziduurile menajere -rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuințe și localuri publice,
din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare, cenușă, sticlă, țesături, ambalaje, cutii de
conserve, materiale plast ice. În zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de
aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi; 0 1 2

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

76
– reziduurile industriale -provin din diverse procese tehnologice și pot fi formate din materii
brute, finite sau intermediare și au o compoziți e foarte variată în funcție de ramura industrială și
de tehnologia utilizată;
– reziduurile agrozootehnice -provin de la creșterea și îngrijirea animalelor, din agricultură și sunt
formate din substanțe organice putrescibile, substanțe chimice utilizate î n hrană sau îngrijirea
animalelor ;
-reziduurile radioactive -sunt formate din diverși izotopi radioactivi utilizați în activitatea
industrială, agricolă, zootehnică, medicală, cercetare științifică etc.
V.3.1 . Măsuri diminuare efecte sol
Conform OUG 195/2005 privind protecția mediului, protecția solului a subsolului și a
ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare, amenajare a
este obligatorie pentru toți deținătorii de terenuri.
Operatorul are obligaț ia aplicării următoarelor măsuri:
1. depozitarea substanțelor chimice periculoase în recipienți/ rezervoare din materiale adecvate,
rezistente la coroziunea specifică, pe suprafețe betonate, protejate anticoroziv;
2. transferul substanțelor periculoa se lichide de la recipienții de depozitare la instalații prin
rețele de conducte adecvate din punct de vedere al rezistenței la coroziunea specifică, etanseitătii
și a siguranței în exploatare;
3. desfăsurarea activitătii pe suprafețe betonate;
4. ma nipularea de materiale, materii prime și auxiliare, deșeuri trebuie să aibă loc în zone
desemnate, protejate împotriva pierderilor prin scurgeri accidentale;
5. se vor evita deversările accidentale de produse și deșeuri care pot polua solul și implicit
migrarea poluanților în mediul geologic; în cazul în care se produc, se impune eliminarea
deversărilor accidentale, prin îndepărtarea urmărilor acestora și restabilirea condițiilor anterioare
producerii deversărilor;
6. structurile subterane: rețeaua de canalizare și bazinele de stocare vor fi verificate periodic, iar
lucrările de întreținere se vor planifica și efectua la timp;
7. să asigure pe amplasamentul societătii, în depozite/magazii o cantitate corespunzătoare de
substanțe absorbante și substa nțe de neutralizare, potrivite pentru controlul oricărei deversări
accidentale de produse;

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

77
8. să planifice și să realizeze, periodic, activitatea de revizii și reparații la elementele de
construcții subterane, respectiv conducte, cămine și guri de vizit are , rigolele de colectare și
scurgere a apelor pluviale vor fi menț inute în perfectă stare de cură țenie.
Tab.V.3.1.Raportarea la cerințele BAT
DOMENIUL CERINȚA BAT SITUAȚIA ÎN COMPANIE

Deșeuri Reciclarea internă sau vânzarea
în scopul reciclării a de șeurilor
metalice sau cu conținut metalic
(tunder, șpan)
Eliminarea deșeurilor de pulberi
cu conținut de metale grele prin
înglobare în materiale de
construcții . Tunderul este reciclat prin unități de profil,
autorizate
Șpanul feros este reciclat prin uni tăți de
profil
Șpanul de alamă (după uscare/eliminare
urme de emulsie) se utilizează la
elaborarea șarjelor de aliaj alamă
Eliminarea pulberilor de la instalația de
filtrare uscată a gazelor se realizează prin
firme de profil .

Deșeuri

Depozit ecologi c pentru
depozitarea deșeurilor
periculoase Eliminarea șlamului de la mașini unelte,
din separatoare și decantoare, din băile de
tratament termic, nămol și turte de filtrare
cu conținut de substanțe periculoase,
nămoluri de la preepurarea apelor sunt
depo zitate pe haldă ecologică/eliminare
finală.

Deșeuri

Depozit deșeuri (haldă) –
colectarea separată a levigatelor
și epurarea lor Levigatul rezultat la Depozitul ecologic de
deșeuri periculoase este colectat printr -un
sistem de drenuri într -un cheson, de u nde
în funcție de calitatea acestuia este evacuat
în canalizarea internă a platformei .

Deșeuri
Depozit deșeuri (haldă) –
sisteme de drenare și colectare a
apelor pluviale Depozitul ecologic de deșeuri periculoase
este prevăzut cu canale colectoare a
scurgerilor de ape pluviale de pe suprafața
depozitului. Scurgerile sunt colectate
împreună cu levigatul într -un rezervor tip
cheson.

Deșeuri
Depozit deșeuri (haldă) –
măsuri împotriva dispersiei de
pulberi Depozitul ecologic de deșeuri periculoase
are pr evăzute proceduri de stropire cu apă;
și sistem de stropire cu ajutorul
autoutilitarei; se utilizează în perioadele
secetoase.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

78
CAPITOLUL VI. MONITORIZAREA MEDIULUI

Monitorizarea mediului,reprezin tă mai exact colectarea informațiilor, precum(date,
măsură tori calitative și cantitive,dar și observații) într -o anumită perioadă de timp, referitoare la
calitatea factorilor de mediu, la procesele și activitățile care pot avea un aspect de mediu și un
potențial impact asupra mediului.
Monitorizarea factorilor de mediu, trebuie să aibă un sistem de supraveghere, o prognoză,
o avertizare și o posibilă intervenție,care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii
caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu ; acesta incluzând frecvența determinărilor,
adică date ce sunt raportate autorităților teritoriale pentru protecția mediului.
VI.1. F actorul de mediu apă
În SC RULMENȚI SA Bârlad , se monitorizează emisiile de poluanți în apa pentru următoarele
categorii de ape :
-ape pluviale și meteorice și ape c onvențional -curate ,evacuate în emisarii Simila și Bârlad;
-ape uzate (tehnologice, industrial menajere și levigat) evacuate în canalizarea orășenească;
-ape freatice din puțurile de observație.
Procesul de monitorizare a emisiilor de poluanți în ape cuprinde :
-analizele poluanților (pentru evacuarea apelor și apelor freatice), efectuate de către laboratoare
externe acreditate;
-automonitorizare – analizele poluanților din ape uzate, decarcari în emisari,încărcări levigat,
ape freatice din foraje de observație, efectuate în laboratorul chimic propriu;
-verificări periodice pe teren, cel puțin de două ori pe săptămână sau ori de câte ori este necesar,
la instalațiile și mijloacele de reținere a poluanților(separatoare, decantoare);
-verificare a zilnică a tehnologiei de preepurare a apelor uzate la stația de denocivizare;
-măsurarea debitelor și volumelor de apa uzată evacuată în canalizare orășenească;
-monitorizări ale organelor de reglementare și operatori : Aquavas Bârlad.
Valori le limită pentru indicatorii de calitate pentru apele uzate menajere, tehnologice și levigat ul
(de pe platforma industrială și de la depozitul de deșeuri) evacuate în rețeaua de canalizare a
AQUAVAS SA Vaslui -Sucursala Bârlad:

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

79
Tab.VI.1. Valorile limită pentru indicatorii de calitate

Loc de prelevare
Indicator de calitate
CMA
UM

La evacuarea în
rețeaua de canalizare
menajeră a Aquavas
SA Vaslui -Sucursala
Bârlad
pH 6,5 – 8,5 unit pH
Materii î n suspensie 175 mg/l
CBO 5 120 mg/l
CC0-Cr 250 mg/l
Reziduu fix 750 mg/l
Fosfor total 3 mg/l
Amoniu 5 mg/l
Cloruri 500 mg/l
Sulfaț i 600 mg/l
Fier total 5 mg/l
Sulfuri si H 2S 0,8 mg/l
Substanț e extractibile 16 mg/l
Detergenț i 10 mg/l
Fenoli 0,01 mg/l
Cupru 0,1 mg/l
Zinc 0,5 mg/l
Nichel 0,5 mg/l
Monitorizarea indicatorilor de calitate pentru apele uzate menajere, tehnologice și levigat (de pe
platforma industrială și de la depozitul de deșeuri) evacuate în rețeaua de canalizare a
AQUAV AS SA Vaslui –Sucursala Bârlad .
Conform Autori zației de gospodărire a apelor în valabilitate:

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

80
Tab.VI.2. Monitorizarea indicatorilor de calitate

Loc de
prelevare
Natura apei
Indicator de
calitate
Tip de
monitorizare
Frecvență

La evacuarea
în rețeaua de
canalizare
menajeră a
Aquavas SA
Vaslui –
Sucursala
Bârlad

Apele uzate
menajere,teh
nologice si
levigat(de pe
platforma
industrială și
de la
depozitul de
deșeuri)
pH Discontinuă

Trimestrială ,
prin analize
efectuate de
către
utilizator Materii in
suspensie Discontinuă
CBO 5 Discontinuă
CC0-Cr Discontinuă

Reziduu fix
Discontinuă
Fosfor total Discontinuă
Amoniu Discontinuă
Cloruri Discontinuă
Sulfaț i Discontinuă
Fier total Discontinuă
Sulfuri si H 2S Discontinuă
Substanț e
extractibile Disco ntinuă
Detergenț i Discontinuă
Fenoli Discontinuă
Cupru Discontinuă
Zinc Discontinuă
Nichel Discontinuă
VI.2. F actorul de mediu aer
Monitorizarea emisiilor difuze, fugitive :
-Se vor lua toate măsurile pentru reducerea la minim a emis iilor nedirijate, astfel încât impactul
activității asupra personalului muncitor și a populației din zona învecinată să fie minim.
-Se vor monitoriza imisiile la locurile de muncă, conform prevederilor legislației specifice de
protecție a muncii .

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

81
-Titularul activităț ii se va asigura că toate operațiile de pe amplasament să fie realizate în așa
fel încât mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativă a calității aerului dincolo de
limitele amplasamentului;
La solicitarea autorității locale d e mediu titularul de activitate va participa la elaborarea
planurilor sau programelor de gestionare a calității aerului conform cerințelor HG 543/2004
privind elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității
aerului.
Monitorizarea emisiilor gazoase se va face în conformitate cu calitatea aerului, măsurarea
emisiilor surselor fixe, cerințe referitoare la secțiuni și amplasamente de măsurare, precum și la
obiectivul, planul și raportul de măsurare .
Operatorul va măsura, prin metode standardizate, nivelul poluanților în aer conform
condițiilor stabilite în tabelul de mai jos:
Tab.VI.3 . Nivelul polunaților în aer
Punct de prelevare
Parametru
Frecvența de
monitorizare Metoda de măsurare
0 1 2 3
În zona receptorilor
sensibili (zone
rezidențiale din
vecinătate)

Pulberi în suspensie
În situația existenței
reclamațiilor la
solicitarea APM
Vaslui

STAS 10813 -76

În zona receptorilor
sensibili (zone
rezidențiale din
vecinătate)

NO2

În situația existenței
reclamațiilor la
solicitarea APM
Vaslui
Aer înconjurător.
Metodă standardizată
pentru măsurarea
concentrației de
dioxid de azot și
monoxid de azot prin
chemiluminescență .

În zona receptorilor
sensibili (zone
rezidențiale din
vecinătate)

SO2

În sit uația existenței
reclamațiilor la
solicitarea APM
Vaslui
Aer înconjurător.
Metodă standardizată
pentru măsurarea
concentrației de
dioxid de sulf prin
fluorescență

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

82
0 1 2 3

În zona receptorilor
sensibili (zone
rezidențiale din
vecinătate)

CO
În situația existenței
reclamațiilor la
solicitarea APM
Vaslui
Aer înconjurător.
Metodă standardizată
pentru măsurarea
concentrației de
monoxid de carbon
prin spectroscopie în
infraroșu nedispersiv.

În zona receptorilor
sensibili (zone
rezidențiale din
vecinătate)

PM 10
În situația existenței
reclamațiilor la
solicitarea APM
Vaslui
Aer înconjurător.
Metodă standardizată
de măsurare
gravimetrică pentru
determinarea fracției
masice de PM10 sau
PM2,5 a particulelor
în suspensie.
VI.3. Factorul de medi u sol
Valorile concentrațiilor agenți lor poluanți specifici activită ții prezenți în solu l terenurilor
aferente societă ții,nu vor depă și pragul de al ertă pentru terenuri de folosin ță .
Tab VI. 4. Monitorizarea solului

Loc de prelevare

Adâncime
(cm)
Indicator
analizat Prag de alertă
(mg/kg
substanță
uscată) Prag de
intervenție
(mg/kg
substanță
uscată) Valori normale
(mg/kg
substanță
uscată)
0 1 2 3 4 5
S1- Zona
Strungă rie
S2- Zona Forj ă
S3- Zona Staț ie
denocivizare
S4- Zona Atelier
Recuperă ri
S5- Zona
Reparaț ii

Total
hidrocarburi
din petrol 1000 2000 <100
Sulfuri 400 2000 –
Sulf total 5000 20000 –
Cu 250 500 20
Mn 2000 4000 900

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

83
S6-Zona Co livii
S7- Zona depozit
deșeuri
S8- Zona depozit
deșeuri
S9- Zona depozit
deșeuri
S10- Zona
exterioar ă depozit
deșeuri
Conform
Ord. nr.
184 /1997 Pb 250 1000 20
Cd 5 10 1
Ni 200 500 20
Zn 700 1500 100
Cr6+ 10 20 1

Rezultatele monitorizării 2013 -2015 , a calității apelor de drenaj de la depozitul de deșeur i
industriale al SC RULMENȚI SA Bârlad : (determin ări făcute în laboratorul propriu) .
Tab.VI.5 . Monitorizarea apelor uzate
Nr.
Crt. Indicator de
calitate UM VLA
Conform
AIM VLA
Conform
AGA Valori determinate
Sem. I
2013 Sem. II
2013 Sem.I
2014 2015
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1. pH Unități
pH 6,5-8,5 6,5-8,5 9,1 9,37 8,98 8,12
2. Materii în
suspensie mg/l 175 350 40 48 88 84
3. CCO -Cr mgO 2/l 250 500 2256 1632 1344 196,3
4. CBO 5 mgO 2/l 120 300 872,5 615,2 428,2 49
5. Reziduu filt rat
la 105ș mg/l 750 2000 2750 2122 1773 652
6. Fosfor total mg/l 3 5 8,18 0,88 1,17 1,35
7. Azot amoniacal mg/l 5 30 73,9 54,54 36,7 26,5
8. Sulfați mg/l 600 600 139 34,20 97,81 90,3 0 1 2 3 4 5

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

84
0 1 2 3 4 5 6 7 8
9. Sulfuri și
hidrogen
sulfurat mg/l
0,8
1
0,71
<0.04
0.16
0.73
10. Substanțe
extractibile cu
solv. Organici mg/l
16
30
<20
<20
<20
<20
11. Detergenți
sintetici –
anionici mg/l
10
25
0.92
6.719
1.208
1.93
12. Fenoli mg/l 0.01 30 0.007 0.087 0.39 0.005
13. Produs petrolier mg/l Fără
irizații Fără
irizații 1,29 0,41 <0.05 Fără
irizații
14. Cupru mg/l 0.1 0.1 0.052 0.016 0.356 0.078
15. Fier mg/l 5 5 0.775 0.042 1.776 0.91
16. Nichel mg/l 0.5 0.5 0.434 0.306 0.314 0.097
17. Plumb mg/l 0.25 0.2 0.018 0.003 <0.05 0.07
18. Zinc mg/l 0.5 0.5 0.054 0.025 0.102 0.106

Conform cerințelor din Autorizația Integrată de Mediu, și în conformitate cu HG 856/2002 și
Legea nr.211/2011 – privind regimul deșeurilor, monitorizarea deșeurilor generate pe
amplasament se realizează distinct pe coduri , tipuri , sorturi ; pentru obiectivul aflat în incidența
autorizării integrate se asigură înregistrări distincte ; în rapoartele anuale de mediu sunt înscrise
datele de monitorizare ale perioadei 2012 -2015. În tabelul următor sunt prezentate sintetic
categoriile de deșeuri tehnologic e rezultate din activitățile societății :

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

85
Tab.VI.6 . Monitorizarea si raportarea Deșeurilor
Denumire de șeu Sursă proces

Deșeuri
reciclabile
periculoase si
nepericuloase Deșeuri metalice feroase Prelucrări prin deformare plastică la cald,prin
așchiere, rebut ,mentenanță și dezambalare
Deșeuri metalice neferoase Mentenanță, turnare, topire,elaborare șarjă
Deșeuri de hârtie -cartoane Ambalare -dezamabalare,activități de birou
Deșeuri de mase plastice Ambalare – dezambalare
Deșeuri din cauciuc Mentenanță, transport
Deșeuri din lemn Ambalare , mentenanță
Deșeuri de ulei uzat Rectificare,superfinisare,presare,călire -revenire,
tratament termic
Deșeuri de emulsii uzate Răcire piese strunjite, așchiere(inele,role)
Deșeuri
nereciclabile
periculo ase Șlamuri cromice semiumede Decapare, fosfatare
Șlamuri de la mașini -unelte Așchiere – decapare
Rumeguș utilizat la curățenie Curățenie hale

După cum s -a prezentat anterior, monitorigul mediului poate fi definit ca o
activitate sistematică de colec tare a datelor din diverse compartimente a mediului (aer, apă, sol,)
cu scopul de a observa și de a studia mediul înconjurător, precum și a obține cunoștințe de la
acest proces.
Scopul principal al unui sistem de monitoring al mediului indiferent de scara la
care se referă sau nu mărul de compon ente pe care le înglobează este de a furniza o imagine
obiectivă, cât mai apropiată de realitate a mediului în scopul adoptării unor măsuri corecte de
control al poluării și de refacere.
Atribuțiile principale într -un asemenea sistem sunt de supraveghere, prognoză,
avertizare (alarmare) și intervenție. De asemenea se are în vedere evaluarea sistematică a
dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoașterii stării de calitate
și semnific ației globale a acestora, a evoluției și implicațiilor sociale ale schimbărilor produse,
pană la nivelul decizional.

PROIECT DE DIPLOMĂ MANEA MĂDĂLINA -DANA

86

BIBLIOGRAFIE
1. Cojocaru I. -Surse, procese și produse de poluare , Ed. Junimea , 1995
2. Negulescu Mircea -Epurarea apelor uzate industri ale ( Vol.I ), 1987,
3. Mioara Sup ărțeanu -Chimia Mediului, 1999,
4. Veronica Despa -Echipamente și instalații pentru prevenirea poluării mediului , 2015,
5.Monica Dorina Isacu – Contribuții cu privire la eficientizarea stațiilor de epurare orășenești ,
2014,
6. Mircea Negulescu – Municipal waste water treatment , 1985,
7. Ovidiu Ianculescu ,Gheorghe Ionescu, Raluca Racoviteanu -Epurarea apelor uzate , 2001,
8. http://regionis.wansait.com/moldova/vaslui/municipiul -barlad -prezentare -generala/
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2rlad
10. http://www.unibuc.ro/prof/sandula che_m_i/Podisul_Barladului.php
11. http://www.geography.ro/rapoarte/Raport_stiintific_iunie_2007 -2.pdf
12. https://www.scribd.com/document/96002140/Studiu -Fizico -geografic -Barlad#
13.http://www.anpm.ro/documents/29689/2251957/APM%20Vaslui_Raport%20anual%20 privin
d%20starea%20factorilor%20de%20mediu%20 -%202013.doc/82559434 -2c3d -4215 -938f-
a26eb803d158
14. https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_B%C3%A2rlad
15. https://ro.wikipedia.org/wiki/Geomorfologie
16. https://ro.wikipedia.org/wiki/Geologie
17. https://en .wikipedia.org/wiki/Hydrology
18. http://www.scritub.com/geografie/Bazinul -hidrologic -Barlad71133.php
19. http://www.referat.ro/referate/Industria_constructoare_de_masini_1f18f.html
20. http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Poluarea -industriala62126.ph p