Proiect de diplomă [603198]

Proiect de diplomă
11

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
1. Răcirea pâinii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 14
1.1 Variaț ia temperaturii pâinii în diferite zone în timpul răcirii. ………………………….. . 14
1.2 Factorii determinanți ai procesului de răcire ………………………….. ……………………… 16
1.3 Sistemul clasic de răcire a pâinii ………………………….. ………………………….. …………. 17
2. Clasificarea transportoarelor ………………………….. ………………………….. ………………… 19
2.1 Clasificarea mașinilor și instalațiilor de tran sport continuu. ………………………….. .. 19
2.1.1. Transportor cu bandă pe orizontală ………………………….. ………………………….. . 20
2.1.2 Transportoare mobile cu bandă ………………………….. ………………………….. …….. 21
2.1.3 Transportoarele cu role ………………………….. ………………………….. ………………… 22
3. Situația actuală a firmei SC ANDANA PAN SRL ………………………….. ………………. 25
3.1 Situația actuală: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
3.2 Propunere de îmbunătățire a sistemului de răcire: ………………………….. ……………… 25
3.3 Descrierea sistemului de răcire de tip transportor spiral: ………………………….. ……. 26
4. Proiectarea cadrului de susținere a sistemului de răcire și calcule pentru
verificarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 29
4.1 Elementele componente ale cadrului ………………………….. ………………………….. ……. 29
Proiecție 3D ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 29
4.2 Calcul pentru verificarea rezistenței la încovoiere a suportului ………………………… 32
4.2.1 . Calculul tensiunii admisibile la încovoiere ………………………….. ……………….. 32
5. Tehnologia de fabricație a piesei placă de susținere rolă ………………………….. …….. 35
5.1 Alegerea semifabricatului pentru fabricarea produsului ………………………….. ……… 35
5.1. Calculul coeficientului de utilizare al materialului ………………………….. ……………. 35
5.3 Întocmirea itinerarului tehnologic ………………………….. ………………………….. ……….. 36
5.4 Determinarea regimului de așchiere optim ………………………….. ………………………… 38
5.5. Calculul normei de timp pentru operația de frezare: ………………………….. ………….. 41

Proiect de diplomă
12

6. Contribuții personale. Concluzii. ………………………….. ………………………….. …………… 47
6.1 Contribuții personale ………………………….. ………………………….. …………………………. 47
6.2 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 47
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 49

Proiect de diplomă
13

Introducere

Tehnologia a devenit, peste tot în lume, un agent major al schimbării pentru piețe și
pentru structura industriilor. Peste 50% din creșterea economică pe termen lung provine din
schimbările tehnologice care măresc productivitatea și determină apariția de n oi produse, procese
sau industrii. Modernizarea diferitelor procese tehnologice din producție contribuie semnificativ
la creșterea producției, reduce costurile de operare și minimalizează greșelile cauzate de factorul
uman.
Principalul scop al acestei luc rări este modernizarea liniei tehnologice a firmei S.C.
Andana Pan S.R.L., prin inlocuirea sistemului clasic de răcire cu unul modern. În acest fel firma
va putea să își dezvolte capacitatea de producție, prin urmare să își mărească cifra de afaceri.
Lucr area se bazează pe 3 factori importanți: analiza situației actuale, analiza variantelor
posibile pentru modernizare si alegerea celei favorabile și, în cele din urmă , proiectarea
variantei alese.

Proiect de diplomă
14

1. Răcirea pâinii

1.1 Variația temperaturii pâinii în diferite zone în timpul răcirii.

Se știe că partea exterioară a pâinii are imediat după coacere temperatură de 130 -140 de
grade în timp ce e miezul are temperatură mai joasă cuprinsă între 95 și 98 de grade. În tabelul în
tabelul 1.1 se pot observa temper aturile diferitelor zone ale pâinii care tind să se egalizeze, iar
centrul miezului se răcește mult mai încet decât coaja. Concomitent cu răcirea se modifică atât
repartiția umidității în pâine cât și umiditatea ei totală. La scoaterea din cuptor coaja are o
umiditate foarte mică, aproape nulă, iar miezul o umiditate mare cuprinsă între 44% și 48%.
Datorită răcirii mai rapide a cojii se creează o diferență de temperatură între stratul exterior al
pâinii și cel interior, ceea ce provoacă deplasarea umidități i miezului spre exterior, fenomen
numit difuziune termică a umidității. [1]

Tabel 1.1. Variația temperaturii pâinii în diferite zone în timpul răcirii
Timpul de la
scoaterea din
cuptor (h) Temperatura
depozitului
(oC) Temperatura pâinii in diferite zone (oC) Diferențele între
prima și ultima
zonă (oC) Zona 1 Zona 2 Zona 3
0,5 26 57 64,5 70 13
1 25 38 43,5 47 9,5
2 24,5 28 30,5 32 4
3 24 24,5 25 26 1,5
4 24 22,5 23,5 24 1,5
5 24 22 22 22,5 0,5
6 24 22 22 22,5 0,5

Proiect de diplomă
15

Pe de altă parte, diferența de temperatură între coajă și miez contribuie la deplasarea unei
cantități de apă din miez spre coajă. În prima etapă a depozitării pâinii, când are loc răcirea ei,
difuziunea termică a umidității face ca o parte din apa care se deplasează în coajă pâinii după ce
aceasta ajunge la o umiditate de 12% până la 15% să se evapore în spațiul depozitului provocând
pierderea în greutate a pâinii. Când pâinea s -a răcit în întregime până la temperatura depozitului
intensitatea evaporării s cade. În continuare se produce uscarea propriu zisă a pâinii, fenomen
care decurge lent timp în care datorită evaporării apei din coaja pâinii în mod continuu diferența
de umiditate deplasează apa din miez la exterior ceea ce produce pierderi în greutate a pâinii care
sunt însă mici. La depozitarea pâinii, de cea mai mare importanță este răcirea acestea de care
depinde și modificarea greutății produsului.
Răcirea pâinii este condiționată de mai mulți factori, dintre care principalii sunt:
 sortul de pâine (privind greutatea, formă și felul făinii);
 modul de coacere a pâinii (direct pe vatra cuptorului sau în forme);
 condițiile de depozitare (temperatura și umiditatea aerului din depozit și modul de
așezare a pâinii pe rastele sau în lădițe). [1]

Figură 1.1. Scăderea temperaturii și a greutății pâinii în timpul depozitării

Proiect de diplomă
16

Influența acestor factori asupra răcirii pâinii a fost studiat în cadrul fabricii de pâine din
București obținând rezultate destul de concludente. Concomitent cu urmărirea scăderii
temperaturii miezului pâinii pe un interval de 10 ore de depozitare sau urm ărit și scăderile în
greutate pentru sorturile principale de pâine spre a se evidenția legătura strânsă dintre aceste
două procese, fapt ce se poate observa în graficul din figura 1.1.

1.2 Factorii determinanți ai procesului de răcire
Deoarece în mod pra ctic pâinea se consideră răcită și deci se poate consuma după 2,5 – 3
ore de depozitare (atunci când coaja are circa 30 – 35 de grade o), pentru asigurarea greutății
nominale a pâinii trebuie să se aibă în vedere timpul real de răcire a acesteia pentru fie care sort
în parte și deci pierderile care intervin datorită evaporării apei. Principalii factori care
influențează răcirea pâinii sunt:
 coacerea în forme care provoacă o răcire mai lentă și o scădere în greutate mai mare în
comparație cu pâinea coaptă pe vatră fiind mai puțin intense;
 temperatura mai joasa a depozitelor;
 ventilația și așezarea pâinii;
 distanțată dintre pâinea așezată pe rastele (figura 1.2). [1]

Figură 2.2. Așezarea pâinii

Proiect de diplomă
17

Pentru reducerea pierderilor în greutate are o mare importanță procesul de spoire a
(spălare) pâinii la scoaterea din cuptor. Prin spoire, în afară de faptul că se obține un aspect
frumos al cojii, se astupă în bună parte porii acesteia, datorită solubiliz ării dextrinelor din coajă
și întinderii lor uniforme, ceea ce face ca apa să se evapore mai greu. Cercetătorii sovietici sau
ocupat mult de problema răcirii pâinii și au ajuns la concluzia că scurtarea duratei de răcire și
reducerea scăderii în greutate s e pot re zolva trecându -se pâinea printr -un tunel de răcire cu aer
condiționat. De aceea în fabricile moderne se construiesc depozite de pâine dotate cu instalații
pentru condiționarea aerului. [1]

1.3 Sistemul clasic de răcire a pâinii

În industria pani ficației se folosesc, in general, pentru răcirea pâinii cărucioare metalice
cu mai multe nivele fabricate din inox alimentar și/sau lemn (figura1.3) . Timpul de răcire a
pâinii pe aceste cărucioare este unul destul de mare, aproximativ 4 ore. In mod norma l aceste
cărucioare au dimensiuni standardizate, la fel si numărul rastelelor, dar sunt firme care produc
cărucioare si la dimensiuni nestandardizate, în funcție de necesitățile firmei de panificație .

Figură 1.3 Modalitate clasică de răcire a pâinii

Proiect de diplomă
18

Dimensiuni standard ale cărucioarelor:
 1000x800x1800mm, cu 10 rastele;
 1000x800x1800mm, cu 9 rastele;
 1000x750x1800mm, cu 10 rastele;
 1000x750x1800mm, cu 9 rastele.
Cărucioarele standardizate au o capacitate de înmagazinare ce variază între 170 -220 de
pâini/cărucior, în funcție de dimensiunea sa și de gramajul pâinii . [13]

Proiect de diplomă
19

2. Clasificarea transportoarelor

2.1 Clasificarea mașinilor și instalațiilor de transport continuu.

Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe direcție
înclinată față de orizontală cu un unghi de 5 -250 , atât a sarcinilor vărsate cât și a sarcinilor în
bucăți. De asemenea traseul pe care lucrează transportorul poate fi combinat, fiind format din
zone orizontale, zone înclinate, unite între ele cu zone curbe (figura 2.2). [5]

Figura 2 .1. Complex de benzi transportoare [12]

Ținând seama de rezistența benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă s -a
limitat la 250-300 m. In cazul în care sarcina trebuie să fie transportată pe distanțe mai mari, se
utilizează o instalație de transport compusă din mai multe transportoare care se alimentează în
serie. In cazul transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al be nzii se ia în funcție de
proprietățile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de
mărimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport și de modul de alimentare al
transportului.
Se recomandă ca unghiul d e înclinare al benzii să fie cu 10 -150 mai mic decât unghiul de
frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului în timpul transportului,
datorită șocurilor. Pentru transportul grâului unghiul de înclinare se recomandă 20 -220 , p orumb

Proiect de diplomă
20

știuleți 150 , sa ci cu grâu, făină . Ținând seama de caracteristicile constructive și funcționale, se
poate face următoarea clasificare generală a transportoarelor cu bandă:

Figură 2.2 Clasificarea general ă a transportoarelor cu bandă

Transportorul cu bandă este utilizat pentru transportul pe orizontală sau pe plan ușor
înclinat a materialelor aflate sub formă de pulberi granulate sau bucăți mici precum și a
materialelor ambalate în diferite forme . [5]

2.1.1 . Transportor cu bandă pe or izontală
Transportorul cu bandă pe orizontală, prezentat i n figura 2.1, este format dintr -o bandă
flexibilă înfășurată pe două tamburi unul motor iar celălalt de întindere care sunt montați pe un
schelet metalic din loc în loc banda este sprijinită pe role le de susținere pe ramura superioară iar
pe ramura inferioară pe rolele de susținere banda se încarcă cu produs granulat, pulbere, bucăți,
etc din silozul de alimentare care se poate deplasa în lungul transportorului spre pâlnia de
descărcare acolo unde es te necesar a se primi produse.
Acționarea tamburului se face de către grupul de antrenare constând dintre un motor
electric și reductor având montată o frână pe cuplajul dintre ele.

Transportoare cu band ă
staționare
lățimea benzii 600 mm
(pentru transportul sarcinilor
mărunte și în bucăți)
lățimea benzii (mm) : 400,
500, 600, 750, 800, 900,
1000, 1200 (pentru
transportul sarcinilor
mărunte)
mobile
lățimea benzii (mm): 400,
500; lungimea benzii (m): 5,
10, 15 (pentru transportul
sarcinilor mărunte și în
bucăți)
lățimea benzii 500 mm;
lungimea benzii (m): 5, 7
(pentru transportul sarcinilor
mărunte)

Proiect de diplomă
21

Figură 2.3. Transportor cu bandă [6]

Tamburul de deviere montat în zona tamburului motor are rolul de a mări unghiul de
înfășurare a benzii pe tamburul motor. Curățătorul realizează curățirea benzii, în cazul în care
produsele transportate au aderență la bandă. Datorită încărcăturii, pe bandă apare tendința de
alungire a benzii astfel încât este necesară întinderea acesteia care se face cu dispozitivul de
întindere prin deplasarea tamburului de întoarcere în niște ghidaje cu ajutorul unui șurub. Banda
se poate sprijini cu ramura superioară pe role așezate orizontal, câte una din loc în loc sau pe
două sau trei role în unghi, sub formă de jgheab, realizând în acest caz o mai bună încărcare, deci
și o productivitate mai mare parte inferioară a benzii în orice caz este susținută numai pe rol
orizontale. Componentele transportorul cu bandă pe orizontală sunt:
1-grup antrenare, 2 -tambur motor, 3 -tambur de întoarcere, 4 -bandă, 5 -role ramură
superioară, 6 -role ramură inferioară, 7 -tambur de deviere, 8 -alimentator, 9 -pâlnie de descărcare,
10-curățitor de bandă, 11 -întinzător bandă.

2.1.2 Transportoare mobile cu bandă
Transportoarele mobile cu bandă, au o lungime de până la 15 metri si sunt folosite de
regulă pentru:
 pentru transportul materialelor pe orizontală și înclinat;
 pentru ridicarea materiale lor la o anumită înălțime;
 pentru deplasarea transportoarelor din un loc în altul (acestea sunt prevăzute cu tren de
roti).
Deplasarea se realizează fie prin acționarea manuală sau cu un mijloc mecanic
independent, fie prin autopropulsare. În principiu su nt formate din aceleași părți componente ca
și transportoarele staționare, în plus sunt prevăzute cu roți de deplasare și mecanismul de reglare

Proiect de diplomă
22

a unghiului de înclinare care poate asigura ridicarea materialelor până la 6 metri cu o bandă lisă
sau 10 metri cu o bandă cu praguri.

Figură 2.4. Transportor mobil cu înclinație reglabilă [6]

Transportorul mobil cu înclinație reglabilă, prezentat in figura 2.2, este compus dintr -un
cadru metalic pe care sunt montate grupul de antrenare cu tambur motor, tambur de întoarcere,
role de sprijin și articulate și cilindru hidraulic sau cu șurub. Barel e mecanismului sunt sprijinite
pe un tren de roți de sprijin și rulare. Înclinarea benzii, cu bandă lisă, poate merge până la 20 de
grade, iar cu banda cu praguri până la 35 de grade. Deplasarea transportorului se face cu ajutorul
unor mijloacele exterioar e. [5]

2.1.3 Transportoarele cu role
Transportoarele cu role se utilizează pentru transportul sarcinilor individuale cum ar fi
navete, cutii, produse ambalate în lăzi, etc, care se pot deplasa pe role sau bile în planul orizontal
sau ușor înclinat față de orizontală. Sarcinile deplasate pe role au suprafețe cilindrice, plane sau
sunt prevăzute cu niște muchii de reazem longitudinale. Deplasarea sarcinilor pe rolele
transportorului se poate face pe role libere sau prin acționarea rolelor transportoarele cu rolele
libere permite deplasarea sarcinilor individuale prin împingere sarcinilor prin acționarea unui

Proiect de diplomă
23

grup de role rolele pot fi cilindrice comice sau sferice distanța dintre role trebuie stabilită astfel
ca sarcina transportată să se rezeme pe cel puțin două role. Transportoarele staționare cu role
neacționate sunt formate din sectoare cu role libere cu lungimi de 160mm până la 1.200mm și
diametrul de 40mm până la 155mm, cu pasul de 50mm până la 630 mm. Rolele se rotesc liber pe
axele lor datorită montaju lui cu rulmenți .

Figură 2.5. Transportoare cu role

Transportoarele cu role pot fi cu traseu drept, cu un traseu drept combinat sau cu trasee
curbe de diferite unghiuri până la 180 de grade. Traseele pot fi cu un singur rând de role, cu două
rânduri de role sau mixte. Transportoarele pot avea bifurcații în care sunt prevăzute sectoarele
care funcționează similar acelor întâlnite la bifurcațiile căilor ferate sau noduri de intersecții din
care sunt prevăzute sectoare de transfer.
Sectoarele de transfer pot fi corpuri sferice pe bile care permit deplasarea sa rcinii în orice
direcție sau sectoarele pot fi de tip turnat cu role cilindrice care permite schimbarea direcției de
deplasare a sarcinii prin rotirea sectorului în plan orizontal în curbe. Pentru schimbarea direcției
de transport se folosesc sectoare cu r ole cilindrice, cu role tronconice, cu role cilindrice duble, cu
role cilindrice și rola disc antrenată prin transmisie cu curea.
Rolele disc antrenate se montează spre partea exterioară a curburii. Astfel, navetei se
imprimă viteză mai mare pe latura ext erioară și viteză mai mică pe latura dinspre interiorul
curburii, ceea ce conduce la rotirea navetei în direcția dorită.

Proiect de diplomă
24

Proiect de diplomă
25

3. Situația actuală a firm ei SC ANDANA PAN SRL

3.1 Situația actuală:
Firma SC ANDANA PAN SRL produce in momentul actual aproximativ 3000 de pâini
in 24 de ore, însă cuptoarele pe care le deține au o capacitate de producție mult mai mare, de
până la 9000 de pâini/24 de ore. Pentru a răcii pâine firma folosește momentan 7 cărucioare cu o
capacitate de stocare de aproximativ 210 pâini pe un cărucior. Durata de răcire a pâinii pe aceste
cărucioare este de aproximativ 4,5 ore. Firma dorește să își mărească in următoare le 8 luni
capacitatea de producție , însă acest lucru este î mpiedicat în foarte mare măsur a de timpul de
răcire anevoios.

3.2 Propunere de îmbunătățire a sistemului de răcire:

î
Figură 3.1. Dispozitiv de răcire a pâinii de tip transportor spiral [15]

Proiect de diplomă
26

Pe baza analizei situațiilor existente pe piață și a unor calcule de eficiență economice și
tehnice a rezultat o soluție care poate fi propusă firmei. Este vorba de un sistem de răcire modern
al pâinii, care constă întru -un transportor de tip spiral cu o capacitate de răcire de 650 de
pâini/oră. Acest dispozitiv de răcire necesită un suport metalic. Proiectarea acestui suport metalic
va reprezenta subiectul principal al acestei lucrări. În figura 3.1 este prezentat un model de
transportor spiral pentru răcirea pâinii.

3.3 Descrierea sistemului de răcire de tip transportor spiral:

Acest sistem de transportor tip spirală realizează răcirea produselor de panificație de la
temperatura avută la ieșirea din cuptor până la temperatura convenabilă pentru a putea fi feliate
sau ambalate (în cazul produselor ce nu necesită feliere).
Marele avantaj al acestui sistem de răcire este faptul că el creează posibilitatea ca într -un
spațiu cu un volum mic să se concentreze o lungime foarte mare de bandă. Transportorul spiral
poate fi utilizat si pent ru realizarea transferului produselor pe verticala, între doua nivele.
Caracteristicile sistemului de răcire sunt prezentate în tabelul 3.1.

Tabel 3.1. Caracteristicile sistemului de răcire tip spirală [11]
Nr.crt Denumire caracteristică U.M Valoare
1. Temperatura de intrare a produsului °C 110
2. Temperatura de ieșire a produsului °C 28
3. Temperatura internă a răcitorului °C 10-15
4. Timpul de răcire a produsului minute 70-90
5. Diametrul exterior al spirei mm 4800
6. Diametrul interior al spirei mm 4000
7. Lățimea benzii mm 800
8. Lungimea totală a benzii mm 30200
9. Lungimea utilă a benzii mm 29200
10. Lungimea unei spire mm 1510
11. Număr nivele – 20
12. Înălțimea spiralei mm 3400
13. Viteza de deplasare a benzii m/s 0,1

Proiect de diplomă
27

14. Greutatea sistemului Kg 642
15. Greutatea sistemului încărcat la
capacitate maximă Kg 2512

Proiect de diplomă
28

Proiect de diplomă
29

4. Proiectarea cadrului de susținere a sistemului de răcire și calcule
pentru verificarea

Figură 4.1. Proiecție 3D a cadrului de susținere

4.1 Elementele componente ale cadrului

Tabel 4.1. Principalele elementele componente ale cadrului de susținere
Nr.crt Denumire componentă Proiecție 3D
1. Baza cadrului

Proiect de diplomă
30

2. Lonjeron

3. Pilon central

4. Talpă conectoare de
susținere

Proiect de diplomă
31

5. Suport susținere rolă

6. Parte superioară

Baza cadrului, respectiv partea superioară , sunt compuse din:
 bară contur exterior: 12 bucăți;
 bară contur interior: 12 bucăți;
 distanțier: 16 bucăți;
 conector bară exterioară -pilon central: 12 bucăți :
 bară susținere suport rolă : 2 buc ăți.
Materialul ales pentru proiectarea cadrului de susținere a sistemului de răcire este INOX
AISI 304. Acest lucru este impus de faptul că va fi amplasat într -o întreprindere producătoare de
produse alimentare.

Proiect de diplomă
32

4.2 Calcul pentru verificarea rezistenței la încovoiere a suportului

Cadrul metalic care susține spirala de răcire are 12 stâlpi principali de susținere, iar
greutatea este împărțită egal pe aceștia. Se va calcula solicitarea la încovoiere pe una din cele 12
bări.
Secțiunea barei este de formă dr eptunghiulară. Pentru simplificarea calculului am
considerat o încărcare mai simplă, dar care este acoperitoare în raport cu cea reală. Tensiunile
rezultate sunt mai mari decât cele reale. Bara utilizată la construcția cadrului este din Teava
INOX rectang ulară AISI 304 – 316L. Bara verticală este solicitată la încovoiere cu forță axiala,
solicitare compusă din tensiunea datorată forței axiale și tensiunea datorata momentului
încovoietor ; Σ= Σ’+ Σ’’. Σ admisibil inox AISI 304 =800 -850 [N/mm2]. [15]

4.2.1 . Calculul tensiunii admisibile la încovoiere
Dimensiunile secțiunii barei:

b=40mm;
h=100mm;
c= 3mm

Σ= Σ’+ Σ’’ [N/mm2] (4.1) [4]
Unde:
Σ’ – tensiunea datorata forței axiale
Σ’’ – tensiunea datorata momentului încovoietor
[N/mm2] ≤ Σ admisibil inox

Calculul tensiunii datorată forței axiale :
Σ’ =
=
(4.2) [4]
unde: A este aria secțiunii
N este Forța axială; N=

(4.3) [4]
A= (b*h) -(b1*h1)=(40*100) -(34*94)=804 mm2 (4.4) [4]

Proiect de diplomă
33

Calculul tensiunii datorată momentului încovoietor:
Σ’’=
[N/mm2] (4.5) [4]
unde: – modulul de rezistență al secțiunii [mm3]

=

=
mm3 (4.6) [4]
= momentul de inerței
=

[mm4] (4.7) [4]

(4.8) [4]

64687,5 [N*mm] (4.9) [4]

Σ’’=

[N/mm2] (4.10 ) [4]

Pe baza calculelor de mai sus se poate concluziona că secțiunea rezistă la forța de
încovoiere la care este solicitată.

Proiect de diplomă
34

Proiect de diplomă
35

5. Tehnologia de fabricație a piesei placă de susținere rolă

5.1 Alegerea semifabricatului pentru fabricarea produsului

Pentru piesa „placă de susținere rolă”, prezentată în desenul de execuție se pornește de la
semifabricat ul: Tabla INOX 1250 x 2500 x 10 mm – AISI 304.

Figură 4.1 Reprezentarea semifabricatului piesei

5.1. Calculul coeficientului de utilizare al materialului

(5.1) [8,curs 13 ]

în care:
 – masa piesei finite;
 – masa semifabricatului;
 – volumul piesei finite;
 – volumul semifabricatului;

=

Proiect de diplomă
36

în care:
 L = lungime [mm]
 l = lățime [mm]
 h = înălțime [mm]

= 258.348,3 mm
= = 250 * 220 * 10 = 572.000 mm3

=
=
= 45,16

Figură 5.2. Reprezentare grafica a materialului utilizat

5.3 Întocmirea itinerarului tehnologic

Nr.
Crt. Operația/faza Schița operației U S D V Obs.
1. Debitare
(220×260 x160x220 )
FB P Men R

Proiect de diplomă
37

2. Frezare
2.1. Frezare de
degroșare 1 (10×210)
2.2. Frezare de
degroșare 2 (10×250)
2.3. Frezare de
degroșare 3 (10×210)
2.4. Freza re de
degroșare 4 la unghi de
(10×250)
2.5 Frezare circulară
R35
MFU FF Men Ș
Se
întoarce
piesa

Se
întoarce
piesa

Se
întoarce
piesa
3. C.T.C. – – – Ș, L
4. Găurire
4.1 Găurire
M.U.G B Men Ș
5. C.T.C. (final) – – – Ș. R
R

Glosar:
 FB – fierăstrău cu bandă;
 P – pânză;
 Men – menghină;
 B – burghiu;
 MFU – mașină de frezat universală;
 FF – freză frontală;
 FD- freză deget
 M – micrometru
 R – ruletă;
 Ș – șubler;

Proiect de diplomă
38

5.4 Determinarea regimului de așchiere optim

Parametrii regimului de așchiere sunt:
 Adâncimea de așchiere, notată cu t [mm];
 Avansul, notat s [mm/rot];
 Viteza de așchiere, notată cu v ( 𝑣 ) [m/min] la strunjire, frezare, burghiere sau [m/s] la
rectificări, superfinisări etc.

În cazul de față se calculează pentru operația de frezare. Parametrii regimului de așchiere
sunt determinați din site -ul producătorilor de scule, respectiv: www.sandvikcoromant.com

Frezare de degroșare 1 (10x 210)

Figură 5.3. Frezare de degroșare 1

Proiect de diplomă
39

Frezare de degroșare 2 (10×250)

Figură 5.4. Frezare de degroșare 2

Frezare de degroșare 3 (10×210)

Figură 5.5. Frezare de degroșare 2

Proiect de diplomă
40

Frezare de degroșare 4 la unghi de 25o (10×250)

Figură 5.6. Frezare de degroșare 4
Frezare circulară R35

Figură 5.7. Frezare circulară R35

Proiect de diplomă
41

5.5. Calculul normei de timp pentru operația de frezare:

Structura normei de timp:

∑

∑

∑

[min/buc] sau [ore/buc] (5.2) [8, curs 8 ]

în care:
 pî – timp de pregătire -încheiere;
 n – număr ul de piese din lot [buc/lună];
 – timpul unitar al fiecărei faze a acelei operații;
 i – 1…m – numărul de faze al acelei operații ;
 𝑝 – timpul operativ.

𝑝 = 𝑏+ (5.3) [8, curs 8 ]

𝑏 – timpul de bază a acelei faze

* i [min] [ 1, curs 9 ]

 l – lungimea piesei prelucrată
 1 – lungimea de intrare (1…3 mm)
 1 – lungimea de ieșire (1…3 mm)
 s – avans [mm/rot]
 n – turația [rot/min]
 – timpi ajutători (este compus din 1… 5 )
 – timpi de deservire a locului de muncă

(5.4) [8, curs 9 ]

Proiect de diplomă
42

 – timp de deservire tehnică a locului de muncă (revizii, reparații, întreținerea M.U.);
 – timp de deservire organizatorică a locului de muncă (curățenie, ordine etc);
 î𝑟 – timp de întreruperi reglementate .

= (5.3)[ [8, curs 9 ]

 – este timp de ordine și necesități firești ;
 – timp de întreruperi tehnico -organizatorice .

Structura normei de producție:

[buc/min] sau [buc/ore]

 Operația de debitare
Norma de timp a acestei operații se estimează a fi aproximativ 6 min.

 Operația de frezare:

= 5+7+6 = 18 min
în care:
 prinderea în menghină = 5 min
 montarea capului vertical de frezat = 7 min
 primirea și predarea documentației, etc. = 6 min

1. Frezare de degroșare 1 (10×210)

* i [1, curs 9 ]

=

Proiect de diplomă
43

+ = 0,39 + 1,13 + 0,30 + 0,10 + 0,10 =
= 2,02 min
 [7, tabelul 8.34]
 = 0,40 + 0,63 + 0,06 + 0,04 = 1,13 min [ 7, tabelul 8.43]
 = 0,30 min [ 7, tabelul 8.47]
 = 0,10 min [ 7, tabelul 8.48]
 = 0,10 min [ 7, tabelul 8.49 8.50]


 [7, tabelul 8.51]
 [7, tabelul 8.51]
 [7, tabelul 8.52]

= 0,515 + 2,02 + 0,040 + 0,030 + 0,088 + 0 = 2,693 min

2. Frezare de degroșare 2 (10×250)


* i [1, curs 9 ]
 =

 + = 0,46 + 1,6 + 0,30 + 0,10 + 0,1 =
= 2,63 min

 [4, tabelul 8.34]
 = 0,40 + 0,63 + 0,04 + 1,10 = 1,13 min [ 7, tabelul 8.43]
 = 0,30 min [ 7, tabelul 8.47]
 = 0,10 min [ 7, tabelul 8.48]
 = 0,17 min [ 7, tabelul 8.49 8.50]

[7, tabelul 8.51]

Proiect de diplomă
44

 [7, tabelul 8.51]
 [7, tabelul 8.52]

= 0,237 + 2,63 + 0,013 + 0,034 + 0,100 + 0 = 3,014 min

3. Frezare de degroșare 3 (10×210)

* i [1, curs 9 ]
 =

 + = 0,39 + 1,13 + 0,30 + 0,10 + 0,10 =
= 2,02 min

 [7, tabelul 8.34]
 = 0,40 + 0,63 + 0,06 + 0,04 = 1,13 min [ 7, tabelul 8.43]
 = 0,30 min [ 7, tabelul 8.47]
 = 0,10 min [ 7, tabelul 8.48]
 = 0,10 min [ 7, tabelul 8.49 8.50]

 [7, tabelul 8.51]
 [7, tabelul 8.51]
 [7, tabelul 8.52]

= 0,515 + 2,02 + 0,040 + 0,030 + 0,088 + 0 = 2,693 min

4. Frezare de degroșare 4 (10×250)

* i [1, curs 9 ]
 =

Proiect de diplomă
45

 + = 0,46 + 1,6 + 0,30 + 0,10 + 0,1 =
= 2,63 min
 [4, tabelul 8.34]
 = 0,40 + 0,63 + 0,04 + 1,10 = 1,13 min [4, tabelul 8.43]
 = 0,30 min [ 7, tabelul 8.47]
 = 0,10 min [ 7, tabelul 8.48]
 = 0,17 min [ 7, tabelul 8.49 8.50]

 [7, tabelul 8.51]
 [7, tabelul 8.51]
 [7, tabelul 8.52]

= 0,237 + 2,63 + 0,013 + 0,034 + 0,100 + 0 = 3,014 min

5. Frezare circulară R35


* i [1, curs 9 ]
 =

 + = 0,46+ 1,6 + 0,30 + 0,11 + 0,10 =
= 2,57 min

 [7, tabelul 8.34]
 = 0,40 + 0,06 + 0,04 + 1,10 = 1,6 min [ 7, tabelul 8.43]
 = 0,30 min [ 7, tabelul 8.47]
 = 0,11 mi n [7, tabelul 8.48]
 = 0,10 min [ 7, tabelul 8.49 8.50]

[7, tabelul 8.51]
[7, tabelul 8.51]

Proiect de diplomă
46

[7, tabelul 8.52]

= 0,167 + 2,57 + 0,009 + 0,032 + 0,095 + 0 = 3,873 min

min

 Operația de găurire
Norma de timp a acestei operații se estimează a fi aproximativ 13,5 min

∑

Proiect de diplomă
47

6. Contribuții personale. Concluzii.

6.1 Contribuții personale

 Am studiat situația actuală a firmei S.C. Andana Pan S.R.L., tehnologia de care dispune
și problemele care o împiedică în a -și dezvolta capacitatea de producție;
 M-am documentat cu privire la posibilele variante de îmbunătățire a sistemului de răcire
a produsului finit;
 Am stabilit varianta optimă din punct de vedere tehnologic;
 Am propus firmei să implementeze un nou sistem de răcire;
 Am proiectat cadrul de susținere a sistemului de răcire;

6.2 Concluzii

În cadrul lucrării de diplomă am făcut un studiu asupra factorilor care împiedică firma
S.C. Andana Pan S.R.L . să își dezvolte capacitatea de producție. Am identificat principalul factor
care împiedică acest lucru, și anume sistemul de răcire. În urma studierii pie ței si a sistemelor de
răcire existente pe piață, am propus firmei achiziționarea u nui sistem performant de răcire.
Rezultatul implementării noului sistem de răcire, care are un randament mult mai mare
decât cel existent inițial, este acela că firma va ruș i să-și atingă principalul obiectivul propus, și
anume acela de a*și mări capacitatea de producție în urmatoarele 8 luni cu 50%.

Proiect de diplomă
48

Proiect de diplomă
49

BIBLIOGRAFIE

[1] Moldoveanu G., Farkaș , ș.a., „Tehnologia panificației ”, Editura didactică și pedagogică ,
București, 1963.
[2] Picoș C. și alții, „Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere” ,
Editura Tehnică, București, 1974
[3] Picoș C. și alții, „Normarea tehnică pentru p relucrări prin așchiere”, vol. 1 , Editura
Tehnică, București, 1979
[4] Suciu, F. , Rezistența materialelor II, Editura Performantica, Iași, 2015.
[5] Tisan Vasile, „ Utilaje în industria alimentară” , Editura RISOPRINT, Cluj -Napoca,
2009.
[6] Ungureanu Nicolae, Ungureanu Miorița, Mihăilescu Sorin, „ Transportoare cu bandă pe
role” , Editura RISOPRINT, Cluj -Napoca, 2004.
[7] Vlase A., „Regimuri de așchiere. Adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp” , vol.
1 și vol. 2 , Editura Tehnică, București
[8] Butnar L. „ Curs de mână – Tehnologii de fabricare a produselor ”, 2017, U TCN – Baia
Mare.
[9] Drăgan L., „Curs de mână – Toleranțe și control dimensional” , 2015, UTCN – Baia
Mare.
[10] Tehnologie de tăiere a metalului, www.sandvik.coromant.com .
[11] Caracteristicile sistemului de răcire tip spirală https://www.selftrust.ro/consumabile –
industriale/productie/solutii _panificatii/index -ro.html
[12] Complex de benzi transportoare https://www.eurofit.ro
[13] Sistemul clasic de răcire a pâinii https ://panadami.ro/ro/carucior -din-inox-pentru -racirea –
painii.html
[14] stas inox http://www.italinox.ro/tevi.html
[15] www.google.com
[16] utcb.ro/drmpt/rezmat/pdfs_didactic/tabelerm.pdf
Legăturile externe din Bibliografie au fost accesate pentru ultima oară în data de 17 Iulie
2018.