Proiect de diploma [630408]

Universitatea POLITEHNICA Timișoara

Facultatea de Management în Producție și Transporturi

Proiect de diploma

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
S.I.dr.Ing. : Ilie Taucean

Absolvent: [anonimizat]
2
Cuprins
1. Prezentarea generala a companiei Continental ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
1.1. Scurt istoric al companiei Continental ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
1.2. Domenile de activitate ale companiei Continental ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1.3. Descrierea generala a companiei ContiTech ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
1.3.1. Conti tech în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.3.2. Scurt istoric al corporației Contitech România ………………………….. ………………………….. ……………. 7
1.3.3. Descrierea companiei ContiTech România– Timișoara ………………………….. ………………………….. … 8
1.3.4. Misiunea, viziunea, strategia și obi ectivele companiei ContiTech ………………………….. ………………. 9
2. SISTEMUL DE PRODUCȚIE ȘI PROGRAMUL S.A.P ………………………….. ………………………….. ………….. 16
2.1. Importanța planificarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
2.1.1. Ordonanțarea pe termen scurt ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
2.1.2. Lansarea si urmărirea producției ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 17
2.2. Informații generale despre SAP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 17
2.3. Planificarea procesului de producție in SAP ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
3. ANALIZA ECONOMICO -FINANCIARĂ A PRINCIPALILOR INDICATORI ………………………….. ………. 25
3.1. Manag ementul financ iar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
3.1.1. Pond erea capitalului împru mutat în cifra de afaceri K =2 ………………………….. ……………………….. 25
3.1.2. Evoluția fondului de rulment ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 27
3.1.3. Rentabilitatea activitații firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 29
3.1.4. Rentabilitatea financiară K =5………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 31
3.1.5. Produ ctivitatea capitalului in vestit K =1 ………………………….. ………………………….. ………………….. 33
3.1.6. Evoluția îndatori rii nete K =5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 35
3.1.7. Renumerarea factorului uman ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 38
3.1.8. Rata autonomiei financiare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 40
3.1.9. Lichiditatea patrimonală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 42
3.1.10. Viteza de rotație a stocurilor de produse și de facturi neîncasate ………………………….. ………………. 44
3.2. Poziția întreprinde rii pe piață ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 48
3.2.1. Capa citatea tehni co-științifică de adaptare la cerințele pieței ………………………….. ……………………. 48
3.2.2. Capa citatea economică de adaptare la cerințele pieței ………………………….. ………………………….. … 48
3.2.3. Cont ribuția activității de marketing la consolidarea pozi ției întreprinderii pe piață …………………… 49
3.2.4. Strategia de mar keting a într eprind erii ………………………….. ………………………….. ……………………. 49
3.3. Managementul tehnic și de prod ucție ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 50
3.3.1. Cercetarea și proiectarea de produse noi ………………………….. ………………………….. ………………….. 50
3.3.2. Cercetarea și proi ectarea m etodelor de fabricație ………………………….. ………………………….. ………. 50
3.3.3. Dotar ea cu echipamente tehnolog ice. Pro tecția mediului ………………………….. ………………………… 51

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
3
3.3.4. Întreținerea echipam entului. Consumur ilor de energie ………………………….. ………………………….. .. 51
3.3.5. Organiza rea produ cției. Produ ctivitatea ………………………….. ………………………….. …………………… 52
3.3.6. Sistemul log istic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 52
3.4. Managementul calității………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 53
3.4.1. Sistemul de condu cere și asigurare a calității (SQAC) ………………………….. ………………………….. .. 53
3.4.2. Verificarea calității fabricației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 53
3.4.3. Calitatea pro iectelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 54
3.4.4. Autor itatea funcției de calitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 54
3.4.5. Calitatea apr ovizionării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 55
3.4.6. Costurile calității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 55
3.5. Managementul general ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 56
3.5.1. Strategia firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 56
3.5.2. Calitatea procesului manag erial ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 56
3.5.3. Calitatea echipei manag eriale………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 56
3.5.4. Structura organi zațională a firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. 57
3.5.5. Metode și tehni ci manag eriale utilizate ………………………….. ………………………….. …………………… 57
3.5.6. Sistemul in forma țional p entru manag ement K = 1 ………………………….. ………………………….. …….. 58
3.6. Managementul resurselor umane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 59
3.6.1. Condu cerea societăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 59
3.6.2. Manag ementul resurselor umane ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 60
3.6.3. Nivelul salarizării și motivației p ersona le ………………………….. ………………………….. ………………… 60
3.6.4. Analiza fluctuaț iei persona lului………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 60
3.6.5. Analiza structurii persona lului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 60
3.6.6. Analiza uti lizării fondului de timp………………………….. ………………………….. ………………………….. 61
3.6.7. Sisteme de angaj are, promo vare, testare ………………………….. ………………………….. ………………….. 61
3.6.8. Sindicate și conflicte de muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 61
4. Propuneri de îmbunatațire. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 64
5. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 73

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
4
1. Prezentarea generala a companiei Continental

1.1. Scurt istoric al companiei Continental

La 8 octombrie 1871 se înființează, la Hanovra, societatea pe acțiuni Continental – Caoutchouc
& Gutta – Percha Compagnie. La uzina principală din Vahrenwalder Straße se fabrică, printre
altele, produse din cauciuc moale, materiale gumate și garnituri de anvelope masive pentru
trăsuri și biciclete.
Din octombrie 1882, "calul" este înregistrat ca simbol al Continental la Oficiul imperial de
patente de la Hanovra și este protejat până în ziua de azi ca semn de recunoaștere pregnant.
La sfârșitul anilor 1920, firme importante din industria germană a cauciucului se alătură
"Continental Gummi -Werke AG". Aceasta produce exclusiv în Germania. Procentul de
produse exportate crește însă continuu.
Între anii 1931 -1960, autovehiculele cu anvelope Continental obțin numeroase victorii la
cursele internaționale. Produsele care se realizau în acea perioadǎ erau urmǎtoarele: lagărele
de motoare; benzile transportoare; burdufurile pneumatice si anvelopele radiale.
Între ani i 1961 -1990 are loc extinderea activitǎții companiei în Europa și America. Aceastǎ
extindere se datora achizițiilor și înființǎrii de joint venture internaționale.
Pentru o poziționare mai bună pe piața americană și cea asiatică, Continental achiziționează ,
în 2001, compania internațională de produse electronice Termic, cu ateliere de producție în
America și Asia. În 2001, au loc alte două preluări. Continental preia participația majoritară la
două companii japoneze pentru producerea de componente de acțion are a frânei și de discuri
de frână.
Din anul 2007 compania se regǎsește în clasamentul Top 5 din industria de piese auto.
Produs ele care se realizau în acea perioadǎ erau urm ǎtoarele:
– Prima anvelopă ecologică de autoturism;

– Tehnolo gii cheie pentru sisteme hib ride de acționare;

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
5

1.2. Domenile de activitate ale companiei Continental

Compania Contin ental are cinci do menii mari de activitate si anume:
– Chassis & Safety: se ocupă de p roducerea sistemelor de frânare electrică, a sistemelor
de frânare hidraulică, producerea senzorilor și a componentelor de ș asiu și totod ată asigură
sisteme avansate de siguranță pentru șof er;
– Powertrain: se ocupă de p roducerea sistemelor pentru moto are, a sistem elor de aliment are
și transmisie, producerea vehiculelor electrice și hibride și a senzorilor corespunzători acestora;
– Interior : realizează instrumente de bord și interfețe pentru șoferi, vehicule comerciale și
piese de schimb, dar asigură totodată informare permanentă și securitate;
– Anvelope : realizează echipamente inițiale pentru mașini, piese de schimb pentru zona
America și Asi a, anvelope pentru camioane și anvelope p entru v ehicule pe două roți;
– ContiTech : din această categorie fac parte sistemele pentru suspensii, grupul benzilor
transportoare, învelișul de elastomer, tehnologia fluidelor, grupul de transmisie, controlul
vibrațiilor și tehnologia compușilor;
Organigrama compan iei în funcție de structura menționată mai sus și în funcție de partea
care ne interesează pe noi în mod deosebit este p rezentată în figura de mai jos:
Organigrama companiei Continental

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
6

1.3. Descrierea generala a companiei ContiTech

Locațiile companiei Contitech la nivel mondial

1.3.1. Conti tech în România

Grupul T ehnologia Fluidelor se regăsește în România în 3 locații: Timișo ara, Nădab
(județul Arad) și Carei (județul Satu-Mare). Cele trei fabrici produc componente auto care permit
circulația di feritelor fluide în interiorul mașinii (apă, ulei, combust ibil, gaze, aer).
Fabrica din Carei a fost prima din România care a devenit ContiTe ch în 2008, după
achiziția compani ei Phoenix AG. Aici se produc si steme de conducte, furtunuri extrudate și coturi
armate, având ca materie primă cauciucul. La începutul anului 2014 compania avea un nu măr de
1600 angajați.
ContiTech Timișoara cu producție în domen iul circulației fluid elor s-a deschis după
fabrica de curele de acționare cu o producție de linii de aer condiționat, iar mai târziu s-a
extins prin fabrica de linii de tren de rulare, servodi recție și șasiu. La începutul anului

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
7
2014 compania avea un numǎr de 1900 angajați.
În 2007 ContiTech a preluat compania Thermopol Ltd., astfel s-a deschis a 3-a
locație, în cadrul căreia se produc furtunuri din silicon pentru diferite utilizări în domeniul
automotive și nu numai. La începutul anului 2014 comp ania avea un num ăr de 500 angajați.

Contitech Timisoara Contitech Satu Mare Contitech Nadab

1.3.2. Scurt istoric al corpora ției Contitech Rom ânia

Începând cu anul 1991 a luat naștere divizia autono mă ContiTech, divizie realizată
pe baza reorganizării produselor tehni ce sub marca ContiT ech. În anul 1995 s-au realizat
expediții la Polul Nord, iar firma Cont iTech a dezvoltat un material din cauciuc siliconic,
care reprezenta st ratul exterior al costumului exploratorului Rob ert Peroni în expediția din
Groenlanda. Mat erialul realizat de companie rămânea flexibil pâna la temp eraturi de -85 °C.
În anul 1997 s-a dat startul producției în Mexic, iar cu 3 ani mai târziu s-a dat startul
producției în China. În anul 2002 s -a realizat prima cursă Transrapid din Shanghai, unde
firma Con tiTech a realizat suspensiile. În anul 2004 s-a realizat fuziunea ContiTech cu
Phoenix si a condus la transformarea compani ei ContiTech în c el mai ma re specialist în
plastic și cauciuc din lum e.

În anul 2006 compania ContiTech își îmbun ătățește activitatea industrial prin
cumpărarea companiei daneze Roulunds Rubb er Group, care avea o producție bine d ezvoltată în
Coreea India și China. În anul 2007 compania realizează preluarea producătorului de
furtunuri Thermopol Int. și deschide noi ș anse în America de Nord și Asi a. Prin cumpărarea
compan iei Matador, Grupul de benzi Transportatoare își mărește impli carea și în Europa de

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
8
Est. Începând cu anul 2008 compan ia s-a gândit să înlocuiască met alul cu plasti cul, realizând
primul cuplu de sprijin foarte rezistent făcut din poliamidă.
Tot în 2008 compa nia își ia un angajament față de energiile regenerabile și realizează:
sisteme de suspensii pentru centralele electrice care utili zează pute rea vântului, curele compuse
din materiale regenerabile, benzi transport atoare eficiente energetic. În anul 2009 compan ia
are titlul de primul producător de plăci de tipografie ecologice și totodată se deschide o nouă
fabrică în M exic, producând pentru sta tele NAFTA. În anul 2010 s-a deschis prima fabrică
extensivă Con tiTech din China, iar cu un an mai târziu s-a dat startul p roducției în Tianjin
China. O rientarea str ategică a compani ei este s ustenabilitatea soci ală, ecologică și
econom ică. În următorii ani compania își continuă expansiunea și realizează diferite achiziții pe
partea de linii de aer condiționat, componente pentru frânare și benzi transport atoare speciale,
dar și lo cații noi în Brazilia și Europa de Est.

1.3.3. Descrierea companiei ContiTech România– Timișoara

Compania S.C ContiT ech România S.R.L – Timișoara este împărțită în două m ari fabrici:
Fabrica Fluid care are un număr de aproximativ 1600 de angajați este compusă
din 2 p ărți: segmentul Aer Condiționat (AC) și s egmentul de Servodirecție și controlul
șasiului (P S).
Compania este p artener de dezvoltare și producător de echipamente o riginale și si steme din
materiale variate, având competență nu numai în domeniul automotive. Aceasta o regăsim
în 27 de locații din Eu ropa, Ame rica de Nord și Sud și Asia.
Fabrica C urele de Transmisie realizează de la curele de transmisie și compon ente
corespunzătoare la curele de di ferite t ipuri pentru ind ustria auto. Compania își orientează
activitatea spre client și o regăsim în 9 locații: Brazilia, China, Germania, India, Corea,
Mexic, România și Anglia și este prezentă peste tot în lume p rin pu ncte de vânzare și prin
cooperări cu alte companii.
Compania este certificată ISO 9001, ISO TS 16949 și ISO 14001. Suprafața clădirii este
de aproximativ 30.000 m².

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
9

1.3.4. Misiunea, viziunea, strategia și obi ectivele companiei ContiTech

1 Misiune

– Suntem conștienți că mobi litatea și transportul sunt fundament ale în viață și vrem
să ajutăm în livrarea acestora;
– Inventăm, d ezvoltăm, p roducem și v indem sol uții tehnolo gice indispens abile ce
formulează în particular cele patru ma ri tendințe, inclu zând si guranța, mediul, info rmația și
mașinile accesibile
– Excelăm în generarea valorilor. M enținem cele mai în alte stand arde de calitate;
– Gândim și acționăm sistemic și într-o mani eră schematic ă. Toate acestea ne defines ca
fiind mai rapizi decât alții privind tr ansformarea ideilor în produ cție de masă;
– Cu tehnol ogiile noastre, sistemele și soluțiile de utilitat e, facem mobilitatea și transportul
mai durabil, în siguranță, mai confortabil, individualizat și accesibil;
– Datorită soluțiilor noastre, oamenii și societatea pot beneficia de un standard înalt
de calitate pentru viață;

2. Viziune

ContiTech este o companie specializată în tehno logia plasti cului și a cauciucului
având o poziție de frunte în dezvoltarea, producerea și comercializarea sistem elor pentru
automotive și apl icațiilor industriale fiind o rganizată în uni tăți descentralizate cu
respon sabilitate deplină asupra profitului.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
10
– Tehnologiile foarte dezvoltate și inteligente pentru mobil itate, transport și procesare
ne completează lumea;
– Ne propunem să oferim cele mai bune soluții pentru fiecare dintre clienții noștri de
pe piață.
– Toți partenerii noștri ne vor recunoaște ca fiind partenerul cel mai mare creator de valori,
foarte de încredere și respectat.

3.Strategia

4. O biectivele

Principalul obiectiv al compani ei este acela de a ajunge să producă și piese de schimb
pentru autoturisme în proporție de 50%. După cum putem observa și din imaginea de mai jos,
în prezent se realizează echiparea originală a autovehiculelor în proporție de 53% și realizarea
de piese de schimb în propo rție de 47%.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
11
Obiectivul principal al companiei Conti tech

Acestea sunt c âteva dintre obiectivele companiei:

5. Valorile firmei

Valo rile companiei sunt urmǎtoarele: Încredere (Trust), Solidaritate (For One
Anoth er), Mentalitate de învingător (Passion To Win) și Libertatea de a acționa
(Freedom To Act).

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
12
Încredere

– construim r elații de durată;
– comun icăm des chis între noi și ne sprijinim reciproc;
– suntem exemple pentru ceilalți, ne ținem promisiunile, ne demonstr ăm integritatea,
respectăm toate dispo zițiile legale și regulamentele interne;
– avem încredere și ne respectăm reciproc;

6. Produsele realizate in Contitech

Produs ele sp ecifice compani ei Con tiTech la nivel mond ial le pu tem regăsi și sub
următo area formă, prezentându -se pentru fiecare grupă în pa rte ce tipuri de produse se realizează:

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
13

Produs ele realizate de companie în loc ația din Ti mișoara în mo mentul de față sunt
următoarele:

Din categoria curelelor de transmisie avem:

– Curele zimțate;
– Curele mul titrapezoidale;
– Curele de transmisie;

Din categoria fluid
– țevi de aer condiționat;
– țevi de servodirecție;
– țevi pt. r ăcire cu ulei a cutiei de vite ze;
– țevi pt. alim entarea cu ulei a si stemului turbo;
– țevi pt. r ăcirea cu apă a sistemului turbo

7. Principalii clien ți si furnizori

a. Furnizorii companiei Contit ech Timișoara

-furnizori de birotică: Artpr ess furnizor de biroti că; ETA 2U furnizor de cartușe p entru
imprimante, hârtie, monitoa re, telefoane, etc; Aris Co Group hârtie industri ală; Ask Tim
furnizor de telefoane mobile d igitale; Austral furnizor de biroti că și p apetărie; Bn Busin ess
furnizor de h ârtie, cartușe, imprimante, compo nente IT; Sofasoft furnizori de scannere,
imprimante, componente IT.
-furnizori de training-uri: Alpha Language furnizor pentru training-urile de limbi str ăine;
Institutul Kaizen furnizor pentru training-urile de rezolvare a problemelor, Ascendis furnizor
de limbi străine și de t eam-building-uri;
-funizori de t raduceri: Swiss Solu tions, Ultralingua furnizor de traduceri documen te.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
14
-furnizori de servicii: Vodafone Ro mânia furnizor de serviciu de telefonie, Ravitex
furnizor pentru s erviciul de transport, YRY furnizor pentru s erviciul de catering;
-furnizori de p ersonal:Adecco, Manpo wer
b. Clienții companiei Contit ech Timișoara
În prezent compania a ajuns sa aibă un număr din ce în ce mai mare de angajați și se
situează în top 5 al celor mai import ante companii din industria automotive. Num ărul de angajați
mare se datorează și clienților, comen zilor primite de la aceștia. Principalii clienți ai compani ei
îi putem regăsi în figura de mai jos:

c. Principalele firme concurente

Principalii concu renți ai compani ei S.C. C ontitech România S. R.L sunt următorii:
– Borvszew este o companie poloneza care produce material
pentru componentele de la automobile, respective produse
chimice si alte elemente de metal;

– Visteon este o companie globala americana care produce piese
pentru industria auto, cum ar fi: tevi pentru aerul
conditionat de la automobile, respective produse
electronice pentru automobile si ofera solutii pentru interiorul
automobilelor care imbina stilul, functia, confortul si comoditatea;

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
15

– Hutchinson a fost fondată în anul 1853 în Franța și

producea anvelope de biciclete. Acum în plus față
de anvelope de biciclete, este specializată în
etanșare, izolare precum și sisteme de tr ansfer de
fluid;

– SMA dezvoltă și produce convertoare auxiliare de
putere, portofoliul de p roduse variind de la
dispozitive simple cum ar fi încărcătoare de baterii
sau invertoare de aer condiționat, până la convertoare de
putere auxiliare pentru autoturisme.

Analiza SWOT a firme i Contitech

Puncte tari
Puncte slabe

Disponibilita ți bane ști suficient de mari
pentru a exista o continu ă dezvoltare.
Existen ța unor contracte clare si precise cu
furnizorii de materie prim ă și de materiale
auxiliare.
Imaginea si reputa ția construit ă in timp. Fluctua ția mare a personalului.
Deșeuri care pot d ăuna ecologiei.
Nu exista departamentul de marketing.

Oportunitati Amenintarii
Crearea unor noi contracte cu furnizorii
pentru a avea o gam ă cât mai larg ă de
produse.
Atragerea de noi proiecte.

Instabilitate politic ă.
Creșterea impozitelor și taxelor pe salarii.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
16

2. SISTEMUL DE PRODUC ȚIE ȘI PROGRAMUL S.A.P

2.1. Importan ța planificarii

Prin planificare la nivelul întreprinderii se înțelege programarea, organizarea, coordonarea
și conducerea pe bază de plan a activității economice.Pentru ca firma sã obținã rezultate pozitive
în ansamblul ei dar și fiecare componentã, fiecare angajat trebuie sã știe exact ce are de fãcut, iar
acest lucru se obtine prin intermediul planificarii.Scopul funcției de planificare este stabilirea
obiectivelor, țintelor cãtre care va fi orientatã activitatea în viitor, precum și a modalitãților –
acțiunile, resursele necesare și alocarea lor, implementarea – de a le realiza. Prin funcția de
planificare se stabilește cel mai optim curs al acțiunilor viitoare pentru ca organizaț ia sã obținã
rezultatele dorite. Dacã managerii doresc sã stãpâneascã evoluția organizației industriale ei
trebuie sã planifice. Absența planificãrii ar face loc instalãrii haosului, în asemenea condiții,
organizația ar trebui sã aibã o reacție defensivã, iar succesul ar fi doar o probabilitate.
Vãzutã din acest punct de vedere, planificarea devine principalul instrument managerial de
adaptare a organizației la schimbare.
Este imposibilă activitatea unei unități economice fără a avea la bază un plan bine elaborat
sau fără a desfășura o anumită activitate de planificare.A pătrunde pe piață cu producția, fără a
avea un plan de acțiune bine elaborat și calculat înseamnă un eșec garantat.

2.1.1. Ordonan țarea pe termen scurt

Ordonanțarea pe termen scurt se referă, d e fapt, la gestionarea optimală a ordinelor de
productie (OP) și are ca obiective principale:
– verificarea faptului că OP sunt realizabile;
– în caz de necesitate, modificarea unor termene
– în caz de modificare, replanificarea producției în funcție de cauzele obiective (pene ale
mașinilor, apariția de noi priorități etc.);

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
17
– verificarea permanent a stării mijloacelor de producție, pentru a verifica dacă acestea sunt
operaționale sau nu.Informatiile necesare ordonantarii pe tremens scurt sunt legate de:
– cantitățile disponibile și date de posesie pe ntru stocurile de materii prime, materiale, producție
neterminată, articole achiziționate din afară etc.;
– procesele tehnologice de fabricație pentru reperele ce se execută în întreprindere;
– resursele de producție existente (mijloace de producț ie, personal calificat, personal
auxiliar etc.);

2.1.2. Lansarea si urm ărirea produc ției

Ținând cont de OP emise în cadrul ordonanțării pe termen scurt, precum și de cele ce
urmează a fi emise pentru perioada următoare, în această etapă se au în vedere următ oarele
obiective:
– gestionarea firelor de așteptare pentru fiecare post de lucru (respectarea termenelor
planificate, minimizarea producției neterminate etc.);
– transmiterea documentației către utilizatori, formată din bonuri de lucru, bonuri de
material și scule, planuri de operații, fișe tehnologice etc.;
– urmărirea avansării fiecărui OP transmis.
• Informațiile de intrare, indispensabile acestei etape se referă, cu precădere, la OP pentru
reperele în curs de fa bricare și cele de fabricat în perioada imediat următoare, precum și la starea
resurselor de producție.
• Informațiile de ieșire se r eferă în primul rând, la operațiile ce trebuie lansate și executate.
În contextul general al firelor de așteptare corespunzătoare posturilor de lucru, este necesar să se
definească anumite reguli de prioritate.

2.2. Informa ții generale despre SAP

In cadrul companiei Contitech planificarea si urm ărirea produc ției se realizeaza cu ajutorul
programului System Applic ations and Products ( Sistemul Aplicațiilor și Produs elor –SAP ).
SAP asigur ă instrumentele necesare pentru opera țiunile desfa șurate. Se castig ă vizibilitatea
necesar ă pentru a elimina ineficien țele si pentru a ob ține avantaje competitive.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
18
Avantajele utilizarii programului SAP sunt urm ătoarele:
-Rapiditate și cost redus de implementare
-Scopul si durata proiectului sunt clar definite
– Ajută la administrarea proceselor critice de afaceri, incluz ând managementul lan țului de
distribu ție, managementul rela ției cu clien ții, managementul rea ției cu furnizorii, managementul
ciclului de viat ă al produselor, ca și multe alte procese.
Beneficiind de integrare nativă, cu adevărat în timp real cu celelalte procese (financiar,
contabil itate, aprovizionare, logistică), gestiunea proceselor de producție oferă posibi litatea de
a plani fica, controla și menține parametrii proceselor de p rofitabilitate, previzibilitate a l ivrărilor
și calitate care se diferențiază de competi ție:
– Planifi carea operațiunilor de producție în co ncordanță cu planul de vânzări;
– Mana gementul cererii;
– Planifi carea necesarului de material;
– Planifi carea capacității de p roducție.
Gestiunea proceselor de producție sunt urm ătoarele:
– Procese de producție pe stoc
– Procese de prducție pe bază de comand ă;
– Gestionare pe bază de loturi;
– Confi rmări
– Producție aflată în curs;

– Analize variații;
-Planificare si executia proceselor de productie:
-anticiparea necesarului de material, utilaje si forta de munca in concordanta cu planul de
vanzari;
-reducerea costurilor cu stocurile de material;
-planificarea utilizarii optime a capacitatii de productie;
-reducerea timpului de onorare a comanzilor.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
19
2.2.1 . Extrag erea cererii
Procesul de producție pentru care se face plani ficarea se rezumă la tăierea de furtunuri si tevi la
lungimi stabilite. Urmatoarele etape sunt : p rocesul de l ipire, îndoire, asamblare pentru ca în final
sa ia naștere produsul finit.
Pentru fiecare materie prim ă, semifinit și produs finit intreprinderea Contitech a distribuit cate un
cod format dintr -un num ăr. Acest num ăr con ține litere și cifre pentru a facilita înregistrarea,
recuno șterea și utilizarea în programul SAP.
Referin ța atribuita unei țevi trecuta prin procesul de tăiere poate fi exemplificat ă astfel:
“AB 123 4.0888.1123T” ” iar pentru un furtun “AB 4321.2578.5050T ”. Primele șase cifre
din referint ă se reg ăsesc la toate codurile de teav ă și furtun iar urm ătoarele caractere sunt specifice
fiecarei referin țe.
Extragerea cererii se realizeaz ă cu ajutorul programului SAP parcurgand urmatorii pa și:
– Se foloseste tranzac ția “COOIS”;
– Se bifeaza casu ța ““Planned orders”;
– Se completeaza casu ța “Material” cu primele 6 caractere ale unui tip de semifinit;
Pentru a extr age cererea de producție pentru procesul de tăiere teava este suficient să scriem
primele 6 caractere ale referinței de semifinit, de exemplu “ AB 1234.* ” iar pentru a extrage
cererea de producție pentru procesul de tăiere furtun trebuie să trecem în camp ul liber de la
“Material” “AB 4321.* ” .
Simbolul “ * ” extrage toate referințele care încep cu primele 6 caractere pe care le completam in
cuta “Material”;
– Se completeaza casuta “Selecton at component level” cu referin ța sau referin țele
aferente materiilor prime ut ilizate;
– Se completeaz ă casuța “Plant” cu codul specific loca ției în care se desfa șoara procesul
industrial la nivel de fabric ă;
– Se completeaz ă casuța “Storage location”, asemanator cu pasul anterior , este un cod
format din patru cifre și reprezinta loca ția în care se d esfășoara activitatea de producție
la nivel de linie;
– Se completeaza casuta “B asic start date” cu perioada în care se dore ște extragerea cererii

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
20
– Se accesează informațiile cerute prin selectarea butonului “Execute” sau
selectarea tast ei F8.
În urma cererii procesate ne întalnim cu un tabel similar celui din imaginea de mai jos:

– Referin ța care trebuie produs ă;
– Data la care referin ța trebuie s ă intre in procesul de produc ție;
– Data la care referin ța trebuie s ă iasă din procesul de produc ție;
– Descrierea materialului;
– Cantitatea din referin ța care trebuie produs ă

Cererea de produc ție

Planificarea t ăierii țevilor se face în func ție de aliaj,diametru si form ă în care acestea ajung
de la furnizori. În func ție de acestea exist ă mașini specifice pentru fiecare tip de materie prim ă de
țeava, acestea pot fi sub forma de bare și sub forma de rol ă la o lungime stabilita.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
21
În func ție de aceste lucruri se extrage cererea de produc ție din sistem și se planific ă produc ția
pe ma șini.
Un alt criteriu dupa care se poate planific ă produc ția este stocul de materie prim ă care se
poate verifica în sistem. În func ție de stocul de materie prim ă putem afla daca se poate produce
toata cererea de produc ție.

2.3. Planificarea procesului de produc ție in SAP

Planul de produc ție (cantitatea produc ției) poate fi realizat prin intermediul planificarii
produc ției. Pentru preg ătirea pentru produc ție este nevoie de: achizi ții de m ateriale si materii
prime,depozitare,transport.Planificarea t ăierii țevii și a furtunului se face in func ție de cererea de
produc ție,materia prim ă,urgen ța realizarii produselor dar și capacitatea de produc ție.
În felul acesta se pot ține sub observație stocurile și se poate menține cererea într -o zonă sigură.
Pentru situat ii de urgen ță se pastreaza un stoc de siguran ță în cazul in care exista întarzieri din
partea furnizorilor
De asemenea planificarea produc ției se face in func ție de cererea saptamanala. Atat la t ăiere
furtun c ât si la t ăiere țeava se ține cont de diametrul dar și aliajul materiei prime.
Este foarte important ă calcularea capacita ții de produc ție deoarece ne putem asigura c ă mașina
are capacitatea de a realiza numarul de piese in unitatea de timp stabilit ă.
Exemplu de aplica țiea pentru calcularea capacita ții de produc ție:
Trebuie s ă producem 1800 de buc ăți din produsul X. Timpul necesar pentru realizarea unei piese
este de 0.23 min.
Un minut industrial este egal cu 100 scunde.
O ora industrial este egala cu 100 minute.
Timpul necesar/buc * Cerere = Capacitatea de produc ție

0.23*1800= 414 (IMI)
414 : 100 = 4.14 (IMI)

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
22

Pentru procesul de tăiere a țevilor la care materia primă este furnizată în cutii, în cele mai multe cazuri
planificarea producției se face pentru doua sau chiar 3 referințe. Acestea se produc în acelasi proces de
tăiere simultan într -un ciclu repetitiv.
Pentru ca la fiecare referin ța lungimea difera este nevoie de calcule pentru a ne asigura ca ne incadram
cu tăierea acestora intr -un timp precis.
In acest mod putem interveni la mic șorarea lungimii cap ătului r ămas la fiecare bara care este
apoi considerat rebut.
Nu in ultimul r ând aceasta ac țiune de grupare al țevilor ajut ă la mic șorarea timpului de
produc ție.
Mai jos avem un exempul de calcul al lungimii cape ților r ămași din bara t ăiată.
Dintr -o bară de lungime 5500 mm se dorește producerea unei referin țe de lungime 1540 mm.
Se pot produce 3 bucăți, rămânând un capăt de 884 mm. Din această lungime, 3 % este coniderat
rebut tehnologic pe care îl folosește mașina de tăiere. Restul de aproximativ 700 mm ar fi cosiderat
rebut.
În schimb, daca se optează pen tru gruparea a două lungimi, una fiind de 1540 mm iar cealaltă
de 677 mm, lungimea capătului care ar rămâne ar fi de 23 mm. Astfel se salvează aproximativ 97
% din capatul de țeava care ar fi putut fi considerat rebut.
Acest calcul se face in func ție de f ormă la care primim țeavă de la furnizori. În cazul in care
materia prim ă ajunge sub forma de rol ă planificarea de produc ție se face pentru fiecare referin ța
în parte in func ție de cerere. Nu este necesara gruparea referin țelor deoarece acest tip de materie
prim ă este inc ărcata la masin ă sub forma continu ă astfel c ă singurul rebut la aceasta țeava este la
terminarea rolei de țeava. Ordinea de intrare in procesul de t ăiere se face in func ție de data la care
este cerut ă țeava in sistem.

2.4. Lansarea ordinu lui de produc ție
Lansarea ordinelor de produc ție se realizeaz ă cu ajutorul programului SAP prin intermediul
tranzac ției md04. După introducerea referinței și a plantului(locatia fabricii) se execut ă urmatorii
pași pentru lansarea unui ordin de p roducție:
1. Introducerea cantității pe care dorim sa o producem în căsuța “Total Qty”;

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
23
2. Notarea datei planificata pentru intrarea și ieșirea din procesul de p roducție în căsuțele
“Start” respective “End” de la “Basic dates”;
3. Se actioneaza prin accesarea butonului “Material” care are rolul de scădere a materiei
prime care se folos ește p entru p roducerea acestui ordin de producție;
4. Se accesează butonul “Calculate Cost” care aparține pictogramei și care are rolul de a
calcula costurile generate de producerea acestui ordin de producție;
5. Se accesează butonul “Release Order” căruia îi aparține pictograma și care are rolul
de a pregăti ordinul de producție pentru lansare;
6. Se salvează setările și se imprimă ordinul de producție prin selectarea butonul “Save”

2.5. Urm ărirea produc ției
Urmărirea procesului de produc ție este foarte important ă deoarece in acest fel ne putem asigura c ă
planificarea produc ției se realizaeaz ă fara modificari. Putem afla în ce stadiu se afl ă produc ția cu
ajutorul programului SAP. Aceasta se poate realiza la fel de simplu, folosind tranzac ție md04.
In acest mod putem ține sub observa ție referin țele ce s -au produs precum si referin țele ce
urmeaza a fi produse.
Tranzac ția utiliz ata este “COOIS” iar pentru vizualizarea ordinelor de produc ție ce urmeaza
a fi produse se parcurg urmatorii pa și:
– Se bifeaz ș casuța “Production orders” și se defibeaz ă căsuța “Planned orders”;
– Se completeaz ă căsuța “Material” cu primele 6 caractere ale unui semifinit;
– Se completeaz ă căsuța “Syst.status” cu mențiunile “Conf.” pentru a extrage ordinele
de producție confirmate și “Dlv.” pentru a extrage ordinele lansate care încă nu au
intrat în procesul de prod ucție;
– Se completeaza “Selection at component level”, secțiunea “Component”cu referinta
sau referin țele materiilor prime utilizate ;
– Următorul pas se comp letează câmpul “Plant” ;
– Se introduce codul pentru căsuța “Storage location” ;
– Se completează perioada în care se dorește extragerea cererii de producție, la ramura
“Absolute dates at header level”, secțiunea “Basic start date” ;

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
24
– Se accesează informațiile cerute prin selectarea butonului “Execute” sau selectarea
tastei F8.
In urma extrac ției vom avea un tabel care indic ă numarul de referin țe care trebuie s ă intre in
procesul de execu ție, dat ă la care acestea vor intra, descrierea materialului, cantitatea aferent ă
fiecarei referin țe si num ărul de ordin, unic care se atribuie de c ătre sistem o data cu lansa rea
ordinului .
Pentru o detaliere mai am ănunțită putem accesa fiecare referin ța in parte, aceast a permite
urmărirea stadiului la care referin ța se afl ă. Se acceseaz ă tranzac ția “MD04” și se introduce
referin ța și plantul apoi se parcurg pa șii dupa cum urme ază:
1. Se acceseaz ă referin ța la care este deja creat ordinul prin dublu click;
2. Se acceseaz ă butonul de vizualizare al referintei;
3. Se apas ă butonul aferent pictogramei ;
4. În fereastr ă avem fiecare pas prin care trebuie sa treac ă referin ța respectiva;
5. Se trage cursorul la dreapta pan ă la coloana “Confirmed Yeld” și se verific ă pasul la
care referin ța se afl ă. Pasul este confirmat atunci c ând apare numarul de buca ți în
dreptul acestuia.
O altă tranzacție cu care se urmărește procesul de producție se numește “COGI”.
Aici întâlnim erorile apărute pe plan fizic sau scriptic.
Erorile întâlnite pot apărea din confirmări pe locații greșite, neconfirmarea completă
a unui ordin de producție sau disc repanțe care apar în rândul materiilor prime și semifinitelor.
Soluționarea acestor erori condu ce la o desfașurare a activității de producție în condiții

optime.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
25
3. ANALIZA ECONOMICO -FINANCIARĂ A PRINCIPALILOR INDICATORI

3.1. Manag ementul financ iar

3.1.1. Pond erea capitalului împru mutat în cifra de afaceri K =2

afaceri de Cifraderii întreprinale datorii Total=C.A.C.Î.

Raportul măso ară pond erea în cifra de afaceri a tuturor datoriilor în treprinderii. Cu alte cuvinte,
cât din cifra de afaceri anuală ar fi destinată acoperirii datoriilor dacă acestea ar trebui plătite „pe
loc”. Se doreste ca acest raport sa fie c ât mai mic.

2015 2016 2017
Cifra de afaceri (C.A.) 667932630 704479643 687898445
Total datorii ale întreprinderii

(C.I.) 97077923 113777998 105310966

𝐂.𝐈.
𝐂.𝐀. 2015 = 97077923
667932630 = 0,145

𝐂.𝐈.
𝐂.𝐀. 2016 = 113777998
704479643 = 0,162

𝐂.𝐈.
𝐂.𝐀. 2017 = 105310966
687898445 = 0,153

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
26

Se acord ă calificativul 3 pentru c ă ponderea cifrei de afaceri este în cre ștere pana in anu l
2016 și este in sc ădere abia in 2017.
667932630704479643687898445
97077923113777998 105310966
0100000000200000000300000000400000000500000000600000000700000000800000000
2015 2016 2017Evolutia datoriilor si cifrei de afaceri
Cifra de afaceri Total datorii
0.1450.162
0.153
0.1350.140.1450.150.1550.160.165
2015 2016 2017C.I./C.A.
C.I./C.A.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
27
3.1.2. Evolu ția fondului de rul ment

Semnificația criteriului: raportul măso ară câte zile din cifra de afaceri sunt acoperite de
fondul de rulm ent net global. Mărimea în sine nu spune nimic, dacă nu îi este evaluat
trendul. O creștere continuă este de dorit. Sursele sunt evidente din chiar modul de calcul.
Crite riul este de maximă importanță și i se poate atribui coeficientul de import anță K = 5

360afaceri de Cifraglobal net rulment de Fondul= EFRN

FRN= Capitaluri proprii – Fondul de participare a salariaților la profit + Provizioane pentru
riscu ri și cheltuieli + Datorii financiare și asimilate – Active imobilizate(total);

2015 2016 2017
Capitaluri prop rii 281712862 274766330 244216673
Fondul de p articip are a salariatilor la profit 0 0 0
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 2255429 3590758 2327175
Datorii finan ciare si asimilate 97077923 113777998 105310966
Active imobilizate (total) 145329573 136190846 128881615
Fondul de rulment net global 235716641 255944240 222973199
Cifra de afaceri 6679 32630 704479643 687898445

EFRN2015 = 235716641 : 667932630 * 360 = 127 zile
EFRN2016 = 255944240 : 704479643 * 360 = 131 zile
EFRN2017 = 222973199 : 687898445 * 360 = 117 zile

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
28

În acest caz se acord ă calificativul 2

235716641255944240222973199667932630704479643 687898445
0100000000200000000300000000400000000500000000600000000700000000800000000
2015 2016 2017Evolu ția fondului de rulment și a CA
Fondul de rulment net global Cifra de afaceri
127131
117
110115120125130135
2015 2016 2017Evoluția fondului de rulment net global
Evoluția fondului de rulment net global

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
29
3.1.3. Rentabilitatea activita ții firmei

Semnificația criteriului: raportul măs oară capacitatea întreprinderii de a-și crea r esurse
proprii pentru finanț are din activitatea financiară și comercială. Capacitatea de autofin anțare
exprimă o potențiali tate, o garanție de vi itor, poate fi o sursă de mă rire și d ezvoltare a
patrimoniu lui.
Evoluți ile favorabile sunt în sens crescător. Nu se pot da limite de alarmă, dar un RA sub
0,1 este de neacceptat.
Criteriul este de importanță medie și i se poate atribui coeficientul de importanță K = 2.

afaceri de Cifraare autofinant de a Capacitate=RA

Capacitatea de autofinanțare = rezultatul net al exercițiului – Particip area
salariaților la profit + Amortizări și provi zioane;

RA 2015 = 𝟐𝟐𝟏𝟕𝟏𝟑𝟕𝟖𝟒
97077923 = 2,284
RA 2016 = 𝟐𝟑𝟓𝟏𝟓𝟗𝟐𝟎𝟎
113777998 = 2,067
RA 2017 = 𝟐𝟒𝟕𝟐𝟕𝟕𝟐𝟔𝟎
105310966 = 2,348 2015 2016 2017
Rezultatul net al exercitiului 116568484 117264355 104168958
Particip area salariatilor la profit 0 0 0
Amo rtizari si provi zioane 105145300 117894845 143108302
Capaci tatea de autofinanțare 221713784 235159200 247277260
Cifra de afaceri 97077923 113777998 105310966

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
30

Se poate observa c ă in anul 2016 are loc o sc ădere a RA urmat ă de o cre ștere in anul 2017.
Se acord ă calificativul 5 deoarece rentabilitatea activita ții firmei are o cre ștere mare în anul
2017 fa ță de anul 2016.

97077923113777998105310966221713784235159200247277260
050000000100000000150000000200000000250000000300000000
2015 2016 2017Evolu ția capacita ții de autofinan țare și a C.A.
Cifra de afaceri Capacitatea de autofinantare
2,284
2,0672,348
1,9001,9502,0002,0502,1002,1502,2002,2502,3002,3502,400
2015 2016 2017Rentabilitatea activita ții firmei
Rentabilitatea activitatii firmei

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
31
3.1.4. Rentab ilitatea fin anciară K =5

Semnificația criteriului: raportul măso ară excedentul (s au deficitul) de resurse fin anciare
creat de funcționarea întreprinderii, indiferent cine sunt beneficiarii lui: aducătorii de capital,
întreprinderea însăși, salariații sau statul. Nu este influențat notabil de reevaluări și nici de
inflație. Dă sta rea de sănătate globală a afacerii, fără a lua în calcul amploarea capitalului
antrenat.
Crite riul este de importanță m aximă și i se atribu ie deci coeficientul de i mportanță K = 5

RF = Profitul brut
Venituri totale ale intr eprinde rii

RF 2015 = 95260188
685531986 = 0,139
RF 2016 = 77265027
715936909 = 0,108
RF 2017 = 84485598
692473346 = 0,122

2015 2016 2017
Profitul brut 95260188 77265027 84485598
Venituri totale ale intr eprinderii 685531986 715936909 692473346

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
32

Se poate observa ca R.F.are valoarea cea mai mare in anul 2015. In anul 2016 R.A. scade iar in
2017 RF creste insa nu la valoarea pe care o avea in anul 2015. Se acorda calificativul 4 deoarece
rentabilitatea financiara are o crestere in anul 2017 fata de anul 2016.

9526018877265027 84485598685531986715936909692473346
0100000000200000000300000000400000000500000000600000000700000000800000000
2015 2016 2017Evolu ția profitului brut și a veniturilor întreprinderii
Profitul brut Venituri totale ale intreprinderii
0.139
0.1080.122
-0.010.010.030.050.070.090.110.130.15
2015 2016 2017R.F.
R.F.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
33
3.1.5. Produ ctivitatea capitalului in vestit K =1

Semnificația criteriului: raportul măso ară capacitatea imobilizărilor de a crea
produse și servicii vandabile. El evidenția ză eficacitatea folosirii capitalului investit în imobilizări
și estimează atractivitatea afacerii pentru un investitor (real sau potențial ). Trendul favorabil
este cel crescător, dar totuși excesul de imobilizări față de cifra de afaceri realizată înseamnă risipă
de capital.

Crite riul prim ește coeficientul de importanță K = 1.

nete e imobilizat Activeafaceri de Cifra=PCI

Active imobilizate nete = Active imobilizate (total) + Stocuri imobilizate

2015 2016 2017
Cifra de afaceri 97077923 113777998 105310966
Active imobilizate (total) 145329573 1361908446 128881615
Stocuri imobilizate 63737840 76628303 72649693
Active imobilizate nete 209067413 1438536749 201531308

Active imobilizate nete 2015 = 145329573 + 63737840 = 209067413

Active imobilizate nete 2016 = 1361908446 + 76628303 = 1438536749

Active imobilizate nete 2017 = 128881615 + 72649693 = 201531308

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
34
PCI 2015 = 97077923
209067413 = 0,464
PCI 2016 = 113777998
1438536749 = 0,079
PCI 2017 = 105310966
201531308 = 0,522

Se poate observa o cre ștere in anul 2017 dar in acela și timp și o sc ădere in anul 2016.
Se acord ă calificativul 4 deoarece ponderea capitalului investit are o cre ștere mare in anul 2017
față de anul 2016 97077923113777998 105310966209067413 201531308
0100000000200000000300000000400000000500000000600000000700000000800000000
2015 2016 2017Evolu ția activelor imobilizate nete și a C.A.
Cifra de afaceri Active imobilizate nete
0.464
0.0790.522
00.10.20.30.40.50.6
2015 2016 2017Productivitatea capitalului investit
Productivitatea capitalului investit

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
35
3.1.6. Evoluția îndatori rii nete K =5

Semnificația criteriului: raportul măso ară echilibrul dintre exigibilitate și
lichiditate la nivelul tuturor capitalurilor financiare și tehnice. El dă info rmații despre capacitatea
de plată pe te rmen scurt (sub un an) și despre ri scul falimentului. De asemenea, indică dacă
întreprinderea po ate efectiv să-și utilizeze amorti zarea fără a apela la credite.
Crite riul este de importanță ma ximă, prin urmare, coeficientul de importanță pe care îl
acordăm este K=5.

scurt termen pe e realizabil Valoriscurt termen pe derii întreprinale datorii Total=N
Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt = Total datorii + Amo rtizări și
provizioane + Particip are la profit;

Valori r ealizabile pe termen s curt = Active circulante (total) – Stocuri imobilizate.

Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt 2015 = 97077923 + 105145300 + 0 = 202223223
Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt 2016 = 113777998 + 117894845 + 0 = 231672843
Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt 2017 = 105310966 + 143108302 + 0 = 248419268 2015 2016 2017
Total dato rii 97077923 113777998 105310966
Amo rtizari și provi zioane 105145300 117894845 143108302
Particip are la profit 0 0 0
Total datorii ale î ntreprinderii

pe termen scurt
202223223
231672843
248419268
Active circulante (total) 235697122 255926092 222924266
Stocuri imobilizate 63737840 76628303 72649693
Valo ri realizabile pe termen
scurt 171959282 149297789 150274573

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
36
Valori realizabile pe termen scurt 2015 = 235697122 – 63737840 = 171959282
Valori realizabile pe termen scurt 2016 = 255926092 – 76628303 = 149297789
Valori realizabile pe termen scurt 2017 = 222924266 – 72649693 = 150274573

N 2015 = 202223223 : 171959282 = 1,17 5
N 2016 = 231672843 : 149297789 = 1,551
N 2017 = 248419268 : 248419268 = 1

050000000100000000150000000200000000250000000300000000
2015 2016 2017Evolu ția datoriilor pe termen scurt și a valorii realizabile pe
termen scurt
Datorii pe termen scurt Valori realizabile pe termen scurt

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
37

Se observa c ă gradul de îndatorare are o cre ștere în 2015 si 2016 iar în anul 2017 are loc o sc ădere
a gradului de îndatorare.
Se acorda calificativul 5 deoarece de și in anul 2016 gradul de îndatorare cre ște in anul 2017 acesta
are o sc ădere semnificativ ă

1,1751,551
1
02004006008001,0001,2001,4001,6001,800
2015 2016 2017Evolu ția îndatoririi nete
Evolutia indatoririi nete

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
38
3.1.7. Renumerarea factorului uman

Total cheltuieli cu salariile = Cheltuieli cu personalul + Participarea salariaților la profit;
Cifra de afaceri = Cifra de afaceri.

Semnificația criteriului: Experiența analizelor diagnostic și a analizelor financiare de gestiune ne
îndreptățește să afirmăm că trendul ratei este extrem de semnificativ pentru o predicție pe termen
scurt. Evoluțiile puternic ascendente indică totdeauna mari dificultăți finaciare pe termen scurt.
Limita superioară admisibilă este de 0,32 – 0,35 , depășirea acestui prag implică riscuri mari,
inclusiv sociale. Pe de altă parte, nici valori sub 0,15 – 0,20 nu sunt admisibile.
Având în vedere valorile înregistrate de indicator pe per ioada analizată putem afirma că evoluția
este favorabilă crescătoare dar deocamdată rămâne încă în afara intervalului minim recomandat.
Criteriul este de importanță medie și prin urmare K = 2.

Anul 2015 = 98108377 : 97077923 = 0 .145

Anul 2016 = 97304723 : 704479643 = 0.141

Anul 2017 = 99658478 : 687898445 = 0.
afaceri de Cifrasalariilecu cheltuieli Total= RFM

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
39

Calificativul acordat în acest caz este 3 deoarece se poate obsera c ă remunerea factorului uman
crește de la un an la altul.

98108377 97304723 99658478 97077923704479643687898445
0100000000200000000300000000400000000500000000600000000700000000800000000
2015 2016 2017Evoluția cheltuielilor cu salarile și a CA
Cheltuieli cu salarile Cifra de afaceri
00.020.040.060.080.10.120.140.16
2015 2016 2017Remunerarea factorului uman
Remunerarea factorului uman

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
40
3.1.8. Rata autonomiei financiare

bancare credite Total+ proprii Capitaluriproprii Capitaluri= RAF

Capitaluri proprii = Capitaluri proprii – Fonduri de participare la profit + Provizioane
pentru riscuri și cheltuieli;
Total credite bancare = Împrumuturi și credite bancare.

Semnificația criteriului : Raportul măsoară independența (sau dependența) întreprinderii față de
bănci. Sensul favorabil de evoluție este crescător, dar o autonomie foarte mare (peste 0,8) indică
însă nefolosirea sursei bancare de finanțare.
Evoluția indicatorului este favorabil crescătoare pe perioada analizată,peste pragul de securitate
minim admis.
Criteriul este de importanță medie K = 2.
Anul 2015 = 283968291
283705297 = 0.998

Anul 2016 = 278357088
276758153 = 1.005

Anul 2017 = 246543848
310158178 = 0.789

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
41

Se po ate obs erva cu ușurință faptul că întreprinderea nu folos ește surse bancare de finanțare,
rata autonomiei financiare având valoarea apropiata de 1 pe t oată perioada analizată.
Calificativul a cordat în această si tuație este 5.

283968291 278357088
246543848283705297 276758153310158178
050000000100000000150000000200000000250000000300000000350000000
2015 2016 2017Evolu ția capitalurilor proprii și a creditelor bancare
Capitaluri proprii Total credite bancare
0.998 1.005
0.789
00.20.40.60.811.2
2015 2016 2017Rata autonomiei financiare
Rata autonomiei financiare

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
42
3.1.9. Lichiditatea patrimonal ă

Active circulante nete = A ctive circulante (total) – Stocuri imobilizate

Semnificația criteriului: Lichiditatea patrimonială în general măsoară gradul de acoperire a
datoriilor pe termen scurt cu active având lichiditate mare. Este, deci, o garanție pentru creditori,
sensul favorabil de evoluție fiind cel crescător. Criteriul este de importanță margina lă și are
valoarea K=1.

Anul 2015 = 197820669
93876560 = 2.1

Anul 2016 = 216244545
94763248 = 2.281

Anul 2017 = 222924266
150274573 = 1.483

curente obligatiinete circulante Active=lp

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
43

Dupa cum se poate observa în grafic lichiditatea patrimonial ă crește in anul 2016.Lichiditatea
patrimonial ă are o sc ădere semnificativ ă in anul 2017 . Se va acorda calificativul 3.

050000000100000000150000000200000000250000000
2015 2016 2017Evolu ția activelor circulante nete și a obliga țiilor
curente
Active circulante nete Obligatii nete
2.12.28
1.483
00.511.522.5
2015 2016 2017Lichiditatea patrimonial ă
Lichiditatea patrimoniala

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
44
3.1.10. Viteza de rotație a stocurilor de produse și de facturi neîncasate

Stocuri de produse finite = Stocuri de produse;
Cifra de afaceri = cifra de afaceri;
Stocuri de facturi neîncasate = Clienți și conturi asimilate.

Semnificația criteriului: Rata evidențiază (tratată separat sau prin însumare) în câte zile poate fi
recuperată contravaloarea produselor finite pentru reluarea ciclului de schimb. Sen sul favorabil de
evoluție este cel descrescător.
Criteriul este de importanță marginală în evaluarea financiară și prin urmare coeficientul de
importanță pe care i -l acordăm este K = 1.

Anul 2015 = 63737840
667932630∗ 360 = 34.56 zile

Anul 2016 = 76628303
704479643 *360= 39.24 zile

Anul 2017 = 72649693
687898445 * 360 = 37.80 zile

VRSP = Stocuri d e produse finite
Cifra de a faceri360
VRSF = Stocuri d e facturi neîncasate
Cifra de a faceri360

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
45
Anul 2015 = 95903752
667932630∗360 = 51.84 zile

Anul 2016 = 79428247
704479643 * 360 = 40.68 zile

Anul 2017 = 86660243
687898445 * 360 = 45 zile

63737840 76628303 72649693667932630704479643687898445
0100000000200000000300000000400000000500000000600000000700000000800000000
2015 2016 2017Evolu ția stocurilor finite și a cifrei de afaceri
Stocuri de produse finite Series 2

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
46

34.5639.24
37.8
323334353637383940
2015 2016 2017Viteza de rota ție a stocurilor de produse
Viteza de rotatie a stocurilor de produse
9590375279428247 86660243667932630704479643687898445
0100000000200000000300000000400000000500000000600000000700000000800000000
2015 2016 2017Evolu ția stocurilor de facturi ne încasate și a CA
Stocuri de facturi neincasate Cifra de afaceri

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
47

Calificativul acordat în aceasta situatie este 3.

NDADj = ( Ki* Ni) / ( Ki)

Ni = calificativul c riteriului I din cadru DADj;
Ki = coeficientul de im portanță al criteriului respectiv;

NDAD1 =(2*3+ 5*2+ 2*4+5* 4+1*4+5* 4+2*3+2*5+1*3+1*3 )/(2+5+2+5+1+5+2+2+1+1 )

NDAD1 = 90/21 = 3.46

51.84
40.6845
0102030405060
2015 2016 2017Viteza de rota ție a facturilor ne încasate
Viteza de rotatie a facturilor neincasate

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
48
3.2. Poziția întreprinde rii pe piață

Criteriul urmărește evaluarea globală a poziției economice și conjuncturale a întreprinderii pe piața
potențială și reală în care își desfășoară activitatea. Pornind de la dimensiunea pieței, măsura
criteriului exprimă nivelul pătrunderii și ocupării anumitor segmente de piață, calitatea rețelelor
de transfer a produselor către beneficiari, nivelul de adaptare a performanțelor produselor la
cerințele pieței, raporturile performanță/preț etc. Co eficientul de importanță acordat criteriului este
K = 5.
Calificativ Trepte de evaluare

5 Poziția întreprinderii pe piețe este foarte bună, fiind competitive a tât tehnic cât și
economic cu principalii concurenți.

3.2.1. Capa citatea tehni co-științifică de adaptare la cerințele pieței
Criteriul urmărește evaluarea contribuției activității de concepție (cercetare -dezvoltare, proiectare)
la formarea poziției pe piața întreprinderii.
În acest cadru accentul este pus pe profunzimea și viteza adaptărilor induse de activitatea
de cercetare și dezvoltare. Coeficientul de importanță acordat acestui criteriu este K =2.

Calificativ Trepte de evaluare

4 Contribuția co mpartimentelor de concepție la ocup area de către întreprindere a
unei poziții bune de piață este importantă și poate fi încă sporită prin investiții minime.

3.2.2. Capa citatea economică de adaptare la cerințele pieței

Cu ajutorul acestui criteriu se urmărește evidențierea caracteristicilor tehnico -economice ale
produselor la formarea și menținerea poziției pe piață a întreprinderii.
Acest lucru se impune ca fiind imperios necesar deoarece trebuie urmărită cu atenție î n
permanență dinamica raportului performanță / preț (N i / Pi) Coeficientul de importanță acordat
criteriului este K = 2.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
49

3.2.3. Cont ribuția activității de marketing la consolidarea pozi ției
întreprinderii pe piață

Criteriul urmărește evaluarea contribuției unor factori interni, subsumați funcției de marketing
a firmei, la ocuparea poziției pe care întreprinderea o deține pe piață.
Într-un cuvânt, putem spune că acest criteriu încearcă să evalueze calitatea și completitudinea
activității de marketing desfășurate în cadrul firmei. Coeficientul de importanță acordat crit eriului
este K = 1.

Calificativ Trepte de evaluare

5 Rapoartele performanță/preț sunt la nivel superior, aducând o importanta
contribuție la poziția de lider a întreprinderii pe piețele

3.2.4. Strategia de mar keting a într eprind erii

Criteriul evaluează gradul de adecvare (realismul obiectivelor, asigurarea resurselor necesare,
eficiența politicilor) al strategiei de marketing al întreprinderii, în raport cu obiectivul primordial
care este menținerea pozițiilor câștigate pe piață, resp ectiv câștigarea unor poziții mai avantajoase.
Importanța acordată criteriului este marginală, prin urmare coeficientul de importanță
obținut este K = 1.
Calificativ Trepte de evaluare

3 Strategia de marketing p rezintă un con ținut ad ecvat cerințelor și posibilităților
întreprinderii, reușind să determine evoluții pozitive ale performanțelor.
Calificativ Trepte de evaluare

5 Rapoartele performanță/preț sunt la nivel superior, aducând o importanta contribuție la l
poziția de lider a întreprinderii pe piețele internaționale.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
50
În baza celor 5 criterii nj, a calificativelor Ni și a coeficienților de importanță Ki, se
calculează nota agregată pentru direcția analizată (DAD 2) :
NDAD2 = (5*5+2*4+2*5+1*5+1*3) / (5+2+2+1+1) = (25+8+10+5+3)/11=51/11=4.636
Ținta acestei direcții de analiză constă în evaluarea potențialului tehnic de concepție al
întreprinderii, atât sub aspectul nivelului la care se află în prezent, cât și al capacității de a face față
cerințelor de schimbare în viitor.

3.3. Managementul tehnic și de prod ucție

3.3.1. Cercetarea și proiectarea de prod use noi
Obiectul analizei acestui criteriu îl constituie evaluarea posibilităților pe care le are întreprinderea
de a-și adapta (completa, moderniza) oferta de produse în raport cu cererile pieței.
Un indicator deosebit de important, care ne ajută să stabilim nota acordată acestui criteriu
este nivelul cheltuielilor pentru cercetare -dezvoltare. Coeficientul de importanță K = 5.

Calificativ Trepte de evaluare

4 Potențialul de concepție tehnologică poate fi angajat în elaborarea de proiecte pentru
însușirea de noi procese tehnologice, la nivele superioare de productivitate și de exigențe
de calitate.

3.3.2. Cercetarea și proi ectarea m etodelor de fabricație

Obiectul acestui criteriu îl constituie evaluarea posibilităților întreprinderii de a concepe și
dezvolta noi metode și procese de fabricație, precum și de -a elabora proiecte de inginerie a
proceselor de fabricație necesare adaptării firmei la cerințele pieței și asigurării unei eficiențe
economice corespunzătoare. Coeficientul de importanță K = 2.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
51
Calificativ Trepte de evaluare

4 Potențialul de concepție tehnologică poate fi angajat în elaborarea de proiecte pentru
însușirea de noi procese tehnologice, la nivele superioare de productivitate și de exigențe
de calitate.

3.3.3. Dotar ea cu echipamente t ehnolog ice. Pro tecția mediului

În cadrul acestui criteriu evaluarea bazei materiale și a dotării cu echipamente tehnologice
se face în funcție de trei parametrii principali :
– nivelul de performanță și posibilitățile de exploatare în condiții de competitivitate;
– nivelul de poluare al mediului;Coeficientul de importanță K = 5.
Calificativ Trepte de evaluare

5 Echiparea tehnologică se situează la un nivel ridicat de performanță, similar
întreprinderilor competitive pe plan internațional.

3.3.4. Întreținerea echipam entului. Consumur ilor de energie

Obiectul analizei îl constituie eficiența activității compartimentului mecano -energetic, sub
aspectele:
– asigurării bunei funcționări a echipamentelor din dotare;
– ținerii sub control a consumurilor de energie.
Acest criteriu este considerat de importanță medie și, prin urmare, coeficientul de
importanță acordat este K = 2.

Calificativ Trepte de evaluare

5 Sistem avansat de întreținere asistat de calculator, asigurând disponibilitate ridicată a
echipamentelor cheie și un grad înalt de funcționalitate a ech ipamentelor de
producție. Consumurile ene rgetice corespund nivelurilor uzuale pe plan internațional.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
52
3.3.5. Organiza rea produ cției. Produ ctivitatea

Criteriul evaluează productivitatea muncii, în principal, prin factorii care condiționează
indirect productivitatea: organizarea conducerii producției și nivelul diferitelor forme de
«pierderi» înregistrate în proces. Criteriul este de impor tanță medie, prin urmare K = 2.
Calificativ Trepte de evaluare

5 Programarea și urmărirea produc ției este integral asistată de calculator și descentralizata la
nivelul centrelor de produc ție. In general, procesul de fabricație este bine ținut în
mână, la toate nivelurile de management. Transparența procesului este asigurată,
cu o activitate birocratică minimală. Produc tivitatea realizată la produsele
reprezentative se află la nivel concurențial.

3.3.6. Sistemul log istic

Sistemele logistice, care fac obiectul analizei la acest criteriu, reprezintă un ansamblu de
funcțiuni și de resurse umane și materiale, a căror sarcină constă în efectuarea tuturor operațiilor
de transport, manipulare și depozitare a materialelor, semifab ricatelor, sculelor și dispozitivelor
etc.
La baza analizei stau schemele, organigramele și reglementările privind structura și
funcțiunile sistemelor de transport și depozitare. Se verifică dacă aceste sisteme sunt constituite ca
atare, dacă au funcțiun i clar reglementate, cu precizarea atribuțiilor la punctele de legătură ale
sistemului logistic intern, cu personalul care lucrează direct în producție. Importanța criteriului
este marginală și, prin urmare, coefici entul de importanță K = 1.
Calificativ Trepte de evaluare

3 Transporturi interne ap roape integral mecanizate pe trasee marcate. Paletizarrea și
containerizare între 30 si 60 %. Depozitări în magazii ordona te cu deservire manuală.

În baza celor 6 criterii n j, a calificativelor N i și a coeficienților de importanță K i, se
calculează nota agregată pentru direcția analizată (DAD 3):
NDAD3=(1*3+2*5+2*5+5*5+2*5+5*4)/(5+2+5+2+2+1)=85/19= 4.588

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
53

3.4. Managementul calității
3.4.1. Sistemul de condu cere și asigurare a calității (SQAC)

Principalul obiectiv al acestui criteriu constă în stabilirea nivelului de implementare a SQAC, sub
raportul cuprinderii în sistem a tuturor activităților implicate, precum și a funcționării corecte a
tuturor elementelor componente ale sistemului.Coeficientul de impor tanță al criteriului este K = 5.
Calificativ Trepte de evaluare

5 Întreprinderea a implementat și aplică sistemul în proporție de peste 75 % față de
cerințe. Este organizat sistemul de auditare internă a calității. Se pregătește certificarea
sistemului la nivelul autorităților naționale.

3.4.2. Verificarea cal ității fab ricației

Acest criteriu urmărește evaluarea particularităților, precum și a metodelor utilizate pentru
verificarea calității procesului de fabricație, precum și eficiența acestor verificări.
Criteriul este de importanță medie, deci K = 2
Calificativ Trepte de evaluare

5 Sistemul de verificare a calității fabricației este structurat și funcționează la nivelul
cerințelor internaționale în acest domeniu. La diferite niveluri de c onduc ere s-au
elaborat planuri și programe de îmbună tățire a calității fabricației, a căror realizare se
urmărește sistematic și care prevăd aplicarea pe scara largă a metodelor avansate de
verificare a calității fabricației.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
54
3.4.3. Calitatea pro iectelor

Analiza constă în examinarea normelor interne, a caietelor de sarcini și a proiectelor de
execuție pe baza cărora se face punerea în operă.

O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de corelare în anumite cazuri a
cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma.Criteriul este considerat de importanță
marginală și coeficientul de importanță acordat în aceste condiții este K = 1.

3.4.4. Autor itatea funcției de calitate

Nivelul autorității funcțiunii «calitate» se evaluează, în principal, prin felul în care organele
de asigurare a calității își exercită dreptul de a opri procesul de producție sau punere în operă în
cazurile în care nu sunt respectate condițiile de calitate.
Coeficientul de importanță acordat este K = 2.
Calificativ Trepte de evaluare

5 Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integral. La nivelul conduc erii
superioare se ana lizează periodic situația calității, determinând angajarea
tuturor co mpartimentelor și a resurselor necesare în acțiunile pentru
creșterea nivelului calității.

Calificativ Trepte de evaluare

3 Proiectele conțin elemente suficiente privind cond ițiile de calitate și metodele de
verificare, co rect funda mentate și adaptate cerințelor specifice. Verificarea se
face de personal desemnat ca atare, cu implicarea în verificare a tuturor.
Produsele fabricate au fost supuse testelor complete de calificare prevăzute în proiecte.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
55
3.4.5. Calitatea apr ovizionării

Acest criteriu urmărește evaluarea calității produselor sau serviciilor procurate de la
subfurnizori, sub formă de materii prime, componente sau prestări de servicii, pentru a fi incluse
în lucrarea finală.
Analiza pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime,
semifabricatelor sau componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le
pune în operă. Criteriul este de importanță marginală și, deci, K = 1.

Calificativ Trepte de evaluare

5 Sistemul de recepție a furniturilor este integrat în acorduri de parteneriat pe
termen mediu și lung cu subfurnizorii, incluzând colaborarea pentru asigurarea calității prin
eforturi comune.

3.4.6. Cost urile calității
Acest criteriu evaluează politica de calitate pe care o desfășoară întreprinderea atât prin
măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor, cât și a celor determinate de
noncalitate. Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument absolut necesar al ma nagementului
calității. Coeficientul de importanță acordat criteriului este K = 1.

Calificativ Trepte de evaluare

5 Rezultatele obținute prin ținerea sistematică sub control a costurilor calității au
cond us la rezultate favorabile asupra costurilor și asupra nivelului calității produselor.

În baza celor 6 criterii nj, a calificativelor Ni și a coeficienților de importanță Ki, se calculează
nota agregată pentru direcția analizată (DAD 4) :
NDAD4 =(5*5+2*5+1*3+2*5+1*5+1*5)/12=58/12=4.83

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
56
3.5. Managementul general

3.5.1. Strategia firmei

Criteriul urmărește evaluarea completitudinii și totodată a calității strategiei de firmă.
Esențială trebuie considerată prezența (sau absența) unei concepții strategice, pe termen mediu și
/ sau lung și nu prezența unui document.
Criteriul este considerat ca fiind de foarte mare importanță astfel K = 5.
Calificativ Trepte de evaluare

5 Strategia ofensivă a firmei, bazată în principal pe exploatarea intensivă a avantajelor
concurențiale distincte și promovare largă a soluțiilor de inginerie a inovării, a adus o
contribuție decisivă la câștigarea unor poziții foarte bune pe piață.

3.5.2. Calitatea procesului manag erial

Acest criteriu evaluează indirect calitatea echipei manageriale, prin evaluarea calității procesului
managerial inițiat și aplicat în cadrul întreprinderii. În acest scop, se vor investiga modul în care
se realizează principalele funcțiuni ale procesului de management: previziune, organizare,
comandă, coordonare și control, se vor analiza sistemele decizionale utilizate la nivel superior și
mediu, în probleme de strategie. Coeficientul de importanță este K = 2.

Calificativ Trepte de evaluare

5 Proces managerial de foarte bună calitate, echivalent sau apropiat celui utilizat de
firmele conducătoare în domeniul respectiv pe plan internațional.

3.5.3. Calitatea echipei manag eriale

În acest caz se încearcă o evaluare nemijlocită atât a caracteristicilor individuale ale
componenților echipei manageriale de rang superior: competență, experiență, aptitudini, cât și ale
echipei manageriale în ansamblul ei: stabilitate, coeziune și comple mentaritatea componenților,

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
57
toate privite din punctul de vedere al asigurării unui proces managerial cât mai eficient. Criteriul
fiind de importanță medie K = 2.

Calificativ Trepte de evaluare
5 Calitatea activității desfășurate de echipa managerială este foarte bună.

3.5.4. Structura organi zațională a firmei

Investigarea urmărește evaluarea gradului de adecvare a schemelor de organizare formală
(structurală) adoptate în cadrul firmei, cerințelor îndeplinirii cât mai eficiente a obiectivelor firmei,
ținând cont de resursele disponibile, restricțiile care se impun, particularitățile tehnologice,
economice și culturale.
În particular, se va examina corespondența dintre organizarea procesuală și cea
organizațională, modurile în care se utilizează structurile i nformale în activitatea firmei, modalități
preconizate pentru adaptarea organizării la modificările din mediul macroeconomic.
Coeficientul de importanță acordat criteriului este K = 2

Calificativ Trepte de evaluare

5 Structura organizațională asigură o foarte bună adec vare în raport cu cerințele
organizării procesuale derivate din noua s trategie și, totodată, o bună adap tare a
firmei la schimbările din mediul macroecon omic intern și

3.5.5. Metode și tehni ci manag eriale utilizate

Investigarea urmărește evaluarea adecvării metodelor, tehnicilor și instrumentelor
manageriale utilizate în procesul managerial, în raport cu obiectivele stabilite în strategia firmei,
scopurile urmărite, cerințele de optimizare a capacității de muncă a c omponenților echipei
manageriale și motivarea întregului personal pentru atingerea obiectivelor firmei.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
58
Scopul principal este de a studia practica de conducere prin obiective, precum și tehnicile
utilizate pentru punerea ei în aplicare. Coeficientul de importanță acordat criteriului este K = 1.

Calificativ Trepte de evaluare

4 Metodele și tehnicile manageriale utilizate sunt corespunzătoare și adec vate
strategiei firmei, respectiv particularităților echipei manageriale.

3.5.6. Sistemul in forma țional p entru manag ement K = 1

Se urmărește evaluarea funcționalității și eficienței sistemului informațional managerial, modul de
integrare al acestuia în procesul managerial, în structura organizațională a firmei, legăturile
sistemului cu structurile inte rne și externe cu care trebuie să realizeze schimb de informații.
Evident, scopul principal al evaluării constă în determinarea calității sistemului în raport
cu cerințele specifice: evitarea redundanței inutile, sintetizarea și compactarea datelor, fiabi litatea
procesării datelor și stocării informațiilor, asigurarea securității și confidențialității anumitor
niveluri de date și informații. Coeficientul de importanță este K = 1

Calificativ Trepte de evaluare

5 Sistem adecvat pentru satisfacerea unor cerințe de nivel ridicat,

derivate din stilul și metodele echipei manageriale, respectiv o strategie dinamica
și expansivă a firmei.
În baza celor 6 criterii nj, a calificativelor Ni și a coeficienților de importanță Ki, se
calculează nota agregată pentru direcția analizată (DAD 5):
NDAD5 =(5*5+2*5+2*5+2*5+1*4+1*5)/13=64/13=4.92

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
59
3.6. Managementul resurselor umane

Calificativele acordate sunt de la 1 la 5 conform tabelului urmator:

3.6.1. Condu cerea societăți

Conducerea societatii Contitech este asigurata de directorul general impreuna cu sase
manageri impartiti pe departamente astfel:
1. Di rector general
2. Man ager resurse umane
3. Man ager calitate
4. Man ager logistica
5. Man ager producție
6. Man ager financ iar
7. Man ager tehnic (IT)

Structura organizațională este bine impartita pe nivele iererhice insa primeste calificativul
4 deoarece lipseste departamentul de marketing.

Coeficientul de importa nță acordat este K = 5.

Calificativ Nivel criteriu
1 Foarte slab
2 Slab
3 Mediu
4 Bun
5 Foarte bun

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
60
3.6.2. Manag ementul resurselor umane
Intreprinderea se încadrează la echipa coezivă, p erformantă, aceasta dorește să ajungă la
o performanță cât mai bună sau cel puțin să își păstreze performanța pe care o are în momentul
de față. Califi cativul a cordat în acest caz este 5.
Consid erând că import anța acestui criteriu esre majo ră coeficientul de importanță

acordat este K=5.

3.6.3. Nivelul salarizării și motivației p ersona le

Nivelul salariului acordat este cel de minim pe economie, acesta creste in functie de
experienta si vechimea personala in intreprindere. In plus se acorda prime de calitate/cantitate si
al 13 -lea salariu. In acest caz calificativul acordat este K= 5.

3.6.4. Analiza fluctuaț iei persona lului

Fluctuatia personalului nu este una ridicata in cadrul firmei insa pe linia de productie este mare
deoarece nivelul salarizarii este mic la inceput sau angajatii isi dau seama ca postul respectiv nu ii
este potrivit. In acest caz calificativul acordat este de K=4.
Coeficientul de importa nță acordat este K = 5.

3.6.5. Analiza structurii persona lului

In cadrul acestei firme personalul este bine structurat pe meserii, fiecare angajat are parte de un
traning pentru introducerea in cadrul firmei. Majoritatea angajatilor sunt tineri iar in ceea ce
priveste sexul acesta este predominant de cel al barbatilor datorita atributiilor necesare la locul de
munca, cum ar fi fo rța. C alificativul acordat în această si tuație este 5.
În contextul celor analizate, coeficientul de importanță acordat criteriului este K=2.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
61
3.6.6. Analiza uti lizării fondului de timp

Personalul firmei este bine structurat fiecare angajat cunoscandu -si atributiile din momentul
angajarii, aceste atributii se pot regasi si in fisa postului care este prezentata si semnata de la
inceperea contractului de munca. Timpul este bine gestionat printr -un sistem de cartelare pentru
pauza de tigara, fiecare anjagat trebuie sa se ponteze pentru urmarirea duratei pauzelor.
Calificativul acordat pentru acest ind icator este 5.
Coeficientul de importa nță este K=1, deoarece are efecte izolate.

3.6.7. Sisteme de angaj are, promo vare, testare

Sistemul de angajare este unul standard, viitorii angajati sunt chemati la interviuri pe baza
unui CV. Interviul consta in testarea psihica si de cunostinte a fiecarui candidat in parte. Noii
angajati participa la protectia muncii apoi sunt supusi unor traninguri in functie de postul ales.
Calificativul în acest caz este 5. Co eficientul de importa nță este K=2.

3.6.8. Sind icate și conflicte de mun că

Nu exista sindicat in cadrul companiei insa exista anumite persoane denumite reprezentatii
angajatilor care ii reprezinta. Acestia se ocupa de problemele pe care le intampina angajatii. În
ceea ce privește conflictele de muncă se poate afirma faptul că acestea nu sunt în număr
foarte m are și se soluțione ază în scurt timp. Calificativul acordat este de K=2.
Coeficientul de importanță acordat criteriului K = 2.
În baza celor 8 criterii nj, a calificativelor Ni și a coeficienților de importanță Ki, se calculează
nota agregată pentru direcția analizată (DAD 6):

NDAD6 = (4* 5+5*5+5*5+4*5+5*2+5*1+5*2+2*2)/27 =119/27=4.40

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
62

Cuantificarea și procesarea informațiilor

6
S = Σ N DADj* Pj
1

Unde Pj = coeficienții de pond erare ai DADj
Ponderea directiilor de analiza:
DAD Pj Notă DAD
1. Financiar 0,13 3,46
2. Ad aptarea la cerințele 0,17 4,63
3. Tehnolo gie 0,17 4,58
4. Calitat ea produs elor 0,19 4,83
5. M anagementul general 0,20 4,92
6. Resu rse umane 0,14 4,40

S=0.13*3, 46+0.17*4.63+0.17*4. 58+0.19*4.83 +0.20*4.92 +0.14*4.4 =0,45+0,79+
0,78+0,91+ 0,98+0,61 = 4,52

Nivelul sintezei globale:
Clasificare
Calificativul Strategii recomandate
tip / restructurare
Viabilitate în medii
concurențiale Strategie ofensivă
 dezvoltarea strategiilor
ofensive
 dezvoltarea strategiilor
funcționale ofensive
 eventuale restructurări
minore de adaptare

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
63
Ceea ce se poate observa din întregul capitol este faptul că această companie este fo arte
bine organizată, acest lucru remarcându-se din notele obț inute la cele șase direcții de analiză, note
care depășesc valoarea 4 din maximul de 5 care îl poate avea fiecare.
Firma ContiTech isi propune prin strategiile ofensive sa gaseasca noi puncte de distributie si
sa intre pe noi piete geografice. Din acest motiv intreprinderea isi diversifica productia si intra tot
mai mult pe piata curelelor de transmisie pentru TIR -uri si alte autovehicule mari. De asemenea
au un plan de imbunatatire a sistemului logistic intern, ceea ce inseamna modernizarea spa tiului
de depozitare si posibil si extinderea acestuia. Totodata ContiTech investeste in oamenii cu care
lucreaza si ii trimite cu regularitate la traininguri atat in tara cat si in afara acesteia, profitand de
experientele intregului concern Continental.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
64
4. Propuneri de îmbunata țire.

Puncte tari Puncte slabe
Cerere de produc ție ridicat ă
Pesonal calificat
Echipamente de munc ă noi

Deșeuri
Fluctua ția personalului
Pot ap ărea reclama ții de la client dac ă este
nemul țumit de calitatea produselor .
Apari ția întarzierilor și a urgen țelor de
livrare

Oportunitati Amenintarii
Investirea în siguran ța și protec ția muncii
Achizi ționarea de echipamente și mașini
noi pentru reducerea urgen țelor și a
întarzierilor
Extinderea halei de munc ă pentru mai
mult spa țiu între ma șini și rafturi

Mutarea unor proiecte în altă țară

Din analiza swot realizat ă asupra sistemului de produc ție se vede ca apari ția de șeurile sunt un
punct slab.
O problema identificat ă in cadrul companiei Contitech este pierderea materiei prime prin aruncarea
capeților r ămași (deșeuri) de la procesul taiere țeavă.
Țeava este furnizat ă pe mai multe diametre și pe mai multe l ungimi în func ție de cerere. P rețul
pentru o țeava este de 14,72 Ron/bara

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
65
T-drill este un centru de debitare a țevilor conceput pentru o t ăiere automat ă a acestora. Ma șina
poate fi conceput ă pentru o direc ție de lucru fie de la dreapta la st ânga fie de la st ânga la dreapta.
Mașina poate fi utilizat ă în mod indepe ndent și poate fi integrata intr -un sistem complex.
Mașina este dotat ă cu un ciclu de lucru automat care poate fi pornit de la panoul de control
sau de la un instrument extern de control (cum ar fi un robot).
Mașina este alcatuit ă dintr -un cadru , un sistem de alimentare prin împingere,un cap de
tăiere și un capac protector. Sistemul de alimentare împinge țeava de t ăiat înspre capul de t ăiere
după cum se poate vedea în imaginile de mai jos.

Momentul în care bacurile prind țeava pentru a o putea împinge înspre cu țit

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
66

Momentul în care țeava ajunge la cu țit pentru t ăiere

Momentul în care sistemul de alimentare se întoarce pentru a aduce alt ă țeavă la cu țit
pentru a o tăia

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
67
Lungimea de t ăiere poate fi setat ă manual sau automat , în func ție de sistemul de alimentare
prin împingere selectat. Cu țitul se rote ște în jurul țevii,prin urmare , o taie. Metoda de t ăiere este
fara a șchii (span)
Rolul ma șinii
Mașina TCC -28 a fost conceputa pentru t ăierea materiei prime îndreptate sau alimentate de la
bobin ă. Metoda de t ăiere este adaptat ă pentru utilizarea tuturor materialelor maleabile ca:
aluminiu, cupru și oțel.
Diametrul exterior al țevii de t ăiat trebuie s ă fie cuprins între 4 și 28 mm(0,2’’ -1’’), în timp ce
grosimea peretelui tre buie sa fie cuprins ă între 0,4 și 2,5 mm(0.02’’ -0,10’’).
Pentru reducerea de șeurilor și pentru evitarea pierderii de materie prim ă se poate folosi Ma șina
de debitat țeavă prin iermediul careia folosim cape ții rama și de la t ăierea cu ma șina T -drill.
Mașina de debitat țeava
Aceasta ma șina cost ă 12.000 EUR
Acest produs, utilaj de debitat țevi inox, este o mașină specială care execută opera țiile tehnologice
de debitare la lungime a țevilor individuale de inox prin tăiere cu frez ă disc. Mașina este compusă
din două componente principale pozi ționate relativ una fa ță de alta prin așezare pe sol. Acestea
sunt mașina de separat propriuzisă și suportul de țevi semifabricat. Mașina propriuzisă este
construită pe un batiu ușor din profile de aluminiu care se sprijină pe sol, pe ro ți blocabile în
vederea transportului și depozitării ușoare în cazul neutilizării continue. Pe batiu sunt dispuse
elemente principale de lucru care sunt: mecanismul de avans bară, dispozitivul de prindere,
unitate a de frezare și jgheabul colector.

Mașina de debitat țeavă

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
68
Descrierea constructivă și func țională a principalelor ansambluri component e

Mecanismul de avans bară
Mecanismul de avans bară este compus dintr -un ghidaj IGUS pe care se află două sănii. O sanie
cu traductor de pozi ție inclus este sanie de tamponare blocabilă la cotă. Cea de a doua sanie
antrenată pneumatic este sania de transport și pe platoul acesteia se află un cilindru de prindere cu
burduf FESTO. La trecerea de la un diametru de țeavă l a altul este necesară ajustarea pozi ției
cilindrului de prindere astfel c ă în stare deschisă să fie un spa țiu de 1mm între teavă și elementul
de strângere al cilindrului . La reglarea lungimii de debitare se utilizează același spion de 1mm la
luarea de “ZE RO” pentru a compensa grosimea frezei de debita re care se pierde prin așchiere
Dispozitiv de prindere
Dispozitivul de prindere este cu actionare pneumatică și asigură strângerea tevii de ambele părti
ale zonei de tăiere. La tecerea de la o dimensiune de teavă la alta este necesar un reglaj al
dispozitivului. În acest scop se slăbește șurubul de blocare și se ajustează pozitia pe verticală a
bacului mobil prin șurubul de reglaj astfel ca în stare deschisă a dispozitivului teavă să aibă un joc
de 0,8 -1,5mm. Se verifică dacă după închiderea dispozitivului, teava este strânsă suficient și se
reblochează șurubul . Dispozitivul contine și un tampon de început retractabil pneumatic care se
utilizează la tăierea de început a capătului de bară și care functionează automat.

Dispozitiv de prindere

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
69

Unitatea de frezare
Unitatea de frezare este compusă dintr -o sanie actionată pneumo -hidraulic. Aerul comprimat
comandat prin distribuitor pătrunde în partea superioară a rezervoarelor care sunt umplute pe
jumătate cu ulei special de ungere al instala țiilor pneumatice (ulei la care este garantată rezisten ța
garniturilor cilindrilor pneumatici). Presiunea aerului pe suprafa ța liberă a uleiului determină
alimentarea cilindrului de avans al saniei cu ulei care prin droselul de la partea inferioară a
rezervorului permite reglarea unui avans de lucru fin și constant. Deschiderea droselului crește
viteza de avans a frezei, iar închiderea micșorează viteza de avans. În functie de materialul tevii
precum și de dimens iunile acesteia sunt posibile reglaje optime ale regimului de așchiere. Turatia
frezei este unică fiind cea recomandată de furnizor
Șasiul suport
– Șasiul suport este de asemenea din profile de aluminiu și pe ro ți blocabile și are scopul
susținerii țevilor semifabricat de 6m. Alimentarea acestuia este manuală cu semifabricate
individuale.
Jgheabul colector
– Jgheabul colector, dispus pe extrema stângă a batiului este o constructie din tablă de inox
cu scopul colectării pieselor finite și a capetelor de început care sunt și ele eliminate
automat.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
70
Accesorii și piese de schimb
– Utilajul fiind supradimensiona t pentru for țele din ciclu de lucru nu are prevăzute piese de
schimb pe perioada de garan ție, fiind garantată func ționarea corespunzătoare fără uzur ă
normală. În cazul aparitiei unor uzuri accidentale se va solicita asistenta furnizorului.
Totuși pentru pi ese de schimb de primă dotare în caz de căderi accidentale completul de
livrare contine componente tipizate precum : “ Freză ∅ 125x ∅ 22×1 TOMMASIN”

Pașii care trebuie f ăcuți pentru a t ăia țeava sunt:
– Țeava t ăiata se sorteaz ă în func ție de lungime și de diametru
– Înainte de a incepe alocarea efectiva este necesara probarea masinii. Acest lucru se
realizeaza prin alimentarea ma șinii cu trei țevi pentru se putea obseva daca sunt
îndeplinite toate condi țiile.
– Alimentarea mașinii cu țeavă se face manual fixa ndu-se țeava pe bacuri de prindere
acționate mecanic.

Fixarea tevii

– După alimentare, de pe display se tastează butonul TĂIERE TEAVĂ NOUĂ;
– Se seteaza lungimea dorita de la rigla.
– Se apasă butonul verde START.
– Odata ajunsa la stopper teava va fi taiata la lungimea dorita.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
71
– După efectuarea tăierii de capăt se intră în ciclul AUTOMAT și se realizează tăierea tevii
la lungimea dorită, lungime ce este măsurată cu manual cu ajutorul unui cititor pozitionat
pe batiu.
– După fiecare tăiere se aprinde becul VERDE, ceea ce insemnă că tăierea a fost corectă. În
cazul în care se termină teava se aprinde becul ROȘU și in această situatie, bucata de teavă
rămasă este rebut și se realimentează mașina cu teavă și se reia ciclul.
– Pe display există meniul de asemnea și meniul REGLAJ, de unde se reglează manual:
AVANS TEAVĂ, PRINDERE TEAVĂ, AVANS FREZĂ, STRÂNGERE MENGHINĂ
și LIMITATOR CAPĂT TEAVĂ prin apăsarea butonului din dreptul fiecăruia.
– Contorizarea pieselor tăiate se poate vizualiza în meniul CONTORIZARE NUMĂR
BUCĂTI TĂIATE.
La finalul realizarii tuturor pasilor finitului rezultat i se va atribui o referinta unica. Acest lucru
este foarte important pentru tinerea unei evidente cat mai riguroase cu ajutorul S.A.P -ului.

Propunerea de îmbunata țire

Pentru reducerea risipei propun folosirea capților r ămași pentru a realiza cu acestea alte finite.
Materie prim ă ( XY 0801 0095 0200) = 14,72 Ron/bar ă
Costurile totale pentru t ăierea țevii in fabric ă sunt de 31,088 Ron / buc
L (bar ă) = 6000 mm
Din lungimea unei b ări se pot ob ține maxim 1 4 buc fi ecare av ând 419 mm
419 * 1 4 = 5566 mm utili / bara
6000 – 5866 = 134 mm care se pot folosi .
Din acest calcul ne putem da seama c ă 0,32 Ron dintr -o bar ă sunt arunca ți.
Ca să evităm acest lucru putem s ă folosim mașina de debitare țeavă (tăiere manuala) care poate
tăia cape ții rămași.
Norma ma șinii de debitare țeavă este de 300 buc / or ă.
8 ore/schimb * 300 buc/schimb = 2400 buc/schimb
Și pe aceasta ma șina se lucreaza pe 3 schimburi.
2400 buc/schimb * 3 schimburi/zi = 7200 buc/zi
7200 buc/zi * 0.32 lei/buc = 2304 lei/zi

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
72
2304 lei/zi * 24 zile lucr ătoare (se lucreaza și sâmbata) = 55296 lei / luna =>11.891,61 EUR
Amortizarea costurilor ma șinii se pot face în doua luni , în condi țiile în care pentru
cump ărarea ma șinii de debitare țeavă se cheltuie 12.000 EUR.

Concluzie:
Pe baza argumentelor aduse mai sus pot spune c ă recuperarea cape ților r ămasi,prin intermediul
mașinii de debitare țeavă, aduce venituri suplimentare firmei.

Lucrare de diploma Alexandra BALDOVINESCU
73
5. Bibliografie

S.C. CONTITECH S.R.L – Informa ții despre ma șinile folosite în produc ție
Notite curs – Cursul de Inginerie Economica prof. Ing. Matei Tamașilă
http://www.solutii.lasting.ro/ – Informa ții S.A.P.
http://www.mfinante. ro/ – Informa ții bilan ț