Proiect de diplomă [629259]

Ureche Marius

Proiect de diplomă

Măsurători terestre
și cadastru

11

lor grafică, fotografică sau n
umerică, pe bază de fotografii speciale numite fotograme.

Importan
ța lucrărilor topografice

Lucrările de topografie aplicată sunt necesare aproape în toate ramurile economiei
na
ționale, astfel:

−

în agricultură, pentru lucrări de organizare a teritoriului
și de ameliorare a unor suprafețe
prin: amenajări de albii, desecări, irigări etc.;

−

în industria hidroenergetică sunt necesare lucrări topografice pentru determinarea
amplasamentului barajelor
și
hidrocentralelor, a suprafe
țelor inundate de lacurile de
acumulare, a capacită
ții lacurilor etc.;

−

pentru căile de comunica
ție
–

drumuri, căi ferate
–

lucrările topografice intervin atât la
alegerea celor mai economice trasee, cât
și la amplasarea corespunz
ătoare a sta
țiilor și
nodurilor de cale ferată precum
și a construcțiilor care deservesc materialul rulant;

−

în industria extractivă
–

cărbuni, minereuri
–

pentru determinarea planurilor de străpungere
a rocilor (galerii, tuneluri), pentru determinarea pozi
ț
iei
și mărimii stratului de zăcăminte,
a amplasării construc
țiilor și instalațiilor de suprafață, etc.

1.

Denumirea lucrării:
Lucrări topo
–

geodezice necesare reabilitării infrastructurii unui
sector de drum, situat în localitatea Gilău, jude
țul Cluj.

2.

Scop
ul lucrării
: Scopul lucrării este acela de a se efectua măsuratori topografice specifice
acestor tipuri de lucrări pe un sector de drum prin ridicarea detaliilor de planimetrie
și
altimetrie existente în teren.

3.

Amplasamentul lucrării:
Amplasamentul este si
tuat în localitate Gilău, jude
țul Cluj.

4.

Executant:

Ureche Marius, absolvent: [anonimizat],
Facultatea de Construc
ții, domeniul Inginerie Geodezică, specializarea Masurători
Terestre
și Cadastru, promoția 2014
–
2018.

5.

Structura lucr
ării:
Lucrarea este alcătuită din patru capitole
și anume:



Capitolul I
–

Date generale.
Cuprinde date referitoare la zona aplasamentului, situa
ția
economică
și juridică a obiectivului, sistemul de proiecție în care s
–
au efectuat

Ureche Marius

Proiect de diplomă

Măsurători terestre
și cadastru

12

măsurătorile, Proiec
ția Ste
reografică 1970 iar pentru coordonatele altimetrice ob
ținute s
–
a folosit sistemul de cote Marea Neagră 1975.



Capitolul II
–
Instrumente, metode de măsurare, programe utilizate
și lucrări de
teren
și birou.
Acest capitol con
ține informații cu referire la instrumentele folosite pentru
efectuarea măsurătorilor, metodele de măsurare
și descrierea programelor folosite
în urma
prelucrării la birou a datelor culese în efectuarea lucrărilor de teren.



Capitolul III
–

Re
țeaua de triangulație.
În acest capitol, au fost efectuate calcule de
verificare a re
țelei de triangulație, calculul coordonatelor și verificarea acestora d
acă se
încadrează în toleran
ța de ±14 cm. De asemenea s
–
a dezvoltat re
țeaua de sprijin prin
metoda retrointersec
ției (intersecția înapoi), plus detalierea metodei drumuiriii sprijinită
la capete cu orientări
și metoda radierii.



Capitolul IV
–

Întcomirea pl
anului topografic.
În acest capitol au fost descrise
metodele de realizare a unui plan topografic
și crearea modelului digital al terenului.

6.

Metode de măsurare aplicate:

−

Măsurători brute.

7.

Metode utilizare de măsurare:

−

Metoda coordonatelor polare;

−

Metoda
coordonatelor rectangulare;

8.

Instrumente utilizate la execu
ția lucrării:

−

Sta
ția totală.

Ureche Marius

Proiect de diplomă

Măsurători terestre
și cadastru

13

CAPITOLUL I

DATE GENERALE

1.1

SCOPUL
ȘI IMPORTANȚA TEMEI PROIECTULUI

Această lucrare are ca scop testarea
și verificarea cunoștințelor dobândite în cei
4 ani de studiu. S
–
a ales ca temă de studiu :
„

Lucrări topo
–

geodezice necesare reabilitării
infrastructurii unui sector de drum, situat în localitatea Gilău, jude
țul Cluj
”. Reabilitarea
unui drum este acel proces prin care se înlocuie
ște vechiul strat de asflat, precum și
straturile de întăritură cu unele noi. Reabilitarea poate sa fie totală sau par
țială.
Reabilitarea par
țială constă in plombarea gropilor cu asfalt, pe câ
nd cea totală constă în
refacerea drumului propriu
–
zis.

În unele cazuri în procesul de reabilitare sunt incluse
și
șanțurile. Acestea pot sa fie transformate din șanțuri simple de pământ în șanțuri betonate
sau rigole.

Acest proces are un rol important în
men
ținerea drumurilor în stare bună, astfel
încât participan
ții la trafic să poată circula în siguranță pe ele. Pe lângă acest factor de
siguran
ță mai pot sa vină și câțiva factori economici. Aceștia din urmă pot sa cuprindă tot
de la costurile repara
ției
unui autovehicul care a circulat pe drumuri pline de gropi
și
neîngrijite, costul benzinei datorită consumului mărit pe astfel de drumuri
și costurile
aferente întârzierii livrării de produse la comercian
ți.

În mod normal un drum trebuie verificat o dată l
a ca
țiva ani pentru a se putea
stabilii ce lucrări trebuiesc efectuate asupra covorului asfaltic.

Reabilitarea totală constă în eliminearea straturilor vechi din componen
ța unui
drum
și înlocuirea acestora cu altele noi, mai rezistente, datorită noilor in
ova
ții facute în
cadrul materialelor de construc
ție.

Lucrarea de fa
ță are un caracter de prezentare a unor aspecte teoretice, dar și
aplica
ții practice. Lucrarea prezintă operațiunile geodezice și topografice necesare
întocmirii documenta
ției pent
ru efectuarea lucrărilor de reabilitare. Măsurătorile
topografice sunt realizate în cel mai mic detaliu fiind eviden
țiate toate detaliile existente
pe tronsonul de drum măsurat.
Rolul acestor lucrări este acela de a contribui la asigurarea
unei circula
ții
normale
și în condiții de siguranță. În același timp, îmbunătățirea
infrastructurii rutiere a acestui drum va crea noi oportunită
ți de dezvoltare a zonei.

Ureche Marius

Proiect de diplomă

Măsurători terestre
și cadastru

14

În măsurătorile topografice intervin numeroase erori, provocate de cauze
multiple. După modul

de propagare erorile pot fi erori sistematice
și erori întâmplătoare.
În cadrul prelucrării s
–
au efectuat
și o serie de compensări.

1.2

DATE ISTORICO
–
GEOGRAFICE

Gilău
, mai demult

Gelău

este o

comună

în

jude
țul Cluj
,

Transilvania
,

România
,
formată din satele

Gilău

(re
ședința),

Some
șu Cald

și

Some
șu Rece
.

În perioada interbelică a fost re
ședința plasei Gilău din

jude
țu
l Cluj (interbelic)
.
În prezent este re
ședința comunei Gilău care cuprinde și localitățile învecinate.

Fig. 1.1 Localizare pe hartă a jude
țului Cluj, loc. Gilău

În sudul comunei se găsesc vestigiile unui castru militar roman
și a unei așezări
civile ro
mane. A fost primul castru din

Transilvania

unde arheologii au identificat clar
succesiunea între castrul din pământ
și lemn și castrul de piatră care i
–
a urmat (dimensiuni:
138 x

221 m). Etimologic, s
–
a emis ipoteza că numele

Gilău

ar fi un derivat de la

Gelu
.

Ureche Marius

Proiect de diplomă

Măsurători terestre
și cadastru

15

Conform cronicarului anonim al regelui Bela al IV
–
lea voievodul Gelu a murit la
confluen
ța pârâului Căpuș cu Someșul Mic, aflată pe teritoriul Gilăului, în timp ce se
retrăgea din fa
ța hoardelor maghiare spre cetatea sa de la

Dăbâca

(
ad castrum suum
).

În

1660

aici a avut loc o bătălie între

Gheorghe Rákóczi al II
–
lea
ș
i turci, în urma
căreia principele Transilvaniei a fost învins, murind la scurt timp din cauza rănilor
suferite. În perioada interbelică Gilăul a fost localitatea de re
ședință a

plă
șii Gilău
.

Gilăul este a
șezat la poalele nord
–
estice ale Mun
ților Apuseni, la aproximativ 15
km vest de

Cluj
–
Napoca
.

Comuna

Gilău se învecinează cu comunele

Baciu

și

Gârbău

la nord,

Flore
ști

la
est,

Săvădisla

la sud
–
est,

Măguri
–
Răcătău

și

Mări
șel

la sud
și sud
–
ves
t,

Căpu
șu Mare

la
vest.

Coordonatele g
eografice ale locului sunt urmatoarele : la Nord :
46°45
′20″, la
Est:

23°23
′21″
.

Suprafata:

11682
ha

Intravilan:

754,05 ha

Extravilan:

10927,95 ha

1.3

DATE ECONOMICE
ȘI DE COMERȚ

Păstrăvul de Gilău, delicatesă în Transilvania.

Cea mai mare păstravărie din Transilvania se află în Gilău pe valea Some
șului
Mic la 15 km de Cluj. Construită în anii 1970, crescătoria apar
ține

Directiei Silvice Cluj.

Păstravăria Gilău are o suprafata de 8400 m
2

luciu de apă
și produce 80 de tone de
păs
trăvi pe an. În anii trecu
ți, producția era vândută în toată Transilvania, însa, în prezent,
intreaga productie este comercializata in supermarketurile din Cluj.

Cu toata concurenta importurilor si criza economica, „ne adaptam pietei, cu un
adaus minim d
e 1 leu pe kilogram, astfel ca reusim sa avem profit’’ spune directoarea
pastravariei, Valeria Pasca.

Aici pastravul este crescut in conditii traditionale. Toate lucrarile se fac manual, iar
densitatea este mult mai mica decat in pastravariile inte
nsive din Occident. Cu
toate

acestea, consumul specific de furaje este competitiv, iar cele de provenienta daneza
suntde foarte buna calitate. ,,Dupa 2007, cand am devenit o piata deschisa, presiunea

Ureche Marius

Proiect de diplomă

Măsurători terestre
și cadastru

16

importurilor se simte, dar noi, din pacate, nu beneficie
m de fonduri europene pentru
modernizare si dezvoltare, pentru ca suntem o firma de stat”, Valeria Pasca.

Societatea Informer Serv din Gilau

a fost infiintata in anul 1994 si are o
experienta de peste 15 ani in producerea si comercializarea produselor di
n lemn.

Avand in frunte doi oameni pasionati de munca pe care o fac (Mariana si Liviu
Maris), oferind calitate in tot ceea ce fac si flexibilitate in cadrul negocierilor in afaceri,
compania si activitatea a crescut an de an,

ajungand ca in 2009 societate
a

sa inregistreze
40 de angajati.

INFORMER SERV a fost in anii 2007 si 2008 compania cu cel mai mare profit din
Gilau, fiind totodata cel mai important

producator de cherestea din judetul
Cluj.

INFORMER SERV detine utilaje performante pentru prelucrarea
lemnului si
transportul acestuia. Informer Serv produce o gama variata de scandura, dulap
–

posta,
grinzi, lemn

pentru incalzire la dimensiune dorite, rumegus si

realizeazaCabane, case
din lemn, mobilier de gradina
–

cu accent pe foisoare.

1.4

DATE
DEMOGRAFICE

Conform

recensământului efectuat în 2011
, popula
ția comunei Gilău se ridică la
8.300

de

locuitori, în cre
ștere față de

recensământul anterior din 2002
, când se
înregistraseră 7.861

de

locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt

români

(79,35%).
Principalele minorită
ți sunt cele de

maghiari
(8,7%)
și

romi

(7,78%). Pentru 4,05% din
popula
ție, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt

ortodoc
și

(77,36%), dar există
și minorități
de

reforma
ți

(9,06%),

penticostali

(3,84%),

bapti
ști

(2,89%)
și

greco
–
catolici

(1,05%).
Pentru 4,16% din popula
ție, nu este cunoscută apartenența confesională.

Ureche Marius

Proiect de diplomă

Măsurători terestre
și cadastru

17

Fig. 1.2 Componen
ța etnică și confesională a comunei Gilău

1.5

DESCRIEREA OBIECTIVULUI PROIECTAT

Comuna Gilău, judetul Cluj, are ca obiectiv „ Lucrări topo
–

geodezice necesare
reabilitării infrastructurii unui sector de drum, situat în localitatea Gilău,

jude
țul Cluj”
(strada Ferma), pentru a contribui la asigurarea unei circula
ții normale și în condiții de
siguran
ță.
În acela
și timp, îmbunătățirea infrastructurii rutiere a acestui drum va crea
noi oportunită
ți de dezvoltare a zonei.

1.6

SITUA
ȚIA
JURIDICĂ A OBIECTIVULUI PROIECTAT

Regimul juridic al drumurilor reglementează în mod unitar administrarea
drumurilor publice. Administrarea drumurilor publice are ca obiect proiectarea,
construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea,
întreținerea și exploatarea drumurilor.
Terenul care face obiectul acestei lucrări se află în localitatea Gilău, judetul Cluj
și se află
în proprietatea publică a Comunei Gilău, actul de proprietate fiind Hotărârea de Guvern.

Ureche Marius

Proiect de diplomă

Măsurători terestre
și cadastru

18

1.7

BAZA GEODEZO
–
TOPOGRAFICĂ DIN

ZONĂ

O re
țea geodezică este constituită din multitudinea punctelor situate pe suprafața
topografică, pentru care se cunosc coordonatele punctelor într
–
un sistem unitar de
referin
ță.

În cazul oricărei lucrări topografice, prima etapă este identi
ficarea bazei geodezo
–
topografice din zonă. Aceasta se realizează pe planuri și hărți existente ale lucrărilor
executate anterior, prin determinarea punctelor geodezice, ale reperilor de nivelment și
obținerea inventarelor de coordonate pentru aceste punct
e.

Măsurătorile geodezo
–
topografice au fost executate cu respectarea prevederilor
Ordinului 534/ 2001
„
Normele tehnice de introducere a Cadastrului General
”

al
Președintelui Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care prevede că
punc
tele noi să fie legate de rețeaua de sprijin, determinate în Proiecția Stereografică 1970
și în planul de referință Marea Neagră 1975.

Pe baza documenta
ției existente, s
–
a făcut recunoa
șterea terenului, prin
identificarea punctelor geodezice din împre
jurimi
și a punctelor existente în alte lucrări
executate în apropiere. Amplasarea noilor puncte s
–
a făcut astfel încât să asigure o
acoperire
și o vizibilitate cât mai bună în vederea realizării unei rețele omogene.

Re
țeaua geodezică de ridicare este repr
ezentată de toate punctele de detaliu din
zona de interes. Aceasta trebuie să asigure un număr de punte suficiente, necesare
măsurătorilor topografice
și cadastrale, ele fiind determinate utilizându
–
se puncte din
re
țeaua geodezică de sprijin sau din rețeau
a de îndesire prin intersec
ții înainte,
retrointersec
ții, intersecții combinate, drumuiri poligonometrice sau prin tehnologie GPS.

Pentru racordarea la Sistemul Stereografic 1970 s
–
au utilizat urmatoarele puncte
din rețeaua de triangulație: Dealul Custurii
, Pădurea Călău, Vârful Mic, Gilău, Dealul
Melcului, Dealul Inelului.

Fig. 1.3 Dezvoltarea re
țelei de triangulație

Ureche Marius

Proiect de diplomă

Măsurători terestre
și cadastru

19

1.7.1 PROIEC
ȚIA STEREOGRAFICĂ 1970

Proiecția Stereografică 1970 a fost adoptată în România ca urmare a Decretului
nr. 305 din luna
septembrie 1973, emis de Consiliul de Stat al țării, împreună cu sistemul
de cote Marea Neagră 1975 pentru efectuarea lucrărilor geodezice, topo
–
fotogrametrice
și cartografice în sectorul civil.

Elipsoidul de referință utilizat este Krasovski 1940 orientat

la Pulkovo, așa
numitul
„
sistem de coordonate 1942
”
, având parametrii geometrici: semiaxa mare
a

=
6.378.245,000 m
și turtirea geometrica
f

= 1 / 298,3.

În cadrul proiec
ției stereografice 1970 se păstrează ca și elipsoid de referință
elipsoidul Krasow
ski (1940) la fel ca
și în cazul proiecției Gauss Krugger care a precedat
–
o.

Fig. 1.4 Elipsoidul de rota
ție

Polul proiec
ției, denumit și centrul proiecției este un punct fictiv, nematerializat
în teren, situat aproximativ în centrul geometric al României, la nord de ora
șul Făgăraș,
cu următoarele coordonate geografice:

φ0 = 46
0

lat N

λ0 = 25
0

long E

Întreaga țară se reprezintă pe un singur plan de proiecție secant, care are un cerc
de deformație nulă, cu raza de



= 201.718 km, în centrul acestui cerc deformația liniară
având valoarea de:
–

25cm/km.