Proiect de diploma [610739]

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

1 ~ CAPITOLUL 1 ~
PREZENTAREA PRODUSULUI

1.1. ANALIZA FUNC ȚIONAL – CONSTRUCTIV Ă

a.) Descrierea produsului
Produsul care face obiectul acestui proiect poart ă denumirea de Multiplicator, având
num ărul de desen 6TT-1.0. Acesta este un subansamblu di n Combina Autopropulsat ă Gloria
1120.
Produc ătorul acestui subansamblu este S.C. Sem ănătoarea S.A. Bucure ști, iar beneficiarii
produsului sunt Flender Industrial Group.

În PLAN ȘA Nr. 1 se va prezenta desenul de ansamblu “Multiplicator 6TT-1.0”.

b.) Rolul func țional
Din desenul de ansamblu se poate deduce c ă multiplicatorul de tura ție cu ro ți din țate are
rolul func țional de a m ări tura ția de la valoarea redus ă a arborelui principal la o valoare ridicat ă,
prestabilit ă pentru func ționarea ansamblului de cu țite.
În timpul func țion ării, ansamblul nu necesit ă condi ții speciale pentru protec ția
persoanelor, întrucât este încapsulat în cele dou ă carcase și dou ă lag ăre cu ajutorul unor șuruburi.
În timpul rodajului în gol pentru testare, se vor r especta regulile de protec ția muncii – se vor
monta panouri de protec ție în jurul reductorului.
Pătrunderea corpurilor str ăine este imposibil ă, întrucât ansamblul este etan șat. Orificiul
de vizitare este acoperit în timpul func ționarii cu un dop filetat, asemenea și orificiul de aerisire.
Condi ții de func ționare corect ă:
– carcasa trebuie s ă p ăstreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenaj elor;
– carcasa trebuie s ă asigure transmisia c ăldurii c ătre exterior;
– ansamblul trebuie s ă asigure posibilitate de control și supraveghere în func ționare.

În PLAN ȘA Nr. 2 se va prezenta desenul de execu ție al reperului “Carcasa 6TT-1.1”
din ansamblul men ționat mai sus.

c.) Condi ții de func ționare
– carcasa reductorului se va umple cu 0.5l ulei tip T75 EP1 STAS 10667-80;
– înainte de montaj se va verifica calitatea man șetelor de rota ție, precum și suprafe țele cu care
vin în contact;
– dup ă montaj, reductorul se v ă roda în gol (5min la o tura ție de intrat de 450÷500 rot/min și
15min la o tura ție de intrare de 950 rot/min);
– în timpul rodajului se v ă verifica: etan șarea reductorului, func ționarea uniform ă, înc ălzirea s ă
nu dep ăș easc ă 60 oC, func ționarea dopului de aerisire, sl ăbirea asambl ărilor filetate;
– temperatur ă mediului ambiant este -20 oC ÷ 45 oC (când temperatur ă este negativ ă, este necesar ă
lubrifierea special ă);
– umiditate maxim ă a aerului: 75%;
– pozi ția de func ționare a produsului este vertical ă;
– transportul produsului se realizeaz ă în cutii de lemn (ridicat ă de doi operatori s ău cu ajutorul
stivuitoarelor);

d.) Durata de utilizare
Multiplicatorul func ționeaz ă la parametrii prescri și (cu respectarea condi țiilor tehnice de
func ționare și eventual a altor specifica ții men ționate în anexele contractului) o perioad ă de
aproximativ 5 ani.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

2
e.) Cerin țe speciale
Cerin țele speciale ale clien ților fa ță de acest produs (Multiplicator tura ție) se pot referi la
cur ățare, grunduire și vopsire (culoarea, calitatea vopselei și modul de aplicare al acesteia).
Aceste cerin țe nu fac obiectul unei proceduri, ci vor fi stabili te clar și detaliat în anexele
contractului încheiat între cele dou ă p ărți.
De asemenea, cerin ță special ă poate fi plac ă de identificare. Aceast ă cuprinde
urm ătoarele informa ții (de obicei):
– denumirea și/s ău emblem ă produc ătorului;
– num ărul seriei și anul fabrica ției;
– tura ția nominal ă la arborele de intrare [rot/min];
– mas ă total ă (f ără ulei), în kilograme.

1.2. CAIETUL DE SARCINI AL PRODUSULUI

Caietul de sarcini trebuie s ă con țin ă urm ătoarele:
1. Obiect
2. Domeniu de aplicare
3. Documente de referin ță
4. Durata de via ță
5. Cerin țe de mediu
6. Cerin țe de ergonomie
7. Cerin țe tehnice și de calitate
8. Cerin țe privind marcarea, ambalarea, transportul, depozit area și conservarea
9. M ăsuri de protec ția muncii

Caietul de sarcini al Multiplicatorului 6TT-1.0 se prezint ă în ANEXA 1.1 .

A N E X A 1. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 5 CAIET DE SARCINI
CS-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

CAIET DE SARCINI

CS-01

A N E X A 1. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 5 CAIET DE SARCINI
CS-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

CUPRINS

1. OBIECT
2. CONDI ȚII TEHNICE
3. DURATA DE VIA ȚĂ
4. CERIN ȚE DE MEDIU
5. CERIN ȚE PRIVIND CARACTERISTICI ȘI PERFORMAN ȚE
6. CERIN ȚE PRIVIND MARCAREA, AMBALAREA, TRANSPORTUL,
DEPOZITAREA ȘI CONSERVAREA

A N E X A 1. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 5 CAIET DE SARCINI
CS-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
1. OBIECT
Prezentul caiet de sarcini se refer ă la produsul "MULTIPLICATOR".
Caietul de sarcini face parte din documenta ția scris ă a proiectului și este parte
component ă a documenta ției desenate, cuprinzând informa țiile necesare execu ției și exploat ării
produsului.

2. CONDI ȚII TEHNICE

2.1. Lista componentelor
Produsului “Multiplicator” este realizat din urm ătoarele componente:

Nr. Crt. Denumire Nr. Buc.
1 Carcasa I 1
2 Carcasa II 1
3 Lag ăr 2
4 Ax 1
5 Pinion 1
6 Roat ă din țat ă 1
7 Garnitur ă I 2
8 Garnitur ă ÎI 4
9 Ans. Suport cu țite 1
10 Inel de siguran ță 72×2.5 1
11 Rulment 6207 4
12 Man șeta 035055010-4F 3
13 Inel de siguran ță 35×1.5 1
14 Pân ă A10x8x28 1
15 Dop aerisire 1
16 Dop filetat 16×1.5 2
17 Șurub M8x25 12
18 Șaiba Grower R8 12
19 Distan țier 1
20 Șurub 1
21 Șaiba M10 1
22 Piuli ța M10 2

2.2. Destina ție
Din desenul de ansamblu se poate deduce c ă multiplicatorul de tura ție cu ro ți din țate are
rolul func țional de a m ări tura ția de la valoarea redus ă a arborelui principal la o valoare ridicat ă,
prestabilit ă pentru func ționarea ansamblului de cu țite.

2.3. Condi ții tehnice
– carcas ă reductorului se v ă umple cu 0.5l ulei țip T75 EP1 STAS 10667-80;

A N E X A 1. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 4 / 5 CAIET DE SARCINI
CS-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– înainte de montaj se v ă verifica calitatea man șetelor de rota ție, precum și suprafe țele cu care
vin în contact;
– dup ă montaj, reductorul se v ă roda în gol (5min la o tura ție de intrat de 450÷500 rot/min și
15min la o tura ție de intrare de 950 rot/min);
– în timpul rodajului se v ă verifica: etan șarea reductorului, func ționarea uniform ă, înc ălzirea s ă
nu dep ăș easc ă 60 0C, func ționarea dopului de aerisire, sl ăbirea asambl ărilor filetate;
– temperatur ă mediului ambiant este -20 0C ÷ 45 0C (când temperatura este negativ ă, este necesar ă
lubrifierea special ă);
– umiditate maxim ă a aerului: 75%;
– pozi ția de func ționare a produsului este vertical ă;
– transportul produsului se realizeaz ă în cutii de lemn (ridicat ă de doi operatori s ău cu ajutorul
stivuitoarelor);

3. DURATA DE VIA ȚĂ
Durata normal ă de via ță în condi țiile respect ării instruc țiunilor de montare, exploatare
și între ținere este de 20ani.

4. CERIN ȚE DE MEDIU

4.1. Cerin țe de mediu ambiant
Zon ă microclimatic ă cu climat temperat în care:
– media temperaturilor minime anuale este -15 0C;
– media temperaturilor maxime anuale este +40 0C;

4.2. Cerin țe de mediu la transport și depozitare
– temperatur ă ambiant ă în timpul transportului s ău depozit ării (45 0C-60°C);
– umiditatea relativ ă maxim ă a aerului la 20°C maxim 75%;
– mediu lipsit de gâze corozive, neinfiamabil, neex ploziv, ferit de ac ționarea direct ă a razelor de
soare și varia ții rapide ale temperaturii și umidit ății.

5. CERIN ȚE PRIVIND CARACTERISTICI ȘI PERFORMAN ȚE

5.1. Caracteristici constructive
Valorile cotelor dimensionale ale ansamblului Mult iplicator trebuie s ă respecte
condi țiile impuse de documenta ția de execu ție, pentru orice abateri de la valorile prescrise s e v ă
cere acordul beneficiarului.

5.2. Cerin țe privind aptitudini func ționale
În timpul func țion ării, ansamblul trebuie s ă prezinte siguran ță .

5.3. Cerin țe ergonomice
Multiplicatorul nu necesit ă respectarea s ău asigurarea unor caracteristici ergonomice.

A N E X A 1. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 5 / 5 CAIET DE SARCINI
CS-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

5.4. Cerin țe privind fiabilitatea și mentenan ță
Media timpului de bun ă func ționare este de 10 ani.
Demontarea se poate efectua f ără crearea unor condi ții speciale.
Se poate demonta f ără a se utiliza dispozitive speciale.
Are un grad mare de standardizare și grad mediu de tehnologicitate.

6. CERIN ȚE PRIVIND MARCAREA, AMBALAREA, TRANSPOR TUL,
DEPOZITAREA ȘI CONSERVAREA

6.1. Marcarea
Pe carcas ă este fixat ă o pl ăcu ță de inscrip ționare care cuprinde:
* ini țialele fabricantului;
* dat ă fabrica ției;
* poansonul inspectorului CTC;
* poansonul recep ției beneficiarului;
* num ărul seriei produsului.

6.2. Ambalarea
Produsul "SUPORT " se livreaz ă de c ătre produc ător la beneficiar ambalat în lad ă de
lemn.
Documenta ția tehnic ă care înso țește produsul v ă fi în dou ă exemplare: unul v ă fi
întrodus în ambalaj protejat contr ă deforma țiilor mecanice, și unul v ă fi pus în plicul din tabl ă de
pe lad ă, protejat în folie.

6.3. Transportul
Transportul produsului "SUPORT " se v ă face prin CFR s ău transport auto.

6.4. Depozitarea
Depozitarea se v ă face atât la produc ător cât și la beneficiar în a șa fel încât s ă se evite
deformarea și deteriorarea elementelor componen țe. Spa țiile de depozitare trebuie s ă fie uscate,
lipsite de umiditate și agen ți corozivi.

6.5. Conservarea
Toate suprafe țele prelucrate se ung cu lichid de protec ție, ulei.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

3 ~ CAPITOLUL 2 ~
DEZVOLTAREA PRODUSULUI

2.1. ÎMBUN ĂTĂȚ IREA PROIECTULUI PRODUSULUI

Îmbun ătățirile aduse desenului de execu ție sunt relativ destul de pu ține și se datoreaz ă
procesului de ob ținere a reperului. Modific ările aduse desenului de execu ție sunt dup ă cum
urmeaz ă:
♦ Rugozitatea general ă a piesei a fost modificat ă de la 50 µm la 25 µm. Acest lucru este
datorat faptului c ă semifabricatul se ob ține prin procedeul de turnare în cochila și rugozitatea
optim ă ce se poate ob ține prin acest procedeu este de 25 µm. Rezult ă deci c ă suprafe țele de pe
partea exterioar ă a carcasei nu se vor mai prelucra, ele având oricu m rugozitatea de 25 µm,
impus ă de desen. Se va face astfel economie de material, resurse și manopera, iar procesul de
prelucrare prin a șchiere se va simplifica.
♦ Rugozitatea și precizia dimensional ă a suprafe ței de dimensiune ϕ 85 se va modifica
datorit ă impunerii de c ătre conduc ătorul de proiect, dup ă cum urmeaz ă: rugozitatea de la
3.2 µm la 0.2 µm, iar abaterea cotei de la +0.035mm la ±0.005mm.

2.2. ANALIZA TEHNOLOGICIT ĂȚII PRODUSULUI

Num ărul de nervuri sau de pere ți interiori care se intersecteaz ă într-un singur punct
trebuie s ă fie cât mai mic, pentru a se evita întârzierea sol idific ării și apari ția retasurilor interne.
În cazul carcasei , aceste condi ții au fost respectate în func ție de caz.
Grosimea peretelui piesei trebuie s ă fie cât mai uniforma, raportul sec țiunilor nu trebuie
să dep ăș easc ă valoarea 1:2, trecerile s ă se fac ă progresiv și nu brusc. La piesa-semifabricat
carcasa , raportul sec țiunilor respecta valoarea de mai sus.
Tehnologicictatea este însu șirea construc ției piesei, ansamblului, ma șinii, utilajului sau
instala ției prin care acestea, fiind eficiente și sigure în exploatare, se pot executa la volumul d e
produc ție stabilit, cu consum de materiale și de munca minime, deci și cu costuri sc ăzute.
Minimalizarea importan ței tehnologit ății, ignorarea rolului ei de însu șire de baz ă a
construc ției produselor tehnice poate duce la m ărirea substan țial ă a volumului de munc ă și a
consumului de material necesar fabric ării lor, deci la cre șterea cheltuielilor pentru fabricarea
acestora.
Semifabricatele turnate trebuie s ă aib ă o astfel de forma încât s ă preîntâmpine
posibilitatea apari ției diferitelor defecte interne în timpul turn ării. Un defect al semifabricatelor
turnate îl constituie suflurile, care de cele mai m ulte ori sunt datorate și formei constructive
neadecvate a semifabricatelor, prin aceea c ă nu permite evacuarea complet ă a gazelor din form ă
de turnare. De aceease recomanda c ă suprafe țele orizontale mari s ă fie evitate și înlocuite cu
suprafe țe înclinate care permit bulelor de aer și impurit ăților s ă se ridice din maselota.
Pentru piesele-semifabricat turnate, se recomanda urm ătoarele:
– Planul de separa ție este economic s ă fie un plan drept, cu un contur simplu și pe cât posibil plan
de simetrie. Un plan de separa ție în trepte m ăre ște costul manoperei și complic ă sculele, iar
uneori poate conduce la dezaxarea piesei-semfabrica t.
În cazul piesei „ Carcasa ”, planul de separa ție ales este plan de simetrie și de asemenea
este un plan drept, cu un contur simplu.
– Adaosurile de înclinare, tehnologice și de prelucrare s ă fie cât mai mici posibile deoarecele ele
vor fi îndep ărtate în urma prelucr ării prin a șchiere și vor constitui de șeuri sub form ă de a șchii,
conducând la costuri suplimentare.
Pentru piesa analizat ă s-a respectat aceast ă condi ție, adaosurile de prelucrare fiind
cuprinse între 3 și 5mm în func ție de suprafa ță .

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

4 – Maselotele s ă fie amplasate în zonele cele mai groase ale piesei pentru a evita apari ția golurilor
de contrac ție și pentru a permite o solidificare dirijat ă, f ără defecte de umplere a piesei-
semifabricat.
Pentru aceasta carcas ă nu au fost necesare maselote.
– Mărimea adaosurilor tehnologice ce apar la amplasarea maselotelor s ă fie cât mai mic ă, dar s ă
asigure o solidificare dirijat ă f ără defecte.
Aceasta recomandare nu se aplic ă piesei analizate.
– Col țurile și muchiile pieselor-semifabricat turnate trebuie s ă fie rotunjite pe ambele fete,
deoarece partea exterioar ă a colturilor și muchiilor se r ăce ște mai repede decât zona interioar ă,
corespondenta putând conduce la apari ția golurilor de contrac ție interioare.
În cazul acestei piese-semifabricat analizat ă, toate col țurile și muchiile au fost
rotunjite/te șite.
– Unghiurile și inclina țiile pere ților s ă fie cât mai mari deoarece eforturile nodurilor ter mice cresc
cu mic șorarea unghiurilor.
– Intersec țiile de pere ți trebuie s ă se fac ă dup ă unghiuri drepte, pentru a se evita îngro șarea și
apari ția de noduri termice, respectiv de goluri de contra c ție.
– Optimizarea formei piesei-semifabricat ob ținut ă prin turnare se face ținând cont c ă trebuie
realizate: u șurarea modului de formare și dezbatere; solidificarea dirijat ă în form ă de turnare;
adaosurile de prelucrare, tehnologice și de înclinare cât mai mici și reducerea efectelor
contrac ției de solidificare, în special tensiunile interne.
– Modificarea formei constructive a piesei-semifabr icat ob ținut ă prin turnare în a șa fel încât s ă
permit ă u șurarea prelucr ărilor ulterioare ale piesei.
La stabilirea formei Carcasei , s-a pornit de la optimizarea semifabricatului pen tru
îndeplinirea condi țiilor de mai sus și, de asemenea, s-a avut în vedere c ă opera țiile de prelucrare
ulterioare s ă se efectueze cu u șurin ță pe ma șini-unelte existente și cu SDV-urile avute la
dispozi ție.

Indicatorii tehnico-economici de baz ă pentru aprecierea
tehnologicitatii construc ției pieselor

Aprecierea tehnologicitatii construc ției Carcasei se face cu ajutorul urm ătorilor indici
tehnico-economici, absolu ți sau relativi.

a.) Gradul de unificare a produsului
[%] 100 ⋅=
CT CU
pnnλ
, unde:
pλ – gradul de unificare al produsului;
CU n – num ărul de componente unificate;
CT n – num ărul total de buc ăți de elemente din tabelul de component ă.
100 56 22 ⋅=pλ
=> 28 . 39 =pλ[%] => grad mediu de tehnologicitate

b.) Gradul de standardizare a produsului
100 ⋅=
CT S
Snni
[%] , unde:
Si – gradul de standardizare al produsului;
Sn – num ărul de componente standardizate;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

5 CT n – num ărul total de buc ăți de elemente din tabelul de component ă.
100 56 40 ⋅=Si
=> 4 . 71 =Si [%] => grad mare de standardizare

2.3. STUDIUL PRODUSELOR EXISTENTE PE PIA ȚĂ ȘI ANALIZA
PREFERIN ȚELOR BENEFICIARILOR

În afar ă de S.C. Sem ănătoarea S.A., acest tip de repere se mai fabric ă și comercializeaz ă
de c ătre întreprinderile de profil: S.C. Utilaje Agricol e Râ șnov, S.C. Re șita Reductoare S.A.,
S.C. Agroline S.A., New Holland (Br ăila și Craiova) și de c ătre S.C. Agrocomer ț Holding S.A.
În general beneficiarii acestui tip de produs se o rienteaz ă în primul rând c ătre
întreprinderea mai apropiat ă locului de re ședin ță (în cazul în care produsele sunt foarte
asem ănătoare) sau c ătre întreprinderea care încheie contractele cele ma i avantajoase ca
flexibilitate, termene de livrare, garan ții și alte elemente op ționale.
Un pericol îl poate reprezenta produsele realizate de c ătre Utilaje Agricole Râ șnov. Gama
acestora de produse se suprapune peste cea a celor de la Sem ănătoarea. Privatizarea societ ății a
dus la noi achizi ții pentru retehnologizare și a aplicat cu flexibilitate solu țiile cerute de partenerii
externi.
Amenin țarea din partea produselor realizate de concuren ță str ăin ă se refer ă în principal la
pre ț. Produsele acestora sunt mai ieftine, dar de cele mai multe ori au un nivel calitativ mai
sc ăzut decât cele realizate de c ătre S.C. Sem ănătoarea S.A.
Pentru men ținerea pe pia ță , trebuie s ă se aduc ă în premanenta îmbun ătățiri produselor
sale, atât din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, cât și în privin ța condi țiilor contractuale
și s ă aib ă în vedere men ținerea pre țurilor la un nivel competitiv cu pre țurile practicate de
concuren ță .

Fig. 2.1.
Produsele concuren ței
(S.C. Utilaje Agricole Râ șnov S.A.)

2.4. ANALIZA RECLAMA ȚIILOR BENEFICIARILOR

Departamentul de Marketing este cel care se ocup ă de analizarea și solu ționarea
reclama țiilor clien ților. În acest scop, la intrarea în fabric ă exist ă un loc special amenajat unde se
găsesc formulare de sugestii și reclama ții ce pot fi completate de c ătre clien ți. Aceste
formulare sunt colectate la sfâr șitul fiec ărei zile, sunt analizate și solu ționate în maxim 10 zile
lucr ătoare de la depunerea reclama ției, în func ție de complexitatea problemei.
În cazul în care problemele ap ărute sunt majore și pot aduce prejudicii morale, materiale
și fizice beneficiarilor, din vina expres ă a produc ătorului, se suport ă daune conform legii.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

6 Reclama țiile clien ților sunt atent analizate deoarece de acestea se ține cont în reorganizarea
produc ției și în îmbun ătățirea serviciilor oferite clien ților.

2.5. DETERMINAREA SATISFAC ȚIEI CLIEN ȚILOR

Sec țiunea a 8-a a standardului ISO 9001:2008 „M ăsurare, analiz ă și îmbun ătățire”
con ține cerin țe legate de monitorizarea și m ăsurarea satisfac ției clien ților, care implicit
presupune m ăsuri întreprinse de organiza ții pentru monitorizarea informa țiilor legate de
percep ția clien ților asupra modului în care cerin țele sale au fost respectate, asigurându-se
conformitatea produsului/serviciului furnizat cu ac estea.
Informa țiile legate de satisfac ția clien ților se constituie ca date de intrare/ie șire, de baz ă,
pe care organiza ția trebuie s ă le includ ă în procesul s ău de monitorizare și m ăsurare. Prin urmare,
orice organiza ție trebuie s ă instituie un sistem de ob ținere a informa țiilor și datelor de analiz ă și
implicit a performan ței propriului sistem de management al calit ății, corelate cu caracteristicile
datelor de intrare/ie șire ale celorlalte procese identificate în cadrul s istemului de management al
calit ății.

Principalele informa ții pot proveni din:

Evalu ările clien ților și utilizatorilor;

Studii de pia ță ;

Datele ob ținute de departamentul Logistic (livrare);

Date privind concuren ța;

Cerin țele clien ților;

Informa țiile din contracte (feed-back legat de calitatea p roduselor/serviciilor).

Ca surse de informa ții și metode legate de satisfac ția clien ților, se pot utiliza:

Comunicarea direct ă cu clientul (scris și verbal);

Sugestii, solicit ări, reclama ții ale clien ților;

Rapoarte ale organiza țiilor consumatorilor;

Chestionare și evalu ări;

Studii aferente sectoarelor industriale;

Studii de pia ță .

În concluzie, m ăsurarea satisfac ției clientului este o modalitate de a „fideliza” cl ientul,
prin atragerea lui în rândul clien ților stabili, ceea ce conduce la maximizarea profit ului și
câ știgarea de noi clien ți.
S.C. Sem ănătoarea S.A. utilizeaz ă drept metode de m ăsurare a satisfac ției clien ților
urm ătoarele:
 Chestionare de evaluare a satisfac ției clien ților;
 Studii de pia ța;
 Analiza reclama țiilor/sugestiilor clien ților.

În urma analiz ării tuturor datelor ob ținute se pot ob ține r ăspunsuri corecte legate de:

consecin țe asupra organiza ției (profit, pia ță , imagine, satisfac ție clien ți) și necesita ți de
îmbun ătățire;

calitate, în care pot fi implicate diferite element e organizatorice (percep ție, livrare,
produc ție, etc.); unde trebuie ac ționat imediat (sistemul de management al calit ății,
îmbun ătățirea calit ății, planificare, inspec ție, etc.);

direc ția în care trebuie ac ționat în urma interpret ării rezultatelor:
– calitate (livrare, execu ție, recep ție);
– productivitate;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

7 – costuri (materiale, angaja ți, infrastructur ă, mediu de lucru);
– de șeuri;
– profitabilitate;
– calitatea mediului.

Modul de determinare a satisfac ției clien ților este descris în ANEXA 2.1. Procedura de
Proces PP-MSC-01 „Monitorizarea Satisfac ției Clien ților”.
În ANEXA 2.2. a acestei proceduri se reg ăse ște și un chestionar de evaluare a
satisfac ției clien ților .

A N E X A 2. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 8 PROCEDUR Ă DE PROCES
“Monitorizarea satisfactiei clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

MONITORIZAREA SATISFAC ȚIEI CLIEN ȚILOR

PP-MSC-01

A N E X A 2. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 8 PROCEDUR Ă DE PROCES
“Monitorizarea satisfactiei clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

Regimul de difuzare:

Num ăr exemplare procedur ă Difuzare

5 Intern ă
Circuit deschis
Controlat
0 Secret

Difuzarea:

Nr.
exemplare Destinatarul
documentului Nume, Prenume Semn ătura Dat ă
1 Laborator
1 Șef birou AQ
1 Șef serviciu CTC
1 Beneficiar
1 Arhiv ă

Lista de control a reviziilor:

Nr.
crt. Obiectul reviziilor Elaborat
(nume, dat ă) Verificat
(nume, dat ă) Avizat
(nume, dat ă) Aprobat
(nume, dat ă)
1
2
3

A N E X A 2. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 8 PROCEDUR Ă DE PROCES
“Monitorizarea satisfactiei clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
CUPRINS

1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. TERMENI, DEFINI ȚII, PRESCURT ĂRI
4. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ
5. PROCEDURA
6. RESPONSABILIT ĂȚ I
7. ÎNREGISTR ĂRI
8. ANEXE

A N E X A 2. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 4 / 8 PROCEDUR Ă DE PROCES
“Monitorizarea satisfactiei clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

1. SCOP
Procedura are scopul de a stabili etapele ce trebu ie parcurse pentru culegerea și analizarea
datelor necesare m ăsur ării și monitoriz ării satisfac ției clien ților.

2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se utilizeaz ă de c ătre personalul S.C. Sem ănătoarea S.A. din Departamentul
Marketing și de personalul care intra în contact direct cu cli en ții.

3. TERMENI, DEFINI ȚII, PRESCURT ĂRI
Se aplic ă defini țiile din SR EN ISO 9000:2006, „Sisteme de managemen t al calit ății.
Principii fundamentale și vocabular”.

Satisfac ție a clientului : percep ție a clientului despre m ăsura în care cerin țele clientului au
fost îndeplinite.

Măsurarea satisfac ției clientului: proces de exprimare simbolic ă, numeric ă sau nenumeric ă
a gradului în care un produs posed ă o anumit ă caracteristic ă sau proprietate.

Chestionar : instrument de investiga ție, constând într-un ansamblu de întreb ări scrise ce
determin ă din partea celor intervieva ți r ăspunsuri ce urmeaz ă a fi înregistrate în scris.

Baz ă de date : colec ție organizat ă de informa ții referitoare la gradul de satisfac ție a
clientului.

▪ DG = Director General
▪ DP = Director Produc ție
▪ RRC = Responsabil Rela ția cu Clientul
▪ IRA = Inspector Responsabil de Activitate

4. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ




SR EN ISO 9000:2006 – „Sisteme de management al cal it ății. Principii fundamentale și
vocabular”;




SR EN ISO 9001:2008 – „Sisteme de management al cal it ății. Cerin țe”;




SR EN ISO 9004:2001 – „ Sisteme de management al ca lit ății. Linii directoare pentru
îmbun ătățirea calit ății”;




Manualul Calit ății – MQ-01.

5. PROCEDURA

5.1. Generalit ăți
Cerin țele de baza ce trebuiesc respectate de c ătre întregul personal din S.C. Sem ănătoarea
S.A. sunt men ținerea unor rela ții perfecte cu clientul și monitorizarea permanent ă a satisfac ției
clientului.

A N E X A 2. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 5 / 8 PROCEDUR Ă DE PROCES
“Monitorizarea satisfactiei clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Monitorizarea satisfac ției clientului se utilizeaz ă de c ătre managementul companiei
pentru a identifica priorit ățile clientului și a descoperi cerin țele de calitate, a șa cum sunt ele
percepute de client.
Monitorizarea satisfac ției clientului se face prin men ținerea unui dialog permanent cu
acesta, pentru a se ob ține cât mai multe informa ții referitoare la cerin țe, a ștept ări și nemul țumiri.
Pe baza evalu ării informa țiilor culese de la client, managementul companiei d etermina
performan țele sistemului de management al calit ății și stabile ște m ăsurile ce se impun a fi luate
pentru îmbun ătățirea și cre șterea eficacit ății și eficien ței acestuia.

5.2. Metode folosite pentru colectarea informa țiilor
Modalit ățile acceptate de completare a chestionarelor sunt:
* De c ătre operator în timpul unei convorbiri telefonice.
* De c ătre clientul care a primit prin po ștă chestionarul și îl trimite completat.
* De c ătre operator în timpul unui interviu.

5.3. Programarea activit ății de evaluare a gradului de satisfac ție a clientului
Măsurarea gradului de satisfac ție a clientului se realizeaz ă anual, de c ătre Departamentul
Marketing, pe baza informa țiilor cuprinse în Chestionarul de evaluare a gradul ui de satisfac ție a
clientului prezentat în ANEXA A.
Obiectivele activit ății de m ăsurare a gradului de satisfac ție a clientului sunt produsele și
personalul S.C. Sem ănătoarea S.A. care efectueaz ă interven ții service, evaluat prin prisma
profesionalismului și al modului în care trateaz ă rela ția cu clientul.
Stabilirea e șantionului cercet ării se face de c ătre Departamentul Marketing pe baza
datelor furnizate de Departamentul Vânz ări, la sfâr șitul fiec ărui an.
Departamentul Vânz ări va pune la dispozi ția Departamentului Marketing situa ția
livr ărilor de produse efectuate c ătre beneficiari. Situa ția livr ărilor va cuprinde urm ătoarele
informa ții: beneficiarul, adresa, num ărul de telefon/fax, produse livrate, data livr ării produselor
către client.
Departamentul Marketing planific ă perioadele în care se desf ăș oar ă cercetarea, e șantionul
pe care se va face studiul și activit ățile în timpul c ărora se pot culege informa ții.

5.4. Completarea chestionarelor de evaluare a grad ului de satisfac ție a clien ților
Chestionarul reprezint ă instrumentul de culegere a informa țiilor despre gradul de
satisfac ție a clien ților și cuprinde r ăspunsuri la întreb ări despre:
▪ Tipul compresoarelor pentru care se completeaz ă chestionarul;
▪ Opinia general ă despre u șurin ța mont ării produsului;
▪ Opinia general ă despre eficien ța func țion ării produsului;
▪ Evaluarea personalului care efectueaz ă interven ții service;
▪ Motivele de nemul țumire ale clientului;
▪ Recomand ările clientului.

A N E X A 2. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 6 / 8 PROCEDUR Ă DE PROCES
“Monitorizarea satisfactiei clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
5.5. Acordarea punctajelor
Codificarea și acordarea punctajelor pentru r ăspunsurile din chestionare, ca și
introducerea informa țiilor rezultate în calculator pentru formarea bazei de date se face de c ătre
Departamentul Marketing. Se acord ă punctaje pentru toate întreb ările de la capitolul II , IV și V,
iar r ăspunsurile la întreb ările deschise se înregistreaz ă grupate în ordinea importan ței și în func ție
de frecven ța de apari ție, în tabele.

5.6. Interpretarea rezultatelor
Pentru interpretarea r ăspunsurilor de la întreb ările închise se va aloca un punctaj,
conform tabelului urm ător:

Capitol R ăspunsuri / Punctaj
Foarte mul țumit Mul țumit Nemul țumit Foarte nemul țumit
ÎI, IV, V 1 2 3 4

În func ție de punctajele alocate r ăspunsurilor se calculeaz ă media aritmetic ă cu formula:
∑
==n
iinpM
1:

unde: p i – punctajul alocat r ăspunsului
n – num ărul total de chestionare luate în calcul pentru stu diul efectuat.

5.7. Analiza informa țiilor
Departamentul Marketing elaboreaz ă un raport care cuprinde prezentarea sintetic ă a
rezultatelor cercet ării și concluziile la care s-a ajuns și eviden țiaz ă oportunit ățile de îmbun ătățire
a produselor și serviciilor oferite clien ților.
Raportul este prezentat în Analiza Efectuat ă de Management și se stabilesc ac țiuni
corective / preventive corespunz ătoare.
Dup ă aprobare în Analiza Efectuat ă de Management, raportul se difuzeaz ă DG, DP,
Departamentului Proiectare, Departamentului Vânz ări și Departamentului Calitate.

A N E X A 2. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 7 / 8 PROCEDUR Ă DE PROCES
“Monitorizarea satisfactiei clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
6. RESPONSABILIT ĂȚ I

PUNERE LA DISPOZITIE SAU
TRANSMITERE LA CLIENT A
CHESTIONARULUI DE
EVALUAREA SATISFACTIEI
PRELUCRARE REZULTATE
ANALIZA DATE SI
STABILIRE MASURI
URMARIRE INDEPLINIRE
MASURI SI EFECTUL
ACESTORA
STABILIRE DE NOI MASURI
DE IMBUNATATIRE.
MONITORIZARE CONTINUA
STOP IRA
RRC
RRC
DG
DP
RRC
IRA
DG
DP
RRC ANEXA A
Grafic
Grafic
Histograma
Grafic ACTIVITATI DESFASURATE
DOCUMENTE
UTILIZATE CINE
RASPUNDE?

A N E X A 2. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 8 / 8 PROCEDUR Ă DE PROCES
“Monitorizarea satisfactiei clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

7. ÎNREGISTR ĂRI
Chestionarul se completeaz ă într-un singur exemplar și se arhiveaz ă la Departamentul
Marketing pe o perioad ă de minim 2 ani.

8. ANEXE

ANEXA A – Chestionar de evaluare a gradului de sa tisfac ție a clientului.

A N E X A 2. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 3 CHESTIONAR
“Evaluarea gradului de satisfactie a clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

CHESTIONAR

EVALUAREA GRADULUI DE SATISFAC ȚIE
A CLIEN ȚILOR

A N E X A 2. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 3 CHESTIONAR
“Evaluarea gradului de satisfactie a clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

Stimate Client,

S.C. Sem ănătoarea S.A. realizeaz ă un studiu pentru m ăsurarea gradului de satisfac ție în
rândul clien ților s ăi. În acest scop v ă rug ăm s ă ne r ăspunde ți la urm ătoarele întreb ări, care ne vor
ajuta s ă îmbun ătățim continuu calitatea produselor și serviciilor pentru dumneavoastr ă și firm ă
pe care o reprezenta ți.
Dac ă a ți cump ărat mai multe tipuri de produse, pentru fiecare tip de produs, v ă rug ăm s ă
completa ți câte un chestionar.
Răspunsurile sunt strict confiden țiale și vor fi utilizate numai în scopul amintit mai sus.

Vă mul țumim!

BENEFICIAR: …………………………………………… …………………………………………… …………………………………
Adres ă: …………………………………………. …………………………………………… …………………………………………… ….
Telefon: …………………………………… …………. Fax: …………………………. …………………………………………… …….

I. Tipul de Multiplicator pentru care completa ți chestionarul:

5TT
6TT
8TT
8TX

ÎI. Opinia general ă despre u șurin ța mont ării produsului:

Foarte mul țumit

Mul țumit

Nemul țumit

Foarte nemul țumit

A N E X A 2. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 3 CHESTIONAR
“Evaluarea gradului de satisfactie a clientilor”
PP-MSC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
III. Opinia general ă despre eficien ța func țion ării produsului:

Nr.
Crt
. Cât de mul țumit sunte ți de: Răspunsuri
Foarte
mul țumit Mul țumit Nemul țumit Foarte
mul țumit
1 Dimensiunile și gabaritul produsului
2 Materialele din care sunt realizate componentele
3 Modul de realizare a ungerii

IV. Evaluarea personalului care efectueaz ă interven ții service:

Nr.
Crt. Vorbind despre serviciile pe care personalul S.C.
Sem ănătoarea S.A. le ofer ă, v ă rug ăm s ă preciza ți
cât de mul țumit sunte ți de: Răspunsuri
Foarte
mul țumit Mul țumit Nemul țumit Foarte
nemul țumit
1 Polite țe și amabilitate
2 Disponibilitatea de a asculta și r ăspunde nevoilor
dumneavoastr ă
3 Promptitudinea și profesionalismul cu care a rezolvat
reclama țiile dvs.
4 Pre țurile practicate

V. Recomand ări (posibilit ăți de îmbun ătățire)

Ave ți ceva de ad ăugat în leg ătur ă cu produsele și serviciile pe care vi le ofer ă S.C.
Sem ănătoarea S.A.?
…………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… ..
…………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… ..
…………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… ..
…………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… ..
…………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… ..
…………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… ..

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

8 ~ CAPITOLUL 3 ~
SISTEMUL CALIT ĂȚ II

3.1. MODELUL DE SISTEM AL CALIT ĂȚ II ADOPTAT

Sistemul calit ății adoptat este conform ISO 9001:2008. Acesta este un standard de
referin ță , ce are în vedere o abordare bazat ă pe managementul proceselor organiza ției. De aici
rezult ă o structur ă mult mai logic ă, orientarea c ătre client și evaluarea satisfac ției acestuia,
precum și angajamentul top managementului pentru o îmbun ătățire continua.
Standardul are 8 capitole, singurul capitol din ca re se pot efectua excluderi este capitolul
7. Indiferent de m ărimea organiza ției, condi țiile din capitolele 4, 5, 6 și 8 sunt obligatorii. Noul
standard are la baza ciclul PDCA (Plan Do Check Act ) – ciclul lui Deming.
Politica în domeniul Calit ății o reprezint ă ob ținerea satisfac ției clien ților prin
satisfacerea necesit ăților implicite și explicite ale acestora și oferirea de produse conforme cu
solicit ările, cerin țele și necesit ățile acestora, care s ă corespund ă întru totul a ștept ărilor
utilizatorilor.
Avantajele certific ării ISO 9001:
• Cre șterea eficacit ății prin îmbun ătățirea proceselor;
• Îmbun ătățirea calit ății, serviciilor, costurilor și a tehnologiei;
• Reducerea semnificativ ă a costurilor;
• Cre șterea competitivit ății;
• Eficien ță îmbun ătățit ă datorit ă proceselor optimizate;
• Îmbun ătățirea satisfac ției clientului și a angajatului;
• Acceptarea pe liste de furnizori (multe organiza ții cer ca partenerii s ă fie certifica ți conform
ISO 9001);
• Reducerea num ărului de audituri interne și reducerea num ărului neconformit ăților;
• Motivarea angaja ților.

3.2. DECLARA ȚIA DE POLITICA

Politica referitoare la calitate curpinde inten țiile și orient ările referitoare la calitate, a șa
cum sunt ele exprimate oficial de managementul de l a cel mai înalt nivel.
Adoptarea unui sistem de management al calit ății este o decizie strategic ă a
managementului de la cel mai înalt nivel al S.C. Se m ănătoarea S.A..
Con știentizarea calit ății trebuie s ă înceap ă chiar de la ideea conceperii produsului, cu
identificarea necesita ților clien ților. Deoarece calitatea materialelor aprovizionate afecteaz ă
calitatea produsului finit, activitatea de evaluare și selec ție a furnizorilor este supus ă unui control
riguros.
Demonstrarea ca produsele aprovizionate de S.C. Se m ănătoarea S.A. provin de la
furnizori acceptabili este o dovad ă important ă care convinge clientul de faptul c ă, pentru
întreprindere, calitatea este elementul cel mai imp ortant în tot ceea fac. Astfel, S.C.
Sem ănătoarea S.A. garanteaz ă calitatea produselor sale și prin alegerea furnizorilor care se
identifica pe deplin cu politica de calitate.

Declara ția de politica privind calitatea a S.C. Sem ănătoarea S.A. este prezentat ă în
ANEXA 3.1.

Interesul este de a avea o rela ție de parteneriat viabil ă, durabil ă, reciproc avantajoas ă cu
aceia care îndeplinesc toate condi țiile pentru a deveni furnizori. Promovând o rela ție bazat ă pe

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

9 comunicare și dezvoltare continu ă, S.C. Sem ănătoarea S.A. construie ște al ături de partenerii s ăi
calea spre succes.

3.3. DOCUMENTELE SISTEMULUI CALIT ĂȚ II

Documentele SMC includ:
– Manualul calit ății (MC-01);
– Proceduri de sistem (PS);
– Proceduri de proces (PP);
– Proceduri de lucru (PL);
– Planul calit ății;
– Înregistr ări ale SMC.
Aceste documente descru sistemul de managemenet al calit ății, activit ățile din cadrul
institu ției, responsabilit ățile fiec ărui membru al personalului, sunt disponibile tuturo r angaja ților
și au regim controlat.
Documentele SMC sunt difuzate în regim controlat d eoarece ele sunt difuzate pe baza
listei de difuzare. Înregistr ările SMC sunt documente care rezult ă din func ționarea SMC,
respectiv din activitatea curent ă și sunt specificate în proceduri.

Activitatea de planificare a calit ății presupune:
⇒ Elaborarea planurilor calit ății (când este specificat în contract);
⇒ Identificarea și asigurarea mijloacelor de control, a proceselor, a echipamentelor, a
reurselor și a competen țelor necesare pentru realizarea calit ății cerute;
⇒ Asigurarea compatibilit ății procesului de produc ție, a montajului, a service-ului, a
inspec țiilor și încerc ărilor cu documenta ția aplicabil ă;
⇒ Actualizarea tehnicilor pentru controlul calit ății, pentru inspec ție și încercare, inclusiv
dezvolatarea unui instrument nou;
⇒ Identificarea verific ărilor adecvate în etapele corespunz ătoare de realizare a produsului;
⇒ Claritatea criteriilor de acceptare pentru toate caractersticile și condi țiile;
⇒ Identificarea și elaborarea înregistr ărilor calit ății.

3.3.1. MANUALUL CALIT ĂȚ II
Este documentul de baz ă pentru implementarea sistemului calit ății într-o întreprindere,
document în care se face o descriere sistematic ă a politicii calit ății. Manualul calit ății este
imaginea scris ă a unei întreprinderi. Este documentul pe care se s prijin ă toate celelalte
documente referitoare la calitate.
Informa țiile legate de întocmirea manualului calit ății în func ție de specificul
întreprinderii sunt date de Standardul ISO 10013 – linii directoare pentru elaborarea manualului
calit ății.
Responsabilitatea redact ării și administrarea manualului calit ății revine de regul ă
liderului echipei calit ății din întreprindere, iar avizarea și aprobarea lui se face de c ătre
managerul general al întreprinderi (Directorul gene ral).

În cadrul S.C Sem ănătoarea S.A., Manualul Calit ății are codul MC-01 și a fost elaborat
pentru:

implementarea efectiv ă a Sistemului de Management al Calit ății;

definirea structurii organizatorice și a responsabilit ăților, pentru asigurarea disciplinei,
ordinii și eficacit ății activit ăților;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

10
a comunica angaja ților firmei politic ă cu privire la calitate, pentru îmbun ătățirea
comunic ării în interiorul, dar și în exteriorul întreprinderii (furnizori, distribu itori, clien ți),
astfel încât s ă fie în țelese și explicitate cât mai exact cerin țele;

instruirea unitar ă a personalului și orientarea acestuia c ătre beneficiile calit ății;

a prezenta o imagine favorabil ă a întreprinderii și a preciza unele cerin țe contractuale;

a ob ține profit prin reducerea pierderilor interne și atragerea de clien ți;

a avea o baz ă pentru auditarea sistemului de management la calit ății de c ătre clien ți sau o
ter ță parte (se verific ă dac ă sistemul exist ă, func ționeaz ă sau este adecvat scopului propus);

a se asigura un acces rapid la documentele sistemul ui de management al calit ății și pentru a
facilita gestionarea acestora .

Manualul calit ății al S.C. Sem ănătoarea S.A. este prezentat în ANEXA 3.2.
In ANEXA 3.3. este prezentata Procedura Audit Intern , iar in ANEXA 3.4. Procedura
Controlul Documentelor .

3.3.2. PROCEDURI DE SISTEM
Procedurile de sistem sunt 6 la num ăr și anume:
– Controlul documentelor (PS-CD-01)
– Controlul înregistr ărilor (PS-CI-02)
– Audit intern (PS-AI-03)
– Controlul produsului neconform (PS-CPN-04)
– Ac țiuni corective (PS-AC-05)
– Ac țiuni preventive (PS-AP-05)

PS-CD-01: Controlul documentelor
Procedura define ște modalitatea de a asigura:
– verificarea și aprobarea documentelor înaintea utiliz ării acestora;
– reexaminarea, actualizarea (dac ă e necesar ă) și reaprobarea documentelor;
– identificarea modific ărilor și stadiului reviziilor;
– men ținerea datelor și documentelor în condi ții de vizibilitate, u șurin ță de identificare și
trasabilitate;
– identificarea distribuirii controlate a documente lor de origine extern ă;
– gestiunea documentelor perimate astfel încât s ă se previn ă utilizarea neinten ționat ă și s ă se
asigure o identificare clar ă a celor p ăstrate pentru un scop, oricare ar fi acesta.
Mai simplu, procedura define ște modul cum sunt elaborate, verificate, aprobate, difuzate,
folosite, p ăstrate, revizuite, retrase, arhivate și distruse documentele SMC.

PS-CI-02: Controlul înregistr ărilor
Procedura define ște modalitatea de a asigura:
– ușurin ța identific ării, arhivarii, reg ăsirii și protec ției înregistr ărilor;
– men ținerea înregistr ărilor în condi ții de lizibilitate;
– durata de p ăstrare a înregistr ărilor și destinația lor final ă.

PS-AI-03: Audit intern
Este procedura prin care se descrie cum se efectue az ă, la intervale planificate, auditurile
interne, pentru a stabili dac ă SMC:
– este conform cu cerin țele standardului de referin ță ;
– este conform cu cerin țele impuse de organiza ție;
– este implementat eficace;
– este men ținut și actualizat.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

11 PS-CPN-04: Controlul produsului neconform
Este procedura prin care se descrie modul de ident ificare, analiza și tratare a produselor
neconforme cu cerin țele standardului de referin ță .

PS-AC-05: Ac țiuni corective
Procedura reglementeaz ă modul de identificare, analiza, implementare și urm ărire a
ac țiunilor de eliminare a neconformit ăților constatate în func ționarea SMC și în activitatea
specific ă.

PS-AP-06: Ac țiuni preventive
Procedura reglementeaz ă modul de identificare, analiza, implementare și urm ărire a
ac țiunilor întreprinse pentru eliminarea unor poten țiale neconformit ăți în func ționarea SMC și în
activitatea specific ă.

3.3.3. PLANUL CALIT ĂȚ II
Planul calit ății este un document care precizeaz ă practicile, resursele și succesiunea
activit ăților specifice, referitoare la calitate, relevante pentru un produs, proces s ău serviciu.
Conform ISO 9001:2008, conducerea unei organiza ții trebuie s ă se asigure c ă:
– planificarea sistemului de management al calit ății este realizat ă și în m ăsur ă s ă respecte
cerin țele specificate;
– integralitatea sistemului de management al calit ății este men ținut ă dup ă ce organiza ția și-a
schimbat structura sau au intervenit modific ări privind cerin țele referitoare la produse, procese,
servicii.
Linii directoare pentru a sprijini organiza ția în elaborarea, analizarea, acceptarea și
revizuirea planului calit ății sunt oferite de ISO 10005:2005 – “Managementul c alit ății – Ghid
pentru planurile calit ății”.
Un plan al calit ății face leg ătura între cerin țele generale ale elementelor sistemului de
management al calit ății și cerin țele specifice unui anumit produs, proiect sau contr act.
Planul calit ății poate fi utilizat pentru:
– a se asigura c ă sunt planificate cerin țele specifice pentru un produs, proiect, contract;
– a se preciza modul particular de aplicare a cerin țelor sistemului de management al
calit ății pentru un anumit produs, proiect, contract;
– a demonstra clientului cum se inten ționeaz ă s ă se rezolve condi țiile specificate, referitoare la
calitate pentru un anumit contract.

În cadrul acestui proiect a fost întocmit Planul Calit ății pentru reperul „Carcasa 6TT-
1.1” și este prezentat în ANEXA 3.5 .

3.3.4. PROCEDURI / INSTRUC ȚIUNI DE LUCRU
Procedurile specifice sau instruc țiunile de lucru fac referiri la o activitate restrâ ns ă, care
de obicei este limitat ă la un post de lucru .
Acestea prezint ă mijloacele, metodele de îndeplinire specifice acti vit ății respective și
responsabilit ățile personalului de execu ție și control. Aceste proceduri au fost elaborate și sunt
administrate într-un mod ce permite ținerea sub control a activit ăților ce se desf ăș oar ă în
organiza ție.

PSL-001 – Analiza contractelor;
PSL-002 – Controlul proiect ării;
PSL-003 – Identificarea trasabilit ății produsului;
PSL-004 – Evaluarea furnizorilor;
PSL-005 – Aprovizionarea;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

12 PSL-006 – Inspec ție la recep ție;
PSL-007 – Controlul procesului;
PSL-008 – Controlul fabrica ției;
PSL-009 – Securitatea opera țional ă;
PSL-010 – Produs neconform;
PSL-011 – Tehnici statistice;
PSL-012 – Echipamente de inspec ție, m ăsurare, încercare;
PSL-013 – I nspectia și controlul pentru piesele din clasa corpuri comple xe;
PSL-014 – Controlul cu radia ții penetrante a pieselor din clasa corpuri complexe ;
PSL-015 – Controlul și încercarea;
PSL-016 – Manipulare, depozitare, ambalare, conserv are și livrare.

3.4. IDENTIFICAREA ȘI TRASABILITATEA PRODUSULUI

În cadrul S.C. Sem ănătoarea S.A sunt identificate materialele și echipamentele folosite în
activitatea de fabrica ție/instal ăre, folosind coduri unice de identificare în confor mitate cu
documenta ția aplicabil ă.
Stadiul produsului în raport cu cerin țele de m ăsurare și monitorizare este identificat prin
indicatori de stadiu în activitatea de fabrica ție, prin chestionarele de verificare în activitate a de
instal ări.
Pentru unele produse fabricate, trasabilitatea est eo cerin ță a documenta ției. În acest caz,
subansamblurile sunt identificate unic prin etichet e cod de bare care con țin referiri la anul, luna
fabrica ției și un num ăr de serie unic al subansamblului. Aceste identific ări unice sunt înregistrate
prin citirea cu un scanner în calculatorul testoare lor finale.

A N E X A 3. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 1 DECLARATIA DE POLITICA PRIVIND
CALITATEA

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

DECLARA ȚIA DE POLITICA
PRIVIND CALITATEA

A N E X A 3. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 2 DECLARATIA DE POLITICA PRIVIND
CALITATEA

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

DECLARA ȚIA DE POLITIC Ă

CALITATEA este unul din elementele pe care S.C. SE M ĂNĂTOAREA S.A. î și
fundamenteaz ă strategia de dezvoltare.

S.C. SEM ĂNĂTOAREA S.A. este pe deplin angajat ă în activitatea de identificare a
necesita ților curente și viitoare ale clien ților s ăi, de satisfacerea cerin țelor lor și depune eforturi
pentru dep ăș irea a ștept ărilor tuturor clien ților, proprietari și utilizatori de ma șini și utilaje
agricole, prin fabricarea unor produse complete și de calitate.
Suntem preocupa ți de monitorizarea gradului de satisfac ție a clien ților no ștri pentru a
putea stabili și aplic ă m ăsuri menite s ă produc ă o cre ștere permanent ă a acestuia.
Produsele noastre respecta prevederile standardelor na ționale și interna ționale privind proiectarea
și execu ția lor, siguran ță în func ționare și asigurarea protec ției mediului.

Cre șterea performan țelor și a fiabilit ății produselor din fabrica ția actual ă a societ ății și
diversificarea gamei de produse existente prin proi ectarea și asimilarea unor produse care s ă vin ă
în întâmpinarea cerin țelor clien ților no ștri, constituie fundamentul dezvolt ării societ ății.
Monitorizarea permanent ă a proceselor tehnologice reprezint ă preocuparea de baz ă a
activit ății de proiectare tehnologic ă și de fabrica ție, în scopul realiz ării unor produse conforme
cu specifica țiile proiectate.

Îmbun ătățirea continu ă a performan ței globale a societ ății, în scopul eficientiz ării
economice a activit ăților, cre șterii cifrei de afaceri și sc ăderii costurilor, este un obiectiv pe care
S.C. SEM ĂNĂTOAREA S.A. îl are în vedere pentru a demonstra ang ajamentul în realizarea de
afaceri profitabile menite s ă creasc ă încrederea p ărților interesate.

Managementul de la cel mai înalt nivel este implic at direct în crearea unui mediu în care
to ți salaria ții sunt con știentiza ți și motiva ți pentru a deveni implica ți total în gestionarea eficient ă
a resurselor materiale pentru atingerea obiectivelo r organiza ției și pentru a participa la
îmbun ătățirea continu ă.

S.C. SEM ĂNĂTOAREA S.A. implementeaz ă și dezvolta un Sistem de Management al
Calit ății, bazat pe procese în scopul antren ării întregului personal într-un efort comun pentru
realizarea și garantarea calit ății finale a produsului.

DIRECTOR EXECUTIV,
Alexandra Baciu

Mai 2011

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

MANUALUL CALIT ĂȚ II

MC-01

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

Regimul de difuzare:

Num ăr exemplare procedur ă Difuzare
5 Regim controlat
0 Secret

Difuzarea:

Nr.
Exemplar Destinatarul
documentului Nume, Prenume Semn ătura Dat ă

Lista de control a reviziilor:

Nr.
crt. Obiectul reviziilor Elaborat
(nume, dat ă) Verificat
(nume, dat ă) Avizat
(nume, dat ă) Aprobat
(nume, dat ă)
1
2
3

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

CUPRINS
1. GENERALIT ĂȚ I
1.1. Prezentarea societ ății
1.2. Scopul și domeniul de aplicare al manualului managementului calit ății
2. REFERIN ȚE NORMATIVE ȘI ABREVIERI
2.1. Documente de referin ță
2.2. Abrevieri
3. TERMENI ȘI DEFINI ȚII
4. SISTEM DE MANAGEMENT AL CALIT ĂȚ II
4.1. Cerin țe generale
4.2. Cerin țe referitoare la documenta ție
4.2.1. Generalit ăți
4.2.2. Manualul Calit ății
5. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI
5.1. Angajamentul managementului
5.2. Orientarea c ătre client
5.3. Politica referitoare la calitate
5.4. Planificare
5.4.1. Obiectivele calit ății
5.4.2. Planificarea SMC
5.5. Responsabilit ăți
5.5.1. Directorul General
5.5.2. Șef Lucr ări
5.5.3. Responsabil resurse umane
5.5.4. Reprezentant Management Calitate
5.6. Comunicare intern ă
5.7. Analiza efectuat ă de management
5.7.1. Generalit ăți
5.7.2. Elemente de intrare ale analizei
5.7.3. Elemente de ie șire ale analizei
6. MANAGEMENTUL RESURSELOR
6.1. Asigurarea resurselor
7. REALIZAREA PRODUSULUI
7.1. Planificarea realiz ării produsului
7.2. Procese referitoare la rela ția cu clientul
7.3. Aprovizionare
7.4. Produc ție și furnizare de servicii
7.5. Controlul dispozitivelor de m ăsurare și monitorizare
8. M ĂSURARE, ANALIZ Ă ȘI ÎMBUN ĂTĂȚ IRE
8.1. Generalit ăți
8.2. Monitorizare și m ăsurare
8.3. Analiza datelor
8.4. Îmbun ătățire
9. ANEXE

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 4 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
1. GENERALIT ĂȚ I

1.1. Prezentarea societ ății
Singura întreprindere constructoare de combine auto propulsate de recoltat cereale din
România și cea mai important ă din sud-estul Europei este S.C. Sem ănătoarea S.A., specialist
consacrat în domeniul execu ției de ma șini și echipamente pentru recoltarea culturilor de cerea le
păioase, floarea-soarelui, soia, orez și porumb.
Diversitatea de ma șini și utilaje agricole: combine autopropulsate, batoze, sem ănători,
culeg ătoare de porumb, culeg ătoare de floarea-soarelui, ma șini pentru recoltat furaje, instala ții
mobile pentru irigat s.a., reflecta sfera larg ă pe care speciali știi din întreprindere o abordeaz ă
pentru satisfacerea cerin țelor și men ținerea încrederii beneficiarilor cei mai severi.
Prestigiul incontestabil de care se bucura compani a se bazeaz ă pe tradi ția și experien ța
de-a lungul anilor, dar și pe efortul sus ținut al speciali știlor pentru aplicarea celor mai noi solu ții
în domeniu, pentru un nivel calitativ aliniat la no rmele interna ționale.

1.2. Scopul și domeniul de aplicare al manualului managementului calit ății
Prezentul manual al managementului calit ății, cod MQ-01 descrie m ăsurile
organizatorice adoptate în cadrul S.C. Sem ănătoarea S.A. pentru îndeplinirea cerin țelor de
îmbun ătățire a calit ății și respect ării cerin țelor de mediu în conformitate cu prevederile
standardelor interna ționale ISO 9001:2008.
Sistemul de management al calit ății implementat de S.C. Sem ănătoarea S.A. stabile ște
măsurile care s ă asigure clien ții, organismul de certificare și alte p ărți interesate ca în activit ățile
desf ăș urate se men ține nivelul de calitate impus de prevederile standa rdelor, legilor, normelor și
reglementarilor în vigoare.
Cerin țele de management al calit ății reprezint ă aspecte ale activit ății de management
întreprinse la toate nivelurile ierarhice; ele au r olul stabilirii responsabilit ăților, nivelurilor de
autoritate, repartiz ării resurselor umane și materiale și se exercita în cadrul unui sistem
implementat cu ajutorul unor instrumente specifice (planificare, control, asigurare și
îmbun ătățire a calit ății).
Principalele scopuri pentru care a fost destinat M anualul managementului calit ății al S.C.
Sem ănătoarea S.A. sunt:
a. Scopuri interne:

stabilirea politicii în domeniul calit ății ;

stabilirea responsabilit ăților și nivelurilor de autoritate în contextul
sistemului de management al calit ății;

descrierea sistemului de management al calit ății;

stabilirea regulilor și principiilor generale obligatorii pentru întregul
personal;

stabilirea regulilor pentru evaluarea intern ă a sistemului de management al
calit ății în scopul îmbunat ățirii continue a acestuia.
b. Scopuri externe

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 5 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– prezentarea ac țiunilor întreprinse de SC Sem ănătoarea S.A. în sensul îmbunat ățirii
calit ății serviciilor furnizate clien ților și satisfacerii tuturor cerin țelor acestora și
părților interesate ;
– câ știgarea încrederii clien ților în serviciile S.C. Sem ănătoarea S.A..
Prevederile manualului managementului calit ății sunt aplicabile pentru toate activit ățile
desf ăș urate și sunt obligatorii pentru întregul personal al S.C. Sem ănătoarea S.A. în vederea
îndeplinirii cerin țelor clien ților și p ărților interesate, chiar și atunci când ace știa nu au specificat
în contracte executarea lucr ărilor sub inciden ța unui sistem de management al calit ății.

2. REFERIN ȚE NORMATIVE ȘI ABREVIERI
2.1. Documente de referin ță
Sistemul de management al calit ății descris în acest manual are la baza urm ătoarele
standarde:
– SR EN ISO 9000: 2006 – „Sisteme de management al calit ății. Principii fundamentale și
vocabular”. Descrie no țiunile fundamentale ale sistemelor de management al calit ății și specific ă
terminologia pentru sistemele de management al cali t ății;
– SR EN ISO 9001: 2001 – „Sisteme de management al calit ății. Cerin țe”. Specific ă cerin țele
unui sistem de management al calit ății pentru organiza țiile care este necesar s ă demonstreze
capabilitatea lor de a furniza produse care s ă îndeplineasc ă cerin țele clien ților precum și cerin țele
de reglementare aplicabile, având drept scop cre șterea satisfac ției clien ților;
– SR EN ISO 10013:2003 – „Sistemele calit ății. Linii directoare pentru elaborarea manualului
calit ății”;
– SR EN ISO 10005: 1999 – „Managementul calit ății. Ghid pentru elaborarea planului calit ății”.

2.2. Abrevieri
SMC – Sistem de Management al Calit ății
MC – Manualul Calit ății
RMC – Reprezentant management Calitate
PCS – Procedura cerut ă de standardul aplicabil
PS – Procedura Specific ă
ÎL – Instruc țiune de Lucru
F – Formular
RMC – Reprezentant Management Calitate
DMM – Dispozitiv de m ăsurare și monitorizare
IC – Înregistr ările calit ății
AC – Asigurarea Calit ății

3. TERMENI ȘI DEFINI ȚII
• Satisfac ție a clientului – percep ție a clientului despre m ăsura în care cerin țele clientului au fost
îndeplinite.

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 6 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
• Sistem de management – sistem prin care se stabi lesc politica și obiectivele și prin care se
realizeaz ă acele obiective.
• Sistem de management al calit ății – sistem de management prin care se orienteaz ă și se
controleaz ă o organiza ție în ceea ce prive ște calitatea.
• Politica referitoare la calitate – inten ții și orient ări generale ale unei organiza ții referitoare la
calitate a șa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel.
• Obiectiv al calit ății – ceea ce se urm ăre ște sau spre care se tinde, referitor la calitate.
• Managementul calit ății – activit ăți coordonate pentru a orienta și a controla o organiza ție în
ceea ce prive ște calitatea.
• Planificarea calit ății – parte a managementului calit ății concentrat ă pe stabilirea obiectivelor
calit ății și care specific ă procesele opera ționale necesare și resursele aferente pentru a îndeplini
obiectivele calit ății.
• Organiza ție – grup de persoane și facilita ți cu un ansamblu de responsabilit ăți, autorit ăți și
rela ții.
• Furnizor – organiza ție s ău persoana care furnizeaz ă un produs.
• Proces – ansamblu de activit ăți corelate sau în interac țiune care transforma elemente de intrare
în elemente de ie șire.
• Produs – rezultat al unui proces.
NOT Ă: Exista patru categorii generice de produse: servi cii; software, hardware; materiale
procesate.
• Procedura – mod specificat de desf ăș urare a unei activit ăți sau a unui proces.
• Trasabilitate – abilitatea de a reconstitui isto ricul, aplicarea sau localizarea a ceea ce este lua t
în considerare.
• Conformitate – îndeplinirea unei cerin țe.
• Neconformitate – neîndeplinirea unei cerin țe.
• Defect – neîndeplinirea unei cerin țe referitoare la o utilizare inten ționat ă sau specificata.
• Ac țiune preventiv ă – ac țiune de eliminare a cauzei unei neconformit ăți poten țiale sau a altei
posibile situa ții nedorite.
• Ac țiune corectiva – ac țiune de eliminare a cauzei unei neconformit ăți detectate sau a altei
situa ții nedorite.
• Manualul calit ății – document care descrie sistemul de management a l calit ății al unei
organiza ții.
• Planul calit ății – document care specific ă ce proceduri și resurse asociate trebuie aplicate, de
cine și când pentru un anumit proiect, produs, proces sau contract.
• Inspec ție – evaluare a conformit ății prin observare și judecare înso țite dup ă caz, de m ăsurare,
încercare sau comparare cu un calibru.
• Încercare – determinare a uneia sau mai multor c aracteristici în conformitate cu o procedur ă.
• Verificare – confirmare, prin furnizare de dovez i obiective, c ă au fost îndeplinite cerin țele
specificate.
• Expert tehnic – persoana care furnizeaz ă expertiza sau cuno știn țe specifice echipei de audit.
• Func ție metrologic ă – func ție cu responsabilitate administrativ ă și tehnic ă pentru definirea și
implementarea sistemului de management al m ăsur ării.

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 7 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Oriunde în textul prezentului manual, ori de câte ori se întâlne ște termenul “produs”,
acesta poate, de asemenea, s ă însemne și “serviciu” și se refer ă numai la produsul destinat
clientului sau cerut de client.

4. SISTEM DE MANAGEMENT AL CALIT ĂȚ II
4.1. Cerin țe generale
Controlul total al calit ății nu poate exista în afara unui sistem anume conce put, care s ă
vegheze și apoi s ă certifice îndeplinirea permanent ă a tuturor ac țiunilor pe linia calit ății. Acest
sistem este denumit sistemul calit ății. Un sistem al calit ății este necesar pentru c ă:
– permite realizarea unor rela ții contractuale;
– contribuie la reducerea pierderilor;
– cre ște eficien ța organiza ției;
– realizeaz ă cre șterea încrederii în serviciile oferite – intern și extern;
– amplifica siguran ță în func ționare.
S.C. Sem ănătoarea S.A. a stabilit, a documentat, a implementat și men ține un SMC,
căruia îi îmbun ătățește continuu eficacitatea în conformitate cu cerin țele Standardului
Interna țional EN ISO 9001:2008, precum și în conformitate cu Politica și Obiectivele Calit ății în
scopul prest ării de servicii conforme cu condi țiile specificate.
Pentru func ționarea eficient ă a SMC și implementarea pe toate nivelurile organiza ției,
întreprinderea efectueaz ă urm ătoarele:
a) identifica procesele necesare SMC și le aplic ă în întreaga organiza ție, respectiv:
• procese de baz ă
• procese de management
• procese suport
• procese generale
b) determina criteriile și metodele necesare pentru determinarea eficacit ății proceselor;
c) asigura resursele și informa țiile necesare desf ăș ur ării proceselor;
d) monitorizeaz ă, m ăsoar ă și analizeaz ă aceste procese;
e) implementeaz ă ac țiunile necesare pentru realizarea rezultatelor plan ificate și
îmbun ătățește continuu aceste procese.
Întrucât exista procese externe care influen țeaz ă conformitatea produsului, S.C.
Sem ănătoarea S.A. î și asuma întreaga responsabilitate în ceea ce prive ște procesele externe
desf ăș urate de subcontractanti.

4.2. Cerin țe referitoare la documenta ție
4.2.1. Generalit ăți
SMC al S.C. Sem ănătoarea S.A. este conform cu standardul ISO 9001:200 8, iar politica
în domeniul calit ății reflecta, prin obiectivele sale, preocup ările organiza ției pentru realizarea
unor activit ăți de bun ă calitate și pentru satisfacerea deplin ă a cerin țelor clien ților.
Documentele SMC sunt acte oficiale, cu caracter pa rticular, care consemneaz ă, atesta,
adeveresc, preconizeaz ă sau înf ățișeaz ă fapte sau informa ții. Acestea au scop practic:

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 8 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
• de a descrie activit ățile asupra calit ății și de a furniza certitudinea c ă activit ățile care
concura la realizarea calit ății serviciilor vor fi îndeplinite efectiv, în mod p lanificat,
eficient și controlat.
• de a permite verificarea independenta, obiectiv ă a activit ăților descrise, în vederea
îmbunat ățirii acesteia, fie prin apropierea cerin țelor stadardelor sau ale clien ților, fie prin
valorificarea sugestiilor personalului propriu.
Se recomanda c ă documentele SMC s ă fie limitate la strictul necesar, astfel încât s ă poat ă
fi utilizate eficient și ținute la zi. SMC este documentat în MC, PCS, PG, PS , ÎL. SMC respecta
standarde romane (SR, STAS), standarde europene (EN ), standarde interna ționale (ISO). Toate
cerin țele prev ăzute în ISO 9001:2008 sunt organizate de c ătre S.C. Sem ănătoarea S.A. sub forma
documetelor scrise ale SMC pentru asigurarea unei î n țelegeri unitare a Politicii în domeniul
calit ății.
Documentele SMC se structureaz ă pe 4 nivele:
• nivel 1 – Manualul Calit ății
• nivel 2 – Procedurile cerute de Standardul aplicabi l
• nivel 3 – Proceduri specifice, Instruc țiuni de lucru
• nivel 4 – Înregistr ări referitoare la Calitate
Redactarea documentelor se face obligatoriu în scr is, ca o condi ție necesar ă de suport
informa țional. Stilul de redactare trebuie s ă fie direct, gazet ăresc, simplu, u șor de în țeles, f ără
formul ări excesiv tehnice, f ără paranteze, s ă nu lase loc de confuzii sau interpret ări.
Sistemul calit ății nu poate fi documentat și aplicat corespunz ător dac ă nu cuprinde
proceduri generale și proceduri opera ționale, prin care s ă nu poat ă exercita un control adecvat și
continuu asupra calit ății. Procedurile SMC servesc ca instumente ale manag ementului calit ății.
o Procedurile nu intra în detalii tehnice. Proceduril e sunt scurte și dau r ăspunsuri
practice, clare, cu aplicabilitate imediat ă. Reprezent ările grafice se trec în anexe.
o Documentele, se elaboreaz ă, se analizeaz ă, se aprob ă, se difuzeaz ă, se modifica și
se p ăstreaz ă în conformitate cu procedurile PS-CD-01 – „Control ul documentelor”
și PS-CI-01 – „Controlul înregistr ărilor”

4.2.2. Manualul Calit ății
Excluderi: Dintre cerin țele standardului aplicabil, în cadrul S.C. Sem ănătoarea S.A., nu
se aplic ă: Proiectare și dezvoltare (7.3.)
Activitatea de proiectarea a serviciilor nu se rea lizeaz ă de c ătre S.C. Sem ănătoarea S.A.
Organiza ția colaboreaz ă cu proiectan ți externi, care sunt analiza ți ca și furnizori de servicii.
Manualul Calit ății este principalul document utilizat în proiectare a și implementarea
sistemului calit ății. MC furnizeaz ă o descriere adecvat ă a sistemului de conducere a calit ății,
servind totodat ă c ă o referin ță permanent ă în implementarea și men ținerea acestui sistem.
MC prezint ă politica și obiectivele privind calitatea, descrie sistemul c alit ății unei
organiza ții, include și prezint ă structura organizatoric ă, responsabilit ățile, autorit ățile și
elementele SMC-ului adoptat.
În MC se fac referiri la toate procedurile cerute de standardul aplicabil și se prezint ă
structura documentelor SMC utilizate pentru îndepli nirea obiectivelor propuse.

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 9 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Elaborarea MC este realizat ă în urm ătoarele scopuri:

Pentru implementarea efectiv ă a SMC;

Pentru definirea structurii organizatorice și a responsabilit ăților, pentru asigurarea
disciplinei, ordinii și eficacit ății activit ăților;

Pentru a comunica angaja ților firmei politic ă cu privire la calitate, pentru îmbun ătățirea
comunic ării cu interiorul, dar și în exteriorul organiza ției (furnizori, clien ți), astfel încât
să fie în țelese și explicitate cât mai exact cerin țele;

Pentru instruirea unitar ă a personalului și orientarea acestuia c ătre beneficiile calit ății;

De a prezenta o imagine favorabil ă a organiza ției și de a preciza unele cerin țe
contractuale;

De a ob ține profit prin reducerea pierderilor interne și atragerea de clien ți;

Ca baz ă pentru auditarea SMC de c ătre clien ți sau o ter ță parte;

De a asigura un acces rapid la documentele SMC și de a facilita gestionarea acestora.
Pentru procesul de elaborare, analizare, avizare și redactare, inclusiv verificare și
aprobare a MQ-01 sunt respectate cerin țele SR EN ISO 9001:2008 – „Sisteme de management al
calit ății. Cerin țe.”
Codificarea MC s-a f ăcut în conformitate cu prevederile procedurii PS-CD -01 –
„Controlul documentelor”. MC respecta ordinea capit olelor din standardul de referin ță SR EN
ISO 9001:2008.
MC este aprobat de Directorul General al S.C. Sem ănătoarea S.A. și se distribuie astfel:
intern, în conformitate cu lista de difuzare întocm it ă de RMC, actualizata și p ăstrat ă de acesta.
Exemplarele MC sunt difuzate în exterior doar în c ondi ții contractuale și sunt ținute sub
control pe toat ă durata prev ăzut ă în contract.
În urma unor schimb ări organizatorice sau a unor modific ări economico-legislative,
Directorul General poate dispune revizuirea MC. Mod ific ările se realizeaz ă doar cu avizul RMC
și aprobarea Directorului General SC Victor Constru ct. Originalele ie șite din uz al MC sunt
arhivate de RMC și se p ăstreaz ă în arhiva organiza ției pe durata de min 10 ani. Copiile retrase
sunt distruse.

5. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI
5.1. Angajamentul managementului
Pentru c ă S.C. Sem ănătoarea S.A. s ă func ționeze cu succes este necesar ca acesta s ă fie
coordonat și controlat într-un mod sistematic și transparent.
Standardul ISO 9000:2006 semnaleaz ă 8 principii ale managementului calit ății, care pot
fi folosite de c ătre managementul de la cel mai înalt nivel pentru a conduce S.C. Sem ănătoarea
S.A. spre îmbun ătățirea performantelor. Acestea sunt:
1. orientarea c ătre client – ra țiunea de a exista a S.C. Sem ănătoarea S.A. este satisfacerea
clien ților, deci necesit ățile acestora trebuie în țelese, satisf ăcute sau chiar dep ășite.
2. leadership – conducerea S.C. Sem ănătoarea S.A. stabile ște scopul și direc ția în care merge
organiza ția.
3. implicarea personalului – esen ța SC Sem ănătoarea S.A. sunt oamenii și implicarea total ă
permite c ă abilit ățile lor s ă fie utilizate în beneficiul maxim al organiza ției.

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 10 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
4. abordarea bazat ă pe proces – dac ă activit ățile și resursele S.C. Sem ănătoarea S.A. sunt
conduse ca un proces, atunci rezultatele ob ținute sunt mai eficiente.
5. abordarea managementului ca sistem – Identificarea, în țelegerea și conducerea proceselor
corelate ca un sistem, asigura eficacitatea și eficient ă S.C. Sem ănătoarea S.A. în realizarea
obiectivelor sale.
6. îmbun ătățirea continua – Pentru S.C. Sem ănătoarea S.A. îmbun ătățirea continu ă a
performantelor globale trebuie s ă fie un obiectiv permanenet.
7. abordarea pe baz ă de fapte în luarea deciziilor – Deciziile luate în S.C. Sem ănătoarea S.A.
își ating obiectivul numai dac ă sunt bazate pe analiza datelor și informa țiilor.
8. rela țiile reciproc avantajoase cu furnizorii – S.C. Sem ănătoarea S.A. și furnizorii s ăi sunt
interdependen ți și o rela ție reciproc avantajoas ă cre ște abilitatea ambilor de a crea valoare.
Managementul de la cel mai înalt nivel se implica nemijlocit în dezvoltarea și
implementarea SMC, precum și în ac țiunile luate pentru îmbun ătățirea continu ă a eficacit ății
acestuia. M ăsurile luate sunt conforme cu ISO 9001:2008, astfe l:
– comunicarea în cadrul organiza ției a importan ței satisfacerii cerin țelor clien ților,
precum și a cerin țelor legale și a celor reglementate;
– stabilirea politicii referitoare la calitate;
– stabilirea obiectivelor calit ății;
– conducerea analizelor efectuate de c ătre management și
– asigurarea resurselor necesare.
Toate acestea sunt prezentate în Declara ția Directorului General cu privire la calitate și
reprezint ă angajamentul managementului de la cel mai înalt ni vel în dezvoltarea și
implementarea SMC în cadrul S.C. Sem ănătoarea S.A..

5.2. Orientarea c ătre client
Ra țiunea de a exista a S.C. Sem ănătoarea S.A. este satisfacerea clien ților, deci
necesit ățile acestora trebuie în țelese, satisf ăcute sau chiar dep ăș ite. Orientarea c ătre client,
respectiv satisfacerea cerin țelor acestuia, este una dintre cele mai importante obiective pe care
S.C. Sem ănătoarea S.A. și le-a propus.
În acest scop, managementul de la cel mai înalt ni vel al S.C. Sem ănătoarea S.A. se
asigura c ă cerin țele clientului sunt identificate, analizate și îndeplinite în totalitate. Aceast ă
tendin ță este insuflata salaria ților S.C. Sem ănătoarea S.A. pentru a-i determina s ă se procupe
permanent de acest aspect, absolut necesar, pentru existenta și dezvoltarea companiei.
S-a realizat un sistem de înregistrare, analizare și monitorizare a reclama țiilor de la clien ți
furnizând indicii extrem de valoroase pentru valori ficarea poten țialului de îmbun ătățire a
activit ăților din cadrul S.C. Sem ănătoarea S.A

5.3. Politica referitoare la calitate
Managementul de la cel mai înalt nivel define ște, analizeaz ă și actualizeaz ă periodic
politica în domeniul calit ății pentru a se asigura c ă aceasta:

este adecvat ă scopului organiza ției;

include angajamentul pentru satisfacerea cerin țelor și pentru îmbun ătățirea continu ă a
eficacit ății SMC;

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 11 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

asigura un cadru pentru stabilirea și analizarea obiectivelor calit ății;

este comunicat ă și în țeleas ă în cadrul S.C. Sem ănătoarea S.A.;

este analizat ă pentru adecvarea ei continu ă.
Scopul politicii referitoare la calitate este de a lua în considerare interesele și și cerin țele
clien ților, referitoare la calitatea produselor și serviciilor, tinanad seama de resursele umane,
materiale și financiare ale întreprinderii și de cerin țele organiza ției. Fiecare salariat este
responsabil pentru implementarea politicii referito are la calitate în raport cu pozi ția sa din
structura organizatoric ă, cu responsabilit ățile și autoritatea cu care a fost investit.

5.4. Planificare
5.4.1. Obiectivele calit ății
Politica referitoare la calitate se transpune în r ealitate treptat, iar prima faz ă este stabilirea
obiectivelor calit ății:
 implementarea unui SMC pân ă la data de 01 septembrie 2013;
 cre șterea profitului cu 25% pân ă în decembrie 2013;
 cre șterea gradului de satisfac ție al clien ților la 95%;
 sc ăderea num ărului de reclama ții (sub 2%);
 îmbun ătățirea continu ă a calit ății serviciilor furnizate – prin implicarea și angajarea
întregului personal (men ținerea unor indicatori de performan ță );

5.4.2. Planificarea SMC
Documenta ția SMC este realizat ă de c ătre S.C. Sem ănătoarea S.A. astfel încât s ă
stabileasc ă modul în care toate cerin țele referitoare la calitate sunt satisf ăcute. Pentru satisfacerea
cerin țelor specificate sau înscrise în contracte se urm ăresc urm ătoarele etape:
a) Planificarea produsului
– identificarea caracteristicilor referitoare la cali tate
– clasificarea și determinarea importan ței caracteristicilor
– stabilirea obiectivelor
– stabilirea condi țiilor referitoare la calitate
Planificarea managerial ă și opera țional ă;

preg ătirea în scopul aplic ării SMC prin întocmirea fiselor tehnice de
urm ărire a proceselor

se clarific ă criteriile de acceptare pentru caracteristici și cerin țe

asigurarea tuturor resurselor și competentelor necesare desf ăș urarea
activit ății

organizarea și programarea activit ăților
b) Integritatea sistemului de management al calit ății este men ținut ă atunci când
schimb ările sistemului de management al calit ății sunt planificate și implementate.
RSMC are responsabilitatea și autoritatea de a stabili și de a documenta SMC. Adic ă,
RMC coordoneaz ă, controleaz ă și supravegheaz ă activit ățile de elaborare, verificare, avizare,
aprobare, modificare, difuzare, p ăstrare și retragere din uz astfel încât acesta s ă se desf ăș oare în
conformitate cu prevederile PS-CD–01 – „Controlul d ocumentelor”.
Planificarea SMC folose ște ca date de intrare:

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 12 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
o obiectivele S.C. Sem ănătoarea S.A.;
o cerin țele și a ștept ările clien ților;
o calitatea serviciilor oferite;
o evaluarea cerin țelor legale și reglementate;
o oportunit ăți de îmbun ătățire.
În urma planific ării SMC, se observa rezultate pentru:
– necesarul de abilit ăți ale S.C. Sem ănătoarea S.A.
– resursele financiare și infrastructura necesare;
– termenele de realizare;
– mijloace de realizare;
– responsabilit ăți;
– metode de îmbun ătățire;

5.5. Responsabilit ăți
5.5.1. Directorul General:
– coordoneaz ă ansamblul preocup ărilor privind calitatea și are responsabilitatea stabilirii politicii
organiza ției și strategiilor în domeniul calit ății, precum și asigur ării resurselor necesare
men ținerii și dezvolt ării sistemului de management al calit ății;
– nume ște prin decizie un RMC;
– investe ște RMC cu autoritatea necesar ă pentru stabilirea, implementarea și men ținerea
sistemului de management al calit ății la toate nivelurile de organizare a societ ății;
– define ște responsabilit ățile și autorit ățile tuturor posturilor și se asigura c ă ele sunt comunicate
în cadrul organiza ției prin intermediul documentelor și instruirilor generate;
– analizeaz ă și aproba toate documentele generate de aplicare a s istemului de management al
calit ății, care solicita responsabilizarea la cel mai înal t nivel precum și modific ările acestora;
– aprob ă fi șele posturilor ;
– asigur ă conducerea general ă și operativa a societ ății, în concordan ță cu politica și obiectivele
stabilite în domeniul calit ății, în condi ții de rentabilitate și r ăspunde de realizarea obliga țiilor ce
decurg din contractele cu clien ții, la termenele stabilite și în conformitate cu cerin țele de calitate
impuse de prescrip țiile tehnice și de legisla ția în vigoare;
– coordoneaz ă și îndruma toate activit ățile desf ăș urate de societate, direct sau prin șefii de
compartimente, conform organigramei;
– analizeaz ă periodic în ședin ța managementului societ ății evolu ția sistemului managementului
calit ății pe baza rapoartelor întocmite de c ătre RMC;
– aprob ă programele de instruire, perfec ționare, autorizare, testare, pentru toate categorii le de
personal ale societ ății;
– aprob ă programul anual al auditurilor interne ;
– aprob ă tratarea neconformit ăților și asigur ă urm ărirea rapoartelor de neconformitate;
– analizeaz ă și aproba ac țiunile corective;
– analizeaz ă și aproba ac țiunile preventive și m ăsurile de îmbun ătățire;
– reprezint ă societatea în rela țiile cu persoane juridice sau fizice, cu organe pub lice, reuniuni
profesionale sau știin țifice, simpozioane etc.

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 13 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– aprob ă necesarul și nivelul de calificare al echipamentelor și personalului de execu ție, inclusiv
pentru procese speciale;

5.5.2. Șef Lucr ări:
Este subordonat directorului general și are urm ătoarele responsabilit ăți:
– specific ă în documenta ția tehnic ă întocmit ă pentru produsele și activit ățile desf ăș urate,
normativele aplicabile, criteriile pentru analiza și aprobarea proceselor și caracteristicile
finale ce trebuie asigurate;
– coordoneaz ă activit ățile de dezvoltare ;
– verifica valabilitatea documentelor de referin ță folosite ;
– controleaz ă permanent stadiul proiectelor și ia m ăsuri pentru eliminarea neconcordantelor și
respectarea termenelor stabilite ;
– păstreaz ă sub control documentele tehnice de provenien ța extern ă în vigoare;
– identifica și planifica procesele ce influen țeaz ă calitatea serviciilor;
– asigura executarea/calificarea/omologarea proceselo r și echipamentelor aferente lor și
men ține înregistr ările privind echipamentele și procesele calificate/ omologate;
– transmite orice modificare efectuat ă, întregului personal implicat, în vederea implemen t ării
acesteia;
– răspunde de efectuarea controalelor, verific ărilor și încerc ărilor prev ăzute în documenta ția
de execu ție și monitorizeaz ă procesele care afecteaz ă direct calitatea;

5.5.3. Responsabil resurse umane:

propune criterii de angajare, eliberare din func ție sau schimbare a func țiilor personalului;

pune la dispozi ția șefilor compartimentelor modelul pentru întocmirea f iselor posturilor;

supune aprob ării Directorului General fi șele posturilor pentru toate func țiile angajate;

5.5.4. Reprezentant Management Calitate
RMC este numit prin decizie de c ătre Directorul General. RMC este subordonat
Directorului General și are responsabilitatea și autoritatea pentru:
– a se asigura c ă procesele necesare sistemului de management al cal it ății sunt stabilite,
implementate și men ținute în conformitate cu cerin țele standardului de referin ță ;
– a raporta managementului de la cel mai înalt nivel despre func ționarea sistemului de
management al calit ății pentru analizare și stabilire recomand ări de îmbun ătățire;
– a se asigura c ă este promovat ă în cadrul societ ății con știentizarea referitoare la cerin țele
clientului.
Responsabilit ățile prezentate sunt realizate prin:
– asigurarea elabor ării și actualiz ării documentelor și verific ării implement ării sistemului de
management al calit ății pentru întreaga societate;
– coordonarea activit ății de elaborare și/sau actualizare a procedurilor;
– verificarea realiz ării ac țiunilor corective;
– responsabilitatea controlului aplic ării și evalu ării eficien ței sistemului de management al
calit ății în cadrul societ ății, fiind investit cu autoritatea necesar ă;

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 14 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– preg ătirea raportului scris pentru analizele de managem ent cu privire la problemele legate de
calitate din cadrul societ ății și asupra ac țiunilor întreprinse pentru men ținerea nivelului calit ății;
– participarea la ședin țe, asigurând consemnarea și urm ărirea realiz ării m ăsurilor convenite;
– programarea și asigurarea realiz ării auditurilor interne ale calit ății în func ție de natur ă și
importanta activit ății;
– asigurarea c ă responsabilii pentru eliminarea neconformit ăților definesc și implementeaz ă
ac țiuni corective și preventive în timp util pentru a remedia deficie ntele identificate la audit;
– urm ărirea rezolv ării neconformit ăților – solicit ă de la subcontractanti (furnizori de produse sau
servicii) programul propriu de management/ asigurar e al/a calit ății, în care s ă fie cuprinse
cerin țele de asigurare a calit ății;
– realizarea interfe ței externe cu furnizorii, pentru evaluarea document elor sistemului de
management al calit ății în vederea select ării;
– elaborarea programului de preg ătire și instruire în domeniul managementului calit ății a
personalului din cadrul societ ății;
– verificarea cuno știn țelor teoretice și practice cu privire la sistemul de management al calit ății
ale personalului societ ății;
– verificarea corectitudinii efectu ării înregistr ărilor și documentelor sistemului de management al
calit ății;
– reprezint ă societatea în rela ția cu p ărțile externe pe aspecte legate de sistemul de manage ment
al calit ății și mediului.
– întocme ște planul de instruire anual și men ține dosarul de instruire la zi.
– ține eviden ța dosarelor de persoanal.

5.6. Comunicare intern ă
Managementul de la cel mai înalt nivel se asigura c ă în cadrul S.C. Sem ănătoarea S.A.,
sunt stabilite procesele adecvate de comunicare și c ă aceasta se refer ă la eficacitatea SMC.
Astfel, comunicarea intern ă, face referire la toate actele de comunicare desf ăș urate în interiorul
firmei, intre angaja ți și management. De și aparent simplu de realizat, comunicarea intern ă (sau
lipsa ei) într-o organiza ție este în mod curent prima cauz ă a diverselor disfunc ționalit ăți.
Procesul de comunicare stabilit în cadrul S.C. Sem ănătoarea S.A., are ca scop:
– cunoa șterea și în țelegerea politicii managementului în domeniul calit ății;
– să asigure transmiterea responsabilit ăților, în sistem;
– să asigure o abordare echilibrat ă a a ștept ărilor clien ților și a altor p ărți interesate;
– să monitorizeze performan țele;
– să identifice poten țialul de îmbun ătățire al sistemului;
– să motiveze angaja ții;
– să imbunateasca percep ția în exterior, a organiza ției.
Procesul de comunicare din S.C. Sem ănătoarea S.A. este un proces dinamic care ofer ă
încredere și abilitate pentru a face lucrurile bine, chiar de prima dat ă.
Comunicarea intern ă în S.C. Sem ănătoarea S.A. este o necesitate și poate fi privit ă din
mai multe perspective. Astfel exista comunicarea fo rmal ă (oficial ă, cu accent pe activitatea
curent ă și realizat ă de obicei pe linie ierarhic ă) și respectiv comunicarea informal ă, spontan ă și
deschis ă, cu un con ținut mai personal s ău general.

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 15 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Comunicarea intern ă este asigurat ă prin ședin țe periodice efectuate în cadrul firmei S.C.
Sem ănătoarea S.A..

5.7. Analiza efectuat ă de management
5.7.1. Generalit ăți
Managementul de la cel mai înalt nivel analizeaz ă la intervale planificate SMC pentru a
se asigura c ă este în continuare corespunz ător, adecvat și eficace în raport cu:
– condi țiile și cerin țele referen țialului SR EN ISO 9001:2008;
– politica și obiectivele în domeniul calit ății, declarate de c ătre S.C. Sem ănătoarea S.A.;
Analiza include evaluarea oportunit ăților de îmbun ătățire și necesitatea de schimbare în
SMC, inclusiv politica referitoare la calitate și obiectivele calit ății.
Aceste analize efectuate de management se fac, de regul ă, o dat ă pe an. Ele pot fi mai
dese dac ă Directorul General considera necesar; astfel anali zele de management în domeniul
calit ății se pot efectua cu o frecven ță anume ( semestrial, trimestrial, lunar) sau ori de câte ori
este necesar.

5.7.2. Elemente de intrare ale analizei
Analizele efectuate de management se bazeaz ă pe anumite documente, numite elemente
de intrare:
o Rezultatele auditurilor interne și externe;
o Feedback-ul de la clien ți;
o Eficacitatea SMC în realizarea obiectivelor propuse;
o Înregistr ările SMC , în special a acelora referitoare la inspec ții și încerc ări,
neconformit ăți, ac țiuni corective și preventive, reclama ții de la clien ți, activit ăți de
instruire a personalului;
o Ac țiuni de urm ărire de la analizele efectuate de management anterior;
o Propuneri pentru îmbun ătățire;
o Performanta proceselor și conformitatea produsului.

5.7.3. Elemente de ie șire ale analizei
Elementele de ie șire ale analizei efectuate de management include or ice decizii și ac țiuni
referitoare la:
a) îmbun ătățirea eficacit ății SMC și a proceselor sale;
b) îmbun ătățirea serviciilor;
c) necesitatea de resurse materiale și umane;
d) observa țiile interne asupra SMC.
Datele de ie șire ale analizei efectuate de management includ re sponsabilit ăților” și
ac țiuni. Observa țiile și recomand ările stabilite în urma analizei de management sunt luate în
eviden ță în formularul „Program de m ăsuri”.
În acest program se includ:
– măsurile corective și preventive;
– termenele ferme și responsabilit ățile clare pentru persoanele desemnate cu
rezolvarea neconformit ăților detectate;

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 16 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– propuneri pentru îmbun ătățirea SMC și a proceselor sale;
– ac țiuni de îmbun ătățire a performan țelor de calitate a produsului în confomitate cu
cerin țele clientului;

6. MANAGEMENTUL RESURSELOR
6.1. Asigurarea resurselor
Resursele necesare punerii la punct, între ținerii și imbunatirii unui SMC trebuie s ă fie
bine determinate de c ătre S.C. Sem ănătoarea S.A..
Resursele luate în considerare sunt:
– Resursele Umane: distribuirea personalului, formarea, calificarea, competenta și
sensibilizarea personalului.
– Infrastructur ă: spa ții de lucru, echipamente și scule, transportul intern, instala ții
de ridicat, service-uri, informatic ă, comunica țiile și logistica.
– Mediul de lucru: metode lucru creative și de implicare a personalului, reguli și
echipamente de securitate, ergonomie, c ăldura, umiditate, iluminare, ventila ție,
igien ă, cur ățenie, zgomot, poluare.
– Informa țiile: surse de informa ții interne și externe, Internet, soft-uri de operare,
mijloace de securitate.
– Furnizorii și partenerii: optimizarea num ărului de furnizori și parteneri,
colaborarea cu furnizorii, evaluarea, supravegherea , încurajarea și recompensarea
furnizorilor și partenerilor.
– Resursele naturale: cunoa șterea implica țiilor pe care aceste resurse le au asupra
rezultatelor
SC Victor Construct, chiar și dac ă ele nu pot fi, în mod direct, st ăpânite de aceasta.
– Resursele financiare: SMC are nevoie de resurse financiare pentru implem entare
și între ținere.
Managementul resurselor constituie o component ă important ă a SMC – în particular – și
al managementului S.C. Sem ănătoarea S.A. – în general.

7. REALIZAREA PRODUSULUI
7.1. Planificarea realiz ării produsului
Organiza ția planific ă și dezvolt ă procesele necesare pentru realizarea produsului.
Planificarea realiz ării produsului este compatibil ă cu cerin țele impuse pentru celelalte procese
ale SMC-ului.
La planificarea realiz ării produsului organiza ția determin ă, dup ă caz, urm ătoarele:
• Obiectivele calit ății și cerin țele pentru produs;
• Necesitatea de a stabili procese, documente și de a aloca resursele specifice produsului;
• Activit ățile cerute de verificare, validare, monitorizare, i nspec ție și încercare specifice
produsului, precum și criteriile pentru acceptarea produsului;
• Înregistr ările necesare pentru a furniza dovezi c ă procesele de realizare și produsul rezultat
satisfac cerin țele.

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 17 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

7.2. Procese referitoare la rela ția cu clientul
Organiza ția determin ă, prin intermediul comenzilor primite de la clien ți cerin țele
acestora, inclusiv cerin țele referitoare la activit ățile de livrare și post livrare. În cazul în care
comenzile primite nu confer ă informa ții suficiente, este sarcina departamentului Comerci al s ă
discute cu clien ții și s ă propun ă acestora solu țiile cele mai avantajoase din punct de vedere tehni c
și financiar. Departamentul Comercial colaboreaz ă cu Responsabilul Logistica pentru a
determina:
• cerin țele nespecificate de c ătre client, dar necesare pentru utilizarea specific ă sau inten ționat ă,
atunci când aceasta este cunoscut ă;
• cerin țele legale și de reglementare referitoare la produs;
• orice alte cerin țe suplimentare determinate de organiza ție.
În timpul produc ției sunt prev ăzute o serie de inspec ții prezentate în procedurile de
referin ță și care sunt realizate cu o periodicitate prestabili t ă. Aceste inspec ții efectuate de Șeful
de Tur ă pe fluxul de fabrica ție sunt:
• aspectul vizual al suprafe ței externe/interne și al marcajului;
• m ăsurarea diametrul extern mediu;
• m ăsurarea grosimea min/ max. a peretelui tubului ;
• lungimea colacilor/barelor;
• ovalizarea.
Este sarcina Responsabilului de Laborator s ă preleveze la fiecare început de produc ție și
apoi cu o anumit ă frecven ță prestabilit ă e șantioanele pentru controlul principalelor caracteri stici
în produc ție.

Întotdeauna, înainte de a se încheia un contract d e furnizare sau în cazul particip ării la o
licita ție, Compartimentul Comercial se asigur ă c ă:
• Sunt clar definite și documentate specifica țiile tehnice și comerciale cerute;
• Cerin țele din contract sau comand ă care difer ă de cele exprimate anterior sunt rezolvate;
Capacitatea Sem ănătoarea S.A. poate satisface specifica țiile contractuale cerute; cerin țele
legale și de reglementare pot fi respectate. În acest sens este necesar ă aprobarea Responsabilui
Logistica sau Responsabilului Produc ție.
În acela și timp Responsabilul Desfacere, din cadrul Comparti mentului Comercial se
asigur ă c ă sunt comunicate, în scris, clientului, eventualele abateri de la cerin țele clientului și
cele notate în ofert ă.
Func țiile implicate în analiza contractului și a ofertei de licita ție sunt Responsabilul
Aprovizionare și Responsabilul Desfacere cu colaborarea Managerulu i Calitate pentru asigurarea
cerin țelor referitoare la calitate. Aprobarea final ă este dat ă de c ătre conducerea societ ății.
Pentru asigurarea onor ării contractului, în termenii prev ăzu ți de predare, Responsabilul
Aprovizionare și Responsabilul Desfacere procedeaz ă la programarea tuturor activit ăților
necesare în acest sens.
Când apar modific ări ale contractului și clientul cere modificarea contractului, intr ă în
sarcina Responsabilului Desfacere s ă gestioneze opera țiile de verificare pentru acceptarea
modific ării, transmi țând eventualele indica ții c ătre func țiile interesate din organiza ție. Tot el

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 18 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
procedeaz ă la informarea clientului în leg ătur ă cu modific ările f ăcute și cere un r ăspuns de
acceptare a modific ărilor.
Activit ățile de analiz ă a contractului și a ofertelor pentru licita ții, sunt înregistrate și
arhivate de c ătre Departamentul Comercial în registre adecvate. T oate aceste înregistr ări trebuie
să fie lizibile și sunt arhivate și p ăstrate astfel încât s ă fie reg ăsite prompt, în amenaj ări care
asigur ă un mediu adecvat pentru prevenirea deterior ărilor sau distrugerii și pentru prevenirea
pierderilor.
Responsabilul Comercial în colaborare cu Directoru l Comercial, are responsabilitatea s ă
gestioneze cataloagele și listele de pre țuri produse la Sem ănătoarea S.A.
Agen ții de vânz ări trebuie s ă aib ă la dispozi ție, întotdeauna, ultima versiune revizuit ă a
listelor cu produse. Redactarea noilor liste sau mo dificarea celor existente este de competen ța
Responsabilului Comercial.

Comunicarea cu clientul are în vedere informa ții referitoare la:
• Identificarea cerin țelor clientului;
• Informa ții referitoare la produs;
• Cereri de ofert ă, comenzi, contracte;
• Amendamente la contracte, comenzi ,cereri de of ert ă;
• Aprobarea solu țiilor tehnice propuse de c ătre organiza ție;
• Feedback-ul de la client, reclama țiile acestuia;
• Aceste informa ții pot fi comunicate de c ătre client prin:
• Convorbire telefonic ă;
• Fax;
• Coresponden ță ;
• Contact direct;
• E-mail.

7.3. Aprovizionare
S.C. Semantoarea S.A. se asigur ă c ă produsele sau serviciile achizi ționate sunt conforme
cu necesit ățile organiza ției și condi țiile specificate în documenta ția de aprovizionare.
Procesul de aprovizionare este detaliat în procedu r ă opera țional ă de Aprovizionare.
Compania efectueaz ă aprovizionarea cu materie prim ă, produse și servicii, care au influen ță
asupra calit ății, f ăcând apel la furnizorii considera ți acceptabili.
Prin materiale care au influen ță asupra calit ății se în țelege:
• Materia prim ă;
• Materiale pentru ambalare;
• Utilajele din produc ție și piesele de schimb;
• Aparatele și instrumentele de laborator și piesele de schimb;
• Toate produsele aprovizionate, ce sunt apoi com ercializate de organiza ție.
Prin servicii care au influen ță asupra calit ății se în țelege:
• Transportul ( materie prim ă și produse finite);
• Asisten ța tehnic ă pentru între ținerea liniei de produc ție;

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 19 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Alegerea și evaluarea, în consecin ță , a furnizorilor, va fi realizat ă pe baza capacit ății lor
de a satisface condi țiile din contracte, inclusiv condi țiile sistemului calit ății și oricare condi ții
specifice referitoare la asigurarea calit ății. Se va ține cont, în selec ția furnizorilor, de rezultatele
încerc ărilor pentru proiecte asem ănătoare sau experien ța publicat ă de c ătre al ți utilizatori.
Criteriul principal de selectare și evaluare este acela de determinare a fiabilit ății
raportului de furnizare, existent pentru furnizorii cunoscu ți, în timp ce pentru cei noi, se
utilizeaz ă un chestionar informativ de evaluare și executare a unor furniz ări de prob ă.
Responsabilul Aprovizionare trebuie s ă defineasc ă tipul și amploarea controlului efectuat
asupra furnizorilor. Acest lucru trebuie s ă depind ă de tipul produsului, de impactul produsului
furnizat asupra calit ății produsului final și atunci când este aplicabil, de rapoartele auditur ilor
calit ății și/sau de înregistr ările calit ății referitoare la capabilitatea și performan țele furnizorilor,
demonstrate anterior.
Lista furnizorilor accepta ți este gestionat ă de c ătre Responsabilul Aprovizionare, și este
verificat ă periodic, raportând data și eventualele revizii.
Comenzile de aprovizionare, care trebuie trimise u nui furnizor , sunt elaborate de c ătre
Responsabilul Aprovizionare și aprobate de c ătre conducere. Documentele de aprovizionare
trebuie s ă redea în mod clar informa țiile necesare, care permit individualizarea în mod univoc a
materialelor din comand ă:
• Tipul, categoria, clas ă sau o alt ă identificare precis ă;
• Specifica ții de referin ță pentru aprovizionare (când sunt prezente);
• Referin țe la condi țiile generale de furnizare;
• Cerin țe pentru sistemul de management al calit ății;
• Cerin țe pentru calificarea personalului (pentru service).
Responsabilul Aprovizionare trebuie s ă analizeze, înainte de emitere documentele de
aprovizionare, pentru a confirma dac ă sunt corespunz ătoare condi țiilor specificate. Documentele
de aprovizionare sunt arhivate de c ătre Responsabilul Aprovizionare. Conducerea decide
acceptarea materiei prime sau a altor materiale, ca re nu sunt conforme cu caracteristicile
specificate, prin intermediul unui acord cu furnizo rii.
Atunci când se propune verificarea la furnizor a p rodusului, se va specifica, în
documentele de aprovizionare, în țelegerile referitoare la verificarea și metoda de eliberare a
produsului.
În cazul în care sunt necesare vizite la furnizori , responsabilii pentru planificarea și
executarea acestor vizite sunt Responsabilul Aprovi zionare și Managerul Calitate, care pot
colabora și cu al ți responsabili de func ție interesa ți.
Atunci când este specificat în contract, clientul sau reprezentantul acestuia trebuie s ă aib ă
dreptul de a verifica la organiza ție și la furnizor c ă produsul furnizat este conform cu condi țiile
specificate. Intr ă în sarcina Responsabilului Aprovizionare și Managerului Calitate s ă organizeze
și s ă comunice tuturor p ărților interesate, în form ă scris ă, modul de desf ăș urare al vizitei, atunci
când acest lucru se cere explicit de c ătre client.
O asemenea verificare nu este utilizat ă ca o dovad ă a controlului efectiv al calit ății, efectuat de
furnizor.

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 20 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
7.4. Produc ție și furnizare de servicii
În fiecare an, se elaboreaz ă o program ă de mentenan ță corespunz ătoare a echipamentelor,
pentru a asigura capabilitatea permanent ă a proceselor.
Intr ă în sarcina Responsabilului de Produc ție s ă organizeze munca în hala de produc ție,
astfel încât s ă existe întotdeauna un spa țiu de munc ă adecvat exigen țelor de siguran ță stabilite de
normativele în vigoare.
Între ținerea aparaturii asigur ă men ținerea capacit ății productive și trebuie s ă aib ă în
vedere toate instala țiile existente. Între ținerea este realizat ă de persoane din interiorul firmei sau
de c ătre Institu ții specializate în acest sens. În primul caz, perso nalul implicat în aceste activit ăți
are instruirea necesar ă, ob ținut ă dup ă o perioad ă de formare; în cel de-al doilea caz, se
procedeaz ă la omologarea firmei interesate pentru prest ările cerute.
Cartelele de func ționare a ma șinii, programarea produc ției, programa de mentenan ță și
registru de înregistrare a opera țiilor înregistrate sunt arhivate de c ătre Responsabilul de
Produc ție.
Când Managerul Calitate prime ște semnal ări de produse neconforme de la produc ție sau
direct de la client, este necesar ă efectuarea unor controale a documentelor referitoa re la
produsele în chestiune, pentru a c ăuta s ă se ajung ă la cauzele care au generat problema. Pentru a
efectua o asemenea activitate, Managerul Calitate a re nevoie de informa ții fundamentale ale
produsului.
Toate indica țiile (produc ător, data fabric ării, num ărul lotului, etc.) și tipul materialului
utilizat, respectiv num ărul de lot vor fi înscrise în înregistr ările de control ale calit ății, folosite în
diferitele faze ale produc ției și la încerc ările executate în laborator. Se poate afirma, deci, c ă prin
intermediul înregistr ărilor, prin arhivarea lor și în baza sistemului de identificare, este posibil, ca
în orice moment, s ă se realizeze identificarea și trasabilitatea produsului.
Func ția responsabil ă pentru realizarea identific ării și a trasabilit ății produsului semnalat
este Managerul Calitate.
În unele cazuri materialele pot fi furnizate de c ătre client, ca o parte a contractului. Chiar
și în acest caz s-a prev ăzut un proces de inspec ție a bunurilor la primire, pentru a ne asigura de
faptul c ă produsul primit este acceptabil din punct de veder e calitativ, c ă nu s-a deteriorat în
timpul transportului și c ă poate fi utilizat pentru scopul propus.
Controlul produsului furnizat de client, este real izat de aceea și responsabili care
realizeaz ă și înregistreaz ă controalele la intrarea materialului aprovizionat.
Dac ă materialul, care este proprietatea clientului, a r ămas nepreluat în magazie, trebuie s ă
fie identificat cu ajutorul unor pl ăcu țe de recunoa ștere.
Verificarea care se efectueaz ă în cadrul firmei noastre nu absolv ă clientul de
responsabilitatea de a furniza un produs acceptabil .

Materia prim ă, la primire, desc ărcat ă în magazie este identificat ă prin intermediul unor
cartoane colorate, care indic ă stadiul controlului efectuat în laboratorul de pro be:
• Material conform (carton de culoare verde)
• Material în a șteptarea analizelor (carton de culoare galben ă)
• Material neconform (carton de culoare ro șie)

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 21 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Angaja ții din produc ție pot preleva din magazie, pentru procesul product iv, numai
material controlat, marcat cu carton verde.
Produsele care nu dep ăș esc inspec țiile și/sau încerc ările prev ăzute sunt amplasate în
spa ții speciale, fiind eviden țiate ca materiale neconforme. Eviden ța stadiului inspec țiilor și a
încerc ărilor va fi p ăstrat ă pe timpul întregului ciclu productiv. Responsabilu l pentru eliberarea
produselor conforme este Responsabilul Laboratorulu i de Probe.

7.5. Controlul dispozitivelor de m ăsurare și monitorizare
Intr ă în atribu țiile Responsabilului Laboratorului de Probe, s ă țin ă un tabel al tuturor
instrumentelor utilizate de c ătre angaja ții din produc ție, dar și a celor din laborator pentru
executarea m ăsur ătorilor, respectiv, a încerc ărilor.
Instrumentele de m ăsur ă utilizate sunt urm ătoarele: șublere, micrometre, rigl ă flexibil ă,
termometre, cronometre pentru m ăsurarea timpilor de prob ă, manometre pentru m ăsurarea
presiunii.
Fiecare instrument / aparat este supus unui contro l de calitate și unei calibr ări periodice,
opera ție ce este efectuat ă de un laborator de metrologie. Aceste verific ări sunt înregistrate și
conservate.
Alegerea și achizi ționarea unui aparat sau instrument de m ăsur ă este de competen ța
Responsabilului Laboratorului de Probe, care trebui e s ă verifice și s ă evalueze c ă eroarea s ă se
încadreze în exigen țele de m ăsur ă cerute. Toate instrumentele de prob ă, m ăsur ă și omologare
sunt dotate cu un cod de identificare și cu etichete distinctive care arat ă stadiul calibr ării.
Aparatele și instrumentele de m ăsur ă sunt asigurate împotriva ajust ărilor care ar putea
invalida rezultatul m ăsur ării și sunt asigurate atunci când se execut ă activit ăți de manipulare,
între ținere, depozitare.
Fiecare opera ție de calibrare, executat ă de laboratorul de metrologie, este înregistrat ă în
modele respective sau pe supor ți informatici, sunt arhivate de c ătre Responsabilul Laboratorului
de Probe, garantând astfel posibilitatea de documen tare.
Când se cere prin contract, pot fi aduse la cuno știn ța clientului datele tehnice referitoare
la aparatele și instrumentele de inspec ție, m ăsurare și încercare. Aceasta se realizeaz ă prin
prezentarea unui registru general cu starea calibr ării având, eventual, ca anexe ultimele cartele de
calibrare a instrumentelor respective.

8. M ĂSURARE, ANALIZ Ă ȘI ÎMBUN ĂTĂȚ IRE
8.1. Generalit ăți
Organiza ția a planificat și a implementat procesele necesare de monitorizare, m ăsurare,
analiz ă și îmbun ătățire:
• pentru a demonstra conformitatea produsului;
• pentru a asigura conformitatea SMC-ului;
• pentru a îmbun ătăți continuu eficacitatea SMC-ului;
8.2 Monitorizare și m ăsurare

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 22 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Se utilizeaz ă în rela ția cu clien ții chestionare de evaluare a gradului de satisfac ție a
clientului. Datele colectate sunt analizate periodi c în vederea stabilirii de ac țiuni menite s ă
sporeasc ă nivelul de satisfac ție al clientului.

Auditurile interne ale SMC-ului se desf ăș oar ă planificat, sunt documentate corespunz ător
și au ca scop verificarea conformit ății activit ăților legate de calitate cu reglement ările stabilite și
a determina eficien ța SMC-ului.
Pentru a certifica c ă activit ățile referitoare la calitate și respectivele rezultate sunt în
acord cu planificarea și pentru a evalua eficacitatea SMC-ului, în fiecare an, toate
compartimentele firmei sunt verificate de cel pu țin 2 ori , de c ătre auditorii interni.
Auditorul nu trebuie s ă aib ă nici o responsabilitate în interiorul sectorului s upus
verific ării. Programarea auditurilor interne este realizat ă în func ție de gradul de importan ță a
activit ății care trebuie verificat ă și pe baza unui program anual de audit intern.
Auditurile sunt executate pe baza unor liste de au dit, plan de audit, rapoarte de audit, care
trebuie completate și arhivate. Rezultatul auditurilor este examinat de Managerul Calitate, care
comunic ă rezultatul analizei tuturor responsabililor implic a ți.
Rezultatele acestor audituri se constituie ca part e integrant ă în informa țiile utilizate
pentru analiza efectuat ă de management.
Când, în timpul unui audit, se observ ă anumite caren țe, personalul responsabil trebuie s ă
întreprind ă, în timp util, ac țiuni corective, pentru eliminarea problemei. Neconf ormit ățile
relevate în timpul unui audit sunt obiect al auditu lui urm ător, pentru a verifica și înregistra
îndeplinirea și eficacitatea ac țiunii corective întreprinse.
Ac țiunile de urm ărire sunt realizate și înregistrate, astfel încât s ă se monitorizeze
eficien ța m ăsurilor corective. Directorul Executiv poate s ă îns ărcineze un auditor pentru
executarea unor audituri speciale, suplimentare cel or deja prev ăzute, în anumite sectoare ale
societ ății sau cu orientare c ătre eventualele probleme ce trebuie solu ționate.
Organiza ția aplic ă metode adecvate pentru monitorizare și acolo unde este aplicabil,
măsurarea proceselor sistemului de management la cali t ății. Aceste metode trebuie s ă
demonstreze capabilitatea proceselor de a ob ține rezultatele planificate. Atunci când rezultatel e
planificate nu sunt ob ținute, sunt întreprinse corec ții și ac țiuni corective, dup ă cum este adecvat,
pentru a se asigura conformitatea produsului.
Materia prim ă, la primire, va fi supus ă unor inspec ții și încerc ări, din partea
responsabililor de func ție interesa ți. În determinarea anvergurii și tipurilor de inspec ții și
încerc ări efectuate la primirea materialului, se ia în con siderare anvergura controlului efectuat
ini țial de c ătre furnizor și disponibilitatea documentelor de înregistrare a c alit ății.
Asemenea inspec ții și încerc ări constau în:
– Verificarea documentelor de înso țire și compararea acestora cu documentele de comand ă,
controlul vizual al etichet ării materialelor ambalate în saci, controlul cantit ăților, în conformitate
cu comanda, controlul st ării de conservare a sacilor de protec ție a materiei prime, se face la
desc ărcarea materialului de c ătre Comisia de recep ție
– Prelevarea de e șantioane pentru încerc ări în Laboratorul de Probe, în vederea accept ării
materialului, de c ătre Responsabilul Laboratorului de Probe.

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 23 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– Inspectarea și încercarea utilajelor și ma șinilor destinate produc ției este realizat ă de c ătre
Responsabilul Produc ție.
– Inspectarea și încercarea aparaturii destinate laboratorului est e realizat ă de c ătre Responsabilul
Laboratorului de Probe.

Produsul nu va fi expediat pân ă ce toate încerc ările prev ăzute nu vor fi finalizate, cu un
rezultat pozitiv și respectivele date nu vor fi disponibile, înregist rate și autorizate. Datele
ob ținute vor fi înregistrate în formularele de laborat or.
Responsabilul de Laborator conserv ă datele, pentru a demonstra c ă produsul a dep ăș it
toate inspec țiile și încerc ările, în conformitate cu criteriile de acceptare st abilite. Produsele sunt
re ținute pân ă când sunt terminate toate inspec țiile și încerc ările prev ăzute și pân ă când sunt
elaborate rapoartele cerute, cu excep ția cazului în care produsele sunt eliberate pe baza
procedurii de rechemare, obligatorii.

8.3. Analiza datelor
Datele relevante sistemului calit ății trebuie colectate și analizate pentru a se asigura
adecvarea și eficacitatea SMC-ului. Datele colectate în urma p roceselor de m ăsurare și
monitorizare sunt analizate în mod regulat în veder ea evalu ării eficien ței SMC-ului și
identific ării oportunit ății de îmbun ătățire. Datele luate în considerare includ informa ții referitoare
la:
• Reclama țiile clien ților;
• Gradul de satisfac ție al acestora;
• Elementele neconforme indicate;
• Rezultatele inspec țiilor și încerc ărilor de laborator;
• Caracteristicile proceselor;
• Evaluarea furnizorilor;
• Audituri interne și externe.

8.4. Îmbun ătățire
SMC –ul și eficacitatea acestuia este continuu îmbun ătățit ă . Se ia în considerare modul
în care sunt utilizate informa țiile referitoare la analiza neconformit ăților, inclusiv a rapoartelor de
audituri interne și externe, politica și obiectivele calit ății, analiza nivelului de satisfac ție al
clientului, analiza efectuat ă de management.
Pe baza analizelor efectuate sunt stabilite m ăsuri de îmbun ătățire a eficacit ății SMC-ului.
Acestea au în vedere ac țiuni corective, ac țiuni preventive, modific ări ale politicii și obiectivelor
în domeniul calit ății.
Având în vedere convingerea c ă implementarea și men ținerea unui SMC reprezint ă doar
o prim ă etap ă în competi ția continu ă de satisfacere la un nivel superior a cerin țelor clien ților,
firma î și propune l ărgirea variet ății preocup ărilor în domeniul calit ății prin abordarea pe viitor a
diferitelor aspecte menite s ă adaoge valoare produselor, proceselor și afacerii în sine.
Sunt stabilite ac țiuni prin care vor fi eliminate cauzele neconformit ăților identificate,
pentru a preveni reapari ția acestora. Într-un stadiu adecvat, este analizat dac ă s-a redus nivelul
apari ției neconformit ăților. În acela și timp sunt stabilite, în m ăsura în care este posibil, ac țiuni

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 24 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
pentru a elimina cauzele unor lucruri care ar putea afecta calitatea produselor sau proceselor,
respectiv prevenirea apari ției acestora.
Am ănuntele investiga ției neconformit ății, incluzând cauzele, corec țiile necesare și
ac țiunile corective sunt incluse în fi șa de neconformitate, care este deschis ă la apari ția unei
neconformit ăți.
Când Managerul Calitate prime ște semnal ări de neconformitate din partea unui angajat,
ca urmare a unei inspec ții sau încerc ări interne, sau direct de la client, procedeaz ă, în colaborare
cu responsabilii de func ție interesa ți, la elaborarea ac țiunilor corective și preventive, pentru
eliminarea cauzelor care au determinat neconformita tea produsului.
Dac ă asemenea ac țiuni corective și preventive, cer aducerea unor modific ări în SMC,
acestea vor fi realizate aducând rectific ările necesare documenta ției de referin ță (Manualul
Calit ății, Proceduri de Sistem, Proceduri Opera ționale , Instruc țiuni și Formulare).
Managerul Calitate procedeaz ă la arhivarea neconformit ăților semnalate și le înscrie într-
un registru general, care poate fi utilizat pentru realizarea unor studii statistice, cu scopul de a
eviden ția clasele de neconformit ăți mai frecvente.
Cu scopul de a asigura îndeplinirea corect ă și eficacitatea ac țiunilor corective întreprinse,
Managerul Calitate procedeaz ă la efectuarea unor audituri interne, împreun ă cu al ți auditori
interni. Dac ă rezultatul unei astfel de audit este pozitiv, se p rocedeaz ă la înregistrarea și
arhivarea general ă.
Dac ă rezultatul este negativ, se procedeaz ă, în colaborare cu responsabilul ariei
interesate, la un examen al cauzelor, aducându-se m odific ările necesare ac țiunii deja realizate.
Pentru a putea preleva și elimina poten țialele cauze ale neconformit ăților, Managerul
Calitate, în colaborare cu alte persoane direct int eresate, procedeaz ă la o strângere de date, prin
intermediul unor surse de informa ții, cum ar fi:
• Rezultatul unor audituri interne și externe;
• Derog ări dup ă fabrica ție;
• Foi de strângere a datelor referitoare la cont rolul procesului;
• Registru cu reclama țiile de la clien ți;
• Registru cu semnal ări de neconformitate.
Pe baza analizei realizate, se procedeaz ă la evaluarea importan ței diferitelor probleme
eviden țiate și a priorit ății de interven ție, prin intermediul unor metode statistice. Pentru fiecare
problem ă eviden țiat ă va fi determinat ă rela ția cu toate poten țialele cauze considerate.
Ac țiunile preventive adoptate sunt înregistrate și analizate de Managerul Calitate, pentru
a se asigura c ă sunt aplicate cu eficacitate. Ac țiunile preventive întreprinse sunt aduse la
cuno știn ța Directorului General, în timpul analizei periodic e a SMC-ului.
Când adoptarea de ac țiuni preventive și corective conduce la modific ări permanente ale
Sistemului de Calitate, intr ă în sarcina Managerului Calitate s ă introduc ă respectivele modific ări
în documenta ția de referin ță .
Managerul Calitate precum și personalul din compartimentele organiza ției se întâlnesc la
intervale regulate, în cadrul ședin țelor de analiz ă efectuate de management pentru a analiza
ac țiunile corective și preventive și pentru a evalua eficien ța lor.

A N E X A 3. 2. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 25 / 25 MANUALUL CALITATII
MC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
9. ANEXE

Anexa 3.4. – Controlul documentelor (PS-CD-01)
Anexa 3.3. – Audit intern (PS-AI-01)

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

AUDITUL INTERN AL CALIT ĂȚ II

PS-AI-01

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

Regimul de difuzare:

Num ăr exemplare procedur ă Difuzare

5 Intern ă
Circuit deschis
Controlat
0 Secret

Difuzarea:

Nr.
exemplare Destinatarul
documentului Nume, Prenume Semn ătura Dat ă
1 Laborator
1 Șef birou AQ
1 Șef serviciu CTC
1 Beneficiar
1 Arhiv ă

Lista de control a reviziilor:

Nr.
crt. Obiectul reviziilor Elaborat
(nume, dat ă) Verificat
(nume, dat ă) Avizat
(nume, dat ă) Aprobat
(nume, dat ă)
1
2
3

CUPRINS

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ
4. DEFINI ȚII ȘI PRESCURT ĂRI
5. PROCEDURA
6. RESPONSABILIT ĂȚ I
7. CRITERII DE CALIFICARE ȘI MEN ȚINERE AUDITORII CALIT ĂȚ II

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 4 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
1. SCOP
Prezen ța procedura stabile ște modul de efectuare al auditurilor interne ale ca lit ății,
atribu țiile și responsabilit ățile func țiilor implicate, precum și metoda de evaluare
cantitativ ă a rezultatelor auditului de sistem al calit ății.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Se aplica sistemul calit ății organiza ției sau elementelor acesteia și rezultatelor
proceselor (produselor și serviciilor).
În scopul evalu ării conformit ății sistemului calit ății furnizorilor cu cerin țele
documentate se aplic ă aceea și procedur ă de desf ăș urare a auditului și furnizorilor (audit
de a doua parte).

3. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ
▪ Manualul de asigurare al calit ății: MC-01;
▪ SR ISO 8402-95 Managementul calit ății și asigurarea calit ății. Vocabular.
▪ SR EN ISO 9001-2008 Model pentru asigurarea calit ății în proiectare, dezvoltare,
produc ție, montaj și service.
▪ SR ISO 9004-2008 Conducerea calit ății și elementele sistemului calit ății. Ghid.
▪ SR ISO 10011-94 Ghid pentru auditarea sistemelor c alit ății.

4. DEFINI ȚII ȘI PRESCUTARI

AUDITUL CALIT ĂȚ II – examinare sistematic ă și independent ă în scopul de a
determine dac ă activit ățile referitoare la calitate și rezultatele aferente satisfac dispozi țiile
prestabilite precum și dac ă aceste dispozi ții sunt implementate efectiv și sunt
corespunz ătoare pentru realizarea obiectivelor.

AUDITOR AL CALIT ĂȚ II – persoan ă calificat ă pentru efectuarea auditurilor calit ății

AUDITOR ȘEF – un auditor al calit ății desemnat s ă conduc ă un audit al calit ății

NECONFORMITATE – nesatisfacerea unei condi ții specificate. Poate fi:
a. neconformitate critic ă (notata “C”): o neconformitate care poate determin a o
schimbare decisiv ă, grav ă, negativ ă.
b. neconformitate major ă (notata “M”): o neconformitate foarte important ă
(principala ca importan ța).
c.neconformitate minor ă (notata “m”): o neconformitate pu țin important ă
(secundar ă ca importan ța).

DEFICIENTA – o sc ădere, lipsa, gre șeal ă constatat ă în timpul unei examin ări,
sus ținut ă de dovezi obiective, dar neraportabila la referen țial (notata “D”).

CALITATE – ansamblu de caracteristici ale unei en tit ăți ce îi confer ă acesteia
aptitudinea de a satisface necesit ăți exprimate și implicite

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 5 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

AC ȚIUNE CORECTIVA – ac țiune întreprins ă pentru eliminarea cauzelor unor
neconformit ăți, defecte sau a altor situa ții nedorite, existente, în scopul prevenirii
repet ării acestora

AC ȚIUNE PREVENTIV Ă – ac țiune întreprins ă pentru eliminarea cauzelor unor
neconformit ăți, defecte, sau a altor situa ții nedorite, posibile, în scopul prevenirii apari ții
acestora

CLIENT – o persoan ă sau organiza ție care solicit ă auditul

AUDITAT – organiza ție supus ă audit ării

OBSERVA ȚIE – o constatare a faptelor efectuat ă în timpul unui audit și sus ținut ă prin
dovezi obieective

DOVADA OBIECTIV Ă – informa ție, înregistrare sau constatare a faptelor calitati ve și
cantitative, referitoare la calitatea unei entit ăți sau a unui serviciu sau la existen ța și
implementarea unui element al sistemului calit ății, care se bazeaz ă pe observa ții,
măsur ători sau încerc ări și care pot fi verificate

ENTITATE – ceea ce poate fi descris și luat în considera ție în mod individual (proces,
produs, serviciu, organiza ție, sistem sau orice combina ție a acestora)

VERIFICARE – cofirmare prin examinare și furnizare de dovezi obiective c ă au fost
satisf ăcute condi țiile specificate

PFS – procedura func ției sistemului

PO – procedura de organizare

ACT – actualizare pagina

SAQ – sistem de asigurare al calit ății

AQ – asigurarea calit ății

MEC – Ministerul Educa ției și Cercet ării

5. RESPONSABILIT ĂȚ I
5.1. Director general
– decide asupra necesit ății desf ăș ur ării auditurilor calit ății;
– aprob ă anual “Lista auditurilor calit ății”;
– aprob ă anual “Programarea auditurilor interne”;
– analizeaz ă și decide asupra m ăsurilor ce trebuie întreprinse în vederea rezolv ării
problemelor legate de calitate.

5.2. Șef serviciu CTC
– coordoneaz ă activitatea de desf ăș urare a auditurilor;
– avizeaz ă anual “Programarea auditurilor interne”;
– avizeaz ă anual “Lista auditurilor calit ății”;
– particip ă în calitate de auditor șef la auditarea biroului AQ și la auditarea serviciilor din
cadrul SC Rodint Consult S Ă;

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 6 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– prime ște câte un exemplar din fiecare “Raport de audit” i ntern sau de a doua parte;
– în baza rapoartelor de audit primite prezint ă lunar Consiliului de Conducere al SC
Rodint Consult S Ă o sinteză scris ă curpinzand problemele majore care afecteaz ă calitatea
(neconformit ăți critice, majore și deficien țe) și propune solu ții de rezolvare a acestora.
5.3. Șef birou AQ
– elaboreaz ă anual “Programarea auditurilor interne” și “Lista auditurilor calit ății” și le
supune spre avizare Șefului Seviciului CTC, respectiv aprob ării Directorului General;
– verific ă “Lista de verificare” și Planul de audit;
– avizeaz ă “Raportul de audit”;
– desemnneaza pentru fiecare audit, auditorul șef;
– particip ă în calitate de observator la unele audituri ale ca lit ății.
5.4. Personalul de execu ție din biroul AQ
– efectueaz ă audituri ale calit ății ca auditori șefi sau ca auditori ai calit ății.
5.5. Auditorul șef
– coordoneaz ă execu ția tuturor fazelor auditului (preg ătirea, desf ăș urarea și raportarea
auditului);
– nominalizeaz ă membrii echipei de audit dintre auditorii men ționa ți “Lista auditorilor
calit ății”, asigurând independenta fa ță de audiat;
– elaboreaz ă sau coordoneaz ă activitatea legat ă de întocmirea documentelor de lucru ale
auditului (Planul de audit, Lista de verificare) și le supune verific ării șefului biroului AQ;
– completeaz ă și semneaz ă în cadrul ședin ței de deschidere “Declara ția
deconfidetialitate”;
– elaboreaz ă “Raportul de audit” și îl supune aviz ării șefului biroului AQ.
5.6. Auditorul calit ății
– răspunde solicit ării de a participa la audit;
– preg ăte ște și efectueaz ă auditul sub directa coordonare a Auditorului șef;
– semneaz ă “Declara ția de conformitate” asumându- și r ăspunderea respect ării
confiden țialit ății auditului;
– colecteaz ă și analizeaz ă dovezi pertinente și sufciente pentru elaborarea concluziilor
auditului calit ății;
– sunt aten ți la orice indicii asupra dovezilor care pot influe n ța rezultatele auditului și
eventual impun o extindere a audit ării;
– păstreaz ă în bune condi ții și depoziteaz ă în siguran ță documentele auditului pentru a le
prezenta la cererea unei func ții autorizate și garanta confiden țialitatea lor;
5. 7. Clientul
– solicit ă efectuarea uditului calit ății, stabile ște obiectivele auditului și ini țiaz ă procesul
respectiv;
– stabile ște domeniul general al auditului calit ății;
– stabile ște ac țiunile de urm ărire care trebuie întreprinse și informeaz ă auditatul despre
acestea.

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 7 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
5.8. Șef auditat
– informeaz ă personalul implicat asupra obiectivelor și domeniul auditului calit ății și
instruie ște personalul din subordine în legaura cu comportam entul acestora în timpul
auditului;
– ia cuno știn ță de caracterul confiden țial al auditului, semnând “Declara ția de
cofidentialitate”;
– nume ște membrii responsabili din cadrul personalului pro priu care s ă isoteasca membrii
echipei de audit;
– pune la dispozi ție toate resursele solicitate de c ătre echipa de audit în scopul de a
asigura un proces eficient de audit;
– coopereaz ă cu auditorii, pentru a permite realizarea obiectiv elor auditului calit ății;
– stabilesc și intiaza ac țiunile corective și termenele de realizare ale acestora, precum și
responsabilit ățile realiz ării lor, de regul ă în cadrul ședin ței de închidere.

6. REGULI DE PROCEDURA
6.1. Generalit ăți
Auditul este un instrument managerial pentu realiz area obiectivelor stabilite prin
politica organiza ției, care are drept scop verficarea existen ței și implement ării
elementelor unui sistem al calit ății, verificarea capabilit ății sistemului de a realiza
obiectivele definite ale calit ății, precum și împiedicarea degrad ării sale prin estimarea
nevoilor ac țiunilor de îmbun ătățire sau de corec ție.
În general, tipul auditurilor calit ății depinde de obiectivele și domeniul auditului,
astfel:
a. auditul intern de sistem – are scopul de a verif ica periodic continua adecvanta și
eficient ă a elementelor sistemului calit ății;
b. auditul intern de produs are scopul de a verific a faptul c ă procesele aplicate conduc la
realizarea unui produc care satisface specifica țiile tehnice care îl definesc sau de a cerceta
cauzele apari ției unui produs neconform;
c. auditul intern de proces are scopul de a determi na adecvanta procesului tehnologic cu
specifica țiile de proces aplicabile și cu obiectivele stabilite.
6.2. Auditarea
6.2.1. Ini țierea auditului
Clientul stabile ște obiectivul și domeniul general al auditului calit ății și împreun ă
cu auditorul șef nominalizat ini țiaz ă auditul și decid asupra situa țiilor existente în vederea
desf ăș ur ării auditului calit ății, situa ții care pot fi:
– efectuarea calit ății în cadrul firmei a propriului sistem al calit ății, în raport cu standardul
ISO 9001-2008;
– examinarea ca propriul sistem al calit ății satisface în permanen ță exigen țele specificate
și c ă este aplicat;
– determinarea eficacit ății sistemului calit ății aplicat în firm ă;

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 8 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– efectuarea evalu ării ini țiale a unui furnizor înainte de stabilirea unor re la ții
contractuale;
– examinare în cadrul rela țiilor contractuale stabilite c ă sistemul calit ății furnizorului
satisface în permaneneta exigen țele specificate și c ă este aplicat.
Pentru stabilirea domeniului auditului calit ății și a frecvetei de efecuare, clientul
împreun ă cu auditorului șef iau în considerare urm ătoarele:
– rapoartele auditurilor interne efectuate la audit at și în special ultimul raport al auditului
efectuat;
– rapoartele auditurilo efectuate de c ătre organisme externe;
– rapoarte de ac țiuni corective/preventive;
– modific ări ce au ap ărut în stuctura sistemului calit ății;
– performan țele activit ăților în desf ășurare în cadrul compartimentelor auditatului.
Auditul intern se programeaz ă pentru o perioad ă de timp prestabilit ă, de regul ă o
dat ă sau de dou ă ori pe an. Programarea este f ăcut ă de c ătre șefului biroului AQ de
comun acord cu șeful auditatului, pe un formular “Programarea audit urilor interne”,
avizat de c ătre șeful Serviciul CTC și aprobat de c ătre Directorul general.
În situa ții bine determinate, Directorul general sau șeful serviciului CTC poate
hot ărî efectuarea unor audituri inopinante, în afar ă planific ării prestabilite. Situa ții
posibile:
– deficien țe majore în aplicarea unui element de sistem;
– repetarea sistematic ă a unor defecte majore ale unor produse;
– deficien țe majore și repetate în func ționarea unui utilaj s ău proces tehnologic;
– preg ătirea unui audit din partea unui beneficiar sau a u nui organism de certificare;
– introducerea unor modific ări majore de sistem al clitatii sau de proces;
– introducerea în fabrica ție a unui produs nou.
6.2.2. Preg ătirea auditului
Preg ătirea auditului calit ății presupune urm ătoarele:
– nominalizarea membrilor echipei de audit;
– explicarea domeniului auditului;
– analiza documentelor de șiște aplicabile și a actualiz ărilor acestora ap ărute la ultimul
audi efectuat;
– elaborare “Listei de verificare”;
– întocmirea “Planului de audit” și trimiterea acestuia conducerii auditatului;
– preg ătirea echipei de audit.
6.2.3. Desf ăș urarea auditului
6.2.3.1. Ședin ța de deschidere
Efectuarea oric ărui audit al calit ății începe cu o scurt ă ședin ță de deschidere la
care particip ă înafara echipei de audit și șefii compartimentelor implicate, coordonatorii
activit ăților desf ăș urate în cadrul auditatului, etc.

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 9 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Cu aceast ă ocazie, auditorul șef prezint ă obiectivele/domeniul auditatului respectiv
și programul de desf ăș urare al acestuia, având în vedere crearea unei atm osfere de
colaborare deschise.
Scopul ședin ței de deschidere este de a:
– prezen ța membrii echipei de audit conducerii auditatului;
– analiza domeniului și obiectivele auditului;
– asigur ă conducerea auditatului de caracterul confiden țial al auditului calit ății,
completarea și semnarea “Declara ției de confiden țialitate”;
– prezen ța un rezumat al metodelor și procedurilor care urmeaz ă a fi utilizate;
– stabili c ăile oficiale de comunicare între echipa de audit și reprezentan ții auditatului;
– clarifica orice detalii ale Planului de audit.
6.2.3.2. Examinarea
Auditul calit ății se face prin investigare în baza “Listei de veri ficare” întocmite
anterior de c ătre membrii echipei de audit. Investiga țiile echipei de audit pot include:
– dialog cu persoanele direct implicate în activita tea auditat ă.
– agresivitate verbal ă;
– fric ă generat ă de prezen ța șefului direct;
– fric ă de a fi ridiculizat;
Iscusin ța auditorilor de a ține sub control situa țiile de audit defavorabile au
repercursiuni directe și importante asupra rezultatelor auditului. Aceast ă iscusin ță este
dezvoltat ă printr-un efort de în țelegere și experinta și este foarte mult sprijinit ă de
studierea și descifrarea comunic ărilor non-verbale.
Dintre metodele pe care auditorii le pot alege s ă controleze situa țiile de mai sus
trebuie citat ă importanta nevoii de a ob ține informa țiile c ăutate. În acela și timp este
esen țial s ă nu supun ă persoanele auditate într-o pozi ție de inferioritate care ar duce la
necooperarea viitoare.
– verificarea documentelor aplicabile (edi ție, lizibilitate, etc);
– verificarea cunoa șterii documentelor aplicabile de c ătre cei care le aplic ă;
– verificarea/observarea modului efectiv de lucru și a gradului în care aceasta respecta
cerin țele documentelor aplicabile;
– verificarea înregistr ărilor calit ății;
– urm ărirea unui produs/lot de produse pe parcursul exami n ării, mai ales în cazul
auditurilor de proces și de produs;
– reconstrituirea itinerarului unui document, mater ial, produs, etc.;
– repetarea unor inspec ții și încerc ări pentru a verificare rezultatele ob ținute anterior.
Investiga țiile sunt astfel conduse de c ătre auditorul șef și de c ătre echipa de audit
încât s ă permit ă identificarea cauzelor reale, primare, care au gen erat observa ția. Dac ă
este cazul, se poate face extinderea domeniului aud itului cu acordul conducerii
auditatului pentru atingerea obiectivelor stabilite ale auditului calit ății.

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 10 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Rezultatele investiga țiilor se consemneaz ă individual de c ătre membrii echipei de
audit. “Lista de verificare” este completat ă de c ătre auditorul șef. În cazul unei posibile
neconformit ăți, auditorii consemneaz ă toate datele considerate semnificative (reper,
document, loc, num ăr de buc ăți, num ăr de persoane, etc.). În cazul unor declara ții,
acestea se consemneaz ă ca atare, cerându-se acordul persoanei implicate.
6.2.3.3. Reuniunea echipei de audit
Dup ă încheierea examin ării, echipa de audit se întrune ște și analizeaz ă, sub
coordonarea auditorului șef, toate observa țiile pentru a stabili care dintre acestea urmeaz ă
a fi raportate ca neconformit ăți.
Constat ările echipei de audit se bazeaz ă pe evidente obiective ca: documente,
înregistr ări ale calit ății, observa ții directe, declara ții ale persoanelor implicate, epruvete,
etc. Pentru a fi dovada obiectiv ă, este verificat ă realitatea, precizia, important ă, relevanta
informa ției pentru neconformitatea în cauz ă.
Neconformit ățile și deficien țele constatate urmeaz ă a fi analizate de c ătre auditorul șef,
echipa de audit și conducerea auditatului în cadrul ședin ței de închidere.
6.2.3.4. Ședin ța de încheiere
Scopul ședin ței de închidere este de a prezenta conducerii audit atului
neconformit ățile și deficien țele constatate, asigurându-se în țelegerea rezultatelor
auditului.
La ședin ța de închidere participa membrii echipei de audit p recum și reprezentan ții
auditatului. Cu aceast ă ocazie, auditorul șef prezint ă:
– care a fost scopul auditului;
– felul în care s-a efectuat auditul (sondaj, e șantionare);
– neconformit ățile identificate.
Cu ocazia ședin ței finale, auditorul și auditatul concluzioneaz ă rezultatele
auditului și, dac ă este posibil, stabilesc ac țiunile corective și preventive necesare. În acest
sens, auditorul șef poate solicita auditatului întocmirea unui rapor t de ac țiuni corective.
Tot cu această ocazie se pot l ămuri toate neclarit ățile auditatului fa ță de neconformit ățile
prezentate de c ătre auditor.
Auditorul șef poate prezenta și raportul de audit dac ă nu considera necesar ă o
prelucrare a datelor culese. Acceptarea de c ătre auditat a neconformit ăților consemnate de
către auditor se face prin semn ătura.
6.2.4. Raportarea auditului
6.2.4.1. Elaborarea raportului de audit
Raportul de audit se elaboreaz ă de c ătre auditorul șef împreun ă cu echipa de audit
și este vizat de c ătre șeful biroului AQ. Raportul de audit este numerotat, datat și
înregistrat de c ătre auditorul șef. Înregistrarea raportului se face în registrul “ Evidenta
documentelor auditului” la biroul AQ.
Raportul de audit con ține:

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 11 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– identitatea auditatului, dat ă efectarii auditului, num ărul listei de verificare în baza c ăruia
s-a desf ăș urat auditul și num ărul actualiz ării acesteia;
– obiectivele, domeniul, tipul auditului;
– identitatea echipei de audit și a reprezentan ților auditatului;
– identificarea documentelor de referin ță ale auditului;
– înregistr ări/documente verificate;
– neconformit ățile și deficien țele constatate, precum și ac țiunile corective și preventive
propuse, responsabilitatea aplic ării acestora și termenul de realizare a lor;
– aprecierea echipei de audit asupra m ăsurii în care auditatul se conformeaz ă standardului
de referin ță aplicabil;
– lista de distribuire a raportului.
6.2.4.2. Distribuirea raportului de audit
Raportul de audit elaborat de c ătre auditorul șef și avizat de c ătre șeful biroului
AQ se distribuie urm ătorilor:
– clientului;
– auditatului;
– conducerii ierarhice auditatului;
– șefului serviciului CTC;
– șefului biroului AQ;
– altor factori implica ți, dup ă caz.
6.2.4.3. P ăstrarea înregistr ărilor
Documentele auditului:
– Planul de audit;
– Lista de verificare;
– Declara ția de confiden țialitate;
– Fi șa de evaluare a SAQ;
– Raportul de audit,
sunt p ăstrate la biroul AQ și de c ătre destinatarii acestora, ca înregistr ări ale calit ății.
Aceste documente con țin informa ții confiden țiale și se vor proteja corespunz ător.
6.3. Încheierea auditului
Dac ă în urma verific ării ac țiunilor corective propuse se constat ă realizarea și
eficient ă lor inainet de distribuirea raportului de audit, a uditorul șef poate consemna
realizarea și data verific ării.
Auditul este considerat încheiat prin prezentarea raportului de audit clientului.
Șeful serviciul CTC în baza rapoartelor de audit ana lizeaz ă lunar situa ția din firma
prezentatn Consiliului de Conducere o sintez ă scris ă cuprinzând problemele majore care
afecteaz ă calitatea (neconformit ăți critice, majore, deficien țe) și propune solu ții și
termene de rezolvare ale acestora.

A N E X A 3. 3. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 12 / 12 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Auditul intern al calitatii”
PS-AI-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
6.4. Urm ărirea ac țiunilor corective
Auditatul este responsabil pentru stabilirea și ini țierea ac țiunilor corective
necesare pentru a corecta o neconformitate sau cauz a apari ției unei neconformit ăți.
Auditorul este responsabil numai pentru identificar ea neconformit ății.
La cererea clientului, auditorul șef și personalul biroului AQ urm ăresc
implementar ă și eficient ă ac țiunilor corective propune inopinant printr-o examin are.
Rezultatele examin ării vor fi înregistrate într-un “raport de examinar e” care va fi transmis
clientului.
Dac ă în urma examin ării se constat ă dep ăș irea termenelor propuse și nerealizarea
sau neeficienta ac țiunilor corective propuse, clientul poate dispune d eclan șarea ac țiunilor
de urm ărire.
Clientul este informat periodic despre stadiul imp lement ării și eficien ței ac țiunilor
corective propuse. Supravegherea se finalizeaz ă când se constat ă dispari ția
neconformit ăților critice și majore, precum și a cauzelor de apari ție a acestora, sau în
orice moment, în cazul în care clientul dispune înc etarea supravegherii.
Dup ă încetarea supravegherii, rezultatele auditului de urm ărire vor fi înregistrate
în “Raportul de audit” care va fi distribuit tuturo r factorilor implica ți.

7. CRITERII DE CALIFICARE ȘI DE MEN ȚINERE PENTRU AUDITORII
CALIT ĂȚ II
7.1. Auditorul șef
a. studii superioare;
b. experien ță profesional ă minim 4 ani;
c. experien ța în activit ăți de asigurare a calit ății minim 1 an;
d. absolvire a unui curs post universitar de specia litate recunoscut de MEC;
e. participarea anual ă la un proces de instruire la institu ții de specialitate;
f. participarea ca auditor al calit ății la cel pu țin 4 audituri/an, cu o durat ă totata de minim
20 zile,incluzând analiza documentelor, activit ățile curente de audit și raportarea aditului.
7.2. Auditorii calit ății
a. minim studii medii;
b. experien ță profesional ă minim 2 ani;
c. participarea anual ă la un proces de instruire specializat de minim 40 ore;
d. participarea ca auditor al calit ății la cel pu țin 2 audituri/an, cu o durat ă totata de minim
5zile, incluzând analiza documentelor, activit ățile curente de audit și raportarea auditului.

A N E X A 3. 4. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 7 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Controlul documentelor”
PS-CD-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

CONTROLUL DOCUMENTELOR

PS-CD-02

A N E X A 3. 4. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 7 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Controlul documentelor”
PS-CD-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

Regimul de difuzare:

Num ăr exemplare procedur ă Difuzare

5 Intern ă
Circuit deschis
Controlat
0 Secret

Difuzarea:

Nr.
exemplare Destinatarul
documentului Nume, Prenume Semn ătura Data
1 Laborator
1 Șef birou AQ
1 Șef serviciu CTC
1 Beneficiar
1 Arhiv ă

Lista de control a reviziilor:

Nr.
crt. Obiectul reviziilor Elaborat
(nume, data) Verificat
(nume, data) Avizat
(nume, data) Aprobat
(nume, data)
1
2
3

A N E X A 3. 4. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 7 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Controlul documentelor”
PS-CD-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

CUPRINS

1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. DEFINI ȚII ȘI PRESCURT ĂRI
4. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ
5. DESCRIEREA PROCEDURII
6. RESPONSABILIT ĂȚ I
7. ANEXE

A N E X A 3. 4. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 4 / 7 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Controlul documentelor”
PS-CD-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
1. SCOP
Scopul prezen ței proceduri este de a stabili modul în care este a sigurat ă în S.C.
Sem ănătoarea S.A. ținerea sub control a documentelor și datelor, astfel încât s ă se asigure c ă
fiecare angajat dispune de informa țiile necesare îndeplinirii sarcinilor și s ă previn ă utilizarea f ără
inten ție a documentelor și datelor nevalabile și / sau perimate.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedur ă se aplic ă în S.C. Sem ănătoarea S.A. pentru urm ătoarele activit ăți:
elaborarea documentelor, verificarea sau avizarea d ocumentelor, aprobarea documentelor interne
(cu excep ția procedurilor care documenteaz ă SMC), codificarea documentelor, înregistrarea lor,
multiplicarea și difuzarea tuturor documentelor, modificarea, retr agerea și înlocuirea
documentelor ie șite din uz și arhivarea acestora.

3. DEFINI ȚII ȘI PRESCURT ĂRI
Termenii utiliza ți în aceast ă procedur ă sunt defini ți în conformitate cu SR EN ISO
9000:2006.
Document „original” = Document al SMC, realizat pe suport de hârtie, f ără num ăr de
exemplar, supus aprob ării func țiilor care au aceast ă responsabilitate.

SMC – Sistemul de Mangement al Calit ății
MC – Manualul Calit ății
LDIC – Lista Documentelor Interne Controlate
PS – Porcedur ă de sistem
PO – Procedur ă Opera țional ă
ASRO – Asocia ția de Standardizare din România

4. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ

SR EN ISO 9000:2006 – Sisteme de management al ca lit ății. Principii fundamentale și
vocabular;

SR EN ISO 9001:2001 – Sisteme de management al ca lit ății. Cerin țe;

Manualul calit ății, cod: MC-01.

5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1 Documentele interne
5.1.1 Elaborarea documentelor interne
Documentele SMC sunt elaborate cu ajutorul calcula torului. Dup ă definitivarea de c ătre
elaborator a documentului se printeaz ă proiectul de document care este supus anchetei, se
analizeaz ă observa țiile emise și se stabilesc prin consens ce modific ări sunt acceptate, se
opereaz ă modific ările admise, și se printeaz ă documentul „original”.
Documentele interne ale SMC se elaboreaz ă pe calculator și se men țin în sistem
computerizat pe toat ă perioada de valabilitate a edi ției/reviziei în vigoare a respectivului
document.

A N E X A 3. 4. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 5 / 7 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Controlul documentelor”
PS-CD-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Persoana care a elaborat documentul, este nominali zat ă și semneaz ă în coloana
„Elaborat” a tabelului inclus pe pagina 1 a fiec ărei proceduri/pe prima pagin ă a MC-01 situat ă
imediat dup ă pagina de gard ă (copert ă).

5.1.2 Analiza documentelor
Toate documentele interne ale SMC sunt analizate p eriodic (anual) și sunt actualizate ori
de câte ori se consider ă necesar. Persoana care a analizat documentul este nominalizat ă și
semneaz ă în coloana „Verificat” a tabelului inclus pe pagin a 1 a fiec ărei proceduri/pe prima
pagin ă (nenumerotat ă) a MC-01 situat ă imediat dup ă pagina de gard ă(coperta).

5.1.3 Aprobarea documentelor
Înainte de emiterea și punerea în aplicare, dup ă ce au fost analizate și avizate,
documentele interne ale SMC sunt aprobate astfel:
• Manualul Calit ății, procedurile de sistem și procedurile opera ționale sunt aprobate de
Administratorul S.C. Sem ănătoarea S.A.;
• Procedurile de lucru sunt aprobate de Coordonat orul (Managerul) întreprinderii.
Documentele interne (formularele completate) sunt aprobate de func țiile și persoanele
care sunt nominalizate pe acestea. Func ția și persoana care aprob ă documentul este nominalizat ă
și semneaz ă pe pagina de gard ă a documentului (copert ă).

5.1.4 Codificarea documentelor
Procedurile care documenteaz ă SMC sunt identificate prin: denumire (titlu) și cod.
Codul tuturor procedurilor este format din un grup de litere, din ini țialele denumirii urmate de un
grup de dou ă cifre.
• pentru procedurile de sistem urmeaz ă: grupul de litere PS, cu semnifica țiile P – procedur ă, S –
sistem;
• pentru procedurile opera ționale urmeaz ă: grupul de litere PO, cu semnifica țiile P – procedur ă
și O – opera țional ă;
• pentru procedurile de lucru urmeaz ă: grupul de litere PL cu semnifica țiile P – procedur ă, L –
de lucru;
Exemplu: PS-CD-01 = Procedura de sistem – Controlu l Documentelor – 01.

5.1.5 Indexarea / înregistrarea documentelor
Toate documentele SMC sunt identificate prin: cod și/sau titlu, num ăr unic și dat ă și sunt
înregistrate.

5.1.6 Multiplicarea și difuzarea documentelor
Documentele „originale” ale SMC aprobate, sunt uti lizate pentru a face copii xerox.
Exemplarele (numerotate) se distribuie sub semn ătur ă, în conformitate cu Lista de difuzare.
Exemplarele copii ale documentelor interne care su nt distribuite în scop informativ, nu
primesc num ăr de exemplar și se inscrip ționeaz ă cu „COPIE INFORMATIV Ă”.

A N E X A 3. 4. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 6 / 7 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Controlul documentelor”
PS-CD-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
5.1.7 Modific ări: actualizarea paginilor unui document / schimbar ea edi ției și / sau reviziei
documentelor
Atunci când sunt analizate anual documentele SMC, cu ocazia efectu ării auditurilor
interne/externe, în urma analizelor efectuate de ma nagement se impun modific ări ale
documentelor. Aceste modific ări pot s ă fie:
• actualiz ări de pagini – care se realizeaz ă atunci când se impun modific ări minore în con ținutul
unui document cum ar fi: gre șeli de scriere sau gramaticale, modific ări/ad ăug ări de fraze sau
paragrafe care nu sunt de fond și au scopul de a face preciz ări suplimentare.
Înregistrarea acestor modific ări și monitorizarea paginilor actualizate se realizeaz ă în Lista de
control a reviziilor. Paginile actualizate se retra g de distribuitor și se înlocuiesc cu paginile
actualizate.
• schimbarea reviziei unui document – care implic ă cre șterea cu o unitate a num ărului de ordine
atribuit reviziei și se realizeaz ă în cazurile în care apar modific ări importante în con ținutul
documentului.
• schimbarea edi ției unui document – care implic ă cre șterea cu o unitate a num ărului de ordine
atribuit edi ției și se realizeaz ă în cazul în care modific ările efectuate în con ținutul documentului
sunt majore.

5.1.8 Retragerea, înlocuirea documetelor nevalabil e și arhivarea documentelor
Toate documentele perimate sunt retrase prin grija RMC din S.C. Sem ănătoarea S.A.
Toate documentele interne controlate sunt arhivate în codi ții corespunz ătoare care s ă le asigure
lizibilitatea, integritatea și securitatea, în locuri și pe intervalele de timp specificate în LDIC.
Documentele și datele perimate care se p ăstreaz ă în scopuri juridice și sau de conservare
a informa ției sunt marcate cu inscrip ția „EXPIRAT VALABILITATE”, înso țit ă de numele și
semn ătura persoanei care a f ăcut aceast ă men țiune.
Toate documentele sunt men ținute în întreprindere atât pe suport de hârtie cât și pe suport
informatic. Accesul la documentele men ținute pe suport informatic este controlat pentru
asigurarea securit ății informa țiilor și pentru ca persoane neautorizate s ă nu poat ă s ă fac ă
modific ări neautorizate.

5.2 Ținerea sub control a documentelor externe
Documentele externe, inclusiv reglement ările legale aplicabile sunt p ăstrate astfel încât s ă
fie accesate de c ătre toate persoanele interesate, fiind ținute la zi și protejate împotriva
deterior ării sau pierderii.
Documente ale clientului sunt p ăstrate, difuzate, modificate, retrase de c ătre persoana
care asigur ă leg ătura cu clientul.

6. RESPONSABILIT ĂȚ I
6.1 Administrator
• aprob ă documentele interne ale SMC, care prin con ținutul lor necesit ă aceast ă aprobare.
6.2. Managerul
• stabile ște responsabilit ățile care revin personalului în ceea ce prive ște controlul documentelor
și al datelor;

A N E X A 3. 4. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 7 / 7 PROCEDUR Ă DE SISTEM
“Controlul documentelor”
PS-CD-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
• nume ște responsabilul cu documentele SMC, dintre membrii S.C. Sem ănătoarea S.A.;
• stabile ște necesarul de documente specifice pentru bun ă desf ăș urare a activit ății și
desemneaz ă persoane competente din cadrul companiei care elab oreaz ă procedurile de lucru
aplicabile proceselor desf ăș urate în întreprindere;
• asigur ă cunoa șterea, în țelegerea, acceptarea și respectarea de c ătre personalul din subordine a
documentelor aplicabile;
• desemneaz ă persoana care arhiveaz ă documentele și datele generate în companie;
• aprob ă procedurile de lucru elaborate încadrul întreprind erii.
6.3. Responsabilul calit ății
• verific ă dac ă personalul utilizeaz ă edi ția și revizia în vigoare a documentelor;
• asigur ă difuzarea controlat ă a documentelor;
• asigur ă retragerea / distrugerea documentului ie șit din uz și înlocuirea documentului retras cu
documentul în vigoare;
• asigur ă revizia/modificarea documentelor și datelor în ceea ce prive ște identificarea și
operarea.
6.4. Directorii de proiect
• r ăspund de arhivarea dosarelor cu documentele și datele referitoare la proiect;
• asigur ă ținerea sub control a documentelor care apar țin clientului.

7. ANEXE

Anexa 3.4.1. – Lista documentelor interne controlat e

A N E X A 3. 4. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 1 LISTA DOCUMENTELOR INTERNE
CONTROLATE
PS-CD-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

LISTA DOCUMENTELOR INTERNE CONTROLATE

Nr.
crt. Denumire / cod
departament Edi ția / Revizia /
Dat ă intr ării în
vigoare Elaborat
de: Locul /
durata de
arhivare Observa ții

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

PLANUL CALIT ĂȚ II

PC-01

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

Regimul de difuzare:

Num ăr exemplare procedur ă Difuzare

5 Intern ă
Circuit deschis
Controlat
0 Secret

Difuzarea:

Nr.
exemplare Destinatarul
documentului Nume, Prenume Semn ătura Dat ă
1 Laborator
1 Șef birou AQ
1 Șef serviciu CTC
1 Beneficiar
1 Arhiv ă

Lista de control a reviziilor:

Nr.
crt. Obiectul reviziilor Elaborat
(nume, dat ă) Verificat
(nume, dat ă) Avizat
(nume, dat ă) Aprobat
(nume, dat ă)
1
2
3

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
CUPRINS

1. DOMENIUL DE APLICARE
2. DEFINI ȚII ȘI ABREVIERI
3. RESPONSABILIT ĂȚ ILE MANAGEMENTULUI
4. PLANUL CALIT ĂȚ II ȘI SISTEMUL CALIT ĂȚ II
5. ANALIZA CONTRACTULUI
6. CONTROLUL PROIECT ĂRII
7. CONTROLUL DOCUMENTELOR ȘI AL DATELOR
8. APROVIZIONARE
9. CONTROLUL PRODUSULUI FURNIZAT DE CLIENT
10. IDENTIFICAREA ȘI TRASABILITATEA PRODUSULUI
11. CONTROLUL PROCESELOR
12. INSPEC ȚII ȘI ÎNCERC ĂRI
13. CONTROLUL ECHIPAMENTELOR DE INSPEC ȚIE, M ĂSURARE ȘI ÎNCERCARE
14. STADIUL INSPEC ȚIILOR ȘI ÎNCERC ĂRILOR
15. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM
16. AC ȚIUNI CORECTIVE ȘI PREVENTIVE
17. MANIPULARE, DEPOZITARE, AMBALARE, CONSERVARE ȘI LIVRARE
18. CONTROLUL ÎNREGISTR ĂRILOR CALIT ĂȚ II
19. AUDITURI INTERNE ALE CALIT ĂȚ II
20. INSTRUIRE
21. SERVICE

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 4 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul plan al calit ăț ii se bazeaz ă pe SR ISO 10005:1995, SR EN ISO 9001:2008 și pe
sistemul de management documentat al furnizorului. Acesta precizeaz ă succesiunea proceselor
de realizare a produsului, documenta ția tehnologic ă și de control aferenta, metodele de execu ție
și de control, parametrii sau caracteristicile de ca litate ale proceselor care trebuie controla ți,
inspecta ți sau supraveghea ți, înregistr ările care rezult ă și personalul implicat, relevante pentru
produsul « Carcasa ».
Produsul are urm ătoarele caracteristici principale:
Caracteristici constructive (geometrice):
– dimensiuni de gabarit: 140x115x105 mm;
– diametrul de baz ă: Φ124mm;
– material: Fc 250 STAS 568-82;
– masa 3.551 kg;
– condi ții tehnice:
– cotele piesei se vor încadra în clasa IV de pre cizie STAS 1592/1-85;
– pentru prelucr ările mecanice, tolerante mS STAS 2300-88;
– cascasa va fi obligatoriu sablata dup ă turnare.
Condi ții de rugozitate:
– rugozitate general ă 50 µm inscrip ționata pe desen.
Condi ții de func ționare:
– carcasa reductorului se va umple cu 0.5l ulei tip ul T75 EP1 STAS 10667-80;
– jocul în angrenaj se realizeaz ă utilizând un num ăr adecvat de garnituri;
– înainte de montaj se va verifica calitatea man șetelor de rota ție, precum și suprafe țele cu care
vin în contact;
– dup ă montaj reductorul se va roda în gol 5min la o tura ție de intrare de 450rot/min și 15min la
o tura ție de intrare de 950rot/min;
– în timpul rodajului se va verifica :
– etan șarea reductorului;
– func ționarea uniform ă;
– înc ălzirea s ă nu dep ăș easc ă 6 0 ̊ C;
– se va verifica dac ă îmbin ările filetate s-au sl ăbit;
– se va verifica func ționarea dopului pentru aerisire;
– rodajul se va face respectându-se regulile de pro tec ție a muncii (se vor monta panouri de
protec ție în jurul reductorului).
Obiectul contractului îl reprezint ă respectarea caracteristicilor constructive și geometrice
prezentate anterior. Se admit defecte mici ca suflu ri, porozit ăț i mici izolate și nep ătrunse, fisuri
mici care nu influen țeaz ă rezistena și buna func ționare (conform STAS 568-82). Nu se vor
accepta produse care nu respecta gradul de preciz ie prescris . Sub nicio form ă nu se vor admite
dimensiuni de gabarit diferite de cele prescrise , sau alte dimensiuni care definesc produsul.

2. DEFINI ȚII ȘI ABREVIERI
Contract – condi ții conveniente între un furnizor și un client, transmise prin orice fel de
mijloace.

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 5 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Proiect – proces unic, care const ă dintr-un ansamblu de activit ăț i coordonate și controlate,
cu data de inceout și de sfâr șit, întreprins pentru realizarea unui obiectiv conf orm cerin țelor
specifice și care include constrngeri referitoare la timp, cos turi și resurse.
Procedura – mod specificat de efectuare a unei activit ăț i.
Produs – rezultat al activit ăț ilor sau proceselor
Planul calit ății – documente care precizeaz ă practicile, resursele și succesiunea
activit ăț ilor specifice referitoare la calitate relevante pn tru un anumit produs, proiect sau
contract.
Sistemul calit ății – structuri organizatorice, proceduri, procese și resurse necesare pentru
implementarea managementului calit ăț ii.

RMC – reprezentant managementul calitate
DG – director general
PPC – planul controlului calit ăț ii
RNR – raport de neconformitate la recep ție
FUS – freza universal ă pentru scul ărie
POC – planul de opera ții și control
CND – control nedistructic
RNC – raport de neconformitate
PSI – prevenirea și stingerea incendiilor

3. RESPONSABILIT ĂȚ ILE MANAGEMENTULUI
3.1. Director General
– coordoneaz ă ansamblul preocup ărilor privind calitatea și are responsabilitatea stabilirii politicii
organiza ției și strategiilor în domeniul calit ăț ii, precum și asigur ării resurselor necesare
men ținerii și dezvolt ării sistemului de management al calit ăț ii;
– nume ște prin decizie un RMC;
– investe ște RMC cu autoritatea necesar ă pentru stabilirea, implementarea și men ținerea
sistemului de management al calit ăț ii la toate nivelurile de organizare a societ ăț ii;
– define ște responsabilit ăț ile și autorit ăț ile tuturor posturilor și se asigura c ă ele sunt comunicate
în cadrul organiza ției prin intermediul documentelor și instruirilor generate;
– analizeaz ă și aprob ă toate documentele generate de aplicare a sistemulu i de management al
calit ăț ii, care solicit ă responsabilizarea la cel mai înalt nivel precum și modific ările acestora;
– aprob ă fi șele posturilor;
– asigur ă conducerea general ă și operativ ă a societ ăț ii, în concordan ță cu politica și obiectivele
stabilite în domeniul calit ăț ii, în condi ții de rentabilitate și r ăspunde de realizarea obliga țiilor ce
decurg din contractele cu clien ții, la termenele stabilite și în conformitate cu cerin țele de calitate
impuse de prescrip țiile tehnice și de legisla ția în vigoare;
– coordoneaz ă și îndruma toate activit ăț ile desf ăș urate de societate, direct sau prin șefii de
compartimente, conform organigramei;
– analizeaz ă periodic în ședin ța managementului societ ăț ii evolu ția sistemului managementului
calit ăț ii pe baza rapoartelor întocmite de c ătre RMC;

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 6 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– aprob ă programele de instruire, perfec ționare, autorizare, testare, pentru toate categorii le de
personal ale societ ăț ii;
– aprob ă programul anual al auditurilor interne ;
– aprob ă tratarea neconformit ăț ilor și asigur ă urm ărirea rapoartelor de neconformitate;
– analizeaz ă și aprob ă ac țiunile corective;
– analizeaz ă și aprob ă ac țiunile preventive și m ăsurile de îmbun ătăț ire;
– reprezint ă societatea în rela țiile cu persoane juridice sau fizice, cu organe pub lice, reuniuni
profesionale sau știin țifice, simpozioane etc.
– aprob ă necesarul și nivelul de calificare al echipamentelor și personalului de execu ție, inclusiv
pentru procese speciale;

3.2. Reprezentant Managementul Calit ății
RMC este numit prin decizie de c ătre DG, este subordonat acestuia și are
responsabilitatea și autoritatea pentru:
– a se asigura c ă procesele necesare sistemului de management al cal it ății sunt stabilite,
implementate și men ținute în conformitate cu cerin țele standardului de referin ță ;
– a raporta managementului de la cel mai înalt nive l despre func ționarea sistemului de
management al calit ăț ii pentru analizare și stabilire recomand ări de îmbun ătăț ire;
– a se asigura c ă este promovat ă în cadrul societ ăț ii con știentizarea referitoare la cerin țele
clientului.
Responsabilit ăț ile prezentate sunt realizate prin:
– asigurarea elabor ării și actualiz ării documentelor și verific ării implement ării sistemului de
management al calit ăț ii pentru întreaga societate;
– coordonarea activit ăț ii de elaborare și/sau actualizare a procedurilor;
– verificarea realiz ării ac țiunilor corective ;
– responsabilitatea controlului aplic ării și evalu ării eficien ței sistemului de management al
calit ăț ii în cadrul societ ăț ii, fiind investit cu autoritatea necesar ă;
– preg ătirea raportului scris pentru analizele de managem ent cu privire la problemele legate de
calitate din cadrul societ ăț ii și asupra ac țiunilor întreprinse pentru men ținerea nivelului calit ăț ii;
– participarea la ședin țe, asigurând consemnarea și urm ărirea realiz ării m ăsurilor convenite;
– programarea și asigurarea realiz ării auditurilor interne ale calit ăț ii în func ție de natur ă și
importanta activit ăț ii;
– asigurarea c ă responsabilii pentru eliminarea neconformit ăț ilor definesc și implementeaz ă
ac țiuni corective și preventive în timp util pentru a remedia deficie n țele identificate la audit;
– urm ărirea rezolv ării neconformit ăț ilor – solicit ă de la subcontractanti (furnizori de produse sau
servicii) programul propriu de management/ asigurar e al/a calit ăț ii, în care s ă fie cuprinse
cerin țele de asigurare a calit ăț ii;
– realizarea interfe ței externe cu furnizorii, pentru evaluarea document elor sistemului de
management al calit ăț ii în vederea select ării ;
– elaborarea programului de preg ătire și instruire în domeniul managementului calit ăț ii a
personalului din cadrul societ ăț ii;
– verificarea cuno știn țelor teoretice și practice cu privire la sistemul de management al calit ăț ii
ale personalului societ ăț ii;

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 7 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– verificarea corectitudinii efectu ării înregistr ărilor și documentelor sistemului de management al
calit ăț ii;
– reprezint ă societatea în rela ția cu p ărțile externe pe aspecte legate de sistemul de manage ment
al calit ăț ii și mediului.
– întocme ște planul de instruire anual și men ține dosarul de instruire la zi.
– ține eviden ța dosarelor de personal.

3.3. Director Tehnic
– planifica activitatea de produc ție în sec țiile de fabrica ție în func ție de planul de
produc ție stabilit, pentru a asigura realizarea integral ă a indicatorilor cantitativi și
calitativi stabili ți;
– elaboreaz ă și supune spre aprobare politicile firmei în ceea ce prive ște produc ția;
– organizeaz ă și controleaz ă activit ăț ile de men ținere și dezvoltare a capacit ăț ilor de
produc ție și coordoneaz ă folosirea corect ă și eficient ă a fondurilor de investi ții;
– organizeaz ă și coordoneaz ă introducerea în fabrica ție a produselor noi și r ăspunde
de asigurarea parametrilor prev ăzu ți în documenta ție;
– coordoneaz ă și asigur ă desf ăș urarea ritmic ă a procesului de produc ție, urm ărind
realizarea produc ției în conformitate cu planul cerut de vânz ări;
– aprob ă instruc țiunile tehnologice pentru fiecare faz ă de produc ție, atât la
implementarea cât și la modificarea lor, și asigur ă adaptarea corespunz ătoare a
tehnologiei la varia țiile și specificul materiei prime utilizate;
– coordoneaz ă identificarea, introducerea și men ținerea sub control a proceselor
incluse în sistemul calit ăț ii;
– asigur ă resursele materiale și informa ționale necesare pentru implementarea
politicii în domeniul calit ăț ii;
– conduce procesul de asigurare a calit ăț ii în activitatea de produc ție, conform
procedurilor și standardelor existente;
– organizeaz ă și conduce ședin țele pentru armonizarea obiectivelor pe termen
scurt și sincronizarea activit ăț ilor în vederea realiz ării în condi ții optime a obiectivelor de
produc ție;
– elaboreaz ă proiectul planului de investi ții, în conformitate cu prevederile bugetului,
în scopul îmbunat ăț irii gradului de ocupare a capacit ăț ilor de produc ție existente și
cre ării de noi capacit ăț i;
– urm ăre ște încheierea contractelor pentru noile investi ții și ac ționeaz ă pentru asigurarea la
termen a documenta țiilor tehnice, conform graficelor de e șalonare a investi țiilor;
– coordoneaz ă realizarea și punerea în func țiune la termen a noilor capacit ăț i de produc ție;
– verific ă pontajul lunar pentru personalul din subordine și-l transmite Departamentului Resurse
Umane;
– organizeaz ă acordarea concediului de odihn ă și a zilelor libere pentru personalul
din subordine;
– coordoneaz ă și participa la solu ționarea conflictelor de munc ă și a plângerilor
angaja ților și men ține o leg ătur ă strânsa cu reprezentan ții sindicatelor;

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 8 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– stabile ște conform structurii organizatorice și a ROF sarcinile și responsabilit ăț ile
personalului din subordine, în baza fiselor de post ;
– exercit ă permanent s ău temporar, prin delegarea competentelor, acele atr ibu ții
specifice specialit ăț ii sale, stabilite prin actul constitutiv al societ ăț ii sau prin organul decizional
statutar în sarcina reprezentantului legal;
– execut ă orice alte dispozi ții date de superiorul ierarhic în realizarea strate giilor pe
termen scurt ale companiei în limitele respect ării temeiului legal.

3.4. Șef Sec ție de Produc ție
Planificarea, urm ărirea și realizarea programului de fabrica ție în condi ții de calitate și
eficien ța maxim ă. Atribu țiile principale:
– aplicarea unui sistem de plat ă func ție de performan ță individual ă și de grup;
– organizarea controlului de calitate pe fluxul de fabrica ție și interfazic prin șefii de sec ții și
personalul calificat pentru anumite posturi fixe;
– aplicare m ăsuri pentru rentabilitate maxim ă în sec țiile de produc ție;
– perfec ționarea cuno știn țelor profesionale a tuturor salaria ților cuprin și în procesul de produc ție;
– întocmirea de programe de lucru lunare pentru sec toarele din subordinea direct ă și informarea
periodic ă a Directorului de Fabric ă asupra modului de realizare a acestora;
– urm ărirea lunar ă a evolu ției bugetului de cheltuieli alocat și reducerea permanent ă a
consumurilor specifice de materiale, combustibil, g az, energie, manopera direct ă;
– urm ărirea cre șterii productivit ăț ii muncii;
– coordonarea elabor ării de instruc țiuni, proceduri de lucru pe locurile de munc ă și însu șirea
acestora de c ătre personalul de conducere și de execu ție din sec ții;
– stabilirea de obiectivele specifice entit ăț ilor organizatorice din subordine derivate din
obiectivele strategice declarate la nivelul organiz a ției;
– analizarea periodic ă a stadiului atingerii obiectivelor și stabilirea m ăsurilor în consecin ță ;
– introducerea în fabrica ție de noi produse și omologarea acestora;
– aprobare documenta ția de preg ătire a fabrica ției, normele de consum pentru materii prime,
materiale, combustibili, utilit ăț i.

3.5. Responsabil Resurse Umane
– organizarea activit ăț ii persoanelor din cadrul departamentului resurse u mane și distribu ția
responsabilit ăț ilor între acestea;
– evidenta prezen ței la lucru a personalului de la sediul societ ăț ii și intocmiea formelor necesare
pentru salarizare;
– urm ărirea întocmirii corecte a pontajelor de c ătre cei desemna ți s ă le execute și existen ța ca
anexe la conturi a proceselor verbale de recep ție, tabele cu sporurile acordate salaria ților;
– calculul salariilor și editarea lor pentru toat ă societatea pân ă la nivelul de salariu brut;
– centralizarea pe calculator în centralizatorul co nturilor a datelor din conturile de salarii și din
statele de plat ă de la departamentul financiar, a datelor necesare întocmirii raportului statistic
lunar și anual și ale altor raport ări statistice solicitate;
– evidenta lunar ă a fondului de salarii realizat și a num ărului de salaria ți pe societate, categorii de
personal, obiective, puncte de lucru;

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 9 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– întocmirea situa ției cu num ărul de personal care lucreaz ă în condi ții speciale de munc ă și
defalcarea fondului de salarii în fond salarii în c ondi ții speciale de munc ă și fond salarii în
condi ții normale de munc ă;
– evidenta concediilor de odihn ă, concediilor medicale, învoirilor, nemotivatelor, primelor de
vacan ță ;
– evidenta tuturor salaria ților din societate, a angaj ărilor, a desfacerilor de contracte individuale
de munc ă conform prevederilor legale în vigoare, a pensiona rilor;
– actualiz ări ale statelor de func țiuni și tabelelor cu muncitorii în baza structurii organi zatorice
aprobate;
– transmiterea la biroul financiar a modific ărilor ce apar la salarizare (încadr ări, desfaceri de
contracte individuale de munc ă, negocieri de salarii etc.);
– întocmirea de grile de salarizare în conformitate cu reglement ările în vigoare și studierea
consecin țelor aplic ării lor;
– întocmirea adeverin țelor pentru dosarele de pensie cu contribu ția de asigur ări sociale, vizarea
lor la Direc ția Colect ări Contribu ții, verificarea dosarelor de pensie și depunerea lor la Casa de
Pensii;
– studierea legisla ției muncii în vigoare;
– participarea la discu ții în leg ătur ă cu negocierea unor articole din contractul colecti v de munc ă
și a regulamentului intern, aplicarea corect ă a codului muncii și a legisla ției în vigoare;
– documentarea și difuzarea la birouri, compartimente interesate de materiale în leg ătur ă cu
organizarea produc ției și a muncii;
– întocmirea fisei postului pentru toate func țiile și meseriile din societate;
– anchete, atunci când se constat ă abateri disciplinare;
– întocmirea pe calculator și editare de adeverin țe, actualiz ări norme, diverse formulare, tabele,
adrese necesare în cadrul biroului și firmei.

4. PLANUL CALIT ĂȚ II ȘI SISTEMUL CALIT ĂȚ II
Prezentul plan al calit ăț ii, face referire la :
– Manualul calit ăț ii
– Procedurile de lucru
– Instruc țiunile de lucru

5. ANALIZA CONTRACTULUI
Descrie modul prin care ofertele, contractele și comenzile sunt analizate înainte de a fi
lansate sau acceptate astfel asigurându-se c ă cerin țele beneficiarilor sunt definite în mod adecvat,
fără ambiguit ăț i și sunt realizabile și încadrate într-un anumit interval de timp plauzib il pentru a
fi executate și livrate.
Contractele înainte de a fi semnate sunt foarte bi ne puse la punct de c ătre beneficiar sau
un reprezentant al acestuia, pe de o parte, și din partea executantului, de un grup format din
director general, project manager, director produc ție, proiectant, tehnolog, de cealalt ă parte, fiind
stabilite, printre altele, pre țul și perioadele de încasare a banilor, dar și termenele de livrare
împreun ă cu penaliz ări suportate de produc ție dac ă nu se respect ă termenele.

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 10 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Trebuie men ționat c ă orice modificare care apare în derularea execu ției produsului de
către produc ție trebuie s ă se fac ă cu acordul beneficiarului sau de c ătre o persoan ă desemnat ă de
acesta.

6. CONTROLUL PROIECT ĂRII
Proiectarea are rolul de a transmite produc ției desenele de execu ție și toat ă documenta ția
necesar ă pentru realizarea produsului. P ăstreaz ă leg ătura cu beneficiarul al ături de project
manager și întocme ște un caiet de sarcini sau plan de fabrica ție dup ă care se deruleaz ă realizarea
produsului.

7. CONTROLUL DOCUMENTELOR ȘI AL DATELOR
Conform procedurii controlul documentelor, se face pe baza documentelor venite de la
beneficiar un PCC dup ă care se urm ăre ște și verific ă toate documentele lansate în produc ție.
Orice modificare se semnaleaz ă la beneficiar și se produce numai cu acordul acestuia sau a
Inspectorul Calit ăț ii desemnat de el.

8. APROVIZIONARE
Evaluarea și selectarea furnizorilor se face pe baza capabilit ăț ii acestora, a eficacit ăț ii
sistemului de management al calit ăț ii și a performan țelor anterioare, evaluate prin chestionare,
audituri ale calit ăț ii, înregistr ări, etc.
Procesul de aprovizionare și selectarea furnizorilor se face dup ă anumite criterii de
selectare, evaluare și a furnizorilor care includ:
– calitatea;
– timpul de livrare;
– pre ț/ cost;
– inspectarea produsului final al furnizorului de c ătre organiza ție, la fa ța locului;
– inspectarea produsului final al furnizorului de c ătre organiza ție dup ă livrare;
– supravegherea furnizorului din punct de vedere a l conformit ăț ii cu cerin țele de
aprovizionare ale organiza ției.
S-a achizi ționat pentru piesa carcasa , din Fc250, care este înso țit de un certificat de
calitate și toate materialele necesare construirii produsului . Odat ă cu intrarea lui în gestiunea
Societ ăț ii, i se d ă un num ăr de intrare, apoi, pe baza bonurilor lansate de Se rviciul Proiectare și
Tehnologie se vor scoate din depozit și date în produc ție (conform procedurii de aprovizionare).

9. CONTROLUL PRODUSULUI FURNIZAT DE CLIENT
La recep ția de materiale, se verific ă certificatul de c ătre o persoan ă de la Controlul
Calit ăț i, și, în func ție de constat ări, se vor face controalele nedustructive respectiv e (RX, LP,
etc.) apoi se vor face trimite la produc ție dac ă se încadreaz ă în toleran țele dup ă care se va
executa carcas ă. Dac ă materialul din care se efectueaz ă produsul prezint ă o neconformitate fa ță
de ce era prev ăzut, se face un RNR, trimi țându-se la beneficiar pentru a-l analiza,iar în fun c ție de
răspunsul acestuia se vor continua etapele realiz ării produsului.
SDV-urile utilizate pentru realizarea produsului s unt verificate și preg ătite de c ătre
Serviciul Metrologie. Acestea sunt: Strung normal S N 400×1000, FUS, Ma șina de g ăurit G16.

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 11 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Controalele se fac dup ă fiecare proces efectuat. Fiecare proces care are l oc asupra
produsului se va face de c ătre persoane calificate și avizate pentru opera țiile care le efectueaz ă.

10. IDENTIFICAREA ȘI TRASABILITATEA PRODUSULUI
Când trasabilitatea produsului este o cerin ță , pentru a ține sub control și a înregistra o
identificare unic ă a produsului, se stabilesc cerin țele pentru asigurarea trasabilit ăț ii în faza de
proiectare și anume: punctele de pornire, parcursul etapelor (a provizionare, produc ție, livrare și
punere în func țiune) și înregistr ările care se vor p ăstra.
Modalit ăț ile de control includ, dup ă caz, cerin țe pentru men ținerea și înlocuirea
marcajelor de identificare și trasabilitate. Identificarea se face de c ătre Inspectorul de Control de
la Recep ție pe baza certificatului de calitate,iar trasabili tatea se întocme ște de c ătre serviciul
tehnologie, conform cerin țelor clientului dup ă un anumit STAS (dimensiuni, calitate produs). În
listele de trasabilitate sunt prezentate opera țiile care se fac asupra produsului, iar rezultatele
acestor opera ții sunt copletate în listele de trasabilitate de c ătre o persoan ă competent ă desemnat ă
de șeful sec ției de produc ție în colaborare cu Controlul Calit ăț ii.
Pentru marcarea piesei carcasa se vor utiliza etichete.

11. CONTROLUL PROCESELOR
Definit în Manualul Calit ăț ii, conform H ărții Proceselor, RMC-ul traseaz ă sarcinile
pentru cei care asigur ă calitatea pe foecare departament din cadrul SC Sem ănătoarea S.A.

12. INSPEC ȚII ȘI ÎNCERC ĂRI
Înaintea execut ării produsului, se fac încerc ări nedistructive și distructive pe materialul
de baz ă din care este confec ționat produsul (fonta cenu șie Fc250), și, în func ție de rezultate, se
vor realiza buletine de încerc ări.
În POC-ul întocmit de serviciul tehnologie, este men ționat fiecare punct de inspec ție. În
prima faz ă a procesului de produc ție se realizeaz ă examin ări pe materialul piesei Fc250:
examinarea metalografic ă, fluajul materialului, pentru c ă mai apoi în urm ătoarele faze, dup ă
turnarea piesei s ă se realizeze încercarea la duritate, toate acestea realizându-se în cadrul
laboratoarelor certificate de terta parte. Dup ă inspec țiile și încerc ările asupra piesei, se va stabili
dac ă corespund specifica țiilor de fabrica ție, iar în urma unui rezultat pozitiv, se accept ă
promovarea pe flux a produsului. Dup ă opera ția de turnare, se vor alege anumite suprafe țe pe
care se vor face CND. Dup ă procesul de a șchiere , pentru piesa carcasa, se va realiza de
asemenea, înc ă un CND și proba de etan șeitate.

13. CONTROLUL ECHIPAMENTELOR DE INSPEC ȚIE, M ĂSURARE ȘI
ÎNCERCARE
Echipamentele necesare efectu ării produsului, vor fi verificate și preg ătite înainte de
începerea lucr ării, de c ătre departamentul metrologie.
Organismul de Inspec ție utilizeaz ă pentru efectuarea inspec țiilor vizuale și dimensionale
echipamentele proprii din dotare, iar pentru încerc ările de laborator aplicate e șantioanelor
prelevate din produsul de inspectat, determin ările se subcontracteaza unor laboratoare acreditate
sau evaluate în conformitate cu prevederile standar dului SR EN ISO 17025:2005.

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 12 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Laboratorul de Metrologie stabile ște subprocesele descrise în procedurile opera ționale
astfel încât s ă se asigure c ă monitoriz ările și m ăsur ătorile pot fi executate într-un mod care este
în concordan ță cu cerin țele.
Atunci când este necesar s ă se asigure rezultate valide, dispozitivele (echipa mentele) de
măsurare sunt:
– etalonate sau verificate la intervale specificat e sau înainte de utilizare în raport
cu etaloane trasabile pân ă la etaloane na ționale sau interna ționale;
– când nu exist ă astfel de etaloane baza utilizat ă pentru etalonare sau
verificare este înregistrat ă;
– ajustate sau reajustate, dup ă cum este necesar;
– identificate pentru a putea determina stadiul et alon ării sau verific ării;
– asigurate împotriva ajust ărilor care ar putea invalida rezultatul m ăsur ării
– protejate împotriva distrugerii și deterior ării în timpul manipul ării, între ținerii și
depozitarii.
Atunci când un echipament de m ăsurare este g ăsit neconform cu cerin țele, șeful
departamentului microproduc ție evalueaz ă și înregistreaz ă validitatea rezultatelor m ăsur ătorilor
anterioare și întreprinde ac țiuni adecvate asupra produsului afectat, iar Labora torul de
Metrologie întreprinde ac țiuni adecvate asupra produsului echipamentului în c auz ă.
Laboratorul de Metrologie ține eviden ța tuturor echipamentelor de m ăsurare din organiza ție
și asigur ă men ținerea înregistr ărilor referitoare la rezultatele etalon ării și verific ării
echipamentelor de m ăsurare.
Pentru fiecare echipament de m ăsur ă și control exist ă ținute la zi urm ătoarele documente:
– cartea tehnic ă
– certificat de etalonare;
– fi șa echipamentului de m ăsurare.

14. STADIUL INSPEC ȚIILOR ȘI ÎNCERC ĂRILOR
În oricare etap ă a realiz ării produsului, beneficiarul va fi informat asupra inspec țiilor și
încerc ărilor pentru piesa carcas ă.

15. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM
Modalitatea de identificare, documentare, evaluare , tratare a produselor neconforme și
atribu țiile și responsabilit ăț ile func țiilor implicate sunt descrise în procedura de
sistem “Controlul produsului neconform”.
Produsele clasificate ca neconforme, ca urmare a i nspec țiilor și încerc ărilor interne sau a
semnal ării din partea clien ților, sunt p ăstrate în magazie, în spa ții adecvate, dotate cu cartoane de
identificare, indicând :
– produse neconforme
– produse returnate de client, în a șteptarea examenului de neconformitate din partea RM C.
În acest mod se elimin ă posibilitatea utiliz ării produselor neconforme. Fiecare semnalare
de neconformitate va fi înregistrat ă și examinat ă de c ătre RMC, pentru a defini tratamentul
produselor neconforme și a transmite deciziile p ărților interesate.

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 13 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Atunci când un produs neconform este reprelucrat, pentru a satisface condi țiile
specificate, este supus unei reverific ări, pentru a demonstra conformitatea cu cerin țele.
Autoritatea asupra deciziei finale, asupra produsel or neconforme apar ține RMC.
Când prin contract se prevede o propunere scris ă de utilizare a produselor neconforme,
aceasta va fi trimis ă clientului sau reprezentantului sau de c ătre RMC, pentru a ob ține
confirmarea. Acceptarea sau refuzul din partea clie ntului va fi înregistrat și arhivat.

16. AC ȚIUNI CORECTIVE ȘI PREVENTIVE
Dac ă în timpul proceselor de efecutare a produsului sun t depistate diferite abateri sau
neconformit ăț i de c ătre personalul din produc ție, se va întocmi un RNC în care se vor trece atât
neconformitatea descoperit ă cât și ac țiunile corective necesare pentru efectuarea produsu lui, și
pentru care se va ob ține acordul beneficiarului dac ă acesta este de acord cu neconformit ăț ile
tratate în raport. Iar pentru evitarea apari ției altor neconformit ăț i pe viitor, se impun ac țiuni
preventive, pentru bunul mers al procesului tehnolo gic al piesei.

17. MANIPULARE, DEPOZITARE, AMBALARE, CONSERVARE ȘI LIVRARE
S.C. Sem ănătoarea S.A. asigur ă p ăstrarea conformit ăț ii produsului pe parcursul proces ării
interne și al livr ării la destina ția stabilit ă. Aceasta include identificarea, manipularea, ambal area,
depozitarea și protejarea produsului Carcas ă.
Manipularea produsului, se efectueaz ă conform metodelor și cu mijloacele specificate în
documenta ția tehnic ă, în procedurile opera ționale și în instruc țiuni de lucru, de c ătre personalul
instruit, astfel încât s ă previn ă avarierea sau deteriorarea acestuia.
Depozitarea se face în zone și înc ăperi desemnate, amenajate corespunz ător, astfel încât
să se asigure respectarea cerin țelor de mediu ambiant.
Pentru prevenirea avarierii sau deterior ării produsului carcasa , în a șteptarea proces ării
sau livr ării se respect ă cerin țele din documenta ția tehnic ă sau a instruc țiunilor de lucru, a
instruc țiunilor de depozitare, respectiv a instruc țiunilor de manipulare și depozitare primite de la
furnizor.
Ambalarea se efectueaz ă conform documenta ției tehnice (instruc țiunilor tehnologice), iar
ambalajele, procesele de ambalare și marcare, inclusiv materialele utilizate, sunt ins pectate
pentru a se asigura conformitatea cu cerin țele specificate.
Primirea și expedierea produsului în și din spa țiile de depozitare se face de c ătre
personalul autorizat respectând prescrip țiile specificate în procedurile opera ționale și
instruc țiunile de lucru.

18. CONTROLUL ÎNREGISTR ĂRILOR CALIT ĂȚ II
Controlul inregsitrarilor, se face conform Procedurii de Sistem Controlul Înregistr ărilor.
Când se prevede prin contract, înregistr ările calit ăț ii sunt puse la dispozi ția clientului sau
la un reprezentant al s ău, pentru evaluare, pentru o perioad ă determinat ă.

19. AUDITURI INTERNE ALE CALIT ĂȚ II
Auditurile interne, se realizeaz ă conform Procedurii de audit PS-AI-01 .

A N E X A 3. 5. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 14 / 14 PLANUL CALITATII
PC-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
20. INSTRUIRE
S.C. Sem ănătoarea S.A. asigur ă periodic pentru anagajatii s ăi implica ți în linia de
produc ție pentru piesa Carcasa , instruire cu privire la protec ția muncii cât și P.S.I., deoarece
este mijlocul prin care se poate influen ța hot ărâtor, în sensul sc ăderii, atât num ărului de
accidente de munc ă cât și cel al îmboln ăvirilor profesionale.
De asemenea, pentru a fi la nivelul a ștept ărilor fa ță de clien ții no ștri, pentru anagajati, se
efectueaz ă cursuri de perfec ționare în noi tehnologii.

21. SERVICE
Deoarece beneficiarul utilizeaz ă produsul fabricat de S.C. Sem ănătoarea S.A., într-un
ansamblu, el î și asigur ă service-ul, de asemenea aceast ă condi ție nu a fost specificata în contract
din partea beneficiarului.

ATTACHMENT 3. 4. Version: 21.05.2011
Revision: 0
Copy no: 1
Page: 1 / 7 SYSTEM PROCEDURE
“Documentation and Document Control”
SP-DDC-01

Made: Verified: Approved:
Name:
Signature:
Date:

DOCUMENTATION AND DOCUMENT CONTROL

SP-DDC-01

ATTACHMENT 3. 4. Version: 21.05.2011
Revision: 0
Copy no: 1
Page: 2 / 7 SYSTEM PROCEDURE
“Documentation and Document Control”
SP-DDC-01

Made: Verified: Approved:
Name:
Signature:
Date:

Distribution list:

Copies Function Name Signature Date
1
1
1
1
1

Revision list:

No. Object of revision Made by
(name, date) Verified
(name, date) Approved
(name, date)
1
2
3

ATTACHMENT 3. 4. Version: 21.05.2011
Revision: 0
Copy no: 1
Page: 3 / 7 SYSTEM PROCEDURE
“Documentation and Document Control”
SP-DDC-01

Made: Verified: Approved:
Name:
Signature:
Date:

TABLE OF CONTENTS

1. PURPOSE
2. SCOPE
3. TERMS AND DEFINITIONS
4. ASSOCIATED DOCUMENTS
5. PROCEDURE
6. RESPONSIBILITY AND AUTHORITY
7. ATTACHMENTS

ATTACHMENT 3. 4. Version: 21.05.2011
Revision: 0
Copy no: 1
Page: 4 / 7 SYSTEM PROCEDURE
“Documentation and Document Control”
SP-DDC-01

Made: Verified: Approved:
Name:
Signature:
Date:
1. PURPOSE
The purpose of this procedure is to establish the w ay in which S.C. Semanatoarea S.A.
ensures control over documents, documentation and d ates, so they can be sure that every
employee has all the necessary information in order to accomplish his tasks and prevent
unwanted use of out-of-date or obsolete documents.

2. SCOPE
This procedure is applicable in S.C. Semanatoarea S.A. for the following activities:
– Document elaboration;
– Verification and approval of documentation;
– Approval of internal documents (except those from Q MS);
– Document encoding;
– Document registration;
– Document multiplication and distribution;
– Out-of-date or obsolete document withdrawal, replac ement and storage.

3. TERMS AND DEFINITIONS
Terms used in this procedure are defined in confor mity with SR EN ISO 9000:2006.

Original document = QMS document, on paper, withou t an edition number, which is to be
approved by those who have this authority.

QMS – Quality Management System

QM – Quality Manual

LCID – List of checked internal documents

SP – System procedure

OP – Operational procedure

WP – Work procedure

ASRO – The Romanian Standardization Association

4. ASSOCIATED DOCUMENTS
 SR EN ISO 9000:2006 – Quality Management. Basic c oncepts and vocabulary;
 SR EN ISO 9001:2001 – Quality Management System.R equirements;
 Quality Manual, code: MC-01.

5. PROCEDURE
5.1 Internal documents
5.1.1 The development of internal documents
The QMS documents are developed with the help of a computer. After the rough-
wrought, the document is printed and then it is und er observation, the comments are analyzed
and modifications are discussed to be accepted. Aft er the approved modifications are made, the
document (now an original) is reprinted.
The QMS internal documents are developed on a comp uter and are stored in a computer
during the whole period of currency of the document .

ATTACHMENT 3. 4. Version: 21.05.2011
Revision: 0
Copy no: 1
Page: 5 / 7 SYSTEM PROCEDURE
“Documentation and Document Control”
SP-DDC-01

Made: Verified: Approved:
Name:
Signature:
Date:
The person that made the document is named and pos ts his signature in the column
“made” of the table.

5.1.2. Document analysis
All internal documents of QMS are periodically ana lyzed (yearly) and are modified every
time it’s considered necessary. The person that ana lyzed the document is named and gives his
signature in the column “verified” of the table.

5.1.3. Document approval
Before emitting and applying it, after they were a nalyzed, internal documents of QMS are
approved this way:
• QM, SP and OP are approved by S.C. Semanatoarea S.A.’s Administrator.
• WP are approved by the company’s manager.
Internal documents are approved and signed only by the persons nominated.

5.1.4. Document encoding
The procedures that document the QMS are identifie d by a title and a code. The code is
formed by a group of letters and numbers, followed by the initials in the title and a revision code.
• for SP the first letters are “SP” (system proce dure);
• for OP the first letters are “OP” (operational procedure);
• for WP the first letters are “WP” (work procedu re);
For example: SP-DDC-01 = System procedure – Docume ntation and Document Control
– Revision 1.

5.1.5. Indexing and registration
Every document of QMS is identified by at least a code, a title and a registration date.

5.1.6. Multiplication and distribution
Original approved documents of QMS are used to mak e Xerox copies. The copies
(numbered) are distributed under signature, in conf ormity with the Distribution List.
The copies of the internal documents that are spre ad only with informative purpose are
not numbered. They have an inscription “INFORMATIVE COPY”.

5.1.7. Modifying pages, editions and/or revisions
When the QMS documents are analyzed, for internal or external audits, changes are made
to documents. These modifications can be:
• page updates – they are made when minor changes are made in the content, such as spelling
mistakes, adding a phrase (not very important) that has the purpose of giving an extra
information. Registering these modifications and mo nitoring the updated pages are made in the
Revision list. Out-of-date pages are withdrawn and replaced with the updated ones.
• changing the revision on a document – it involv es raising with an unit the number attributed to
the revision and it is made when changes are made i n the content.

ATTACHMENT 3. 4. Version: 21.05.2011
Revision: 0
Copy no: 1
Page: 6 / 7 SYSTEM PROCEDURE
“Documentation and Document Control”
SP-DDC-01

Made: Verified: Approved:
Name:
Signature:
Date:
• changing the edition on a document – it involve s raising with an unit the number attributed to
the edition and it is made when changes made in the content are major.

5.1.8. Withdrawal, replacement of out-of-date docu ments and archives
All obsolete documents are withdrawn by the QMS re sponsible of S.C. Semanatoarea
S.A. All checked internal documents are stored in p roper conditions, to ensure integrity and
security on o period mentioned in the LCID.
Obsolete documents and dates that are kept (juridi cal or conservation purpose) are
marked with the inscription “UNVALID”, followed by the name and signature of the person that
made this comment.
All documents are stored in the company both on pa per and in a computer. The access to
the electronic format is restricted, in order to av oid unauthorized modifications.

5.2. External documents control
External documents, including law regulations that are applicable are kept in a manner
that they can be accessed by all interested persons , being up to date and protected against
deterioration or loss.
Clients’ documents are kept, distributed, modified and withdrawn by the person that
ensures the connection with the client.

6. RESPONSIBILITY AND AUTHORITY
6.1. The Administrator
• approves internal documents of QMS (the ones th at need approval)
6.2. The Manager
• establishes the responsibility that employees ha ve regarding documents and dates control;
• chooses the QMS coordinator (one of the members of S.C. Semanatoarea S.A.);
• establishes the number of specific documents in order to have an appropriate activity and he
chooses employees responsible with the elaboration of work procedures applicable in the
company;
• ensures the knowledge, the understanding, the acc eptance and the following of the applicable
documents by personnel;
• chooses a person to archive the documents and da tes in the company;
• approves work procedures in the company.
6.3. The QMS Coordinator
• checks if the employees are using the current ve rsion and revision of documents;
• ensures correct multiplication and distribution of documents;
• is responsible with out-of-use document withdrawa l, destroying the obsolete document and
replacing the withdrawn one with a current version;
• ensures the revision/modification of documents an d dates (regarding identification).
6.4. Project managers
• in charge with files archives, and dates regard ing the project;
• ensure control over documents that belong to th e client.

ATTACHMENT 3. 4. Version: 21.05.2011
Revision: 0
Copy no: 1
Page: 7 / 7 SYSTEM PROCEDURE
“Documentation and Document Control”
SP-DDC-01

Made: Verified: Approved:
Name:
Signature:
Date:
7. ATTACHMENTS

Attachment 3.4.1. – List of checked internal docume nts

ATTACHMENT 3. 4. 1.
Edition: 21.05.2011
Revision: 0
Copy no: 1
Page: 1 / 1 LIST OF CHECKED INTERNAL
DOCUMENTS
SP-DDC-01

Made Verified Approved
Name:
Signature:
Date:

LIST OF CHECKED INTERNAL DOCUMENTS

No. Name /
department Edition / Revision /
Date Made by: Place /
Storage
time Obs.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

13 ~ CAPITOLUL 4 ~
PREG ĂTIREA FABRICA ȚIEI

4.1. ACTIVIT ĂȚ I DESF ĂȘ URATE PENTRU PREG ĂTIREA FABRICA ȚIEI

Activit ățile desf ăș urate pentru preg ătirea fabrica ției sub aspect organizatoric și tehnic
sunt:

cerere de ofert ă;

documentare în vederea preofert ării;

preofert ă;

elaborare studiu tehnic;

ofert ă final ă;

încheiere contract;

realizare produs;

planificare:
 pentru proiectare;
 pentru fabricare.

proiectare efectiv ă:
 elaborarea documenta ției de studiu;
 elaborarea documenta ției tehnice de baz ă;
 elaborarea documenta ției preg ătirii sumare de fabrica ție pentru prototip;
 fabricare prototip;
 executarea probelor.

preg ătirea fabrica ției de serie zero:
 elaborarea tehnologiilor pieselor primare;
 elaborarea tehnologiilor de asamblare;
 elaborare deviz de materiale;
 elaborare deviz de manoper ă pe tipuri de opera ții;
 analiza necesit ății colabor ării l fabricarea produsului;
 lansarea seriei zero în vederea omolog ării preg ătirii de fabrica ție;
 fabricare serie zero;
 omologare serie zero în vederea valid ării preg ătirii de fabrica ție care valideaz ă
proiectul final.

aprovizionare:
 cu materii prime;
 cu servicii (colabor ări la realizarea produsului pe diverse tipuri de fa brica ție, procedee)
 contractare furnizori;
 selectare furnizori;
 contractare servicii cu furnizorii;
 recep ția calitativ ă/cantitativ ă a serviciilor furnizorilor.

lansare în fabrica ție a produsului;

fabricarea produsului.
 planificarea produc ției în baza comenzii primite;
 controlul echipamentelor, dot ărilor, utilajelor folosite în fabricarea produselor ;
 controlul aparatelor de m ăsur ă și control;
 identificare și trasabilitate conform Planului Calit ății, cod PC-01.

livrare produs.

service.

control final, recep ție, instruire personal pentru exploatarea corect ă a ansamblului.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

14 4.2. LISTA DE APROVIZIONARE

Procesul de aprovizionare este un proces suport pr in care prin care sunt procurate
materialele/ echipamentele/ subansamblele/ servicii le necesare realiz ării produselor, fie din țar ă,
fie din import. Furnizorii sunt evalua ți și selecta ți pe baza abilit ății de a furniza un produs în
concordan ță cu cerin țele organiza ției, iar produsul aprovizionat este verificat în fu nc ție de efectul
acestuia asupra realiz ării ulterioare a produsului final.
Informa țiile referitoare la aprovizionare din comenzi și/sau contracte descriu produsul
aprovizionat, iar dac ă este cazul, cerin țe referitoare la aprobarea produsului, proceselor și
echipamentelor, la calificarea personalului sau la sistemul de management al calit ății.
Verificarea produselor aprovizionate se face, de r egul ă, în S.C. Sem ănătoarea S.A., dup ă
criterii prestabilite.

Lista de materiale și consumabile necesare aprovizion ării cuprinde:

Nr.
Crt. Consumabila Cantitate
1 Cu țit frontal strung Rp3
In functie de necesitati 2 Cu țit degrosare de strung Rp3
3 Cu țit semifinisare de strung Rp3
4 Cu țit finisare de strung Rp3
5 Freza cilindro-frontala Rp3
6 Burghiu de centruire A2
7 Burghiu elicoidal Φ6.4
8 Burghiu elicoidal Φ13
9 Burghiu elicoidal Φ9.6
10 Burghiu elicoidal cu coada conic ă
11 Bara de alezat
12 Subler
13 Micrometru
14 Comparator
15 Lavete
16 Ulei de ungere
17 Vaselina
18 Penetranti colorati sau fluorescenti
19 Degresanti
20 Developanti pulbere sau suspensie
21 Uscator
22 Ambalaje
23 Lupa
24 Spuma poliuretanica

In ANEXA 4.1 . este prezentata Procedura Procesul de Aprovizionare .

4.3. CONTROLUL APROVIZION ĂRII – EVALUAREA FURNIZORILOR

În cele ce urmeaz ă am propus un chestionar cu referire la evaluarea f urnizorilor.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

15
CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA FURNIZORILOR

I. Informa ții generale

a.) Societatea:
Adresa: …………………………………… …………………………………………… ………………..
Telefon: ………………………………….. ……….
Fax: ……………………………………… ………….

b.) Num ărul total de angaja ți: ………………………..
Num ărul angaja ților în Controlul Calit ății: …………………………..
Num ărul angaja ților în Asigurarea Calit ății: …………………………

c.) Produse/servicii oferite:
…………………………………………… …………………………………………… ………………………….
…………………………………………… …………………………………………… ………………………….
…………………………………………… …………………………………………… ………………………….
…………………………………………… …………………………………………… ………………………….

d.) Persoane de contact în domeniul Asigur ării Calit ății:
Nume: ……………………………………… ………………………………
Func ție: ……………………………………….. …………………………..
Telefon: …………………………………… ……….

Nume: ……………………………………… ………………………………
Func ție: ……………………………………….. …………………………..
Telefon: …………………………………… ……….

e.) Este proiectat și implementat un sistem al calit ății conform unuia dintre standardele: ISO
9001 / ISO 9002 / ISO 9003 ?

 DA  ÎN CURS  NU

f.) Sistemul calit ății este certificat:  DA  ÎN CURS  NU

Dac ă r ăspunsul este DA, este suficient s ă transmite ți o copie a certific ării și “Chestionarul
pentru evaluarea furnizorilor” completat pân ă la acest punct.

Dac ă r ăspunsul este ÎN CURS, men ționa ți numele firmei specializate cu care colabora ți și
termenul propus pentru finalizare, completând mai d eparte “Chestionarul pentru evaluarea
furnizorilor”.

Dac ă r ăspunsul este NU, v ă rug ăm s ă ne transmite ți “Chestionarul pentru evaluarea
furnizorilor” completat în întregime.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

16 II. Evaluarea furnizorilor conform ISO 9001:2008
Nr. Crt. Cerin ța Răspuns
Obs. DA
PAR ȚIAL
NU
N.A.

1.
2.

3.
4. RESPONSABILITATEA CONDUCERII
Conducerea a definit în scris politica calit ății?
Sunt definite responsabilit ățile, autorit ățile și rela țiile
reciproce pentru personalul implicat în activit ățile ce
infulen țeaz ă calitatea?
Conducerea societ ății analizeaz ă sistemul calit ății?
Exist ă și sunt men ținute înregistr ări referitoare la aceste
analiza?

5.
6.
7. SISTEMUL CALIT ĂȚ II
Exist ă un manual al calit ății?
Exist ă proceduri documentate pentru elementele
sistemului calit ății?
Procedurile sunt sus ținute de proceduri/instruc țiuni de
lucru?

8.
9. ANALIZA CONTRACTULUI
Exist ă proceduri privind analizarea
comenzilor/contractelor?
Exist ă și sunt men ținute înregistr ările referitoare la
analiza comenzilor/ contractelor?

10. CONTROLUL PROIECT ĂRII
Exist ă proceduri documentate pentru controlul și
verificarea proiect ării?

11.
12. CONTROLUL DOCUMENTELOR ȘI AL DATELOR
Exist ă proceduri de control al documentelor și al
datelor?
Sunt reglementate activit ățile de emitere, aprobare,
gestionare și modificare a documentelor și a datelor?

13.
14.
15. APROVIZIONARE
Exist ă proceduri care reglementeaz ă activitatea de
aprovizionare?
Face ți evaluarea furnizorilor?
Exist ă și men ține ți la zi o list ă a furnizorilor accepta ți?

16.
17. IDENTIFICAREA ȘI TRASABILITATEA
PRODUSULUI
Exist ă o procedur ă documentat ă de identificare și
trasabilitate a produsului?
Se poate identifica produsul livrat cu înregistr ările din
documentele ce îl înso țesc?

18.

a.
b.
c. CONTROLUL PROCESELOR
Exist ă proceduri/instruc țiuni de lucru pe baza c ărora se
desf ăș oar ă procesele?
Procesele speciale:
– sunt calificate;
– sunt executate de personal corespunz ător;
– sunt înregistrate, iar înregistr ările p ăstrate?

19.
a.
b. INSPEC ȚII ȘI ÎNCERC ĂRI
Exist ă proceduri pentru inspec ții și încerc ări:
– la intrarea produsului;
– în cursul fabrica ției;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

17 c.
20. – pentru produsul finit?
Exist ă înregistr ări care fac dovada c ă produsul satisface
criteriile de acceptare?

22. STADIUL INSPEC ȚIILOR ȘI ÎNCERC ĂRILOR
Modul de identificare a stadiului inspec țiilor și
încerc ărilor este procedurat?

23.
24. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM
Produsele neconforme sunt identificate, izolate,
evaluate?
Produsele neconforme sunt tratate conform dispozi ției
asupra neconformit ății?

25.
26.
27.

28. AC ȚIUNI CORECTIVE ȘI PREVENTIVE
Exist ă o procedur ă pentru ac țiunile corective și
preventive?
Cerceta ți cauzele apari ției neconformit ăților și ac ționa ți
pentru eliminarea lor?
Ini ția ți ac țiuni preventive pentru eliminarea cauzelor
unor posibile neconformit ăți?
Controla ți eficien ța ac țiunilor corective și preventive?

29. MANIPULARE, DEPOZITARE, AMBALARE,
CONSERVARE ȘI LIVRARE
Exist ă proceduri scrise care reglementeaz ă activit ățile de
manipulare, depozitare, ambalare, conservare și livrare?

30.

31. CONTROLUL ÎNREGISTR ĂRILOR CALIT ĂȚ II
Exist ă proceduri documentate privind identificarea,
colectarea, indexarea, accesul, p ăstrarea, arhivarea și
clasarea înregistr ărilor calit ății?
Înregistr ările referitoare la calitatea produselor sunt
disponibile pentru clien ți, la solicitarea acestora?

32.

33. AUDITURI INTERNE ALE CALIT ĂȚ II
Programarea auditurilor interne se face în func ție de
natur ă și importan ța activit ății ce urmeaz ă a fi auditat ă?
Rezultatele auditurilor sunt înregistrate și aduse la
cuno știn ța personalului cu responsabilit ăți în zona
auditat ă?

34.
35.
a.
b. INSTRUIRE
Ave ți o procedur ă de instruire a personalului?
Ați efectuat instruirea personalului pe linie de asig urarea
calit ății:
– cu for țe proprii;
– cu organiza ții specializate?

36. SERVICE
Ave ți o procedur ă pentru efectuarea și verificarea
activit ății de service?

37.
38. TEHNICI STATISTICE
Utiliza ți tehnicile statistice?
Ave ți stabilite proceduri pentru tehnici statistice?

A N E X A 4. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 6 PROCEDURA OPERATIONALA
„Procesul de aprovizionare”
PO-PA-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

PROCESUL DE APROVIZIONARE

PO-PA-01

A N E X A 4. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 6 PROCEDURA OPERATIONALA
„Procesul de aprovizionare”
PO-PA-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

Regimul de difuzare:

Num ăr exemplare procedur ă Difuzare

5 Intern ă
Circuit deschis
Controlat
0 Secret

Difuzarea:

Nr.
Exemplar Destinatarul
documentului Nume, Prenume Semn ătura Dat ă
1 Laborator
2 Șef birou AQ
3 Șef serviciu CTC
4 Beneficiar
5 Arhiva

Lista de control a reviziilor:

Nr.
crt. Obiectul reviziilor Elaborat
(nume, dat ă) Verificat
(nume, dat ă) Avizat
(nume, dat ă) Aprobat
(nume, dat ă)
1
2
3

A N E X A 4. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 6 PROCEDURA OPERATIONALA
„Procesul de aprovizionare”
PO-PA-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

CUPRINS

1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. DEFINI ȚII ȘI PRESCURT ĂRI
4. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ
5. PROCEDURA
5.1. Procesul de aprovizionare
5.2. Informa ții referitoare la aprovizionare
5.3. Verificarea produsului/serviciului aprovizion at
5.4. P ăstrarea produselor aprovizionate
6. RESPONSABILIT ĂȚ I

A N E X A 4. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 4 / 6 PROCEDURA OPERATIONALA
„Procesul de aprovizionare”
PO-PA-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
1. SCOP
Prezenta procedur ă are drept scop ținerea sub control a produselor aprovizionate pentr u
ca acestea s ă fie conforme cu cerin țele specificate și pentru a stabilii o metodologie de evaluare
și de selectare a furnizorilor pe baza capabilit ăț ilor de a furniza produse conforme cu cerin țele
S.C. Sem ănătoarea S.A..

2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedur ă se aplic ă pentru urm ătoarele activit ăț i:
a) achizi ționarea de materii prime, materiale, componente, ut ilizate pentru realizarea produselor,
proceselor, transferului tehnologic, serviciilor sa u pentru montaj;
b) subcontractarea unor activit ăț i și/sau servicii care afecteaz ă calitatea produselor, proceselor
transferului tehnologic și serviciilor oferite;
c) achizi ționarea de echipamente, utilaje și materiale utilizate în activitatea de transfer, p roduc ție
sau pentru inspec ții și încerc ări.

3. DEFINI ȚII, ABREVIERI
Pentru scopurile acestei proceduri se aplic ă defini țiile din referen țialul SR EN ISO
9000 :2006 Sisteme De Management al Calit ăț ii –Principii fundamentale și vocabular.

Procedura = modalitate specific ă de realizare a unei activit ăț i.

Înregistrare = document care furnizeaz ă dovezi obiective ale activit ăț ilor efectuate sau
ale rezultatelor ob ținute.

Produs = rezultat al activit ăț ilor și proceselor.

4. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ

SR EN ISO 9000 :2006 – Sisteme de management al c alit ăț ii. Principii fundamentale și
vocabular.

SR EN ISO 9001:2008 – Sisteme de management al ca lit ăț ii. Cerin țe.

Manualul calit ăț ii, cod: MC–01

Procedura : Controlul înregistr ărilor, cod: PS-CI-01.

5. DESCRIEREA PROCESULUI
5.1. Procesul de aprovizionare
Înainte de lansarea unui contract, atunci când se ive ște necesitatea efectu ării unor
achizi ții, se stabile ște necesarul de materii prime, materiale, echipamen te ce trebuie achizi ționate,
precum și serviciile sau lucr ările ce trebuie subcontractante.
În vederea aprovizion ării cu materii prime, materiale, componente, echipa mentele,
utilajele sau pentru subcontract ările de activit ăț i sau de servicii – necesare pentru realizarea
contractelor, întocme ște înregistrarea denumit ă „ Necesar de aprovizionare ”, care con ține cel
pu țin urm ătoarele informa ții:
– identificarea produselor, serviciilor sau lucr ărilor ce trebuie aprovizionate/ subcontractate;
– termenele de aprovizionare sau de finalizare a lu cr ărilor subcontractate;
– subcontractan ții poten țiali;
– condi ții de calitate pentru produse, servicii, lucr ări subcontractate;

A N E X A 4. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 5 / 6 PROCEDURA OPERATIONALA
„Procesul de aprovizionare”
PO-PA-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
– condi ții impuse pentru subcontractan ți;
– edi țiile aplicabile ale specifica țiilor și desenelor (dac ă se apreciaz ă ca fiind necesar).
Toate produsele/serviciile aprovizionate sunt conf orme cu cerin țele specificate în
Necesarul de aprovizionare.
Aprovizionarea cu produse și servicii se va face numai de la furnizorii inclu și în Lista
furnizorilor accepta ți.
Tipul și amploarea controlului aplicat asupra furnizorului și asupra materialelor,
produselor și / sau serviciilor aprovizionate depinde de efectu l acestora în timpul etapelor de
realizare/asupra produsului finit.

5.2. Informa ții referitoare la aprovizionare
În baza Necesarului de aprovizionare se emite Comanda de aprovizionare . Aceasta
include informa ții care descriu materialul, produsul/serviciul coma ndat, iar atunci când se
consider ă necesar, cuprinde și:
– identificarea complet ă și corect ă a materialului, produsului, serviciului, transferu lui tehnologic
sau lucr ării subcontractante;
– cerin țe pentru aprobarea produsului, procedurilor, proces elor și echipamentelor;
– cerin țe pentru calificarea personalului;
– metode de recep ție și criterii de acceptare;
– cerin țe pentru sistemul de management al calit ăț ii.
Înainte de aprobare, documentele de aprovionare su nt analizate pentru a se asigura c ă
datele con ținute de acestea sunt corecte și complete.

5.3. Verificarea produsului/serviciului aprovizion at
Verificarea produsului/serviciului aprovizionat se face de o Comisie de recep ție (numit ă
prin decizie), în vederea asigur ării c ă produsul/serviciul aprovizionat este conform cu co ndi țiile
specificate.
În func ție de rezultatele evalu ării furnizorilor se stabile ște dac ă este necesar c ă furnizorul
să elaboreze și s ă implementeze un plan al calit ăț ii pentru produsul, procesul, transferul
tehnologic, serviciul s ău lucrarea în cauz ă, sau dac ă sunt necesare anumite verific ări efectuate de
reprezentan ții S.C. Sem ănătoarea S.A. la sediul furnizorului, pe fluxul de tr ansfer și fabrica ție al
acestuia sau la final.
În vederea verific ării produsului/serviciului aprovizionat, în Comanda de aprovizionare
sunt precizate în țelegerile referitoare la verificare și metoda de eliberare a produsului.
Tipul și aprobarea controlului aplicat asupra produsului/s erviciului aprovizionat depinde
de efectul acestuia în timpul etapelor de realizare /asupra produsului finit.
În cazul în care se specific ă în contract, sunt precizate clauze de acces ale cl ientului sau
ale reprezentantului acestuia la furnizor, pentru a verifica dac ă produsul/serviciul aprovizionat
este conform cu condi țiile specificate
Documentele în baza c ărora se fac inspec țiile și încerc ările la primire sunt, dup ă caz:
proceduri de lucru, standarde și reglement ări în vigoare, documente de aprovizionare care
înso țesc produsele/serviciile aprovizionate

A N E X A 4. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 6 / 6 PROCEDURA OPERATIONALA
„Procesul de aprovizionare”
PO-PA-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Stadiul produsului aprovizionat în raport cu cerin țele de inspec ție este identificat prin
Nota de intrare-receptie .
Rezultatul recep ției, este consemnat de Comisia de recep ție în Nota de intrare-receptie.
Dac ă produsul este admis la recep ție, este luat în primire pe baza aceluia și document.
Atunci când, din motive de urgen ță , produsul este utilizat înainte de verificare, ace sta este
identificat și înregistrat precis, în scopul permiterii rechem ării și înlocuirii sale în cazul
constat ării ulterioare a st ării de neconformitate fa ță de condi țiile specificate.

5.4. P ăstrarea produselor aprovizionate
Produsele aprovizionate se manipuleaz ă astfel încât s ă nu fie afectat ă calitatea sau
caracteristicile func ționale ale acestora.
Depozitarea materialelor aprovizionate se face în spa ții corespunz ătoare, în magazii
închise, pe sortimente, conform cerin țelor de fabrica ție sau specifica ției de pe ambalaj.
Depozitarea materialelor aprovizionate se face pe categorii de material și pe dimensiuni,
astfel încât marcajele de identificare s ă fie u șor vizibile.

6. RESPONSABILIT ĂȚ I
6.1 Coordonatorul (Managerul)
• aprob ă Lista furnizorilor accepta ți;
• aprob ă Necesarul de aprovizionare;
• aprob ă toate documentele de aprovizionare sau furnizare.

6.2 Responsabil economic / financiar / contabilita te
• avizeaz ă Necesarul de aprovizionare;
• avizeaz ă toate documentele de aprovizionare sau furnizare.

6.3 RMC
• întocme ște și actualizeaz ă ( ține la zi) Lista furnizorilor accepta ți;
• conduce evalu ările furnizorilor;
• particip ă la verific ările referitoare la aprovizionare sau furnizare.

6.4 Responsabilul cu aprovizionarea
• întocme ște documentele de aprovizionare;
• particip ă la evaluarea și selectarea furnizorilor;
• urm ăre ște derularea contractului sau comenzii de aprovizio nare;
• păstreaz ă înregistr ările referitoare la aprovizionare sau furnizare.

6.5 Responsabilul de proiect/contract
• elaboreaz ă documentul Necesar de aprovizionare;
• analizeaz ă documentele de aprovizionare sau furnizare;
• particip ă la evaluarea și selectarea furnizorilor, pentru contractul al c ărui responsabil este.

Organizarea halei

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

18 ~ CAPITOLUL 5 ~
REALIZAREA PRODUSULUI

5.1. STABILIREA ROLULUI FUNC ȚIONAL AL PIESEI

Cunoa șterea rolului func țional al piesei este prima etap ă în proiectarea oric ărui proces
tehnologic de realizare a piesei respective. Rolul func țional al piesei este dat de rolul func țional
al fiec ărei suprafe țe ce delimiteaz ă pies ă în spa țiu, de aceea în primul rând se stabile ște rolul
func țional al fiec ărei suprafe țe.
Din punct de vedere al rolului func țional suprafe țele se clasifica astfel:
– suprafe țe de asamblare, caracterizate prin:

anumit ă precizie geometric ă;

precizie dimensional ă ridicat ă;

rugozitate mic ă;

prescrip ții referitoare la form ă geometric ă;

prescrip ții referitoare la pozi ția suprafe ței în raport cu alte suprafe țe;

eventuale prescrip ții referitoare la duritatea suprafe ței.
– suprafe țe func ționale, caracterizate prin:

precizie dimensional ă ridicat ă (depinde de rolul func țional în ansamblul
din care face parte);

rugozitate mic ă (uneori este mare, depinde de rolul func țional);

prescrip ții referitoare la form ă geometric ă a suprafe ței;

restric ții referitoare la pozi ția suprafe ței în corespondenta cu alte
suprafe țe;

eventuale prescrip ții referitoare la configura ția geometric ă;

eventuale prescrip ții referitoare la propriet ățile mecanice, aspectul
suprafe țelor.
– suprafe țe tehnologice, apar în timpul prelucr ării și ajuta la pozi ționarea piesei în vederea
prelucr ării și se caracterizeaz ă prin:

precizie dimensional ă corespunz ătoare (neprecizata de cele mai multe ori – cota
liber ă);

rugozitatea suprafe ței corespunz ătoare cu procedeul tehnologic de realizare a
suprafe ței;

fără prescrip ții sau eventuale prescrip ții referitoare la form ă geometric ă;

eventuale prescrip ții referitoare la pozi ția suprafe ței în raport cu suprafe țele ce
urmeaz ă a fi prelucrate.
– suprafe țe auxiliare (de leg ătur ă), fac leg ătura între suprafe țele func ționale și cele de asamblare
și se caracterizeaz ă prin:

precizie dimensional ă mic ă (neprecizata);

rugozitatea suprafe ței mare (cea care rezult ă din procedeul de ob ținere a
semifabricatului);

fără prescrip ții referitoare la precizia de form ă;

fără prescrip ții referitoare la precizia de pozi ție.
Cunoscând aceste elemente referitoare la tipurile d e suprafe țe ce delimiteaz ă o pies ă în
spa țiu se poate stabili rolul func țional al piesei f ără a cunoa ște ansamblul din care face parte
piesa sau se poate proiecta o pies ă care s ă îndeplineasc ă un anumit rol func țional impus.
Metoda folosit ă pentru stabilirea rolului func țional posibil sau pentru proiectarea unei
piese care s ă îndeplineasc ă un anumit rol func țional impus poart ă numele de metod ă de analiza
morfofunc ționala a suprafe țelor.
Aceast ă metod ă presupune parcurgerea într-o succesiune logic ă a urm ătoarelor etape:

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

19 a. descompunerea piesei în suprafe țe cât mai simple (plane, cilindrice, conice,
evolventice, elicoidale etc.);
b. notarea tuturor suprafe țelor ce delimiteaz ă pies ă în spa țiu folosind sensul
trigonometric sau alt ă ordine;
c. analizarea fiec ărei suprafe țe în parte din urm ătoarele puncte de vedere: form ă
geometric ă a suprafe ței, dimensiuni de gabarit, precizie dimensional ă, precizie de
form ă, precizie de pozi ție, rugozitate și duritate;
d. întocmirea unui graf “suprafe țe – caracteristici”;
e. stabilirea rolului func țional posibil al piesei.

Aceasta se face în urma analizei de corela ție a diferitelor tipuri de suprafe țe ob ținute în
graful suprafe țe – caracteristici. Rolul func țional impus unei piese se ob ține presupunând pentru
suprafe țele ce delimiteaz ă pies ă în spa țiu caracteristicile corespunz ătoare tipurilor de suprafe țe
(de asamblare, func ționale, tehnologice sau auxiliare).
Având aceste informa ții primare se pot deduce procedeele tehnologice pos ibile de
realizare a fiec ărei suprafe țe în parte, pentru a se proiecta apoi procedeul teh nologic optim de
realizare a piesei ca un lot unitar.
Graful suprafe țe – caracteristici pentru piesa „Carcasa” este pre zentat în Tabelul 5.1.

5.2. ALEGEREA MATERIALULUI OPTIM

Calitatea materialului folosit la realizarea piese i, împreun ă cu concep ția de proiectare și
tehnologia de fabrica ție, determina nivelul performan țelor tehnico-economice pe care piesa le
poate atinge. Alegerea unui material optim pentru p iesa este o problem ă deosebit de complex ă ce
trebuie rezolvat ă de proiectant. În situa ția în care tehnologul este și proiectant problema se
rezolv ă alegând acel material care îndepline ște cerin țele minime de rezisten ță și durabilitate ale
piesei în condi țiile unui pre ț de cost minim și a unei fiabilit ăți sporite.
O alegere optim ă a unui material pentru o anumit ă destina ție, este o problem ă deosebit de
complex ă ce trebuie rezolvat ă de proiectant, în principiu aceast ă însemnând alegerea acelui
material care îndepline ște cerin țele minime de rezisten ță și durabilitate ale piesei în condi țiile
unui pre ț de cost minim și a unei fiabilit ăți sporite.
De obicei, se mizeaz ă pe experien ța proiectantului și pentru o alegere rapid ă a
materialului se pleac ă de la câteva date referitoare la:
– solicit ările din timpul exploat ării;
– condi țiile de exploatare (temperatura, viteza, presiune, mediul de lucru);
– clasa din care face parte piesa;
– condi țiile de execu ție.
Dar, abordarea problemei în acest mod este neecono mica deoarece nu sunt valorificate
corespunz ător toate caracteristicile materialelor. De aceea, pentru a valorifica la maximum
întregul ansamblu de propriet ăți func ționale, tehnologice și economice, în condi țiile concrete de
realizare a piesei, se folose ște metoda de analiz ă a valorilor optime.
În tabelul 5.2. este prezentat ă gam ă de varia ție a propriet ăților analizate și sistemul de
notare adoptat. În tabelul 5.3. se prezint ă alegerea materialului optim.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

20 Tabelul 5.2. Gama de varia ție a propriet ăților analizate și sistemul de notare adoptat
Nr. crt. Proprietatea Gama de varia ție Nota Observa ții
-0- -1- -2- -3- -4-
1 Densitatea materialului ρ,
[kg/dm 3] < 5,0 3
5,0 … 10,0 2
> 10,0 1
2 Conductibilitatea termic ă C T,
[cal/cm.s.°C]; [W/m.K] < 0,2 1
0,2 … 0,4 2
> 0,4 3
3 Rezisten ța la coroziune Rc,
Viteza de coroziune [mm/an] < 0,02 3
0,02 … 0,05 2
> 0,05 1
4 Duritatea HB, [HB] < 90 1
90 … 160 2
> 160 3
5 Modulul de elasticitate E,
[daN/mm 2] < 10 6 1
10 6 … 2,10·10 6 2
> 2,10·10 6 3
6 Rezisten ța la rupere R m,
[daN/mm 2] < 35,0 1
35,0 …60,0 2
> 60,0 3
7 Rezisten ța la curgere R p0,2 ,
[N/mm 2] < 700 1
700 …1500 2
> 1500 3
8 Rezisten ța la oboseal ă,
σ1[N/mm 2] < 300 1
300 … 1000 2
> 1000 3
9 Alungirea relativ ă A t , [%] < 20% 1
20… 40% 2
> 40% 3
10 Rezisten ța KCU, [J/cm 2] < 50 1
50 …100 2
> 100 3
11 Rezisten ța la fluaj, [N/mm 2] < 100 1
Se ține cont și de
temperatur ă 100 … 300 2
> 300 3
12 Propriet ățile tehnologice
(turnabilitatea, deformabilitatea,
uzinabilitatea, sudabilitatea,
călibilitatea) Nesatisf ăcătoare 0 Deoarece nu exist ă valori
pentru propriet ățile
tehnologice, notarea se
face cu calificative Satisf ăcătoare 1
Bun ă 2
Foarte bun ă 3
13 Pre țul de cost PC, [u·m/kg] <300 3
300.. .1000 2
>1000 1

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

21
3. CARACTERISTICI FUNC ȚIONALE, TEHNOLOGICE ȘI ECONOMICE ALE
MATERIALULUI PIESEI

Toate caracteristicile func ționale, tehnologice și economice ale materialului sunt necesare
pentru a pune în eviden ță comportarea acestuia în interac țiunea cu sculele a șchietoare și pentru a
aprecia posibilit ățile de realizare a preciziei dimensionale și a calit ății prescrise pentru suprafe țe.
Rezisten ța la trac țiune, alungirea la rupere, limita de curgere și duritatea sunt
caracteristici obligatorii la livrare. În func ție de utilizarea pieselor în exploatare, pe baz ă de
în țelegere, se poate executa încercarea la încovoiere prin șoc, analiza chimic ă și microstructura.
Forma și dimensiunile pieselor turnate trebuie s ă corespund ă standardelor de produs,
desenelor de execu ție, modelelor, șabloanelor sau piesei ce se vrea a fi realizat ă (în cazul de fa ță ,
carcas ă).
Aspectul, defectele de turnare și corect ările admise sunt func ție de procedeul de turnare
adoptat. Piesele turnate, trebuie s ă fie cur ățate, debavurate, și netezite de asperit ăți și s ă nu
prezinte defecte care s ă influen țeze utilizarea în exploatare sau s ă îngreuneze prelucrarea.
Defectele mici locale, pot fi înl ăturate cu procedeele și în condi țiile stabilite de comun acord
între beneficiar și produc ător, ținând seama de: natur ă, m ărimea și frecven ța de apari ție a
defectului, asigurarea condi țiilor de func ționare și aspectul piesei.
Piesele turnate se livreaz ă în mod obi șnuit în stare tratat ă termic. Dac ă piesele se livreaz ă
fără tratament termic, acest lucru se va specifica în c omand ă. Tratamentele termice adecvate
piesei analizate au drept scop, înl ăturarea tensiunilor interne și imbunatatiarea propriet ăților de
uzinabilitate.
Caracteristicile fontei cenu șii Fc250 sunt prezentate în tabelele 5.4, 5.5, 5.6 și 5.7,
conform STAS 568-67.

Tabelul 5.4. Caracteristicile mecanice standardizate ale fontelo r cenu șii cu grafit lamelar
Marca
fontei Diametrul
probei turnate
[mm] Rezisten ța la
trac țiune
[daN/mm 2] Rezisten ța la
încovoiere min.
[daN/mm 2] Săgeata la
încovoiere min.
[mm] Duritatea
Brinell
[daN/mm 2]
Fc 250 13 33 – –
170…302 20 28 46 3
30 25 32 5
45 21 39 7

Tabelul 5.5. Caracteristicile mecanice nestandardizate ale fontelor cenu șii cu grafit lamelar
Marca
fontei Rezisten ța la
compresiune

[daN/mm 2] Rezisten ța
la forfecare

[daN/mm 2] Modulul de
elasticitate

[daN/mm 2] Oboseal ă Capacitatea de
amortizare
exprimat ă în
decrementul
logaritmic
[δ x 10 -4] Rezisten ța
la oboseal ă
[daN/mm 2] Coeficient de
concentrare
[K]
Fc 250 70…100 (1,5..1,1) X r 10,5…12 ±11 1,3 >50

Tabelul 5.6. Compozi ția chimic ă a fontelor cenu șii cu grafit lamelar
Marca
fontei Compozi ția chimic ă [%]
C Și Mn P max. S max. Obs.
Fc 250 2,9…3,3 1,5…2,0 0,7…1,2 0,3 0,12 –

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

22
Tabelul 5.7. Parametrii tratamentelor termice aplicate pieselor turnate din fonta cenu șie cu
grafit lamelar
Tratament
termic Temperatura
de înc ălzire
[0C] Durata
men ținerii
[h] Viteza de
înc ălzire
[0C/h] Viteza de
răcire
[0C/h] Observa ții
recoacere pentru
detensionare
500…600
2…8
70…100
20…50 –
recoacere
subcritica 680…750 1…4 50…80 20…50 De la 300 0C
răcire în aer
recoacere pentru
grafitizare 850…950 1…5 50…80 2…5 –
normalizare 850…950 1…2 50…100 În aer –
călire obi șnuit ă 850…900 1…3 50…100 În ulei –
revenire 350…450 2…4 50…80 În aer –
călire izoterm ă 830…940 2…4 50…80 Izoterma
250-400 0C –

5.4. SEMIFABRICATUL INI ȚIAL SAU PIESA-SEMIFABRICAT INI ȚIAL Ă, CU
ADAOSURILE DE PRELUCRARE

Alegerea corect ă, ra țional ă a metodei și a procedeului de ob ținere a semifabricatului este
una din condi țiile principale, care determin ă eficien ța procesului tehnologic în ansamblul s ău. Un
semifabricat se poate realiza, în general, prin mai multe metode și procedee, diferite în principiu,
volum de munc ă și cost de fabrica ție.
Costul semifabricatului fiind parte component ă din costul piesei finite, se impune o analiz ă
atent ă și o alegere ra țional ă a procedeului de elaborare a acestuia.
Referitor la semifabricat, tehnologul trebuie s ă aib ă precizate sau chiar el s ă proiecteze: metoda
și procedeul de ob ținere; pozi ția de ob ținere; forma și dimensiunile semifabricatului și precizia
acestuia; pozi ția planului de separa ție X-X și adaosurile de prelucrare totale.
În general, costul prelucr ării mecanice a unei piese este mai ridicat decât co stul realiz ării
semifabricatului. Din acest considerent, cu cât for m ă geometric ă și dimensiunile semifabricatului
sunt mai apropiate de cele ale piesei finite cu atâ t costul prelucr ărilor mecanice este mai mic. În
schimb, semifabricatul este mai scump, deoarece for ma constructiv ă se complica și precizia
dimensional ă a acestuia cre ște.
Factorii care determin ă alegerea metodei și a procedeului de ob ținere a semifabricatului sunt:
– materialul din care este confec ționat ă piesa;
– forma și dimensiunile piesei;
– tipul produc ției;
– precizia necesar ă și gradul de netezime cerut;
– volumul de munc ă necesar;
– costul prelucr ărilor mecanice;
– utilajul existent sau posibil de achizi ționat.
Ținând cont de factorii enumera ți mai sus, pentru ob ținerea semifabricatului “carcasa”, s-a ales
că procedeu de semifabricare turnarea în cochila.

În tabelele 5.8, 5.9, 5.10 și 5.11 sunt prezentate adaosurile de prelucrare, ab aterile limita
la dimensiunile pieselor și grosimea pere ților, precum și la masa piesei turnate, conform STAS
1592/1-85.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

23 Tabelul 5.8. Adaosurile de prelucrare pentru piesele turnate din fonta, cuprinse în clasa de
precizie IV
Gabaritul maxim al
piesei turnate, [mm] Pozi ția suprafe ței
piesei Dimensiunea nominal ă, [mm]
Pân ă la 100 Peste 100 pân ă
la 200
Adaosuri de prelucrare, [mm]
Pân ă la 100 Sus 3.5
Jos, lateral 2.5
Peste 100
pân ă la 200 Sus 4.0 4.5
Jos, lateral 3.0 3.5

Tabelul 5.9. Abaterile limita la dimensiunile pieselor turnate d in font ă
Clasa de
precizie Gabaritul
maxim al
piesei turnate,
[mm] Dimensiunea nominal ă, [mm]
Pân ă la 30 Peste 30
pân ă la 60 Peste 60
pân ă la 100 Peste 100
pân ă la 200
Abateri limita, [mm]
Clasa IV Pân ă la 200 +0.9
-0.6 +1.0
-0.8 +1.2
-0.8 +1.3
-0.9

Tabelul 5.10: Abaterile limita la grosimea pere ților și nervurilor pentru piesele turnate din
font ă
Clasa de
precizie Gabaritul
maxim al
piesei
turnate,[mm] Grosimea pere ților și nervurilor neprelucrate, [mm]
Pân ă
la 6 Peste 6
pân ă la
10 Peste
10
pân ă la
20 Peste
20
pân ă la
30 Peste
30
Pân ă
la 50 Peste
50
pân ă la
80 Peste
80 pân ă
la 120
Abaterile limita, [mm]
IV Pân ă la 200 ±0,6 ±0,7 ±0,8 ±1,0 ±1,2 ±1,5 ±1,7

Tabelul 5.11. Abaterile limita la masa pieselor turnate din font ă
Masa nominal ă a piesei turnate, [kg] Clasa de precizie
I II III IV V
Abateri limita superioare la mas ă, [%]
Peste 1 pân ă la 10 inclusiv 3,8
4,5
5,5
6,5 8,2

Semifabricatul este prezentat în PLANSA nr. 3.

5.5. TEHNOLOGICITATEA CONSTRUC ȚIEI PIESEI

Tehnologicitatea este însu șirea construc ției piesei, ansamblului, ma șinii, utilajului sau
instala ției prin care acestea, fiind eficiente și sigure în exploatare, se pot executa la volumul d e
produc ție stabilit cu consum de materiale și de munc ă minime, deci și costuri sc ăzute.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

24 Semifabricatele turnate trebuie s ă aib ă o astfel de forma încât s ă preîntâmpine
posibilitatea apari ției diferitelor defecte interne în timpul turn ării. Un defect al semifabricatelor
turnate îl costituie suflurile, care, de cele mai m ulte ori sunt datorate și formei constructive
neadecvate a semifabricatelor, prin aceea c ă nu permite evacuarea complet ă a gazelor din form ă
de turnare. De aceea se recomand ă c ă suprafe țele orizontale mari s ă fie evitate și înlocuite cu
suprafe țe înclinate, care permit bulelor de aer și impurit ăților s ă se ridice în maselota.
În vederea mic șor ării volumului de munc ă necesar execut ării semifabricatelor turnate, la
proiectarea pieselor este necesar ca form ă constructiv ă a acestora s ă fie compus ă din elemente cu
forme geomertice cât mai simple și mai avantajoase din punctul de vedere al execut ării
modelelor de formare, cutiilor de miezuri, formei d e turnare, cur ățirii și debavur ării etc.
Analiza tehnologicitatii pieselor turnate urm ăre ște cu prec ădere urm ătoarele elemente:
– grosimea pere ților;
– razele de racordare ale pere ților;
– construc ția cavit ăților interioare și exterioare;
– concentra țiile de material;
– modul de solidificare.
Grosimea pere ților unei piese turnate se determina, pe de o parte , prin condi țiile
costructiv-functionale impuse acesteia și pe de alt ă parte, prin proprietatiile tehnologice de
turnare ale materialului ai prin particularit ățile procedeului de turnare aplicat.
De asemenea, trecerea lina de la sec țiuni mici ale pere ților la sec țiuni mai mari și
racordarea corect ă a pere ților asigura ob ținerea unor piese turnate f ără defecte de tipul retasurilor
de contrac ție, porozit ăților, cr ăpăturilor și fisurilor.
Se vor evita construc țiile care necesit ă folosirea unor miezuri lungi, de sec țiune relativ
mic ă, atât din cauza rigidit ății insuficiente, cât și datorit ă evacu ării dificile a gazelor din miez și
cur ățirii greoaie a semifabricatului în timpul dezbateri i. Miezurile simplific ă form ă, m ăresc
pericolul de rebutare și ridic ă sensibil costul turn ării.
Trebuie evitate și grosimile prea mari ale pere ților datoria cre șterii consumului de metal
și pericolul de apari ție al reasurilor interioare și porozit ăților. Este preferata m ărirea rigidit ății
construc ției prin consolidarea pere ților cu nervuri și prevederea de bosaje.
Piesa analizat ă indeplieste toate condi țiile de turnare, deci are o tehnologicitate
constructive bun ă pentru a putea fi ob ținut semifabricatul prin turnare.

Aprecierea construc ției carcasei se face cu ajutorul urmatoriilor indic i tehnico-economici,
absolu ți sau relativi.

• gradul de utilizare al materialului η, dat de rela ția :
[%] 100 ⋅=
tu
mmη

unde: m u este masa piesei finite, kg mu 551 . 3=
m t este masa semifabricatului turnat, 551 . 33 . 1⋅=tm => kg mt 616 . 4=

100 616 .4551 . 3⋅=η
=> [%] 92 . 76 =η

• gradul de unificare al diferitelor elemente constru ctive ale piesei λe:
tut
eDDD−=λ

în care: D u reprezint ă num ărul de tipodimensiuni unificate ale unui anumit ele ment constructiv;
D t num ărul total de elemente constructive de tipul respect iv.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

25
În cazul piesei analizate , avem urm ătoarele unific ări :

λe gf – gradul de unificare al g ăurilor filetate

λe gf = 73 . 015 415 =−

5.6. STABILIREA CLASEI DIN CARE FACE PARTE PIESA. P ROCESUL
TEHNOLOGIC TIP

Pentru o identificare corect ă a clasei sau a grupei de piese din care face parte piesa de
prelucrat se analizeaz ă desenul de execu ție, urm ărindu-se urm ătoarele informa ții: form ă
geometric ă; dimensiunile de gabarit; precizia dimensional ă și rugozitatea suprafe țelor prelucrate;
abaterile de forma și de pozi ție ale suprafe țelor; natura materialului; natura semifabricatului sau
piesei-semifabricat și tratamentele termice necesare.
Analizând desenul de execu ție prezentat, se poate trage concluzia c ă piesa luat ă în studiu
face parte din clasa "Corpuri complexe".
În continuare se vor lua în considerare principiile de baz ă ale tehnologiilor tipizate.
Procesul tehnologic tip pentru piesele din clasa " Corpuri complexe" cuprinde o
succesiune de prelucr ări mecanice aplicate unor semifabricate turnate, fo rjate liber sau sudate, în
urm ătoarea ordine (cazul cel mai general):
– prelucrarea uneia sau a dou ă suprafe țe de arie maxim ă, care s ă constituie bazele
tehnologice, cu prinderea piesei pe acele baze tehn ologice brute care r ămân eventual
neprelucrate pe piesa finit ă;
– prelucrarea a dou ă g ăuri precise pe suprafa ța de baz ă prelucrata, ca baze tehnologice
(la piesele de gabarit mare se prefer ă prelucrarea g ăurilor în aceea și operate cu
prelucrarea suprafe țelor de baz ă);
– prelucrarea de degro șare a celorlalte suprafe țe mari ale piesei;
– prelucrarea de degro șare a suprafe țelor mai mici;
– prelucrarea de finisare a suprafe țelor principale (acolo unde se impune acest lucru p rin
tolerante și rugozitate);
– prelucrarea de degro șare și de finisare a celorlalte g ăuri;
– prelucrarea filetelor;
– încercarea hidraulic ă sau pneumatic ă (acolo unde este cazul);
– tratamentul termic (dac ă este cazul);
– prelucr ările de netezire a suprafe țelor cu precizie ridicat ă și cu rugozitate mic ă;
– controlul final.

Din punct de vedere al dimensiunilor și maselor, clasa "corpuri complexe" se împarte în:
– piese mari, cu dimensiunea l max > 700 mm, m > 40 kg;
– piese mijlocii, cu dimensiunea l max = (700… 300) mm, m = (40… 10) kg;
– piese mici, cu dimensiunea l max = (360 … 160) mm, m = (10 … 2)kg;
– piese m ărunte, cu dimensiunea l max < 150 mm, m < 2,0 kg.

Carcasa prezentat ă face parte din categoria pieselor mici, deoarece l max = 140 mm și m =
3.551 kg.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

26
5.7. ANALIZA PRELIMINAR Ă A REALIZ ĂRII SUPRAFE ȚELOR CE DELIMITEAZ Ă
PIES Ă ÎN SPA ȚIU ȘI STABILIREA SUCCESIUNII OPTIME A PRELUCR ĂRILOR

Analiza fiec ărei suprafe țe în parte a piesei finite s-a f ăcut mai sus, când s-a stabilit rolul
func țional posibil al fiec ărei suprafe țe. Pentru a stabili o succesiune logic ă a suprafe țelor
prelucrate prin a șchiere trebuie ținut cont de urm ătoarele recomand ări:
• în prima opera ție a procesului tehnologic trebuie s ă se prelucreze acea sau acele
suprafe țe care în opera ția sau în opera țiile urm ătoare vor servi drept baz ă sau baze
tehnologice. La alegerea acestor baze tehnologice trebuie avute în vedere
urm ătoarele:
 pe cât posibil s ă fie identice cu bazele de m ăsurare (în acest caz eroarea de
orientare este 0);
 pe cât posibil, pe tot parcursul desf ăș ur ării procesului tehnologic de prelucrare
să se foloseasc ă aceea și baz ă de orientare;
 în cazurile în care nu se poate folosi aceea și baz ă de a șezare în toate opera țiile,
se recomand ă a se alege ca baza de a șezare acea suprafa ță care asigur ă
rigiditatea cea mai mare în timpul prelucr ării;
 în cazul în care configura ția piesei-semifabricat nu permite alegerea unei baz e
de a șezare corespunz ătoare atunci se va prelucra o suprafa ță destinat ă a fi
folosit ă numai pentru a șezare numit ă baza artificial ă sau baza fals ă (de
exemplu, g ăurile de centrare folosite la prelucrarea arborilor ).
• în primele din urm ătoarele opera ții vor trebui prelucrate acele suprafe țe ale piesei care
ajut ă la descoperirea defectelor ascunse ale semifabrica tului sau piesei-semifabricat
(fisuri, porozit ăți, sufluri, goluri de contrac ție, crest ături etc.);
• în cazul în care baza de tehnologic ă de a șezare nu serve ște și c ă baza de m ăsurare,
atunci va trebui s ă se prelucreze în opera ția sau în faza urm ătoare acea suprafa ță care
pe desenul de execu ție al piesei este prev ăzut ă a fi baza de m ăsurare;
• la piesele cu suprafe țe de revolu ție se prelucreaz ă mai întâi diametrul lor și apoi
suprafe țele frontale;
• în primele opera ții sau faze ale procesului tehnologic trebuie s ă se prelucreze acele
suprafe țe care nu conduc la mic șorarea rigidit ății piesei;
• se prelucreaz ă la finisare în primul rând suprafe țele cu cea mai mic ă toleranta
deoarece acestea sunt mai susceptibile a fi rebutat e;
• spre sfâr șitul procesului tehnologic trebuie s ă se prevad ă prelucrarea acelor suprafe țe
care în timpul prelucr ării altor suprafe țe sau în schimbul transportului interoperational
se pot deteriora (de exemplu, filetele, canelurile, danturile etc.);
• succesiunea opera țiilor sau fazelor unei opera ții trebuie s ă fie astfel aleasa încât
lungimea curselor parcurse de c ătre scule cu avans de lucru s ă fie minim ă, pentru a se
reduce timpii de lucru;
• la piesele-semifabricat turnate, sudate sau deforma te plastic (care au tensiuni interne),
prelucrarea de degro șare trebuie separat ă în timp de prelucrarea de finisare, pentru c ă
în intervalul de timp dintre ele, s ă se efectueze o detensionare natural ă sau artificial ă,
astfel încât la sfâr șitul procesului tehnologic de prelucrare, tensiunil e interne s ă fie
eliminate în mare m ăsur ă;
• succesiunea opera țiilor trebuie s ă fie stabilit ă și în func ție de necesitatea de a schimba
cât mai pu țin posibil baza de a șezare în decursul desf ăș ur ării procesului tehnologic,
deoarece schimb ările acesteia conduc la erori de bazare și cre șterea timpului auxiliar.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

27 În tabelul de mai jos s-au prezentat metodele posi bile de ob ținere a suprafe țelor. În
vederea stabilirii procedeelor tehnologice posibile de prelucrare prin a șchiere a suprafe țelor se
iau în considerare urm ătoarele elemente:
 form ă geometric ă a suprafe țelor;
 dimensiunile de gabarit;
 programa de produc ție și volumul de munc ă necesar;
 precizia dimensional ă și gradul de netezime;
 natura și starea materialului din care este confec ționat ă piesa;
 adaosurile de prelucrare;
 utilajul tehnologic existent sau posibil de procura t.
O analiz ă atent ă a fiec ărei suprafe țe ce delimiteaz ă pies ă în spa țiu din punct de vedere al
parametrilor enumera ți mai sus permite stabilirea procedeelor de prelucr are prin a șchiere a șa
cum rezult ă din Tabelul 5.12.

Tabelul 5.12. Procedee de prelucrare prin a șchiere posibile pentru fiecare suprafa ță
Suprafa ța
Num ărul Configura ția geometric ă
a suprafe ței Treapt ă
de
precizie Procedeul de prelucrare prin
așchiere posibil Rugozitatea
Ra [µm]
S1 Suprafa ța Plan ă IT9 Strunjire de degro șare,
strunjire de semifinisare 3.2
S2 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S3 Suprafa ța Toroidala – Nu se prelucreaz ă 12.5
S4 Suprafa ța Plan ă IT10 Strunjire de degro șare 6.3
S5 Suprafa ța Elicoidal ă IT9 Centruire, g ăurire, filetare 6.3
S6 Suprafa ța Plan ă IT9 Strunjire de degro șare,
strunjire de semifinisare 3.2
S7 Suprafa ța Tronconic ă IT10 Te șire 12.5
S8 Suprafa ță Cilindric ă IT7 Strunjire de degro șare,
strunjire de semifinisare 3.2
S9 Suprafa ța Toroidala – Nu se prelucreaz ă 12.5
S10 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S11 Suprafa ța Toroidala – Nu se prelucreaz ă 12.5
S12 Suprafa ță Cilindric ă IT7 Strunjire de degro șare,
strunjire de semifinisare 3.2
S13 Suprafa ța Tronconic ă IT10 Te șire 12.5
S14 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S15 Suprafa ța Semicilindric ă – Nu se prelucreaz ă 50
S16 Suprafa ța Plan ă IT7 Frezare de degro șare, frezare
de semifinisare, fresare de
finisare / strunjire de degro șare
plan ă, strunjire de semifinisare
plan ă 1.6
S17 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S18 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S19 Suprafa ța Semicilindric ă – Nu se prelucreaz ă 50
S20 Suprafa ța Semicilindric ă – Nu se prelucreaz ă 50
S21 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S22 Suprafa ța Semicilindric ă – Nu se prelucreaz ă 50
S23 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S24 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

28 S25 Suprafa ță Cilindric ă – Nu se prelucreaz ă 50
S26 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S27 Suprafa ța Tronconic ă IT10 G ăurire 12.5
S28 Suprafa ța Plan ă IT11 Frezare de degro șare 12.5
S29 Suprafa ță Cilindric ă IT10 G ăurire 12.5
S30 Suprafa ța Elicoidal ă IT9 Filetare 6.3
S31 Suprafa ța Tronconic ă IT10 Centruire, g ăurire 12.5
S32 Suprafa ța Tronconic ă IT10 Te șire 12.5
S33 Suprafa ța Toroidala – Nu se prelucreaz ă 12.5
S34 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S35 Suprafa ța Plan ă IT10 Frezare de degro șare 12.5
S36 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S37 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S38 Suprafa ță Cilindric ă – Nu se prelucreaz ă 50
S39 Suprafa ța Toroidala – Nu se prelucreaz ă 12.5
S40 Suprafa ța Elicoidal ă IT9 Centruire, g ăurire, filetare 6.3
S41 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S42 Suprafa ța Toroidala – Nu se prelucreaz ă 12.5
S43 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S44 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S45 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S46 Suprafa ța Semicilindric ă – Nu se prelucreaz ă 50
S47 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S48 Suprafa ța Tronconic ă IT9 Centruire, g ăurire 12.5
S49 Suprafa ță Cilindric ă IT9 Filetare 50
S50 Suprafa ța Elicoidal ă IT10 G ăurire 6.3
S51 Suprafa ța Tronconic ă IT10 G ăurire 12.5
S52 Suprafa ța Plan ă – Nu se prelucreaz ă 50
S53 Suprafa ța Tronconic ă IT10 Centruire, g ăurire 12.5
S54 Suprafa ța Elicoidal ă IT8 Filetare 6.3
S55 Suprafa ță Cilindric ă IT9 G ăurire 50
S56 Suprafa ța Tronconic ă IT9 G ăurire 12.5
S57 Suprafa ța Semicilindric ă – Nu se prelucreaz ă 50
S58 Suprafa ță Cilindric ă IT6 Strunjire de degro șare,
strunjire de semifinisare,
strunjire de finisare, rectificare
de degro șare, rectificare de
netezire, alezare 0.2

5.8. PPRINCIPIILE DE PROIECTARE PRIVIND CON ȚINUTUL ȘI SUCCESIUNEA
OPERA ȚIILOR PROCESULUI TEHNOLOGIC TIP

Principiile generale care stau la baza proiect ării și organiz ării proceselor tehnologice de
fabrica ție sunt:
 principiile privind stabilirea succesiunii
opera țiilor;
 principiile privind alegerea bazelor tehnologice;
 principiile concentr ării și diferen țierii
prelucr ărilor.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

29

Referitor la prima categorie de principii se iau în considerare urm ătoarele:
• în prima opera ție, cel mult în a doua se recomand ă prelucrarea suprafe țelor care
vor servi ca baze tehnologice pentru opera țiile urm ătoare;
• dac ă piesa finit ă con ține și suprafe țe neprelucrate, f ără rol func țional, tehnologice,
să fie folosite la orientarea piesei acele suprafe țe neprelucrate;
• suprafe țele care con țin eventuale defecte provenite din semifabricare se vor
prelucra în primele opera ții, imediat dup ă prelucrarea bazelor tehnologice;
• bazele tehnologice care se prelucreaz ă la începutul procesului tehnologic s ă fie,
pe cât posibil, și baze de cotare principale;
• la piesele de dimensiuni mari și foarte mari, se introduce o opera ție de tratament
termic de detensionare dup ă prelucr ările de degro șare;
• opera ția de tratament termic de durificare, acolo unde es te cazul, se introduce
înaintea opera țiilor de rectificare cu corpuri abrazive și a opera țiilor de netezire;
• dac ă în timpul prelucr ării piesei se modifica rigiditatea acesteia, se rec omand ă ca
în prima parte a procesului tehnologic s ă se execute opera țiile care nu modifica
prea mult rigiditatea piesei;
• în cazul pieselor cu mai multe dimensiuni prev ăzute cu abateri dimensionale se
are în vedere c ă ordinea opera țiilor de prelucrare s ă fie invers gradului de
precizie;
• executarea g ăurilor, canalelor de pân ă, canelurilor, filetelor se recomand ă a se
efectua c ătre sfâr șitul procesului tehnologic, în scopul evit ării deterior ării acestora
în timpul transportului;
• succesiunea prelucr ărilor trebuie s ă asigure un timp efectiv minim;
• se recomand ă s ă se utilizeze cât mai pu ține baze tehnologice pentru a se reduce
num ărul de prinderi-deprinderi și a reduce erorile de pozi ționare; ideal este s ă se
păstreze, dacă este posibil, acelea și baze tehnologice unice pe tot parcursul
tehnologiei de realizare;
• suprafe țele cu rugozitate mic ă și precizie ridicat ă se finiseaz ă în ultimele opera ții,
pentru a se evita deteriorarea lor în cursul altor prelucr ări sau al transportului;
• suprafe țele pentru care se impun condi ții severe de precizie a pozi ției reciproce
(concentricitate, paralelism etc) se prelucreaz ă în aceea și prindere;
• în cazul prelucr ării pe linii tehnologice în flux, volumul de preluc r ări afectat
fiec ărei opera ții trebuie corelat cu ritmul mediu al liniei.

Referitor la a doua grup ă de principii trebuie ținut cont de urm ătoarele:
• un principiu fundamental în tehnologia prelucr ărilor mecanice, este acela de a utiliza, pe
cât posibil, acelea și baze tehnologice pentru mai multe opera ții de prelucrare. De aici
decurge necesitatea c ă, în primele dou ă-trei opera ții s ă se realizeze pe piesa baze
tehnologice unice, care s ă poat ă fi utilizate pentru executarea tuturor opera țiilor
urm ătoare;
• pe cât posibil bazele tehnologice s ă coincid ă cu bazele de cotare.

Referitor la a treia grup ă de principii , în stabilirea traseului tehnologic se au în veder e:
• principiul concentr ării prelucr ărilor, care se aplic ă în cadrul
produc ției de unicate sau serie mic ă, când se p ăstreaz ă
continuitatea prelucr ărilor. În acest caz sunt mai pu ține opera ții cu
mai multe faze;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

30 • principiul diferen țierii prelucr ărilor, care se aplic ă, de regul ă, în
cazul produc ției de serie, pe ma șini-unelte universale și
specializate. În aceste situa ții sunt mai multe opera ții dar cu mai
pu ține faze.

În continuare se va stabili succesiunea prelucr ărilor necesare ob ținerii suprafe ței
cilindrice interioare S 58 Φ85 H6 (±0.005).
Coeficientul de precizie total K pt caracteristic suprafe ței cilindrice S 58 se determina cu
rela ția:
200 10 2000
) 5(5)800 (1200 ==−−−−==
ps
pt TTK

unde: T s – reprezint ă toleranta dimensiunii corespunz ătoare a semifabricatului, în µm;
T p – toleran ța suprafe ței care se prelucreaz ă, impus ă pe desenul de execu ție, în µm.

Pentru ob ținerea preciziei dimensionale (H6) și a rugozit ății (R a = 0,2 µm) impuse
suprafe ței cilindrice interioare S58, se poate adopta urm ătoarea succesiune a prelucr ărilor
mecanice:
– strunjire de degro șare, care asigur ă o toleran ță Tp 1=350 µm și o rugozitate R ă1=12.5 µm;
09 . 9220 2000
1 ==pK

– strunjire de semifinisare, care asigur ă o toleran ță Tp 2=350 µm și o rugozitate R ă2=3.5 µm;
57 . 1140 220
2==pK

– strunjire de finisare, care asigur ă o toleran ță Tp 3=350 µm și o rugozitate R ă3=1.6 µm;
59 . 254 140
3==pK

– rectificare de degro șare, care asigur ă o toleran ță Tp 4=350 µm și o rugozitate R ă4=0.4 µm;
45 . 222 54
4==pK

– rectificare de finisare, care asigur ă o toleran ță Tp 5=350 µm și o rugozitate R ă5=0.2 µm;
2 . 210 22
5==pK

Coeficien ții de precizie par țiali K p1 , K p2 , K p3, Kp4, Kp5 (rezulta ți în urma strunjirii de
degro șare, strunjirii de semifinisare, strunjirii de fini sare, rectific ării de degro șare și respectiv
rectific ării de finisare) ajut ă la calculul coeficientul de precizie total K ’
pt :
K’
pt = K p1 · K p2 · K p3 · K p4 · K p5 = 9.09 x 1.57 x 2.59 x 2.45 x 2.2 = 199.228

Se observ ă c ă valoarea coeficientului de precizie total K ’
pt ob ținut în urma prelucr ărilor
mecanice men ționate anterior este egal cu valoarea coeficientulu i K pt impus suprafe ței cilindrice
S58.
În mod analog se determina succesiunea prelucr ărilor mecanice și pentru celelalte
suprafe țe ale piesei.

5.9. STRUCTURA PRELIMINARA A PROCESULUI TEHNOLOGIC PROIECTAT

Cu ajutorul datelor și analizelor f ăcute la punctele anterioare se poate proiecta un pr oces
tehnologic de prelucrare prin a șchiere care are o structur ă general ă corespunz ătoare clasei din
care face parte piesa și care respect ă pricipiile și regulile stabilite la punctele anterioare.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

31 Pentru varianta 1 de proces tehnologic de prelucrare prin a șchiere rezulta urm ătoarea
structura preliminar ă:

Opera ția 1.
1. Strunjire de degro șare plana frontal ă S1
2. Strunjire de degro șare cilindric ă interioar ă S12
Opera ția 2.
1. Strunjire de degro șare plana frontal ă S6
2. Strunjire de degro șare cilindric ă interioar ă S8
Opera ția 3.
1. Frezare de degro șare S35
2. Frezare de degro șare S28
3. Frezare de degro șare S16
Opera ția 4.
1. Strunjire de semifinisare plana S1

2. Strunjire de semifinisare cilindric ă interioar ă S12
3. Te șire 1×45 0 S13
Opera ția 5.
1. Strunjire de semifinisare plana S6
2. Strunjire de semifinisare cilindric ă interioar ă S8
3. Te șire 1×45 0 S7
Opera ția 6.
1. Strunjire de degro șare S4
Opera ția 7.
1. Centruire a g ăurii S5
2. G ăurire
3. Te șire
4. Filetare S5
Opera ția 8.
1. Centruire a g ăurii S55
2. G ăurire
3. Te șire
4. Filetare S55
Opera ția 9.
1. Centruire a g ăurii S50
2. Găurire
3. Te șire
4. Filetare S50
Opera ția 10.
1. Centruire a g ăurii S30
2. G ăurire
3. Te șire
4. Filetare S30
Opera ția 11.
1. Frezare de semifinisare S16
2. Frezare de finisare S16
Opera ția 12.
1. Strunjire de degro șare S58
2. Strunjire de semifinisare S58
3. Strunjire de finisare S58
4. Te șire 1×450 S32

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

32 Opera ția 13.
1. Rectificare de degro șare S58
2. Rectificare de netezire S58

Pentru varianta 2 de proces tehnologic de prelucrare prin a șchiere rezulta urm ătoarea
structura preliminar ă:

Opera ția 1.
1. Strunjire de degro șare plana frontal ă S1
2. Strunjire de degro șare cilindric ă interioar ă S12
Opera ția 2.
1. Strunjire de degro șare plana frontal ă S6
2. Strunjire de degro șare cilindric ă interioar ă S8
Opera ția 3.
1. Frezare de degro șare S35
2. Frezare de degro șare S28
Opera ția 4.
1. Strunjire de degro șare plana frontal ă S4
Opera ția 5.
1. Strunjire de degro șare plana S16
2. Strunjire de degro șare cilindric ă interioar ă S58
Opera ția 6.
1. Strunjire de semifinisare plana S1
2. Strunjire de semifinisare cilindric ă interioar ă S12
3. Te șire 1×45 0 S13
Opera ția 7.
1. Strunjire de semifinisare plana S6
2. Strunjire de semifinisare cilindric ă interioar ă S8
3. Te șire 1×45 0 S7
Opera ția 8.
1. Strunjire de semifinisare S16
2. Strunjire de semifinisare S58
Opera ția 9.
1. Strunjire de finisare S16
2. Te șire 1×45 0 S32
Opera ția 10.
1. Centruire a g ăurii S5 pe suprafa ța S4
2. G ăurire
3. Filetare S5
Opera ția 11.
1. Centruire a g ăurii S55
2. G ăurire
3. Filetare S55
Opera ția 12.
1. Centruire a g ăurii S50
2. G ăurire
3. Filetare S50
Opera ția 13.
1. Centruire a g ăurii S30
2. G ăurire
3. Filetare S30

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

33 Opera ția 14.
1. Centruire a g ăurii S40
2. G ăurire
3. Filetare S40
Opera ția 15.
1. Rectificare de degro șare S58
2. Rectificare de netezire S58

5. 10. STRUCTURA DEFINITIVA A PROCESULUI TEHNOLOGIC PROIECTAT

Structura detaliat ă a procesului tehnologic proiectat (varianta 1) se prezint ă în PLANSA
NR. 5.

5.10.1. Adaosuri de prelucrare și dimensiunile intermediare

Una dintre problemele cele mai importante care tre buie rezolvat ă în proiectarea oric ărui
proces tehnologic de prelucrare prin a șchiere este determinarea adaosurilor de prelucrare și a
dimensiunilor intermediare.
Calculul adosurilor de prelucrare și a dimensiunilor intermediare are o importan ța
deosebit ă deoarece influen țeaz ă direct asupra preciziei de prelucrare, productivit ății și costul
prelucr ării.
Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se poate efectua numai dup ă stabilirea
treseului tehnologic (succesiunea opera țiilor și a fazelor), cu precizarea schemelor de orientare și
fixare la fiecare opera ție și precizarea metodei de ob ținere a semifabricatului.
În cazul suprafe țelor plane, adaosul de prelucrare minim se calculea z ă cu rela ția:
i i i z pi SRA
iερ+++=− −− 1 1min 1
iar în cazul suprafe țelor cilindrice, adaosul de prelucrare minim min pi A se calculeaz ă cu rela ția:
()2 2
1 1 min 2 2 2
1 i i i z pi SR A
iερ+++=− −− , unde:
1−izReste rugozitatea ob ținuta la prelucrarea anterioar ă;
1−iS adâncimea stratului superficial a c ărei structura și propriet ăți se deosebesc de cele ale
materialului de baz ă;
1−iρ abaterea de la pozi ția nominal ă a suprafe ței prelucrate fa ța de suprafa ța de baz ă;
iε eroarea de orientare și fixare la prelucrarea considerat ă.
Suprafa ța cilindric ă S 58 , cu dimensiunile Ø85×24 și rugozitatea m Raµ2 , 0=va fi
prelucrata prin strunjire de degro șare, strunjire de semifinisare, strunjire de finisa re, rectificare.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

34

Cota Ø85±0.005:
Ap=3mm
Aprectif.=0,05mm
Apfinis.=0,2mm
Apsemif.=1mm
Apdegros.=Ap-Apsemif. -Apfinis.-Aprectif. =3-1-0,2 -0,05=1,75mm

T0=0,01mm
T1= 2*0,017=0,034 mm
T2= 2*0,070=0,14 mm
T3= 2*0,175=0,35 mm
T4= 2*0,7= 1,4 mm
→D0=85±0,005mm →D0max=85,005 mm
→D0min=84.005 mm
85-2* Aprectif=85-2*0,05=84.9
→D1=Ø84.9 ±0,017 mm →D1max=Ø84.917 mm
→D1min=Ø84.883mm
84,9-2* Apfinis =84,9-0,4=84,5
→D2=Ø84,5 ±0,070 mm →D2max=Ø84,570mm
→D2min=Ø84,43mm
84,5-2* Apsemif =84,5-2=82,5
→D3=Ø82,5 ±0,175 mm →D3max=Ø82,675mm
→D3min=Ø82,325mm
82,5-2* Apdegros =82,5-4,5=78
→D4=Ø78 ±0,7 mm →D4max=Ø78,7 mm
→D4min=Ø77,3 mm

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

35 Suprafa ța plan ă S 1 de dimensiuni 115 138 1 . 0
0x+
− și rugozitate R ă=3.2 va fi prelucrata prin
strunjire de degro șare și strunjire de finisare.

Cota 1 . 0
0138 +
−:
Ap=3,5mm
Apsemif .=0,8mm
Apdegros .=A p-Apsemif =3,5-0,8=2,7mm

T0=0,1mm
T1= 2*0,020=0,040 mm
T2= 2*0,050=0,10 mm

→L0=138+0,1mm →L0max=138.1 mm
→L0min=137.9 mm
138+2* A psemif =138+1.6= 139.6mm
→L1=139.6 ±0,02 mm →L1max=139.62 mm
→L1min=139.58 mm
139.6+2* A pdegros =139.6+5.4=145
→L1=145 ±0,05 mm →L2max=145.05 mm
→L2min=144.95 mm

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

36
5.10.2. Precizia de prelucrare

Opera ția 1:
1.1. Strunjire de degro șare cota 115
1.2. Strunjire de degro șare Ø116

– Ø 116 [mm]
Ɛoa (Ø 116)=k ·T Ø116 = 0,3 ·0.035= 0,0105 [mm]
Ɛoc (Ø 116)= 0 [mm]
– L1=115 mm
Ɛoa (L 1)=k ·T L1 = k ·T 115 = 0,3 ·0.1= 0,03 [mm]
Ɛoc (L 1)= 0,3 ·2.2= 0,66 [mm]

Opera ția 2:
2.1. Strunjire de degro șare cota 115
2.2. Strunjire de degro șare Ø116
– Ø 116 [mm]
Ɛoa (Ø 116)=k ·T Ø116 = 0,3 ·0.035= 0,0105 [mm]
Ɛoc (Ø 116)= 0 [mm]
– L1=115 mm
Ɛoa (L 1)=k ·T L1 = k ·T 115 = 0,3 ·0.1= 0,03 [mm]
Ɛoc (L 1)= 0,3 ·2.2= 0,66 [mm]

Opera ția 3:
3.1. Frezare de degro șare cota 140
3.2. Frezare de degro șare cota 140
3.3. Frezare de degro șare cota 140
– L1=140 mm
Ɛoa (L 1)=k ·T L1 = k ·T 140 = 0,3 ·0.1= 0,03 [mm]
Ɛoc (L 1)= 0,3 ·2.2= 0,66 [mm]
– L2=140 mm
Ɛoa (L 2)=k ·T L2 = k ·T 140 = 0,3 ·0.2= 0,06 [mm]
Ɛoc (L 2)= 0,3 ·2.2= 0,66 [mm]
– L1=140 mm
Ɛoa (L 1)=k ·T L1 = k ·T 115 = 0,3 ·0.1= 0,03 [mm]
Ɛoc (L 1)= 0,3 ·2.2= 0,66 [mm]
Opera ția 4:
4.1. Strunjire de semifinisare cota 115
4.2. Strunjire de semifinisare Ø116
4.3. Te șire 1×45 0
– Ø 116 [mm]
Ɛoa (Ø 116)=k ·T Ø116 = 0,3 ·0.035= 0,0105 [mm]
Ɛoc (Ø 116)= 0 [mm]
– L1=115 mm
Ɛoa (L 1)=k ·T L1 = k ·T 115 = 0,3 ·0.1= 0,03 [mm]
Ɛoc (L 1)= 0,3 ·2.2= 0,66 [mm]

Operația 5:
5.1. Strunjire de semifinisare cota 115
5.2. Strunjire de semifinisare Ø115
5.3. Te șire 1×45 0

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

37 – Ø 116 [mm]
Ɛoa (Ø 116)=k ·T Ø116 = 0,3 ·0.035= 0,0105 [mm]
Ɛoc (Ø 116)= 0 [mm]
– L1=115 mm
Ɛoa (L 1)=k ·T L1 = k ·T 115 = 0,3 ·0.1= 0,03 [mm]
Ɛoc (L 1)= 0,3·2.2= 0,66 [mm]

Opera ția 6:
6.1. Strunjire de degro șare Ø25
– Ø 25 [mm]
Ɛoa (Ø 25)=k ·T Ø25 = 0,3 ·1= 0,3 [mm]
Ɛoc (Ø 25)= 0 [mm]

Opera ția 7:
7.1. Centruire
7.2. G ăurire
7.3. Te șire 1×45 0
7.4. Filetare
– Ø 12.8 [mm]
Ɛoa (Ø 12.8)=k ·T Ø12.8 = 0,3 ·1= 0,3 [mm]
Ɛoc (Ø 12.8)= 0 [mm]

Opera ția 8:
8.1. Centruire
8.2. G ăurire
8.3. Te șire 1×45 0
8.4. Filetare
– Ø 6.4 [mm]
Ɛoa (Ø 6.4)=k ·T Ø6.4 = 0,3 ·1= 0,3 [mm]
Ɛoc (Ø 6.4)= 0 [mm]

Opera ția 9:
9.1. Centruire
9.2. G ăurire
9.3. Te șire 1×45 0
9.4. Filetare
– Ø 9.6 [mm]
Ɛoa (Ø 9.6)=k ·T Ø9.6 = 0,3 ·1= 0,3 [mm]
Ɛoc (Ø 9.6)= 0 [mm]
Opera ția 10:
10.1. Centruire
10.2. G ăurire
10.3. Te șire 1×45 0
10.4. Filetare
– Ø 6.4 [mm]
Ɛoa (Ø 6.4)=k ·T Ø6.4 = 0,3 ·1= 0,3 [mm]
Ɛoc (Ø 6.4)= 0 [mm]

Opera ția 11:
11.1. Frezare semifinisare cota 115
11.2. Frezare finisare cota 115
– L1=115 mm

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

38 Ɛoa (L 1)=k ·T L1 = k ·T 115 = 0,3 ·0.1= 0,03 [mm]
Ɛoc (L 1)= 0,3 ·2.2= 0,66 [mm]
– L2=115 mm
Ɛoa (L 2)=k ·T L2 = k ·T 115 = 0,3 ·0.1= 0,03 [mm]
Ɛoc (L 2)= 0,3 ·2.2= 0,66 [mm]

Opera ția 12:
12.1. Strunjire de degro șare Ø85
12.2. Strunjire de semifinisare Ø85
12.3. Strunjire de finisare Ø85
12.4. Te șire 1×45 0
– Ø 85 [mm]
Ɛoa (Ø 85)=k ·T Ø85 = 0,3 ·0.005= 0,0015 [mm]
Ɛoc (Ø 85)= 0 [mm]

Opera ția 13:
3.1. Rectificare degro șare Ø85
3.2. Rectificare finisare Ø85
– Ø 85 [mm]
Ɛoa (Ø 85)=k ·T Ø85 = 0,3 ·0.005= 0,0015 [mm]
Ɛoc (Ø 85)= 0 [mm]

5.10.3. Ma șini unelte și SDV-uri

Ansamblul condi țiilor tehnice din desenul de execu ție al piesei, prev ăzute de proiectant,
se ob ține într-un sistem tehnologic. Sistemul tehnologic este un complex de elemente care
concura la realizarea unei prelucr ări de o anumit ă natura asupra unui semifabricat. Un sistem
tehnologic pentru prelucr ările prin a șchiere se compune din:
• ma șina unealta – pe care se execut ă lucrarea propriu-zis ă;
• semifabricatul – asupra c ăruia se execut ă prelucrarea;
• scula a șchietoare – care execut ă efectiv desprinderea particulelor materiale sub fo rm ă de
așchii sau microaschii;
• dispozitivul de prindere a sculei;
• dispozitivul de prindere a semifabricatului și mijloacele de m ăsurare – cu ajutorul c ărora
operatorul ia cunostiinta de transform ările suferite de semifabricat.
Cunoa șterea caracteristicilor sistemului tehnologic este esen țial ă pentru conducerea
procesului tehnologic care trebuie f ăcut ă în a șa fel încât s ă se ob țin ă condi țiile tehnice de
generare cerute de proiectant.

Alegerea Masinilor-unelte
Pentru procesul tehnologic al piesei analizate, pr elucr ările necesare ob ținerii piesei finite
sunt: strunjirea de degro șare, semifinisare, finisare, frezarea, g ăurirea, filetarea și rectificarea.
Ținând cont de dimensiunile de gabarit ale piesei, t ipul prelucr ărilor și condi țiile tehnice de
generare impuse, s-au ales c ă ma șini-unelte:

Strung Normal S.N. 400:
– diametrul de prelucrare maxim deasupra patului ф400;
– distan ța între vârfuri : 750mm, 1000mm, 1500mm, 2000mm;
– puterea 7,5 kW;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

39 – gama de tura ții a axului principal [rot/min] : 12, 15, 19, 24, 3 0, 38, 46, 58, 76, 96,
120, 150, 185, 230, 305, 380, 480, 600, 765, 955, 1 200, 1500;
– gama de avansuri longitudinale [mm/rot]: 0.06, 0.08 , 0.10; 0.12, 0.14, 0.16,
0.18,0.2, 0.22, 0.24, 0.28, 0.32, 0.36, 0.40, 0.44, 0.48, 0.56, 0.63, 0.72, 0.80, 0.88,
0.96, 1.12, 1.28, 1.44, 1.6, 1.76, 2.24, 2.88, 3.52 ;
– gama de avansuri transversale [mm/rot]: 0.046, 0.05 0, 0.075, 0.092, 0.101, 0.113,
0.126, 0.150, 0.170, 0.184, 0.203, 0.226, 0.253, 0. 300, 0.340, 0.368, 0.406, 0.452,
0.506, 0.600, 0.680, 0.796, 0.812, 0.904, 1.012, 1. 200, 1.360, 1.624, 2.024, 2.720.
Ma șina de Alezat și Frezat AF95:
– suprafa ța de lucru a mesei: 1200 x 1200 mm;
– diametrul arborelui principal: 100 mm;
– diametrul maxim de strunjit plan: 500 mm;
– cursa axial ă maxim ă a arborelui principal: 760 mm;
– pozi ția inferioar ă a arborelui principal: 0;
– pozi ția superioar ă a arborelui principal: 1250 mm;
– distan ță maxim ă dintre platou și p ăpu șa mobile: 3000 mm;
– cursa mesei în direc ția arborelui principal : 2800 mm;
– cursa mesei perpendicular pe arborele principal: 2000 mm;
– conul morse al arborelui principal: 5;
– gama de tura ții ale arborelui principal [rot/min]: 3.2; 4.5; 6.3 ; 11.2; 12.5 etc.;
– gama de avansuri ale mesei [mm/min]: 4; 5; 7; 9; 10; 12; 14; 15; 18; 20; 26 etc.;
– dimensiunea canalelor T ale mesei: T18 STAS 1385 -69
Ma șina de Rectificat WMW 500×125:
– distan ța între vârfuri: 500 mm;
– în ălțime vârfuri: 125 mm;
– înclina ția mesei: 0…10 o;
– diametrul exterior al pietrei: 400 mm;
– lățimea pietrei: 40 mm;
– putere motor
– pentru piesa: 0,5 kW;
– pentru piatra exterior: 3,2 kW; 2,0 kW;
– pentru piatra interior: 0,8 kW;
– num ăr de rota ții pe minut
– piatra exterior: 1900 rot/min;
– piatra interior: 11000 rot/min;
– piesa: 50…100 rot/min; 200…400 rot/min;
– viteza de în ălțare a mesei: 0…7 m/min.
Ma șina de g ăurit G16:
– diametrul de prelucrare maxim de g ăurire: 16 mm;
– lungimea cursei burghiului: 280 mm;
– puterea: 1,5kW;
– adâncimea maxim ă de g ăurire: 225mm;
– gama de tura ții a axului principal [rot/min]: 150, 212, 300, 425 , 600, 850, 1180, 1700,
2360;
– gama de avansuri ale mesei [mm/rot]: 0,10; 0,16; 0,25; 0,40.

Alegerea sculelor a șchietoare
Alegerea sculelor folosite la prelucrare este una din etapele cele mai importante ale
determin ării parametrilor procesului tehnologic. Sculele a șchietoare alese pentru fiecare opera ție
a procesului tehnologic din varianta nr. 1 sunt pre zentate în urm ătorul tabel:

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

40

Nr.
crt Nr.
Op Schi ță sculei sau STAS Caracteristicile principale ale sculelor
1 1 Cu țit de strung Rp3 STAS 358-67 k=70°; k r=20°;bxh=20×20;c=10
2 2 Cu țit de strung Rp3 STAS 358-67 k=70°; k r=20°;bxh=20×20;c=10
3 3 Freza cilindro-frontala Rp3 STAS 579-76 D=20mm; L=12mm; b=8,4mm;
t=5,6; z=6; γ=12°
4 4 Cu țit de strung Rp3 STAS 358-67 k=70°; k r=20°;bxh=20×20;c=10
5 4 Cu țit de strung Rp3 STAS 352-67 k=45°; k r=45°;bxh=20×20;c=10
6 5 Cu țit de strung Rp3 STAS 358-67 k=70°; k r=20°;bxh=20×20;c=10
7 5 Cu țit de strung Rp3 STAS 352-67 k=45°; k r=45°;bxh=20×20;c=10
8 6 Cu țit de strung Rp3 STAS 358-67 k=70°; k r=20°;bxh=20×20;c=10
9 7 Burghiu de centruire A2 STAS 1114/2-82 d=2; D=5 ; l=2,5; L=38
10 7 Burghiu elicoidal cu coada conic ă STAS
575-80 d=12.8; L=74; l=52;
con morse 1
11 7 Set de 3 tarozi STAS 1112/2-75 M16
12 8 Burghiu de centruire A2 STAS 1114/2-82 d=2; D= 5; l=2,5; L=38
13 8 Burghiu elicoidal cu coada conic ă STAS
575-80 d=6,4; L=74; l=52;
con morse 1
14 8 Set de 3 tarozi STAS 1112/2-75 M8
15 9 Burghiu de centruire A2 STAS 1114/2-82 d=2; D= 5; l=2,5; L=38
16 9 Burghiu elicoidal cu coada conic ă STAS
575-80 d=9.6; L=74; l=52;
con morse 1
17 9 Set de 3 tarozi STAS 1112/2-75 M12
18 10 Burghiu de centruire A2 STAS 1114/2-82 d=2; D =5; l=2,5; L=38
19 10 Burghiu elicoidal cu coada conic ă STAS
575-80 d=6,4; L=74; l=52;
con morse 1
20 10 Set de 3 tarozi STAS 1112/2-75 M8
21 11 Freza cilindro-frontala Rp3 STAS 579-76 D=20mm; L=12mm; b=8,4mm;
t=5,6; z=6; γ=12°
22 12 Cu țit de strung Rp3 STAS 358-67 k=70°; k r=20°;bxh=20×20;c=10
23 12 Cu țit de strung Rp3 STAS 352-67 k=45°; k r=45°;bxh=20×20;c=10
24 12 Cu țit de strung Rp3 STAS 356-67 k=60°; k r=30°;bxh=20×20;c=10
d=16; D min =26; d 1=18; l=40
25 13 Corp abraziv cilindric STAS 601/1-84 D=50mm, H=10mm, T=15min,
duritate A
26 13 Corp abraziv cilindric STAS 601/1-84 D=60mm, H=10mm, T=17min,
duritate A

5.10.4. Alegerea regimului de lucru

În calculul și alegerea parametrilor regimurilor de a șchiere trebuie avute în vedere
urm ătoarele aspecte:
• forma și dimensiunile semifabricatului;
• precizia dimensional ă;
• rugozitatea;
• caracteristicile mecanice și starea suprafe ței materialului de prelucrat;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

41 • natura materialului;
• construc ția și parametrii geometrici ai sculei a șchietoare;
• condi țiile în care se desf ăș oar ă procesul de a șchiere;
• productivitatea prelucr ării;
• programa de produc ție și volumul de munc ă;
• natura opera ției.
Principalele etape ce trebuie parcurse în vederea stabilirii parametrilor regimului de
așchiere sunt:
• alegerea sculei a șchietoare;
• stabilirea durabilit ății economice și a uzurii maxim admisibile a sculei a șchietoare;
• stabilirea adâncimii de a șchiere și a num ărului de treceri;
• stabilirea avansului de a șchiere;
• stabilirea for țelor de a șchiere;
• stabilirea momentelor de a șchiere;
• verificarea avansului de a șchiere;
• stabilirea vitezei de a șchiere;
• stabilirea tura ției reale și a vitezei reale de a șchiere;
• verificarea puterii de a șchiere;

Pentru strunjirea de degro șare a suprafe ței plane frontale S 4 (Ø25) elementele calculate și
alese sunt:
1. Alegerea sculei a șchietoare (vezi tabelul de mai sus)

2. Stabilirea durabilit ății sculei a șchietoare și a uzurii maxim admisibile a sculei
așchietoare
S-a ales durabilitatea sculei T = 120 min și mărimea uzurii KB = 0,6…0,8 mm

3. Adâncimea de a șchiere, a p
Ap = 0,4 mm conform calculului analitic al adâncimii de a șchiere

4. Alegerea avansului de a șchiere, f
– în cazul prelucr ărilor de degro șare se alege avansul f prezentat tabelar în literatura de
specialitate:
f = 0,28 mm/rot

5. Calculul for țelor de a șchiere
– determinarea for țelor de a șchiere se face cu rela ția :
Fc = C Fc · a pFc X
· f Fc Y
· k c [daN]
k c = k c1 · k c2 · k c3 · k c4 · k c5 · k c6 · k c7 · k c8 · k c9
CFc = 105 X Fc = 1 Y Fc = 0.75 f = 0,12 mm/rot
Fc = 105 · 0,4 1 · 0,28 75 . 0 · (1 · 0.88 · 1.05 · 1 · 0.93 · 0.9 · 0.95 · 1.24 · 1.20) = 17,67 daN
Fc = 17,64 daN – for ța principal ă de a șchiere

6. Stabilirea momentelor de a șchiere
– determinarea momentului de a șchiere M as se face cu rela ția :
Mas = 2000 DFc⋅
[daN*m]
Unde : F c este componenta principal ă a for ței de a șchiere; D – diametrul piesei prelucrat.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

42 Mas = 2000 290 67 , 17 ⋅
= 2,562 [daN *m]

7. Verificarea avansului de a șchiere
Determinarea vitezei economice de a șchiere v ec,as se face cu rela ția :
Vec,as = vyx
pmvK
faTC
v p⋅
⋅⋅[m/min]
Cv = 294 ; X v = 0,18 ; Y v = 0,35 ; m v = 0,125 ; T = 120 min

min /616 .180 120 .04.0120 196 . 098 . 091 . 095 . 09 . 045 . 194 . 0294
135 . 0 18 . 0 125 . 0 , m Vas ec =⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅=

Se calculeaz ă tura ția economic ă de a șchiere n ec,as cu rela ția :
nec,as = DVas ec
⋅⋅
π,1000
= 290 616 ,180 1000
⋅⋅
π = 198,247 [rot./min.]

8. Calculul vitezei economice de a șchiere, v
Se va alege n r = 200 rot./min. Deci viteza real ă de a șchiere este :
Vreal,as = 1000 rnD⋅⋅π
= 1000 225 290 ⋅⋅π
= 182,21m/min]

9. Stabilirea tura ției reale de a șchiere și a vitezei reale de a șchiere
∆v = 100
,, ,⋅−
as ec as real as ec
VVV
= ||100 616 ,180 21 ,182 616 ,180 ⋅−
= 0,88 %
Deoarece ∆v <5% , rezult ă c ă regimul de a șchiere ales pân ă în aceast ă etap ă este corespunz ător.

10. Verificarea puterii de a șchiere
Pas = η⋅⋅
6000 ,as real cVF
= 8 , 06000 21 ,182 67 , 17
⋅⋅
= 0,632 [kw]
Deoarece P as <P ME rezult ă c ă regimul este corect ales.

5.10.5. Norma tehnica de timp

Pentru a stabili procesul tehnologic optim, este n ecesar calculul cheltuielilor f ăcute cu
fiecare variant ă de proces tehnologic. Pentru calculul cheltuielilo r este necesar cunoa șterea
normei de timp la fiecare opratie din fiecare varia nt ă de proces tehnologic. În continuare se va
prezenta norma de timp pentru varianta 1 de proces tehnologic.
Norma tehnica de timp este durata necesar ă pentru executarea unei opera ții în condi ții
tehnico-organizatorice determinate și cu folosirea ra țional ă a tuturor mijloacelor de produc ție.
Structura normei de timp, notata N T, se determina cu rela ția:
nTTTTTTNpi
on do dt abT +++++=
[min],
unde: T b – timpul de baz ă;
T a – timpul auxiliar;
T dt – timpul de deservire tehnic ă;
T do – timpul de deservire organizatoric ă;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

43 T pi – timpul de pregatire-incheiere.

În continuare se vor prezenta detaliat calculele p entru determinarea normei de timp la
opera ția num ărul 6 și num ărul 12 din cadrul variantei 1 de proces tehnologic.

Opera ția 6:

► Faza 1 (strunjire de degrosare)
059 . 0480 5 . 28
11
1 ==⋅=ivlT
fc
b
min
5 . 28 5 . 1225 1 =++=cl
3 . 018 . 005 . 003 . 004 . 01 =+++=aT min
min 0011 , 0 059 . 0 100 2 100 11=⇒⋅=⇒⋅=dt dt b dt T TTkT

min 0035 . 0 ) 3 . 0055 . 0 ( 100 1 ) ( 100 112=⇒+⋅=⇒+⋅=do do ab do T TTTkT

min 0125 , 0 ) 3 . 0055 . 0 ( 100 5 . 3 ) (100 113=⇒+⋅=⇒+⋅=on on ab on T TTTkT

min 059 , 0 059 . 0 ==> ==∑ Tb Tb Tb i

baeTTT+= (timpul efectiv)
min 159 , 5 ) 6 , 1 3 30 , 0 (059 , 0 ==> ⋅++=e e T T
min 001 , 0 059 . 0 100 2 100 1=⇒⋅=⇒⋅=dt dt b dt T TTkT

min 051 , 0 159 , 5 100 1 100 2=⇒⋅=⇒⋅=do do e do T TTkT

min 180 , 0 159 , 5 100 5 . 3 100 3=⇒⋅=⇒⋅=on on e on T TTkT

min 54 , 5 100 15 180 , 0051 , 0001 , 0159 , 5 ==> ++++=T T N N

Operatia 12:

► Faza 1 (strunjire de degrosare cilindrica interioara)
055 . 0480 5 . 26
11
1 ==⋅=ivlT
fc
b
min
5 . 26 5 . 1124 1 =++=cl
3 . 018 . 005 . 003 . 004 . 01 =+++=aT min
min 0011 , 0 055 . 0 100 2 100 11=⇒⋅=⇒⋅=dt dt b dt T TTkT

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

44 min 0035 . 0 ) 3 . 0055 . 0 ( 100 1 ) ( 100 112=⇒+⋅=⇒+⋅=do do ab do T TTTkT

min 0124 , 0 ) 3 . 0055 . 0 ( 100 5 . 3 ) (100 113=⇒+⋅=⇒+⋅=on on ab on T TTTkT

► Faza 2 (strunjire de semifinisare cilindrica interioara)
066 . 0400 5 . 26
22
2 ==⋅=ivlT
fc
b
min
5 . 26 5 . 1124 2 =++=cl
3 . 018 . 005 . 003 . 004 . 02 =+++=aT min
min 001 , 0 066 . 0 100 2 100 21=⇒⋅=⇒⋅=dt dt b dt T TTkT

min 0036 , 0 ) 3 . 0066 . 0 ( 100 1 ) ( 100 222=⇒+⋅=⇒+⋅=do do ab do T TTTkT

min 0128 , 0 ) 3 . 0 066 . 0 ( 100 5 . 3 ) (100 223=⇒+⋅=⇒+⋅=on on ab on T TTTkT

► Faza 3 (strunjire de finisare cilindrica interioara)
108 . 0244 5 . 26
33
3 ==⋅=ivlT
fc
b
min
5 . 26 5 . 1124 3 =++=cl
3 . 018 . 005 . 003 . 004 . 03 =+++=aT min
min 002 , 0 108 . 0 100 2 100 31=⇒⋅=⇒⋅=dt dt b dt T TTkT

min 004 , 0 ) 3 . 0108 . 0 ( 100 1 ) ( 100 332=⇒+⋅=⇒+⋅=do do ab do T TTTkT

min 0142 , 0 ) 3 . 0 108 . 0 ( 100 5 . 3 ) (100 333=⇒+⋅=⇒+⋅=on on ab on T TTTkT

► Faza 4 (tesire)
004 . 0400 5 . 1
44
4 ==⋅=ivlT
fc
b
min
5 . 105 . 014 =++=cl
3 . 018 . 005 . 003 . 004 . 04 =+++=aT min
min 0001 , 0 004 . 0 100 2 100 41=⇒⋅=⇒⋅=dt dt b dt T TTkT

min 003 , 0 ) 3 . 0004 . 0 ( 100 1 ) ( 100 442=⇒+⋅=⇒+⋅=do do ab do T TTTkT

min 01 , 0 ) 3 . 0004 . 0 ( 100 5 . 3 ) (100 443=⇒+⋅=⇒+⋅=on on ab on T TTTkT

min 233 , 0 004 . 0108 , 0066 , 0055 . 0 ==> +++==∑ Tb Tb Tb i

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

45
baeTTT+= (timpul efectiv)
min 33 , 5 ) 6 , 1330 , 0 (233 , 0 ==> ⋅++=e e T T
min 004 , 0 233 , 0 100 2 100 1=⇒⋅=⇒⋅=dt dt b dt T TTkT

min 053 , 0 33 , 5 100 1 100 2=⇒⋅=⇒⋅=do do e do T TTkT

min 186 , 0 33 , 5 100 5 . 3 100 3=⇒⋅=⇒⋅=on on e on T TTkT

min 72 , 5 100 15 186 , 0053 , 0004 , 033 , 5 ==> ++++=T T N N

Analog se vor calcula normele de timp și pentru restul opera țiilor din cadrul variantei
num ărul 1.

Tabelul 5.14. Norma de timp
Nr.
Crt Nr.
Op. Nr.
Faza Denumirea fazei Tb
[min] Ta
[min] Tdt
[min] Tdo
[min] Ton
[min] Tpi
[min] NT
[min]
1 1 a Prindere – 0.28 – – –
22 2.336 2 1 1 Strunjire
degro șare 0.22 0.3 0.004 0.003 0.01
3 1 2 Strunjire
degro șare 0.065 0.3 0.001 0.004 0.012
4 1 b Desprindere – 0.14 – – –
5 2 a Prindere – 0.28 – – –
22 2.336 6 2 1 Strunjire
degro șare 0.22 0.3 0.004 0.003 0.01
7 2 2 Strunjire
degro șare 0.065 0.3 0.001 0.004 0.012
8 2 b Desprindere – 0.14 – – –
9 3 a Prindere – 0.28 – – –
26 3.424 10 3 1 Frezare de
degro șare 0.249 0.93 0.008 0.002 0.004
11 3 2 Frezare de
degro șare 0.285 0.93 0.009 0.021 0.004
12 3 3 Frezare de
degro șare 0.276 0.93 0.008 0.008 0.004
13 3 b Desprindere – 0.14 – – –
14 4 a Prindere – 0.28 – – –
26 2.54 15 4 1 Strunjire
semifinisare 0.22 0.3 0.004 0.003 0.01
16 4 2 Strunjire
semifinisare 0.065 0.3 0.001 0.004 0.012
17 4 3 Te șire 0.004 0.29 0.000
1 0.003 0.01
18 4 b Desprindere – 0.14 – – –
19 5 a Prindere – 0.28 – – – 26 2.54

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

46 20 5 1 Strunjire
semifinisare 0.22 0.3 0.004 0.003 0.01
21 5 2 Strunjire
semifinisare 0.065 0.3 0.001 0.004 0.012
22 5 3 Te șire 0.004 0.29 0.000
1 0.003 0.01
23 5 b Desprindere – 0.14 – – –
24 6 a Prindere – 0.28 – – –
15 5.54 25 6 1 Strunjire
degro șare 0.059 0.3 0.001 0.051 0.180
26 6 b Desprindere – 0.14 – – –
27 7 a Prindere – 0.28 – – –
15 2.396 28 7 1 Centruire 0.591 0.29 0.029 0.009 0.031
29 7 2 G ăurire 0.093 0.29 0.005 0.004 0.013
30 7 3 Te șire 0.055 0.29 0.003 0.003 0.012
31 7 4 Filetare 0.013 0.029 0.001 0.003 0.010
32 7 b Desprindere – 0.14 – – –
33 8 a Prindere – 0.28 – – –
15 2.458 34 8 1 Centruire 0.591 0.29 0.029 0.009 0.031
35 8 2 G ăurire 0.052 0.29 0.003 0.003 0.012
36 8 3 Te șire 0.013 0.29 0.001 0.003 0.010
37 8 4 Filetare 0.036 0.29 0.002 0.003 0.012
38 8 b Desprindere – 0.14 – – –
39 9 a Prindere – 0.28 – – –
15 2.396 40 9 1 Centruire 0.591 0.29 0.029 0.009 0.031
41 9 2 G ăurire 0.093 0.29 0.005 0.004 0.013
42 9 3 Te șire 0.055 0.29 0.003 0.003 0.012
43 9 4 Filetare 0.013 0.029 0.001 0.003 0.010
44 9 b Desprindere – 0.14 – – –
45 10 a Prindere – 0.28 – – –
15 2.396 46 10 1 Centruire 0.591 0.29 0.029 0.009 0.031
47 10 2 G ăurire 0.052 0.29 0.003 0.003 0.012
48 10 3 Te șire 0.013 0.29 0.001 0.003 0.010
49 10 4 Filetare 0.036 0.29 0.002 0.003 0.012
50 10 b Desprindere – 0.14 – – –
51 11 a Prindere – 0.28 – – –
20 2.28 52 11 1 Frezare
semifinisare 0.285 0.93 0.009 0.021 0.004
53 11 2 Frezare finisare 0.291 0.93 0.008 0.018 0.0 04
54 11 b Desprindere – 0.14 – – –
55 12 a Prindere – 0.28 – – –
15 5.72 56 12 1 Strunjire
degro șare 0.055 0.3 0.001
1 0.003
5 0.012
4
57 12 2 Strunjire
semifinisare 0.066 0.3 0.001 0.003
6 0.012
8
58 12 3 Strunjire finisare 0.108 0.3 0.002 0.004 0.014
2
59 12 4 Te șire 0.004 0.3 0.000
1 0.003 0.01

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

47 60 12 b Desprindere – 0.14 – – –
61 13 a Prindere – 0.28 – – –
19 2.647 62 13 1 Rectificare
degro șare 0.37 1.74 0.065
2 0.035
8 0.063
3
63 13 2 Rectificare
netezire 0.34 1.74 0.127
5 0.035
3 0.062
4
64 13 b Desprindere – 0.14 – – –

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

48 5.11. Analiza economic ă a procesului tehnologic proiectat
Determinarea tipului de produc ție se poate face prin mai multe metode, dar cea mai des
folosit ă este metoda indicilor de constanta. Aceast ă metod ă permite stabilirea tipului de
produc ție la nivel reper – opera ție, pe baza gradului de omogenitate și stabilitate în timp a
lucr ărilor care se execut ă la locul de munc ă.
Aceste dou ă caracteristici de baz ă ale fabrica ției pot fi apreciate, pentru fiecare opera ție i
și reper j, cu ajutorul indicatorului k ij , dat de rela ția:
ij j
ij trk=
, în care:
rj – ritmul mediu al fabrica ției reperului j, în [min/buc];
tij – timpul necesar pentru efectuarea opera ției i la reperul j, în [min/buc].
Dac ă N j este programa de produc ție anual ă a reperului j (inclusiv stocul de siguran ță și
piesele de schimb), ritmul mediu se determina cu re la ția:
jn
jNFr=
, în care:
Fn – fondul nominal de timp planificat a fi utiliza t în mod produtiv, exprimat în minute;
hkz Fn s⋅⋅ ⋅=60 , în care:
z – num ărul de zile lucr ătoare în perioada luat ă în considerare;
ks –numarul de schimburi în care se lucreaz ă;
h – num ărul de ore lucrate pe schimb.

Deci, indicele de apreciere a tipului de produc ție k ij , devine:
ij js
ij tNhkzk⋅⋅⋅ ⋅=60

Pentru cazul luat în considerare:
81269 60 ⋅⋅⋅=Fn => 129120 =Fn min
N j=N 1+N 2+N 3 => N j=10000+600+100=10700 [buc/an] , deoarece:
N1=10000 (num ărul de piese comandate);
N2=600 (num ărul de piese de schimb);
N3=100 (num ărul de piese rebut acceptate).
10700 129120 =jr
=> 0672 . 12 =jr[min/buc]

În continuare se prezint ă valorile ob ținute pentru k ij la fiecare opera ție:
◦ opera ția 1: 1657 . 5336 . 20672 . 12
11 11
11 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 2: 1657 . 5336 . 20672 . 12
21 21
21 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 3: 524 . 3424 . 30672 . 12
31 31
31 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 4: 75 . 454 . 20672 . 12
41 41
41 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 5: 75 . 454 . 20672 . 12
51 51
51 = ==trk
=> serie mare

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

49 ◦ opera ția 6: 178 . 254 . 50672 . 12
61 61
61 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 7: 036 . 5396 . 20672 . 12
71 71
71 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 8: 909 . 4458 . 20672 . 12
81 81
81 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 9: 036 . 5369 . 20672 . 12
91 91
91 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 10: 036 . 5369 . 20672 . 12
110 110
110 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 11: 292 . 528 . 20672 . 12
111 111
111 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 12: 109 . 272 . 50672 . 12
121 121
121 = ==trk
=> serie mare
◦ opera ția 13: 558 . 4647 . 20672 . 12
131 131
131 = ==trk
=> serie mare
%100 100 13 13 =⋅=PSM

Deoarece tipul de produc ție serie mare caracterizeaz ă varianta num ărul 1, se alege c ă țip
de produc ție seria mare și se va face în continuare organizarea produc ției în conformitate cu
principiile de proiectare corespunz ătoare caracteristicilor acestui tip de produc ție.

Determinarea num ărului de ma șini unelte necesare execut ării procesului tehnologic de
fabrica ție se face cu rela ția:
np nji
ikFNtm⋅⋅=
, unde k np =0.93

208 . 093 .0129120 10700 336 . 2
11 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
208 . 093 .0129120 10700 336 . 2
12 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
712 . 093 .0129120 10700 424 . 3
13 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
226 . 093 .0129120 10700 54 . 2
14 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
226 . 093 .0129120 10700 54 . 2
15 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
4936 . 093 .0129120 10700 54 . 5
16 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
213 . 093 .0129120 10700 396 . 2
17 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

50 219 . 093 .0129120 10700 458 . 2
18 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
213 . 093 .0129120 10700 396 . 2
19 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
213 . 093 .0129120 10700 396 . 2
110 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
203 . 093 .0129120 10700 28 . 2
111 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
509 . 093 .0129120 10700 72 . 5
112 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU
235 . 093 .0129120 10700 647 . 2
113 =⋅⋅=m
=> se alege 1 MU

Optimizarea lotului de fabrica ție const ă în minimizarea cheltuielilor de produc ție pe
unitatea de obiect al muncii.
Determinarea lotului optim se face cu rela ția:
n mj
opt ACDNnετ** )(*2
+=

Unde: N j = 30500[buc/an] este volumul de produc ție;
D cheltuieli dependente de m ărimea lotului;
C m cheltuieli materiale;
A cheltuieli independente de m ărimea lotului,
εn= 0.2 este coeficient de cuantificare a pierderilor .

216112 100 250 86445 100 =⋅=⋅=f
s ind RCC
[lei/buc]
12 . 1
10700 129120 621 . 13 = ==
jp
rατ

Cheltuielile dependente de lot au valoarea:
ind if s m CCCCA +++=1
577375 42200 5 . 0 323500 85 . 1 =⋅−⋅=⋅−⋅=dd sf s m CmCmC[lei/buc]
86445 55000 60 304 . 94
60 =⋅ =⋅

=∑ mi ui
s stC
[lei/buc]
28291 118000 60 304 . 94
60 =⋅⋅ =⋅⋅

=∑ iiui
if matC
[lei/buc]
908223 216112 28291 86445 577375 1 = +++ =A [lei/buc]

Se calculeaz ă cheltuielile independente de lot, D:
D=B+C, unde:
B – cheltuielile cu preg ătirea/încheierea fabrica ției și preg ătirea lans ării lotului;
C – cheltuielile cu între ținerea și func ționarea utilajelor pe durata Tpi.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

51 108057 55000 160 304 . 94
100 25 160 100 1
1=⋅ ⋅

+=⋅⋅





+=∑
=ri ik
ipi SMU tpB
[lei/lot]
28291 18000 160 304 . 94
60 1=⋅ ⋅ =⋅⋅


=∑
=iik
ipi aMU tC
[lei/buc]
D=B+C=108057+28291=136348 [lei/lot]

Introducând valorile calculate în rela ția de calcul a lotului optim rezult ă valoarea
acestuia:
78 . 53 1 . 012 . 1 ) 136348 577375 (136348 10700 2
)(2
1=⋅⋅ +⋅⋅=⋅ ⋅+⋅=
n mj
opt ACDNnετ buc
Se alege astfel n opt =50 piese.

5.12. EVIDEN ȚIEREA CONDI ȚIILOR

Nr. crt. Condi ții De unde rezult ă
0 1 2
1 Respectarea cotei °=90 2α Din desen
2 Respectarea cotei °=01α Din desen
3 Respectarea cotei a=70 mm Din desen
4 Respectarea cotei b=57.5 mm Din desen
5 Respectarea cotei c= ϕ85 mm Din desen

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

52
– Selectarea condi țiilor

Ci (1…5) C Di (5)
CPR (1,2,3,4) C PRC (-)
CPRO (1,2,3,4) C D (1,2,3,4)
CE –
C i –
unde:
Ci – num ăr condi ții din tabel;
CDi – condi ții dimensionale;
CPR – condi ții de pozi ție relativ ă;
CPRC – condi ții de pozi ție relativ ă prin construc ție;
CPRO – condi ții de pozi ție relativ ă de orientare;
CD – condi ții determinante;
CE – condi ții echivalente;
Ci
– condi ții incompatibile.
– Geometrizarea conditiilor

1GΔ )90 (C 0
21==α )(
1XOY CΓ

2GΔ )0 (C 0
12==α
)(
2XOZ CΓ

3GΔ )70 (C 1 mm a== )(
3XOZ CΓ

4GΔ )5 .57 (C 5 mm b== )(
4YOZ CΓ

– Selectarea extremelor

)(
1XOY CΓ , )(
2XOZ CΓ , )(
3XOZ CΓ , )(
4YOZ CΓ

– Explicitarea extremelor

)(
1XOY CΓ SC 1

SC 2

)(
2XOZ CΓ SC 1

S C 2

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

53
)(
3XOZ CΓ SC 1

SC 2

)(
4YOZ CΓ SC 3

– Ordonarea suprafetelor de cotare

Tabelul 1 – Ordonarea suprafetelor de cotare

Suprafete de cotare S c Criterii de selectare Ordinea
0 1 2
SC1 3 grade de libertate (suprafete plane)
1 grad de libertate (suprafete plane) I
SC2 2 grade de libertate (suprafete cilindrice scurte) II
SC3 3 grade de libertate (suprafete plane)
1 grad de libertate (suprafete plane) III

Simbolizarea informationala a suprafetelor de cotar e

Tabelul 2 Simbolizarea informationala

SC – SO Simbolizarea informationala Nr.
0 1 2
SC 1 – SO 1

– SO 2
(1)
(2)
(3)
(4) 4
SC 2 – SO 3

– SO 4

– SO 5
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)

(11)
7
SC 3 – SO 6

– SO 5

– SO 7

– SO 8 (12)

(13)
(14)

(15) (16)

(17) 6

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

54

5.13. DETERMINAREA ERORILOR DE ORIENTARE ADMISIBILE

C1: 2α=90°
()
190 α ε Tka
O ⋅=° =0.3·60´=18´

C2: 1α=0°
()
20α ε Tka
O ⋅=° =0.3·40´=12´

C3: a=70 ±0.1 mm
()aa
O Tk⋅=°0ε =0.3·0.2=0.06 mm

C4: b=57.5 mm
()aa
O Tk⋅=°0ε =0.3·0.6=0.18 mm

• Erorile caracteristice pentru repectarea conditiei °=90 2α pentru combinatia de
simboluri prezentata in figura 5.

(2)
( ) = = =°140 6 . 0
140 90 5 . 57
0 arctg Tarctg Cε 0°14´43´´
(4)
( ) = = =°140 6 . 0
140 90 5 . 57
0 arctg Tarctg Cε 0°14´43´´

(12)
( ) = = =°105 1 . 0
105 90 70
0 arctg Tarctg Cε 0°3´16´´

• Erorile caracteristice pentru repectarea conditiei °=01α pentru combinatia de
simboluri prezentata in figura 6.

(5) + (13)
( ) =+=+=°70 041 . 0079 . 0
70 ) 13 ( ) 5 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°5´53´´
mm T TIT jp 079 . 0035 . 0044 . 0 022 . 02 2) 5 (116 6 max =+=+⋅=+=
mm T TIT jp 041 . 0019 . 0022 . 0 011 . 02 2) 13 (70 6 max =+=+⋅=+=

(5) + (14)
( ) =+=+=°70 0079 . 0
70 ) 14 ( ) 5 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°3´52´´
mm T TIT jp 079 . 0035 . 0044 . 0 022 . 02 2) 5 (116 6 max =+=+⋅=+=

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

55 mm j 0) 14 (max =

(5) + (15)
( ) =+=+=°70 0079 . 0
70 ) 15 ( ) 5 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°3´52´´
mm T TIT jp 079 . 0035 . 0044 . 0 022 . 02 2) 5 (116 6 max =+=+⋅=+=
mm j 0) 15 (max =

(5) + (16)
( ) =+=+=°70 037 . 0079 . 0
70 ) 16 ( ) 5 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°5´41´´
mm T TIT jp 079 . 0035 . 0044 . 0 022 . 02 2) 5 (116 6 max =+=+⋅=+=

mm T TIT jp 037 . 0019 . 0018 . 0 009 . 02 2) 16 (70 6 max =+=+⋅=+=

(5) + (17)
( ) =+=+=°70 0079 . 0
70 ) 17 ( ) 5 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°3´52´´
mm T TIT jp 079 . 0035 . 0044 . 0 022 . 02 2) 5 (116 6 max =+=+⋅=+=
mm j 0) 17 (max =

(6) + (13)
( ) =+=+=°70 041 . 00
70 ) 13 ( ) 6 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°2´8´´
mm j0) 6 (max =
mm T TIT jp 041 . 0019 . 0022 . 0 011 . 02 2) 13 (70 6 max =+=+⋅=+=

(6) + (14)
( ) = =+=°70 0
70 ) 14 ( ) 6 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j0) 6 (max =
mm j 0) 14 (max =

(6) + (15)
( ) ==+=° 070 ) 15 ( ) 6 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j0) 6 (max =
mm j 0) 15 (max =

(6) + (16)
( ) =+=+=°70 037 . 00
70 ) 16 ( ) 6 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°1´49´´
mm j0) 6 (max =
mm T TIT jp 037 . 0019 . 0018 . 0 009 . 02 2) 16 (70 6 max =+=+⋅=+=

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

56

(6) + (17)
( ) ==+=° 0159 ) 17 ( ) 6 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j0) 6 (max =
mm j 0) 17 (max =

(7) + (13)
( ) =+=+=°70 041 . 00
70 ) 13 ( ) 7 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°2´8´´
mm j0) 7 (max =
mm T TIT jp 041 . 0019 . 0022 . 0 011 . 02 2) 13 (70 6 max =+=+⋅=+=

(7) + (14)
( ) ==+=° 070 ) 14 ( ) 7 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j0) 7 (max =
mm j 0) 14 (max =

(7) + (15)
( ) ==+=° 070 ) 15 ( ) 7 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j0) 7 (max =
mm j 0) 15 (max =

(7) + (16)
( ) =+=+=°70 0037 . 0
70 ) 16 ( ) 7 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°1´49´´
mm j0) 7 (max =
mm T TIT jp 037 . 0019 . 0018 . 0 009 . 02 2) 16 (70 6 max =+=+⋅=+=

(7) + (17)
( ) ==+=° 070 ) 17 ( ) 7 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j0) 7 (max =
mm j 0) 17 (max =

(8) + (13)
( ) =+=+=°70 041 . 0079 . 0
70 ) 13 ( ) 8 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°5´53´´
mm T TIT jp 079 . 0035 . 0044 . 0 022 . 02 2) 8 (116 6 max =+=+⋅=+=
mm T TIT jp 041 . 0019 . 0022 . 0 011 . 02 2) 13 (70 6 max =+=+⋅=+=

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

57 (8) + (14)
( ) =+=+=°70 0079 . 0
70 ) 14 ( ) 8 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°3´52´´
mm T TIT jp 079 . 0035 . 0044 . 0 022 . 02 2) 8 (116 6 max =+=+⋅=+=
mm j 0) 14 (max =

(8) + (15)
( ) =+=+=°70 0079 . 0
70 ) 15 ( ) 8 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°3´52´´
mm T TIT jp 079 . 0035 . 0044 . 0 022 . 02 2) 8 (116 6 max =+=+⋅=+=
mm j 0) 15 (max =

(8) + (16)
( ) =+=+=°70 037 . 0079 . 0
70 ) 16 ( ) 8 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°5´41´´
mm T TIT jp 079 . 0035 . 0044 . 0 022 . 02 2) 8 (116 6 max =+=+⋅=+=

mm T TIT jp 037 . 0019 . 0018 . 0 009 . 02 2) 16 (70 6 max =+=+⋅=+=

(8) + (17)
( ) =+=+=°70 0079 . 0
70 ) 17 ( ) 8 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°3´52´´
mm T TIT jp 079 . 0035 . 0044 . 0 022 . 02 2) 8 (116 6 max =+=+⋅=+=
mm j 0) 17 (max =

(9) + (13)
( ) =+=+=°70 041 . 00
70 ) 13 ( ) 9 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°2´8´´
mm j0) 9 (max =
mm T TIT jp 041 . 0019 . 0022 . 0 011 . 02 2) 13 (70 6 max =+=+⋅=+=

(9) + (14)
( ) = =+=°70 0
70 ) 14 ( ) 9 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j0) 9 (max =
mm j 0) 14 (max =

(9) + (15)
( ) ==+=° 070 ) 15 ( ) 9 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j0) 9 (max =
mm j 0) 15 (max =

(9) + (16)

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

58 ( ) =+=+=°70 037 . 00
70 ) 16 ( ) 9 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°1´49´´
mm j0) 9 (max =
mm T TIT jp 037 . 0019 . 0018 . 0 009 . 02 2) 16 (70 6 max =+=+⋅=+=

(9) + (17)
( ) ==+=° 0159 ) 17 ( ) 9 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j0) 9 (max =
mm j 0) 17 (max =

(10) + (13)
( ) =+=+=°70 041 . 00
70 ) 13 ( ) 10 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°2´8´´
mm j 0) 10 (max =
mm T TIT jp 041 . 0019 . 0022 . 0 011 . 02 2) 13 (70 6 max =+=+⋅=+=

(10) + (14)
( ) ==+=° 070 ) 14 ( ) 10 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j 0) 10 (max =
mm j 0) 14 (max =

(10) + (15)
( ) ==+=° 070 ) 15 ( ) 10 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j 0) 10 (max =
mm j 0) 15 (max =

(10) + (16)
( ) =+=+=°70 0037 . 0
70 ) 16 ( ) 10 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°1´49´´
mm j 0) 10 (max =
mm T TIT jp 037 . 0019 . 0018 . 0 009 . 02 2) 16 (70 6 max =+=+⋅=+=

(10) + (17)
( ) ==+=° 070 ) 17 ( ) 10 (0max max
0 arctg j jarctg Cε 0°
mm j 0) 10 (max =
mm j 0) 17 (max =

• Erorile caracteristice pentru repectarea conditiei a=70 mm pentru combinatia de
simboluri prezentata in figura 7.

(11)

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

59 ()mm C011 0=ε

• Erorile caracteristice pentru repectarea conditiei b=57.5 mm pentru combinatia de
simboluri prezentata in figura 8.

(2)
()mm C020=ε

(4)
()mm C040=ε

5.14. CALCULUL FORTELOR DE STRANGERE

5.14.1. Calculul for țelor de reglare

2/81 , 9551 . 3 smkg gmG ⋅ =⋅=
N G83 . 34 =

∑ >=⇒=−= 0 0 : 01 1 GR GRFx
N R83 . 34 =

∑ <− =⇒=+= 0 0 : 01 1 GRGRFx
N R83 . 34 −=

• For ța de reglare necesar ă:
GkSR⋅=
1 unde k = coeficient de siguran ță
k= 2…2,5 adopt k=2
N SR 66 . 69 83 . 34 2
1=⋅=

5.14.2. Determinarea for țelor în regim tranzitoriu

Nu este cazul deoarece acestea apar în momentul cân d piesa se mi șcă.

5.14.3. Calculul for țelor în regim de prelucrare

Ipoteze de calcul:
Ipoteza 1: Piesa s ă nu se desprind ă de pe reazem
Ipoteza 2: Piesa s ă nu alunece de pe reazem
Ipoteza 3: Piesa s ă nu se r ăstoarne

Ipoteza 1: Piesa s ă nu se desprind ă de pe reazem

) 1(+⋅⋅=+⋅⋅=
SR
SS
SRS
P
RRRRPkRRRPkS
RV

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

60
se adopt ă 10 =
SR
RR

⇒NPkPkS
RVP 5 , 90 11 10 8 , 49 2
11 11 1=⋅⋅=⋅=⋅⋅=

se adopt ă k = 2
N daN PkfaCPFyx
pFF F
8 , 49 98 , 49 , 024 , 193 , 09 , 095 , 0108 , 11 , 112 , 015 , 0105 75 , 0 1
= =⋅⋅⋅⋅⋅ ⋅⋅⋅ ⋅ ⋅⋅=⋅⋅⋅=

mm ap15 , 0=
f = 0,16……0,20mm/rot
aleg f = 0,2mm/rot
C F = 105; x F = 1; y F = 0,75
987654321 kkkkkkkkkkF ⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅=
Unde:
1k= coeficient ce ține seama de grupa și starea materialului;
2k= coeficient în leg ătur ă cu propriet ățile materialului;
3k= coeficient ce ține seama de unghiul de atac principal k;
4k= coeficient ce ține seama de unghiul de degajare γ;
5k= coeficient ce ține seama de uzura sculei;
6k= coeficient ce ține seama de lichidul de a șchiere;
7k= coeficient ce ține seama de raza la vârf a cu țitului;
8k= coeficient ce ține seama de influen ța vitezei de a șchiere;
9k= coeficient ce ține seama de tipul cu țitului.

05 , 19 , 024 , 193 , 09 , 095 , 0108 , 11 , 11
=⋅⋅⋅⋅⋅ ⋅⋅⋅=
FF
kk

Ipoteza 2: Piesa s ă nu alunece de pe reazem

Nu este cazul.

Ipoteza 3: Piesa s ă nu se r ăstoarne

5 . 48 5 . 48 83 . 34 98 , 49 ⋅+⋅=⋅ S

5.48 5 . 48 83 . 34 98 , 49 ⋅−⋅=⇒S
N SR58 . 25 =⇒

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

61

În concluzie for ța de strângere va avea valoarea dat ă de expresia :

()
N SSSS S
RPPP R
5 . 90 ,,max
3 2 1
==

5.15. SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

• Criterii de selec ție
C1: costul de execu ție: minim;
C2: costul de între ținere: minim;
C3: costul de înlocuire: minim;
C4: rigiditatea reazemului: maxima;
C5: fiabilitatea în func ționare: maxima;
C6: m ărimea for ței de strângere: minima;
C7: stabilitatea piesei pe reazem: mare.

• Stabilirea unei scari normale de atribuite

Atribuite Valoare
foarte mare 9
mare 7
mediu 5
mic 3
foarte mic 1

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
(2)
5 3 5 9 7 5 9

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

62 (4)
5 3 5 9 5 9 5

C1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 ∑
(2)
0 0 0 1 0,78 0,44 1 3,22
(4)
0 0 0 1 0,56 0 0,56 2,12
Ponderi 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2 1

C1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 ∑
(2)
0 0 0 0,2 0,156 0,044 0,2 0,6
(4)
0 0 0 0,2 0,112 0 0,112 0,424

Dintre simbolurile cu 3 grade de libertate a rezult at ca optim simbolul: (2)

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
(5)

3 5 9 7 5 5 5
(6)

9
9
7
9
7
7
7
(7)

5 7 3 9 7 5 7
(8)

3 5 9 7 5 5 5
(9)

9
9
7
9
7
7
7
(10)

5 7 3 9 7 5 7
(11)
5 7 9 3 5 7 5

C1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 ∑
(5)
0,67 0,45 0 0,77 0,55 0,45 0,55 3,44

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

63
(6)
0 0 0,23 1 0,77 0,23 0,77 3
(7)

0,45 0,23 0,67 1 0,77 0,45 0,77 4,34
(8)

0,67 0,45 0 0,77 0,55 0,45 0,55 3,44
(9)
0 0 0,23 1 0,77 0,23 0,77 3
(10)

0,45 0,23 0,67 0,77 0,77 0,45 0,77 4,11
(11)
0,45 0,23 0 0,33 0,55 0,23 0,55 2,34
Ponderi 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2 1

C1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 ∑
(5)

0,067 0,045 0 0,154 0,11 0,045 0,11 0,531
(6)
0 0 0,023 0,2 0,154 0,023 0,154 0,554
(7)

0,045 0,023 0,067 0,2 0,154 0,045 0,154 0,688
(8)

0,067 0,045 0 0,154 0,11 0,045 0,11 0,531
(9)
0 0 0,023 0,2 0,154 0,023 0,154 0,554
(10)

0,045 0,023 0,067 0,154 0,154 0,045 0,154 0,642
(11)
0,045 0,023 0 0,066 0,11 0,023 0,11 0,377

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

64 Dintre simbolurile cu 2 grade de libertate a rezult at ca optim simbolul: (7)

C1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7
(13)
5 3 5 9 5 3 5
(14)
7 5 7 5 7 5 7
(15)
7 5 7 5 7 5 7
(16)
5 3 5 9 5 3 5
(17)

5 5 5 7 5 5 5

C1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 ∑
(13)
0,29 0,57 0,29 1 0,71 0,4 0,71 3,97
(14)
0 0 0,29 1 1 0,4 1 3,69
(15)
0 0,29 0 0,56 1 0 1 2,85
(16)
0,29 0,57 0,29 1 0,71 0,4 0,71 3,97
(17)

0,29 0,29 0,29 0,78 0,71 0 0,71 3,07
Ponderi 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2 1

C1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 ∑
(13)
0,029 0,057 0,029 0,2 0,142 0,04 0,142 0,639

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

65 (14)
0 0 0,029 0,2 0,2 0,04 0,2 0,669
(15)
0 0,029 0 0,112 0,2 0 0,2 0,541
(16)
0,029 0,057 0,029 0,2 0,142 0,04 0,142 0,639
(17)

0,029 0,029 0,029 0,156 0,142 0 0,142 0,527

Dintre simbolurile cu un grad de libertate a rezult at ca optim simbolul: (14)

5.16. CALCULUL ERORILOR DE FIXARE

• determinarea erorilor admisibile de fixare

piesei a
f T⋅ = ) 35 , 0…… 24 , 0 (ε
C 1 : α2 = 90 0
'' 0f
O 18 60 3 , 0Tk)90 (
1=⋅=⋅=α ε
C2 : α1 = 0 0
'' 0f
O 18 60 3 , 0Tk) 0 (
1=⋅=⋅=α ε
C3 : a = 85mm
mm Tkf
O 3 , 013 , 0 ) 85 (
2=⋅=⋅=α ε

• determinarea erorilor caracteristice de fixare

α ε cos ) (min max ⋅−=n n c
f SS c
N S 5 . 90 min =
N S 075 .104 5 . 90 ) 15 , 05 . 90 (max =+⋅=
3 , 475 , 0
==
cn

°⋅ − ⋅= 0cos )104 5 . 90 ( 3 , 475 , 0 75 , 0 c
fε
mm mm mc
f 3 , 0 0138 , 0 86 . 13 < = =µ ε
0 00)90 (=c
fε
o0) 0 (0=c
fε

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

66
5.17. CALCULE DE REZISTENTA

• verificarea tijei motorului la solicitarea de tract iune

AF
t=σ

APF⋅=
atm P4= NA F610 101325 4−⋅ ⋅ ⋅=⇒ ⇒ =>
2 2 227 ,2513 10 30 mm A =⋅−⋅= ππ

N A F 6 .1018 10 27 .2513 101325 410 101325 46 6=⋅ ⋅⋅=⋅⋅⋅=⇒− −

2
2/96 . 12
56 .1018 mm Nt =
⋅=
πσ

2/410 mm N
ta=σ (materialul tijei este 10MoCr50) ⇒ cum ⇒<
tatσσ tija
rezista la solicitarea de tractiune.

• verificarea arcurilor

N gmGNFf 22 . 581 , 9551 . 315 , 0 =⋅⋅=⋅⋅=⋅=⋅= µµµ

RFMRFM
arc arc f f
⋅=⋅=
⇒ arc fMM≤ ⇒ arc fFF≤ =>
a arc dDdF τπ⋅−⋅=)( 83

2/450 mm Na=τ
N Farc 26 . 50 450 ) 6 . 116 ( 8) 6 . 1 (3
=⋅−⋅=π

arc f FN N F = <= 26 . 50 22 . 5 ⇒ arcurile au fost bine alese.

5.18. M ĂSURI DE PROTEC ȚIA MUNCII ȘI ÎNTRE ȚINERE

Măsuri de protec ția muncii ce trebuiesc avute în vedere la utilizare a dispozitivului de
găurit, pentru preîntâmpinarea apari ției accidentelor de munc ă sunt urm ătoarele:
● operatorul va realiza orientarea, a șezarea și fixarea piesei în dispozitiv în conformitate cu
instruc țiunile de lucru existente în procedura specific ă;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

67 ● înainte de începerea lucrului operatorul are obli ga ția de a verifica buna func ționare a
dispozitivului, respectiv verificarea fix ării dispozitivului de mas ă ma șinii de prelucrat;
● se interzice lovirea elementelor dispozitivului c u corpuri dure care ar putea duce la
deteriorarea dispozitivului;
● în timpul func ționarii se interzice introducerea mâinilor în zona de prelucrare.

Măsuri de între ținere a dispozitivului de alezat sunt urm ătoarele:
▪ p ărțile nefunc ționale ale dispozitivului se vor proteja anticorosi v;
▪ elementele dispozitivului aflate în mi șcare relativ ă, unele fa ță de altele, și supuse frec ării se
vor unge periodic pentru reducerea considerabil ă a uzurii și cre șterea perioadei de utilizare;
▪ se va verifica periodic precizia de prelucrare a dispozitivului pentru a preîntâmpina apari ția
rebuturilor;
▪ dup ă terminarea programei de produc ție dispozitivul se va conserva conform cu normele î n
vigoare.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
Tabelul 5.1. Graful ”suprafe țe- caracteristici” pentru piesa “Carcasa”
Nr. crt.
Suprafata Forma
geometrica a
suprafetei Dimensiuni
de gabarit Caracteristici Tipul si rolul
suprafetei Procedee
tehnologice
de obtinere Obs. Precizia
dimensionala Precizia
de forma Precizia de
pozitie Rugozitatea
Ra Duritatea
-0- -1- -2- -3- -4- -5- -6- -7- -8- -9- -10- -11-
1 S1 Plana 140 +0.1
0 –

3.2 Functie de
material Functionala T, Dp, A –
2 S2 Plana 115 +0.1
0 – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
3 S3 Toroidala R1 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A –
4 S4 Plana Φ25 – Φ16 Cota libera – – 6.3 Functie de
material Functionala T, Dp, A –
5 S5 Elicoidala M16 x 1.5 Cota libera –
6.3 Functie de
material Asamblare A –
6 S6 Plana 140 +0.1
0 –
3.2 Functie de
material Functionala T, Dp, A –
7 S7 Tronconica 1 x 45 0 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A –
8 S8 Cilindrica Φ116 x 9 +0.035
0 –

3.2 Functie de
material Asamblare A –
9 S9 Toroidala R2 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A –
10 S10 Plana 89 Cota libera –
50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
11 S11 Toroidala R2 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A –
12 S12 Cilindrica Φ116 x 9 +0.035
0 –
3.2 Functie de
material Asamblare A –
13 S13 Tronconica 1 x 45 0 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A –
14 S14 Plana 23 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
-0- -1- -2- -3- -4- -5- -6- -7- -8- -9- -10- -11-
15 S15 Semicilindrica Φ4 x 17.5 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
16 S16 Plana 105 Cota libera – – 1.6 Functie de
material Functionala T, Dp, A –
17 S17 Plana 5 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
18 S18 Plana 13 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
19 S19 Semicilindrica Φ18 x 24.5 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
20 S20 Semicilindrica Φ156 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
21 S21 Plana 72.5 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
22 S22 Semicilindrica Φ156 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
23 S23 Plana 78 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
24 S24 Plana 5 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
25 S25 Cilindrica Φ5 x 1 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
26 S26 Plana 15 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
27 S27 Tronconica 1.5 x 20 0 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A 4 x
S27
28 S28 Plana 25 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Functionala T, Dp, A –
29 S29 Cilindrica Φ8 x 3 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A 4 x
S29
30 S30 Elicoidala M8 x 15 Cota libera – – 6.3 Functie de
material Asamblare A 4 x
S30
31 S31 Tronconica 1 x 45 0 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A 4 x
S31

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
-0- -1- -2- -3- -4- -5- -6- -7- -8- -9- -10- -11-
32 S32 Tronconica 1 x 45 0 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A –
33 S33 Toroidala R1 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A –
34 S34 Plana 17 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
35 S35 Plana 25 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Functionala T, Dp, A –
36 S36 Plana 15.6 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
37 S37 Plana 78 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
38 S38 Cilindrica Φ138 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
39 S39 Toroidala R1 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A –
40 S40 Elicoidala M16 x 9.5 Cota libera – – 6.3 Functie de
material Asamblare A –
41 S41 Plana Φ25 – Φ 16 Cota libera – – 50 Functie de
material Functionala A –
42 S42 Toroidala R1 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A –
43 S43 Plana 17.5 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
44 S44 Plana 105 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
45 S45 Plana 105 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
46 S46 Semicilindrica Φ70.5 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –
47 S47 Plana 105 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara T, Dp, A –

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
-0- -1- -2- -3- -4- -5- -6- -7- -8- -9- -10- -11-
48 S48 Tronconica 1.5 x 20 0 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A 4 x
S48
49 S49 Cilindrica Φ12 x 2 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A 4 x
S49

50 S50 Elicoidala M12 x 18 Cota libera –
6.3 Functie de
material Asamblare A 4 x
S50
51 S51 Tronconica 1 x 45 0 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A 4 x
S51
52 S52 Plana 17.5 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
53 S53 Tronconica 1 x 45 0 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A 4 x
S53
54 S54 Elicoidala M8 x 15 Cota libera –
6.3 Functie de
material Asamblare A 4 x
S54
55 S55 Cilindrica Φ8 x 3 Cota libera –
50 Functie de
material Auxiliara A 4 x
S55
56 S56 Tronconica 1.5 x 20 0 Cota libera – – 12.5 Functie de
material Tehnologica A 4 x
S56
57 S57 Semicilindrica Φ18 Cota libera – – 50 Functie de
material Auxiliara A –
58 S58 Cilindrica Φ85 +0.005
-0.005 –
0.2 Functie de
material Asamblare A –

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
Tabelul 5.3. Alegerea materialului optim
Nr crt Material Proprieta țile func ționale Proprietati tehnologice Proprietati
economice
∑
=⋅12
1kkkdt Fizice Chimice Mecanice
Densitate
[kg/dm3] Conductibilit
ate
termic ă
[cal/cms0C] Rezisten ța
la
croziune [mm/an] Duritate
[HB] Rezisten ța
la rupere
[daN/mm2] (E*10
6)
[daN/cm2] Turnabi-
litatea Deforma-
bilitatea Uzina-
bilitatea Calibili-
tate Sudabili-
tate Pre ț
[um/kg]
V t 1 V t 2 V t 3 V t 4 V t 5 V t 6 V t 7 V t 8 V t 9 V t 10 V t 11 V t 12
1 CuZn37 8.6` 2 0,3 2 <0.05 1 60 2 64 3 1,2 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 S 0 1000 1 1,37
2 FgnA2 7,3 2 0,14 1 >0.05 3 180 1 70 3 1,6 2 FB 3 N 0 FB 3 N 0 B 1 250 3 1,96
3 CuSn6 8,8 2 0,25 2 >0.05 3 20 2 60 1 1,5 2 FB 3 S 1 FB 3 B 3 S 0 900 2 2,03
4 OL50 7,3 2 0,2 2 <0.5 2 164 3 58 2 2 2 B 2 B 2 FB 3 N 1 FB 2 2250 2 2,1
5 OL60 7,3 2 0,2 2 <0.5 2 174 3 66 3 2 2 B 2 B 2 FB 3 B 2 B 2 2250 2 2,22
6 OLC15 7,7 2 0,2 2 <0.5 2 135 2 48 2 2,1 3 S 1 B 2 FB 3 B 2 N 1 2375 2 1,91
7 OLC45 7,7 2 0,2 2 <0.5 2 207 3 70 3 2,1 3 S 1 B 2 FB 3 FB 2 B 2 2375 2 2,13
8 OT500-3 7,8 2 0,2 1 <0.05 1 138 2 50 2 2,1 3 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 3 475 2 1,95
9 OT450 7,8 2 0,2 1 <0.05 1 110 2 40 1 2,1 3 FB 3 S 1 FB 3 FB 1 N 0 400 2 1,73
10 OT 600 7,8 2 0,2 2 <0.5 2 169 3 60 2 2,1 3 FB 3 S 1 B 2 FB 2 N 0 2125 2 1,91
11 CuZn15 8,8 2 0,3 2 <0.5 2 80 1 20 3 1,2 2 B 2 B 2 FB 3 B 2 S 1 5000 1 1,62
12 18MoCr10 8 2 0,19 1 <0.05 3 211 3 88,8 3 1,9 2 S 1 B 2 FB 3 S 1 B 2 10500 1 1,76
13 37Cr10 7,5 2 0,2 1 <0.02 1 187 3 60 2 2,1 3 B 2 S 1 B 2 N 2 B 1 1300 1 1,55
14 40Cr10 7,2 2 0,1 1 <0.05 3 217 3 98 3 1,4 2 B 3 FB 3 B 2 N 1 S 0 7500 1 1,76
15 ATSi8Cu3 2,7 1 0,32 3 <0.05 3 95 2 21 1 0,71 1 FB 3 RB 3 B 2 S 1 B 1 3500 2 2,0 2
16 FC100 7,4 2 0,13 1 <0.1 3 150 2 10 1 1,15 2 FB 3 S 1 B 2 FB 3 B 2 1500 3 2,42
17 FC250 7,2 2 0,14 1 <0.1 3 210 3 20 1 1,25 2 FB 3 S 1 B 2 FB 3 FB 3 1600 3 2,62
18 FC300 7,3 2 0,16 1 >0.5 1 260 3 30 1 1,35 2 FB 3 N 0 B 3 FB 3 B 2 1750 3 2,42
19 FC350 7,2 2 0,16 1 >0.5 1 260 3 30 1 1,35 2 FB 3 N 0 B 3 B. 2 S 1 1625 3 2,22
20 ATCSi10Mg 2,6 1 0,3 2 <0.01 1 90 3 20 1 0,8 1 FB 3 B 2 B 2 B 2 S 1 625 2 2,01
21 Fmn370 7,4 2 0,14 1 >0.05 3 250 1 65 3 1,6 2 FB 3 N 0 FB 3 B 1 N 1 390 2 2,06
22 Fmn320 7,3 2 0,14 1 >0.5 1 160 2 32 1 0,18 1 FB 3 S 1 FB 3 S 1 B 2 1950 3 2,21
23 Fmp700 7,3 2 0,17 1 >0.5 1 280 3 70 3 0,18 1 FB 3 S 1 FB 3 S 1 N 1 1950 3 2,25
24 CuZn39Pb1 8,4 2 0,2 2 <0.03 1 65 2 30 1 1,2 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 0 1200 1 1,33
Ponderea dk 0,01 0,01 0,05 0,1 0,02 0,01 0,1 0,1 0, 1 0,1 0,1 0,3 1

A N E X A 5. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 6 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Operatia de strunjire”
PL-ST-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:

OPERATIA DE STRUNJIRE

PL-ST-01

A N E X A 5. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 6 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Operatia de strunjire”
PL-ST-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:

Regimul de difuzare:

Num ăr exemplare procedur ă Difuzare

Difuzarea:

Nr.
exemplare Destinatarul
documentului Nume, Prenume Semn ătura Data
1
1
1
1
1

Lista de control a reviziilor:

Nr.
crt. Obiectul reviziilor Elaborat
(nume, data) Verificat
(nume, data) Avizat
(nume, data) Aprobat
(nume, data)
1

2

3

A N E X A 5. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 6 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Operatia de strunjire”
PL-ST-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:

CUPRINS

1. Scop
2. Domeniu
3. Documente de referin ță
4. Defini ții și prescurt ări
5. Procedura
6. Responsabilit ăți

A N E X A 5. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 4 / 6 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Operatia de strunjire”
PL-ST-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:

1. SCOP
Prezenta procedura are drept scop instruirea person alului si stabilirea responsabilitatilor
acestuia cu privire la prelucrarea prin aschiere “s trunjire”, in vederea desfasurarii in bune
conditii a acestei activitati.

2. DOMENIU
Aceasta procedura de aplica la prelucrarea prin str unjire a suprafetelor marcate in desenul
de executie al reperului „Carcasa”.

3. DOCUMENTE DE REFERIN ȚA
SR EN ISO 9000:2001- Sisteme de management al calit atii. Principii fundamentale si
vocabular.
SR EN ISO 9001:2001- Sisteme de management al cali tatii. Cerinte.
SR EN ISO 9004:2001- Sisteme de management al calt atii. Linii directoare pentru
imbunatatirea performantelor.
SR EN ISO 9002/1995: Sistemele calit ătii: Model pentru asigurarea calit ătii în productie,
montaj si service.

4. DEFINI ȚII SI PRESCURT ĂRI
4.1. Definitii
Termenii si defini țiile utilizate in prezenta procedura sunt in confor mitate cu SR EN ISO
9000:2001-Sisteme de management al calitatii. Princ ipii fundamentale si vocabular.
Strunjirea este procedeul de prelucrare prin aschiere care se realizeaza prin combinarea
unei miscari principale de aschiere,totdeauna de ro tatie, totdeauna exacutata de catre piesa-
semifabricat, cu o miscare de avans in directie lon gitudinala, transversala,inclinata sau
combinatii,totdeauna executata de scula.
Universal – dispozitiv pentru prinderea semifabricatelor scur te.
Platou – placa circulara rigida care serveste la prinderea pieselor cu forma complicata, cu
ajutorul unor suruburi si bride de fixare.
Echere de prindere – dispozitive de prindere a pieselor de forma cea m ai complicata.
Varfuri de centrare – dispozitive folosite la prelucrarea pieselor de l ungime mare.
Flanse si inimi de antrenare – dispozitive folosite la rotirea pieselor prinse i ntre varfuri.
Port-cutite – dispozitive pentru orientarea si prinderea coresp unzatoare a cutitelor in
vederea executarii corecte a suprafetelor pieselor prelucrate

4.2. Prescurtari
SDV – scule, dispozitive, verificatoare
MU – masina unealta
PM – prelucrari mecanice
CTC – control tehnic de calitate

A N E X A 5. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 5 / 6 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Operatia de strunjire”
PL-ST-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:
5. PROCEDURA
5.1.Descrierea operatiei de strunjire
Ca urmare a combinarii miscarii principale de rota tie a piesei-semifabricat cu
miscarile de avans longitudinal, transversal, incli nat sau chiar curbiliniu (cu dispozitive
adecvate) ale sculei, se pot genera cele mai diferi te suprafete: de rotatie cilindrice si conice
(exterioare si interioare), plane, elicoidale, spir ale, sferice, poligonale, etc.

5.2. Modul de desfasurare al operatiei de strunjire
– se verifica daca este cunoscuta si insusita docum entatia
– operatorul verifica starea generala a utilajului inainte de a incepe lucrul si verfica daca are
toate accesoriile necesare indeplinirii sarcinii pr opuse
– se prinde semifabricatul in universal
– se regleaza parametrii regimului de lucru: turati a n ( →
cv), avansul tf si adancimea de
prelucrare pa
– se alege scula aschietoare pentru operatia de str unjire;
– se porneste masina unealta
– se cupleaza cutia de viteze
– se pornesc instalatiile de racire si ungere
– se prelucreaza piesa
– se readuce piesa in pozitia initiala
– se face controlul operatiei realizate

5.3. Scule si masini unele folosite
Scula aschietoare aleasa pentru realizarea operatie i de strunjire de finisare este cutitul
de strunjit interior.
Masina unealta folosita este pentru operatie de str unjire de finisare este strungul
carusel deoarece diametrul piesei este mai mic deca t lungimea acesteia. Miscarile efectuate de
subansablurile mobile sunt miscarea principala de a schiere I executata de platoul strungului
impreuna cu semifabricatul; miscarea de avans verti cal II executata de caruciorul lateral
impreuna cu scula; miscarea de avans orizontal III a saniei de pe caruciorul lateral; avansul
orizontal IV executat de caruciorul vertical; avans ul vertical V executat de caruciorul vertical
impreuna cu sania; miacarea VI de potrivire se real izeaza prin deplasarea traversei mobile pe
ghidajele montantului; miscarea VII ce inclina cuti tul impreuna cu sania de pe caruciorul
vertical.

5.4. Reguli de folosire a strungului
Inainte de a fi pornita masina operatorul:
– verifica liber cu mana rotirea masinii pentru a nu fi blocata;
– controleaza dispozitivele de cuplare, cuplaje de ro ti;
– unge masina inainte de pornire;
– fixeaza bine piesa in universal sau plan saiba si s coate cheia afara inainte de pornire;

A N E X A 5. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 6 / 6 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Operatia de strunjire”
PL-ST-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:
– fixeaza bine scula, care trebuie sa fie ascutita co rect, in raport cu operatia ce se executa cu
materialul ce se prelucreaza. Strangerea sa se faca manual cu cheia in buna stare;
– hainele sa fie bine incheiate si stanse pe corp, pa rul acoperit si strans pentru a nu fi prins
la masina in timpul mersului;
– este interzis a se lucra in maieu;
– cand se lucreaza bare lungi se intrebuinteaza tubur i de protectie cu suporti mecanici;
– controleaza aparatorile, foloseste ochelari sau ecr ane de protectie pentru a se feri de corpi
straini in ochi;
– probeaza masina la mers on gol sa nu merag motorul electric in doua faze;
– controleaza impamantarea masinii.

In timpul functionarii:
– masina unealta se opreste in timpul fixarii si scoa terii piesei din universal;
– nu se masoara cu subletul sau micrometrul in timpul functionarii masinii;
– nu se intretin convorbiri in timpul utilizarii masi nii.Atentia ca fi numai la lucru;
– se lucreaza decat cu pile cu maner;
– se controleaza si se supravegheaza indeaproape moto rul si instalatia electrica;
– nu se schimba curea in timpul mersului;
– nu se lucreaza fara aparatori de protectie si ochel ari;
– la orice zgomot nefiresc se opreste masina si se fa ce un control, se ssesizeaza seful de
atelier sau mecanicul de intretinere;
– se intreurpe curentul cand operatorul pleaca de la masina, pentru orice defectiune se
intrerupe curentul;
– este interzis a se lucra la strung cu bandaje (pans amente) la maini sau cu bumbac

Dupa terminarea lucrului:
– curata si unge masina sa nu rugineasca;lasa curelel e libere;
– cand se curata masina se fereste instalatia elecrti ca de ulei, petrol pemtru a nu se prelinge
in acel loc,caci la o mica scanteie poate lua foc;
– se strag sculele cu atentie sa nu ramana nimic in a fara,totul trebuie pastrat in dulap;
– la predarea schimbului se anunta defectele observat e, fie schimbul, fie seful;
– se organizeaza locu; de munca asigurandu-se aranjar ea pieselor finite si nefinite,pentru ca
prin aglomerarea cailor de acces sunt posibile acci dentari.

6. RESPONSABILITATI
Tehnologul este responsabil cu intocmirea documentatiei tehni ce s piesei si realizarea
procedurii.
Operatorul este obligat sa respecte toate cerintele prezentei proceduri pentru a desfasura
activitatea de strunjire in conditii bune.
Seful sectiei de PM este responsabil de difuzarea procedurii la toate onuctele de lucru.
RMC este responsabil cu verificarea intocmirii procedu rii.
Responsabilul CTC este obligat sa verifice calitatea produselor si i n caz, realizarea fisei
de rebut.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
Nr.
Crt. Extremul 1 Extremul 2 Extremul 3
Nr.
SOTP (1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
(15)
(16)
(17)

1 X X X 1+5+12
2 X X X 1+6+12
3 X X X 1+7+12
4 X X X 1+8+12
5 X X X 1+9+12
6 X X X 1+10+12
7 X X X 1+11+12
8 X X X 2+5+13
9 X X X 2+6+13
10 X X X 2+7+13
11 X X X 2+8+13
12 X X X 2+9+13
13 X X X 2+10+13
14 X X X 2+11+13
15 X X X 2+5+14
16 X X X 2+6+14
17 X X X 2+7+14
18 X X X 2+8+14
19 X X X 2+9+14
20 X X X 2+10+14
21 X X X 2+11+14
22 X X X 2+5+15
23 X X X 2+6+15
24 X X X 2+7+15
25 X X X 2+8+15
26 X X X 2+9+15
27 X X X 2+10+15
28 X X X 2+11+15
29 X X X 2+5+16

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
30 X X X 2+6+16
31 X X X 2+7+16
32 X X X 2+8+16
33 X X X 2+9+16
34 X X X 2+10+16
35 X X X 2+11+16
36 X X X 2+5+17
37 X X X 2+6+17
38 X X X 2+7+17
39 X X X 2+8+17
40 X X X 2+9+17
41 X X X 2+10+17
42 X X X 2+11+17
43 X X X 3+5+12
44 X X X 3+6+12
45 X X X 3+7+12
46 X X X 3+8+12
47 X X X 3+9+12
48 X X X 3+10+12
49 X X X 3+11+12
50 X X X 4+5+13
51 X X X 4+6+13
52 X X X 4+7+13
53 X X X 4+8+13
54 X X X 4+9+13
55 X X X 4+10+13
56 X X X 4+11+13
57 X X X 4+5+14
58 X X X 4+6+14
59 X X X 4+7+14
60 X X X 4+8+14
61 X X X 4+9+14
62 X X X 4+10+14
63 X X X 4+11+14

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
64 X X X 4+5+15
65 X X X 4+6+15
66 X X X 4+7+15
67 X X X 4+8+15
68 X X X 4+9+15
69 X X X 4+10+15
70 X X X 4+11+15
71 X X X 4+5+16
72 X X X 4+6+16
73 X X X 4+7+16
74 X X X 4+8+16
75 X X X 4+9+16
76 X X X 4+10+16
77 X X X 4+11+16
78 X X X 4+5+17
79 X X X 4+6+17
80 X X X 4+7+17
81 X X X 4+8+17
82 X X X 4+9+17
83 X X X 4+10+17
84 X X X 4+11+17

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
Nr. SOTP C1
α2=90 0 C2
α1=00 C3
a=70mm C4
b=57.5mm SOTA
a
0ε c
0ε ≤c
0εa
0ε a
0ε c
0ε ≤c
0εa
0ε a
0ε c
0ε ≤c
0εa
0ε a
0ε c
0ε ≤c
0εa
0ε
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 1+5+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
2 1+6+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
3 1+7+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
4 1+8+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
5 1+9+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
6 1+10+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
7 1+11+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
8 2+5+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°5´53´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
9 2+6+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°2´8´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
10 2+7+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°2´8´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
11 2+8+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°5´53´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
12 2+9+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°2´8´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
13 2+10+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°2´8´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
14 2+11+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
15 2+5+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
16 2+6+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
17 2+7+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
18 2+8+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
19 2+9+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
20 2+10+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
21 2+11+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
22 2+5+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
23 2+6+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
24 2+7+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
25 2+8+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
26 2+9+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
27 2+10+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
28 2+11+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
29 2+5+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°5´41´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
30 2+6+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°1´49´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
31 2+7+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°1´49´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
32 2+8+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°5´41´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
33 2+9+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°1´49´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
34 2+10+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°1´49´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
35 2+11+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
36 2+5+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
37 2+6+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
38 2+7+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
39 2+8+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
40 2+9+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
41 2+10+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
42 2+11+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
43 3+5+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
44 3+6+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
45 3+7+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
46 3+8+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
47 3+9+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
48 3+10+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
49 3+11+12 0018’ 0°3´16´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
50 4+5+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°5´53´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
51 4+6+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°2´8´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
52 4+7+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°2´8´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
53 4+8+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°5´53´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
54 4+9+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°2´8´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
55 4+10+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°2´8´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
56 4+11+13 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
57 4+5+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
58 4+6+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
59 4+7+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
60 4+8+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
61 4+9+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
62 4+10+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
63 4+11+14 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
64 4+5+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1
65 4+6+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
66 4+7+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
67 4+8+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
68 4+9+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
69 4+10+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
70 4+11+15 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
71 4+5+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°5´41´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
72 4+6+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°1´49´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
73 4+7+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°1´49´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
74 4+8+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°5´41´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
75 4+9+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°1´49´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
76 4+10+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°1´49´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
77 4+11+16 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
78 4+5+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
79 4+6+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
80 4+7+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
81 4+8+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0°3´52´´ Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
82 4+9+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
83 4+10+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da
84 4+11+17 0018’ 0°14´43´´ Da 0012’ 0° Da 0.06 0 Da 0.18 0 Da Da

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

68 ~ CAPITOLUL 6 ~
ASPECTE DE ECOTEHNOLOGIE

6.1. DIAGRAMA FLUX A PROCESULUI TEHNOLOGIC

Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu t oate datele necesare este util ă
cunoa șterea mai întâi a traseului tehnologic corespunz ător procesului ce se vrea realizat. O
schem ă de principiu pentru o diagram ă flux a procesului tehnologic de realizare a unui p rodus se
prezint ă în figur ă de mai jos. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina
gradul optim de reducere a polu ării și pentru a putea întocmi traseul ecotehnologic treb uie
cunoscute etapele și momentele în care se produce impactul de mediu. A cestea vor fi marcate cu
un asterisc (*) în toate schemele folosite în conti nuare.
În Figur ă. 6.1 se prezint ă Diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a piesei
“Carcas ă”.

6.2. STABILIREA SURSELOR DE POLUARE

Omul și mediul sunt entit ăți inseparabile, existen ța omului fiind dependenta de mediu, iar
factorii de mediu (aerul, ap ă, solul) se pot modifica, în urma folosirii lor de c ătre om. Astfel apare
poluarea, aspect implicit al vie ții, în desf ăș urarea c ăreia unele produse, rezultate din procesele
fiziologice și din activitatea omului și a animalelor, devin reziduuri care pot s ă incomodeze bunul
tr ăi în func ție de natur ă și cantitatea lor.
Termenul de poluare desemneaz ă orice activitate care, prin ea îns ăș i sau prin consecin țele
sale, aduce modific ări echilibrelor biologice, influen țând negativ ecosistemele naturale și/sau
artificiale cu urm ări nefaste pentru activitatea economic ă, starea de s ănătate și confortul speciei
umane.

6.2.1. Poluarea aerului
Efectele polu ării atmosferei cu de șeuri gazoase, lichide sau solide sau cu produse car e pot
periclita s ănătatea oamenilor, a animalelor și a plantelor sunt distrugerea stratului de ozon, p loaia
acid ă, smogul, efectul de ser ă.
Gazele din atmosfer ă, care sunt responsabile cu men ținerea unei temperaturi normale pe
Pământ sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de az ot, ozonul și vaporii de ap ă, toate provenite
pe cale natural ă. Dac ă aceste gaze sunt prezente în cantit ăți prea mari, atunci atmosfera absoarbe
prea mult ă c ăldur ă, acest fenomen ducând la cre șterea temperaturii pe P ământ.
Ozonul este o substan ță periculoas ă pentru om, chiar în concentra ții mici. În troposfera
concentrația lui este foarte redus ă astfel c ă el nu este periculos pentru om sau animale. În str atosfera
îns ă, prezenta ozonului este extrem de periculoas ă datorit ă reac ției dintre oxigen și radia țiile
ultraviolete solare.
Aerul este purt ătorul multor agen ți poluan ți pe care îi împr ăș tie cu repeziciune pe întreaga
suprafa ță a P ământului. Astfel, praful împiedica vederea, îngreu neaz ă respira ția și constituie
du șmanul num ărul unu al cur ățeniei domestice. Multe vestigii au fost distruse de avalan șele de praf
aduse de vânt. Studiile arat ă c ă, în fiecare an, atmosfera poarta peste 30 milioane de tone de praf.
Poluarea aerului este adesea vizibil ă sub forma fumului din hornuri și a gazelor de la țevile
de e șapament ale autovehiculelor. Fumul este un amestec de gaze și chimicale și poate deveni și
mai toxic sub ac țiunea soarelui puternic, datorit ă unei reac ții chimice provocate de lumin ă.
Cre șterea num ărului de cazuri de astm și de boli bronhiale este o dovad ă a efectelor d ăun ătoare a
polu ării aerului.
În lupta pentru aer curat, multe autorit ăți au instalat monitoare pentru verificarea calit ății
aerului. Monitoarele m ăsoar ă particulele suspendate și gazele, inclusiv dioxidul de sulf și
monoxidul de carbon. Pe lâng ă efectele directe ale inspir ării aerului poluat, acesta are și un efect

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

69

Fig. 6.1. Diagrama flux a procesului tehnologic Primirea
comenzii Controlul
proiectarii Identificarea
trasabilitatii
produsului Analiza
contractului
* Aprovizionare
materii prime Materii prime
necesare
Receptii materii
prime * Elaborare
materiale
Receptie
semifabricat * Executie
semifabricat * Curatire
semifabricat
Produs * Prelucrari
mecanice
* Controlul
produsului
neconform * Reconditionare * Rebut
nerecuperabil * Deseu
Stocare
* Inspectii si
incercari * Manipulare,
depozitare,
ambalare, livrare
* Punere in
functiune
* Service
Casare
* Scoatere din uz
* Deseu * Reconditionare * Reutilizare Acelasi rol funtional
* Reciclare * Reutilizare
cu alt rol
functional
Tratare Reintegrare
in mediu

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

70 devastator asupra mediului. Substan țele chimice emanate în atmosfera sunt transportate de vaporii
de ap ă din curen ții de aer, iar dac ă ace știa se ridic ă deasupra mun ților, vaporii de ap ă se
condenseaz ă și cad sub form ă de ploaie. Dac ă exist ă substan țe chimice în curen ții de aer, ele vor
cădea odat ă cu ploaia, provocând fenomenul de ploaie acid ă.
Poluarea urban ă a aerului este cunoscut ă sub denumirea de smog. Smogul este în general un
amestec de monoxid de carbon și compu și organici din combustia incomplet ă a combustibililor
fosili cum ar fi c ărbunii și de dioxid de sulf de la impurit ățile din combustibili. În timp ce smogul
reac ționeaz ă cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condenseaz ă sub form ă de pic ături, înte țind
cea ță . Smogul care rezult ă are un miros nepl ăcut, provocând l ăcrimare.
Pân ă în secolul XX smogul devenise deja un pericol majo r pentru s ănătate. Înc ă în anii '30,
un alt tip de smog, cel fotochimic, a început s ă reduc ă calitatea aerului deasupra ora șelor mari cum
ar fi Los Angeles. Acest smog este cauzat de combus tia în motoarele autovehiculelor și ale
avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot și elibereaz ă hidrocarburi din combustibilii
„nearsi”. Razele solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile s ă se combine și s ă transforme
oxigenul în ozon, un agent chimic care atac ă cauciucul, r ăne ște plantele și irita pl ămânii.
Hidrocarburile sunt oxidate în substan țe care se condenseaz ă și formeaz ă o ceat ă vizibil ă și
pătrunz ătoare.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este înc ălzirea global ă, o
cre ștere a temperaturii P ământului cauzat ă de acumularea unor gaze atmosferice (dioxidul de
carbon). Odat ă cu folosirea intensiv ă a combustibililor fosili în secolul XX, concentra ția de dioxid
de carbon din atmosfer ă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub
denumirea de gaze de ser ă, reduc c ăldura disipat ă de P ământ dar nu blocheaz ă radiațiile Soarelui.
Poluarea atmosferei se datoreaz ă expulz ării în aer, mai ales deasupra marilor aglomera ții
urbane, a trei categorii de substan țe :
• gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarbur i nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf,
amoniac, fluor, clor) și aerosoli de metale sau oxizi (de Pb, Hg etc.);
• particule lichide, care reprezint ă emana ții din diferite procese industriale sau apar în ace ast ă form ă
prin procese de condensare chimic ă;
• particule solide sub form ă de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanic e sau prafuri provenite
de la explozii atomice (con ținând în special doi izotopi radioactivi periculo și Sr 90 , I 131 ).
Principalii poluan ți urbani sunt :
• CO 2 (concentra ția în atmosfera cre ște cu 10 6-8 în fiecare lun ă);
• CO, ȘO2,NO,NO 2 (rezultat în mari cantit ăți din descompuneri biologice)
• N2O (rezultat din degrad ări biologice în sol)
• Hidrocarburi.

6.2.2. Poluarea solului
Solul este un amestec de materie din plante, mine rale și animale care se formeaz ă într-un
proces foarte lung, putând dura mii de ani. Solul e ste necesar pentru cre șterea majorit ății plantelor,
fiind esen țial pentru toat ă produc ția agricol ă. Poluarea solului este acumularea de compu și chimici
toxici, s ăruri, patogeni (organisme care provoac ă boli), sau materiale radioactive, metale grele car e
pot afecta via ța plantelor și animalelor. Solul poate fi poluat direct, prin de vers ări de de șeuri pe
terenuri urbane sau rurale sau din îngr ășă minte și pesticide aruncate pe terenuri agricole și indirect,
prin depunerea agen ților poluan ți ejecta ți ini țial în atmosfer ă, apa ploilor contaminate cu agen ți
poluan ți „sp ăla ți” din atmosfera contaminat ă.
Poluarea solului este form ă de poluare cea mai dificil de m ăsurat și de controlat. Iar solul
este mai dificil de cur ățat decât aerul s ău ap ă. Solul este utilizat pentru depozitarea de șeurilor
menajere și comerciale, iar noroiul de la sta ția de epurare a apelor reziduale este în general
depozitat pe sol sub forma unei suspensii în ap ă sau în stare uscat ă ori semiuscata. Noroiul con ține
cantit ăți importante de substan țe nutritive, precum azotul și fosforul, dar el poate s ă con țin ă și
cantit ăți nedorite de metale toxice. Reziduurile menajere și industriale uzuale sunt descompuse în
contact cu solul. Dar multe materiale reziduale d ăun ătoare nu dispar a șa de simplu.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

71 Poluarea solului este strâns legat ă de: poluarea atmosferei, hidrosferei, a florei și a faunei,
datorit ă circula ției naturale a materiei în ecosfer ă. Poluarea solului se manifesta prin:
– degradare fizic ă: compactare, modificarea structurii;
– degradare chimic ă: cre șterea con ținutului de metale grele, pesticide, modificarea pH -ului,
cre șterea nivelului de radioactivitate;
– degradare biologic ă: germeni patogeni.
A șadar, se poate spune c ă solul este afectat de numeroase tipuri de poluare, cum ar fi
poluare fizic ă, chimic ă, biologic ă și radioactiv ă.
Indicatorii principali ai polu ării solului sunt:
– con ținutul de elemente, substan țe, microorganisme;
– deprecierea calitativ ă și cantitativ ă a recoltelor;
– cre șterea cheltuielilor pentru men ținerea recoltelor la parametrii anteriori polu ării;
– cheltuieli pentru lucr ări de drenaj, antierozionale, etc;
– restric ții la exportul unor produse (legume, fructe sau cer eale cu un con ținut prea mare de nitra ți);
– restric ții în utilizarea furajelor din terenurile contamina te cu plumb, etc.

6.2.3. Poluarea apei
Apa este un factor important în echilibrele ecolog ice, iar poluarea acesteia este o problem ă
actual ă cu consecin țe mai mult sau mai pu țin grave asupra popula ției. Prin poluarea apei, se în țelege
alterarea caracteristicilor fizice, chimice și biologice ale apei, produs ă direct sau indirect de
activit ățile umane și care face ca apele s ă devin ă improprii utiliz ării normale în scopurile în care
aceasta utilizare era posibil ă înainte de a interveni alterarea. Efectele polu ării resurselor de ap ă sunt
complexe și variate, în func ție de natur ă și concentra ția substan țelor impurificatoare.
Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea a pei se realizeaz ă prin tratare, prin care se
asigura condi țiile necesare pentru consum. Poluarea apelor poate fi natural ă sau artificial ă.
Poluarea natural ă se datoreaz ă surselor de poluare naturale și se produce în urma interac ției apei cu
atmosfera, când are loc o dizolvare a gazelor exis tente în aceasta, cu litosfera, când se produce
dizolvarea rocilor solubile și cu organismele vii din ap ă. Poluarea artificial ă se datoreaz ă surselor de
ape uzate de orice fel, apelor meteorice, n ămolurilor, reziduurilor, naviga ției etc.
Poluarea normal ă și accidental ă reprezint ă categorii de impurificare folosite pentru a defini
grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normal ă provine din surse de poluare cunoscute, colectate
și transportate prin re țeaua de canalizare la sta ția de epurare sau direct în receptor. Poluarea
accidental ă apare, de exemplu, ca urmare a deregl ării unor procese industriale, când cantit ăți mari
(anormale) de substan țe nocive ajung în re țeaua de canalizare sau, ca urmare a defect ării unor
obiective din sta ția de preepurare sau epurare.
Sursele de poluare se pot împ ărți în dou ă categorii distincte:
– surse organizate care produc murd ărirea în urma evacu ării unor substan țe în ape prin intermediul
unor instala ții destinate acestui scop, cum ar fi canaliz ări, evacu ări de la industrii sau cresc ătorii de
animale etc.;
– surse neorganizate care produc murd ărirea prin p ătrunderea necontrolat ă a unor substan țe în ape.
Dup ă ac țiunea lor în timp, sursele de poluare pot fi :
– surse de poluare permanente;
– surse de poluare nepermanente;
– surse de poluare accidentale.
Dup ă modul de generare a polu ării, sursele de poluare pot fi împ ărțite în:
– surse de poluare naturale;
– surse de poluare artificiale, datorate activit ății omului, care, la rândul lor, pot fi subdivizate în ape
uzate și depozite de de șeuri.

6.3. STABILIREA NATURII SUBSTAN ȚELOR POLUANTE
Aprovizionare materii prime
– se face în conformitatea cu standardele ISO 9000

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

72 – evaluarea și selec ția subcontractantilor și a furnizorilor, având în vedere urm ătoarele criterii:
– capabilitatea furnizorilor de a îndeplini cerin țele de calitate impuse produsului s ău
serviciului;
– disponibilitatea echipamentelor și a for ței de munc ă;
– viabilitatea comercial ă și financiar ă;
– eficienta sistemului de asigurarea a calit ății.
– aprovizionarea cu materii prime pentru efectuarea produsului se realizeaz ă terestru.

Substan ța poluant ă în AER: Kg / kg font ă
Praf în aer 0,0006
CO 2 2.0195
CO 0.0198
NO X 0.0013
ȘO2 0.0018

Substan ța poluant ă în SOL: Kg / kg font ă
Uleiuri 0,0007
Praf depus 0,0295

Elaborare materiale
În elaborarea materialelor apare o poluare accentu at ă a apelor de c ătre poluan ții
metalurgici prezen ți în mediul apos aflat circumscris conturului tehno logic. Cei mai importan ți
factori poluan ți sunt:
– apari ția ce ții;
– na șterea aerosolilor.

Substan ța poluant ă în AER: Kg / kg font ă
Praf în aer 0.00064
CO 0.028
ȘO2 0.00183
NO X 0.00135
CO 2 2.04
Gaze arse 23

Substan ța poluant ă în SOL: Kg / kg font ă
Zgur ă 0.455
Nămol 0.058
Praf depus 0.030
Alte depuneri 0.008
Refractare 0.004

Substan ța poluant ă în AP Ă: Kg / kg font ă
Apa uzat ă 0.020
Uleiuri 0.0008

Execu ție semifabricat
Pentru ob ținerea semifabricatului “Carcasa”, s-a ales c ă procedeu de semifabricare
turnarea în cochila.

Substan ța poluant ă în AER: Kg / kg font ă

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

73 NOX 0.00011
SO2 0.00022
CO 0.0008
Fum și praf 0.02

Substan ța poluant ă în SOL: Kg / kg font ă
Amestec de formare 0.15
Praf 0.03

Cur ățire semifabricat
Cur ățirea, decaparea, degresarea sunt etape foarte impor tante în proiectarea și realizarea
oric ăror produse deoarece înainte de orice opera ție tehnologic ă preten țioas ă, trebuie executate
aceste opera ții.
Sunt foarte multe situa ții când cur ățirea se face prin diferite metode:
– clasice manuale (cioc ăniri, șpăcluiri);
– mecanizate (pick-hammer, perii de sârm ă);
– speciale (cur ățarea chimic ă, electrocimica prin vibrare, cu plasm ă, cu laser, cu ultrasunete, cu
flac ără și material abraziv, termic ă, electrochimica, cu jet de ap ă, cu fl ăcări,etc).
Fiecare din aceste metode are un impact mai mare s au mai mic asupra mediului,în func ție
de metodele folosite și de opera țiile tehnologice viitoare, pentru c ă exist ă o mare diferen ță între
cur ățirea suprafe țelor în vederea sud ării și cur ățirea suprafe țelor în vederea acoperirilor de
protec ție.

Substan ța poluant ă în AER: Kg / kg font ă
Dicloretan 0.003
Formaldehid ă 0.0001
Stiren 0.0008
Praf 0.00035

Substan ța poluant ă în SOL: Kg / kg font ă
Resturi de font ă 0.01
Nisip 0.0003

Prelucr ări mecanice
Prelucr ările mecanice sunt opera ții foarte importante, la care sunt supuse semifabri catele
turnate, deformate plastic sau sudate, în urma c ărora se ob țin dimensiunile finale și precizia
geometric ă cerut ă de rolul func țional.
Principalele opera ții de prelucr ări mecanice prin a șchiere pentru piesa „Carcasa” sunt:
strunjirea, frezarea, g ăurirea, l ărgirea, adâncirea, alezarea, te șirea, tarodarea, rectificarea,
honuirea.

Substan ța poluant ă în SOL: Kg / kg font ă
Spân 0.1
Pulberi metalice 0.0009

Substan ța poluant ă în AER: Kg / kg font ă
Praf de prelucr ări 0.00035

Substan ța poluant ă în AP Ă: Kg / kg font ă
Ulei 0.001
Lichid de r ăcire 0.0002

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

74
Controlul produsului
Controlul nu constituie în sine un proces care s ă adauge plus valoare produsului
controlat. El este menit s ă ateste fie bun ă func ționare a proceselor de fabrica ție, fie conformitatea
unui produs cu specifica țiile manageriale. Controlul produselor presupune de terminarea prin
inspec ție/testare a anumitor caracteristici unui produs (a naliza/m ăsurare), compararea lor cu ni ște
specifica ții tehnice și tehnnologice care au fost prescrise pentru acel p rodus. Se va realiza un
control cu lichide penetrante, punându-se astfel în eviden ță eventualele defecte de la suprafa ța
piesei.

Substan ța poluant ă în AP Ă: Kg / kg font ă
Degresant 0.0003
Penetrant 0.0004
Developant 0.0007

Manipulare, depozitare, ambalare, livrare
Manipularea se face manual în cazul produselor de dimensiuni mici, u șoare, ambalate
individual sau în colete mici și mecanizat în celelalte cazuri. Piesa „Carcasa” es te manipulat ă cu
ajutorul motostivuitorului.
Depozitarea are drept scop: echilibrarea cantit ăților sau a sortimentelor livrate,
concilierea termenelor între momentul ofertei și cel al onorarii cererii, echilibrarea diferen țelor
dintre diversele sec ții de produc ție. Din punct de vedere al asigur ării calit ății depozitarea trebuie
să asigure:
-protectia produselor;
-conditiile favorabile și de expediere a produselor;
-urmarirea produselor perisabile;
-controlul rotirii stocurilor;
-controlul substan țelor periculoase.
Ambalarea joac ă un rol foarte important în conservarea produsului, cât și în atractivitatea
acetuia fa ță de client. Ambalarea trebuie s ă se înscrie într-un circuit de protec ție a mediului
(reciclare, recuperare, refolosire a materialelor b iodegradabile, nepoluante).
Ambalarea piesei „Carcasa” se face în cutii de car ton. Se fabric ă în esen ța din celuloz ă cu
sulfat, albita sau nu.

Substan ța poluant ă în SOL: Kg / kg font ă
Europaleti 150 buc = 375 kg
Carton 0.0004
Folie PVC 0.0005

Substan ța poluant ă în AER: Kg / kg font ă
CO 2 2.0195
NO X 0.0013
ȘO2 0.0018
CO 0.0198

Punere în func țiune

Substan ța poluant ă în AP Ă: Kg / kg font ă
Vaselin ă 0.00035

Reparare, Recondi ționare, Reciclare

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

75 Sunt opera ții tehnologice care apar în general dup ă scoatere din uz a produsului (casarea
produsului)
– dup ă un anumit num ăr de ore de func ționare în regim normal (cazul repara țiilor curente sau
repara țiilor capitale);
– dup ă un anumit num ăr de ore de func ționare la parametri necorespunz ători.
Recondi ționarea piesei „Carcasa” se poate face prin: metali zare prin pulverizare termic ă
(cu arc electric și pulbere / sârm ă) dup ă prelucrarea prin a șchiere (strunjire) sau prin deformare
plastic ă superficial ă (tasare cu bro șe).

Substan ța poluant ă în SOL: Kg / kg font ă
Spân 0.01
Pulberi metalice 0.0003

De șeu, Rebut
Rebutul reprezint ă un produs care nu poate fi folosit în scopul în ca re a fost proiectat, nu
corespunde func țiilor calitative, normelor interne, contractului, e l fiind o pierdere economic ă.

Substan ța poluant ă în SOL: Kg / kg font ă
Oxizi de fier 0.0003
Buc ăți de font ă 0.9

6.4. CALCULUL COEFICIENTULUI DE POLUARE PE ETAP Ă

Etapa: AER AP Ă SOL Total
Aprovizionare materii prime 2.043 – 0.0302 2.0732
Elaborare materiale 25.0718 0.0208 0.555 25.6476
Execu ție semifabricat 0.0211 – 0.18 0.2011
Cur ățire semifabricat 0.0042 – 0.0103 0.0415
Prelucr ări mecanice 0.0003 0.0012 0.109 0.1105
Controlul produsului – 0.0014 – 0.0014
Manipulare, depozitare, ambalare, livrare 2.042 – 0 .0009 2.0429
Punere în func țiune – 0.0003 – 0.0003
Reparare, Recondi ționare, Reciclare – – 0.0103 0.0103
De șeu, Rebut – – 0.9003 0.9003

Cpa=Qta * Mu= 2.0732 * 4.5 = 9.3294
Cpa – coeficient de poluare introdus la aprovizion are;
Qta – cantitatea total ă de substan ță poluant ă la aprovizionare;
Mu – masa util ă;
Cpe=Qte * Mu= 25.6476 * 4.5 = 115.41
Cpe – coeficient de poluare introdus la elaborare;
Qte – cantitatea total ă de substan ță poluant ă la elaborare;
Mu – masa util ă;
Cps=Qts * Mu= 0.2011 * 4 = 0.8044
Cps – coeficient de poluare introdus la execu ție semifabricat;
Qts – cantitatea total ă de substan ță poluant ă la execu ție semifabricat;
Mu – masa util ă (a semifabricatului);
Cpcd=Qta * Mu= 0.0415 * 4 = 0.166
Cpcd – coeficient de poluare introdus la cur ățire, decapare;
Qtcd – cantitatea total ă de substan ță poluant ă la cur ățire, decapare;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

76 Mu – masa util ă;
Cppm=Qtpm * Mu=0.1105 * 4 =0.442
Cppm – coeficient de poluare introdus la prelucr ările mecanice;
Qtpm – cantitatea total ă de substan ță poluant ă la prelucr ările mecanice;
Mu – masa util ă;
Cpc=Qtc * Mu=2.0732 * 3.551 =7.3619
Cpc – coeficient de poluare introdus la control;
Qta – cantitatea total ă de substan ță poluant ă la control;
Mu – masa util ă (a piesei finite);
Cpmda=Qtc * Mu=2.0429 * 3.551 =7.2543
Cpmda – coeficient de poluare introdus la manevrar e, ambalare;
Qtmda – cantitatea total ă de substan ță poluant ă la manevrare, ambalare;
Mu – masa util ă;
Cpcf=Qtf * Mu=0.0003 * 3.551 =0.001
Cpc – coeficient de poluare introdus la punerea în func țiune;
Qta – cantitatea total ă de substan ță poluant ă la punerea în func țiune;
Mu – masa util ă;
Cprrr=Qtrrr * Mu=0.0103 * 3.551 =0.0365
Cprrr – coeficient de poluare introdus la reparare , recondi ționare, reciclare;
Qta – cantitatea total ă de substan ță poluant ă la reparare, recondi ționare, reciclare;
Mu – masa util ă;
Cpd=Qtf * Mu=0.9003 * 3.551 =3.1969
Cpc – coeficient de poluare introdus de de șeu;
Qta – cantitatea total ă de substan ță poluant ă a de șeului;
Mu – masa util ă.

6.5. CALCULUL COEFICIENTULUI DE POLUARE TOTAL

C pt =C pp +C pe +C ps +C pcd +C ppm +C pap +C ptt +C prrr +C pc +C pax

Cpt – coeficientul de poluare total;
Cpp – coeficientul de poluare introdus la prepararea m inereurilor;
Cpe – coeficientul de poluare introdus la elaborarea m aterialului;
Cps – coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpcd – coeficientul de poluare introdus la cur ățire, decapare;
Cppm – coeficientul de poluare introdus la prelucr ările mecanice;
Cpap – coeficientul de poluare introdus la acoperirile de protec ție;
Cptt – coeficientul de poluare introdus de tratamentele termice;
Cprrr – coeficientul de poluare introdus de reparare, re condi ționare, reciclare;
Cpc – coeficientul de poluare introdus de controlul pr odusului;
Cpax – coeficientul de poluare introdus de celelalte et ape.

C pax = C pe * 0.005 = 115.41 * 0.005 = 0.577

C pt = 115.41 + 0.8044 + 0.166 + 0.442 + 0.0365 + 7.3619 + 0.577 = 124.7978.

Pentru o produc ție de 10000 buc ăți, coeficientul total de poluare devine:
Cpt=124.7978 * 10000 = 1247978.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

77 În func ție de m ărimea coeficientului de poluare, trebuie luate și m ăsurile de prevenire sau
de reducere a impactului asupra mediului astfel:
• dac ă C pt ≥30G u, poluarea este foarte grav ă și trebuie luate m ăsuri urgen țe de prevenire și
reducere a polu ării;
• dac ă 15G u≤Cpt <30G u, poluarea este grav ă, m ăsurile de prevenire și reducere fiind absolut
necesare;
• dac ă 5Gu≤Cpt <15G u, poluarea este mare și se impun m ăsuri de prevenire și reducere;
• dac ă 1,5G u≤Cpt <5G u, poluarea este în limitele de alert ă, fiind necesare planuri de prevenire și
reducere a polu ării;
• dac ă 0,5G u≤Cpt <1,5G u, poluarea este acceptabil ă;
• dac ă Cpt <0,5G u, poluarea este foarte mic ă.

1,5G u≤Cpt <5G u => 521 997 < C pt < 1 739 990 =>

Poluarea este în limitele de alert ă !!!

6.6. CALCULUL INDICATORULUI DE CALITATE A MEDIULUI

Pentru o proiectare corect ă a unui proces tehnologic sau a unei activit ăți cu impact asupra
mediului este necesar ă cunoa șterea în fiecare etap ă a acestuia a indicatorului de calitate a
mediului. Acest indicator de calitatea a mediului I cm se poate calcula la nivelul fiec ărui poluant i,
cu rela ția:
[%]
max i ief i
cmi CMA CCCMA I−−=
, în care:
Icmi – indicatorul de calitate a mediului datorat polua ntului “i”;
CMA i – concentra ția maxim ă admisibil ă în poluantul “i”;
Cefi – concentra ția efectiv ă, la momentul calcul ării, în poluantul “i”;
Cmax – concentra ția maxim ă în poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitab il ă a mediului.
Acest indicator are valori cuprinse între 0 (când poluarea este maxim ă și inevitabil ă) și 1
(când mediul este curat).
Indicatorul calit ății mediului se poate calcula și c ă sum ă a tuturor poluan ților “p” din
mediul respectiv, cu rela ția:
∑
=−−=p
i icmp CMAi CCefi CMAi I
1max , în care:
Icmp – indicatorul de calitate a mediului datorat tutur or poluan ților “p” existen ți în mediu la
momentul calcul ării.

6.6.1. Indicatorii de calitate pentru AER

Poluant Limita admis ă
CMA i [mg/m 3] Concentra ția m ăsurat ă
Cefi [mg/m3] Concentra ția de poluant ce
duce la degradarea mediului
Cmaxi [mg/m 3]
Toluen – 0,00049 –
Dicloretan – 0,00066 –
Cd 0,2 0,0000001 0,56
NH3 50 0,0134005 110
NOx 500 0,00406 1180
K2Cr 2O7 – 0,0000064 –

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

78 Poluant Limita admis ă
CMA i [mg/m 3] Concentra ția m ăsurat ă
Cefi [mg/m3] Concentra ția de poluant ce
duce la degradarea mediului
Cmaxi [mg/m 3]
Praf 50000 0,01449 100,300
CO 100 0,0286 250
ȘO2 300 0,00685 750
CO 2 200 0,08554 440
Gaze arse – 0,00005 –
Mn 200 0,0000001 400
Și – 0,000000007 –
P – 0,0000002 –
Pb – 0,000000001 –
Fenoli – 0,000000001 –
Fe 2O3 – 0,000035 –
CH 4 150 0,000000005 –
NO 2 180 0,000092 370

555 , 02 , 056 , 00000001 , 02 , 0=−−=Cd I

833 , 050 110 0134005 , 050
3 =−−=NH I

735 , 0500 1180 00406 , 0500 =−−=NOx I

993 , 050000 300 ,100 01449 , 0 50000 =−−=praf I

664 , 0100 250 0286 , 0100 =−−=CO I

749 , 0300 750 00685 , 0300
2 =−−=SO I

832 , 0200 440 08554 , 0200
2 =−−=CO I

999 , 0200 400 0000001 , 0200 =−−=Mn I

947 , 0180 370 000092 , 0180
2 =−−=NO I

6.6.2. Indicatorii de calitate pentru AP Ă

Valori ale concentra țiilor pentru substan țele toxice din apele de suprafa ță , conform STAS
4706-88:
Substan ța
poluant ă Limita admis ă CMA i
(*ape categoria a
III–a)
[mg/dm3] Concentra ția m ăsurat ă
Cefi [mg/dm3] Concentra ția de poluant
ce duce la degradarea
mediului C maxi
[mg/dm3]
K2Cr2O7 – 0,0000064 –
F 0,5 0,000000055 5,0
Cl 1,25 0,000006 3,9
S 0,5 0,0268 –

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

79 Substan ța
poluant ă Limita admis ă CMA i
(*ape categoria a
III–a)
[mg/dm3] Concentra ția m ăsurat ă
Cefi [mg/dm3] Concentra ția de poluant
ce duce la degradarea
mediului C maxi
[mg/dm3]
CH4 – 0,000003 –
SO4 235 0,0000004 500
Solvent 30 0,00007 –
Apa uzat ă – 0,0460 –
Cr 0,2 0,00001 0,5
Mo 0,1 0,000001 –
Arsen 0,5 0,000015 –
ȘO 200 0,00000001 400
Pb 0,1 0,00000001 –
Fenoli 0,15 0,000000001 0,4
Materii în
suspensie 35,0 0,000001 –

111 , 05 , 05000000055 , 05 , 0=−−=FI

471 , 025 , 19 , 3000006 , 025 , 1=−−=Cl I

886 , 0235 500 0000004 , 0235
4 =−−=SO I

666 , 02 , 05 , 000001 , 02 , 0=−−=Cr I

999 , 0200 400 000000001 , 0200
3 =−−=NH I

687 , 015 , 04 , 0000000001 , 015 , 0=−−=fenoli I

6.6.3. Indicatorii de calitate pentru SOL

Valori de referin ță pentru urme de elemente poluante în sol (mg/kg sub stan ța uscat ă):

Nr.
crt.

Urme
de element Valori admisibile [mg/kg]

Valori
normale Soluri mai pu țin sensibile
Praguri
de alert ă
CMA i Concentra ția de poluant
ce duce la degradarea
mediului
Cmaxi Concentra ția
măsurat ă
Cefi
1. HCl – – 0,001021570 –
2. S – – 0,0001608 –
3. Praf 60 110 0,00259 250
4. Uleiuri 50 75 0,00000009 160
5. Pb 20 200 0,0000001 500
6. Fenoli 0,01 0,2 0,000000001 0,4
7. Cl – – 0,00000065 –
8. Fe 2O3 – – 0,00035 –

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

80
Nr.
crt.

Urme
de element Valori admisibile [mg/kg]

Valori
normale Soluri mai pu țin sensibile
Praguri
de alert ă
CMA i Concentra ția de poluant
ce duce la degradarea
mediului
Cmaxi Concentra ția
măsurat ă
Cefi
9. CO – – 0,0000005 –
10. NOx – – 0,0000025 –

785 , 0110 250 00259 , 0110 =−−=praf I

882 , 080 160 00000009 , 075 =−−=uleiuri I

666 , 0200 500 0000001 , 0200 =−−=Pb I

999 , 02 , 04 , 0000000001 , 02 , 0=−−=fenoli I

6.7. STABILIREA METODELOR DE PREVENIRE A POLU ĂRII

În timp ce opera țiile de debarasare și valorificare prin recondi ționare, reutilizare și
reciclare a de șeurilor cresc, aplicarea m ăsurilor de prevenire a polu ării trebuie s ă se impun ă cât
mai repede și eficient. Prevenirea gener ării de șeurilor este ast ăzi stimulat ă de industrie, legisla ție
și de cre șterea beneficiilor legate de manipularea de șeurilor, începând de la surs ă. Legile de
prevenire a polu ării fac parte din politica na țional ă, admi țând c ă “de șeurile trebuie eliminate de
la sursa cât de mult posibil, în timp ce produ șii poluan ți, a c ăror apari ție nu poate fi prevenit ă,
trebuie recicla ți”.
Exist ă urm ătoarea ierarhie în managementul de șeurilor:
– reducerea sursei , care înseamn ă eliminarea sau evitarea pe cât posibil a de șeurilor,
folosind tehnologii noi (ecotehnologii) proiectând produse noi cu acela și rol func țional
dar care s ă genereze o cantitate cât mai mic ă de de șeuri iar ele s ă fie pe cât posibil
regenerabile.
– valorificarea de șeurilor, care presupune folosirea, refolosirea prin recupera re,
recondi ționare, reciclare chiar la instala țiile sursa (la locul producerii de șeurilor) sau la
instala țiile de tratare a de șeurilor.
– tratarea de șeurilor, care implic ă descompunerea sau detoxifierea lor în alte materia le,
care sunt mai pu țin sau deloc toxice, prin metode fizice, chimice, b iologice sau printr-o
combinare a acestor metode.
– debarasarea final ă, care se aplic ă la acele reziduuri f ără o utilizare posibil ă și const ă în
îngroparea, folosirea ca îngr ășă mânt, aruncarea lor în oceane și injec ția prin pu țuri de
adâncime.

Descreste preferabilitatea

Reducerea sursei
Reciclarea
Tratarea
Debarasarea (depozitare
finala)

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

81

Clasificarea metodelor de prevenire a polu ării
Cele dou ă tehnici de prevenire a polu ării sunt:

reducerea sursei : “orice practic ă de reducere a cantit ății de substan țe periculoase,
poluante sau contaminate, care urmeaz ă s ă fie debarasate în mediul înconjur ător, înainte
de reciclare, tratare sau debarasare”;

reciclarea se refer ă la refolosirea de materiale, care ar trebui arunca te sau tratate ca
de șeuri și se poate face pe loc, prin refolosirea materialul ui pentru un produs similar sau
pentru unul alt tip de produs.
Metoda preferat ă de prevenire a polu ării este reducerea sursei , deoarece ea se adreseaz ă
sursei poluatoare, înainte de producerea polu ării.

Tehnici de prevenire a polu ării
Pentru prevenirea polu ării trebuie avut ă în vedere îmbun ătățirea continu ă a procesului de
func ționare prin: m ăsuri procedurale, îmbun ătățirea managementului, utilizarea mai eficient ă a
materialului, programarea produc ției și chiar schimb ări tehnologice dac ă este cazul.
Una din cele mai importante și prompte consecin țe a activit ății de prevenire a polu ării va
fi analiza ciclului de via ță a produsului și procedurile standardizate de calcul ale costurilo r
ciclului de via ță a produsului.
Un rol important în prevenirea polu ării îl are progresul tehnic, care r ămâne factorul cheie
al dezvolt ării economice cu men ținerea calit ății mediului ambiant. Progresul tehnic, ca factor de
prevenire a polu ării și de reducere a acesteia poate interveni în diferit ele faze ale procesului de
produc ție.
Progresul tehnic ac ționeaz ă direct la nivelul factorilor de produc ție, conducând la
prevenirea polu ării și indirect la nivelul monitoriz ării, trat ării și elimin ării de șeurilor, conducând
la reducerea polu ării.

Metode de prevenire a polu ării:

Poluan ți Ac țiuni posibile asupra:
Aprovizion ării Stocare și manipulare Procese de fabrica ție
Praf ▪ Selec ția materiei prime ▪ Umidificarea stivelor
▪ Stropirea cu materiale
purvurulente
AMÂNE ▪ Înl ăturarea aminelor
▪ Utilizarea produ șilor de
substitu ție ▪ Precau ție în depozitarea și
utilizarea stocurilor în
scopul aprovizion ării ▪ Precau ție în tratarea
produ șilor de izola ție
utiliza ți
Metale grele ▪ Sortarea de șeurilor
reciclabile (procedee de
fabrica ție la înalta
temperatura) ▪ Înl ăturarea prafului de
metale grele în scopul
recicl ării înainte de
valorificare
Oxizi de sulf
(S0 2) ȘOx) ▪ Procurarea
combustibilului și a
materiei prime cu mic
con ținut de sulf
▪ Desulfurarea
combustibilului ▪ Economie de energie ▪
Combustia în strat
fluidizat
▪ Injec ții cu agen ți de
desulfurare în focar
Oxizi de azot ▪ Înl ăturarea anumitor ▪ Reglarea combustiei

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

82 (NO, N0 2) produ și
Oxizi de
carbon (CO,
C0 2) ▪ O nou ă politic ă
energetic ă ▪ Economie de energie ▪
Reglarea combustiei (în
cazul CO)
Compu și
organici
volatili (COV) ▪ Înl ăturarea anumitor
solven ți ▪ Acoperi șul depozitelor de
hidrocarburi
▪ Stocaj etan ș ▪ Procedee de etan șare
Dioxine și
furani ▪ Sortarea de șeurilor
reciclabile (procedee la
înalta temperatura) ▪ Cunoa șterea bun ă a
proceselor
tehnologice

6.7.1. POLUAREA ATMOSFEREI
Poluarea atmosferic ă este introducerea în atmosfera de c ătre om, direct sau indirect de
energie și substan țe care au ac țiune nociv ă, de natur ă s ă pun ă în pericol s ănătatea omului, s ă
altereze sursele biologice, ecosistemele, s ă deterioreze bonurile material, valorile de agreeme nt și
alte utilit ăți legitime ale mediului înconjur ător.

Principalii poluan ții aerului:
Natura Origine Poluarea generat ă în
mediul înconjur ător Efecte asupra s ănătății
umane
Particule ▪ Mijloc natural (nisip,
polen, praf vulcanic)
▪ Procedee industriale ▪ Transport de particule
a compu șilor toxici
(sulfa ți, metale grele,
hidrocarburi) ▪ Alterarea func țiilor
respiratorii cu efecte:
– iritante (particule
acide)
– alergice (spori)
– cancerigene sau
mutagene (compu și
organici,radioactivi)
Metale grele:
– Cadmiu
– Mercur
– Plumb ▪ Procedee industriale la
înalta temperatura
▪ Motoare pe benzin ă ▪ Toxicitate și
acumularea în lan țuri
alimentare ▪ Efecte toxice variabile
Oxizi de sulf
(ȘO2, ȘO3) ▪ Combustia produ șilor
fosili sulfuro și ▪ Aciditatea
▪ Coroziunea și
degradarea materialelor
de construc ții ▪ Irit ări pulmonare
Hidrogen
sulfurat (H 2S)
Mercaptan ▪ Procese industriale de
rafinare, desulfurare
▪ Industria hârtiei ▪ Aciditatea foarte mare
▪ Coroziunea
construc țiilor metalice ▪ Efecte toxice deosebite
asupra pielii, ochilor
Irit ări pulmonare
Oxizi de azot:
(NO 2, NO 3,
N2O) ▪ Combustie, în special în
transporturi
▪ Fabricarea
îngr ășă mintelor ▪ Aciditate
▪ Coroziunea
construc țiilor metalice
▪ Degradarea
materialelor de
construc ții
▪ Poluarea fotooxidanta
▪ Participarea la efectul
de ser ă ▪ Iritarea mucoaselor,
ochilor și a c ăilor
respiratorii
▪ Afectarea func țiilor
respiratorii (NO 2 este
mai toxic decât NO)
Oxizi de
carbon
(CO, CO 2) ▪ Combustie incomplet ă a
produ șilor fosili
▪ Combustia produ șilor ▪ Participarea la efectul
de ser ă ▪ Formarea
carboxihemoglobinei în
sânge

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

83 fosili ▪ F ără efecte negative în
mod natural
Aerosoli acizi:
(Cl, F, ȘO4,
NO 3) ▪ Combustia sau
incinerarea de șeurilor
menajere ▪ Aciditate ▪ Iritarea mucoaselor a
ochilor și a c ăilor
respiratorii
Ozonul (O 3) ▪ Ac țiunea radia țiilor
ultraviolet ă asupra
oxigenului în prezen ța
Nox și a COV ▪ Poluare fotooxidanta
▪ Aciditate ▪ Iritarea mucoaselor a
ochilor și a căilor
respiratorii
Compu și
organici
volatili (COV)

Hidrocarburi
clorate,
acetone ▪ Combustie incomplet ă a
combustibililor fosili
▪ Industrii petroliere,
sta ții service, solven ți și
vopsele ▪ Distrugerea stratului de
ozon ▪ Toxicitate și propriet ăți
cancerigene sau
mutagene pentru anumi ți
compu și (benzen)
▪ Mirosuri nepl ăcute în
anumite cazuri
Poluan ți
organici
persisten ți
(POP) ▪ Combustia produ șilor
fosili
▪ Incinerare preocedee
industriale la temperatur ă
ridicat ă ▪ Distrugerea stratului de
ozon ▪ Efecte variate:
– riscuri cancerigene
– riscuri mutagene
(hidrocarburi aromatice
policiclice)

6.7.2. POLUAREA APELOR
Măsurile și tehnologiile legate de satisfacerea cerin țelor de ap ă, din punct de vedere
cantitativ și calitativ, ale diferitelor sectoare ale economiei na ționale fac obiectul activit ății de
folosire a apelor. Ritmul mereu crescând de dezvolt are al tuturor ramurilor economiei na ționale
atrage dup ă sine cre șterea cerin țelor de ap ă, iar lipsa de concordan ță între calitatea și cantitatea
debitelor unui curs de ap ă, pe de o parte, și între cerin țele de ap ă, pe de alt ă parte, impun o
reglementare a acestor folosin țe, în scopul reconstituirii debitelor în cele mai b une condi ții
tehnice, economice și sociale.
Pentru gospod ărirea durabil ă a resurselor de ap ă, Conferin ța Na țiunilor Unite privind
Mediul și Dezvoltarea, care a avut loc al Rio de Janeiro în iulie 1992, recomanda guvernelor
aplicarea urm ătoarelor principii:
* principiul bazinal – resursele de ap ă se formeaz ă și se gospod ăresc pe bazine
hidrografice, într-o abordare global ă care s ă îmbine problemele sociale și dezvoltarea economic ă,
cu protec ția ecosistemelor na ționale;
* principiul solidarit ății – depoluarea și planificarea resurselor de ap ă presupun colaborarea
tuturor factorilor implica ți în sectorul apelor: (statul, comunit ățile locale, utilizatorii, gospod ăriile
de ap ă și ONG-urile);
* principiul gospod ăririi unitare cantitate-calitate – abordarea unitar ă care s ă conduc ă la
solu ții tehnico-economice optime pentru ambele aspecte;
* principiul "poluatorul pl ăte ște" – toate cheltuielile legate de poluarea apelor și mediului
sunt suportate de cel care a produs poluarea;
* principiul economic "beneficiarul pl ăte ște " – apa are o valoare economic ă în toate
formele ei de utilizare și trebuie s ă fie reunoscuta ca un bun economic care trebuie pre țuit.
Prevenirea polu ării apelor se face, mai ales, prin m ăsuri de supraveghere și control, iar
combaterea polu ării se realizeaz ă prin construc ții, instala ții, echipamente, etc. prin a șa numitele
sta ții de epurare a apelor uzate.
Epurarea apelor uzate reprezint ă ansamblul de m ăsuri și procedee prin care impurit ățile
de natur ă chimic ă (mineral ă și organic ă) sau bacteriologica con ținute în apele uzate sunt reduse
sub anumite limite, astfel încât aceste ape s ă nu d ăuneze receptorului și s ă aib ă o utilizare
corespunz ătoare.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

84 Epurarea cuprinde mai multe etape:
– preepurarea (îndep ărtarea poluan ților din apele uzate direct la sursa de poluare);
– epurarea preliminar ă (re ținerea corpurilor mari, reducerea dimensiunilor mat erialelor și
protec ția echipamentelor din aval);
– epurarea primar ă (îndep ărtarea solidelor sedimentabile și a celor flotante sau semiflotante de
natur ă organic ă sau anorganic ă) – treapt ă fizic ă;
– epurarea secundar ă (îndep ărtarea subastantelor organice solubile în stare col oidal ă sau
suspensii fine care nu au putut fi re ținute în treapt ă fizic ă și a celor ad ăugate special pentru
nămolul activ) – treapt ă biologic ă;
– epurarea ter țiara (re ținerea și neutralizarea substan țelor chimice dizolvate sau în stare
coloidal ă) – treapt ă chimic ă;
– epurarea avansat ă (îndep ărtarea compu șilor pe baz ă de azot și fosfor);
– dezinfectarea (se utilizeaz ă în cazuri speciale, când apele sunt deversate din spitale, dispensare,
etc);
– epur ările speciale (eliminarea substan țelor toxice din ape);
– tratarea n ămolului (reducerea volumului prin concentrarea și stratificarea acestuia pe opera ții
care descompun substan țele organice putrescibile și valorificarea lor).

6.7.3. POLUAREA SOLULUI
Din p ăcate, solul poluat cu un agent poluator, poate r ămâne poluat zeci sau chiar sute de
ani, f ără posibilitatea depolu ării. Expresia "P ământul suporta orice", cu particularizarea "Solul
suporta orice" nu mai poate fi deloc acceptat ă deoarece poluarea intens ă a acestuia conduce
ireversibil la distrugerea vie ții pe p ământ. De aceea, se impun cu necesitatea o serie de m ăsuri de
prevenire a polu ării solului, măsuri care trebuie s ă fie reglementate prin lege de fiecare țar ă.
Aceste m ăsuri trebuie stabilite în func ție de: modurile de poluare; natura substan țelor
poluante; natura activit ăților poluante; în țelegerea mecanismelor care regleaz ă via ța pe Terra;
natura surselor de poluare și gradul de educa ție și în țelegere a locuitorilor zonelor respective și
gradul de dezvoltare economic ă.
Rezolvarea problemei de șeurilor presupue luarea unor m ăsuri obligatorii la nivel de stat,
că de exemplu:
– modificarea proceselor de produc ție și retehnologizarea;
– reducerea drastic ă a cantit ății de de șeuri produse;
– sortarea și colectarea de șeurilor pe categorii;
– recuperarea, recondi ționarea și reciclarea anumitor de șeuri;
– incinerarea cu producerea de energie util ă;
– depozitarea controlat ă.

6.7.4. M ĂSURI ȘI TEHNOLOGII GENERALE DE PREVENIRE A POLU ĂRII
– redimensionar ă cre șterii economice, în sensul conserv ării resurselor naturale;
– modificarea calitativ ă a proceselor de cre ștere economic ă;
– asigurarea unui nivel de cre ștere controlat ă a popula ției;
– restructurarea tehnologic ă și ținerea sub control a riscurilor ce înso țesc tehnologiile;
– integrarea deciziilor economice și a celor referitoare la protec ția mediului într-un proces unic;
– reducerea dependentelor de petrol și promovarea resurselor energetice regenerabile;
– intensificarea, colectarea, depozitarea și eliminarea de șeurilor dup ă cele mai noi tehnologii;
– limitarea p ăș unatului intensiv și plantarea de produse forestiere;
– limitarea defri șatului și cre șterea procentului de împ ădurire;
– noi tehnologii de prevenire a eroziunii solului;
– fundamentarea m ăsurilor de refacere a solurilor poluate cu metale g rele;
– realizarea unui monitoring-integrat a solului, ap elor și atmosferei;
– controlul și monitorizarea permanent ă a surselor de poluare;
– utilizarea eficient ă a unor noi resurse energetice, nepoluante.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

85

6.8. STABILIREA METODELOR DE REDUCERE A POLU ĂRII

6.8.1. METODE DE REDUCERE A OXIZILOR DE SULF
Arderea combustibililor fosili conduce la evacuare a în atmosfer ă a unor volume de oxizi
gazo și de sulf. În prima faz ă, bioxidul de sulf da na ștere acidului sulfuros care, prin oxidare sub
ac țiunea radiațiilor solare, se transform ă în acid sulfuric. Ac țiunea poluatoare a H 2ȘO4 se
manifest ă sub forma ploilor acide, principalul factor al „mo r ții p ădurilor” în ță rile industrializate
sau cu o puternic ă poluare.
Tehnologii de reducere a emi șilor de bioxid de sulf ( ȘO2) au la baza trei cai principale de
reducere a emisiilor ȘO2 și anume:
– desulfurarea combustibililor;
– alegerea corespunz ătoare a combustibililor;
– desulfurarea gazelor de ardere.
ș Reducerea emisiilor de ȘO2 prin injec ția de calcar în focar
Metoda const ă în introducerea în focar a unei pudre de calcar, u nde este calcinat la CaO,
care reac ționeaz ă ca ȘO2, rezultând ȘO4. Eficienta reducerii poate ajunge la 50….70%. In jec ția
de calcar are o serie de avantaje (proces simplu, r ealizare rapid ă, costul investi ției sc ăzut,
consum mic de energie, disponibilit ăți ridicate a instala ție) dar și o serie de dezavantaje (grad de
desulfurare limitat, tendin țe de zgurificare în focar, manipularea dificil ă a cenu șii).
ș Reducerea emisiilor de ȘO2 prin procedee de desulfurare
Normele foarte severe de emisiune, care coboar ă de la 2…3,5 g/m 3 la numai 0,4 g/m 3
(Japonia, Germania, SUA) impun neap ărat folosirea unor instala ții de desulfurare a gazelor, la
toate cazurile de ardere.
S-au dezvolatat mai multe procedee de desulfurare , cele mai importante fiind:
– procedeul umed, în care se introduce ca agent a ctiv o solu ție de hidroxid de calciu și
carbonat de sodiu;
– procedeul semiuscat, în care se introduce ca age nt activ o solu ție concentrat ă de
amoniac sau hidroxid de calciu;
– procedeul catalitic, cu producere de sulf aplica t la o temperatur ă ridicat ă a gazelor de
ardere.
Absortia uscat ă este un procedeu comercial de desulfare a gazelor de ardere, unde
agentul de absor ție este dirijat s ă întâlneasc ă gazele ce trebuie desulfurate, apoi este reactivat în
regenerator și este trimis înapoi în procesul de absor ție. Procesul este prezentat în Figur ă 6.2.

Fig.6.2. Sistem de desulfurare a gazelor de ardere – procedeul uscat

O metod ă de desulfurare uscat ă a gazelor de ardere, bazat ă pe absor ție fizic ă const ă în
utilizarea de aditivi solizi care reduce poluarea cu 40-50%.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

86

6.8.2. METODE DE REDUCERE A CONCENTRA ȚIEI DE PRAF
Praful este dat de totalitatea paticulelor și microparticulelor solide suspendate în aer, de
obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici part icule suspendate în aer au o m ărime de
aproximativ 0.002 mµ, (2.0 nm ), iar cele mai mari au peste 2.5 mµ. În func ție de diametrul lor,
particulele ce formeaz ă praful se consider ă fine dac ă au diametrul mai mic de 2.5 mµ și
grosolane, când au diametrul mai mare de 2.5 mµ.
Particulele au în compozi ția lor Al, C ă, Și și O 2 sub form ă de silica ți de aluminiu, dintre
care unii mai con țin și ionul de calciu. Arderea incomplet ă a combustibilor de baz ă de carbon
precum c ărbunele, p ăcur ă, benzin ă și combustibilul diesel produce multe particule de p raf
numite fumingene, care în principal este format ă din cristaloizi de c ărbune. Normele de protec ția
mediului limiteaz ă cantitatea de praf depus ă într-un an la nivelul solului la 200 2/mg.
Particulele materiale se îndep ărteaz ă fie prin filtrare (pentru cantit ăți mici) fie cu ajutorul
colectoarelor de praf (pentru cantit ăți mari). Re ținerea pulberilor sau prafului se face prin
despr ăfuire cu ajutorul unor filtre care se caracterizeaz ă prin:
– debitul de gaze poluate care ies di n proces și sunt preluate în filtre;
– diametrul particulelor pe care poat e s ă le re țin ă;
– temperatura maxim ă a gazelor, aduse în filtre;
– gradul de re ținere sau eficienta filtrului;
– pierderea de presiune în filtru;
– costurile anuale de între ținere.
Cele mai des întrebuin țate filtre mecanice pentru despr ăfuire sunt camerele de decantare,
separatoarele cu impact și filtrele hidraulice.
Camerele de decantare (cele mai vechi metode de despr ăfuire, ce au la baza re ținerea
gravita țional ă) sunt prezentate în Figura 6.3.

Fig. 6.3. Schema de principiu a unei camere de deca ntare
1 – aerul poluat cu particole de praf; 2 – camera d e decantare;
3 – ajutaj; 4 – particule de praf;
5 – colectorul de praf; 6 – aer curat; 7 – ajutaj d e evacuare.

Aerul poluat 1 intr ă în camera 2 printr-un ajutaj 3, de
diametru mic, ridicându- și mult viteza. Prin ridicarea vitezei,
paticulele de praf 4 sunt colectate datorit ă for ței
gravita ționale în colectorul 5, în timp ce aerul curat 6, i ese
prin ajutajul 7.
Principalul dezavantaj al camerelor de decantare
rezult ă din aceea c ă eficien ța re ținerii particulelor mic (sub
5mµ)este sc ăzut ă (40…45%). Se utilizeaz ă pentru re ținerea
particulelor grosolane și constituie prima treapt ă de filtrare.

Filtrele hidraulice (se bazeaz ă pe sp ălarea aerului sau gazului poluat cu particule de pr af
cu un current de fluid într-o instala ție de tip scrubar) se prezint ă în Figur ă 6.4.
Aerul poluat 1 trece prin tubul aerometric 2, unde e stropit cu ap ă brut ă 3, și trece prin
duzele 4 în coloana descendenta 5. La baza coloanei ascendente 6 este stropit din nou cu ap ă
curat ă 7, din bazinul 8 și trece prin supapele 9 spre ajutajul de ie șire 10. Înainte de ie șire
întâlne ște separatorul în mi șcare 11. Praful re ținut 12, este evacuat în stare umed ă sub form ă de
șlam, 13, iar aerul curat 14 iese prin ajutajul de i eșire 10.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

87

Filtrele de aer au o eficien ță de reducere a polu ării de pân ă la 90%.

Fig. 6.4. Schema de principiu a
unui filtru hidraulic

1 – gazul/aerul poluat; 2 – tub
aerodinamic; 3 – apa brut ă de
stropire;
4 – duze; 5 – coloana descendenta;
6 – coloana ascendent ă; 7 – ap ă
curat ă;
8 – rezervor de ap ă curat ă; 9 –
supape;
10 – ajutajul de ie șire; 11 –
separator cu came; 12 – particule
de praf;
13 – șlam; 14 – aer curat.

Separatoarele cu impact (camere de decantare prev ăzute cu un sistem de jaluzele care
deviaz ă particulele de praf c ătre colector) au o eficien ță medie de 30…50% dar scade la 20…25%
pentru particole sub 5.0 mµ.

6.8.3. METODE DE REDUCERE A OXIZILOR DE AZOT
Oxizii de azot, denumi ți în mod general NO x sunt considera ți poluan ți importan ți prin
efectele pe care le au atât asupra ecosistemelor câ t și asupra s ănătății oamenilor. Oxizii de azot
cuprind: monoxidul de azot (NO); dioxidul de azot ( NO 2) sau hipoazotida; protoxidul de azot
(N 2O; trioxidul de azot (N 2O3); tetraoxidul de azot (N 2O4) și pentaoxidul de azot (N 2O5).
Dintre ace știa cel mai periculos este NO 2, care este toxic pulmonar și NO, care este
instabil și în timp se oxideaz ă formând NO 2.
Oxizii de azot se formeaz ă în timpul arderilor. Toate procedeele ce utilizeaz ă arderea
(cuptoare, cazane, generatoare cu abur, turbine cu gaze, motoare termice) și unele procese de
fabrica ție (elaborarea de metale și aliaje, producerea de acid azotic, producerea de amâne,
procesele de sudare, etc.) formeaz ă oxizi de azot.
Limitarea form ării oxizilor de azot în timpul arderii se poate fac e prin a șa numitele mi șcări
primare de reducere a NO x (tab.4 ) care au ca scop:
– sc ăderea temperaturii de ardere;
– evitarea vârfurilor de temperatur ă, prin uniformizarea și amestecarea rapid ă a reac țiilor în
flac ără;
– reducerea timpului de reziden ța la temperaturi înalte;
– reducerea oxigenului în zona de reac ție;
– reducerea, la sfâr șitul flac ării, a oxizilor de azot deja forma ți.

Măsuri primare de reducere a NO x:
Măsura primar ă Efectul asupra
Reducerea excesului de aer NO x termic + NO x combustibil
Preînc ălzirea redus ă a aerului NO x termic
Reducerea sarcinii NO x termic
Reducerea în trepte

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

88 Etajarea arderii combustibilului
Etajarea aerului
Arz ătoare cu NO x redus
Aer multiplu NO x termic + NO x combustibil
NO x termic + NO x combustibil
NO x termic + NO x combustibil
Proiectarea cazanului
Localizarea arz ătoarelor
Strat fluidizat NO x termic
NO x termic
Recircularea gazelor de ardere NO x termic
Injec ție de abur/ap ă NO x termic

▪ Reducerea excesului de aer se face cu ajutorul unor arz ătoare perfec ționate care s ă
conduc ă la o ardere complet ă și uniform ă, cu un reglaj fin a raportului aer/combustibil și
îmbun ătățirea amestecului în zona de reac ție.
▪ Preînc ălzirea redus ă a aerului se bazeaz ă pe faptul c ă prin preînc ălzirea redus ă se
reduce rata de formare a NO x termic. Varia ția produc ției de NO x termic cu temperaturi de
preînc ălzire t, a aerului este dat ă de rela ția:
NO T [p*p*m] = 34 + 0,0667*t [°C]
▪ Reducerea sarcinii de func ționare a re de asemenea ca rezultat reducerea de NO x.
Aceast ă metod ă nu se poate lua în considerare decât pe termen scu rt, când este necesar ă limitarea
momentan ă a emisiei de NO x.

6.8.4. METODE DE REDUCERE A COV-urilor
Compu șii organici volatili sunt larg utiliza ți în industrie, având în vedere capacitatea lor
de evaporare dup ă utilizare. Aceasta utilizare a compu șilor organici volatili nu este f ără riscuri
pentru mediul înconjur ător și în consecin ță , trebuie luate m ăsuri de precau ție pentru tratarea
aerului care le con ține.
Compu șii organici volatili (COV) sunt defini ți ca substan țe organice, excluzând metanul,
con ținând carbon și hidrogen, care este substituit par țial sau total de al ți atomi și care se g ăsesc
în stare gazoas ă sau de vapor, în condi țiile func ționale din instala ții.
Proiectul de directiva european ă completeaz ă diferitele defini ții care se refer ă la COV, ad ăugând
că ace știa se comport ă asemeni compu șilor organici, având o tensiune a vaporilor mai mar e sau
egal ă cu 10 Pa la 273,15 K.
Un solvent organic este definit ca și cum ar fi tot COV, utilizat singur sau în amestec ,
fără alterarea naturii sale, ca agent de cur ățare, dizolvant, mediu de dispersie, ajustor de
vâscozitate, plastifiant sau conservant.
Distrugerea prin oxidare recuperativa catalitica , implica prezen ța unui catalizator, pus
într-un strat sub țire pe un suport compus din bile de aluminiu poros sau pe un suport metalo-
ceramic și permite ob ținerea unor reac ții de oxidare la joas ă temperatura (200÷500 ˚C).
Se disting dou ă mari tipuri de catalizatori:
• catalizatori baza ți pe metale pre țioase (platin ă, rhodium, paladiu);
• catalizatori baza ți pe metale oxidante (Cr, Fe, Mo, W, Mn, Co, Cu, Ni ).
Durata de via ță a catalizatorilor este limitat ă în timp (aprox. 4 ani), catalizatorul fiind
sensibil la anumite otr ăvuri (precum metale grele, fosfor, ȘO2 și altele).
În absen ța substan țelor care atac ă catalizatorii, aceste tehnici r ămân interesante pentru
concentra țiile intermediare din aplica ții industriale recuperative și regenerative pentru debitele
cuprinse între 1000÷20.000 m 3 N/h.
Concentra ția poluan ților necesari pentru men ținerea sistemului în autotermie este mai mare de 3
g/m 3N. Tehnica este sensibil ă la m ărirea concentra ției și temperaturii, în caz c ă acestea
dep ăș esc datele de dimensionare prev ăzute.
Aplicat ă în bune condi ții, oxidarea catalitic ă recuperativa permite ob ținerea de foarte
bune rezultate, reu șind înl ăturarea COV < 20 mg/m3N.
În principal, se folosesc trei tehnologii de conde nsare:

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

89 – condensarea pentru debite mici (sub 1000 /h), cu concentra ții mari, care permit
recuperarea compu șilor f ără modificarea compozi ției chimice.
– condensarea mecanic ă propriu-zis ă, care este utilizat ă pentru sc ăderea concentra ției prin
recuperare și deten ție, necesitând utilizarea unui compresor și înc ălzitor (temperatura ajunge
pân ă la: -30 0…-40 0C.
– condensarea criogenic ă, prin care permite sc ăderea temperaturii pân ă la -180 0C prin utilizarea
azotului lichid ca sursa de frig.

6.8.5. METODE DE REDUCERE A METALELOR GRELE
Metalele grele sunt prezente în mod obi șnuit în compozi ția combustibililor fosili. Acestea
sunt componente ale unor oxizi și cloruri în combina ție cu particule. Doar mercurul și seleniul se
găsesc și în faza de vapori. Metalele grele rezultate din a rderea combustibililor sunt eliminate în
mediu înconjur ător prin gazele de ardere, apele uzate, zgura și cenu șa depozitate.
Principalele tipuri de metale eliminate de central ele termoenergetice sunt:
arsenul,cadmiul, mercurul, molibdenul, plumbul, alu miniul, cobaltul, nichelul, manganul,
cromul,cuprul, nichelul, zincul, fierul, magneziul și vanadiul.
Sistemele de re ținere a emisiilor au fost propuse pentru sc ăderea emisiilor unor anumite
metale din gazele de ardere c ă: mercur, arsen, cadmiu și plumb, mai ales în cazul în care sunt
incinerate de șeuri. Aceste tehnologii nu au fost înc ă aplicate pentru grupuri mari.
Dintre cele mai bune tehnologii sunt:
– filtre cu carbon activ;
– filtre cu absorban ți;
– filtre cu seleniu.
Pentru procedeele de tratare a monosolventilor și solven ților nemiscibili în ap ă se
folose ște absorb ția c ărbunelui activ în granule (este un fenomen fizic prin care un solid fixeaz ă
pe suprafa ța s ă moleculele unui corp, sub ac țiunea unei for țe Van der Wals).
Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu, mercur și plumb din
gazele de ardere. Dac ă se utilizeaz ă un sistem catalizor și în acela și timp gazele sunt acidifiate
cre ște cantitatea de metale re ținute. Testele se afla doar în stadiu de pilot pent ru filtrarea gazelor
de la incinerarea de șeurilor municipale, îns ă se pare c ă mercurul poate fi redus în procent de
peste 90%. Mercurul aflat în stare de vapori în gaz ele de ardere poate fi re ținut și cu ajutorul
absorban ților impregna ți cu sulfuri în sistem de pat fluidizat. Principale le tipuri de absorban ți
utiliza ți sunt: silice, bauxita, kaolinit, calcar. Dac ă sistemul este utilizat în cascad ă, întâi cel
cufiltre cu absorban ți impregna ți și apoi sistemul cu c ărbune activ concentra țiile de mercur tind
spre 0%.
Datorit ă stabilit ății leg ăturii dintre seleniu și mercur, se folosesc și filtre impregnate cu
seleniu îns ă se pare c ă acest procedeu este destul de costisitor. Sistemel e de re ținere pentru
metale se afla în faze experimentale și de pilot, ele nu au ajuns înc ă la faza comercial ă și sunt
destinate cu prec ădere instala țiilor de incinerare adeseurilor.

6.9. DETERMINAREA GRADULUI OPTIM DE REDUCERE A POLU ĂRII

Reducerea total ă a polu ării nu este posibil ă nici tehnologic, nici economic, deoarece
presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltat ă.
Trebuie g ăsit ă o metod ă de armonizare a intereselor produc ătorilor (care urm ăresc profite
imediate), a intereselor întregii societ ăți (care dore ște s ă tr ăiasc ă într-un mediu nepoluant).
Pentru aceasta se determina un optimum economic luâ nd în considerare cheltuielile pentru
dezvoltare și beneficiile depolu ării. Se consider ă gradul optim de reducere a polu ării, punctul n 0,
în care diferen ța dintre cele 2 curbe a și b este maxim ă (acolo unde tg α = tg β).

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

90

Fig. 6.5. Determinarea gradului optim de reducere a polu ării
a – cost total al prevenirii sau al depolu ării; b – cheltuieli pentru dezvoltare;
c – diferen ța dintre cele dou ă curbe; n 0 – gradul optim de reducere a polu ării.

Aceast ă analiz ă nu este întotdeauna u șor de f ăcut deoarece pagubele produse de poluare
sunt mai greu de cunatificat decât cheltuielile leg ate de introducerea unor tehnologii noi de
produc ție, de prevenire a polu ării sau de reducere a polu ării. Oricum, în studiu privind reducerea
polu ării este mai u șor de f ăcut la nivelul întregii economii decât la nivelul u nei instala ții
industriale unde se poate face o analiz ă de forma prezentat ă în figur ă de mai sus. Ar trebui ca
n’ 0=n 0 dar de cele mai multe ori este imposibil ă estimarea corect ă a pierderilor datorate polu ării.
Mai aproape de realitate este abordarea luând în c onsiderare gradul de interes al societ ății
de a pl ăti depoluarea pentru a realiza un anumit grad de pu ritate a mediului înconjur ător. Pentru
a sim ți efectele polu ării societatea este dispus ă s ă suporte cheltuielile de depoluare C d .

Fig. 6.6. Determinarea pierderilor cauzate de polua re
a – cheltuieli cu prevenirea polu ării sau reducerea polu ării; b – pierderile datorate polu ării;
c – suma celor dou ă curbe a și b; n 0 – gradul optim de reducere a polu ării.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

91

Fig. 6.7. Gradul de reducere a polu ării în func ție de costurile și utilit ățile sociale
Cd – cheltuieli pentru reducerea polu ării; A v – utilitate social ă/avantajul reducerii polu ării;
n’’ 0 – grad optim de reducere a polu ării.

Pe m ăsur ă ce gradul de reducere a polu ării cre ște avantajul /unitatea social ă (A v) pentru
care societatea este dispus ă s ă pl ăteasc ă contribu ții suplimentare descre ște, iar cheltuielile pentru
reducerea polu ării (C d) cresc. Din analiza zonelor ce apar în figur ă de mai sus se pot trage
urm ătoarele concluzii:
– în zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se v ăd avantajele reducerii polu ării;
– în zona ÎI se înregistreaz ă pierderi mari deoarece poluarea este deja redus ă iar cheltuielile cresc;
– în punctul M se realizeaz ă gradul optim de reducere a polu ării.

Pentru o optimizare a etapei este necesar ă îndeplinirea conditiiei:
n0 = n’ 0 = n’’ 0
Se poate determina și un interval de timp t opt pentru realizarea unui optimum economic
privind reducerea polu ării, folosind o rela ție de form ă:
rp pp am am
opt CCtCtCt⋅−⋅−=βα)() (0
[ani] , unde:
Cam – capacitatea de asimilare a mediului în urma efec tu ării cheltuielilor pentru reducerea
polu ării existente;
Crp – cheltuieli cu reducerea polu ării existente la timpul t;
Cpp – cheltuieli f ăcute pentru prevenirea polu ării și men ținerii ei în limitele standard;
α și β – coeficien ți ce exprima cre șterea capacit ății de asimilare respectiv de încadrare în limitele
standard, raporta ți la unitatea monetar ă cheltuit ă;
t0 și t – momentul de timp ini țial și respectiv, de perspectiv ă.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

92 Cam = 42000 RON
Crp = 5000 RON
Cpp = 20000 RON 13500 7770000
5000 1.220000 2.1180 42000 365 42000 =⋅−⋅⋅−⋅=opt t
=> t opt = 576 zile
α = 1.2
β = 2.1
t0 = 365 zile
t = 180 zile

În concluzie se poate spune c ă la proiectarea oric ărui ecoprodus,oric ărui ecoproces de
prestare servicii sau oric ărei activit ății rezultante în urma unui proces tehnologic trebui e avute în
vedere urm ătoarele elemente:
– Planul calit ății;
– Traseul tehnologic;
– Diagrama flux a a procesului tehnologic.

6.10. EVALUAREA PROPRIU-ZIS Ă A IMPACTULUI DE MEDIU

Un important element de planificare, pe baza c ăruia se poate anticipa viitorul
ecotehnologic al firmei, este evaluarea impactului de mediu (E.I.M.).
În principiu, o persoan ă fizic ă sau juridic ă ce solicita eliberarea unei autoriza ții de mediu,
care s ă permit ă desf ăș urarea unei activit ăți economice generatoare de poluan ți, trebuie s ă
prezinte o evaluare a efectelor proiectului sau asu pra mediului și s ă indice solu țiile posibile
pentru a reduce ori elimina eventualele inconvenien te pentru calitatea mediului.
Ținând cont de ultimele recomand ări ISO 14040-43, se poate face împ ărțirea activit ăților
de analiz ă a impactului în dou ă categorii:
– evaluarea impactului de mediu (E.I.M.), tratat ă ca instrument de management separat,
prin care se în țelege o analiz ă conven țional ă de impact (în general aceast ă metod ă este utilizat ă
la cunoa șterea impactelor deja existente);
– analiza neconven ționala de impact (A.N.I.), caracterizat ă ca o parte component ă a
ciclului de via ță . De regul ă cu ajutorul acestei metodologii se apreciaz ă impactele posibile
(viitoare).
Evaluarea propriu-zis ă a impactului trebuie s ă exprime nivelul acestuia prin m ărimi
măsurabile, care urmeaz ă a fi transmise beneficiarilor analizei de impact.
Evaluarea propriu-zis ă este rezultatul îndeplinirii urm ătoarelor activit ăți:
– normalizarea impactului;
– măsurarea impactului;
– comunicarea impactului.
Normalizarea impactelor se impune când, în urma nivelului prognozat pentru impactul
de mediu, apar situa ții de neconformare cu legisla ția de mediu (norme și standarde) sau în cazul
în care nu are nu are loc minimizarea impactelor ne gative / maximizarea celor pozitive, fiind
necesar ă proiectarea unor ac țiuni corective pentru normalizarea efectelor.
Măsurile corective necesare trebuie s ă aib ă în vedere obiective bine stabilite:
– modificarea caracteristicilor activit ății proiectate;
– limitarea agen ților poluan ți;
– evitarea exploat ării necontrolate a resurselor naturale;
– sporirea capacit ății de exercitare a unui control eficient asupra exe cut ării și valorific ării
proiectului.
Etapa de normalizare a impactelor cuprinde urm ătoarele faze:
– sistematizarea informa țiilor despre efectele proiectului asupra mediului;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

93 – inventarierea ac țiunilor directe prin care se pot realiza blocarea e fectelor negative și aplicarea
celor pozitive;
– evaluarea ac țiunilor mai sus inventariate în termeni economico-e cologici;
– proiectarea m ăsurilor propriu-zise de normalizare a impactelor;
– integrarea acestor m ăsuri în strategii de ac țiuni, care s ă confere coerent ă procesului decizional
în domeniul mediului.
Măsurarea (cuantificarea evalu ării) impactelor se realizeaz ă prin conversia unit ăților
eterogene, în care a fost exprimat impactul de medi u în unit ăți omogene, în scopul cre ării și
select ării variantelor de ac țiune.
Evaluarea propriu-zis ă a impactului de mediu poate fi direct ă, atunci când
se bazeaz ă pe criteriile și indicatorii de calitate ai mediului și indirect ă în cazul
utiliz ării criteriilor și indicatorilor sursei sau emisiei.
Comunicarea impactului de mediu reflect ă calitatea sistemului de
gestionare a datelor și informa țiilor. Că parametru, comunicarea impactului de mediu este
structurata pe trei niveluri:
– comunicarea între membrii echipei care realizeaz ă evaluarea impactului de mediu;
– comunicarea echipei cu diferite structuri organizat orice, decizionale;
comunicarea cu beneficiarii analizei

6.11. BILAN ȚUL DE MEDIU (NIVEL II)

Bilan țul de mediu nivel ÎI realizeaz ă evaluarea cantitativ ă a nivelurilor de poluare din
zona analizat ă. Metodologia de elaborare a lucr ării respecta prevederile Legii nr.265/2006
privind protec ția mediului și Ordinul MAPPM nr.184/1997 privind procedura de re alizare a
bilan țurilor de mediu.
Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de
reglement ările în vigoare, iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor și a
normelor metodologice în vigoare.
Rezultatele tuturor investiga țiilor sunt prezentate în Raportul la Bilan țul de Mediu nivel
II, structurat în dou ă p ărți distincte :
– prima parte cuprinde descrierea acestor investiga ții și rezultatele ob ținute ;
– a doua parte cuprinde concluziile și recomand ările ce se impun.
Concluziile sunt formulate dup ă o cuantificare a neconformarii fiec ărui factor de mediu.
În anexele bilan țului de mediu nivel ÎI sunt prezentate buletinele d e analiza. Acestea cuprind
rezultatele m ăsur ătorilor, descrierea metodelor de analiza, a standar delor dup ă care s-au efectuat
prelev ările de probe și aparatur ă folosit ă.

6.11.1. Prelevarea probelor de sol
Probele de sol au fost prelevate din loca ție poten țial poluat ă (fabrica de construc ții
metalice) cu PCB-uri (bifenili policlorurati).
Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993:
– Colectarea probei în vase speciale de laborator.
– Documentarea prelev ării probei prin etichetarea vaselor.
– Transportul probelor în geanta frigorific ă.
Pentru prelevarea probelor de sol de la adâncimea prestabilit ă s-a folosit o sond ă
pedologica.
1. Descrierea investiga țiilor și rezultatele analizelor
Natura și gradul de poluare a solului s-au stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe
probe prelevate din zona fabricii de prelucrare a c onstruc țiilor metalice. Am considerat c ă
prelevarea probelor de sol de pe suprafa ța poten țial poluata este suficient ă pentru cuantificarea

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

94 naturii și intensit ății polu ării solului ca urmare a activit ății anterioare și prezente, desf ăș urate pe
acest amplasament.
2. Descrierea sec țiunilor de prelevare și tehnicile de lucru
Sec țiunile de prelevare a probelor de sol sunt prezenta te în tabelul urm ător:

Cod prob ă
sol Coordonatele geografice ale
sec țiunilor de prelevare Adâncimea
de prelevare
[m] Tipul probei Descrierea
stratelor N E
R1 44,87225 23,20518 0,4 momentan ă sol vegetal
R2 44,87730 23,18846 0,4 momentan ă sol vegetal
R3 44,87603 23,21165 0,4 momentan ă sol vegetal
RD1 44,89079 23,17036 0,4 momentan ă sol vegetal
RD2 44,89058 23,16686 0,4 momentan ă sol vegetal
RD3 44,89170 23,16651 0,4 momentan ă sol vegetal
Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri. Te hnicile utilizate la determinarea
indicatorilor de poluare sunt tehnici instrumentale , bazate pe metoda gaz-cromotografiei cuplat ă
cu spectrofotometrie de mas ă.

3. Rezultatele analizei de PCB din probele de sol , mg/kg s.u., comparativ cu valorile
reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/k g s.u.]

Sec țiunea de
prelevare Concentra ții
determinate Concentra ții
valori normale Concentra ții
prag de alert ă Concentra ții
prag de
interven ție
RD 1 nd <0,01 1,0 5,0
RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0
RD 3 nd <0,01 1,0 5,0
R1 5,04 <0,01 1,0 5,0
R2 nd <0,01 1,0 5,0
R3 nd <0,01 1,0 5,0

6.11.2. Prelevarea probelor din apele de suprafa ță
1. Descrierea investiga țiilor și rezultatele analizelor
Natura și gradul de poluare a apei de suprafa ța s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor
efectuate pe probe prelevate din canal antropic, ca re dreneaz ă apele subterane și pluviale din
incinta fabricii. Apele subterane freatice și pluviale sunt conven țional curate și din acest motiv s-
a prelevat doar proba de ap ă de suprafa ță din sec țiunea aval. În acest caz nu este necesar ă
prelevarea unei probe de ap ă dintr-o sec țiune situat ă în amonte. Au fost analizate substan țe
periculoase relevante și prioritare periculoase.
Prelevarea, transportul, conservarea și depozitarea probelor de ap ă s-au efectuat cu
respectarea urm ătoarelor standarde:
– ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din ap ă. Planificarea execu ției de prelevarea probei pentru
analiza apelor.
– ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din ap ă. Descrierea metodelor de prelevare probe din ap ă.
– EN ISO 5667-3/2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a probelor de ap ă.
– Colectarea probei în vase speciale a laboratorulu i (flacon de sticl ă maro borosilicata).
– Documentarea prelev ării probei și etichetarea sticlelor.
– Depozitarea probei în geanta frigorific ă.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

95
Probele de ap ă au fost transportate în laborator în geanta frigor ific ă, men ținându-se astfel
o temperatur ă la care componen ții din proba de ap ă nu se degradeaz ă chimic, respectiv fizic.
Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reg lementate de ordinul nr.161/2006
privind clasificarea calit ății apelor.
Metoda de analiza pentru determinarea metalelor se bazeaz ă pe procedeul din standardul
EPA 6020 cu spectrometru de mas ă cu plasm ă cuplat ă inductiv iar hidrocarburile s-au determinat
prin extrac ție în solvent și cromatografie în faza gazoas ă.

2. Rezultatele analizelor comparativ cu limitele ad mise
Denumirea poluantului UM Concentra ția
măsurat ă Concentra ția maxim
admis ă
Clor liber µg/l 240 400
Fenoli µg/l 0,001 0,002
ȘO42- (Sulfat) µg/l 200 400
K2Cr 2O7 (Dicromat de potasiu) µg/l 0,0417 0,25
Plumb µg/l 0,05 0,1
CH 4 (Metan) µg/l 2,62 25
CO 2 (Dioxid de carbon) µg/l 1,7 3,3
ȘO (Monoxid de sulf) µg/l 1 5
Și (Siliciu) µg/l 2,5 5
S (Sulf) µg/l 1 2,5
F (Fluor) µg/l 1,5 4,5
P (Fosfor) µg/l 5 20

6.11.3. Prelevarea probelor de aer
Au fost prelevate probe din aerul înconjur ător pentru determinarea pulberilor
sedimentabile și a pulberilor respirabile PM 10.
Aparatura folosit ă la prelevarea probelor din aerul înconjur ător:
– Senzor complex climatic cu afi șare digital ă: TESTO GmbH. Típus: TESTO 400, num ăr de
fabrica ție: 00108606.
– Senzor multifunc țional, Țip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. num ărul certificatului de
calibrare: NYM-0204/2008
– Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic , num ărul certificatului de
calibrare: OMH B042735.
– Barometru, produc ător: Greisinger Electronic, țip: GPB 1300. Domeniu de m ăsurare: 0-1300
mbar, num ărul certificatului de calibrare: OMH B042733.
– Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Țip: Aeromat 2000 A.
1. Descrierea investiga țiilor realizate
Sursele semnificative de poluarea aerului înconjur ător sunt amplasate în depozit.
Depozitul este localizat în Chiajna, Jude țul Ilfov. Distan ță maxim ă între casele de locuit din
Chiajna și depozit este aproximativ 900 de m, iar distan ța minim ă este 500 m.
Pentru cuantificarea concentra țiilor de pulberi în aerul înconjur ător s-au efectuat
măsur ători în patru puncte, dou ă pentru m ăsurarea monoxidului de carbon și dou ă pentru
măsurarea substan țelor volatile în aer (COV).
2. Descrierea sec țiunilor de prelevare a probelor de aer
Pentru m ăsurarea monoxidului de carbon primul punct de prele vare (cod proba RD I1) a
fost amplasat în Chiajna la o distan ță de 200 m în direc ția sud-vest fa ță de amplasament.
A doua sec țiune de prelevare (cod proba RD I2) a fost amplasat ă la o distan ță de 250 m în
direc ția nord-est fa ță de amplasament, spre Bârlad.
Pentru m ăsurarea emisiei de substan țe volatile în aer, punctele de prelevare 3 și 4 au fost
amplasate în localitatea Chiajna la o distan ță de 200 m în direc ția sud-vest fa ță de amplasament.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

96 Punctul 3 de prelevare a fost amplasat în partea v estic ă a stivei, iar punctul 4 a fost
amplasat în partea estic ă a stivei.

Sec țiunile de prelevare a probelor din aerul înconjur ător:

Cod prob ă
aer Locul probei Tipul probei
[pub.
șed./COV.] Distranta
fa ță de
depozit
[m] Direc ția
fa ță de
depozit Perioada
de mediere N E
RD I1 44,89135 23,16016 pub. șed. 200 SV 30 zile
RD I2 44,89170 23,16651 pub. șed. 250 NE 30 zile
RD I3 44,89135 23,16016 PM10 200 SV 24 ore
RD I4 44,89156 23,16812 PM10 200 SV 24 ore

3. Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul
nr.592/2002 și STAS-12574/87
Cod prob ă C.M.A. Valoarea m ăsurat ă Standard/ordin pentru
reglementarea C.M.A.
RD I1 17 g/m 2/lun ă 32 g/m 2/lun ă STAS 12574-87
RD I2 17 g/m 2/lun ă 29 g/m 2/lun ă STAS 12574-87
RD I3 50 µg/m 3 183,85 µg/m 3 Ordinul 592 /2002
RD I4 50 µg/m 3 175,26 µg/m 3 Ordinul 592/2002

Probele au fost prelevate în condi ții de lucru normale. Rezultatele reflect ă concentra ția de
monoxid de carbon și substan țe volatile din aerul înconjur ător din cauza emisiilor difuze din
fabric ă.
Dep ăș irea c.m.a. (concentra ției maxime admisibile) în imisii este rezultatul em isiilor
difuze neconforme ale companiei.

6.11.4. M ăsurarea nivelului de zgomot
1. Descrierea investiga țiilor realizate
Au fost efectuate m ăsur ători ale nivelului de zgomot, în zonele protejate. S-a utilizat un
sonometru cu filtru tip A.
Condi țiile meteorologice în care s-au efectuat determin ările de zgomot:
Ziua Noaptea U. M.
Viteza vântului 0,2 0,4 m/s
Temperatura 24,6 17,5 oC
Presiunea barometric ă 994 1002 hPa
Umiditatea relativ ă 60,4 37 %

2. Determin ări și calcule
Valorile au fost determinate prin m ăsurare direct ă cu aparatura verificat ă metrologic și
calculate conform standardelor de mai jos.

ISO 1996-1:1982 Acoustics. Description and measurem ent of environmental noise. Part 1:
Basic quantities and procedures
ISO 1996-2:1987 Acoustics. Description and measurem ent of environmental noise. Part 2:
Acquisition of dat ă pertinent to land use
ISO 1996-3:1987 Acoustics. Description and measurem ent of environmental noise. Part 3:
Application to noise limits
ISO 9613 Outdoor sound propagation

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

97
3. Executarea analizei
Au fost efectuate câte trei m ăsur ători, ziua și noaptea, în fiecare punct de m ăsurare.
Sonometrele au fost amplasate în fata obiectivelor protejate. Distan ță de la fa țada obiectivelor
protejate a fost de 3 m iar distan ța de la sol 1,5 m.

4. Rezultatele m ăsur ătorilor efectuate comparativ cu valorile reglementa te de ordinul MS
nr. 536/9
Nr.
Crt. Punctul de
măsurare Valoarea
admis ă ziua
LAeq dB Valoarea
admis ă
noaptea
LAeq dB Nivelul de zgomot
echivalent m ăsurat
ziua L Aeq dB Nivelul de zgomot
echivalent
măsurat noaptea
LAeq dB
1 CR – 1 50 40 59,8 52,3
2 CR – 2 50 40 50,2 48,3
3 CR – 3 50 40 51,6 47,2
4 CR – 4 50 40 53,2 48,1
5 CR – 5 50 40 68,0 –
6 CR – 6 50 40 61,1 –

6.11.5. CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI
Pentru aprecierea impactului s-a utilizat o metod ă de evaluare global ă a st ării de poluare
a mediului. În acest sens, calitatea factorilor de mediu s-a încadrat într-o scar ă de bonitate, cu
acordarea unei note care s ă exprime apropierea sau dep ărtarea de starea ideal ă.
Scara de bonitate:
– Nota de bonitate 10 este considerat ă ca fiind starea ideal ă a mediului.
– Nota de bonitate 9 este acordat ă pentru imisii care se încadreaz ă în limitele maxime admise
– Pentru imisiile m ăsurate a c ăror valoare este mai mare decât limita
maxim ă admis ă, nota de bonitate acordat ă reprezint ă produsul între cifra 9 și raportul dintre
limita maxim ă admis ă și valoarea m ăsurat ă a emisiei.
Scar ă pentru indicele de poluare global ă:
I= 1, mediu natural neafectat de activitatea uman ă;
I= 1 – 2, mediu supus efectului activit ății umane în limite admisibile;
I= 2 – 3, mediu supus efectului activit ății umane, provocând st ări de disconfort formelor de via ță ;
I= 3 – 4, mediu afectat de activitatea uman ă, provocând tulbur ări formelor de via ță ;
I= 4 – 5, mediu grav afectat de activitatea uman ă, periculos formelor de via ță ;
I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de v ia ță .

Notele de bonitate acordate:
Nr.
Crt. Factorul de
mediu Nota de
bonitate
acordat ă Observa ții
1 Sol 8,5 Dep ăș irea concentra ției pentru indicatorul PCB, în
sec țiunea R1.
2 Apa de suprafa ță 9 Mediu degradat, impropriu formelor de via ță
3. Atmosfera 5 Mediu grav afectat de activitatea uman ă, periculos
formelor de via ță
3.1. Imisii în aerul
înconjur ător 3,77 Sunt dep ăș ite c.m.a. de 0,79 ori la monoxid de
carbon și de 3,59 ori suspensii volatile PM 10.
3.2. Nivel de zgomot 7,35 Sunt dep ăș iri ale nivelului de zgomot admis,
cuprinse între 12 – 14%.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

98 Starea ideal ă este reprezentat ă de un patrulater regulat, cu aria S 1 iar starea real ă este
reprezentat ă de patrulaterul neregulat, cu aria S 2, înscris în form ă geometric ă regulat ă a st ării
ideale.
Indicele de poluare global ă, I PG , reprezint ă raportul S 1/S 2.
S 1 = 200, S 2 = 98,92, de unde:
I PG = 2,0218
Impactul unei activit ăți antropice asupra mediului înconjur ător este determinat de
amplasament-marimea și localizarea acestuia, natura activit ății desf ăș urate și amploarea acesteia.

6.12. ELABORAREA MODELULUI DE ORGANIZA ȚIE ECOTEHNOLOGICA

6.12.1. Ini țierea implement ării modelului organiza ției ecotehnologice
Fiecare tip de organiza ție are specificul ei de organizare și func ționare. Din acest punct
de vedere este dificil s ă se recomande o metodologie comun ă, aplicabil ă oriunde și oricând și al
cărei succes s ă fie garantat întotdeauna. De și consultan ții dispun adeseori de metodologii proprii,
uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogat ă experien ță profesional ă, totu și nu se poate
spune c ă exist ă o singur ă cale de reu șit ă. În continuare se vor preciza câteva idei și indica ții care
să foloseasc ă celor ce doresc s ă implementeze sau s ă men țin ă un astfel de sistem.

6.12.2. Crearea unui climat al schimb ării
În cadrul organiza țiilor au loc o serie de schimb ări; unele sunt de mic ă anvergur ă,
influen țând un individ sau un grup restrâns de indivizi, al tele sunt de amploare mare, influen țând
organiza ția în ansamblu ei.
Schematic, procesul schimb ării se prezint ă în tabelul de mai jos. O organiza ție trebuie s ă
fie con știent ă de presiunile existente pe pia ță și s ă dezvolte strategii corespunz ătoare pentru a
câ știga clien ți pe baza criteriilor de competitivitate existente pe pia ța în acel moment.
Realitatea este c ă doar criteriile de competitivitate conduc pia ță . Organiza ția nu poate
modifica aceste criterii, iar mediul care creeaz ă presiunile exteme nu se va modifica. De aceea,
schimbarea trebuie s ă vin ă din partea organiza ției. În figur ă de mai jos se ilustreaz ă consecin țele
rezultate în urma ignor ării for țelor prezente pe pia ță și a evit ării ac țiunilor de schimbare.
Exist ă nenum ărate exemple de organiza ții care au pl ătit scump ignorarea
modificării condi țiilor pie țelor ezitând sau refuzând s ă se adapteze la aceste
schimb ări. Schimb ările sunt modific ări reale care se aplic ă în orice parte
component ă a organiza ției: planuri și programe de activitate, domeniul de ac țiune al
managementului, ma șini și utilaje, echipamente, structura de organizare, oa menii în șiși, etc.

6.12.3. Con știentizarea necesit ății implement ării managementului mediului
Managerii din diverse organiza ții recunosc, în general, nevoia pentru schimbare c ă pe o
modalitate de a face fa ță presiunilor cornpetitive, dar mul ți nu în țeleg cum trebuie s ă fie
implementat ă schimbarea.
Cheia c ătre succes este de a integra angaja ții, rolurile și responsabilit ățile acestora din
cadrul organiza ției în cadrul unei structuri de procese. O abordare bazat ă pe procese și începând
cu declararea viziunii și misiunii, analizând factorii critici de succes și identificând procesele de
baz ă, este cel mai eficient mod de angajare a personalu lui în procesul schimb ării.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

99 Procesul schimb ării organiza ționale:

For țe pentru schimbare
NIVELUL CURENT AL
PERFORMAN ȚELOR For țe care se opun schimb ării
NIVELUL PERFORMAN ȚELOR
OB ȚINUTE PRIN SCHIMB ĂRI
ALE STRUCTURII
ORGANIZATORICE Globalizarea
competi ției →→ →→
◄◄ Rezisten ța
organiza ției ◄Team ă pentru
schimbarea puterii și a
influen ței
◄Structura organizatoric ă
◄Cultura organiza țional
◄Ponderea mare a
activit ăților fixe
◄Resurse limitate Preten ții tot mai
ridicate ale
clien ților și ale
părților direct
interesate →→ →→
Costuri reduse →→ →→

◄◄ Rezisten ța
indivizilor ◄Percep ția selective
◄Obiceiuri
◄Dependent fa ță de al ții
◄Team ă fa ță de
necunoscut Concuren ța →→ →→

Ac țiunile necesare schimb ării:

Valori Ac țiuni necesare
Atitudinea fa ță de p ărțile
interesate de performan țele de
mediu Comunicarea rezultatelor studiilor asupra p ărților interesate
către to ți angaja ții; includerea gradului de satisfac ție a acestora
ca element cheie pentru planul de mediu; aprecierea și
recompensarea individual ă pentru un serviciu excep țional
Munca în echipa și cooperarea Utilizarea extensiv ă a echipelor de îmbun ătățire a calit ății;
recompensarea membrilor echipei dup ă sistemul de apreciere a
activit ăților speciale
Internalizarea rela ției client-
furnizor Utilizarea conducerii calit ății mediului la nivel compartimental;
încurajarea interac țiunii dintre compartimente
Dirijarea tuturor indicatorilor
în func ție de gradul de
mul țumire a p ărților interesate Comunicarea acestui concept la to ți angaja ții; satisfacerea
părților interesate sunt obiectivele de vârf care relev a
performan țele organiza ției
Primordialitatea
îmbunat ățirilor pe termen lung
fa ță de amelior ările rapide Echipele s ă urm ăreasc ă solu ționarea problemelor bazate pe
fapte; respingerea solu țiilor rapide care nu sunt sus ținute de date
Faptele și datele sunt preferate
în locul b ănuielilor și
prezum țiilor Preg ătirea echipelor pentru solu ționarea problemelor bazate pe
fapte; sprijinirea echipelor de conducere pentru di agnosticare
corect ă, bazat ă pe date obiective
Concentrarea pentru g ăsirea
solu țiilor, nu a gre șelilor Aprecierea acelor angaja ți care descoper ă probleme noi și care
lucreaz ă la solu ționarea lor
Implicarea total ă a angaja ților Urm ărirea îndeaproape a angaja ților implica ți; u șurarea
eforturilor pentru ob ținerea calit ății și a performan țelor de
mediu; aprecierea implic ării angaja ților în aprecierea culturii
organiza ției
Abordarea calit ății mediului
în contextul organiza ției Structura sistemului de calitate trebuie integrat ă în cea existent ă;
stabilirea de obiective și planuri pe termen lung pentru calitatea
mediului; demersul în domeniul calit ății mediului este un drum
nou care trebuie urmat
Orientarea spre o calitate a
mediului este un proces Recrutarea și formarea personalului adecvat; popularizarea
politicii în domeniul calit ății mediului în spiritul form ării unei

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

100 Valori Ac țiuni necesare
intensiv noi atitudini a personalului; aprecierea, promovarea și
recompensarea personalului cu merite în domeniul ca lit ății
mediului
Promovarea unui spirit de
angajare pentru mediu Implicarea total ă a conducerii de vârf; disponilizarea resurselor
necesare; r ăbdare și perseverenta în ac țiune; afilierea la
organiza țiile locale, na ționale și interna ționale care au ca
obiectiv calitatea mediului

Managementul superior trebuie s ă înceap ă dezvoltarea noii structuri orientate pe proces
prin angajamentul la toate nivelurile respectând an umite etape. Punctul de start trebuie s ă fie o
analiz ă general ă a organiza ției și a transform ărilor solicitate de echipa managerial ă. Prin
realizarea acestei analize, diagnostic asupra schim b ărilor impuse, asupra problemelor care exist ă
și asupra domeniilor care trebuie îmbun ătățite, se ob ține un angajament ini țial, vital pentru
începerea procesului de transformare.
Procesele de baz ă descriu ce se realizeaz ă sau ce trebuie s ă fie f ăcut astfel
încât organiza ția s ă realizeze factorii de succes. Prima etap ă în în țelegerea proceselor de baz ă
este de a identifica o re țea, arhitectura de procese de acela și ordin de important ă.
Odat ă procesele de baz ă definite, este necesar ca pentru nou ă structur ă de procese s ă fie
stabilite obiectivele, țintele și indicatorii de performan ță . Este necesar ă, de asemenea,
descompunerea proceselor de baz ă în subprocese, activit ăți și sarcini. Sarcinile sunt realizate de
către indivizi. Angajatul trebuie s ă în țeleag ă sarcina și pozi ția lui în ierarhia proceselor.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

101 ~ CAPITOLUL 7 ~
CONTROLUL PRODUSULUI

7.1. IDENTIFICARE PRODUS

Caseta de indentificare a produsului (asigur ă trasabilitatea) se prezint ă în tabelul de mai
jos și:
– constituie o parte a planific ării produc ției și a opera țiunilor de control care o înso țesc și
vizeaz ă urm ărirea deplas ării materialelor/componentelor/subproduselor pe flu xul de fabrica ție;
– impunerea unui înalt grad de trasabilitate condu ce la consumarea unui timp suplimentar pentru
to ți factorii – de la operatori la conducere – și deci scumpe ște produsul.

IDENTIFICARE PRODUS
Produs: Carcasa
Cod: 6TT-1.1
Proba nr.: 6521
Material: Fc250
Dimensiuni gabarit: 115 x 115 x 140
Procedeu de ob ținere: Turnare în cochila
Stadiul fabrica ției: Piesa finit ă
Starea suprafe țelor: Conform cu desenul de execu ție
Temperatura: La care se face
examinarea Temperatura camerei
De lucru a produsului Conform cu modul de
exploatare
Cerin țe speciale Produsul se examineaz ă în întregime

7.2. DEFECTE POSIBILE

7.2.1. Defecte specifice materialelor
Materialul folosit la confec ționarea piesei „Carcasa” , este fonta cenu șie (Fc250).
Defectele ce pot ap ărea datorit ă acestui material sunt:
– fragilitatea mare ar putea cauza fisuri;
– constituientii structurali din fonte;
– structura grafitului;

7.2.2. Defecte introduse de tehnologia de fabrica ție
Aceste defecte pot fi g ăsite în urm ătoarele tehnologii de fabricare:

defecte ce apar la turnare;

defecte ce apar la prelucr ările prin a șchiere.

7.2.2.1. Defecte ce apar la turnare
Defect de turnare = abaterile piesei fa ță de condi țiile tehnice impuse de desen.
Defectele produselor ob ținute prin tehnologia de fabricatie-turnare, pot av ea urm ătoarele
provenien țe:
– Sufluri = Goluri formate din cauza gazelor intimp ul solidific ării;
– Retasuri = Goluri care apar din cauza contrac ției;
– Incluziuni = Amestec de formare care a p ătruns în metalul lichid;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

102 – Cr ăpături = Plesnituri care apar din cauza tensiunilor i nterne;
– Reprize = Discontuinuitati în piesa din cauza str opilor care prin solidificare formeaz ă o crust ă
care crapa;
– Bavuri = Prelingeri în planul de separa ție datorat închiderii incorecte a formelor;
– Deforma ții = Forme neconforme cu documenta ția datorate tensiunilor interne sau deplas ărilor
în plan;
– “Ochi de peste” = Matri ța înc ărcat ă static;
– Aderenta slab ă la stratul turnat = Turnare necorespunz ătoare, aplicare neuniform ă a agentului
de demulare.

7.2.2.2. Defecte ce apar la prelucr ările prin a șchiere / tratament termic
În momentul în care se prelucreaz ă o pies ă prin a șchiere, pot ap ărea mai multe tipuri de
neconformit ăți, care țin de tehnologia de fabrica ție a piesei:
– defecte ale semifabricatului folosit;
– abateri de forma și de pozi ție;
– discontinuit ăți macrostructurale ale materialului folosit;
– fisuri, cr ăpături, arsuri, cauzate de tratamentul termic necores punz ător;
– neconformit ăți accidentale.

7.2.3. Defecte ce apar datorit ă condi țiilor de exploatare
– Zgârieturi;
– Lovituri;
– Mic șor ări ale diametrelor.

Nr
Crt Defect Simbol și
standard Caracterizare sumar ă Cauzele apari ției Probabilit
.
apari ție
1 Dimensiuni
necorespun-
zatoare DT17 STAS
782-79 Abaterea dimensional ă a
piesei turnate fa ță de cotele
desenului de turnare – execu ția gre șit ă a cochilei;
– coeficient de contrac ție
necorespunz ător ales;
– tehnologia gre șit ă de extragere a
modelului din cochila;
– uzura mare a cochilei. 5
2 Repriza DT22 STAS
782-79 Rostul superficial sau
str ăpuns în corpul piesei
turnate, cumarginile
rotunjite provocat de
nesudarea a doi curen ți de
metal care se întâlnesc în
cavitatea formei – temperatura de turnare a metalului
prea joas ă;
– fluiditate insuficienta a metalului;
– subdimensionarea re țelei de
turnare;
– turnarea întrerupt ă a modelului în
form ă;
– introduserea gre șit ă a
modelului în form ă 1
3 Bavura DT13 STAS
782-79 Surplusul de metal în form ă
de lama, cu contur și
mărime variabil ă, care s-a
format în restul planului de
separa ție a formei sau de-a
lungul m ărcilor miezurilor – contact insuficient între rame în
planul de separa ție;
– joc prea mare între m ărci;
– ridicarea formei în timpul turn ării;
– presarea exagerat ă a marginilor
cavit ății formei 3
4 Umfl ătura DT14 STAS
782-79 Îngro șare local ă pe
piesa turnat ă, rezultat ă din
cedarea formei sub
presiunea metalo-statica sau
sp ălarea pere ților formei de
către metalul turnat – rezisten ța mecanic ă insuficienta a
amestecurilor de formare folosite;
– amestec preparat neomogen și
insufficient îndesat;
– presiune metalo-statica mare a
materialului lichid în form ă;
– re țeaua de turnare incorect
conceput ă și amplasat ă 1

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

103 5 Deformare DT15 STAS
782-79 Modificarea configura ției
piesei turnate în timpul
solidific ării, sub influen ța
tensiunilor din pies ă turnat ă,
din cauza rigidit ății
necorespunz ătoare a formei,
a modelului de turnare, a
unor eforturi mecanice, a
tratamentului termic – tensiuni termice mari în piese cu
pere ți diferi ți care duc la cr ăpături;
– pere ții formei insufficient de
îndesa ți;miezuri lungi, sprijinite pe
supor ți;
– așezarea gre șit ă a pieselor în
cuptoarele de tratament termic;
– solicit ări mecanice exagerate la
cur ățire;
– model deformat 1
6 Rugozitate
necorespun-
zatoare DT92 STAS
782-79 Suprafa ța zgrun țuroas ă a
semifabricatului turnat – fluiditatea prea ridicat ă a
materialului turnat;
– presiune metalo-statica foarte mare;
– îndesare suficient ă a formei 5
7 Cr ăpătura la
cald DT31 STAS
782-79 Discontinuitate
intercristalina în pere ții
piesei turnate, ap ărut ă la
temperaturi ridicate.
Cr ăpătura are form ă
neregulat ă, cu margini
zdren țuite și
suprafe țe oxidate. Aici se
clasifica și cr ăpăturile
ap ărute la tratament termic – frânarea macanica a contrac ției,
uneori combinat ă cu frânarea termic ă.
– contrac ția metalului, fluiditatea,
cristalizarea primar ă, retasurile și
incluziunile influen țeaz ă forma
cr ăpaturilor la cald;
– temperatura și viteza de turnare a
metalului, dimensiunile și pozi ția
re țelei de turnare și lipsa de
compresibilitate a formei
– tratament termic necorespunz ător 1
8 Retasura DT43 STAS
782-79 Gol deschis sau închis în
corpul piesei turnate, care se
formeaz ă în piesa turnat ă
sub influen ța contrac ției în
timpul solidific ării – contrac ția mare a aliajului în
perioada de solidificare;
– temperatur ă ridicat ă la turnarea
metalului;
– construc ție necorespunz ătoare a
piesei;
– re țele de turnare gre șit dimensionate
și aplicate 3
9 Zona dura DT63 STAS
782-79 Prezen ța pe suprafa ța
sau pe pere ții piesei turnate
a unei zone a unor zone
con ținând constituen ți
metalografici mai duri decât
cei care formeaz ă metalul
de baz ă, din care cauz ă nu
se poate prelucra u șor prin
așchiere. – segrega ție inverse;
– răcitori gre șit aplica ți;
– modificatori folosi ți în cantit ăți
necorespunz ătoare;
– viteza prea mare de r ăcire în raport
cu compozi ția chimic ă(la font ă) 1
10 Nonconcor-
danta
structurii DT65 STAS
782-79 Abaterea cantit ății m ărimii
și formei constituen ților
structurali de la prevederile
standardelor, normelor sau
ale condi țiilor tehnice – compozi ția chimic ă
necorespunz ătoare a aliajului;
– elaborarea incorect ă a metalului;
– condi ții de cristalizare a metalului în
form ă necorespunz ătoare 1
11 Abateri de la
cotele de
prelucrare – Apari ția erorilor
dimensionale – alegerea incorect ă a parametrilor
regimului de a șchiere 3
Legenda:
1 – probabilitate redus ă de apari ție;
3 – probabilitate medie de apari ție;
5 – probabilitate mare de apari ție.

7.3. METODE DE CONTROL POSIBILE

7.3.1. Metode de examinare distructive
Examin ările distructive care se efectueaz ă la materialele turnate sunt:

rezistenta la trac țiune;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

104
determinarea durit ății;

încercarea la compresiune;

încerc ări la șoc;

rezistenta la încovoiere.
Sunt costisitoare, deoarece ele presupun distruger ea piesei analizate. Din aceast ă cauz ă,
ele se folosesc mai ales în stadiul de omologare a tehnologiilor de turnare, precum și atunci când
se cerceteaz ă cauzele apari ției defectelor de turnare.
Metodele de control disctructiv care se pot aplica sunt:
– încerc ări chimice – se efectueaz ă în mai multe scopuri:
– pentru determinarea compozi ției chimice a materialelor, stabilindu-se astfel o leg ătur ă
între compozi ția chimic ă, structur ă și proprietetile materialelor;
– pentru determinarea rezisten ței la coroziune;
– pentru determinarea refractarit ății.
– încerc ări func ționale – se execut ă pe produse bune, prototipuri, modele, dup ă scheme de
încercare ce reproduc, în ritm normal sau accelerat , solicit ările ce pot s ă apar ă în timpul
func țion ării produselor;
– încerc ări mecanice – se execut ă cu epruvete prelevate din probe martor, pl ăci de cap ăt, rebuturi,
produse avariate. Pot fi statice sau dinamice. Înc erc ările se efctueaza pe standarde. Metodologia
efectu ării încerc ărilor mecanice, aparatur ăutilizat ă și înscrierea rezultatelor sunt standardizate.

Principalele încerc ări efectuate sunt:

încercarea la trac țiune – cu determinarea urm ătoarelor caracteristici:
_ rezisten ța la rupere;
_ limita de curgere;
_ alungirea la rupere;
_ gâtuirea la rupere

încercarea la îndoire static ă – cu determinarea unghiului la care apare prima fi sur ă;

încerc ări la încovoiere prin șoc – cu determinarea rezilien ței sau energiei la rupere la diferite
temperaturi;

încerc ări la oboseal ă – cu diverse tipuri de solicit ări, pe epruvete plane sau cilindrice cu forme
și dimensiuni standardizate;

duritatea (macro și micro) – macroduritatea se m ăsoar ă pe macroslifturi prin metode obi șnuite
standardizate (Vickers, Brinell, Rockwell), microdu ritatea se m ăsoar ă pe microslifturi prin
metoda Vickers, cu microsarcini.

încerc ări metalografice – se efectueaz ă pe probe prelevate, preg ătite și atacate chimic conform
prevederilor unor standarde sau norme. Se pot pune în eviden ță :
 macrostructura – cu precizarea întinderii anumitor zone, direc ției cristalelor, structurii
fibroase, discontinuit ăților(pori, fisuri, nep ătrunderi, incluziuni);
 microstructura – cu precizarea constituen ților metalografici, propor ției lor, m ărimii
gr ăun ților cristalini, distribuirii carburilor, nutrurilo r, oxizilor și prezen ței micrisfisurilor
și porilor.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

105 7.3.2. Metode de control nedistructiv

Tipul
controlului Metoda de examinare nedistructiva
Dup ă caracterul
interac țiunii fenomanului
fizic sau substan ței cu
obiectul de controlat Dup ă parametrul
informa țional primar (de
exemplu, caracteristica
măsurabil ă) Dup ă procedeul de
ob ținere a informa ției
primare (metoda de
eviden țiere a
caracteristicii)
1. Magnetic 1.1.1. Magnetic ă 1.2.1. Câmpul magnetic
ceorcitiv
1.2.2. Magnetiza ție
1.2.3. Induc ție remanenta
1.2.4. Permeabilit ăți
magnetice
1.2.5. Intensit ății câmpului
magnetic
1.2.6. Prin effect
Barkhausen 1.3.1. Cu pulberi
magnetice
2. Cu curenți
turbionari 2.1.1. Prin transmisie
2.1.2. Prin reflexie 2.2.1. Amplitudine
2.2.2. Faza
2.2.3. Frecven ța
2.2.4. Spectru
2.2.5. Frecven ța multipl ă 2.3.1. Cu
transformator
2.3.2. Parametrica
3. Optic 3.1.1. Prin transmisie
3.1.2. Prin reflexive
3.1.3. Prin dispersie
3.1.4. Prin radia ție
proprie
3.1.5. Cu radia ție indus ă 3.2.1. Amplitudine
3.2.2. Faza
3.2.3. Timp de trecere
3.2.4. Frecven ța
3.2.5. Polarizare
3.2.6. Geometric ă
3.2.7. Spectru 3.3.6. Vizual ă
4. Cu radia ții
penetrante 4.1.1. Prin transmisie
4.1.2. Prin împr ăș tiere
4.1.3. Analiz ă prin
activare
4.1.4. Radia ție
caracteristic ă
4.1.5. Prin emisie proprie 4.2.1. Densitatea fluxului de
energie
4.2.2. Spectru 4.3.4. Radiografica
5. Acustic 5.1.1. Prin transmisie
5.1.2. Prin reflexive
5.1.3. Rezonanta
5.1.4. Impedan ța 5.2.1. Amplitudine
5.2.2. Faza
5.2.3. Timp de trecere
5.2.4. Frecven ța 5.3.1. Piezoelectrica
5.3.2. Electro-
magnetico-acustica
6. Cu
substan țe
penetrante 6.1.1.Moleculare 6.2.1. Cu lichide penetrante
6.2.2. Cu gaze penetrante 6.3.1. Prin str ălucire
(acromatica)
6.3.2. Prin culoare
(cromatic ă)
7. Cu
ultrasunete 7.1.1. Prin reflexie 7.2.1. Amplitudine
7.2.2. Frecven ța 7.3.1. Prin detec ție

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

106 8. Proba de
etan șeitate 8.1.1. Prin presiune

7.4. METODE OPTIME DE EXAMINARE

Pentru determinarea complexului optim de metode de control nedistructiv ce se va aplica
piesei “ Carcasa ”, se va face o analiz ă în func ție de posibilit ățile de aplicare a metodelor
prezentate anterior și de costurile pe care acestea le implica (din punc t de vedere al
echipamentelor necesare, al preg ătirii personalului operator și al manoperei).
Metodele de control se grupeaz ă astfel:
– metode pentru depistarea discontinuit ăților de suprafa ță (VT, PT, MT, ET);
– metode pentru depistarea discontinuit ăților de profunzime (RT, UT, AT).
Legenda:
– VT – examinare optico-vizuala;
– PT – examinare cu lichide penetrante;
– MT – examinare cu pulberi magnetice;
– ET – examinare folosind curen ți turbionari;
– RT – examinare cu radia ții penetrante;
– UT – examinare cu ultrasunete;
– AT – examinare prin emisie acustic ă.

Metoda
Defect VT UT PT MT LT
Sufluri, pori 1 4 3 3 4
Retasuri 3 4 4 4 3
Aderent ă 2 4 4 4 3
Umplere
incomplet ă 3 4 3 3 1
Fisuri ce apar
în urma
procesului de
strunjire 1 4 4 3 3
Apari ția
fisurilor în rete
la rectificare 1 4 4 3 4
Abaterile de
pozi ții a
suprafe țelor 1 1 1 1 1
Cr ăpături 1 4 4 3 4
Fisuri 1 4 4 3 4
Coroziunea 2 1 3 3 3

Legenda:
1 – nesatisf ăcător;
2 – satisf ăcător;
3 – bun;
4 – foarte bun.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

107 Examinarea optico-vizuala
Scop: Detectarea defectelor precum fisuri, pori, s ufluri, incluziuni de suprafa ță , scurgeri,
împro șcări.
Domeniu de aplicare: Controlul optico-vizual const ituie cea mai simpl ă metod ă de
control defectoscopic nedistructiv. El se poate efe ctua cu ochiul liber sau cu ajutorul unor aparate
optice de control – control optico-vizual.
Defectele ce pot fi depistate sunt: fisuri, crater e, incluziuni de suprafa ță , scurgeri sau
împro șcări de metal, deterior ări accidentale, urme ale sculelor.
Aparatele folosite la controlul optico- vizual sun t:
– lupe
– microscoape
– endoscoape
Avantajele metodei:
– este cea mai simpl ă metod ă de control;
– este cea mai ieftin ă metod ă de control defectoscopic nedistructiv;
– permite depistarea defectelor de suprafa ță ;
– nu necesit ă o preg ătire deosebit ă a suprafe țelor înainte de efectuarea cotrolului.
Dezavantajele metodei:
– nu permite detectarea defectelor de interior;
– necesit ă o acuitate vizual ă foarte bun ă a operatorului;
– calitatea rezultatelor ob ținute depinde de operator.

Examinarea cu lichide penetrante
Scop: Detectarea și vizualizarea defectelor de suprafa ța existente.
Domeniul de aplicare: Controlul cu lichide penetra nte se aplic ă în scopul detect ării
defectelor de suprafa ță ale pieselor din orice material cu excep ția materialelor poroase. Permite
detectarea unor defecte precum: fisuri, cr ăpături, pori de suprafa ță , inccluziuni de suprafa ță ,
suprapuneri, lipsa de topire, rugozitate excesiv ă. Se pot detecta discontinuit ăți deschise capabile
să absoarb ă penetrant.
Controlul cu lichide penetrante se bazeaz ă pe proprietatea unor lichide de a uda
suprafe țele corpurilor solide și a p ătrunde în cavit ățile defectelor aflate pe aceste suprafe țe.
Avantaje:
– este o metod ă relativ ieftin ă;
– nu necesit ă aparatura special ă pentru efectuarea controlului;
– permite detectarea cu precizie a defectelor de su prafa ță ;
– permite detectarea unor fisuri cu deschidere de 5 µm.
Dezavantaje:
– necesit ă preg ătirea deosebit ă a suprafe țelor înainte de efectuarea controlului;
– este necesar ă respectarea cu stricte țe a etapelor tehnologiei de control, deoarece orice abatere
de la acestea poate conduce la rezultate eronate;
– produsele de examinare cu lichide penetrante treb uie alese cu deosebit ă grij ă deoarece acestea
trebuie s ă fie compatibile cu materialul de examinat.

Controlul cu ultrasunete
Ultrasunetele sunt vibra ții mecanice care transmit într-un mediu, sub form ă de unde
elastice.
Avantaje:
– se pot detecta toate categoriile de defecte de in terior;
– se folose ște pentru materiale metalice și nemetalice cu condi ția ca ele s ă prezinte un anumit
grad de omogenitate;
– penetrabilitatea este foarte bun ă;
– echipamentul folosit este portabil;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

108 – posibilitate de automatizare și de înregistrare a rezultatelor în calulator (info rmatizare).
Dezavantaje:
– necesit ă ca personalul care efectueaz ă examinarea s ă fie cu înalt ă calificare;
– materialele cu grad mare de eterogenitate sunt gr eu controlabile;
– cost ridicat al echipamentului.

Examinarea cu pulberi magnetice
Scop: Punerea în eviden ță a defectelor din apropierea suprafe ței cu defecte.
Domeniul de aplicare: Se aplic ă pieselor confec ționate din materiale feromagnetice în
scopul detect ării defectelor de suprafa ță sau a celor aflate în apropierea suprafe ței. Controlul se
bazeaz ă pe punerea în eviden ță a câmpurilor de dispersie produse de discontinuit ăți într-un
material magnetizat. Condi ția de baz ă este ca liniile de câmp magnetic s ă taie discontinuit ățile
perpendicular sau cel mult înclinat la un anumit un ghi.
Avantaje:
– sensibilitatea metodei este ridicat ă;
– discontinuit ățile ce pot fi detectate pot fi închise sau deschise ;
– se pot detecta defecte de suprafa ța cu deschidere minim ă de 1-3 µ m
Dezavantaje:
– nu se poate aplica decât materialelor feromagneti ce;
– necesit ă magnetizarea și demagnetizarea pieselor controlate;
– necesit ă preg ătirea suprafe țelor înaintea efectu ării controlului.

Examinarea cu curen ți turbionari
Scop: Punerea în eviden ță și detectarea discontinuit ăților de suprafa ță .
Domeniul de aplicare: Se aplic ă piseslor confec ționate din materiale metalice și
feromagnetice, prezenta defectelor se apreciaz ă dup ă schimbarea amplitudinii și fazei curen ților
de excita ție sau a curen ților dintr-o bobin ă secundar ă.
Avantaje:
– se preteaz ă pentru defecte mari în zone dense;
– sensibilitatea metodei este ridicat ă pentru defectele de suprafa ță .
Dezavantaje:
– nu se pot detecta ,defecte mari în profunzime;
– necesit ă folosirea curen ților turbionari;
– nu se poate aplica decât materialelor feromagneti ce.
Controlul etan șeit ății
Scop: Încercare efectuat ă pentru a determina dac ă o incinta este etan șă .
Domeniul de aplicare: Se aplic ă pieselor (în cazul acesta carcasei) un control de
etan șeitate, astfel se determina gradul de etan șeitate ca un fluid s ă nu poat ă trece prin pere ții
piesei.
Avantaje:
– pentru piesele care au presiune,este necesar ă;
Dezavantaje:
– nu se preteaz ă la toate piesele.

Din prezentarea de la capitolul anterior a avantaj elor și dezavantajelor fiec ărei metode,
pentru controlul de inspec ție al produsului “ Carcasa ” sunt favorabile urm ătoarele examin ări:
 Examinarea optico-vizuala (VT)
 Examinarea cu lichide penetrante (PT)
 Verificarea etan șeit ății (LT)

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

109 7.4.1. Criterii Admis/Respins
Criteriile A/R a examin ării optico-vizuale se considera neacceptate în urm ătoarele
indica ții:

fisuri, cr ăpături, discontinuit ăți liniare;

deterior ări ce pot fi accidentale.
Criteriile A/R a examin ării cu lichide penetrante specific ă neacceptarea:

golurilor și crapturilor;

surplusurilor metalice;

fisurilor.
Criterii A/R a testarii etanseitatii specific ă neacceptarea:

pierderilor de presiune.

7.4.2. Echipamente
Pentru examinarea optico-vizuala sunt necesare urm ătoarele echipamente:
• un microscop;
• trusa cu lupe de diferite puteri de m ărime;
• endoscoape cu tija foarte sub țire pentru examinarea locurilor greu accesibile.
Pentru examinarea cu lichide penetrante este neces ar urm ătoarele componente:
• usc ător;
• cuv ă;
• lampa.
Pentru controlul etan șeit ății sunt necesare urm ătoarele echipamente:
• manometru;
• compresor;
• bazin cu lichid.

7.4.3. Personalul operator
Operatorul pentru control nedistructiv (conform st andardului SR EN 473:1994) este o
persoan ă certificat ă ce trebuie s ă fie clasificat ă (în func ție de calificarea s ă) pe unul din cele trei
niveluri, dup ă cum urmeaz ă:

Nivelul 1
O persoan ă certificat ă pentru nivelul 1 este calificat ă pentru efectuarea de examin ări
nedistructive conform unor instruc țiuni scrise, sub supravegherea unui operator de niv elul 2 sau
de nivelul 3. Ea trebuie s ă fie capabil ă:
– să efectueze reglarea aparaturii;
– să efectueze examin ările;
– să înregistreze și s ă clasifice rezultatele în func ție de criterii scrise;
– să raporteze rezultatele.
Persoana respectiv ă nu trebuie s ă fie responsabil ă pentru alegerea metodei sau a tehnicii
de examinare de utilizat, nici pentru interpretarea și caracterizarea rezultatelor examin ării.

Nivelul 2
O persoan ă certificat ă pentru nivelul 2 este calificat ă pentru efectuarea și conducerea unei
examin ări nedistructive conform unor proceduri stabilite s au recunoscute. Ea trebuie s ă fie
competenta pentru :
– alegerea tehnicii pentru metod ă de examinare de utilizat;
– definirea limitelor de aplicare a metodei de exam inare pentru care este calificat operatorul de
nivelul 2;
– în țelegerea standardelor și specifica țiilor de examinare nedistructiva și transpunerea acestora în
instruc țiuni practice de examinare, adaptate la condi țiile reale de lucru;
– reglarea și calibrarea aparaturii;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

110 – efectuarea și supravegherea examin ărilor;
– evaluarea și interpretarea rezultatelor în func ție de standardele, codurile sau specifica țiile
aplicabile;
– elaborarea și supravegherea tuturor sarcinilor atribuite person alului de nivelul 1;
– formarea și îndrumarea personalului pentru examin ări de nivel 1;
– formarea și îndrumarea personalului pentru examin ări de nivel 2;
– structurarea și redactarea rapoartelor de examin ări nedistructive.

Nivelul 3
O persoan ă certificat ă pentru nivelul 3 este calificat ă pentru conducerea oric ărei opera ții
de examinare nedistructiv ă pentru care este certificat. Dintre diversele sarc ini care trebuie s ă le
îndeplineasc ă, o persoan ă certificat ă pe nivelul 3 trebuie s ă fie competent ă pentru:
– asumarea întregii responsabilit ăți a unui laborator de examinare și a personalului;
– stabilirea și validarea tehnicilor și a procedurilor;
– interpretarea standardelor, codurilor, specifica țiilor și procedurilor;
– desemnarea metodelor , tehnicilor și procedurilor de examinare de utilizat în situa ții specifice;
– aprobarea rapoartelor de examinare și a altor înregistr ări.
Operatorul nivelul 3 trebuie s ă aib ă:
– competen ța de evaluare și interpretarea rezultatelor în func ție de standardele, codurile și
specifica țiile existente;
– o cunoa ștere suficient ă, bazat ă pe experien ța practic ă, a materialelor, a fabrica ției produselor
implicate, pentru a putea alege metodele și a stabili tehnicile și pentru a ajuta la definirea
criteriilor de acceptabilitate, atunci când nu exis t ă nici unul;
– o cunoa ștere general ă a altor metode de examinare nedistructiv ă;
– aptitudini pentru îndrumarea personalului de nive l inferior nivelului 3.

Ca și în cazul echipamentelor se poate se poate apela l a „închirierea unor operatori
competen ți, certifica ți, autoriza ți” sau se poate încredin ța efectuarea inspec ției unei firme
specializate care dispune de personalul calificat n ecesar.

7.5. INTEGRAREA CONTROLULUI ÎN FLUXUL DE FABRICA ȚIE

Conform metodelor de examinare precizate la capito lul precedent, o metod ă ce se poate
aplica pe fluxul de produc ție este examinarea cu lichide penetrante, iar cea d e-a doua este
verificarea etan șeit ății.

7.6. ÎNTOCMIREA DOCUMENTELOR DE INSPEC ȚIE ȘI CONTROL

Documenta ția tehnic ă de inspec ție și control trebuie s ă cuprind ă documente care s ă
asigure și s ă demonstreze efectuarea corect ă și în întregime a tuturor opera țiilor prev ăzute în
planul de control, precum și înregistrarea rezultatelor inspec țiilor și examin ărilor.

Existen ța unei proceduri scrise face posibil ca activitatea descris ă s ă fie:
– executat ă identic de fiecare dat ă;
– verificat ă independent și obiectiv;
– să se identifice abaterile de la obiectivul stabilit;
– îmbun ătățit ă.
O activitate care nu este descris ă într-o procedur ă documentat ă este o activitate pentru
care nu se poate motive prezum ția c ă este ținut ă sub control, o activitate pe care fiecare executan t
o realizeaz ă în modul s ău, diferit de fiecare dat ă, cu rezultate imprevizibile.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

111 Prin elaborarea procedurilor se urm ăre ște:
– documentarea activit ății respective astfel încât pe aceast ă baz ă s ă poat ă fi realizat ă, controlat ă și
îmbun ătățit ă atingerea obiectivelor activit ății documentate;
– identificarea problemelor actuale și poten țiale privind calitatea și ini țierea de m ăsuri corective
sau preventiv;
– antrenarea în procesul de elaborare a tuturor cel or implica ți în activitatea descris ă.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

112

Laboratorul: ______________________________________ ___
Certificarea laboratorului: _______________________ _______
Adres ă: _____________________________________________
Telefon/fax: ______________________________________ ___

RAPORT DE CONTROL ȘI INSPEC ȚIE

Nr. ___________ / Dat ă: ___________________

Produs: CARCASA
Cod produs: 6TT-1.1
Proba nr:
Tip de produs: corp complex
Material: fonta cenu șie cu grafit lamelar Fc250
Dimensiuni de gabarit: 115x115x140
Procedeul de ob ținere a produsului: : turnare în cochila
Stadiul fabrica ției: piesa finit ă
Starea suprafe ței: conform cu desenul de execu ție

Metode de control și
inspec ție Zonele controlate
A B C D
Nr. crt. Metoda Dim. liniara Dim. liniara Dim. lini ara Dim. liniara
1. VT
2. PT
3. LT

DECIZIA FINAL Ă: CONFORM / NECONFORM
ADMIS / RESPINS

Nume, prenume Semn ătura Dat ă
Întocmit:
Verificat:
Aprobat:

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

113

Laboratorul: ______________________________________ ___
Certificarea laboratorului: _______________________ _______
Adres ă: _____________________________________________
Telefon/fax: ______________________________________ ___

FI ȘA DE NECONFORMITATE

Nr. ___________ / Dat ă: ___________________

Denumire, cod produs: _____________________________ ___________________________
Nr. lotului: __________________________ Reper nr. _ ________________ Buc ăți: _______
Beneficiar: _______________________________________ ___________________________

Denumirea neconformit ății: _____________________________________
Simbol/standard: __________________________________ ____________
Metoda de examinare folosit ă la depistarea neconformit ății: ____________
Indica ția de defect: _____________________________________ ________
Schi ța neconformit ății (configura ție, dimensiuni, coordonate):

Componenta comisiei de analiza:

Nr.
crt. Nume, prenume Func ție Specializare Semn ătura Dat ă
1.
2.
3.

Întocmit (Nume, compartiment, semn ătura):
___________________________________________________ __________________________
___________________________________________________ __________________________

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

114

Laboratorul: ______________________________________ ___
Certificarea laboratorului: _______________________ _______
Adres ă: _____________________________________________
Telefon/fax: ______________________________________ ___

RAPORT DE PRODUS NECONFORM

Nr. ___________ / Dat ă: ___________________

Denumire, cod produs: _____________________________ ___________________________
Nr. lotului: __________________________ Reper nr. _ ________________ Buc ăți: _______
Beneficiar: _______________________________________ ___________________________

Denumirea neconformit ății: _______________________________________________ ________
Simbol/standard: __________________________________ _____________________________
Stadiul în care a fost descoperit ă: _________________________________________________ _
Metoda de examinare folosit ă: _________________________________________________ ____
Decizia și recomand ările comisiei de analiza: _________________________ ________________
Corec ția aplicat ă: _________________________________________________ ______________
Rezultatul examin ării în urma aplic ării corec ției: ______________________________________
Măsuri corective propuse: ___________________________ _____________________________

Componenta comisiei de analiza:

Nr.
crt. Nume, prenume Func ție Specializare Semn ătura Dat ă
1.
2.
3.

Întocmit (Nume, compartiment, semn ătura):
___________________________________________________ __________________________
___________________________________________________ __________________________

A N E X A 7. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 9 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Examinarea cu lichide penetrante”
PL-LP-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:

EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE

PL-LP-01

A N E X A 7. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 9 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Examinarea cu lichide penetrante”
PL-LP-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:

Regimul de difuzare:

Num ăr exemplare procedur ă Difuzare

Difuzarea:

Nr.
exemplare Destinatarul
documentului Nume, Prenume Semn ătura Data
1
1
1
1
1

Lista de control a reviziilor:

Nr.
crt. Obiectul reviziilor Elaborat
(nume, data) Verificat
(nume, data) Avizat
(nume, data) Aprobat
(nume, data)
1

2

3

A N E X A 7. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 9 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Examinarea cu lichide penetrante”
PL-LP-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:

CUPRINS

1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
5. REGULI DE PROCEDURA
6. RESPONSABILITATI
7. INREGISTRARI
8. ANEXE

A N E X A 7. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 4 / 9 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Examinarea cu lichide penetrante”
PL-LP-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:

1. SCOP
Prezenta procedur ă are drept scop stabilirea metodologiei de efectuar e a examin ării cu
lichide penetrante, pentru a pune în eviden ță eventuale defecte de suprafa ță .

2. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta procedur ă se aplic ă la efectuarea examin ării cu lichide penetrante a reperului
Carcasa 6TT-1.0.

3. DEFINI ȚII ȘI PRESCURT ĂRI
Defini ții
Procedur ă – mod de desf ăș urare a unei activit ăți sau a unui proces.
Înregistrare – document prin care se declar ă rezultatele ob ținute sau furnizeaz ă dovezi ale
activit ăților realizate.
Defect – neîndeplinirea unei cerin țe referitoare la o utilizare inten ționat ă sau specificat ă.
Examinare cu lichide penetrante – tip de control n edistructiv care se bazeaz ă pe p ătrunderea unor
substan țe în discontinuit ățile obiectului de controlat.
Capilaritate – capacitatea unor anumite lichide de a p ătrunde în cavit ăți mici sau în fisuri.
Penetrant – lichid având proprietatea de a p ătrunde în cavit ățile fisurilor etc., de pe suprafa ța
unui material și de a r ămâne în ele în timpul îndep ărt ării excesului de penetrant.
Penetrant colorat – penetrant care prezint ă o culoare saturat ă (în general ro șie), cu un contrast
maxim fa ță de developant (în general alb).
Penetrant solubil în ap ă – penetrant care con ține din fabrica ție un agent emulgator și poate fi
îndep ărtat prin sp ălare cu ap ă.
Developant – material absorbant, aplicat pe suprafa ța controlat ă dup ă îndep ărtarea excesului de
penetrant în scopul extragerii penetrantului din di scontinuit ăți și a form ării unui fond contrastant
cu penetrantul.
Tampon – bucat ă de pânz ă împ ăturit ă sau con ținând vat ă, bumbac sau alt material hidrofil.
Timp de penetrare – intervalul de timp dintre momen tul aplic ării penetrantului și momentul
îndep ărt ării excesului de penetrant.
Exces de penetrant – penetrant r ămas în afara discontinuit ăților dup ă trecerea timpului de
penetrare.
Timp de developare – interval de timp dintre aplica rea developantului și observarea indica țiilor.
Indica ție – prezen ța unei cantit ăți evidente de penetrant extras din discontinuit ățile materialului
de către efectul absorbant al developantului.
Interpretare – determinarea cauzei care produce apa ri ția unei indica ții.

Prescurt ări
PT – examinarea cu lichide penetrante
PL – procedur ă specific ă de lucru
MQ – Manualul Calit ății

A N E X A 7. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 5 / 9 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Examinarea cu lichide penetrante”
PL-LP-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:
4. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ
SR EN ISO 9001:2000 – „Sisteme de management al cal it ății. Cerin țe.”
STAS 10214-84 –„Defectoscopie cu lichide penetrante ”
STAS 10041-75 – „Defectoscopie cu lichide penetrant e. Terminologie”
MC – 01

5. REGULI DE PROCEDUR Ă
Preg ătirea suprafe ței supus ă controlului
Aceast ă opera ție are drept scop îndep ărtarea murd ăriei, oxizilor și, în special, a
substan țelor grase de pe suprafa ță , astfel încât s ă se asigure accesul penetrantului la cavit ățile
defectelor. Aceast ă opera ție are un rol deosebit pentru reu șita controlului.
În cazul piesei analizate cur ățirea se va efectua prin sp ălare cu ap ă cald ă.

Depunerea stratului de penetrant pe suprafa ță
Se realizeaz ă prin pulverizare și const ă în depunerea unui strat sub țire și uniform de
penetrant pe suprafa ța de controlat.
Stratul depus este men ținut un anumit timp, astfel încât s ă poat ă p ătrunde cât mai adânc
în cavit ățile defectelor.
Timpii de penetrare se aleg conform STAS 10214-84.

Îndep ărtarea excesului de penetrant
Dup ă scurgerea timpului, excesul de penetrant se înl ătur ă cât mai bine de pe suprafa ța
de controlat, astfel încât s ă r ămân ă penetrant numai în cavit ățile defectelor.
Penetrantul fiind solubil în ap ă, excesul de penetrant se poate îndep ărta prin cl ătire sau
stropire cu jet de ap ă și ștergere cu tampoane din materiale textile.

Developarea
Const ă în depunerea pe suprafa ță a unui strat sub țire și uniform de developant de
culoare alb ă, substan ță cu putere mare de absorb ție a lichidelor, capabil s ă extrag ă din cavit ățile
defectelor penetrantul r ămas.
Developantul va fi depus pe suprafa ța pistonului în stare uscat ă prin pulverizare.
Timpul de developare se stabile ște pe baza rela ției t d = ( 0,5…1 ) t p

Examinarea
În cazul dat, examinarea se va face cu ochiul liber sau cu ajutorul unei lupe în lumin ă
alb ă.Indicațiile sunt reprezentate de pete de culoare ce vin în contrast cu fondul suprafe ței.

Criteriile admis/respins pentru examinarea cu lichi de penetrante sunt conform
prescrip țiilor ISCIR :

Nu se admit defecte cu indica ții liniare;

Nu se admit defecte izolate cu indica ții rotunjite, dac ă dimensiunea maxim ă a
indica ției este mai mare de 4 mm;

A N E X A 7. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 6 / 9 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Examinarea cu lichide penetrante”
PL-LP-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:

Se admit cel mult trei defecte cu indica ții rotunjite cu dimensiunea maxim ă a
indica ției mai mic ă de 4 mm, situate în linie, cu condi ția ca distan ța dintre marginile indica țiilor
să fie cel pu țin 1,5 mm.

6. RESPONSABILIT ĂȚ I
Responsabilul cu asigurarea calit ății răspunde de implementarea prezentei proceduri în
activitatea laboratorului de control nedistructiv, de cunoa șterea acesteia de c ătre cei care
efectueaz ă examinarea, verific ă rezultatele și aprob ă raportul de examinare, semnând la rubrica
„aprobat”.
Șeful de laborator supravegheaz ă întreaga activitate din laborator, corectitudinea
efectu ării examin ării în perspectiva prezentei proceduri și a instruc țiunilor de lucru privind
utilizarea aparaturii. Acesta confirm ă corectitudinea rezultatelor finale și î și asum ă
responsabilitatea pentru raportul de examinare și data emiterii acestuia.
Operatorul nivel 3 supravegheaz ă personalul operator care execut ă încercarea și
verific ă însu șirea de c ătre acesta a prevederilor prezentei proceduri, î și asum ă responsabilitatea
pentru rezultatele par țiale, urm ăre ște modul în care se face arhivarea înregistr ărilor și semneaz ă
raportul de examinare la rubrica „verificat”. Lui î i revine sarcina determin ării gradului de
precizie și a incertitudinii de m ăsurare.
Operatorul nivel 1 efectueaz ă examinarea conform procedurii prezente, pe care și-a
însu șit-o în prealabil. El înregistreaz ă rezultatele examin ării și semneaz ă raportul de examinare la
rubrica „elaborat”.

7. ÎNREGISTR ĂRI
Rezultatele examin ării se înregistreaz ă în raportul de examinare din Anexa 1.
În cazul în care se controleaz ă mai multe piese folosind acela și regim de lucru,
rezultatele examin ării se înregistreaz ă în formularul din Anexa 2.
Pentru piesele respinse la aplicarea criteriului A/ R și care pot fi remediate, se
completeaz ă formularul din Anexa 3, fi șă de neconformitate.

8. ANEXE
Anexa 1. Raport de Examinare cu Lichide Penetrante
Anexa 2. Anex ă la Raportul de Examinare cu Lichide Penetrante
Anexa 3. Fi șă de neconformitate.

A N E X A 7. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 7 / 9 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Examinarea cu lichide penetrante”
PL-LP-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:
Ane xa 1

RAPORT DE EXAMINARE
Metoda P.T.
Nr. 01 / Data 30.05.2012

Denumire
produs Cod produs Beneficiar +data
comenzii Materialul Starea
suprafe țelor Tratamente
termice Cerin țe speciale
beneficiar
CARCASA 6TT-1.0 S.C. AGROMEC
S.A.
Comanda nr.
6565 / 15.04.12 Fc250 – – – nu se admit
defecte

Condi țiile tehnice de efectuare a examin ării
Tipul (produc ătorul) lichidelor penetrante folosite : …………………………… …………
Temperatura mediului ambiant ( oC) :………………………………………………………
Temperatura piesei examinate ( oC) : ………………………………………………………
Modul de cur ățire a piesei : ………………………………………..………………………

Durata de :
– penetrare ………………………… minute
– emulsionare ………………………minute
– developare ………………………..minute

Modul de sp ălare (îndep ărtare a excesului de penetrant) ………………………………
Tipul l ămpii cu raze ultraviolete …………………………………….…………………

Interpretarea rezultatelor examin ării s-a f ăcut în conformitate cu criteriul admitere/respinger e,
constatându-se urm ătoarele: …………………………………… ………………………………….…………
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………… …………………………………………… ……………………………………

Criteriul A/R: ………………………………………
Decizia final ă: ………………………………………
Anexe: …………..………………………….……….

A N E X A 7. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 8 / 9 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Examinarea cu lichide penetrante”
PL-LP-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:
Anexa 2

REZULTATE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE
Lot nr. ……………….
(anexă la raportul de examinare nr …… / data ………… …………)

Denumirea produselor : …………………………Cod………………..
Comanda nr.……………………Beneficiar……………………………
Criteriul A/R……………………………………………………………
Plan de control nr.………………………………………………………

Nr. produs Cod Defecte Decizia A/R Observa ții

Data : …………………..

A N E X A 7. 1. Edi ția: 21.05.2012
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 9 / 9 PROCEDUR Ă DE LUCRU
“Examinarea cu lichide penetrante”
PL-LP-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra
Semn ătura:
Data:
ANEXA 3

FI ȘĂ DE NECONFORMITATE
NR . …….. / DATA : ……………………….

Denumire
produs
Cod produs Beneficiar / data
comenzii Materialul Starea
suprafe țelor Tratamente
termice Cerin țe speciale
ale
beneficiarului
CARCASA 6TT-1.0 S.C. AGROMEC
S.A.
Comanda nr.
6565 / 15.04.12 Fc250 – – – nu se admit
defecte

Tipul de defect
depistat Metoda de control
folosit ă Indica ția de defect Decizia *

*Observa ție – decizia poate fi dat ă prin urm ătoarele indicative
Acceptare / recondi ționare / reclasificare / rebutare

Schi ța neconformit ății (configura ție, dimensiuni, coordonate) :

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

115 ~ CAPITOLUL 8 ~
ASAMBLARE PRODUS

8.1. ANALIZA CONSTRUCTIV TEHNOLOGIC Ă

a.) Lista componentelor

Nr. Crt. Denumire Nr. Desen / STAS Nr. Buc.
1 Carcasa I 6TT-1.1 1
2 Carcasa ÎI 6TT-1.2B 1
3 Lag ăr 6TT-1.3A 2
4 Ax 6TT-1.4 1
5 Pinion 6TT-1.5A 1
6 Roata din țat ă 6TT-1.6 1
7 Garnitura I 6TT-1.7 2
8 Garnitura ÎI 6TT-1.8 4
9 Ans. Suport cu țite 6TT-1.9.0 1
10 Inel de siguran ță 72×2.5 STAS 5848/3-88 1
11 Rulment 6207 STAS 3041-87 4
12 Man șeta 035055010-4F STAS 7950/2-87 3
13 Inel de siguran ță 35×1.5 STAS 5848/2-88 1
14 Pân ă A10x8x28 STAS 1004-81 1
15 Dop aerisire 3HFM-4.3.34 1
16 Dop filetat 16×1.5 STAS 5606-80 2
17 Șurub M8x25 STAS 4845-89 12
18 Șaiba Grower R8 STAS 7666/2-80 12
19 Distan țier 6TT-1.19 1
20 Șurub 6TT-1.20 1
21 Șaiba M10 STAS 5200/4-91 1
22 Piuli ța M10 STAS 4373-89 2

b.) Elemente de leg ătur ă
Elemente de etan șare:
– poz. 7. Garnitura I
– poz. 8. Garnitura ÎI
– poz. 12. Man șeta 035055010-4F

Elemente de siguran ță :
– poz. 10. Inel de siguran ță 72×2.5
– poz. 13. Inel de siguran ță 35×1.5
– poz. 18. Șaiba Grower R8
– poz. 21. Șaiba M10

Elemente de îmbinare (asamblare):
– poz. 5. Pinion
– poz. 6. Roata din țat ă
– poz. 14. Pân ă A10x8x28
– poz. 17. Șurub M8x25
– poz. 20. Șurub

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

116 Elemente de reglare:
– poz. 19. Distan țier

c.) Elemente tehnologice
– jocul în angrenaj se realizeaz ă utilizând un num ăr adecvat de garnituri (poz. 7 și 8).

8.2. CALCULUL INDICILOR DE EVALUARE A ASAMBLABILIT ATII

a.) Gradul de unificare a produsului
100 ⋅=
CT CU
pnnλ
[%] , unde:
pλ – gradul de unificare al produsului;
CU n – num ărul de componente unificate;
CT n – num ărul total de buc ăți de elemente din tabelul de component ă.
100 56 22 ⋅=pλ
=> 28 . 39 =pλ[%] => grad mediu de tehnologicitate

b.) Gradul de standardizare a produsului
100 ⋅=
CT S
Snni
[%] , unde:
Si – gradul de standardizare al produsului;
Sn – num ărul de componente standardizate;
CT n – num ărul total de buc ăți de elemente din tabelul de component ă.
100 56 40 ⋅=Si
=> 4 . 71 =Si[%] => grad mare de standardizare

c.) Analiza leg ăturilor dintre elemente

Legenda:
F – asamblare filetat ă
S – asamblare cu strângere
P – asamblare cu pene
RD – asamblare cu ro ți din țate
C – leg ătur ă de contact
ND – asamblare nedemontabil ă
E – asamblare elastic ă

Analiza leg ăturilor dintre elemente se prezint ă în tabelul 8.1.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

117 8.3. STABILIREA REGIMURILOR DE MONTAJ ȘI A TIMPILOR OPERATIVI

Stabilirea regimurilor de montaj pentru fiecare fa z ă înseamn ă stabilirea parametrilor
tehnologici ținând cont de urm ătoarele lucruri:
– utilaj;
– timp;
– cerin țe de montaj.
În func ție de utilajul folosit la montaj, regimurile de mon aj pot fi clasificate:
– montaj manual – atunci când operatorul folose ște un set de scule și dispozitive ac ționate
manual sau doar în mic ă m ăsur ă ac ționate de o alt ă surs ă de energie;
– montaj mecanizat – atunci când cea mai mare parte a fazelor de montaj se execut ă cu ajutorul
unor utilaje speciale de montaj;
– montaj automatizat – atunci când interven ția operatorului uman se rezum ă numai la opera ții de
de reglare a instala țiilor;
– montaj robotizat – când toate opera țiile referitoare la montaj sunt executate exclusive de robo ți
specializa ți.
În cazul de fa ță , datorit ă faptului c ă produsul nu are un gabarit foarte mare iar
complexitatea sa e medie, regimul de montaj ales es te cel manual. Se utilizeaz ă un set redus de
dispozitive și nu exista regimuri de montaj ce trebuie stabilite sau calculate.

Stabilirea timpilor operativi pentru fiecare faz ă:
Timpul operativ în cazul montajului îl reprezint ă o sum ă de doi timpi:
– Tb – este timpul de baz ă sau timpul efectiv de lucru exprimat în
minite/faza.
– Ta – este timpul auxiliar exprimat în minute/faza.
T op = T b+T a
Tabelul urm ător prezint ă o sistematizare a timpilor de baz ă, auxiliari și opera ția cu
fiecare faz ă luat ă în parte și modul în care au fost constituite opera țiile.

Nr.
crt. Denumirea fazei Timpul de
baz ă T b[min.] Timpul
auxiliar
Ta[min.] Timpul
operativ
Top [min.]
Preg ătirea pentru montaj
1 Se verific ă dac ă sunt toate reperele, fi șele de
măsur ători, dac ă exist ă și certificatele de
calitate 1,5 0,5 2
2 Se cur ăța reperele de impurit ăți (sp ălat,
ajustat, degresat, suflat cu aer, șters cu laveta
de bumbac). 2 0,5 2,5
3 Se cur ăța toate g ăurile filetate și eventual se
refileteaza. 3 1,5 4,5
4 Se verific ă jocul rulmen ților (6207) și
marcajul înscris pe rulment. 4,5 1,6 6
Timpul total aferent opera ției 11 4,1 15,1
Asamblarea reperelor în carcasa 1
6 Montarea penei 14 pe axul 4 2 2 4
7 Montarea rotii din țate 6 pe axul 4 3 2 5
8 Montarea rulmenilor 11 pe axul 4 9 2.5 11.5
9 Introducerea axului 4 în carcasa 1 6 2 8
10 Montarea ansamblului 9 cu șurubul 20, șaiba
21 și piuli ța 22 2 1 3

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

118 11 Montarea pinionului 5 în carcasa 1 4 2 6
12 Montarea garniturii 7 pe carcasa 1 3 1 4
13 Montarea man șetei 12 în carcasa 2 4 2 6
14 Introducerea distan țierului 19 în carcasa 2 2 1 3
15 Introducerea inelului de siguran ță 13 în
carcasa 2 2 1 3
16 Montarea rulmen ților 11 în carcasa 2 6 3.5 9.5
17 Introducerea inelului de siguran ță 10 în
carcasa 2 2 1 3
18 Montarea garniturii 8 pe carcasa 1 2 0.5 2.5
19 Fixarea carcasei 2 pe carcasa 1 4 1.5 5.5
20 Montarea man șetelor 12 în lag ărele 3 5 2.5 7.5
21 Montarea lag ărelor 3 în carcasa 1 cu ajutorul
șuruburilor 17 și șaibelor 18 4 2.5 6.5
Timpul total aferent opera ției 60 28 88
Definitivarea asambl ării multiplicatorului
22 Montarea dopului de aerisire 15 în carcasa 1 3 1 .5 4.5
23 Montarea dopului filetat 16 în carcasa 1 3 1.5 4 .5
Timpul total aferent opera ției 6 3 9
Control final
24 Se verific ă montarea corect ă a
subansamblelor conform desenului de
execu ție. 8 3 11

8.4. STABILIREA VARIANTEI OPTIME A PROCESULUI TEHNO LOGIC DE
MONTAJ

Prin optimizarea procesului tehnologic de montaj s e determin ă optimul din punct de
vedere economic din mai multe procese tehnologice d e montaj (trebuie s ă existe cel pu țin dou ă).
Deoarece prin tema de proiect a fost impus ă proiectarea unui singur proces tehnologic (acesta
fiind considerat cel optim), în ceea ce urmeaz ă sunt prezentate teoretic etapele determin ării
procesului tehnologic optim. În cadrul acestei prez ent ări vor fi expuse și criterii de evaluare care
duc la determinarea optimului.
Având în vedere ideile prezentate mai sus, se cons ider ă proces tehnologic de montaj
optim acel procedeu care implic ă cele mai mici costuri. Reducerea costurilor se poa te ob ține
luând în considerare urm ătoarele recomand ări:
Mecanizarea și automatizarea procesului tehnologic de montaj
1. Reducerea costurilor cu manopera se poate realiz a prin mecanizare și automatizare, deoarece
aceasta prezint ă o serie de avantaje:

Se îmbun ătățesc condi țiile de lucru ale operatorilor;

Cre ște productivitatea muncii;

Scade num ărul de muncitori pe opera ție;

Scade costul de produc ție;

Cre ște calitatea montajului;

Se reduce num ărul de rebuturi;

Se reduce num ărul accidentelor de munc ă;

Se reduce suprafa ța de lucru;
2. Flexibilitatea unui sistem
Reprezint ă capacitatea acestuia de a se adapta la sarcini de produc ție diferite din punct de

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

119 vedere al formei și dimensiunilor produsului cât și din punct de vedere al procesului tehnologic.
În acela și timp, flexibilitatea unui sistem se manifest ă prin capacitatea acestuia de a se
adapta schimb ărilor de intrare și de a echilibra perturba țiile elementelor sistemului. În cele din
urm ă, flexibilitatea unui sistem înseamn ă adaptarea la cerin țele care se schimb ă.
3. Mobilitatea sistemului de montaj
Mobilitatea unui sistem de montaj reflect ă capacitatea acestuia de a executa opera ții
diferite cu reglaje pu ține.Acest lucru deosebit de important în condi țiile în care dau mi șcarea
timpilor de deservire tehnic ăcu rezultatele directe asupra m ărimii productivit ății.
4. Adaptabilitatea sistemului de montaj
Este definit ă ca fiind capacitatea unui sistem de fabrica ție de a se adapta unor noi cerin țe
comparativ cu sarcinile de produc ție curente. Aceasta fiind o derivat ă a conceptului de
flexibilitate în montaj prezint ă avanatajele enumerate la punctul 2.
5. Informatizarea activit ăților de montaj
Informatizarea procesului tehnologic de montaj pre supune introducerea conducerii
computerizate și a soft-urilor specializate (printre soft-urile sp ecializate în alc ătuirea și
monitorizarea proceselor tehnologice de montaj se n um ără: AutoCAD- cel mai utilizat soft,
PROEngineering, Lab View, etc.).
Așadar, ținând cont de toate aceste aspecte prezentate se po ate ajunge la crearea unui
proces tehnologic de montaj optim care s ă r ăspund ă cerin țelor actuale de productivitate și
calitate.

8.5. ELABORAREA DOCUMENTA ȚIEI TEHNOLOGICE

Pentru determinarea normelor de timp s-a avut în v edere analiza cât mai multor factori de
influen ța:
– Tipul de organizare a montajului;
– Scule folosite;
– Greutatea transportat ă;
– Modul în care se ia piesa, în func ție de pozi ția pe care o ocupa containerul fa ță de
operator;
– Dimensiunile caracteristice ale pieselor (diametre, lungimi, nr. de g ăuri, pasul filetului).

Normele de timp se calculeaz ă diferit, în func ție de tipul de produc ție. Se aplic ă formule
diferite în cazul produc ției de mas ă, produc ției de serie, produc ției de serie mic ă și în cazul
lucr ărilor mecanizate și automatizate.
Pentru ob ținerea produsului “ Multiplicator 6TT-1.0 ” se folosesc formule pentru produc ția
de mas ă, volumul de produc ție ce trebuie realizat fiind de: 10000 buc/an.

Norma de timp pentru opera țiile manuale se determina cu rela ția:
NTi = (T pi /n) + T u · k [min], unde :

Tu = T b + ΣΣ ΣΣ Ta [min];
Tpi = timp de pregatire-incheiere [min/lot];
Tu = timp unitar;
Tb = timp de baz ă s ău timp efectiv de lucru exprimat în min/faza;
Ta = timp auxiliar exprimat în min/faza;
Tb, T a se aleg din tabelele corespunz ătoare opera țiilor, utilajelor și sculelor uzuale;
n = num ărul de piese din lot;
k = 1,01…..1,1 coeficient de corec ție în func ție de tipul montajului; valori mai mari ale acestui
coeficient se vor lua pentru montajul manual.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

120 Calculul normei de timp pentru opera țiile de montaj, dar și al normei totale de timp
pentru produsul « MULTIPLICATOR » se prezint ă mai jos:
Se alege coeficientul k =1,1.
Se alege pentru toate opera țiile T pi = 10 [min].

• Pentru opera ția preg ătire pentru montaj :
T a = 4.1 min
T b = 11 min
T u = T a + T b = 15,1 min
NT1 = (10/50) + 15.1 · 1,1 = 21.76 min
NT 1 = 21.76 min

• Pentru opera ția asamblarea reperelor în carcasa 1:
Ta = 28 min
T b = 60 min
T u = T a + T b = 88 min
NT2 = (10/50) + 88 · 1,1 = 97 min
NT 2 = 97 min

• Pentru opera ția definitivarea asambl ării multiplicatorului:
T a = 3 min
T b = 6 min
T u = T a + T b = 9 min
NT3 = (10/50) + 9 · 1,1 = 10.1 min
NT 3 = 10.1 min

• Pentru opera ția control final:
T a = 3 min
T b = 8 min
T u = T a + T b = 11 min
NT4 = (10/50) + 11 · 1,1 = 12.3 min
NT 4 = 12.3 min

Norma de timp totalã pentru opera ția de montaj are valoarea:

NT = NT1 + NT2 + NT3 + NT4 = 141,16 min

NT = 141,16 min

Tabelul 8.1. Analiza legaturilor dintre elemente

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
1 – C C – – – C C – – – – – – F F F C – – – –
2 – – – – – C – – S S S – – – – F C C – – –
3 – C – – – C – – C S – – – – F C – – – –
4 – – P – – – – S C – C – – – – – – – –
5 – RD – – C – C C C – – – – – – C C C
6 – – – – – C – – S – – – – – – – –
7 – – – – – – – – – – – – – – – –
8 – – – – – – – – – – – – – – –
9 – – – – – – – – – – – C C C
10 – C – – – – – – – – – – –
11 – C – – – – – – C – – –
12 – – – – – – – C – – –
13 – – – – – – C – – –
14 – – – – – – – – –
15 – – – – – – – –
16 – – – – – – –
17 – C – – – –
18 – – – – –
19 – – – –
20 – C F
21 – –
22 –

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

121 ~ CAPITOLUL 9 ~
CONTROL ȘI ÎNCERC ĂRI FINALE

9.1. INSPEC ȚII ȘI ÎNCERC ĂRI FINALE

Inspec țiile și încerc ările intermediare și finale sunt desf ăș urate în fiecare sec ție și sunt
coordonate de Departamentul Calitate. Specificul in spec țiilor este format din dou ă componente
principale:
– inspec ții intermediare mecanice;
– inspec ții final mecanice.
Înainte de începerea inspec țiilor se verific ătermenul de valabilitate al echipamentului de
inspec ție, m ăsurare, încercare cât și bun ă func ționare a acestora. Efectuarea opera ției de inspec ție
se face în toate fazele de fabrica ție, utilizând tehnologiile de inspec ție specifice fiec ărui produs.
Fazele de pe fluxul de fabrica ție în care se desf ăș oar ă procese cât și procese speciale,
controlorii respectivi vor monitoriza și aviza efectuarea opera țiilor aferente fiec ărui proces în
registrele specifice acestora conform prevederilor procedurilor aplicabile proceselor.
În urma inspec țiilor efectuate se decide asupra conformit ăț ii sau neconformit ăț ii
produselor controlate. Când produsul este conform c u documenta ția tehnic ă se procedeaz ă la
poansonarea reperului (ansamblului). Când se consta t ă abateri de la documenta ție
(neconformit ăț i), produsul se izoleaz ă în locul “produse neconforme” și controlorul întocme ște
un raport de neconformitate.
În cazul rezolu ției respins sau rebutat, se completeaz ă formularul Not ă de rebut. Când
un reper necesit ă opera ții de remaniere (recondi ționare) se completeaz ă formularul not ă de
remaniere.
Dispunerea punctelor de control mecanic și electric pe fluxul de fabrica ție:
▪ sec ția 1 – inspec ții mecanice și intermediare:
– construc ții mecanice;
– strung ărie;
– atelier preluc ări;
▪ sec ția 2 – inspec ții mecanice finale:
– montaj final 1;
– montaj final 2;
– platforme de inspec ții și încerc ări fianale.
▪ sec ția 3 – inspec ții și încerc ări mecanice:
– inspec ții mecanice intermediare și finale.

9.2. ELABORARE CERTIFICAT DE CONFORMITATE

În cele ce urmeaz ă se prezint ă certificatul de conformitate care rezult ă în urma
încerc ărilor finale efectuate, certificat care atest ă conformitatea produsului cu normele tehnice.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

122
Str. Nicolae Anestiade, nr. 3, sector 5, Bucure ști
Tel.: (+40) 021 837-888;
Fax: (+40) 021 838-464;
Mobile: (+40) 782 00 000;
E-mail: veronica.vizant@simtex.ro

CERTIFICAT DE CONFORMITATE
Certificate of Conformity

Certificat nr: 188 Data emiterii: 25.10.2011 Exemplar nr: 1
Certificate no. Date of issue Copy no.

Solicitant (nume și adresa): S.C. SEM ĂNĂTOAREA S.A.
Applicant Splaiul Independen ței, nr. 319, sector 6, Bucure ști

Domeniu de aplicare: Inginerie / reductoare de tura ție
Application range

Denumire produs: MULTIPLICATOR
Product

Tip / model de referin ță : 6TT-1.0
Reference type / series

Num ăr lot: 158987
Batch no.

Num ăr buc ăț i: 150
No. of pieces

Produc ător (nume și adresa): S.C. SEM ĂNĂTOAREA S.A.
Manufacturer Splaiul Independen ței, nr. 319, sector 6, Bucure ști

Standard sau act normativ SR EN ISO 9001:2008
utilizat pentru certificare:
Standard or other law used a ș reference

Raport de încerc ări: Conform anex ă
Test report

Certificat valabil pân ă la: 25.10.2012
Valid until

În baza rezultatelor încerc ărilor efectuate, se declara c ă produsul încercat este în
conformitate cu standardul men ționat mai sus.
Based on the results of the performed tests, the te sted product în declared to be în compliance
with the above standard .

Manager general, Inspector autorizat, Șef serviciu CTC,
BACIU Alexandra

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

123 9.3. CONCEPTUL MODULAR

Este stabilit de o hot ărâre a Comisiei Europene din decembrie 1988 și con ține
urm ătoarele principii:
1. trebuie asigurat ăo abordare corect ăîn legisla ția U.E. a ceea ce prive ște op țiunea marcajului
C.E.;
2. este utilizarea generalizat ăa standardelor din familia ISO 9000 referitoare la managementul
calit ăț ii pentru organiza ții și a celor din seria 45000 pentru laboratoare și organisme;
3. sunt stabilite și modalit ăț ile de acceptare a produselor din ter țe ță ri. Exist ă opt module
(prezentate în Figur ă 9.1. ) care pot fi utilizate, fiecare în parte sau combi nate, pentru certificarea
unui produs:

Figura 9.1. Module pentru certificare

Cu cât un produs este mai periculos pentru via ță , s ănătate, protec ția mediului, el este
încadrat în partea dreapt ă, spre litera H. În directivele specifice sunt indi cate c ăile de urmat
respectiv modulele pentru fiecare tip de produs.
În func ție de aceast ă situa ție se pot alege combina ții de module:
– cinci module sunt f ără obligativitatea unui sistem de management al calit ăț ii: A, B, C, D, F, G;
– trei module impun existen ța unui sistem de management al calit ăț ii: D, E, H.
Astfel exist ă posibilitatea c ă organiza țiile care nu dispun de sisteme certificate s ă poat ă s ă
Vând ă produse.
Modulele D, E, H, implic ă existen ța unui sistem de management al calit ăț ii, de asemenea
cei care au cercetare și proiectare trebuie s ă parcurg ă modulul B. De asemenea modulul B
trebuie parcurs când nu sunt respectate cerin țele din standardele armonizate.
Modulul A este cel mai simplu și permite aplicarea marcajului C.E. de c ătre produc ător
pe propria r ăspundere. Deci produc ătorul pe baza declara ției de conformitate poate aplica
marcajul C.E. și poate introduce produsul pe pia ță dac ă respectivul are sediul în Uniunea
European ă. Dac ă produc ătorul nu are sediul în Uniunea European ă, atunci el va trebui s ă apeleze
la o persoan ă juridic ă care are sediul în U.E., care s ă-și asume responsabilitatea introducerii pe
pia ță a acestui produs. În acest caz produc ătorul din afara U.E. va trebui s ă pun ă la dispozi ția
celui care introduce pe pia ța U.E. produsul, un dosar tehnic.
La rândul lui, cel care a introdus pe pia ță produsul, trebuie s ă p ăstreze la dispozi ția
autorit ăț ilor timp de 10 ani, de la ultima introducere pe pi a ță a produsului, dosarul tehnic, care
con ține:

descriere sumar a produsului;

scheme func ționale;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

124
desene de principiu (se evit ă probleme de proprietate intelectual ă);

calcule;

certificat de calitate sau declara ții de conformitate pentru componente ale ansamblulu i;

declara ția de conformitate.
Indiferent de modul, marcajul CE îl aplic ă produc ătorul. În cadrul modulului A, în cazul
unor produse mai complicate este posibil s ă se apeleze la un organism notificat (este un organ ism
înregistrat la Bruxelles ca fiind competent s ă emit ă certific ări pentru anumite directive sau în
unele cazuri pentru anumite anexe ale directivelor) . Notificarea se face pe directive. Notificarea
semnific ă c ă statul respectiv î și asum ă o anumit ă responsabilitate în ceea ce prive ște seriozitatea
organismului respectiv.
Modulul B este numit" Examin ări de tip CE", produc ătorul trebuind s ă pun ă la dispozi ția
organismelor notificate documenta ția tehnic ă și mostre de produs reprezentativ. Organismul
notificat evalueaz ă conformitatea produsului cu cerin țele esen țiale, dup ă caz se efectueaz ă și
încerc ări. Dac ă produsul corespunde, se elibereaz ă un certificat tip pe baza c ăruia produc ătorul
poate aplica marcajul CE.
Modulul B se utlizeaz ă în combina ție cu C, D, E, F. Produc ătorii romani apeleaz ă la
modulul B.
Prima activitate care se efectueaz ă pentru ob ținerea marcajului CE este analiza de risc,
adic ă se întocmesc tabele care în func ție de tipul produsului sunt stabilite riscurile pos ibile, dar
cu ajutorul unor standarde europene. În anumite sta ndarde europene sunt precizate riscurile
poten țiale ale unui produs în etapele de: montaj, transpo rt, utilizare, repara ții, reciclare.
La modulul C produc ătorul aplic ă marcajul C.E, organismul notificat efectueaz ăîncerc ări
prin sondaj.
La modulul D organiza ția trebuie s ă aib ă un sistem al calit ăț ii conform cu ISO 9002 din
1994. Organismele notificate aprob ă sistemul calit ăț ii și efectueaz ă supravegherea acestuia.
La modulul E produc ătorul trebuie s ă aib ăun sistem al calit ăț ii conform cu ISO 9003
pentru inspec ție final ă și încerc ări. Organismul notificat aprob ă sistemul calit ăț ii și
supravegheaz ă acest sistem.
La modulul F organismul notificat controleaz ă produsele și elibereaz ă certificate de
conformitate.
La modulul G organismul notificat verific ă documenta ția tehnic ă, controleaz ă
conformitatea produsului cu cerin țele esen țiale și elibereaz ă certificatul de conformitate.
La modulul H produc ătorul trebuie s ă aib ă un sistem al calit ăț ii conform cu ISO 9001,
deci inclusiv pentru proiectare, organismul notific at supravegheaz ă sistemul și elibereaz ă
certificat de examinare de tip CE. În aceast ă categorie intr ă în general aparatele medicale.

Conceptul modular a fost preluat și în legisla ția româneasc ă. Lista organismelor
notificate este publicat ă în Monitorul Oficial al Comisiei Europene. Dreptul de a aplica marcajul
CE. se acord ă pe o perioad ă de 5 ani.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

125 ~ CAPITOLUL 10 ~
AMBALARE – DEPOZITARE

10.1. STABILIREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT

Transportul produsului „ Multiplicator ” se va face cu trenul, auto, maritim sau cuavionu l,
dup ăo prealabil ă în țelegere cu beneficiarul, stabilit ă ca o clauz ă a contractului comercial.
La înc ărcare se vor lua m ăsuri pentru asigurarea împotriva deplas ărilor produselor în
mijlocul de transport datorit ă condi țiilor de transport.
Expedierea se face de c ătre furnizor, pe numele beneficiarului.
La transportul pe c ăi rutiere, sec țiunea de drum de la produc ător la beneficiar va fi
analizat ă pentru a se vedea dac ă are capacitatea portant ă necesar ă și dac ă lucr ările de art ă permit
trecerea unor subansamble cu un anumit gabarit. Aco lo unde este necesar se vor lua m ăsuri
speciale pentru consolidarea drumurilor și lucr ărilor de art ă existente și realizarea unor drumuri
noi.
Dup ă stabilirea variantei optime pentru transport se el aboreaz ă proiectul pentru a șezarea
pe mijloacele de transport a componentelor principa le. Pentru fiecare subansamblu sau lot de
piese se precizeaz ă capacitatea maxim ăadmis ă la transport, greutatea total ă transportat ă efectiv,
mijloacele de legare și principalele dimensiuni de gabarit.
Mijloacele de transport sunt asigurate de c ătre S.C. Sem ănătoarea S.A., dac ă beneficiarul
a cerut acest lucru în mod expres în contractul com ercial.

10.2. ALEGEREA TIPULUI DE AMBALAJ

Produsele se livreaz ăde c ătre produc ător la beneficiar ambalate în l ăzi de lemn.
Ambalajul se execut ă în cadrul Atelierului Între ținere Cl ădiri și Repara ții conform proiectului de
ambalaj elaborat în acest scop de c ătre Serviciul Proiectare Tehnologii.
Produsele se ambaleaz ă în l ăzi de lemn cu urm ătoarele dimensiuni:
– L= 600mm;
– l = 600mm;
– h = 300mm.
Lada este prev ăzut ă cu pere ți demontabili pentru a permite desc ărcarea mai u șoar ă a
produselor, la interior este c ăptu șit ă cu carton bituminat, iar la exterior este acoperit ă cu solu ție
de ignifugare care are rolul de a proteja produsul în cazul unor incendii în timpul transportului și
depozit ării.
Piesa este fixat ă cu ajutorul spumei poliuretanice ce se muleaza dup a conturul produsului,
asigurand o buna fixare cat si protective impotriva socurilor.
Înainte de a se introduce în lad ă, toate suprafe țele prelucrate se ung cu un lichid de
protec ție: ulei RUSTLLO DWX 32, iar tot ansamblul se înf ăș oar ă într-o coal ă de hârtie cerat ă.
Marcajele se aplic ă direct pe lad ă, cu șablon sau cu vopsea neagr ă pe toate fe țele. În cazul
produsului de fa ță , marcajele sunt prezentate pe lad ă ca în Figur ă 10.1.

Documenta ția tehnic ă care înso țește produsul va fi în dou ă exemplare: unul va fi introdus
în ambalaj protejat contra deforma țiilor mecanice, și unul va fi pus în plicul din tabl ă de pe lad ă,
protejat în folie. Tipul de lad ă utilizat este cel din Figura 10.2.

In ANEXA 10.1 . este prezentata Procedura Manipulare, Depozitare, Ambalare, si
Livrare .

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

126
Fig. 10.1. Eticheta produs

Fig. 10.2. Lada pentru ambalare
Spl. Independentei, nr.
316, sector 6, Bucuresti
Tel: 021 – 452 26 89 MMUULLTTIIPPLLIICCAATTOORR
66TTTT–11..00
Dimensiuni gabarit: 600 600 600 600 xx xx 600 600 600 600 xx xx 300 300 300 300
Seria de fabricatie: PH PH PH PH– –5896 5896 5896 5896
Lot: V5498 V5498 V5498 V5498
Ambalaj: Lada lemn Lada lemn Lada lemn Lada lemn
Masa: 1 1 1188 88 kg kg kg kg

Data: 25/5/2012 25/5/2012 25/5/2012 25/5/2012
Nr. buc: 1 1 11

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 1 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

MANIPULARE, DEPOZITARE, AMBALARE ȘI LIVRARE

PO-MDAL-01

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 2 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

Regimul de difuzare:

Num ăr exemplare procedur ă Difuzare
5 Regim controlat
0 Secret

Difuzarea:

Nr.
Exemplar Destinatarul
documentului Nume, Prenume Semn ătura Dat ă
0 RMC
1 Director General
2 RMC
3 Organism de certificare

Lista de control a reviziilor:

Nr.
crt. Obiectul reviziilor Elaborat
(nume, dat ă) Verificat
(nume, dat ă) Avizat
(nume, dat ă) Aprobat
(nume, dat ă)
1
2
3

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 3 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

CUPRINS

1. SCOP

2. DOMENIU DE APLICARE

3. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ

4. DEFINI ȚII ȘI PRESCURT ĂRI

5. PROCEDURA
5.1. Manipulare
5.2. Depozitare
5.2.1. Conservare
5.3. Ambalare
5.4. Livrare

6. RESPONSABILIT ĂȚ I
6.1 SPPA
6.2 Serviciul Proiectare Tehnologii
6.3 Atelierele de fabrica ție
6.4 Serviciul ambalare și etichetare
6.5 Atelierul de Întretinere-Ambalare-Reparatii
6.6 Personalul CTC
6.7 Serviciul de desfacere
6.8 Serviciul Transporturi
6.9 Biroul AQ

7. ANEXE

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 4 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
1. SCOP
Proceura define ște responsabilit ăț ile și modul de efectuare și control a activit ăț ilor de
manipulare, depozitare, ambalare, conservare și livrare a produselor astfel încât s ă se asigure
conformitatea lor cu cerin țele.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplic ă produselor/reperelor, materialelor, materii prime, pe parcursul
tuturor etapelor de produc ție, montaj și livrare.

3. DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ

SR EN ISO 9001 :2001 Sisteme de management al ca lit ăț ii – Cerin țe;

SR EN ISO 9000 :2000 Sisteme de management al ca lit ăț ii – Principii și vocabular;

SR EN ISO 9002/1995 Sistemele calit ăț ii : Model pentru asigurarea calitãii – Ghid pentru
aplicarea ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003;

SR EN ISO 9002/1995 Sistemele calit ăț ii: Model pentru asigurarea calit ăț ii în produc ție,
montaj, service;

Manualul Calit ăț ii (cod: MC-01).

4. DEFINI ȚII ȘI PRESCURT ĂRI
AQ – asigurarea calit ăț ii;
PCMVI – Planul Calit ăț ii pentru mãsurãtori, verificãri, încercãri;
SPT – Serviciul de Proiectare Tehnologii.

5. PROCEDURA

5.1. Manipulare
Manipularea produselor se face astfel încât s ă se previn ă avariile sau deterior ările. Șeful
locului de munc ă verifica starea dot ărilor de manipulare.
Dot ările de manipulare sunt între ținute și verificate periodic sau ori de câte ori este
nevoie.
Mijloacele de transport utilizate în cadrul S.C. S em ănătoarea S.A., sunt asigurate de
Serviciul Transporturi la cererea sec țiilor de produc ție.
Personalul care deserve ște dot ările de manipulare (legatorii de sarcin ă, macaragii) este
calificat și autorizat, fiind instruit și testat periodic.
Personalul care manipuleaz ă produse periculoase, v ătămătoare, nocive este instruit
periodic de șeful locului de munc ă, în vederea respect ării instruc țiunilor specifice de manipulare
a acestor produse.

5.2. Depozitare
În S.C. Sem ănătoarea S.A., exista zone și înc ăperi special amenajate pentru depozitarea
produselor aprovizionate și a produselor finite, astfel încât s ă fie prevenite stric ăciunile sau
deterioararea.

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 5 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Produsele periculoase, v ătămătoare, nocive (carburan ți, vopsele, lacuri, oxigen, carbid,
etc.) și substan țe care necesit ă condtii speciale de depozitare (ex. Substan țe higroscopice) sunt
depozitate în zone special amenajate, respectandu-s instruc țiunile produc ătorului și cele de
protec ția muncii.
Personalul CTC controleaz ă modul în care se face depozitarea produselor/reper elor,
materialelor, materiilor prime.

5.2.1. Conservare
În scopul p ăstr ării intacte a unor caracteristici, forme, propriet ăț i ale produsului, se
prev ăd metode și mijloace de conservare și izolare ale produsului, cât timp acesta se afla î n
responsabilitatea S.C. Sem ănătoarea S.A.
Fi șele tehnologice prev ăd executarea opera țiilor de protec ție a pieselor de îmbinare
mecanic ă nedemontabile, capete de ax, piese de schimb, acce sorii.
Atelierele de produc ție executa opera țiile de conservare a produselor.
Produsele aprovizionate cât și produsele finite cu mi șcare lent ă din depozite sunt
recontrolate periodic, pentru a confirma c ă ele corespund cerin țelor și pot fi introduse în fluxul
de fabrica ție, respectiv livrate clientului.

5.3. Ambalare
Atelierele de produc ție respecta m ăsurile impuse pentru protec ția produsului dup ă
inspec ția de la încercarea final ă.
Ambalarea se execut ă de echipa de tâmplari a Atelierului Între ținere Cl ădiri și Repara ții
conform proiectului de ambalaj elaborat în acest sc op de SPT.
Personalul CTC verifiva executarea ambal ării.
Biroul AQ supravegheaz ă aceast ă opera ție când prin PCMVI se impune punct de
sta ționare obligatorie la ambalare.
Atunci când este prev ăzut în contract sau PMCVI, cump ărătorul asista la ambalare.

5.4. Livrare
Personalul CTC întocme ște certificatul de calitate și garan ție al produsului.
Atelierele de fabrica ție predau produsele la depozitul de produse finite, încadrându-se
termenul prev ăzut în contract pentru livrare.
Serviciul Desfacere verifica existen ța certificatului de calitate și garan ție, a instruc țiunilor
de exploatare și între ținere și a altor documente cerute prin contract care vor î nso ți produsele la
livrare.
Anun țarea clien ților în vederea prezent ării pentru a ridica marfa se face de c ătre referen ții
Serviciului Desfacere.
Atunci când se specific ă în contract, protec ția calit ăț ii produselor dup ă inspec ția și
încercarea final ă se extinde, incluzând și livrarea la destina ție.
Atunci când este prev ăzut ă în contract sau PCMVI participarea cump ărătorului la livrare,
nici un produs nu va fi livrat f ără acordul cump ărătorului sau al reprezentantului acestuia.

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 6 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
6. RESPONSABILIT ĂȚ I

6.1 SPPA
Elaboreazã instruc țiuni de exploatare și între ținere pentru produse.

6.2 Serviciul Proiectare Tehnologii
Stabile ște în fise tehnologice opera țiile de cosrevare, ambalare și controlul acestora;
întocme ște proiectul de ambalaj.
Prin intermediul PCMVI pe care le întocme ște stabile ște modul de control al ambalãrii.

6.3 Atelierele de fabrica ție
Rãspund de manipularea și conservarea produselor pânã la sec ția de ambalare ; și aceasta
conform procedurilor/instruc țiunilor de lucru și a documenta ției tehnice de execu ție.
Predau la magazia atelierului de ambalarea toate p rodusele care necesitã a fi ambalate, și
au tercut de inspec țiile specifice.

6.4 Serviciul ambalare și etichetare
Rãspunde de tot ceea ce presupune recep ția la nivel intern a produselor care trebuiesc
ambalate și la toate marcajele și etichetele care se vor aplic ă pe produs sau ambalajul final al
produsului.

6.5 Atelierul de Întretinere-Ambalare-Reparatii
Rãspunde de ambalarea produselor în vederea livrãr i, respectând proiectul de execu ție al
ambalajului ; se ocupã de consolidarea produselor și protejarea lor pe perioada transportului; fie
cã mijlocul de transport apar ține beneficiarului sau organiza ției.

6.6 Personalul CTC
Efectueazã controlul ambalãrii, dar și are și alte responsabilit ăț i manipulare, conservare,
depozitare, livrare.
Întocme ște certificatul de calitate și garan ție al produsului dacã acesta îndepline ște toate
condi țiile specificate în contract și existã dovezi obiective cã produsul a fost supus tuturor
inspec țiilor, verificãrilor și încercãrilor prevãzute.

6.7 Serviciul de desfacere
Recep ționeaz ă, depoziteazã și livreazã produsele ambalate și destinate vânzãrii conform
cerin țelor contractuale.

6.8 Serviciul Transporturi
Asigurã vehiculele necesare transportului produsel or cãtre beneficiar (contra cost), dar
furnizeazã și detalii cu privire la tranportul produselor de ct re beneficiar pe rãspunderea acestuia.
Asigurã transportul produselor în interiorul S.C. Sem ănătoarea S.A. în diverse sec ții din
organiza ției.

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 7 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:
Efectueazã încãrcarea și ancorarea produselor în mijloacele de transport.
Transmite informa ții cu privire la transport pentru ter ți.

6.9 Biroul AQ
Verificã toate activit ăț ile care pot afecta procesul de ambalare și toate celelalte activit ăț i
ce derivã din aceast ă și sunt direct influen țate.
Supravegheazã și avizeazã ambalarea și livrarea produselor care sunt trimise spre
beneficiar.
Verificã prin audituri interne ale calitãii ambala rea produselor destinate comercializãrii.

7. ANEXE

ANEXA – Certificat de garan ție
ANEXA – Legenda simboluri

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 8 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

CERTIFICAT DE GARAN ȚIE

Nr: din: / /

Prezentul certificat de garan ție, parte integrant ă a Contractului de Vânzare-
Cump ărare nr. , din dat ă: / / încheiat între:

1.) S.C. SEM ĂNĂTOAREA S.A., cu sediul în: Spl. Independen ței, nr. 313, sector
6, Bucure ști , reprezentat ă legal prin dl/dna: BACIU ALEXANDRA

și

2.) , cu sediul în: ,
str. nr. ,
reprezentat ă legal prin dl/dna: .

Vânz ătorul va asigura garan ția prin repararea, înlocuirea componentelor, confor m
contractului, prin unitatea specificata.
În cazul solicit ării repara țiilor/interven țiilor în perioada de garan ție, cump ărătorul
are obliga ția de a prezenta prezentul certificat de garan ție și de a completa împreun ă cu
reprezentantul vânz ătorului procesul verbal de interven ție.

Denumirea produsului: …. MULTIPLICATOR. …………………………………………… ………………………
Cod reper: …. 6TT-1.0 ………………………………………….. …………………………………………… ……………
Seria: …………………………………… …………………………………………… ………………………………………….
Lot: ……………………………………… …………………………………………… …………………………………………..
Data fabrica ției: ……………………………………… …………………………………………… …………………………

Termenul de garan ție începe de la data livr ării și este de: 30/ 03 / 2012
Durata medie de utilizare este de 5 ani .

Stampila produc ătorului:

Produsele realizate de noi sunt în conformitat e cu standardele române ști și ale UE și
sunt înso țite de instruc țiuni de utilizare în limba romana, care trebuie res pectate întocmai.

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 9 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

Condi ții de garan ție:

• Condi țiile de garan ție se acord ă în conformitate cu prevederile OG 21/1992 sau în
condi țiile în care s-a convenit prin contract.
• Garan ția nu se aplic ă dac ă:
– Certificatul de garan ție, factura, modelul sau seria produsului s-au pier dut sau
sunt ilizibile;
– Nu au fost respectate instruc țiunile de transport, manipulare, instalare, utiliza re și
între ținere prescrise;
– Produsul a fost utilizat în alte scopuri decât cele pentru care a fost proiectat;
– Produsul a fost desigilat și persoane neautorizate au executat interven ții asupra
produsului.
• În cazul solicit ării nejustificate de acordare a service-ului ne rez erv ăm dreptul de a cere
beneficiarului contravaloarea manoperei de investig are a produsului reclamat ca fiind
defect.
• Înlocuirea produselor defectate în termenul de gara n ție se va face atunci când nu pot fi
reparate sau când durata de func ționare din cauza deficientelor ap ărute în termenul de
garan ție dep ăș ește 15% din termenul de garan ție.
• Restituirea contravalorii actualizate a produsului se va face la cererea clientului în cazul
unor defec țiuni (cel pu țin 3 defecte în prima jum ătate a perioadei de garan ție) sau în cazul
defect ării produsului care a fost deja înlocuit.
• Departamentul tehnic va solu ționa orice problem ă de service în garan ție în termen de
dou ă zile lucr ătoare de la recep ția echipamentelor.
• Oricare ar fi modalitatea în care se face livrarea, v ă rug ăm s ă v ă asigura ți c ă a ți primit,
odat ă cu recep ționarea produsului, avizul de înso țire și certificatul de garan ție, f ără de
care nu pute ți solicita ulterior asigurarea garan ției.

S-a efectuat proba de func ționare, s-au predat instruc țiunile de instalare, utilizare
și între ținere, toate accesoriile, s-a prezentat modul de fo losire și s-a predat produsul în
perfect ă stare de func ționare, iar cump ărătorul accepta condi țiile de aplicare a garan ției
men ționate în acest Certificat.

Am luat la cuno știn ță de condi țiile de garan ție.

VÂNZ ĂTOR, CUMP ĂRĂTOR,
_________________________ _____________________ _____________

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 10 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

TALOANE DE INTERVEN ȚIE ÎN PERIOADA DE GARAN ȚIE

Talon de interven ție în garan ție nr. 1 Nr. 1625471
Defect …………………………………….. …………………………………………… …………………………………
Departamentul care efectueaz ă service-ul ………………………………… ………………………………….
Produs ……………………………… Serie . …………………………………………… ………………………………
Data cump ărării ……………………………………….. …………………………………………… …………………
Data intr ării ……………………………….. Data ter min ării repara ției ……………………………………….
Măsuri repara ție ………………………………………… …………………………………………… ………………..
Semn ătura client ………………………………… …………………………………………… ………………………..

Talon de interven ție în garan ție nr. 2 Nr . 1625472
Defect …………………………………….. …………………………………………… …………………………………
Departamentul care efectueaz ă service-ul ………………………………… ………………………………….
Produs ……………………………… Serie . …………………………………………… ………………………………
Data cump ărării ……………………………………….. …………………………………………… …………………
Data intr ării ……………………………….. Data ter min ării repara ției ……………………………………….
Măsuri repara ție ………………………………………… …………………………………………… ………………..
Semn ătura client ………………………………… …………………………………………… ………………………..

Talon de interven ție în garan ție nr. 3 Nr. 1625473
Defect …………………………………….. …………………………………………… …………………………………
Departamentul care efectueaz ă service-ul ………………………………… ………………………………….
Produs ……………………………… Serie . …………………………………………… ………………………………
Data cump ărării ……………………………………….. …………………………………………… …………………
Data intr ării ……………………………….. Data ter min ării repara ției ……………………………………….
Măsuri repara ție ………………………………………… …………………………………………… ………………..
Semn ătura client ………………………………… …………………………………………… ……………………….

Nota : Service – ul este asigurat numai de c ătre firm ă produc ătoare S.C. Sem ănătoarea S.A.
.

A N E X A 10. 1. Edi ția: 21.05.2011
Revizia: 0
Nr. exemplar: 1
Pagina: 11 / 11 PROCEDURA OPERATIONALA
„Manipulare, depozitare, ambalare si livrare”
PO-MDAL-01

Întocmit Verificat Aprobat
Nume și prenume: Baciu Alexandra Prof. Dr. Ing. Dumitru Ma rius-Gabriel
Semn ătura:
Data:

LEGENDA SIMBOLURILOR UTILIZATE PE ETICHET Ă

Simbol Semnifica ție Explica ții
Fragil Acest simbol se aplic ă pachetelor ce se pot
sparge cu u șurin ță . Cutiile marcate cu acest
simbol trebuie manipulate cu grij ă.
Nu folosi ți cârlige Se interzice folosirea cârligelor pentru
manipulare.
Cu aceast ă parte în sus Pachetul trebuie s ă stea tot timpul în sensul
săge ților – în transport, manipulare și stocare.
Nu depozita ți în locuri umede Pachetele ce poart ă acest simbol trebui ferite
de umiditate excesiv ă. Dac ă nu se pot asigura
conditi de stocare adecvate, acest ambalaj
trebuie acoperit cu un material impermeabil.

Conformitate european ă Marcajul CE (Conformitate European ă) este
o declara ție a produc ătorului c ă un produs
este conform cu normele de siguran ță
stabilite de Uniunea European ă, norme
comune tuturor statelor membre

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

127 ~ CAPITOLUL 11 ~
VÂNZAREA

11.1. GENERALIT ĂȚ I

Singura întreprindere constructoare de combine aut opropulsate de recoltat cereale din
România și cea mai important ă din sud-estul Europei este S.C. Sem ănătoarea S.A., specialist
consacrat în domeniul execu ției de ma șini și echipamente pentru recoltarea culturilor de cerea le
păioase, floarea-soarelui, soia, semincere, orez și porumb.
Diversitatea de ma șini și utilaje agricole: combine autopropulsate, batoze, sem ănători,
culeg ătoare de porumb, culeg ătoare de floarea-soarelui, ma șini pentru recoltat furaje, instala ții
mobile pentru irigat s.a., reflecta sfera larg ă pe care speciali știi din întreprindere o abordeaz ă
pentru satisfacerea cerin țelor și men ținerea încrederii beneficiarilor cei mai severi.
Preocuparea major ă a întreprinderii o constituie produc ția de combine autopropulsate de
capacitate medie și mare, a c ăror concep ție s-a n ăscut în urma multor ani de studiu și încerc ări.
Pornind de la modelele cele mai vechi, s-au realiz at numeroase variante îmbun ătățite din
toate punctele de vedere: productivitate, fiabilita te, manevrabilitate, între ținere, rentabilitate.
Având o concep ție nou ă și original ă, combinele DROPIA și GLORIA se înscriu în rândul celor
mai performante combine. Realizarea acestor ma șini reprezint ă îmbinarea cercet ării aprofundate
cu testarea în câmp sau în laborator efectuate de s peciali ști și demonstreaz ă posibilitatea de
creare a unor produse de un înalt nivel calitativ.

11.2. AC ȚIUNI DE PROMOVARE

Publicitatea reprezint ă orice form ă de prezentare și promovare nepersonal ă a unor idei,
bunuri sau servicii, pl ătite de un sponsor bine precizat.
Publicitatea – adic ă utilizarea de c ătre vânz ător a unor mijloace pl ătite pentru a comunica
informa ții conving ătoare despre produsele și serviciile pe care le ofer ă sau despre organiza ția
căreia îi apar ține – este un mijloc promo țional puternic. Publicitatea îmbrac ă o mul țime de forme
(na țional ă, regional ă, de consum, industrial ă, pentru comer țul cu am ănuntul, de produs, de
marc ă, institu țional ă, etc.), fiind destinat ă s ă asigure atingerea unor obiective foarte variate
(realizarea de vânz ări imediate, ob ținerea recunoa șterii m ărcii, consolidarea preferin ței pentru o
anumit ă marc ă).
Luarea deciziilor privitoare la publicitate este u n proces în 5 etape și const ă în:
• stabilirea obiectivelor;
• luarea deciziei referitoare la buget;
• luarea deciziei privitoare la mesaj;
• luarea deciziei la mijloacele de publicitate;
• evaluarea eficien ței activit ății de publicitate.
Trebuie ca utilizatorii publicit ății să-și defineasc ă obiective clare, adic ă s ă stabileasc ă
dac ă rolul publicit ății este de a informa, de a convinge sau de împrosp ăta memoria
cump ărătorilor.
Bugetul de publicitate poate fi elaborat fie în fu nc ție de cheltuielile pe care firm ă și le
poate permite, fie pe baza unui procentaj de vânz ări, fie în func ție de cheltuielile pe care le face
concuren ța, fie în func ție de obiectivele pe care firma î și propune s ă le realizeze.
În elaborarea unui program de publicitate, manager ii de marketing trebuie s ă înceap ă
întotdeauna cu identificarea pie ței țint ă și a motivelor de cump ărare ale consumatorului. Apoi,
pot trece la luarea celor 5 decizii fundamentale, c unoscute sub numele de „cei 5 M”:

Care sunt obiectivele publicit ății? (misiunea);

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

128
Cât de mul ți bani pot fi cheltui ți? (monede);

Ce mesaj trebuie lansat? (mesajul);

Ce mijloace de comunicare trebuie folosite? (mijloa cele);

Cum trebuie evaluate rezultatele? (m ăsurare).

În cadrul S.C. Sem ănătoarea S.A. func ționeaz ă Departamentul Marketing, ce are ca
sarcin ă conceperea unei strategii de promovare a produselo r firmei, de a stabili bugetul aferent
unei campanii de publicitate, de a colabora cu agen ții specializate și, în general de a se ocupa de
realizarea oric ărui tip de promovare a produselor firmei.
În cadrul Departamentului Marketing se stabilesc p rodusele care necesit ă promovare, se
evalueaz ă situa ția stabilind metoda de promovare adecvat ă și amploarea ei. De asemenea, se
stabile ște bugetul aferent și întocme ște un raport spre analiz ă și aprobare.

10.3. M ĂSURI DE RESPECTARE A TERMENELOR DE LIVRARE

Astfel, în vederea respect ării termenului de livrare al Multiplicatorului, dep artamentul de
Marketing care are sarcina de a se ocupa de contrac t, întocme ște în momentul primirii cererii de
ofert ă din partea clientului o Fi șă de analiz ă comand ă/contract pe care o trimite
compartimentelor implicate pentru analiz ă și completare. Dup ă ce reprime ște Fi șa completat ă,
întocme ște ofert ă cu termen și pre ț pe care o trimite clientului.
Aceast ă Fi șă are urm ătorul traseu:
 Departamentul Aprovizionare, Transporturi, Depozite stabile ște termenul de asigurare a
bazei materiale și transmite Fi șa de analiz ă la Departamentul Produc ție;
 Departamentul Produc ție stabile ște termenul de execu ție și transmite Fi șa de analiz ă la
Directorul de Produc ție;
 Directorul de Produc ție avizeaz ă termenul de execu ție și transmite Fi șa de analiz ă la
Biroul Pre țuri;
 Biroul Pre țuri întocme ște analiza de pre ț, completeaz ă Fi șa de analiz ă comand ă / contract
și o transmite Departamentului Marketing;
 Departamentul Marketing transmite oferta clientului (termen și pre ț).
Analizând în acest fel termenul de realizare preci zat de c ătre fiecare compartiment
implicat, Departamentul de Marketing are siguran ța c ă produsul va fi furnizat beneficiarului la
termenul precizat în contract.

10.4. MAPA DOCUMENTELOR

La livrarea produsului Multiplicator beneficiarulu i, acesta va fi înso țit de urm ătoarele
documente:
 Certificatul de Conformitate;
 Certificatul de Garan ție;
 Cartea tehnica;
 Re țeaua de service.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

129 RE ȚEA DE SERVICE

Service-ul pentru produsele S.C. Sem ănătoarea S.A. este oferit doar de urm ătorii:

– orice centru autorizat PARTENER din:
Bac ău
Cluj-Napoca
Constant ă
Sibiu
Bucure ști
Ia și
Târgu Mure ș
Br ăila
Gala ți
– parteneri în franciza sau care afi șeaz ă sigla PARTENER din:
Miercurea Ciuc
Deva
Suceava
Boto șani
Piatra Neam ț
Timi șoara

– orice centru autorizat DUMATRUCKS din:
Bucure ști
Craiova
Bra șov
Baia Mare

În situa ții urgen țe sau când nu se poate ajunge la unul din centrele de mai sus, service-ul
mobil DUMATRUCKS este disponibil pe tot teritoriul României. (+4 02 1 345 67 89).

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

130 CARTE TEHNIC Ă MULTIPLICATOR 6TT-1.0

1. Caracteristicile produsului
Prezenta carte tehnic ă se refer ă la
produsul “Multiplicator”.
Valorile cotelor dimensionale ale
subansamblului “Multiplicator” trebuie s ă
respecte condi țiile impuse de documenta ția de
execu ție, pentru orice abateri de la valorile
prescrise se va cere acordul beneficiarului.
Produsul nu necesit ă respectarea sau
asigurarea unor caracteristici ergonomice.
Multiplicatorul se livreaz ă de c ătre
produc ător la beneficiar ambalat în cutie de
lemn. Documenta ția tehnic ă care înso țește
produsul va fi în dou ă exemplare: unul va fi
introdus în ambalaj protejat contra deforma țiilor
mecanice, și unul va fi pus în plicul din cutia
de carton, protejat în folie.
Transportul produsului se va face pe
cale rutier ă sau ferat ă. La înc ărcare se vor lua
măsuri pentru asigurarea deplas ărilor cauzate de
mijlocul de transport.

2. Caracteristici tehnice
Lungimea ansamblului: 550
Lățimea ansamblului: 550
În ălțimea ansamblului: 265 (în pozi ția închis)
Clasa de material de execu ție a pieselor turnate: clasa IV;

3. Instruc țiuni de montaj
Multiplicatorul se va instala în pozi ție vertical ă și se va fixa cu șuruburi,pentru a se evita
astfel vibra țiile nedorite și montarea gre șit ă.
Produsul trebuie instalat într-un loc uscat, ferit de inunda ție sau intemperii.

4. Condi ții de func ționare
– Se controleaz ă arborele; aceasta trebuie s ă se roteasc ă liber, f ără efort;
– Se verific ă piesele s ă nu prezinte defecte sau alte probleme;
– Se îmbin ă subansamblul cu aten ție, se verific ă ca acesta s ă fie prins în toate șuruburile, axul
central s ă nu prezinte joc, s ă se îmbine cu u șurin ța cu restul pieselor din multiplicator.
– Se testeaz ă dup ă îmbinare, se verifia dac ă are cuplul dorit pentru c ă ulterior s ă se poat ă face
ajustaje.

5. Cerin țele Tehnice
– carcasa reductorului se va umple cu 0.5l ulei tip T75 EP1 STAS 10667-80;
– înainte de montaj se va verifica calitatea man șetelor de rota ție, precum și suprafe țele cu care
vin în contact;
– dup ă montaj, reductorul se va roda în gol (5min la o tu ra ție de intrat de 450÷500 rot/min și
15min la o tura ție de intrare de 950 rot/min);

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

131 – în timpul rodajului se va verifica: etan șarea reductorului, func ționarea uniform ă, înc ălzirea s ă
nu dep ăș easc ă 60 0C, func ționarea dopului de aerisire, sl ăbirea asambl ărilor filetate;
– temperatura mediului ambiant este -20 0C ÷ 45 0C (când temperatura este negativ ă, este necesar ă
lubrifierea special ă);
– umiditate maxim ă a aerului: 75%;
– pozi ția de func ționare a produsului este vertical ă;
– transportul produsului se realizeaz ă în cutii de lemn (ridicat ă de doi operatori sau cu ajutorul
stivuitoarelor);

6. Reguli de între ținere:
Corp pompa nu necesit ă nici un fel de
între ținere specific ă sau periodica.
Nerespectarea indica țiilor privind
verificarea periodic ă și între ținerea poate
duce la scurtarea duratei de folosin ța, la
defec țiuni sau chiar la accidente. Este deci
foarte important s ă se respecte opera țiunile și
intervalele de verificare, astfel:
– Verificarea șuruburilor
– Verificarea – completarea nivelului de ulei
se face la fiecare pronire;
– Verificarea – cur ățirea corpului pompei și a
cablului de ambreiaj

7. M ăsuri de protec ția muncii
La efectuarea probelor se vor lua urm ătoarele m ăsuri de tehnica securit ății muncii:
– se verific ă dac ă au fost respectate normele de protec ția muncii prev ăzute în documenta ție;
– înaintea începerii efective a probelor se va face un ultim control al produsului;
– în decursul probelor, precum și în condi ții de exploatare se vor respecta normele de protec ția
muncii pentru realizarea produsului;
– exploatarea, între ținerea și repararea produsului se va face numai de c ătre personal calificat în
acest scop;
– în timpul func ționarii produsului nu se vor atinge p ărțile în mi șcare, indiferent de tura ție.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

132

CERTIFICAT DE GARAN ȚIE

Nr: din: / /

Prezentul certificat de garan ție, parte integrant ă a Contractului de Vânzare-Cump ărare nr.
, din dat ă: / / încheiat între:
1.) S.C. Sem ănătoarea S.A., cu sediul în: Spl. Independen ței, nr. 313, sector 6, Bucure ști ,
reprezentat ă legal prin dl/dna: Baciu Alexandra
și
2.) , cu sediul în: ,
str. , nr. , reprezentat ă legal prin dl/dna: .

Vânz ătorul va asigura garan ția prin repararea, înlocuirea componentelor, confor m
contractului, prin unitatea specificata.
În cazul solicit ării repara țiilor/interven țiilor în perioada de garan ție, cump ărătorul are
obliga ția de a prezenta prezentul certificat de garan ție și de a completa împreun ă cu
reprezentantul vânz ătorului procesul verbal de interven ție.

Denumirea produsului: ………………………. ……………………………………………
Cod produs: ………………………………. …………………………………………… …….
Lot: ……………………………………… …………………………………………… ………….
Data fabrica ției: ……………………………………… ……………………………………..

Termenul de garan ție începe de la data livr ării: / / și este de: _____ ani. Durata
medie de utilizare este de ani .

Stampila produc ătorului:

Produsele realizate de noi sunt în conformitat e cu standardele române ști și ale UE și sunt
înso țite de instruc țiuni de utilizare în limba romana, care trebuie res pectate întocmai.

Condi ții de garan ție:

• Condi țiile de garan ție se acord ă în conformitate cu prevederile OG 21/1992 sau în
condi țiile în care s-a convenit prin contract.
• Garan ția nu se aplic ă dac ă:
– Certificatul de garan ție, factura, modelul sau seria produsului s-au pier dut sau
sunt ilizibile;
– Nu au fost respectate instruc țiunile de transport, manipulare, instalare, utiliza re și
între ținere prescrise;
– Produsul a fost utilizat în alte scopuri decât cele pentru care a fost proiectat;
– Produsul a fost desigilat și persoane neautorizate au executat interven ții asupra
produsului.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

133 • În cazul solicit ării nejustificate de acordare a service-ului ne rez erv ăm dreptul de a cere
beneficiarului contravaloarea manoperei de investig are a produsului reclamat ca fiind
defect.
• Înlocuirea produselor defectate în termenul de gara n ție se va face atunci când nu pot fi
reparate sau când durata de func ționare din cauza deficientelor ap ărute în termenul de
garan ție dep ăș ește 15% din termenul de garan ție.
• Restituirea contravalorii actualizate a produsului se va face la cererea clientului în cazul
unor defec țiuni (cel pu țin 3 defecte în prima jum ătate a perioadei de garan ție) sau în cazul
defect ării produsului care a fost deja înlocuit.
• Departamentul tehnic va solu ționa orice problem ă de service în garan ție în termen de
dou ă zile lucr ătoare de la recep ția echipamentelor.
• Oricare ar fi modalitatea în care se face livrarea, v ă rug ăm s ă v ă asigura ți c ă a ți primit,
odat ă cu recep ționarea produsului, avizul de înso țire și certificatul de garan ție, f ără de
care nu pute ți solicita ulterior asigurarea garan ției.

S-a efectuat proba de func ționare, s-au predat instruc țiunile de instalare, utilizare și
între ținere, toate accesoriile, s-a prezentat modul de fo losire și s-a predat produsul în perfect ă
stare de func ționare, iar cump ărătorul accepta condi țiile de aplicare a garan ției men ționate în
acest Certificat.

Am luat la cuno știn ță de condi țiile de garan ție.

VÂNZ ĂTOR, CUMP ĂRĂTOR,

S.C. Sem ănătoarea S.A. ___ _________________

TALOANE DE INTERVEN ȚIE ÎN PERIOADA DE GARAN ȚIE

Talon de interven ție în garan ție nr. 1 Nr. 1625471
Defect …………………………………….. …………………………………………… …………………………………
Departamentul care efectueaz ă service-ul ………………………………… ………………………………….
Produs ……………………………… Serie . …………………………………………… ………………………………
Data cump ărării ……………………………………….. …………………………………………… …………………
Data intr ării ……………………………….. Data ter min ării repara ției ……………………………………….
Măsuri repara ție ………………………………………… …………………………………………… ………………..
Semn ătura client ………………………………… …………………………………………… ………………………..

Talon de interven ție în garan ție nr. 2 Nr . 1625472
Defect …………………………………….. …………………………………………… …………………………………
Departamentul care efectueaz ă service-ul ………………………………… ………………………………….
Produs ……………………………… Serie . …………………………………………… ………………………………
Data cump ărării ……………………………………….. …………………………………………… …………………
Data intr ării ……………………………….. Data ter min ării repara ției ……………………………………….
Măsuri repara ție ………………………………………… …………………………………………… ………………..
Semn ătura client ………………………………… …………………………………………… ………………………..

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

134

Talon de interven ție în garan ție nr. 3 Nr. 1625473
Defect …………………………………….. …………………………………………… …………………………………
Departamentul care efectueaz ă service-ul ………………………………… ………………………………….
Produs ……………………………… Serie . …………………………………………… ………………………………
Data cump ărării ……………………………………….. …………………………………………… …………………
Data intr ării ……………………………….. Data ter min ării repara ției ……………………………………….
Măsuri repara ție ………………………………………… …………………………………………… ………………..
Semn ătura client ………………………………… …………………………………………… ……………………….

Not ă: Service – ul este asigurat numai de c ătre firm ă produc ătoare S.C. Sem ănătoarea S.A.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

135 ~ CAPITOLUL 12 ~
INSTALAREA

De regul ă, instalarea la beneficiar a produsului contract, s e face numai la cererea eplicita
a beneficiarului, dar aceste cazuri sunt mult mai r are. Dac ă totu și un client dore ște ca la livrarea
produsului (produselor) ca acestea s ă fie instalate de c ătre personalul întreprinderii, acest lucru se
poate efectua, dar numai dac ă acest lucru a fost stabilit prin contract.
Dup ă ce cererea de livrare de produse depus ă de beneficiar a fost analizat ă de c ătre
conducere și a fost acceptat ă, se trece la contractarea viitorului beneficiar pe ntru discutarea
contractului. La discutarea și încheierea contractului beneficiarul î și va preciza foarte clar
cerin țele acestuia privitoare la instalare, la probarea p rodusului și predarea produsului, iar
reprezenta ții întreprinderii vor analiza capabilitatea îndepli nirii acestor cerin țe.
Dac ă s-a stabilit contractual instalarea produsului la beneficiar conducerea întreprinderii
va stabili o echip ă cu personalul care se va ocupa cu activit ățile de instalare și probare a
produsului.
Modul de instalare și probare a produsului la beneficiar presupune resp ectarea
urm ătoarelor etape de lucru:
⇒ Echipa delegata de întreprindere s ă se ocupe de instalarea produselor se va deplasa
împreun ăcu delegatul beneficiarului la locul de instalare a produselor;
⇒ Aceast ă echip ă va urm ări și modul de transport și depozitare în mijlocul de transport pentru a
se asigura c ă nu va exista problema deterior ării acestora pe parcursul transportului;
⇒ La instalare, echipa va prezenta personalului ce se vă ocupa de produsele respective modul
corect de instalare, dezinstalare și vor face recomand ări în conformitate cu instruc țiunile care
înso țesc produsele;
⇒ Numai dup ă ce aceast ă activitate s-a încheiat și s-a r ăspuns la eventualele întreb ări și
neclarit ăți ale personalului de la beneficiar care se va ocup a cu între ținerea acestora, se va trece
la ac țiunea de instalare propriu-zis ă;
⇒ Dup ă ce procesul de instalare s-a încheiat se va trece la probarea produsului, verificându-se
caracteristicile principale ale acestuia care se do resc a fi respectate și de care depinde
func ționarea corect ă a produsului;
⇒ Numai dac ă a fost precizat în contractul încheiat între p ărți, se poate trece și la integrarea
produsului în fluxul de fabrica ție;
⇒ Dup ă ce au fost efectuate aceste etape și produsul este instalat corect și opera țional, se trece
la semnarea documentului de livrare în care benefic iarul atest ă corectitudinea instal ării și
func țion ării produsului;

Not ă: Având în vedere c ă produsul de fa ță este un subansamblu, nu se impune instalarea,
acestlucru nu este prev ăzut în contractul încheiat între p ărți.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

136 ~ CAPITOLUL 13 ~
SERVICE

În ceea ce prive ște activitatea de service, întreprinderea analizeaz ă în mod serios și la cel
mai înalt nivel (director compartiment calitate) or ice reclama ție din partea clientului.
Întreprinderea asigur ă toate piesele de schimb pentru produsele pe care l e livreaz ă și în
general dac ă vreun reper s-a deteriorat în perioada de garan ție, acesta este schimbat automat.
Modul de organizare al service-ului este foarte bi ne pus la punct. Astfel c ă atunci când se
prime ște o reclama ție din partea clientului ea este analizat ă de c ătre directorul compartimentului
calitate care o transmite șefului serviciu CTC cu o recomandare preliminar ă a modul de tratare a
acesteia. Acesta înregistreaz ă reclama ția în registrul cu eviden ța reclama țiilor și clarific ă
posibilele cauze, fie ele mecanice, fie electrice, care au condus la apari ția defectului reclamat.
Dac ă reclama ția este neîntemeiat ă sau produsul nu se mai afl ă în perioada de garan ție
este anun țat clientul pentru a se stabili ce urmeaz ă a fi f ăcut. Dac ă reclama ția este întemeiat ă și
produsul este în perioada de garan ție se stabile ște modul de rezolvare, precum și persoana din
compartimentul service ce se va deplasa la benefici ar.
Persoana urmeaz ăa se deplasa la client va studia norma tehnic ăa produsului,
instruc țiunile de între ținere și exploatare, prevederile contractuale și alte informa ții tehnice
referitoare la produsul reclamat astfel c ă în momentul deplas ării la beneficiar persoana delegat ă
să posede documenta ția necesar ă identific ării și remedierii defectului. Dac ă reclama ția clientului
este formulat ă profesional, încât s ă se poat ă stabili cu exactitate reperul defect, delegatul va lua
reperul respectiv și dispozitivele necesare înlocuirii lui.
Persoana delegat ă, odat ă ajuns ă la client, va proceda împreun ă cu clientul la stabilirea
defectului și analiza cauzelor care au generat defec țiunea reclamat ă și stabile ște modul de
rezolvare. Dac ă defectul se poate remedia la client, persoana dele gat ă va executa imediat
lucrarea, sau dac ă este necesar s ă înlocuiasc ă unele repere pe care nu le are asupra lui datorit ă
neclarit ății cu care beneficiarul a relatat defectul, se stab ile ște de comun acord cu acesta perioada
de timp în care va reveni cu cele necesare finaliz ării produsului și repunerea lui în func țiune la
parametrii garanta ți.
În cazul defectelor ce nu se pot remedia la benefi ciar, se stabile ște de comun acord
metoda de transportare a produsului la întreprinder e pentru remediere, precum și termenul de
înapoiere la client a produsului.
Dac ă se constat ă c ă produsul s-a defectat din cauza exploat ării necorespunz ătoare sau a
înc ălc ării normelor de instalare sau depozitare, persoana delegat ă arat ă aceste deficien țe
clientului și nu mai trateaz ă produsul conform cu condi țiile ce se impun în termenul de garan ție,
ci cu condi țiile ce se impun în tratarea defectelor în perioada de post-garan ție.
Dac ă o defec țiune constatat ă se repet ă la acela și client sau la acela și tip de produs la al ți
clien ți șeful CTC ini țiaz ă un raport de ac țiuni corective/preventive care va fi înaintat
compartimentului de marketing și proiectare pentru a se stabili m ăsuri de îmbun ătățire a
proiectului produsului.
O reclama ție de la beneficiar se consider ă rezolvat ă numai în momentul în care produsul
este remediat și func ționeaz ă la parametrii garanta ți.
Toate documentele întocmite de compartimentul serv ice de la preluarea reclama ției și
pân ă la rezolvarea acesteia se înregistreaz ă într-un registru și se arhiveaz ă.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

137

CONTRACT DE SERVICE

Nr: din: / /

1. P ĂRȚILE CONTRACTANTE
Prezentul contract se încheie intre:
S.C. SEM ĂNĂTOAREA S.A., cu sediul în: Spl. Independen ței, nr. 313, sector 6, Bucure ști,
România , reprezentat ă legal prin dl/dna: BACIU ALEXANDRA , în calitate de
EXECUTANT;
și
S.C. , cu sediul în: ,
str. , nr. , reprezentat ă legal prin dl/dna:
, în calitate de BENEFICIAR .

2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Contractul se refer ă la efectuarea urm ătoarelor lucr ări de c ătre executant:
– executarea unor verific ări tehnice periodice prin aplicarea metodelor prev ăzute în standardul
STAS 8173, consemnarea rezultatelor într-o Fis ă de verificare tehnic ă, estimarea uzurii
produsului MULTIPLICATOR , parte a ansamblului Combina GLORIA 1120 .
Executantul va efectua verificarea tehnic ă anual ă la o data stabilit ă de comun acord cu
beneficiarul.

3. OBLIGA ȚIILE P ĂRȚILOR CONTRACTANTE
1. Obliga țiile executantului
Executantul se obliga s ă de țin ă mijloacele tehnice necesare opera țiilor prev ăzute în
Anexa 1, conform documenta ției tehnice a produsului.
Executantul se obliga s ă furnizeze piesele de schimb contra cost în caz de necesitate.
Executantul va instrui personalul de exploatare de semnat de beneficiar în scopul utiliz ării
adecvate a produsului, în conformitate cu documenta ția tehnic ă a acestuia.

2. Obliga țiile beneficiarului
Beneficiarul va confirma prin semnarea Fisei de ve rificare opera țiile executate,
rezultatele acestora și modul de func ționare a produsului.
Beneficiarul va achita valoarea pieselor de schimb înlocuite și va semna procesul verbal
întocmit de executant.
Beneficiarul va solicita executantului efectuarea verific ării tehnice cu 9 zile înaintea datei
acesteia.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

138
4. CONDI ȚII DE ACORDARE A GARAN ȚIEI
Garan ția produsului verificat înceteaz ă în urm ătoarele cazuri:
– interven ția neautorizat ă a unei persoane în vederea remedierii unei defec țiuni f ără avizul
prealabil al executantului;
– exploatarea necorespunz ătoare a echipamentului.

5. CONDI ȚII DE PLAT Ă
Beneficiarul va achita valoarea Contractului de se rvice în RON, în ziua semn ării Fisei de
verificare tehnic ă. Pentru neplata la termen se stabilesc penalit ăți de 0.2% pe zi.

6. PREVEDERI FINALE
Prezentul contract este valabil 2 ani de la data se mn ării.
Contractul poate fi reziliat de beneficiar în cazu l în care executantul nu respecta condi țiile
punctului 2.
Contractul poate fi reziliat de executant în cazul în care beneficiarul nu respecta condi țiile
punctelor 3, 4, 5.
Contractul înceteaz ă în cazul în care una dintre p ărți este în incapacitate de plat ă, faliment
sau reorganizare juridic ă.
Contractul înceteaz ă la expirarea intervalului de timp pentru care a fo st încheiat sau prin
acordul p ărților.

Prezentul document a fost încheiat ast ăzi, în 2 exemplare, câte unul
pentru fiecare parte contractant ă.

PRESTATOR, BENEFICIAR,

S.C. Sem ănătoarea S.A. S .C. _________________

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

139

PROCES VERBAL DE INTERVEN ȚIE

Nr: din: / /

Încheiat ast ăzi, / / , la sediul: S.C , î ntre dl./dna
BACIU ALEXANDRA , reprezentantul S.C. Sem ănătoarea S.A. în calitate de
VÂNZ ĂTOR al produsului MULTIPLICATOR 6TT-1.0, Ansamblu GLORIA 1120

și

reprezentantul al S ociet ății Comerciale , în
calitate de CLIENT datorit ă interven ției nr. .

Interven ția tehnic ă s-a efectuat pe baza reclama ției nr. din data / / a
dlui/dnei , referitoare la produsul MULTIPLICATOR , cod 6TT-
1.0 , ansamblu Gloria 1120 , cod .

În urma interven ției tehnice s-au constatat urm ătoarele:

Pentru remedierea celor constatate s-a procedat ast fel:

Prezentul proces verbal de interven ție a fost tip ărit în 2 exemplare, câte unul pentru
fiecare parte.

VÂNZ ĂTOR, CUMP ĂRĂTOR,

S.C. Sem ănătoarea S.A. S.C . ___________________

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

140 ~ CAPITOLUL 14 ~
SCOATEREA DIN UZ

14.1. SCOATEREA DIN UZ A PRODUSULUI ȘI RECICLAREA

Specific pentru produsul care face obiectul produs ului, se vor lua urm ătoarele m ăsuri:

de șeurile metalice ( șpan, etc.,) rezultate în urma procesului de prelucr are mecanic ă vor fi
colectate în canale speciale prev ăzute la fiecare ma șin ă-unealt ă, dup ă care vor fi depuse în
containere speciale;

unsoarea, uleiul utilizate în procesul de func ționare al produsului vor fi colectate în cuve
speciale;

eventualele de șeuri, de orice alt ă natur ă, vor fi sortate și depozitate în containere identificate
corespunz ător.

Gestionarea de șeurilor este o problem ă acut ă, care face obiectul unor reglement ări la
nivelul organiza ției, cu respectarea reglement ărilor la nivel na țional.
La baza gestion ării de șeurilor industriale reciclabile stau urm ătoarele principii generale:
 principiul utiliz ării numai a acelor procedee de gestionare a de șeurilor industriale reciclabile
care nu constituie un risc pentru s ănătatea popula ției și pentru mediul înconjur ător;
 principiul "poluatorul pl ăte ște";
 principiul "responsabilit ății produc ătorului";
 principiul utiliz ării celor mai bune tehnici disponibile, f ără antrenarea unor costuri excesive.
De țin ătorii de de șeuri industriale reciclabile, persoane juridice, su nt obliga ți s ă asigure
strângerea, sortarea și depozitarea temporar ă a acestora, cu respectarea normelor de protec ție a
sănătății popula ției și a mediului înconjur ător, precum și reintroducerea lor în circuitul productiv
prin:

reutilizarea în propriile procese de produc ție;

valorificarea și comercializarea materiilor prime secundare ob ținute;

predarea c ătre agen ții economici specializa ți, autoriza ți pentru valorificare, a de șeurilor
industriale reciclabile.
Agen ții economici specializa ți în activit ăți de valorificare a de șeurilor industriale
reciclabile sunt obliga ți s ă livreze materiile prime secundare ob ținute, numai înso țite de
documente de certificare a calit ății, conform reglement ărilor în vigoare.

Gestionarea de șeurilor are în vedere utilizarea proceselor și a metodelor care nu pun în
pericol s ănătatea popula ției și a mediului înconjur ător, iar autorit ățile competente autorizeaz ă și
controleaz ă activit ățile de valorificare și eliminare a de șeurilor, urm ărind ca acestea:
 să nu prezinte riscuri pentru s ănătatea popula ției și pentru ap ă, aer, sol, faun ă sau vegeta ție;
 să nu produc ă poluare fonic ă sau miros nepl ăcut;
 să nu afecteze peisajele sau zonele protejate.
Se interzice persoanelor fizice, persoanelor fizic neautorizate s ă desf ăș oare activit ăți
independente și persoanelor juridice abandonarea, înl ăturarea sau eliminarea necontrolat ă a
de șeurilor, precum și orice alte opera țiuni neautorizate, efectuate cu acestea.

Autorit ățile competente stabilesc m ăsurile corespunz ătoare pentru:
▪ prevenirea gener ării de șeurilor și a efectelor nocive ale acestora, prin:
 dezvoltarea de tehnologii curate și economice în utilizarea resurselor naturale;
 dezvoltarea tehnic ă și comercializarea de produse astfel proiectate încâ t, prin
caracteristicile lor de fabrica ție, prin utilizarea și prin eliminarea lor dup ă utilizare, acestea s ă nu
contribuie sau s ă contribuie în m ăsura cât mai mic ă la cre șterea riscului de poluare și a gradului
de nocivitate a de șeurilor;

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

141  dezvoltarea de tehnici adecvate pentru eliminarea sau neutralizarea substan țelor
periculoase con ținute în de șeurile destinate valorific ării;
▪ valorificarea de șeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizeaz ă
ob ținerea de materii prime secundare sau utilizarea un or categorii de de șeuri ca surs ă de energie.

Managementul de vârf al organiza ției adopt ămăsurile necesare în vederea cre ării, la
nivelde organiza ție, a unui sistem adecvat și integrat al instala țiilor de eliminare a de șeurilor,
ținând seama de cele mai bune tehnologii disponibile care nu implic ă costuri excesive. Acest
sistem trebuie s ă asigure eliminarea de șeurilor și s ă î și îndeplineasc ă scopul, ținând seama de
condi țiile geografice și de necesitatea unor instala ții specifice pentru anumite tipuri de de șeuri.
Sistemul men ționat anterior trebuie s ă permit ă eliminarea de șeurilor prin
instala țiispecifice și prin intermediul celor mai adecvate metode și tehnologii, care s ă asigure un
nivelridicat de protec ție a s ănătății popula ției și a mediului.

În vederea atingerii obiectivelor men ționate, autorit ățile competente sunt obligate
săelaboreze planuri de gestionare a de șeurilor. La elaborarea planurilor de gestionare a d e șeurilor
se are în vedere c ă acestea s ă con țin ă:
• în mod obligatoriu, informa ții referitoare la:
 tipurile, cantit ățile și originea de șeurilor care urmeaz ă s ă fie valorificate sau eliminate;
 măsuri specifice pentru categorii speciale de de șeuri;
 zone și instala ții de valorificare sau de eliminare a de șeurilor;
• dup ă caz, informa ții cu privire la:
 persoanele fizice autorizate s ă desf ăș oare activit ăți independente sau la persoane
juridice, împuternicite cu gestionarea de șeurilor;
 costurile estimative ale opera țiunilor de valorificare și eliminare a de șeurilor;
 măsuri pentru încurajarea ra ționaliz ării colect ării, sort ării și trat ării de șeurilor.

Pe baza planului, adoptat la nivelul organiza ției, de gestionare a de șeurilor autorit ățile
competente elaboreaz ă reglement ările necesare pentru prevenirea circula ției de șeurilor, care nu
este în concordan ță cu prevederile acestuia.
Autorit ățile competente adopt ă m ăsurile necesare pentru ca to ți produc ătorii sau
destinatarii de de șeuri, persoane juridice, s ă asigure prin mijloace proprii valorificarea sau
eliminarea de șeurilor ori s ă asigure predarea de șeurilor proprii unei unit ăți autorizate, în vederea
valorific ării sau elimin ării acestora.
Autorizarea pentru activit ăți economice și sociale cu impact asupra mediului de c ătre
autorit ățile competente pentru protec ția mediului este condi ționat ăde îndeplinirea de c ătre
produc ătorii sau destinatarii de de șeuri a cerin țelor reglementate.
Costurile aferente activit ăților de colectare, transport, depozitare, valorific are sau de
eliminare a de șeurilor se suport ă de:
• de țin ătorul de de șeuri care încredin țeaz ă de șeurile unei unit ăți specializate:
o de țin ătorul anterior al de șeurilor sau produc ătorul de produse care genereaz ă de șeuri.
• costurile se acoper ă:
o direct sau printr-un contract încheiat cu unit ăți specializate în colectarea, transportul,
depozitarea, valorificarea sau eliminarea de șeurilor;
o printr-un sistem fiscal de taxe prev ăzut în lege privind Fondul pentru mediu.

Unit ățile care efectueaz ă opera țiuni de valorificare sau de eliminare a de șeurilor trebuie
să fie supuse procedurii de autorizare de mediu, spec ifice pentru desf ăș urarea acestor activit ăți.
Autorit ățile pentru protec ția mediului aplic ă procedura de autorizare specific ă activit ăților
de valorificare și eliminare a de șeurilor și emit acorduri de mediu pentru investi țiile destinate
acestor activit ăți și autoriza ții de mediu pentru desf ăș urarea activit ăților de valorificare și
eliminare a de șeurilor.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

142 Acordurile și autoriza țiile de mediu pentru desf ăș urarea activit ăților de valorificare și
eliminare a de șeurilor se emit pe o perioad ă de maximum 5 ani. La primirea solicit ărilor pentru
emiterea acordurilor și a autoriza țiilor autorit ățile pentru protec ția mediului pot stabili condi ții și
obliga ții pentru conformarea acestor activit ăți cu cerin țele specifice protec ției mediului s ău pot
respinge aceste solicit ări, dac ămetoda de eliminare este considerat ă inacceptabil ă din punct de
vedere a s ănătății popula ției și a protec ției mediului.

Acordul și/sau autoriza ția de mediu con țin, în mod obligatoriu:
♦ tipurile și cantit ățile de de șeuri;
♦ cerin țele tehnice;
♦ m ăsurile de siguran ță care trebuie luate;
♦ amplasamentele de valorificare sau eliminare a de șeurilor;
♦ metodele de tratare, valorificare și eliminare a de șeurilor.

Produc ătorii de de șeuri, precum și unit ățile specializate în conceperea și proiectarea
activit ăților ce pot genera de șeuri au urm ătoarele obliga ții:
 să adopte, înc ă de la faza de concep ție și proiectare a unui produs, solu țiile și tehnologiile de
eliminare sau de diminuare la minimum posibil a pro ducerii de șeurilor;
 să ia m ăsurile necesare de reducere la minimum a cantit ăților de de șeuri rezultate din
activit ățile existente;
 să nu pun ă în circula ție produse, dac ă nu exist ă posibilitatea elimin ării acestora ca de șeuri;
 să conceap ă și s ă proiecteze tehnologiile și activit ățile specifice, astfel încât s ă se reduc ă la
minimum posibil cantitatea de de șeuri generat ă de aceste tehnologii;
 să ambaleze produsele în mod corespunz ător, pentru a preveni deteriorarea și transformarea
acestora în de șeuri;
 să evite formarea unor stocuri de materii prime, mate riale auxiliare, produse și subproduse ce
se pot deteriora ori pot deveni de șeuri ca urmare a dep ăș irii termenului de valabilitate;
 să valorifice în totalitate, dac ă este posibil din punct de vedere tehnic și economic,
subprodusele rezultate din procesele tehnologice;
 să nu amestece diferitele categorii de de șeuri periculoase sau de șeuri periculoase cu de șeuri
nepericuloase;
 să asigure echipamente de protec ție și de lucru adecvate opera țiunilor aferente gestionarii
de șeurilor în condi ții de securitate a muncii;
 să nu genereze fenomene de poluare prin desc ărc ări necontrolate de de șeuri în mediu;
 să ia m ăsurile necesare astfel încât eliminarea de șeurilor s ă se fac ă în condi ții de respectare a
reglement ărilor privind protec ția popula ției și a mediului;
 să nu abandoneze de șeurile și s ă nu le depoziteze în locuri neautorizate;
 să separe de șeurile înainte de colectare, în vederea valorific ării sau elimin ării acestora;
 să desemneze o persoan ă, din rândul angaja ților proprii, care s ă urm ăreasc ă și s ă asigure
îndeplinirea obliga țiilor prev ăzute de lege în sarcina produc ătorilor de de șeuri.

Produc ătorii și destinatarii de de șeuri periculoase au obliga ția s ă elaboreze, în condi țiile
legii, planuri de interven ție pentru situa ții accidentale și s ă asigure condi țiile de aplicare a
acestora.
Produc ătorii și destinatarii de de șeuri î și organizeaz ă sistemul propriu de eliminare a
de șeurilor, dac ă de șeurile nu pot fi preluate de unit ăți specializate din sistemul organizat în acest
scop.
Anumite componente ale ansamblului (subansamblu) s e preteaz ăla activit ăți de
recondi ționare (reabilitare) din considerente economice.
În momentul în care produsul nu mai func ționeaz ă la parametrii proiecta ți, se va efectua
scoaterea din uz conform procedurii de lucru coresp unz ătoare.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

143 14.2. SMC – SMM

Pe lâng ă asem ănările la nivelul structurii de baz ă a standardelor de referin ță , sunt și
câteva asem ănări la nivelul abord ărilor concrete din cele dou ă domenii: calitate și mediu.
Aceste asem ănări sunt numeroase și tocmai din acest motiv, organiza țiile care opteaz ă
pentru sisteme de management de mediu și de calitate complet separate devin din ce în ce m ai
pu ține. Cele mai importante aspecte comune din punct d e vedere al abord ării concrete a
construirii, implement ării și func țion ării sistemelor de management al calit ății și de mediu sunt:
– ambele standarde iau în considerare conceptul de “îmbun ătățire continu ă“;
– ambele standarde iau în considerare conceptul de “prevenire”;
– ambele standarde pun factorul uman în centrul pr oceselor de construire, implementare
și func ționare a sistemului de management.

În general, se consider ă c ă sistemele de management calitate – mediu integrate sunt net
superioare sistemelor separate. Aceast ă percep ție este explicabil ă prin aceea c ă avantajele
integr ării sistemelor sunt mult mai u șor de intuit decât dezavantajele acestei solu ții.
În tabelul 14.1 sunt analizate comparativ, atât pu nctele forte, cât și punctele slabe ale
integr ării sistemelor de management calitate – mediu.
Elementele men ționate anterior pot juca un rol decisiv în asigurar ea coexisten ței
sistemelor de management calitate – mediu și pot contribui în mod hot ărâtor la optimizarea
func țion ării lor simultane.

Tabelul 14.1 – Avantajele și dezavantajele sistemelor integrate calitate – med iu
AVANTAJE DEZAVANTAJE
1. Mai mult ă coerență . Exist ă numeroase
situa ții în care trebuie intervenit și sub aspectul
calit ății și sub aspectul mediului. O interven ție
unitar ă, pe cerin țe structurate comun pe cele
dou ă domenii este în general mai coerent ă și
mai u șor de urm ărit și controlat. 1. Tehnici diferite abordate nediferen țiat.
Mediul și calitatea presupun, în tratarea
anumitor aspecte, abord ări specifice, adaptate
tehnicilor și instrumentelor proprii fiec ărui
domeniu în parte. Prin tendin ța s ă de
uniformizare a metodelor și mijloacelor, un
sistem integrat calitate – mediu poate afecta
uneori alegerea solu țiilor sectoriale cele mai
adecvate.
2. O optimizare a ac țiunilor. Integrare
înseamn ă, printre altele, lucru în echipe mixte.
Ac țiuni, solu ții, eforturi, vor fi de la început
gândite cu respectarea cerin țelor ambelor
domenii, evitându-se astfel apari ția unor
incompatibilit ăți și, de aici, a unor reveniri și
modific ări. 2. O gestiune a riscurilor mai dificil ă (uneori).
Fiecare din cele dou ă componente dispune de
proprii s ăi indicatori. Când este necesar ă
acordarea unei aten ții sporite unui anumit
aspect care prezint ă un risc mai mare (de
exemplu, aspectul identific ării defectelor de
fabrica ție sau aspectul prevenirii incidentelor
și accidentelor), indicatorii proprii acestui
aspect trebuie dezvolta ți și urm ări ți cu
prioritate. Astfel de op țiuni, în regim prioritar,
sunt mai greu de f ăcut în prezen țta unui sistem
calitate-mediu integrat decât în prezen ța a dou ă
sisteme separate.

Proiect de diploma
Multiplicator 6TT-1.0 / Carcasa 6TT-1.1

144 3.O minimizare a suprapunerilor și a disip ării
răspunderii. Cele dou ă sisteme au numeroase
zone comune. Interven ția pe aceste zone a
dou ă echipe, func ționarea simultan ă a dou ă
sisteme cu dou ă programe, cu dou ă moduri de
gândire tehnic ă diferite ar produce suprapuneri,
eforturi dublate inutil, contradic ții și confuzii
în asumarea responsabilit ăților. Integrarea
celor dou ă sisteme conduce la minimizarea
acestor aspecte nedorite. 3.Realizarea mai dificil ă a auditurilor externe
pe unul dintre cele dou ă domenii. Auditorii
externi vor depune un efort mai mare (în cazul
sistemelor integrate fa ță de cazul sistemelor
separate) pentru a separa aspectele domeniului
care îl intereseaz ă de aspectele celuilalt
domeniu.
4. Cerin țe comune îndeplinite mai eficient.
Satisfacerea cerin țelor comune ale standardelor
ISO 9001 și ISO 14001 se va face într-o
abordare unic ă, ceea ce va însemna economie
de timp și efort, coeren ță și optimizare a
dinamicii implement ării și func țion ării
sistemului. 4. Inconveniente în asigurarea unei anume
confiden țialit ăți. În cazul în care se dore ște
păstrarea confiden țialit ății asupra unor aspecte
specifice unuia dintre cele dou ă domenii, va fi
dificil de g ăsit o solu ție prin care un auditor
extern interesat de cel ălalt domeniu s ă poat ă fi
împiedicat de a citi, în proceduri sau în alte
documente comune ale sistemului, informa țiile
privind aceste aspecte.
5. Viziune unitar ă asupra dezvolt ărilor viitoare.
În cazul proiectelor de dezvoltare sau de
introducere de noi produse/servicii, se vor avea
în vedere înc ă de la început atât aspectele de
calitate, cât și cele de mediu, r ăspunzându-se
astfel mai bine nevoilor clien ților, cerin țelor
legislative și acelora venind din partea p ărților
interesate. 5. Tratarea nediferen țiat ă a unor sisteme de
complexitate diferit ă. Uneori unul dintre
domenii (calitate s ău mediu) necesit ă o tratare
mult mai complex ă decât cel ălalt. Dac ă s-ar
construi sisteme de management separate, unul
dintre sisteme ar fi, în consecin ță , considerabil
mai simplu de gestionat decât cel ălalt. În cazul
sistemelor integrate aceast ă simplificare nu se
mai poate aplica, ambele sisteme fiind tratate la
acela și nivel de complexitate.

Una din solu țiile cel mai frecvent adoptate referitor la integra rea sistemelor de
management al calit ății și de mediu este o variant ă de integrare par țial ă, foarte flexibil ă și
adaptabil ă unui num ăr mare de situa ții. Conform acesteia, sistemul de management global are o
coordonare unitar ă, la vârf, din care se desprinde o structur ă mixt ă calitate – mediu bazat ă pe
manuale separate și pe un sistem combinat de proceduri și alte documente, par țial integrate. De
la caz la caz, partea comun ă și p ărțile separate pot fi mai dezvoltate sau mai reduse, f ără ca prin
aceasta interac țiunea dintre sisteme s ă fie afectat ă în mod esen țial.