Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci [606432]

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

1

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE
PROGRAMUL DE STUDII: SILVICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Silvicultura aplicată și performanțele biometrice
realizate de arbori de duglas verde și molid într -un arboret
amestecat din R.P.L.P Săcele (Brașov)

ABSOLVENT: [anonimizat],
Prof.dr.M.Sc.ing. Valeriu -Norocel Nicolescu

BRAȘOV, 2018

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

2
CUPRINS
CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 2
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………. 4
1.1 Duglasul verde: areal natural, origine, introducere în Europa și la noi ………………………….. …… 4
1.2 Molidul: areal natural, origine, introducere în Europa și la noi ………………………….. …………….. 6
1.3 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR ………………………….. ………………………….. …… 7
CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR PRI VIND
SILVICULTURA APLICATĂ ȘI PERFORMANȚELE BIOMETRICE
REALIZATE DE ARBORI DE DUGLAS VERDE ȘI MOLID ……………………….. 8
2.1 Silvicultura aplicată arboretelor de duglas ………………………….. ………………………….. …………….. 8
2.1.1 Instalarea culturilor de duglas ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
2.1.2. Îngrijirea culturilor de duglas ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
2.1.3 Temperamentul duglasului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
2.1.4 Elagajul artificial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
2.1.5 Vârsta exploatabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 11
2.2 Silvicultura aplicată arboretelor de molid ………………………….. ………………………….. ……………. 11
2.2.1 Instalarea culturilor de molid ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
2.2.2 Îngrijirea culturilor de molid ………………………….. ………………………….. ………………………… 13
2.2.3 Alegerea arboriilor de viitor ………………………….. ………………………….. …………………………. 15
2.2.4 Temperamentul molidului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 15
2.2.5 Etapele elagajului natural al molidului ………………………….. ………………………….. ………….. 15
2.3 Performanțe biometrice realizate de arbori de duglas verde ………………………….. ……………….. 15
2.4 Performante biometrice realizate de arbori de molid ………………………….. …………………………. 17
CAPITOLUL 3. PRINCIPALELE CARACTERIS TICI FIZICO –
GEOGRAFICE ȘI BIOGEOGRAFICE ALE ZONEI DE STUDIU ……………….. 18
u.a 87 B, U.P V Tesla, R.P.L.P Săcele ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
CAPITOLUL 4. LOCALIZAREA CERCETĂRILOR ȘI METODE DE
CERCETARE UTILIZATE ………………………….. ………………………….. …………………. 21
4.1 Localizarea cercetărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 21
4.2 Metode de cercetare utilizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 21
CAPITOLUL 5. CERCETĂRI ÎNTREPRINSE ȘI REZULTATE OBȚINUTE 25
5.1 Istoricul arboretului cercetat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 25

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

3
5.2 Rezultatele lucrărilor realizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 26
5.2.1 Situația arborilor din cele două suprafețe de probă ………………………….. ……………………… 26
5.2.2. Situația arborilor de viitor din întreaga suprafață cercetată ………………………….. ………….. 38
Capitolul 6. Concluzii și contribuții finale ………………………….. …………………………. 50
6.1 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 50
6.2 Contribuții personale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 50
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 51

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

4
Figura 1.1. Areal natural al duglasului (sursă: https://www.google.ro/seach ) CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1 Duglas ul verde : areal natural, origine, introducere în Europa și la noi
Duglas ul verde ( Pseudotsuga menziesii Mirbel) este o s pecie nord -americană descoperită pentru
europeni în a nul 1792 de către medicul, botan istul ș i naturalistul scoțian Archibald Menzies (1754 –
1842) la Nootka Sound .
În prezent, duglasul ocupă un areal natural imens în vestul continentului american (Figura 1.1),
care cuprinde 14,3 milioane ha în SUA și 4,5 milioane ha în Canada (Haralamb, 1967), fiind cea mai
importantă specie comercială pentru producerea de lemn de construcții și producerea de furnire.

În Europa a fost introdus în Scoția în anul 1827 de către botanistu l scoțian David Douglas; la
scurt timp a fost introdus și în Germania, Franța, Portugali a, Bulgaria. Având rezultate foarte bune la
instalarea culturilor în Europa, s -a discutat despre studierea detaliată și cultivare a lui pe o scară cât
mai largă la Congr esul Internațional de Silvicultură de la Paris (1931), astfel duglasul devine o
specie majoră pentr u pădurile din Europa de vest ( Franța, Germania, Marea Britanie etc).
Arborii de duglas verde au o gamă largă de utilizare , fiind folos iți pentru producerea de
cherestea, precum și pentru furnire, având o creștere rapidă, productivitate ridicată și o calitate a

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

5
lemnului deosebită, fiind considerată „ una dintre cele mai de succes speci i introduse în istoria
silvicultur ii europene” (Podrazsky et al., 2013 , din Nicolescu, 2014 ).
Analizând calitățile lemnului de duglas este n ecesar de amintit faptul că , în E uropa, este
considerat superior lemnului de molid și brad și similar chiar inferior celui de larice (Stănescu,
1979; din Nicolescu et al., 20 14).
„Pentru obținerea cherestelei de cea mai bună calitate sau pentru furnir derulat este ca inelele de
creștere să fie mai înguste de 3 -4 mm (Canada), respectiv de 8 mm (Franța – clasament CTBA, în
Bastien, 1998 din Nicolescu , 2014) ”.
Suprafața duglasului în Europa se prezintă actualmente la peste 750.000 ha (Bastien et al.,
2013) , ea ocupând locul al doilea între speciile exotice, fiind întrecută de salcâm (774.000 ha –
NNEXT, 2014) . Cele mai mari suprafețe se găsesc în:
– Franța (peste 420.000 ha – France Douglas , 2012) ;
– Germania ( peste 214.000 ha – Polley et al, 20 09);
– Marea Britanie (peste 44.800 ha);
– Spania ( 19.600 ha) ;
– Olanda (16.000 ha) (Bastien et al., 2013) .
În 1887 a fost introdus și în Romania la Fântân ele din județul Bacău. Un an mai târziu a început
introducerea prin plantații a duglasului verde în bazinul Nădragului din raza Ocolului silvic Lugoj,
cu 257 puieți aduși de către ing. Johann Zadrawil de la Wissenberg, de lângă Viena (Filipovici și
Enescu, 1955 și Pârvulescu, 1 961, ambii în Popa -Costea, 1973). La Câmpulung -Muscel, V.A.
Golescu a adus (în 1914) puieți de duglas din Franța, pe care i -a plantat în parcul său (Haralamb și
Liviu, 1945, în Ionuț, 1956 din Nicolescu et al, 2014 ).
În 1923, la Congresul inginerilor, s -a pus pentru prima dată problema duglasului în Romania , iar
după al doilea război mondial s -a stabilit ca, până în 1975, suprafața ocupată de speciile forestiere
repede crescătoare în R.P. Română să reprezinte aproximativ 300.000 ha. Duglasul a realizat o
creștere medie de 8 m3/an/ha, în comparație cu 13,9 m3/an/ha în Polonia și 10,9 m3/an/ha în fosta
R.D.G. (Avram, 1960 din Nicolescu , 2014 ).

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

6
1.2 Molid ul: areal natural, origine, introducere în Europa și la noi
Molidul ( Picea abies L. Karst ) reprezintă cea mai importantă specie forestieră a Europei
(Kahle et al., 2005). Amplitudinea speciei ocupă zone vaste din nordul, centrul și sudul terenurilor
împădurite ale Europei, acoperind peste 30 milioane ha, aproximativ 38% din suprafața de conife re
de pe continent, în timp ce mai mult de 7 milioane ha de arborete pure de molid sunt localizate în
afara arealului natural (Jansson et al., 2013; Kazda, 2005). Molidul european datează din perioada
pliocenă sau miocenă a terțiarului (Mazăre, 2010).
Distribu ția naturală a speciei acoperă a proape 31° de latitudine pornind din Peninsula
Balcanică până în Siberia, o amplitudine longitudinală pornind din Alpii Francezi (5°27’ longitudine
estică) și până în Siberia Estică (154° longitudine estică) și o distri buție verticală a speciei care
pornește de la nivelul Mării Negre și ajunge până la 2300 m în Alpii Italieni (Skrøppa, 2003 , din
Mazăre, 2010 ). (Figura 1.2).

În România, specia acoperă aproximativ 1,4 milioane de ha, mai mult de 23,4 % din
suprafața î mpădurită și 77 % din rășinoasele țării (Budeanu și Șofletea, 2013). Dezvoltarea speciei în
România se identifică cu zona Munț ilor Carpaț i și regiunile adiacente, molidul fiin d prezent destul
Figura 1.2. Areal natural al molidului (sursa:
https://www.google.ro/search)

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

7
de des în amestecuri cu foioase, în special împreună cu Fagus sylvatica , nu doar ca și etaj de
vegetație singular.
Parametri i altitudinali ai pădurilor de molid sunt, în general, cuprinș i între 600 – 1550 m;
arboretele de molid din afara ar ealului natural pot apărea la altitudini mai joase de 600 m, în special
în depresiuni naturale unde microclimatul specific implică temperaturi mai scăzute în comparație cu
alte zone de la aceeași altitudine (Șofletea și Curtu, 2007).

1.3 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR
Scopul general al prezentei lucrări, așa cum reiese și din titlul acesteia, este acela de a stabili
performanțele biometrice realizate de arbori de duglas și molid într -un arboret amestecat și de a
evalua stadiul actual al cunoști nțelor privind silvicultura aplicată.
Obiectivele cercetării:
 Evaluarea stadiului actual al cunoștințelor privind silvicultura aplicată;
 Stabilirea performanțelor biometrice realizat e de arbori de duglas verde și molid ;
 Prezentarea de particularităților e cologice ale zonei cercetate;
 Efectuarea de măsurători (în toamna anului 2017 și primăvara anului 2018) (diametre la 1.30 m,
înălțimi totale, raze ale coroanelor), combinate cu cele realizate anterior, pe arbori individuali de
duglas verde și molid și stab ilirea unor parametri biometrici ai acestor arbori.
Adresez mulțumiri colegei, Borbè ly Edina, pentru ajutorul acordat pe parcursul derulării
lucrărilor de teren în primăvara acestui an.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

8
CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR
PRIVIND SILVICULTURA APLICATĂ ȘI PERFORMANȚELE
BIOMETRICE REALIZATE DE ARBORI DE DUGLAS VERDE ȘI
MOLID

2.1 Silvicultura aplicată arboretelor de duglas
2.1.1 Instalarea culturilor de duglas
La nivelul Europei, duglasul este în frecvent instalat pe cale artificială, numărul max im de
puieți/ha în diverse țări fiind de 2.000 (diverși autori, din Nicolescu et al., 2014) :
– „Franța: în plantațiile instalate pe terenuri goale/ după tăieri rase se folosesc în prezent 800 -1.300
puieți/ha ( scheme dominante: 3 x 3,30 m; 2,5 x 3m), în tim p ce, în completarea regenerărilor
naturale, se recomandă folosirea a doar 600 -1.100 puieți/ha (Riou -Nivert, 1989; CRPF, 2005). Se
utilizează puieți cu rădăcini nude, de maximum 3 ani, cu un sistem radicelar dezvoltat și un bun
echilibru între înălțime și diametru la colet (Champs și Demarq, 1996)
– Germania: se recomandă utilizarea duglasului în amestec cu fagul, cu distanțele de plantare la duglas
de 4-6 x 2 m, iar la fag de 1 -2 x 1 m, numărul maxim de puieți de duglas la plantare în amestec fiind
de 1.200 puieți/ha.
– Austria: duglasul se plantează cu 1.500 -2.000 puieți/ha, când se urmărește producția lemnului
pentru furnire (Schonauer, 2008).
– Romania: normele tehnice actuale (MAPPS, 2.000a) recomandă:
A) Plantații în terenuri goale: plantarea se face în rânduri alterne de duglas și foioase , distanța
de plantare a duglasului fiind de 3,0 x 1.5 m;
B) Plantații în completarea regenerării nat urale: 2 x 2m, numărul de puieț i fiind de 2.500
puieți/ha, acesta f iind mai mare decât numărul maxim de recomandat la nivel European”(Ni colescu,
2014).
Condițiile staționale în care s -a plantat duglasul au fost foarte variate, fiind introdus de la
câmpie până la subzona molidului, rezultând numeroase eșecuri, iar limitele de introducere a
duglasului au fost pădurea Cobia, în apropiere de Băilești, Ocolul silvic Segarcea (120 m altitudine,

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

9
10,7 C temperatura medie anuală, 530 mm media precipitațiilor anuale), respe ctiv pădurea Dobrun,
din Munții Lotrului, Ocolul silvic Voin easa (altitudinea 1.440 m, temperatura medie anuală 4 C,
1.100 mm media precipitațiilor anuale) (Popa -Costea, 1973 din Nicolescu , 2014 ).

2.1.2. Îngrijirea culturilor de duglas
În România, degajările și curățirile sunt recomandate de norme tehnice, însă cu caracter de
selecție negativă, spre deosebire de diferite țări care nu includ deloc aceste lucrări silvotehnice..
Răriturile sunt cele mai importante pentru gestiunea arboretelor de duglas. În România, încep
la 15 -18 ani, sunt de tip combinat și au o int ensitate moderată, periodicitatea lucrărilor: 5 -7 ani
(păriș) și 8 -10 ani (codrișor). Desimea arboretului la 50 de ani: 500 -550 arb/ha (stațiune de bonitate
superioară), respectiv 550 -700 arb/ha (stațiune de bonitate mijlocie) (MAPPM, 2000b).
Pentru alege rea arborilor de viitor sunt utilizate criterii asemănătoare în toate țările din
Europa (vigoare -calitate -spațiere), vigoarea este reprezentată prin exemplare de arbori de viitor cu
raze ale coroanelor mari, și, în consecință, diametre de bază mari, legătu ra strânsă dintre acești
parametri fiind confirmată ș i in cazul duglasului. ( Figura 2.1.)

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

10

Figura 2.1. Arbo re de viitor de duglas și corelația dintre diametrul de bază dintre diametrul de bază
și diam etrul mediu al coroanei la arbori de duglas din u.a 87 B U.P.V Tesla, R.P.L.P. Săcele -Brașov
(foto V.N. Nicolescu, 2017 )
2.1.3 Temperamentul duglasului verde este discutat în diferite țări:
– „în România, duglasul este considerat o specie cu temperament de umbră (Drăcea, 1923) sau, mai
ales, de semiumbră (Pa școvschi și Purcelean, 1954, din Nicolescu , 2014),
– în alte țări, duglasul este considerat o specie de semi -lumină, care suportă un acoperiș ușor în
tinerețe. Fiind oarecum t olerant la umbrire (Franța – Lanier, 1986, Maria Britanie – Savill, 1991,
2013), sa u chiar autentică de lumină, care suportă un oarecare adăpost lateral în tinerețe, însă nu îi
convine acoperișul de sus (Champs și Demarq, 1996; CRPF, 1999 din Nicolescu , 2014) ”.

2.1.4 Elagajul artificial este o componentă importantă a silviculturii dugla sului și se recomandă în
mod special atunci când obiectivul de producție este obținerea lemnului cu utilizări „nobile”, chiar și
pentru producerea lemnului de construcții.
Aplicarea elagajului este absolut necesară deoarece elagajul natural al duglasului e ste
defectuos și lent, chiar și în arborete dese, fapt recunoscut și în țara noastră (Ionuț, 1956), cât și în
alte țări din Europa (Franța – Rio-Nivert,1996; Germania – IDT, 1961, din Nicolescu , 2014).

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

11

Foto 2.1 Exemplar de duglas neelagat (stânga) și exemplar elagat artificial
(dreapta, arbore de viitor) (foto V.N. Nicolescu, 2017)
2.1.5 Vârsta exploatabilității variază, atât în E uropa cât și peste ocean, între 40 și 70 (80) ani, în
Germania, nu mai este fixată o vârstă a exploatabilității la arboretele de duglas, arborii fiin d extrași
atunci când au atins diametrul -țel, astfel are un diametru -țel de 70 -80 cm, care se poate obține la 80 –
90 ani (Șimon et al., 2014 , din Nicolescu , 2014 ).

2.2 Silvicultura aplicată arboretelor de molid
2.2.1 Instalarea culturilor de molid
În țările central și vest -europene importante din punctul de vedere al culturii molidului
(Germania, Franța, Marea Britanie, Belgia etc.), se constată că în cursul secolului al XIX -lea, odată
cu ex tinderea speciei în afara arealului natural, desimea culturilor ajungea adesea și la 10.000
puieți/ha (1 x 1 m). Cu toate acestea, încă de la finele secolului menționat, au apărut idei (B oppe,
1889, în Franța ) care considerau că desimea plantațiilor de răș inoase – inclusiv molid – nu trebuie să
depășească 5.000 -6.000 puieți/ha, dar nici s ă se reducă sub 4.000 puieți/ha ( Nicolescu , 2013 ).

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

12
În cursul secolului al XX -lea se constată reducerea gradată a desimii plantațiilor de molid în
tot vestul și centrul Euro pei, după cum urmează:
– Franța încă de la finele secolului al XIXlea, când Broilliard (1881) recomanda ca specia să se
planteze la 2 x 2 m (2.500 puieți/ha), pentru că “puieții, deși se ridică în înălțime puțin mai lent
decât în stare deasă, au mai multă vi goare și forță” . Desimea folosită în mod obișnuit (5.000 -10.000
puieți/ha), chiar și după cel de -al doilea război mondial (Bailly et al., 1990), s -a redus la 1.500 -2.500
puieți/ha încă de la mijlocul anilor ‘70 (Chenal, 1976) și începutul anilor ‘80 (Benne r, 1981;
Tisserand și Pardé, 1982; Pardé, 1984 , din Nicolescu , 2013 )
– Germania. Dacă la mijlocul secolului se plantau încă 10.000 puieți/ha (1 x 1 m), desimea a scăzut la
4.400 puieți/ha (1,5 x 1,5 m) în anii 1960, respectiv la 3.500 și chiar 2.000 puieți/ha în deceniul al 9 –
lea (Kramer, 1990; Burschel și Huss, 1997 , din Nicolescu , 2013 );
– Belgia. Încă din deceniul al treilea (Poskin, 1926), se recomandau scheme de 1,5 x 1,5 m sau chiar 2
x 2 m. Actualmente, schemele de împădurire cele mai recomandate sunt de 2 x 2 m (2.500 puieți/ha)
și chiar 2,5 x 2 m (2.000 puieți/ha) (Boudru, 1989; Hébert et al., 2002 , din Nicolescu , 2013 ).
Desimea din ce în ce mai redusă, recomandată culturilor de molid din aceste țări, are două
motivații:
1. Necesitatea tot mai pre santă de reducere a costurilor de instalare și întreținere a cultur ilor tinere;
2. Constatarea că stabilitatea molidișurilor tinere la acțiunea zăpezii (la vârste mici) și a vântului (la
vârste mijlocii și mari), crește odată cu reducerea desimii inițiale a p lantațiilo r, fapt confirmat și de
Barbu (Nicolescu , 2013 ), în România, precum și cu scăderea coeficientului (indicelui) de zveltețe ,
ale cărui valori depind atât de desimea inițială a plantației, precum și de modul ulterior de
parcurgere cu operațiuni cul turale.
În țara noastră, profesorul Marin Drăcea (1923 -1924) considera că molidul „se va planta cam
la depărtarea de 1,25 -2,00 m și, de obicei, la 1,50 m”, desimea recomandată „în pământurile foarte
bune” fiind de 1,75 x 1,75 m (cca 3.300 puieți/ha). Opinia sa era bazată pe constatarea că “molizii
care cresc prea deși se stânjenesc foarte mult în creș terea în grosime și în înălțime, rămân foarte
subțiri și pot fi foarte ușor doborâți de zăpadă” (Drăcea, 1923 -1924 , din Nicolescu ,2013) .

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

13
Cerințele normelor tehnice di n 2000 sunt oarecum în consonanță cu propunerile lui Barbu
(1982) – neaplicate însă pe scară largă, care recomandă plantarea molidului cu scheme mai rare (2 x
2 m – 2.500 puieți/ha – sau chiar 2,5 x 2,5 m – 1.600 puieți/ha), în stațiunile supuse la vătămăr i de
zăpadă.
2.2.2 Îngrijirea culturilor de molid
Toate lucrările de îngrijire se execută cu un scop bine determinat, care în amenajament este
bine definit prin țeluri de gospodărire stabilit. Indiferent însă de acesta, în cazul molidișurilor scopul
princi pal al lucrărilor de îngrijire nu este decât unul singur, acela al stabilitățiilor, adică al sporirii
rezistenței la adversității climatice, în principal vântul si zăpadă, fără realizarea acestor obiective
nici unul din țelurile de gospodărire propuse nu poate fi îndeplinit (Ichim , 1990).

Foto 2 .1 Arbore rupt de zăpadă, din u.a 87B U.P.V Tesla, R.P.L.P. Săcele -Brașov (foto V.N.
Nicolescu, 2017)

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

14
În domeniul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor de molid sunt conturate două
direcții:
– „Prima intervenție să aiba loc atunci când arboretul realizează sortimente lemnoase din a căror
valoare se pot acoperi cheltuielile de îngrijire;
– Prima intervenție să se execute cât mai timpuriu și de intesitate câ t mai ridicată”( Radu, 1990).
Pentru molidi șurile din țara noastră se impune aceptarea celei de -a doua concepții.
Curățirile , se vor executa imediat după ce se realizează starea de masiv și ramurile de jos
ale arborilor încep să se suprapună, astfel din numărul de puieți inițial plantați (5.000 pui eți/ha )
numărul final de puieți rămași după curățire este drastic redus la 3.000 -4.500 arbori/ha, prima
curățire se realizează începâ nd cu vâ rsta de 12 -15 ani, periodicitatea de intervenție fiind de 4 -5 ani,
tot la ni velul curățirilor se recomandă ș i desc hiderea căilor de acces (culoare de 1 -1,5 m lățime, pe
direcția de scurgere a materialului lemnos, la minimum 30 m distanță între ele).
Tabelul 2.1. Indici de recoltare (%) prin rărituri în molidișurile din România (după
Nicolescu, 2017 )

Răriturile aplicate în molidișuri sunt deosebit de complexe și ridică aspecte de ordin tehnic,
biologic și economic. Intervențile recomandate sunt: selective ș i combinate în păriș, respectiv
selective și de jos în stadiile de dezvoltare următoare, însă ele nu pot scădea consiste nța a rboretului
mai mult de 0.8 (tabelul 2.1).
Datorită cheltuielilor ridicate cu prima răritură, în unele țări europene (Bel gia, Danemarca,
Norvegia), costul lucrării este parțial subvenționat de către stat, urmând rărituri cu intensități mult
mai mari, rezultând desimi și densități mult mai mici decât cele din lu crările românești (Nicolescu ,
2017 ). Formația Vârsta, ani
21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 81-90 91-100 Peste 100
Molidișuri 16 11 10 9 8 7 6 6 5

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

15
2.2.3 Aleger ea arboriilor d e viitor din culturile de molid, se face odată cu executarea primelor
rărituri, numărul la hectar nu va fi mai mare de 400 -500 de exemplare. La fel ca și în cazul
duglasului verde sunt luate în seamă aceleași criteri i consacrate (vigoare -calitate -spațiere).
2.2.4 „Molidul are temperament robust, situându -se din acest p unct de vedere între speciile d e
umbră (brad) și cele de lumină ( gorunul, laricele ), în stațiunil e cu soluri fertile și cu umiditate
suficientă în atmosferă, molidu l este mai puțin exigent față de lumină; aici se comportă ca o specie
de umbră. Pe versanți i nordici și spre limita superioară de vegetație a molidului, aceasta specie
tolerează în limite mai restrânse, lipsa l umini i, aici molidul comportându -se dec i, ca o specie de
lumină ” (Vlad și Petrescu , 1977).
2.2.5 Etapele elagajului natural al molidului sunt:
– Uscarea ramurilor, care este generată de scăderea intensității luminoase sub „punctul de
compensație” al speciei;
– Căderea ramurilor uscate, este produsă de factori biotici și abiotici și are o durată de câteva decenii;
– Cicatrizarea rănilor, perioada de cicatrizare este direct proporțională cu grosimea ramurilor și ritmul
de creștere în grosime a arborilor (Vlad și Petres cu, 1977).
Un rol foarte important în aprecierea elagajului natural reprezintă vârsta și desimea
arboretului, condiționând puternic formarea ramurilor și producerea el agajului natural arborilor
(Vlad și Petres cu, 1977).
2.3 Performanțe biomet rice realizate de arbori de duglas verde
Duglasul ve rde este o specie repede crescătoare atât în arealul său natural cât și în regiunile
de cultură, având pe rformanțe de vârf (Nicolescu ,2014).
a) Înălțimi atinse:
– Cel mai înalt arbore de duglas din lume; 99,4 m, la Brumm it Creek, Coos Country, Statul O regon,
S.U.A.;
– În afara Americii de Nord, recordul fiind de 66,4 m, la Reeling Glen, Lângă Inverness, în Scoția,
fiind și cel mai mare arbore rășinos din Europa;
– Franța: 40,0 m an ( Tables de producțion pour les forêts franç aises,1984):

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

16
b) Creșteri în volum:
– În arealul natural, în plantați i gospodarite intensiv: 17 -22 m3/an/ha ( Talbert și Marshall,2005, în
Weiskittel et al., 2012, din Nicolescu , 2014):
– Franța, 20,0 m3/an/ha (Tables de producțion pour les forêts françaises,1984 ):
– România: 16 -17 m3/an/ha (Stănescu, 1979; Șofletea și Curtu, 2007), respectiv 19 -21 m3 /an/ha
(Bakoș, 19 68), în arborete cu vârsta de 40 -45 ani, duglașii plantați în arborete pure sau amestecate
(molid, lar ice) realizează creșteri curen te de 14 -16 m3/an/ha, având diametre medii de 38 -42 cm și
înălțimi de 28 -32 m (Nicolescu , 2014).

Foto 2.3 Exemplar de duglas cu diam etrul de 40,8 cm și vârsta de 40 de ani, din u.a 87 B , U.P.V
Tesla, R.P.L. Săcele -Brașov ( foto V.N. Nicolescu, 2017 ).
c) Volume pe picior:
– 800-1.000 m3/an/ha, la 50 -80 de ani, în arborete gospodărite din arealul natural;
– 600-800 m3/an/ha la 40 de ani, în Europa (Bastien et al., 2013, din Nicolescu, 2014);
– Franța, 671 𝑚3/an/ha la 65 de ani (Tables de producțion pour les forêts françaises,1984 );
– Romania, în arboret de amestec cu molid, volumul fiind de 297 m3/an/ha, în ameste c cu fă gete,
volumul variază de la 294 până la 506 m3/an/ha .

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

17
2.4 Performante biometri ce realizate de arbori de molid
Arboretele d e molid realizează creșteri mar i în înălțime în că din tinerețe, valorile maxime
fiind 15 și 25 ani (66 cm anual, clasa I de producție), în clasele inferioare creșterile sunt mai reduse
(24 cm anual, clasa a V -a de producție), clasa medie de pr oducție din țară fiind clasa II.
Productivitatea arboretelor de molid depinde, în pri mul rând, de volumul edafic, de
troficitatea și aprovizionarea cu apă accesibilă a solului, roca de bază și de climatul local, cele mai
slabe rezultate dau pe soluri cu troficitate redusă, s uperficiale (Ion și Petres cu,1977).
În Franța înălțimea medie pe c are o ating arborii de molid la vârsta de 40 ani din prim a clasă
de producție fiind de 23,5 m, având un volum mediu pe picior de 0,46 m3 și creștere medie de 14,7
m3/an/ha, volumul pe picior fiind de 589 m3/an/ha ( Tables de producțion pour les forêts
françaises,1984 ).
În România înalțimea medie atins ă de arborii, tot la vârsta de 40 ani din prim a clasă de
producție fiind de 21,4 -25,1 m, avâ nd creșterea medie de 13,5 m3/an, iar volumul pe picior fiind de
539 m3/an/ha (biometria arborilor ș i a ar boretelor din România ).
Creșterile din Româ nia a molidului sunt mul t mai evidente decâ t în alte țări din Europa ,
creșterile în înă lțime atrag după sine o dezvoltare corespunzătoare în suprafață de bază și volum.
„O analiză comparativă a elementel or biometrice privind productivitatea pădurilor în unele
țări europene duce la concluzia că, la ac eeași vârstă și clasă de producție molidișurile din România
au cele mai mari creșteri nu numai în înălțimne , dar și în diametru și volum”(Vlad și Petrescu ,
1977).

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

18
CAPITOLUL 3. PRINCIPALELE CA RACTERISTICI FIZICO –
GEOGRAFICE ȘI BIO GEO GRAFICE ALE ZONEI DE STUDIU

u.a 87 B , U.P V Tesla , R.P.L.P Săcele (datele au fost preluate din amenajamentul U.P. studiat )
Din punct de vedere administrativ, suprafața se află în municipiul Săcele, județul Brașov,
fiind administrată de către Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele R.A.
Din punct de vedere geologic teritoriul aflat în stud iu se situează pe conglomerate ș i flișuri gresie –
calcaroase
Din punct de vedere geomorfo logic , pădurile se situează din punct de vedere al raionării
fizico – geografice în teritoriul Carpaților Orientali, în grupa Carpaților de Curbură, în masivul
Munți ilor Ciucaș, mai precis pe versantul vestic al muntelui Tesla.
Suprafața studiată face part e ast fel din subținutul munților fliș ului, grupa distr ictelor de
munți cu înălțimi mi jlocii din zona flișului intern, alcătuit din conglomerate.
Altitudinea suprafeței este de 940 m, ceea ce arată că se încadrează în zona de munte.
În ceea ce privește hidrologia , alimentarea cu apă a vegetației se face pe cale pluvio -nivală și
mai puțin din rețeaua subterană, iar cantitat ea de apă căzută prin precipitaț ii se constituie în factor
compensator având în vedere condițiile de relief și rocă.
Din punct de veder e climatic suprafața studiată se încadrează zonal în clima temperată, iar
regional la tranziția dintre climatul continental vestic (de nuanță atlantică) și cel excesiv continental
din est, sectorul de climă de munte (IV).
Regiunea, după clasificarea Kö ppen, se încadrează în provincia climatică boreală, cu ierni
reci, cu strat de zăpadă stabil î n lunile de iarnă, cu precipitaț ii suficiente în tot cursul anului.
Regimul termic este relativ moderat. Temperatura medie anuală are valori de +6,50C.
Temperatura medie în luna ianuarie este -3,90C, iar cea a lunii iulie este de +17,80C. Înghețurile
timpurii se petrec în jurul datei de 15 octombrie , iar cele târzii se înregistrează în jurul datei de 5
mai.
Din punct de vedere al regimului pluviometric, suprafața st udiată se află în partea inferioară
a Munților Ciucaș, astfel cantitatea anuală de precipitați fiind de 800 mm. Numărul mediu al zilelor

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

19
cu precipitații este de 160 zile , iar numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este cuprins între 90 și
150 zile. Ac este date indică o favorabilitate ridicată pentru speciile principale. Ninsorile târzii pot
avea efecte neg ative prin ruperi și doborâturi de arbori , mai ales dacă n insorile sunt însoțite de vânt.
Datorită poziției și orientării Munț iilor Ciucaș, regimul eolian este caracterizat prin
predominarea vânturilor din direcția NV.
Viteza medie a vânturilor este cuprinsă între 1 și 4 m/s . Lunile cu cele mai frecvente și
intense vânturi sunt martie și mai, când viteza vântului depășește 4 m/s.
Din punct de vedere edafic , subparcela se încadrează în clasa de soluri: Cambisoluri, tipul de
sol, Eutricambosol.
Clasa Cambisoluri
Sunt soluri care au ca orizont de diagnostic B cambic (Bv). N u prezintă acumulare de
carbonați alcalino -pământoș i în primi i 80 cm. Profilul cambisolurilor este format dintr -un orizont A
(Am, Ao, Au) urma t de un orizont Bv. Pot prezenta ș i orizont O, sau un orizont vertic sau pelic ș i
proprietăți stagnice, gleice, dar la adâncimi mai mari. Cuprinde urmă toarele t ipuri de soluri :
eutricambosol ș i districambosol. Camb isolurile sunt soluri nediferențiate textural pe profil și se
deosebesc î ntre ele pri n următoarele aspecte: conț inutul de cationi bazici schimbabili ș i de cationi
acizi; aciditate actuală (pH); acidita te datorată sarcinii dependente de conținutul de alu miniu
schimbabil (Târziu, 2008; Târziu și Spârchez, 2013).
Eutricamboso luri (după Târziu, 2008; Târziu și Spârchez, 2013).
Se definesc printr -un orizont A ocric (Ao), molic (Am), urmat de un or izont B cambic (Bv),
cu valori mai mari de 3,5 în stare umedă . Orizontu rile A ș i B au gradul de saturaț ie în baze mai mare
de 53% și nu prezintă orizont de acumulare a carbonaților alcalino -pământoș i în primii 80 cm.
Aceste soluri pot prezenta orizont organic O ș i orizont verti c, pelic, stagnic, gleic.
Se întâlnesc pe suprafeț e mari pe etajul montan inferior (500 -1300 m altitudine). Materialul
parental al eutricambosolurilor este bogat în elemente bazice ș i provine din roci magm atice bazice,
roci metamorfice ș i sedimentare. Eut ricambosolurile rodice (soluri rosii – terra rossa) s -au for mat pe
material parental bogat î n oxizi ferici.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

20
S-au format î n climat temperat montan caracterizat prin temperaturi medii anuale de 6 -80 C,
precipitaț ii de 600 -800 mm anual, valori ale evaporației potenț iale sub 500 mm și regim hidric
percolativ.
Eutricambosolurile au profilul Ao-Bv-C sau R. Orizontul Ao are o grosime de 10 -40 cm,
culoar e brun închisă sau brună cenuș ie; structura pol iedrică , bine exprimată, Bv est e de 20-100 cm,
brun sau brun î nchis , structura poli edrică angulară medie. Orizontul C apare la adâncimi diferite, în
funcț ie de caracteristicile litolo gice ale materialului parental ș i de gradul de d ezvoltare al profilului
de sol. L a solurile evoluate pe materiale consolid ate, compacte, apare un orizon R.
Textura lor este foarte variată, de la nisipo -lutoasă până la luto -argiloasă , structura este
grăunțoasă în Ao și prismatică î n Bv. Conț inutul de humus este de 2,5 -10% în orizontul A ș i este de
tip mull calcic ( V=70%, pH=6 -7,7), aprovizionarea cu substanț e nut ritive ș i activitatea microbiană
sunt relativ bune .
Subparcela se află într -o stațiune din etajul fi toclimatic (FM1; FD4 ) – Etaj montan –
premontan de făgete , tipul de stațiune întâlnit este 4.4.3.0. – Montan – premontan de făgete , Bs,
eutricambosol edafic mare, cu Asperula – Dentaria , cu tipul natural de pădure 4.1.1.1. Făget
normal cu floră de mull (s). Caracterul actual al subparcelei este de arboret artific ial cu
productivitate superioară.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

21
CAPITOLUL 4. LOCALIZAREA CERCETĂRILOR ȘI METODE
DE CERCETARE UTILIZATE

4.1 Localizarea cercetărilor
Studiul de cercetare s -a efectuat în subparcela 87 B, din tru pul de pădure Babarunca, care
împreună cu trupul Tesla, alcătuiesc Unitatea de Produ cție Tesla V (figura 4.1)

Figura 4.1. Localizarea cercetărilor din teren (imaginea satelitară prel uată la scara 1:40.000. Sursa:
Google Earth)
4.2 Metode de cercetare utilizate
Investigaț iile realizate p entru atingerea obiectivelor propuse pot fi clasificate prin prisma
celor două etape majore ale cercetării: etapa de teren și etapa de birou.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

22
a) Etapa de teren, care a constat din:
În iarna anului 2017, la arbori de viitor din întreaga suprafață s -au efectua t următoarele măsurători:
– diametre de bază, folosind o clupă cu precizia de 1 mm;
– înălțimi totale, folosind dendrometrul românesc cu precizia de 0,1 m;
– câte patru raze ale coroanelor, dispuse în unghi de 90 de grade între ele, folosind o ruletă cu prec izia
de 1 cm.
Menționez că aceleași măsurători au fo st făcute și în anii: 2010; 2011 , 2012, 2013 , în care arbori i de
viitor au fost însemnați , astfel s-a putut evidenția e voluția a diverși parametri biometrici.

Foto 4.1 Arbori de viit or din u.a 87 B (foto V.N. Nicolescu, 2017).
În primăvara anului 2018 a avut loc delimitarea a 2 suprafețe de probă (SP1 și SP2) de câte
740 m2 (40 x 20 x 40 x 17,5 m) și 188,4 m2 (13,5 x 16 x 9x 17,5 m), în care s-au efectuat
măsurători le:
– diametre de bază, folosind o clupă cu precizia de 1 mm;
– înălțimi totale, folosind dendrometrul românesc cu precizia de 0,1 m;
– câte patru raze ale coroanelor, dispuse în unghi de 90 de grade între ele, folosind o ruletă cu precizia
de 1 cm;

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

23
– coordonatele (x -y), folosind o ruletă cu pr ecizia de 1 cm.

Foto 4.2 Aspectul SP1, care include arborele de molid cu numărul 125 (foto V.N. Nicolescu, 2018).

Etapa de birou a co nstat în prelucrarea datelor obț inute, sintetizarea rezultatelor și
formularea concluziilor ; determinarea s-a făcut pe fiecare specie în parte :
– s-a calculat diametrul mediu (dmed) și s -au stabilit diametrul minim (dmin) și diametrul maxim
(dmax), pentru arbori i de viitor și respectiv separat pentru fiecare s uprafa ță de probă;
– s-a calculat creșterea în diamet ru din 2010 până în 2017, pentru arbori i de viitor;
– s-a calculat înălțimea medie (hmed) și s -a stabilit înălțimea minimă (hmin) și înălțimea maximă
(hmax), pentru arborii de viitor;
– s-a calculat creșterea în înălțime din 2010 până în 2017, pentru arbori i de viitor;

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

24
– s-a calculat diametrul mediu al coroanei (dmedcor) și s -a stabilit diametrul maxim (dmaxcor) și
diametrul minim (dmincor) al coroanei, pentru arbori i de viitor și respectiv pentru fiecare suprafață
de probă;
– s-a stabilit corelația dintre diametru l inițial (2010) și creșterea diametrului inițial (2010 -2017) ,
pentru arbori i de viitor ;
– s-a stabilit corelația dintre înălțimea inițială (2010) și creșterea înălțimii inițiale (2010 -2017) , pentru
arborii de viitor;
– s-a stabilit corelația între diametrul m ediu la 1,30 m și diametrul mediu al coroanei, la
arbori i de viitor și respectiv pentru fiecare suprafață de probă.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

25
CAPITOLUL 5. CERCETĂRI ÎNTREPRINSE ȘI REZULTATE
OBȚINUTE

5.1 Istoricul arboretului cercetat
Arboretul s -a instalat artificial în urmă cu 40 de ani , cu suprafața de 1,9 ha, având compoziția
90% molid (Mo) 10% duglas verde (Du).
În decursul timpului s -au aplicat lucrări silvotehnice (degajări, curățiri, rărituri).
În anul 2007 , arboretul a fost afectat de doborâturi de zăpadă, și s -au aplicat tă ieri de produse
accidentale I. În anul 2009, arboretul a fost parcurs cu lucrări care au inclus deschiderea unor
culoare de acces la fiecare 20 m, prin extragerea integrală a unui rând al plantației, alegerea și
însemnarea arborilor de viitor pe baza criteriilor vigoare (cei mai groși) – calitate (fără înfurciri, răni
de exploatare, cancere, cu coroane cât mai simetrice, ramuri subțiri) – spațiere (distanțe cât mai
constante într e ele, în general de 4 -7 m), care s -au elagat artificial până la 4 -6 m înălțime, precum și
practicarea unor lucrări de rărituri pentru favorizarea creșterii și dezvoltării acestora .

Foto 5 .1 Culoar de acces (foto V.N. Nicolescu, 2017 ).

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

26
5.2 Rezultatele lucrărilor realizate
Conform prelucrărilor de birou, prezentate în cap. 4, au rezultat următoarele:
5.2.1 Situația a rborilor din cele două suprafețe de probă
În SP1 s-au inventariat 77 de arbori, dintre care 40 de arbori de duglas verde și 37 de
molid, în SP2 s-au inventariat 30 de arbori, respectiv 19 arbori de duglas verde și 11 arbori de
molid:
a) Compoziția pe numărul de arbori (N) în cele două suprafețe de probă
– În SP1 numărul de arb ori la hectar este 945 , dintre care 492 de arbori sunt de duglas și 453 arbori
de molid , astfel compoziția este 52% duglas verde (Du) , 48% molid (Mo);
– În SP2 numărul de arbori l a hectar este de 2123 , dintre care 1337 de arbori de dugla s vede și 786
de arbori de molid , compoziția este 63% duglas (Du) , 37% molid (Mo).

Figura 5.1. Compoziția pe numărul de arbori din cele două suprafețe de probă
b) Compoziția pe suprafața de bază din cele două suprafețe de probă
– În SP1 suprafața de bază este de 33,52 m2/ha, astfel compoziția este 57% duglas verde (Du) 43%
molid(Mo); 52%48%Compoziție pe număr de
arbori în SP1
Duglas verde Molid63%37%Compoziție pe numărul de
arbori în SP2
Duglas verde Molid

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

27
– În SP2 suprafața de bază este de 40,56 m2/ha, astfel compoziția este 59% duglas verde (Du) 41
molid (Mo).

Figura 5. 2. Compoziția pe suprafața de bază din cele două suprafețe de probă
c) Diametrul mediu aritmetic, abaterea standard și coeficien tul de variație al arborilor din cele
două suprafețe de probă
SP1
La duglas diametrul mediu este de 18 ,10 cm, având abaterea standard de 7,70 și coeficientul de
variație 45%.
Din numărul total de 40 de arbori de duglas:
– 22 arbori au diametrul peste medie (55%);
– 18 arbo ri au diametrul sub medie (45%).
La molid diametrul mediu este de 21,28 cm, având abaterea standard de 8,51 și c oeficientul de
variație de 40%.
Din cei 37 de arbori inventaria ți:
– 15 arbori au diametrul sub medie (41%);
– 22 arbori au diametrul peste medie (59% ).
57%43%Compoziția pe suprafața
de bază în SP1
Duglas verde Molid59%41%Compiziția pe suprafață de
bază în SP2
Duglas vede Molid

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

28
SP2
Diametrul mediu aritmetic pentru arbor ii de duglas este de 15,69 cm, având abaterea standard
de 7,4 și coeficientul de variație de 47%.
Din numărul total de 19 arbori:
– 13 arbori au diametrul sub medie (68%);
– 6 arbori au diametrul peste medie (32%) .
Pentru arbori de molid diametrul mediu aritmetic este de 16,77 cm, având abaterea standard de
9,83 și coef icientul de variație de 58,59 %.
Din 11 arbori inventariați:
– 7 arbori au diametrul sub medie (64%);
– 4 arbori au diametrul peste medie (36%).
Se poate observa, că diametrul molidului este mai mare decât la duglas, arbori i de molid au
o abatere standard și un coeficient de variație mai mare.
d) Diametrul minim si diame trul maxim al arborilor din cele două suprafețe de probă
SP1
Diametrul minim :
– La duglas este de 7,50 cm ;
– La molid este de 6,86 cm.
Diametrul maxim:
– La duglas este de 40,20 cm;
– La molid este de 36,60 cm.
SP2
Diametrul minim :
– La duglas este de 8,20 cm ;
– La molid este de 6,00.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

29
Diametrul maxim:
– La duglas este de 28,40 cm;
– La molid diametru l este de 28,20 cm.
În concluzie, deși diametrul mediu este mai mare la molid, cel mai mare diametru inventariat
se găsește la duglas .

Foto 5 .2 Arborele cu numărul 81, care are și cel mai mare d iametru (40,20 cm)
(foto V.N. Nicolescu, 2018 ).

e) Înălțimea medie aritmetică, abaterea standard și coeficientul d e variație pentru arbori i din
cele două suprafețe de probă
SP1
Înălțimea medie aritmetică la duglas este de 22,65 m, având abaterea standard de 1,88 și
coeficientul de variație de 9 %.
Din cei 10 arbori măsurați:

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

30
– 4 arbori au înălțimea sub medie (40);
– 6 arbori au înălțimea peste medie (60%) .
Înălțimea medie aritmetică la molid este de 21,59 m, având abaterea standard de 3,03 și
coeficientul de variație de 14 %.
Din cei 7 arbori măsurați:
– 3 arbori au înălțimea sub medie (43%);
– 4 arbori au înălțimea peste medie (57%).
SP2
În cazul duglasului înălț imea medie aritmetică este de 20 ,40 m, având aba terea standard de
5,20 și coeficientul de v ariație de 25 %.
Din 8 arbori măsurați:
– 3 arbori au înăl țimea sub medie (37%);
– 5 arbori au înălțimea peste medie (63%).
Înălțimea medie aritmetică a molidului este de 19,0,3 m, având abaterea standard de 4 ,22 și
coeficientul de variație de 20 %.
Din 7 arbori măsurați:
– 4 arbori au înălțimea peste medie (57%);
– 3 arbori au înălțimea sub medie (43%).
În concluzie, se observă înălțimi medii ușor superioare la arbori i de duglas verde , față de cei
de molid .
f) Înălțimea minimă și înălțimea maximă din cele două suprafețe de probă
SP1
Înălțimea minimă:
– La duglas este de 20,30 m;
– La molid este de 16,30 m.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

31
Înălțimea maximă:
– La duglas este de 26,5 m;
– La molid este de 25,5 m.
SP2
Înălțimea minimă :
– La duglas este de 12,4 m;
– La molid este de 12,6 m.
Înălțimea maximă:
– La duglas este de 25,0 m;
– La molid este de 24,30m.
În ambele suprafețe, arborii de duglas au atât înălțimea maximă, cât și înălțimea minimă,
cea mai mare înălțime din suprafețele de probă fiind de 26,5 m.
g) Corelația între diametru de bază și înălțime la cele două suprafețe de probă
La arbori i din cele două suprafețe de probă a fost constatată o corelație puternică, așa cum se
observă în figurile de mai jos:

SP1 R=0,93

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

32

SP2 R=0,81
Figura 5.3. Corelația între diametru de bază și înălțime la arbori i de duglas din cele două
suprafețe

SP1 R=0,78

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

33

SP2 R=0,84
Figura 5.4. Corelația între diametru de bază și înălțime la arbor ii de molid din cele două suprafețe
Structura arboretelor studiate din punct de vedere al corelației dintre diametre și înălțimi, se
supune principiului unității dintre parte și întreg, exprimând totodată strânsa legătură dintre
aspectul structural în plan orizontal și cel vertical din cadrul unui arboret (Hanzu,2011) .
h) Diametrul mediu al coroanei și variația (minimă, maximă) la arborii din cele două suprafețe
de probă
SP1
Diametrul mediu al coroanei:
– La duglas este de 308,57 cm;
– La molid este de 349,68cm.
Diametrul minim :
– La duglas este de 106,00 cm ;
– La molid este de 210,00 cm.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

34
Diametrul maxim :
– La duglas este de 450,00 cm;
– La molid este de 585,00 cm.
SP2
Diametrul mediu al coroanei:
– La duglas este de 371,58 cm;
– La molid este de 239,00 cm.
Diametrul minim al coroanei:
– La duglas este de 270,00 cm;
– La molid este de 230,00 cm.
Diametrul maxim al coroanei:
– La duglas este de 525,00 cm;
– La molid este de 475,00 cm.
În concl uzie, la ambele specii din suprafețele de probă s -au identificat diametrul mediu al
coroanei mare, cee a ce indică și o vitalitate mare .
K) Corelație între diametrul la 1,30 m și diametrul mediu al coroanei la arborii din cele două
suprafețe de probă
La arbor ii din cele două suprafețe de probă a fost constatată o corelație foarte puternică
(R=093; R=0,95; R=81; R=0,98) , așa cum se observă în figurile de mai jos:

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

35

SP1 – R=0,93

SP2 R=0,95
Figura 5.5. Corelația între diametru de bază și diametrul mediu al coroanei la arbori i de duglas
din cele două suprafețe

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

36

SP1 R=81

SP2 R=0,98
Figura 5.7. Corelația între diametru de bază și diametrul mediu al coroanei la arbor ii de molid din
cele două suprafețe
Legătura dintre diametrul de bază și diametrul mediu al coroanei este de formă lineară fapt bine
cunoscut în biometrie , care are și implicații pra ctice în alegerea arborilor de viitor.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

37
b) Proiecția orizontală a coroanelor arborilor din cele două SP

Figura 5.8. Proiecția orizontală a arborilor din SP1 și SP2

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

38
Figura 5.8 reflectă proiecția orizontală a coroan elor arborilor din cele două SP; valorile x și
y au fost măsurat e pe două direcț ii perpendiculare, astfel rezultând poziția fiecărui arbore în
suprafața de probă. Prin adăugarea razelor coroanei (R1, R2, R3 și R4) s -a determinat proiecția
orizontală a coroanelor.
Prin analizarea proiecțiilor s -a observat că există un grad ridicat de închidere a
coronamentului (consistență), care conduce la un nivel important al competiției în coroană .
5.2.2. Situația arborilor de viitor din întreaga suprafață cercetată
a) Variația diametrului mediu aritmetic la arborii de viitor
În intervalul 2010 -2018 , diametrul mediu :
– La duglas a crescut de la 24,85 cm la 30,32 cm (5,47 cm , 22%);
– La molid a crescut de la 24,11 cm la 28,93 cm ( 4,82 cm , 20%).
Din analiza tabelului reiese o creștere mai mare a duglasului; creșterea diametrului mediu
anual este de 6,8 mm în cazul molidului, iar duglasul are o creștere de 7,8 mm.
Tabelul 5.2. Variația diametrului mediu aritmetic la arborii de viitor
Anul 2010 2011 2012 2013 2018
Diametrul mediu,
cm, duglas 24,85 25,46 25,69 26,68 30,2
Diametrul mediu,
cm, molid 24,11 24,80 25,21 25,86 29,93

c) Variația creșterii medii în diametru, în raport cu vârsta
Din tabelul următor, se poate observa creșteri medii ușor superioare ale duglasului verde,
față de molid, iar odată cu înaintarea în vârstă creșterea medie se reduce.
Tabelul 5.3. Variația creșterii medii în raport cu vârsta
Vârsta , ani 30 31 32 33 40
Diametrul mediu, cm duglas 0,82 0,82 0,80 0,80 0,75
Diametrul mediu, cm molid 0,80 0,8 0,78 0,78 0,74

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

39

Figura 5.9. Variația creșterii medii î n diametru, în raport cu vârsta

d) Variația diametrului minim și diametrului maxim la arbori i de viitor
În intervalul 2010 -2018, diametrul minim:
– La duglas a crescut de la 17,4 cm la 18,2 cm (0,8 cm, 5 %);
– La molid a crescut de la 15,5 cm la 20,8 cm (5,3 cm, 34%) .
Diametrul maxim:
– La duglas a crescut de la 34,7 cm la 40,8 cm (6,1 cm, 18 %);
– La molid diametrul maxim a crescut de la 31,9 la 37,0 cm (5,1 cm, 16%) .
Conform datelor se poate observa că arborii care au avut cel mai mic diametru în 2010 și
au păstrat poziția și în 2018, iar arborii cei mai groși în 2010 au rămas cei mai groși și în 2018 .
Creșterea minimă în cazul duglasului a fost de 0,11 cm/an, iar creșterea maximă fiind de
0,87 cm/an, pentru molid creșterea minimă a fost de 0,38 cm/an, iar creșterea maximă de 0,75
cm/an.

0,70,720,740,760,780,80,820,84
30 31 32 33 40Creștere diametru mediu, cm
Vârsta, aniVariația creșterii medii în diametru, în raport cu
vârsta
Duglas verde Molid

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

40
Tabelul 5.4. Variația diametrului minim și diametrul ui maxim în intervalul 2006 -2018
Anu1 2010 2011 2012 2013 2018
Diametrul minim, cm duglas 17,4 17,6 17,8 18,0 18,2
Diametrul maxim, cm duglas 34,7 35 35,3 37,0 40,8
Diametrul minim, cm molid 18,1 18,4 18,8 19,0 20,8
Diametrul maxim, cm molid 31,9 32,3 32,5 34,1 37,0

Foto 5.2. Arbore de duglas verde cu numărul 25 , care are și cel mai mare diametru (40,8 cm) (foto
V.N. Nicolescu, 2017).

e) Variația abateri i standard a diametrelor și a coeficientul ui de variație la arbori i de viitor
În perioada 2010 – 2018 , abaterea standard :
– La duglas a crescut de la 4,4 la 6 ,6;
– La molid abaterea a crescut de la 3,8 la 4,4.
Coeficientul de variație:
– La duglas a crescut de la 17,9% la 19,2%;
– La molid a crescut de la 14,9% la 15,1%.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

41
Din analiza tabelului se poate obser va, că la ambele specii creșterea coeficientului de
variație este direct proporțional cu creșterea abaterii standard. În privința molidului se observă că
abaterea standard este mai mică.

Tabelul 5. 5. Variația abater ii standard și coeficientul de variație
Anul 2010 2011 2012 2013 2017
Abatere standard, duglas 4,4 4,5 4,6 4,9 6,6
Coeficient de variație %, duglas 17,9 18,1 18,1 18,3 19,2
Abatere standard, molid 3,4 3,7 3,9 3,9 4,4
Coeficient de variație, molid 14,9 14,9 15,0 15,1 15,1

f) Creșterea în diametru la arborii de viitor
În perioada 2010 – 2018, creșterea medie a diametrului la duglas este de 5,48 cm.
Din număru l cei 20 de duglas aleși ca arborii de viitor:
– 8 arbori au avut creșterea sub medie (40%);
– 12 arbori au avut creșterea peste medie (60%).
Creșterea media a diametrului la molid este de 4,8 cm /an.
Din numărul de 51 de arbori de molid aleși ca arborii de viitor:
– 28 de arbori au avut creștere sub medie (55%);
– 23 de arbori au avut creștere peste medie (45%).
Se poate observa , că la duglas creștere a medie și proporția arborilor care realizează creșteri
peste medie este mai mare decât la molid.
g) Creșterea minimă și maximă a arborilor de viitor
În perioada 2010 – 2018, creșterea minimă:
– La duglas a fost de 0,8 cm/an;
– La molid a fost de 1,2 cm/a n.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

42
Creșterea maximă:
– La duglas a fost de 12,4 cm/an;
– La molid a fost de 8,7 cm/an.
Comparând cele două specii, se observă că duglasul a avut ceea mai mare și cea mai mică
creștere din perioada 2010 – 2018
h) Corelația dintre diametrul inițial și creșterea 2010 -2018 la arbori i de viitor
Corelația este prezentată în figurile (5;6) , la dug las se observă o corelație moderată
(R=0,52 ), iar la mol id corelația este slabă ( R=0,27 ).

Figura 5.10. Corelația dintre diametrul inițial (2010) și creștere a diametrului inițial (2010 -2018 )
la arbori de duglas
y = 0,2618x -0,0452
R² = 0,2831
0123456789
10 15 20 25 30 35Creștere în diametru 2010 -2017, cm
Diametrul inițial, cm 2010Series1 Linear (Series1)

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

43

Figura 5.11. Corelația dintre diametrul inițial (2010) și creștere a diametrului inițial (2010 -2018 )
la arbori de molid
i) Variația înălțimii medi i la arborii de viitor
În perioada 2010 -2018 ,
– duglasul a crescut în în ălțime de la 18,97 m la 24,20 m (5,23 m, 27%);
– molidul a cre scut de la 19,03 m la 23,72 m ( 4,69 m , 24%).
Din tabel rezultă o creștere anuală în înălțime a d uglasului de 0,74 m/an și o creștere de
0,67 m/an la molid, ceea ce indic ă un potențial foarte ridicat de creștere în înălțime.
Tabelul 5.6. Variația înălțimii medii
Anul 2010 2013 2018
Înălțime medie, m duglas 18,97 20,5 24,20
Înălțime medie, m molid 19,03 21,2 23,72

Menționez că înălțimil e au fost măsurate doar în anii 2010, 2013, 2017.
j) Variația creșterii medii în înălțime, în raport cu vârsta
La fel ca și în cazul creșterii medii a diametrelor, la duglas s -au obținut rezultate ușor
superioare față de molid, iar creșterea medie în înălțime se reduce odată cu înaintarea în vârstă. y = 0,1144x + 1,7783
R² = 0,0669
012345678910
10 15 20 25 30 35Creștere 2010 -2018, cm
Diametrul inițial, cm 2010Series1 Linear (Series1)

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

44
Tabelul 5.7. Variația creșterii medii în înălțime, în raport cu vârsta
Vârsta, ani 30 33 40
Înălțime medie, m , duglas 0,63 0,66 0,60
Înălțime medie, m , molid 0,63 0,64 0,59

Figura 5.12. Variația creșterii medii în înălțime, în raport cu vârsta
k) Variația înălțimii minime și înălțimii maxime la arbori i de viitor
În intervalul 2010 -2018 , înălțimea minimă :
– La duglas a crescut de la 17,5 m la 21,5 m (4 m, 22 %);
– La molid a crescut de la 17 la 18,6m (1,6 m, 9%).
Înălțimea maximă:
– La duglas a crescut de la 23 m la 28 m (5 m, 21,7%) ;
– La molid a crescut de la 22 m la 26 m (4 m, 17,4%) .
Astfel, creșterea înălțimii minime anuale este de 0,57 m/an pentru duglas și 0,22 m/an
molid, iar creșterea maximă anuală este de 0,92 m/an la duglas, iar la moli d creșterea este de 0,88
m/an. 0,540,560,580,60,620,640,660,68
30 33 40creșterea medie în înălțime, mVârstaVariația creșterii medii în înălțime, în raport cu
vârsta
Duglas verde Molid

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

45

Tabelul 5.8. Variația înălțimii minime și înălțimii maxime la arbor ii de viitor
Anul 2010 2013 2018
Înălțimea minimă, m, duglas 17,5 19 21,5
Înălțimea maximă, m , molid 22 24 26
Înălțimea minimă, m , molid 17 18 18,6
Înălțimea maximă, m , molid 22 23 26

l) Variația abateri i standard și coeficientului de variație la arbori i de viitor
În perioada 2010 -2018 , abaterea standard
– a cresc ut la duglas de la 1,61 la 1,90;
– a crescut la molid de la 1,13 la 1,51.
Coeficientul de variație:
– La duglas a crescut de la 8,40% la 9,10%;
– La molid a crescut de la 5,90% la 6,40% .
Din tabel se observă o abatere standard mică la ambele ceea ce duce și la un coeficient de
variație scăzut.
Tabelul 5.9. Variația abateri i standard și coeficientul de variație la arbori i de viitor
Anul 2010 2013 2018
Abaterea standard duglas 1,61 1,74 1,90
Coeficientul de variație, % duglas 8,40 8,70 9,10
Abaterea standard molid 1,13 1,21 1,51
Coeficientul de variație, % molid 5,90 6,00 6,40

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

46

m) Corelația între înălțimea inițială și creșterea în înălțim e 2010 -2018 la arborii de viitor

Figura 5.13. Corelația între înălțimea inițială și creșterea în înălțime la arborii de duglas verde

Figura 5. 14. Corelația între înălțimea inițială și creșterea în înălțime la arborii de molid
Legătura î ntre înălțimea inițială (2010) și creșterea în înălțime 2010 -2018, este de formă
logaritmică, pozitivă , iar coeficientul R (R=0,46 și R=0,12 ), indică o corelație moderată .
y = 0,2633x -0,7825
R² = 0,2699
01234567
15 17 19 21 23 25Creștere 2010 -2018, cm
Înălțime inițială, cm 2010crestere în h Linear (crestere în h)
y = 0,0953x + 3,3436
R² = 0,015
01234567
15 16 17 18 19 20 21 22 23Creștere 2010 -2018, cm
Înălțime inițială, cm 2010Series1 Linear (Series1)

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

47
n) Corelația între diametru și înălțime în 2018 la arborii de viitor

Figura 5. 15. Corelația între diametru l de bază și înălțime 2018 la duglas verde

Figura 5. 16. Corelația între diametru l de bază și înălțime 2018 la molid
Este bine cunoscut în biometrie faptul că î ntre diametru și înălțime exist ă o corelație
logaritmică de formă pozitivă, iar coeficientul R (0,68 ; 0,57) indică o corelație puternică . y = 7,232ln(x) -0,7266
R² = 0,4705
1012141618202224262830
15 20 25 30 35 40 45Înălțime, m
Diametru, cmSeries1 Log. (Series1)
y = 6,3484ln(x) + 2,0719
R² = 0,3325
10121416182022242628
15 20 25 30 35 40înălțime, m
Diametru, cmSeries1 Log. (Series1)

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

48
o) Diametrul mediu al coroanei, diametrul minim și diametrul maxim în 2018 la arbori i de
viitor
Diametrul mediu al coroanei :
– La duglas este de 423 cm,
– La molid este de 387 cm.
Diametrul minim:
– La duglas este de 300 cm:
– La molid este de 315 cm.
Diametrul maxim:
– La duglas este de 550 cm;
– La molid este de 530 cm .
Prin comparația celor două specii se observă că, atât diametrul mediu al coroanei cât și
diametrul maxim , au valoarea ușor mai mare la duglas față de molid.
p) Corelație între diametrul la 1,30 m și diametrul mediu al coroanei în 2018 la arbori i de viitor
Corelațiile sunt reprezentate în figurile (5.16; 5.17)

R=83
Figura 5.16. Corelaț ia d1,30 m – diametru mediu coroană la arborii duglas verde y = 9,062x + 147,94
R² = 0,6947
0100200300400500600
10 20 30 40 50Diametrul mediu al coroanei, cm
Diametrul de bază, cmSeries1 Linear (Series1)

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

49

R=0,72
Figura 5. 17. Corelaț ia d1,30 m – diametru mediu coroană la arborii de molid
Între diametrul de bază și diametrul mediu al coroanei se observă o corelație de f ormă
lineară pozitivă, iar coeficientul R (R=0,83 și R=0, 72) indică o legătură puternică.

Foto 5.4. Arborele de viitor cu numărul 25, care are și cel mai mare diametru mediu
al coroanei din întreaga suprafață (foto V.N. Nicolescu, 2018 ) y = 8,1991x + 149,72
R² = 0,537
0100200300400500600
10 15 20 25 30 35 40Diametrul mediu al coroanei, cm
Diametrul de bază, cmSeries1 Linear (Series1)

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

50
Capitolul 6. Concluzii și contribuții finale

6.1 Concluzii
Din cele ce au fost menționate în această lucrare se pot deduce numeroase concluzii, cum ar
fi:
– Ambele specii au o importanță economic ă foarte mare la nivel european; lemnul duglasului este
superior celui de molid;
– Chiar dacă este crescut în condiții de desime/densita te ridicată, duglasul verde nu se elaghează
perfect (crăcile de la baza tulpinii se pot usca, însă rămân atașate de trunchi, reducând valoarea de
piața a lemnului), fapt care impune aplicarea elagajului artificial;
– Prin des chiderea culoarelor de acces a crescut foarte mult accesibilitatea în arboret pentru diverse
lucrări silvotehnice ;
– Alegerea și favorizarea arborilor de viitor prin lucrarea silvotehnică (rărituri) au dus ca aceștia să
aibă ce le mai mari diametre din întreaga suprafață cercetată;
– Diametrel e și înălțimile realizate de ambele specii le confirmă caracterul de specii repede
crescătoare în tinerețe ;
– Creșterea atât în diametru cât și în înălțime este mai mare la duglasul verde decât la molid;
– Duglasul de ține cel mai mare diametru și c ea mai mare înălțime d in întreaga suprafață cercetată;
– Lucrarea a confirmat corelațiile strânse între diametrul de bază și diametrul mediu al coroanei, cu
implicați i practice la alegerea arborilor de viitor.

6.2 Contribuții personale
Pentru realizarea lucrăr ii de di plomă, am adus următoarele contribuții:
– Am parti cipat la instalarea suprafețelor de probă;
– S-au realizat diverse măsurători, atât la arborii de viitor din întreaga suprafață , cât si la cei
din suprafețele de probă (diametre, înălțimi , raze ale coroanei);
– S-au stabilit p e baza măsurătorilor de teren câț iva parametri biometrici importanț i: diametrul
(mediu, minim, maxim ), înălțimea (medie, minimă, m aximă), diametrul mediu al coroanei);
– S-au stabilit posibilele corelații între diverși parametri biometrici.

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

51
BIBLIOGRAFIE
1. Centre National de Recherches Forestières – I.N.R.A. Office National des Forêts École
Nationale du Génie Rural, Des Eaux Et Des Forêts., 1984: Tables de product ion pour les
forêts françaises.
2. Giurgiu, V. Decei , I., Armășe scu, S., 1972: Biometria arborilor și arboretelor din România.
Editura Ceres, București.
3. Hanzu, M., 2011: Cercetări privind structura, creșterea și producția arboretelor amestecate
de rășinoase cu fag din Munții Cindrel. Editura Editura Uni versității Transilva nia, Brașov.
4. Haralamb, At., 1967: Cultura speciilor forestiere. Ediția a III -a. Editura Agro -Silvică,
București.
5. Ichim, R., 1990: Gospodărirea rațională pe baze ecologice a pădurilor de molid. Editura
Ceres, București.
6. Mazăre, G.C., 2010: Cercetări privind îmbunătățirea tehnologiilor de producere a
materialului săditor la speciile genului Picea și diversificarea valorificării acestuia. Editura
Universității Transilvania, Brașov.
7. Nicolescu, V. N., Femmig, J., Filipescu, C. N., Ramskogler, K ., Candrea – Bozga , B. Ș.,
2014: Duglasul verde ( Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco) în Europa: trecut, prezent
și viitor. Revista pădurilor, nr . 5 – 6, pp. 3 – 19.
8. Nicolescu, N. V., 1995: Silvicultura. Îndrumar de lucrări practice. Uni versitatea
Transilvania, Brașov.
9. Nicolescu, N. V., 2017: Silvivultură specială. Masterat „Managementul exosistemelor
forestiere”. Universitatea „Transilvania” din Brașov.
10. Șofletea. N., Curtu, L., 2007: Dendrologie. Editura Universității Transilvania, Brașov.
11. Târziu, D.R., 2008: Pedologie ge nerală și forestieră. Editura Uni versității Transilvania ,
Brașov.
12. Târziu, D.R., Spârchez, G.,2013: Soluri și stațiuni forestiere. Editura Uni versității
Transilvania, Brașov.
13. Vlad, I., Petrescu, L., 1977: Cultura molidului în Ro mânia. Editura Ceres, Bucureș ti.
14. http://www.bucovina -forestiera.ro/article/schemele -de-impadurire -dese-si-stabilitatea –
monoculturilor -de-molid accesat în data de 20.01.2018
15. https://www.google.ro/search?q=areal+duglas+natural accesat în data de 05.03.2018

Proiect de diplomă Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Andrei Mădălin Comăneci

52
16. https://en.wikipedia.org/wiki/Picea_abies#/media/File:Norway_Spruce_Picea_abies_distri
bution_map_2.png accesat în data de 05.03.2018
17. https://earth.google.com/web accesat în data de 25.05.2018