Proiect de diplomă [308574]

ÎNREGISTRAREA SISTEMATICĂ A [anonimizat] 1. Noțiuni Generale de Cadastru

1.1 Istoric

Cuvântul cadastru are o origine incertă. O primă opinie ar fi că este un cuvânt derivat din greacă prin alăturarea prefixului “kata” (de sus în jos) cuvântului “stikhon” ([anonimizat]). Altă opinie este că ar proveni din cuvântul latinesc “capitastrum” ceea ce însemna impozit pe capul familiei. În România apare la începutul sec XIX sub forma actuală cadastru.

Prima lucrare de cadastru a început în 17 Aprilie 1720 [anonimizat] s-a încheiat 40 de ani mai târziu. [anonimizat], mapă cu hărțile la scara 1:2000 și la scara 1:8000 [anonimizat] o coală de proprietate pentru fiecare proprietar și harta topografică a principatului la scara 1:72000. Acest model a [anonimizat], Belgia, Olanda, Luxemburg, Elveția, landurile germane și Imperiul Habsburgic.

[anonimizat], cadastrul s-a realizat în două moduri și în mai multe etape:

[anonimizat] o parte a Bucovinei lucrările au început în 1794. Din 1850 s-a realizat "Cadastrul concretual", [anonimizat], a limitelor tarlalelor, a rețelelor hidrografice și a căilor de comunicații.

În Muntenia și Moldova primele încercări de introducere a cadastrului se fac între anii 1831-1832 de către Gheorghe Asachi la Iași și Gheorghe Lazăr la București.

După această etapă de început urmează etapa de organizare a cadastrului între 1919 și 1933. În anul 1919 se înființează "Direcția Cadastrului și a Lucrărilor Tehnice". Măsurătorile se făceau în sisteme locale de referință deoarece nu exista o rețea de triangulație omogenă. În mare parte s-au măsurat moșiile și s-au parcelat pentru împroprietăririle de după război.

Între 1933 și 1955 se începe cadastrul modern și se unifică cărțile funciare. Prin legea nr. 23/1933 se reglementează pentru prima dată organizarea cadastrului funciar. În anul 1930 se adoptă sistemul de proiecție stereografică și pornind de la realizarea rețelelor geodezice unitare se elaborează planuri și registre cadastrale.

[anonimizat], Banat și Bucovina.

Prin legea nr. 115/1938 care se referă la "unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare" s-a organizat activitatea de publicitate imobiliară. [anonimizat]. În 1941 lucrările se executaseră doar pentru 54 de comune.

După terminarea războiului și venirea la putere a [anonimizat] 1949, s-a început colectivizarea agriculturii.

Din 1955 până în 1990 avem o etapă de evidență funciară și cadastru funciar. Începând cu 1955 începe comasarea suprafețelor agricole. Până în 1968 s-au realizat planuri topografice scara 1:10000 pentru 13 [anonimizat]. 12/1968 se prevede introducerea cadastrului funciar pentru întreaga țară.

[anonimizat] 1965 s-a realizat planul topografic de bază scările 1:5000 și 1:2000.

Din 1991 intrăm în etapa aplicării legilor proprietății și a unei revigorări treptate a activității de cadastru în România. Legea fondului funciar 18/1991 modificată și republicată prin legea 169/1997 cuprinde norme juridice referitoare la proprietatea publică și privată asupra terenurilor și la regimul juridic al acestora.

Pentru terenurile deținute de societățile comerciale cu capital de stat există Hotărârea de Guvern nr. 834/1991.

Legea Cadastrului 7/1996 reinstalează activitatea de cadastru în România pe un fond modern în concordanță cu aspirațiile europene ale României.

Se înființează Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie (ONCGC) în subordinea Ministerului Administrației, iar la nivel județean se înființează OJCGC. Din 2004 are loc o reorganizare OJCGC devenind Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) care intră în subordinea Ministerului de Interne, iar la nivel de județ sunt organizate OCPI prin includerea Birourilor de Carte Funciară care se aflau în subordinea judecătoriilor.

1.2 Cadastrul și părțile componente -implicațiile acestuia

1.2.1 Generalități

Cadastrul general este un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea și reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate, indiferent de destinație și proprietar, de pe întreg teritoriul țării. (Legea cadastrului și publicității imobiliare nr 7/1996).

Cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul țării. (conform modificării prin titlul XII din legea nr. 247/2005).

Cadastrul general se prezintă ca un ansamblu de activități tehnico-organizatorice care:

– Furnizează date de sinteză organelor de statistică și de conducere a statului cu privire la stadiul și evoluția fondului funciar pe județe și pe țară;

– Participă la elaborarea studiilor și lucrărilor de cercetare privind sistematizarea teritorială, protecția mediului etc.;

– Participă la identificarea resurselor funciare;

– Furnizează date aduse la zi pentru actualizarea hărților cu diverse tematici;

Cadastrul general are caracter:

– Obiectiv, exprimă o realitate obiectivă, independentă de voința omului, indiferent de funcția socială sau tehnică a acestuia;

– Unitar, se execută după norme și instrucțiuni unice;

– Istoric, reflectă legile societății;

– Dinamic, exprimă realitatea naturală în continuă schimbare;

– General, satisface cerințe pentru diferite sectoare economice;

– Obligatoriu, se execută pe întreg teritoriul țării, pentru toți proprietarii de bunuri imobile, persoane fizice sau juridice.

Cadastrul are trei aspecte:

1. Aspectul cantitativ. Se realizează prin funcția tehnică a cadastrului și se referă la determinarea prin măsurători a poziției, configurației și mărimii suprafețelor de terenuri pe categorii de folosință și proprietari și la determinarea construcțiilor în funcție de mărimea suprafeței de teren pe care acestea sunt amplasate, numărul de nivele și de proprietarii lor;

2. Aspectul calitativ. Determină cunoașterea potențialului productiv al terenurilor, precum și a caracteristicilor calitative ale construcțiilor;

3. Aspectul juridic. Se referă la regimul juridic al terenurilor și construcțiilor, la dreptul de proprietate.

Criterii de împărțire a terenurilor după destinații:

1. Terenuri cu destinație agricolă (TDA);

2. Terenuri cu destinație forestieră (TDF);

3. Terenuri aflate permanent sub ape (TDH);

4. Terenuri din intravilan (TDI);

5. Terenuri cu destinație specială (TDS);

Categorii de folosință:

Categoria de folosință reprezintă un grup de terenuri cu aceeași destinație economică, creată în mod natural sau artificial. Grupele de folosință sunt agricole și neagricole.

Clasificare după categoria de folosință:

– Terenuri arabile (A). Sunt acele terenuri care se ară în fiecare an sau la un interval de 2-6 ani și sunt cultivate cu plante anuale sau perene. Se includ: arabil, pajiști cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii și răsadnițe, căpșunarii, alte culturi perene;

– Pășuni (P). Pășunile sunt terenuri înierbate sau înțelenite în mod natural sau artificial, prin însămânțări la maximum 15-20 de ani și care se folosesc pentru pășunatul animalelor.

– Fânețe (F). Se încadrează terenurile înierbate sau înțelenite în mod natural sau artificial prin reînsămânțări la 15-20 de ani, iar iarba se cosește pentru fân.

– Vii (V).

– Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi fructiferi și arbuști fructiferi.

– Păduri și alte terenuri din fondul forestier național (PD). Se încadrează toate terenurile din fondul forestier național, dacă sunt cuprinse în amenajamente silvice, indiferent de proprietar.

– Terenuri cu ape și ape cu stuf. Se încadrează terenurile acoperite permanent cu apă, precum și cele acoperite temporar, care după retragerea apelor nu pot avea altă folosință.

– Căile de comunicații rutiere (DR)

– Căile ferate (CF)

– Terenurile ocupate cu construcții și curți (CC). Se încadrează terenuri cu diverse utilizări și destinații: clădiri, curți, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, cariere, exploatări miniere și petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debușee, grădini botanice și zoologice, parcuri, cimitire, piețe, rampe de încărcare, fâșia de frontieră, locuri de depozitare. Suprafață la sol a construcțiilor permanente este inclusă în categoria de folosință curți și construcții.

– Terenuri degradate și neproductive (N). Se încadrează terenurile degradate și cu procese excesive de degradare, care sunt practic lipsite de vegetație.

Destinații ale construcțiilor:

– Construcții de locuințe (CL)

– Construcții administrative și social culturale (CAS)

– Construcții industriale și edilitare (CIE)

– Construcții anexe (CA).

1.2.2 Parcelarea suprafețelor

Parcelarea unui teren înseamnă împărțirea acestuia în două sau mai multe loturi de suprafețe egale sau diferite. (Badea Gh. Cadastru general)

La proiectarea planului parcelar trebuie respectate anumite prevederi:

– Condițiile stabilite de proprietar se referă la scopul parcelării, numărul și mărimea loturilor, dispunerea lor;

– Principiile de parcelare, cunoscute de proiectant: asigurarea pentru toate loturile a accesului la un drum public, laturi perpendiculare pe acesta, folosirea ca limite a unor detalii naturale;

– Normele de urbanism și organizarea teritoriului în vigoare privind forma și suprafața limita a loturilor;

Parcelarea se poate executa folosind:

– Metoda grafică, prin care elementele de plecare și cele noi se deduc de pe plan;

– Metoda numerică, din coordonate, de precizie ridicată, prin stabilirea acelorași elemente pe cale analitică și trigonometrică;

– Procedeul automat, prin folosirea calculatorului electronic și a unui soft specializat, care execută simultan atât calculele cât și planul parcelării.

1.2.3 Unități administrativ-teritoriale

În România unitățile administrativ-teritoriale sunt: comuna, orașul sau municipiul și județul. În cadrul unităților administrative comunale și orășenești (municipale) se deosebesc două părți distincte: intravilanul și extravilanul.

Teritoriul României are suprafața totală de 23 839 020 hectare și cuprinde, din punct de vedere al organizării administrative, un număr de 41 de județe, la care se adaugă municipiul București. În cadrul celor 41 de județe sunt cuprinse 67 municipii, 195 orașe, 2686 comune și 13343 sate. Realizarea cadastrului general pe întreg teritoriul țării presupune executarea operațiilor de introducere a cadastrului pe 2989 teritorii cadastrale.

Definiții

Intravilanul este partea din teritoriul administrativ, legal delimitată, destinată construirii și abitației.

Extravilanul este partea din teritoriul administrativ cuprinsă în afară intravilanelor, delimitată cadastral potrivit legii

Sectorul cadastral este o diviziune cadastrală tehnică a teritoriului administrativ, delimitată de detalii liniare care nu suferă modificări curente. Sectorul cadastral grupează mai multe bunuri imobile sau corpuri de proprietate alipite.

Bunul imobil reprezintă parcela de teren cu sau fără construcții. Corpul de proprietate este construit din unul sau mai multe imobile alipite, aparținând aceluiași proprietar.

Corpul de proprietate este constituit din unul sau mai multe imobile alipite, aparținând aceluiași proprietar

Corpul de clădire reprezintă partea componentă a unei clădiri delimitată după următoarele criterii: sistemul arhitectonic și constructiv determinat de fațade și material de construcție, regim de înălțimi și de aliniere.

Parcela este o porțiune de teren componentă a unui bun imobil situat într-un teritoriu administrativ, având o singură categorie de folosință și aparținând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune.

Construcția este o entitate sau o parte dintr-o entitate construită cu o destinație și utilizare distinctă pentru proprietar.

Proprietarul este o persoană fizică sau juridică, titulară a unui drept real sau particular asupra unui imobil.

Limitele sunt linii care determină configurația sau forma geometrică a unităților teritoriale cadastrale, a detaliilor liniare, a categoriilor de folosință, a tipurilor de sol etc.

1.2.4 Planul cadastral

Planul cadastral este un plan tematic al cărui conținut este format din elemente specifice cadastrului. Se întocmește pe unități administrativ-teritoriale comunale sau orasesnesti și pe intravilane.

Planul cadastral de bază se întocmește în scopul reprezentării în plan a datelor rezultate la introducerea sau întreținerea cadastrului general pentru o anumită unitate administrativ-teritoriala și cuprinde elementele de cadastru general în detaliu.

În general, planul cadastral se întocmește la diferite scări:

– 1:5000 în zonele de șes pentru extravilan și 1:2000, 1:1000 sau 1:500, în funcție de densitatea detaliilor pentru intravilane

– 1:2000 în zonele de deal pentru extravilan și 1:2000, 1:1000 sau 1:500 în funcție de densitatea detaliilor, pentru intravilane

– 1:5000 și 1:10000 sau, după caz, scări mai mari, în zonele montane

– 1:2000, 1:1000, 1:500 în funcție de densitatea detaliilor în zonele din Delta Dunării.

Planul cadastral de ansamblu se obține prin generalizarea planului cadastral de bază și conține reprezentarea grafică a întregii suprafețe a teritoriului administrativ. Scările la care se întocmește planul sunt: 1:10000, 1:25000, 1:50000.

Operația prin care planurile cadastrale sunt aduse la zi, cu toate modificările care au avut loc de la data întocmirii lor până la data folosirii se numește reambulare.

Există două tipuri de reambulare:

– Reambularea planurilor cadastrale: se operează modificările intervenite în teren legate de conținutul cadastral al planului, datorită dinamicii fondului funciar, precum și determinarea elementelor necesare poziționării pe plan a tuturor schimbărilor datorate construirii de obiective noi;

– Reambularea planurilor topografice de bază: comportă efectuarea unor lucrări geo-topo-fotogrametrice pentru aducerea lor la zi din punct de vedere topografic, precum și completarea acestora până la asigurarea conținutului prevăzut pentru planurile cadastrale.

1.2.5 Numerotarea cadastrală

Numărul cadastral asigură legatura între planul cadastral, registrele cadastrale și înregistrările din cartea funciară. Numărul cadastral al corpului de proprietate este unul din identificatorii de legătură logică dintre baza de date grafice și baza de date alfanumerice în sistemul informatic al cadastrului

Numerotarea cadastrală se face la nivel de corp de proprietate sau parcelă. Numerotarea se face de la 1 la n începând din NV unității administrativ-teritoriale spre SE. Pentru fiecare imobil, parcelele se notează de la 1 la n, urmate de simbolul categoriei de folosință. De obicei prima se numerotează categoria de folosință curți construcții.

Imobilele reprezentând: ape curgătoare, canale, drumuri, căi ferate, diguri se numerotează separat. Detaliile liniare primesc un singur număr cadastral pe toată lungimea lor. Dacă sunt întretăiate de alte detalii liniare, aceste porțiuni primesc un alt număr cadastral. Se pot grupa într-un sector cadastral 0, numerotarea putând fi făcută în funcție de importanța lor.

Putem întâlni mai multe cazuri:

– Căi ferate întretăiate de ape;

– Drumuri naționale întretăiate de căi ferate și ape;

– Drumuri județene întretăiate de ape, căi ferate și drumuri naționale;

– Drumuri comunale întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naționale și drumuri județene;

– Drumurile de exploatare întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naționale, drumuri județene sau comunale;

În cazul în care anumite proprietăți au fost omise la numerotare, vor primi numere în continuare.

Un număr cadastral vechi nu se va atribui altui corp de proprietate, ci va rămâne înregistrat în baza de date a cadastrului ca istoric pentru imobilul respectiv.

În cazul în care un corp de proprietate se modifică prin comasare, dezmembrare, alipire, divizare, numerele cadastrale se modifică astfel: numerele cadastrale vechi dispar și se acordă numere cadastrale noi în continuarea ultimului număr cadastral acordat.

1.2.6 Registrele cadastrale

Indexul alfabetic al proprietarilor este documentul care face legătura între registrul cadastral al proprietarilor și cel al parcelelor. Conține numele, domiciliul, CNP, numărul cadastral, numărul planșei unde poate fi găsit imobilul aflat în proprietate, numărul sectorului cadastral, adresa imobilului și suprafața determinată din măsurători.

Registrul cadastral al parcelelor conține situația tuturor parcelelor componente ale corpurilor de proprietate din cuprinsul unei unități administrativ-teritoriale. Acest registru cuprinde: numărul cadastral, suprafața măsurată, numărul de tarla, numărul de parcelă, categoria de folosință, CNP proprietar, domiciliul proprietarului și actul de proprietate.

1.2.7 Publicitatea imobilară

Domeniul public aparține statului și comunităților și cuprinde toate bunurile imobile destinate folosirii publice și serviciilor publice de comunicații, ape, domenii militare, porturi, aerodromuri, parcuri, grădini publice, păduri.

Domeniul privat poate fi:

– Al statului;

– Al colectivităților;

– Individual.

Publicitatea imobiliară este un sistem de înregistrare a corpurilor de proprietate într-un registru organizat de administrația cadastral-juridica pentru cunoașterea drepturilor reale ale unor persoane în vederea asigurării opozabilității față de terți.

Publicitatea imobilara are rolul de a confirma existența drepturilor reale imobiliare și de a oferi date certe cu privire la situația juridică a imobilelor.

Un sistem de publicitate imobiliară trebuie să răspundă unor cerințe importante:

– Să apere drepturile imobiliare ale celor înscriși în registrele publice;

– Să confere transmisiunilor imobliare o cât mai mare certitudine, aducând la cunoștința tuturor situația juridică a bunurilor imobile aflate în circuitul civil;

– Să dea siguranta circulației creditului garantând înscrierea ipotecii în registrele publice;

– Să permită organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbărilor ce se produc în situația materială a imobilelor, conform cu normele de sistematizare și în situația juridică a acestora, ca urmare a înstrăinării sau grevării de sarcini în interesul întregii societăți.

În România au funcționat două sisteme de publicitate imobiliară: sistemul de publicitate personală și sistemul de publicitate reală a cărții funciare.

Sistemul de publicitate personală s-a instituit în anul 1865 prin codul civil și a constat în registre în care se înscriau și se transcriau actele juridice. Aceste registre au fost organizate pe comune și au fost ținute pe numele persoanelor. Existau:

– Registrul de transcripțiuni;

– Registrul de înscriere;

– Registru de transcriere al comandamentelor;

– Mapa actelor de amanet și a actelor juridice prevăzute expres de lege.

Transcrierea constă în copierea integrală în registrul de publicitate a conținutului actelor juridice prin care se constituie, strămută, modifică sau se retrag drepturile reale imobiliare.

Inscripțiunea constă în copierea părților din actele juridice referitoare la ipoteci și privilegii.

Cartea funciară este un ansamblu de documente care descriu bunurile imobile și determină situația lor juridică.

În sistemul de publicitate al cărții funciare baza publicității este imobilul și nu persoana.

Legea nr. 7/1996 completată prin legea nr. 247/2005 numită și Legea Cadastrului și Publicității Imobiliare spune că publicitatea imobiliară constă în înscrierea în carte funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeași localitate. Aceasta se efectuează de către Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora.

Drepturile reale privind corpurile de proprietate înscrise în cartea funciară sunt denumite drepturi tabulare:

– Dreptul de proprietate;

– Dreptul de superficie;

– Dreptul de uzufruct;

– Dreptul de uz;

– Dreptul de abitație;

– Dreptul de servitute;

– Dreptul de ipotecă și privilegiu imobiliar.

Cartea funciară este organizată pe trei părți.

Partea I se numește foaia de avere. Aici se înscriu toate informațiile tehnice și economice ale bunului respectiv:

– Numărul de ordine și cel cadastral al fiecărui imobil;

– Suprafața imobilului, destinația, categoriile de folosință și construcțiile;

– Planul imobilului cu vecinătățile, descrierea imobilului și inventarul de coordonate al amplasamentului pentru fiecare imobil în parte;

– Valoarea impozabilă.

Partea a II a denumită și foaia proprietății cuprinde:

– Numele proprietarului;

– Actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum și menționarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept;

– Strămutările proprietății;

– Servitutiile constituite în folosul imobilului;

– Faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la proprietate;

– Orice modificări, îndreptări sau însemnări care s-ar face în titlu, în partea I sau a ÎI a a cărții funciare cu privire la înscrisurile făcute.

Partea a III a denumită și foaia de sarcini cuprinde:

– Dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosință, abitație, servituțile în sarcina fondului aservit, ipoteca și privilegiile imobiliare, precum și locațiunea și cesiunea de venituri pe timp mai mare de trei ani;

– Faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte;

– Sechestrul și urmărirea imobilului sau veniturilor sale;

– Orice modificări, îndreptări sau însemnări care s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte.

CAPITOLUL 2. Instrumente și metode utilizate în lucrările cadastrale

2.1 Rețele geodezice

O rețea geodezică este formată din mulțimea punctelor situate pe suprafața pe care se desfășoară o lucrare, a căror poziție este cunoscută într-un sistem unitar de referință.

2.1.1 Clasificarea rețelelor geodezice

Pentru lucrările de cadastru se pot realiza:

Rețeaua geodezică de sprijin pentru executarea lucrărilor de cadastru general, într-un teritoriu administrativ este formată din totalitatea punctelor rețelei naționale de referință, având coordonate în sistemul de proiecție Stereografic 1970 și în sistem de referință Marea Neagră 1975.

Rețeaua geodezică de îndesire și ridicare se realizează astfel încât să asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrărilor de întreținere a cadastrului general.

În funcție de zona acoperită:

– Rețele locale;

– Rețele globale.

În funcție de sistemul de referință:

– Rețele altimetrice sau de nivelment. Sunt acele rețele de puncte definite printr-o singură coordonată, altitudinea

– Rețele planimetrice sau orizontale. Sunt rețele de puncte pentru care se cunoaște poziția orizontală, latitudinea și longitudinea sau în alte sisteme bidimensionale prin coordonatele x și y.

– Rețele tridimensionale. Sunt rețele poziționate prin trei coordonate (B, L, H sau X, Y, Z).

În funcție de numărul de elemente considerate fixe:

– Rețele geodezice constrânse: atunci când numărul de elemente considerate fixe în procesul de prelucrare este mai mare decât strictul necesar și suficient pentru determinarea geometrică și poziționarea rețelei;

– Rețele geodezice neconstrânse: atunci când numărul elementelor fixe din rețea este cel necesar și suficient pentru poziționarea rețelei;

– Rețele geodezice libere: când într-o rețea nu este considerat nici un element fix, deci o rețea în care intervin numai măsurătorile necesare determinării geometrice a rețelei.

În funcție de tehnologia folosită:

– Rețele calsice: se efectuează măsurători de unghiuri și distanțe cu ajutorul tahimetrelor, a stațiilor totale, a mirelor, firelor de invar sau a ruletelor

– Rețele GPS: se folosește tehnologia GPS care are ca și concept măsurarea unor baze pornind de la cuantificarea timpului pe care o undă radio îl parcurge de la stație la satelit

– Rețele mixte: se folosesc atât măsurători GPS cât și măsurători clasice.

2.1.2 Observații geodezice

Există o mulțime de cantități care pot fi considerate observații.

Observații terestre:

– Direcții, unghiulare orizontale, măsurate cu teodolitul;

– Distanțe orizontale și spațiale, măsurabile cu diverse echipamente;

– Diferențe de nivel măsurabile cu nivele, teodolite;

– Direcții unghiulare verticale, măsurabile cu teodolitul;

Observații terestre și satelitare:

– Distanțe și direcții de la Pământ la sateliții săi naturali;

– Distanțe de la sateliții artificiali ai Pământului măsurabile prin timpul de propagare a undelor electromagnetice emise de o sursă cum ar fi laserul;

– Diferențe de distanță dintre o stație terestră și două poziții consecutive ale unui satelit utilizând modificări ale frecvenței emise de satelit cauzate de efectul Doppler;

– Direcții unghiulare verticale și orizontale către stele obținute prin intermediul unor teodolite speciale;

Observații care privesc câmpul gravific:

– Gravitatea și diferențe de gravitate măsurabile cu pendulul sau cu gravimetrul;

– Gradientul gravității măsurabil cu balanță de torsiune sau gradiometre.

Observații care urmăresc determinarea modificărilor în timp a geometriei Pământului:

– Variația nivelului mării observabilă prin intermediul instrumentelor de măsurat maree;

– Măsurători ale timpului care sunt esențiale la determinarea epocilor observațiilor la obiectele terestre.

2.1.3 Tehnologie GPS

Această tehnologie se folosește în lucrările de cadastru atât pentru a determina și îndesi rețeaua de sprijin, pentru determinarea unor puncte cât și pentru ridicarea detaliilor topografice și cadastrale.

Clasificarea modalităților de lucru:

– Măsurători diferențiale, se folosesc două receptoare, unul instalat în punctul de referință și altul în punctul nou, cu determinări simultane de distanțe spre cel puțin patru sateliți, precizia de poziționare este slabă, de câțiva metri;

– Determinări relative executate simultan din două stații, una cunoscută și una nouă, în funcție de care se determină vectorul bazei dintre ele, exprimat prin coordonatele relative ∆x, ∆y, ∆z în sistemul WGS 84. Precizia de poziționare este ridicată.

– Măsurători statice, se desfășoară în cadrul unor sesiuni de lucru repetate la anumite intervale numite epoci de măsurare.

– Măsurători cinematice, se execută într-o singură epocă de măsurare cu menținerea permanentă a legăturii spre minim patru sateliți din constelația inițială. Pe lângă receptorul fix, în punctele noi se instalează receptoare mobile portabile.

Se va ține cont de faptul că rețeaua geodezică are două componente: rețeaua de sprijin care aduce în zonă puncte cu coordonate în sistem Stereografic 1970 si rețeaua de îndesire, din care se vor determina punctele de detaliu. Cele două rețele se compensează în bloc. Rețeaua va fi proiectată astfel încât fiecare punct nou să aibă trei vectori de determinare. Prin vector de determinare se înțelege fiecare din: direcție, distanță, bază GPS separat sau toate trei luate în combinație.

Se va face deplasarea la teren pentru a recunoaște toate punctele geodezice existente în zonă astfel încât rețeaua să fie integrată în sistemul național Stereografic 1970. Se vor stabili de asemenea zonele în care se vor amplasa bornele pentru rețeaua de îndesire.

Se va lua legătura cu reprezentanții OCPI și se va stabili gradul de implicare a acestora în proiect precum și responsabilitatea fiecărei părți contractante.

Materializarea punctelor rețelei geodezice de sprijin și din rețelele de îndesire și ridicare se face conform standardului român SR 3446-1/1996, având mărci conform standardului de stat SS 4294-73, emise de Institutul Român de Standardizare precum și cu alte sisteme de marcare și semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) și internaționale (ISO), avizate sau omologate de ANCPI.

În configurația rețelei geodezice de îndesire și ridicare se includ cel puțin 4 puncte din rețeaua geodezică de sprijin, astfel încât poligonul format să încadreze toate punctele acestuia.

Rețeaua geodezică de îndesire și ridicare se execută prin metode cunoscute: triangulație, trilaterație, triangulație-trilaterație, rețele de drumuiri poligonometrice, intersecții înainte, retrointersecții, intersecții combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observații satelitare (sisteme de poziționare globală – GPS – Global Positioning System). În cazul în care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GNSS, la proiectarea rețelei se va ține seama de următoarele:

rețeaua de îndesire și ridicare trebuie să se sprijine pe minimum 4 puncte din rețeaua geodezică de sprijin;

punctele de sprijin trebuie să fie uniform repartizate atât în interiorul rețelei, cât si la marginea acesteia;

se va prevedea determinarea punctelor de legătura dublu-staționate în sesiuni diferite. Numărul minim de sesiuni s într-o rețea cu p puncte și cu utilizarea a r receptoare se calculează cu relația:

, pentru

în care n este numărul punctelor de legatură între sesiuni.

Dacă un punct este staționat de m ori, atunci numărul de sesiuni se calculează cu relația:

Rețelele geodezice de îndesire se compensează ca rețele libere prin încadrarea în configurația lor a cel puțin 4 puncte din rețeaua geodezică de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor rețelei nu trebuie să depășească ±5 cm în poziție planimetrică:

în care: n = numărul de puncte din rețea

Qxx, Qyy = elementele de pe diagonala principală a matricii cofactorilor (coeficienți de pondere a necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor X și respectiv Y ale punctului i)

s0 = abaterea standard a unității de pondere

După compensarea ca rețea liberă se vor determina coordonatele plane ale punctelor rețelei de îndesire și ridicare în sistemul de proiecție Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din rețeaua geodezică de sprijin.

Rețeaua geodezică de stat nu poate asigura necesarul de puncte geodezice în sistem Stereografic 1970 pentru realizarea lucrării. Din acest motiv se va proceda la realizarea rețelei de sprijin si a celei de ridicare. Acest lucru se va face prin determinări GPS și măsurători clasice. Compensarea rețelei urmând a se efectua în bloc (pentru punctele fiecărei rețele).

Determinarea rețelei de sprijin se va face prin măsurători GPS, metoda statică, fiecare punct urmând a se determina cu ajutorul a cel puțin trei vectori. Determinările vor fi făcute cu ajutorul stațiilor permanente.

Măsurătorile clasice au rolul de a îndesi rețeaua geodezică pentru determinarea punctelor de detaliu. Se staționează fiecare punct al rețelei și se fac observații de direcții orizontale, unghiuri verticale și distanțe. Din punctele rețelei se vizează stațiile spate și față și celelalte puncte de stație vizibile. Se vor face observații în ambele poziții ale lunetei. De asemenea se vor viza și punctele de ordinele IV și V.

Reducerea distanțelor se va face la planul de proiecție Stereografic 1970.

Materializarea punctelor celor două rețele vor fi făcute prin buloane metalice și țăruși de lemn.

Preciziile rețelelor de sprijin și de ridicare sunt conform normelor în vigoare: +/- 10cm

Măsurătorile pentru punctele de detaliu se realizează concomitent cu măsurătorile cu stația totală pentru realizarea rețelei de ridicare.

Prin punct caracteristic sau radiat se înțelege un punct în care se schimbă direcția orizontală a unui obiect sau se modifică panta terenului. Mai simplu, sunt punctele care compun un obiect (construcție, drum, spațiu liber, conducte, etc.) sau definesc configurația curbelor de nivel. Aceste puncte sunt radiate din puncte ale rețelei geodezice de sprijin și li se vor calcula coordonate x, y, h. De obicei aceste puncte sunt simplu radiate, adică se măsoară doar direcția, distanța înclinată și unghiul zenital. Atunci când unul din aceste puncte interesează în mod special, atunci este radiat în ambele serii sau este dublu radiat (se radiază din 2 puncte ale rețelei geodezice de sprijin).

În intravilan se vor ridica punctele caracteristice ale construcțiilor, limitelor de imobile, apelor, drumurilor, stâlpilor din rețeaua electrică, limitelor de cvartale. Măsurătorile urmând a se efectua cu stația totală, punctele fiind ridicate prin metoda radierii. Pentru extravilan, în fiecare tarla se vor măsura minim patru puncte. Determinările se efectuează cu tehnologie GPS prin metoda RTK.

2.2 Ridicarea detaliilor planimetrice

2.2.1 Metoda radierii

Această metodă constă în determinarea, în vederea raportării pe plan, a coordonatelor punctelor de detaliu în teren. Se folosește atunci când punctele sunt dispuse în jurul unui punct de coordonate cunoscute (punct de triangulație sau din drumuire).

Se vor măsura lungimea înclinată de la punctul de stație la punctul radiat, unghiul de pantă către punctul radiat precum și unghiul orizontal făcut de o latură de drumuire cu direcția către punctul radiat. Dacă distanțele au fost măsurate direct, se vor aplica toate corecțiile cunoscute. Etapa de calcul de birou include fie raportarea punctelor în coordonate polare, situație în care se folosesc unghiurile orizontale măsurate în teren și lungimile reduse la orizont, fie cu aceste valori se calculează coordonate rectangulare pentru punctele radiate. în acest ultim caz este nevoie să se calculeze orientările către punctele radiate cu relații de formă (figura 2.1):

Iar lungimile înclinate să fie reduse la orizont cu relații de formă:

Cu aceste valori, se vor calcula pentru fiecare punct în parte, creșterile de coordonate:

Și respectiv coordonatele rectangulare față de punctul de stație din care au fost măsurate la teren:

Fig.2.1. Metoda radierii

Din punct de vedere practic, este posibil ca punctele radiate să fie măsurate simultan cu determinările în vederea realizării drumuirii planimetrice. Coordonatele pentru punctele radiate se calculează însă după calculul și compensarea drumuirii planimetrice. Când un punct radiat este determinat din două stații de drumuire diferite, spunem că acel punct este dublu radiat.

2.2.2 Metoda coordonatelor rectangulare (echerice)

Metoda presupune determinarea directă a coordonatelor echerice – abscisa și ordonată, de obicei față de o latură de drumuire considerată axa de operație. Pentru a putea fi aplicată, este necesar că detaliile să fie situate la distanțe mai mici decât lungimea ruletei cu care se fac determinările (de obicei ruletă de 50m).

Figura 2.2 Metoda coordonatelor rectangulare

În exemplul din figura 2.2, detaliile din teren, reprezentate de colțurile proprietăților și colțurile construcțiilor, se vor determina funcție de poziția lor față de o axă arbitrară, numită axa de operare, care este latura de drumuire 102 – 103. Abscisele punctelor vor fi reprezentate de distanța de la punctul 102, considerat originea axei, până la piciorul perpendicularei coborât dintr-un punct de detaliu pe axa de operare.

Ordonatele se raportează pe o axă perpendiculară pe prima, la care am convenit ca sensul pozitiv să fie în stânga laturii de drumuire, iar cel negativ în dreapta. Pentru verificarea măsurătorilor se recomandă perimetrarea detaliilor, iar după raportarea punctelor se va proceda la compararea dimensiunilor pe perimetru determinate pe plan după raportarea punctelor cu cele măsurate în teren

Metoda coordonatelor echerice presupune obținerea absciselor și ordonatelor în valori orizontale; din acest motiv, metoda este recomandabil să fie aplicată pentru ridicări în zone de șes.

2.2.3 Metoda aliniamentului

Dacă o serie de detalii sunt dispuse în linie dreaptă (de exemplu stâlpii de susținere din rețelele electrice sau de iluminat stradal), este mai comod să se determine coordonate numai pentru punctele de capăt, celelalte puncte fiind amplasate pe dreapta astfel definită, se vor raporta numai prin distanța la care se află față de unul din capetele aliniamentului.

Figura 2.3 Metoda aliniamentului.

În exemplul din figura 2.3, se vor determina coordonatele punctelor de capăt prin metoda radierii, iar punctele intermediare se raportează pe plan prin distanța față de unul din capete, toate punctele fiind situate pe dreapta ce unește capetele aliniamentului. La fel ca la metoda coordonatelor rectangulare, distanțele se vor determina în valoare orizontală, deci metoda este recomandat să se aplice în terenuri plane.

2.3 Aplicația WEBCADGEN

Aplicația WEB CADGEN este parte a pachetului de instrumente informatice pentru migrarea datelor provenite din Cadastrul General în sistemul integrat de Cadastru și Carte Funciară eTerra.

Cadastru general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul țării.

O lucrare de cadastru general este un proiect desfășurat pe o anumită perioadă de timp, ce are ca scop culegerea, validarea, corelarea, agregarea și livrarea către beneficiar a datelor tehnice și juridice proprii evidenței de cadastru general.

Beneficiarul este partea juridică ce contractează servicii de realizare a lucrărilor de cadastru general; în situația curentă, ANCPI este beneficiarul lucrărilor de cadastru general.

Furnizorul este partea juridică ce oferă servicii de realizare a lucrărilor de Cadastru general, efectuează măsurătorile, culegerea de date, validarea și corelarea acestora pentru a livra beneficiarului un pachet complet de date cadastrale pe zona contractată (Lot). Furnizorul trebuie să realizeze o aplicație care să poată prelua date din baza de date a OCPI (ANCPI) și apoi, la finalizarea lucrării, cu acceasi aplicație să poată transmite datele către OCPI astfel încât să fie preluate în baza de date a OCPI.

LOT-ul este mulțimea imobilelor ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

-Aparțin de același UAT;

-Între geometriile imobilelor nu există spații;

-Între geometriile imobilelor nu există suprapuneri.

UAT-ul este unitatea administrativ-teritoriala reprezentantă de comună, oraș și municipiu, identificată unic la nivel național prin codul SIRUTA.

Furnizorul poate să extragă din baza de date eTerra toate informațiile corespunzătoare unui UAT, unui set de imobile selectate, etc. pentru care urmează să întocmească lucrările de cadastru general. Acesta va prelucra în sistemul propriu de producție datele extrase și restul de informații culese din teren, etc. și va genera un nou set de date actualizat.

Aplicația WEB parte a instrumentului de migrare a datelor în cadastru general permite extragerea de date din sistemul eTerra în formatul electronic. Cgxml, similar formatului. Cpxml utilizat în cadastrul sporadic.

Furnizorul are obligația ca datele rezultate în urma lucrărilor de cadastru general să fie predate către ANCPI în formatul electronic. Cgxml.

Fișierele de tip. Cgxml sunt similare fișierelor de tip. Cpxml și reprezintă formatul electronic standard de reprezentare a informațiilor cadastral-juridice, textuale și grafice corespunzătoare unui teren (inclusiv a parcelelor, construcțiilor și unităților individuale ce se găsesc pe acestea) ce fac obiectul înregistrării în evidența cadastrală și de publicitate imobiliară administrată de ANCPI.

Imobilul reprezintă parcelele alăturate cu sau fără construcții care aparțin aceluiași proprietar, cu mențiunea ca, în contextul lucrărilor de cadastru general, în cadrul unui imobil pot exista construcții condominiu, astfel încât proprietatea terenului și construcției (părțile comune) poate fi împărțită între proprietarii unităților individuale.

Componenta unui imobil poate fi: teren, construcție permanentă și unitate individuală.

Toate datele rezultate în urma lucrărilor de cadastru general sunt predate de furnizori către ANCPI în format. Cgxml, fișiere care au fost în prealabil verificate/validate de aceștia prin intermediul instrumentului WEB CADGEN pus la dispoziție de ANCPI.

ANCPI utilizează o aplicație desktop pentru validarea datelor primite de la furnizori, atât din punct de vedere tehnic (geometrie/grafică și date textuale/descriptive) cât și juridic (datele privind proprietatea și alte relații juridice). Datele validate ca fiind corecte sunt „promovate” pe stratul activ de imobile a sistemului eTerra.

Sistemul Informatic eTerra gestionează informațiile tehnice și juridice legate de proprietatea imobiliară în cadrul OCPI/BCPI-urilor, cât și la nivel central în ANCPI.

Principalele obiective ale aplicației WEB CADGEN sunt:

-Eficientizarea și automatizarea procesului de furnizare date existente în sistemul integrat eTerra către executanții de lucrări de Cadastru General pentru a putea fi actualizate și integrate în setul de date livrat la terminarea lucrărilor de Cadastru General

-Eficientizarea și automatizarea procesului de validare/verificare fișiere. Cgxml cu date cadastrale și de carte funciară, rezultate în urma lucrărilor de Cadastru General

-Standardizarea documentelor de lucru: formatul standard al fișierelor „purtătoare” de date cadastrale (extrase din eTerra și predate către eTerra)

– Securizarea informației

– Urmărirea evenimentelor în sistem.

Aplicația WEB CADGEN este destinată furnizorilor de lucrări cadastrale pentru a le facilita accesul la datele existente din cadastrul sporadic pe zona de interes și pentru a le permite validarea/verificarea fișierelor rezultate din sistemul propriu de producție, înainte de a le înainta ANCPI ca livrare în cadrul proiectului de cadastru general.

CAPITOLUL 3. Cerințele ANCPI privind realizarea cadastrului general

3.1 Generalități

Etapele principale ale lucrărilor de cadastru sunt:

Organizarea și desfășurarea campaniei publicitare la nivel național și local;

Realizarea lucrărilor premergătoare cadastrului;

Intervievarea deținătorilor la domiciliul lor sau la teren;

Derularea lucrărilor de specialitate;

Recepția documentelor tehnice ale cadastrului;

Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului;

Primirea și soluționarea cererilor de rectificare;

Actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului;

Deschiderea cărților funciare;

Încheierea lucrărilor tehnice de cadastru.

Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului este realizarea lucrărilor de cadastru în unitățile administrativ-teritoriale.

Principalele obiective urmărite sunt:

realizarea documentelor tehnice ale cadastrului (registrul cadastral al imobilelor, indexul alfabetic al deținătorilor, planul cadastral);

intervievarea tuturor deținătorilor și colectarea documentelor;

deschiderea cărților funciare ca urmare a identificării deținătorilor de imobile și intabularea drepturilor reale imobiliare corelative.

Identificarea imobilelor și a deținătorilor se va realiza prin prelucrarea datelor preluate de la OCPI, primării, alte instituții și integrarea acestora cu datele obținute în urma intervievării în teren și realizării lucrărilor de teren.

Principalele documente tehnice ale cadastrului sunt:

registrul cadastral al imobilelor;

indexul alfabetic al deținătorilor;

planul cadastral.

Echipa de proiect a OCPI

Fiecare OCPI va stabili o echipă de proiect și un Project Manager. Echipa va avea minim șase membri, în funcție de complexitatea proiectului la nivelul fiecărui OCPI.

Din echipă trebuie să facă parte cel puțin:

un specialist cadastru (inginer/subinginer/tehnician);

un specialist de carte funciară (registrator/asistent registrator);

un specialist IT;

un angajat care va realiza legalizarea copiilor actelor juridice.

Membrii echipei de proiect a OCPI (inclusiv Project Managerul) au următoarele sarcini generale:

pregătirea datelor care vor fi puse la dispoziția Contractorului;

coordonarea proiectului la nivel local;

urmărirea realizării interviurilor la teren (modul de completare a fișelor de interviu și colectarea actelor juridice);

verificarea la teren a lucrărilor executate de Contractor;

soluționarea situațiilor deosebite privind actele juridice colectate de Contractor prin verificarea de către registrator a înscrisurilor juridice și stabilirii drepturilor reale imobiliare, a altor drepturi, acte și fapte juridice aferente imobilelor, precum și a posesiei exercitate asupra acestora;

legalizarea copiilor actelor juridice ale deținătorilor;

realizarea controlului calității datelor în diferite faze ale execuției proiectului;

participarea în comisia de recepție a lucrării;

participarea la publicarea documentelor tehnice ale cadastrului;

participarea în comisia de primire și soluționare a cererilor de rectificare.

Project Managerul stabilit de directorul OCPI are în plus sarcini de monitorizare a modului de desfășurare a proiectului și de raportare.

Echipa de proiect a OCPI va preda date către Contractor și va prelua date de la acesta în diverse faze ale execuției proiectului, în baza proceselor verbale de predare-primire.

Date grafice și textuale

Obiectivul general al proiectului îl constituie realizarea lucrărilor de cadastru general în unitățile administrativ-teritoriale.

Principalele obiective urmărite sunt:

– Realizarea documentelor tehnice ale cadastrului general (registrul cadastral al imobilelor și al deținătorilor, indexul alfabetic al deținătorilor, planul cadastral);

– Deschiderea cărților funciare ca urmare a identificării deținătorilor de imobile și intabularea drepturilor reale imobiliare corelative.

Identificarea imobilelor și a deținătorilor se realizează prin prelucrarea datelor preluate de la OCPI, primării, alte instituții și integrarea acestora cu datele obținute în urma realizării lucrărilor de teren.

Principalele documente tehnice ale cadastrului general la nivelul UAT sunt:

– Registrul cadastral al imobilelor și al deținătorilor;

– Indexul alfabetic al deținătorilor;

– Planul cadastral.

3.2 Pregătirea datelor din OCPI

3.2.1 Limitele UAT și intravilanele componente

OCPI pune la dispoziția prestatorului limitele UAT în format digital (dxf/shp). De asemenea predă limitele intravilanelor componente preluate din PUG sau din alte surse.

În cazul în care există litigii de hotar înregistrate în instanță între UAT-urile învecinate, zona de litigiu se evidențiază printr-un poligon separat. Aceste poligoane vor fi predate prestatorului în format digital. Aceste zone nu fac obiectul proiectului.

3.2.2 Realizarea planului index scara 1:10.000

Pe planul cadastral de ansamblu scara 1:10.000 în format analogic/digital OCPI poziționează toate tarlalele din DDAPT (baza de date a ANCPI în care se află toate titlurile de proprietate).

Tot pe acest plan sunt poziționate și proiectele parcelare inventariate. (ex: se desenează/colorează conturul unei tarlale, se scrie numărul tarlalei iar în interiorul acesteia se scriu numerele proiectelor/planurile parcelare corespunzătoare).

Anterior acestei operații toate proiectele parcelare ale UAT sunt numerotate de la 1 la n.

3.2.3 Planuri cadastrale/topografice

OCPI pune la dispoziția prestatorului toate planurile cadastrale și topografice cu ajutorul cărora se identifică imobilele. Acestea sunt predate prestatorului în format digital (dacă există) sau analogic.

3.2.4 Titluri de proprietate

OCPI finalizează baza de date a titlurilor de proprietate pentru UAT-urile din proiect. Totodată, OCPI realizează operarea în aplicație a tuturor modificărilor aduse titlurilor de proprietate ca urmare a completărilor, corectărilor sau anulărilor unor poziții din titlurile de proprietate.

Informațiile din titlurile de proprietate sunt validate de OCPI utilizând aplicația DDAPT.

Fișierul cu titlurile de proprietate este predat prestatorului și conține informații referitoare la UAT-ul din proiect.

OCPI încearcă să soluționeze cât mai multe din problemele identificate, legate de titlurile de proprietate. Succesul acestei operațiuni ține de modul în care primăria se implică în soluționarea problemelor. Se solicită ajutorul primăriei în situațiile în care există titluri de proprietate în care nu s-a specificat nr. tarla sau nr. parcelă; în aceste cazuri se analizează și fișele de punere în posesie.

Titlurile de proprietate cu privire la care există informații că fac obiectul unor acțiuni pe rolul instanțelor de judecată, certificate prin acțiuni înregistrate, sunt evidențiate ca titluri în litigiu, sau ca parcele în litigiu, după caz.

Întrucât în DDAPT nu se pot face aceste mențiuni, titlurile de proprietate obiect al litigiilor vor fi evidențiate într-o situație Anexată datelor privind titlurile de proprietate.

Situația conține: numărul titlului de proprietate, proprietarul, numărul parcelei/parcelelor în litigiu, obiectul litigiului, numărul dosarului înregistrat la instanță.

OCPI are în vedere să predea prestatorului și acele titluri de proprietate care au fost emise de alte comune pe teritoriul UAT-ului din proiect.

Topologia

Topologia se referă la relațiile spațiale dintre entitățile grafice (puncte, segmente de linie/cerc, poligoane). Importanța acesteia derivă din obiectele vizate prin definirea și impunerea condițiilor geometrice pentru entitățile vectoriale:

Garantarea conformității/coerenței informațiilor grafice vectoriale;

Realizarea conexiunilor pe baza relațiilor alfa-numerice;

Suportarea funcțiilor de analiză presupuse de sistemul informatic. În general se pot identifica următoarele tipuri de cerințe/condiționări:

Entitate: punct- simboluri punctiforme sau care se abat de la caracterul punctual doar cât să primească un plus de sugestivitate. Nu se impun condiții topologice.

Entitate: polilinia (arc) folosită la reprezentarea reteleleor filare. La acest tip de entitate se impun condiții topologice:

Continuitatea segmentelor adiacente ale poliliniei sau capătul de început al fiecărui segment (arc) este conectat la capătul de sfârșit al segmentului (arcului) anterior. Punctele de conexiune dintre segmentele (arcele) adiacente se numesc noduri sau vertexuri.

Liniile care se intersectează trebuie să aibă câte un nod (vertex) comun în punctul de intersecție.

Orice linie are sens/direcție de parcurgere: un vertex de început și unul de sfârșit (liniile pot avea poligoane la unul din capete sau la ambele).

Entitate: poligon folosit la reprezentarea entităților cu suprafață la sol. Condiții topologice: conturul închis, considerat la analiză împreună cu suprafața cuprinsă în interior și care implică cele mai multe condiții:

Tratarea specifică a contururilor incluse în interior, respectiv acceptarea „insulelor" pe mai multe nivele de includere.

Nu este permisă suprapunerea/intersectarea de poligoane în cadrul aceleiași teme, respectiv în același strat.

Limitele comune ale poligoanelor adiacente din carul aceleiași teme sunt constituite uzual dintr-un singur rând de entități (nu se recomandă folosirea în comun a aceleiași limite chiar și pentru poligoane din straturi diferite).

Definirea unei entități punctiforme – centroid, în interiorul fiecărui poligon valid, al cărui identificator să fie unic. Așa se asigură legătura biunivocă cu baza de date alfanumerică, respectiv între poligon și înregistrările din baza de date.

3.2.5 Registrul de transcriptiuni-inscriptiuni

OCPI validează toate pozițiile din RTI (pentru UAT-urile din proiect). RTI cu pozițiile validate este predat prestatorului în format digital.

3.2.6 Cărțile funciare

Oficiile locale analizează cărțile funciare deschise pe comunele implicate în proiect și asigură conversia cărților funciare din format analogic în format digital (le introduce în aplicația e-Terra).

Conversia cărților funciare este realizată de către asistentii-registratori din cadrul biroului teritorial în arhiva căruia se află cărțile funciare. Directorul OCPI desemnează persoanele cu atribuții în această activitate. Asistentul – registrator/registratorul desemnat ca responsabil și care face parte din echipa de proiect constituită la nivelul fiecărui oficiu, gestionează și monitorizează această activitate.

Datorită particularităților pe care le prezintă anumite cărți funciare este posibil ca acestea să nu poată fi convertite la formatul e-Terra. În acest caz, cărțile funciare sunt scanate și predate prestatorului în format pdf.

În cazul în care suportul analogic al cărților funciare este deteriorat și nu se poate realiza scanarea acestuia, informațiile active din aceste cărți funciare sunt introduse într-un fișier text care este predat prestatorului.

În denumirea fișierelor (pdf, doc/txt) se include:

– Unitatea administrativ teritorială;

– Localitatea;

– Numărul cărții funciare;

– Număr topografic;

– Număr cadastral.

Cărțile funciare scrise în altă limbă decât limba româna și pentru care asistenții registratori din cadrul birourilor teritoriale nu pot realiza o traducere corectă a înscrierilor, sunt traduse în prealabil de traducători autorizați.

Pentru zonele situate în extravilan, în care a fost aplicat Decretul – Lege nr.115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare și care au făcut obiectul legilor proprietății, se procedează astfel:

– Pentru aceste imobile nu se realizează conversia cărților funciare (acestea nu se predau prestatorului);

– Cu titlu de excepție, în cazul construcțiilor înscrise pe terenurile situate în extravilan, cărțile funciare privitoare la aceste imobile sunt convertite;

– Modalitatea de identificare a cărților funciare care nu sunt convertite este stabilită în funcție de datele existente în arhiva OCPI; în mod asemănător, pentru identificarea cărților funciare care conțin imobile cu construcții edificate pe terenuri în extravilan, sunt folosite datele din arhive;

– Cărțile funciare care nu pot fi convertite, sunt scanate, iar copiile sunt arhivate în fișiere care conțin în denumire UAT/sat, numărul cărții funciare și numărul topografic.

Cărțile funciare deteriorate sau incomplete sunt analizate sub aspectul posibilității reconstituirii pozițiilor active.

În acest scop sunt folosite toate datele existente în arhiva: registrul parcelar și hărțile de carte funciară pentru reconstituirea numerelor topografice, actele juridice privind drepturile înscrise (existente în dosarele de carte funciară) și respectiv indexul nominal al proprietarilor, pentru identificarea proprietarilor și ai titularilor de sarcini.

În situația în care se constată erori materiale săvârșite cu prilejul realizării înscrierilor în cărțile funciare, acestea sunt corectate conform procedurii îndreptării din oficiu a erorilor materiale.

3.2.7 PAD provenite din înregistrarea sporadică

OCPI pune la dispoziția prestatorului PAD-urile existente, din înregistrarea sporadică. Acestea se pot afla în una din următoarele stări:

– PAD care sunt înscrise în e-Terra (fișiere cgxml).

– PAD în format digital, altul decât cgxml.

– PAD în format analogic.

3.2.8 Rețeaua Geodezică Națională

Rețeaua Geodezică Națională (planimetrie și altimetrie)

Prestatorul preia de la ANCPI inventarul de coordonate și descrierile topografice ale punctelor geodezice corespunzătoare unității administrativ – teritoriale, urmând a face recunoașterea la teren în momentul realizării lucrărilor de teren.

Rețeaua Geodezică Națională cu puncte determinate GNSS

Rețeaua Națională de stații GNSS permanente cuprinde întreg teritoriul țării, acestea fiind uniform distribuite. Distanța medie dintre stațiile permanete GNSS este de 70 km. Echipamentele din aceste stații sunt capabile să recepționeze semnale satelitare de la principalele sisteme globale de navigație în stare de funcționare (NAVSTAR-GPS și GLONASS).

Pentru ridicări topografice se poate folosi Sistemul Românesc de Determinare a Poziției – ROMPOS® prin care se asigură poziționări precise în sistemul de referință european ETRS89 pe baza Rețelei Naționale de stații GNSS Permanente.

Softul folosit va fi TransDat realizat de ANCPI, prin care se poate ajunge la coordonate în sistemul de proiecție Stereografic 1970 necesare calculării suprafeței fiecărui imobil.

Prestatorul preia de la ANCPI descrierea stațiilor permanente din zona cea mai apropiată unității administrativ-teritoriale.

Inventarul de coordonate ale stațiilor GNSS din zonă, în Sistem ETRS 89 și folosirea acestora în cadrul determinărilor GNSS pentru stabilirea limitelor imobilului este pus la dispoziția Prestatorului.

3.2.9 Alte documentații – hărțile de carte funciară, documentații conform HG nr. 834/1991, cadastru imobiliar-edilitar, cadastre de specialitate, etc.

Hărțile de carte funciară

Pentru zonele necooperativizate, precum și pentru identificarea imobilelor din intravilanul localităților, înscrise în cărțile funciare deschise în baza Decretului – Lege nr. 115/1938, pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, al căror identificator unic este numărul topografic, sunt folosite hărțile (planurile) de carte funciară.

OCPI prin persoană responsabilă, analizează hărțile de carte funciară aflate în arhiva birourilor teritoriale sub aspectele:

– Calitatea suportului analogic și gradul de degradare al acestuia;

– Lizibilitatea informațiilor din conținutul fiecărei planșe;

– Scara la care este întocmită harta;

– Posibilitatea de georeferentiere a planșelor;

– Modalitatea de desprindere a foilor de plan în cazul în care planurile sunt îndosariate sub forma registrelor, precum și modul de refacere al registrelor după utilizare.

Hărțile întocmite la scară sunt scanate și georeferentiate. Hărțile concretuale sunt scanate și arhivate pe sate în ordinea numerotării planșelor.

Fișierele conțin în denumire numele satului, numerele planșelor și intervalul numerelor topografice de pe planșe.

Hărțile de carte funciară sunt folosite pentru identificarea imobilelor în teren, precum și pentru stabilirea limitei intravilanului fiecărui sat component al comunei.

Hărțile de carte funciară pot fi folosite și în situațiile în care nu există alte elemente de identificare în teren a imobilelor (PAD-uri întocmite în sistem local și care nu pot fi identificate în teren, PAD-uri suprapuse, alte situații).

Se formează un folder pentru fiecare comună în parte, care conține fișiere arhivate pe sate.

Pentru completarea informațiilor din hărțile de carte funciară, se pot folosi hărțile silvice, planurile topografice, ortofotoplanul.

OCPI pune la dispoziția prestatorului și alte tipuri de date pe care le deține, în cazul în care consideră că sunt de ajutor în atingerea obiectivelor proiectului (documentații întocmite conform HG nr. 834/1991, date din cadastrul imobiliar-edilitar, date din cadastrele de specialitate, etc).

3.2.10 Colectare date de la alte instituții – primării, Romsilva, consiliul județean

Această activitate are ca scop culegerea de date cuprinzând informațiile gestionate de primării și alte instituții, cu privire la imobilele din unitatea administrativ – teritorială.

Date din primării

Primarul comunei desemnează o persoană (de preferat specialitate arhivă și informatică), care se ocupă de culegerea informațiilor necesare proiectului. Această persoană colaborează cu persoana din cadrul OCPI cu atribuții în preluarea datelor de la primării.

Se colectează următoarele informații (în măsura în care primăria le deține):

A. Inventarul domeniului public al comunei întocmit în baza Legii nr.213/1998, modificată, privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cuprinzând:

– Hotărârea de Guvern prin care s-a aprobat inventarul domeniului public al județului și listele anexă cu imobilele din comună, actualizări ale inventarului;

– Planurile (dacă există) care conțin imobilele din domeniul public;

– Numărul cărților funciare în care sunt înscrise imobilele din domeniu public.

Se realizează conversia acestor date (planuri, HG, liste) în format digital, prin scanare.

B. Inventarul domeniului privat al comunei, care cuprinde:

– Lista imobilelor aflate în domeniul privat, însoțită de hotărârile consiliului local prin care acestea au fost incluse în domeniul privat al comunei, titluri de proprietate emise în baza legilor proprietății pe numele comunei, hotărâri judecătorești, contracte, alte acte juridice prin care s-a format domeniul privat;

– Planurile (dacă există) care conțin imobilele din domeniul privat al UAT;

– Numărul cărților funciare în care sunt înscrise.

Se realizează conversia acestor date (planuri, HG, liste) în format digital, prin scanare.

C. Date din Registrul agricol. Din acest registru se culeg următoarele informații:

– Componenta gospodărie

A) terenuri în proprietate;

B) identificarea pe parcele;

– Construcții pe raza localității.

În cazul în care datele nu se află în format digital se scanează doar paginile din registrul agricol care conțin datele mai sus menționate.

D. Date din Registrul Fiscal

Din acest registru pot fi colectate informații cu privire la:

– Date ale deținătorului de imobile: date de stare civilă, domiciliul acestuia;

– Terenuri ale deținătorului situate pe teritoriul comunei: adresa terenului, date de carte funciară, act de dobândire, poziția din Registrul agricol;

– Construcții: adresa administrativă, actul de dobândire, anul construcției, date ale cărții funciare în care este înscrisă construcția (nr. CF, nr. top/cad), caracteristici ale construcției, construcții anexe.

Aceste elemente sunt preluate de organele fiscale din procesele-verbale pentru stabilirea impozitului, anexele 5 și 6, ale Ordinului M.A.I. nr. 75/2009, privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale, desfășurată de către organele fiscale locale.

Registrul fiscal se ține în format digital.

Se analizează structura bazei de date a Registrului Fiscal și modul în care poate fi pusă la dispoziția executantului.

E. Nomenclatorul străzilor pentru fiecare sat component și numerele poștale.

În cazul în care nomenclatorul nu este întocmit în format digital, sunt scanate documentele.

F. Deciziile de restituire în natură a imobilelor, emise în temeiul legilor proprietății, Dispozițiile Primarului privind restituirea în natură a imobilelor, conform Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările ulterioare.Se preiau documentele scanate și arhivate după adresa imobilului.

Planurile privind imobilele restituite sunt de asemenea scanate și arhivate în fișiere anexă la actul de restituire.

G. Inventarul tarlalelor privind terenurile situate în extravilan, care au făcut obiectul legilor proprietății. Acest inventar cuprinde:

– Numărul tarlalei.

– Suprafața tarlalei.

– Numerotarea parcelelor.

– Numele proprietarilor pe parcele (dacă este posibil).

Planurile care conțin aceste tarlale, sunt scanate și arhivate în baza unui plan index care conține numărul planșei și tarlalele componente, denumirea topică (dacă există).

H. Adresele deținătorilor pot fi obținute fie din evidențele primăriei fie din evidențele serviciilor comunitare pentru evidența persoanelor, organizate la nivelul municipiilor. Aceste date sunt necesare atât pentru stabilirea identității deținătorilor de imobile cât și în vederea comunicării documentelor procedurale (înștiințări, acte rezultate în urma înscrierii imobilelor în cartea funciară). Informațiile avute în vedere sunt:

– Date de stare civilă (numele, prenumele, data și locul nașterii, prenumele părinților persoanelor);

– Date referitoare la actele de identitate eliberate persoanelor despre care sunt solicitate informații;

– Date referitoare la domiciliile și reședințele acordate;

– Codul numeric personal atribuit.

I. Date privind cazuri sociale:

– Persoane care nu se pot deplasa;

– Persoane cu dizabilități de auz, vorbire, vedere;

– Analfabeți;

– Minorități etnice care nu cunosc limba româna;

– Alte situații.

Serviciul de Asistență Socială din cadrul primăriei întocmește un raport cu privire la cazurile sociale înregistrate în evidență primăriei, care conține datele de stare civilă, domiciliul acestora, precum și date ale persoanelor în îngrijirea cărora se află persoanele cu dizabilități.

J. Date privind deținători de imobile cu reședințe/domicilii în străinătate

Primăria identifică aceste persoane și culege (în măsura în care este posibil), informații privind datele de stare civilă și reședința/domiciliul din străinătate a acestora.

Date de la Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA

Se încheie un protocol între ANCPI și Regia Națională a Pădurilor. În baza acestuia ANCPI preia:

– Planurile 1:5000-1:10000 cu delimitarea zonelor acoperite cu păduri care aparțin Statului Român;

– Lista cu zonele în care s-au realizat defrișări și care au fost ocupate abuziv de alte persoane juridice, precum și limitele grafice în format analogic ale acestora.

În etapa de desfășurare a activităților la teren un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor participă la delimitarea imobilelor care sunt în administrarea Regiei.

Aceste date sunt puse la dispoziția executantului.

Instituții implicate

În desfășurarea lucrărilor de cadastru general sunt implicate autorități cu rol în implementarea acestui proces și autorități care contribuie la realizarea acestuia, prin prisma atribuțiilor pe care le au.

Instituții competente în organizarea și desfășurarea lucrărilor de cadastru general:

– ANCPI, ca unică autoritate responsabilă, are rolul de a organiza, coordona, monitoriza și controla desfășurarea activităților privind realizarea cadastrului general;

– OCPI organizează la nivel local desfășurarea activităților privind realizarea cadastrului general. În acest sens, urmărește realizarea lucrărilor de teren și recepționează lucrările

Instituții implicate în derularea lucrărilor de cadastru general:

– Prefectura în raza căreia sunt situate unitățile administrativ- teritoriale pe al căror teritoriu se desfășoară lucrările de cadastru general. În calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu.

– Primăria în raza căreia sunt situate imobilele care fac obiectul lucrărilor de cadastru general. Primăria are sarcina de a furniza toate datele pe care le deține privitoare la imobilele din raza sa de competență și la proprietarii acestora.

– Poliția în raza căreia sunt situate imobilele, participă la aplanarea stărilor conflictuale, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situațiilor de fapt sesizate și rezolvarea acestora.

3.2.11 Principiile cadastrului general

– Principiul înregistrării gratuite a imobilelor. Înregistrarea în cadastru și în cartea funciară a imobilelor identificate se face în mod gratuit, de către autoritățile desemnate în acest scop. În cadrul desfășurării lucrărilor de cadastru general, OCPI asigură, gratuit, legalizarea copiilor actelor juridice supuse înscrierii.

– Principiul înregistrării tuturor imobilelor dintr-o unitate administrativ- teritorială, cu identificarea deținătorilor.

– Principiul înregistrării în masă, conform realității din teren, în timp scurt și cu cheltuieli reduse.

– Principiul oficialității cadastrului general. Acest proces se desfășoară din oficiu, în conformitate cu prevederile legii și se realizează de către OCPI, fără a fi necesară o cerere în acest sens.

– Principiul efectului de opozabilitate al înscrierilor în cărțile funciare. Conform acestui principiu, de la data deschiderii cărții funciare, operează prezumția cunoașterii de către terți a înscrierilor efectuate în cartea funciară.

CAPITOLUL 4. Studiu de caz

4.1 Scurt istoric

Cuvântul Matca provine din bulgărescul "matka" și are mai multe înțelesuri: matca – regina albinelor, matca – parte din foile unui chitanțier, cotor, matca – albia apelor, matca – apartenenșa socială sau etnică – origine.

Despre întemeierea satului se spune ca ar exista trei variante. Una spune că pe vremea lui Ștefan cel Mare trăia pe aceste meleaguri un cioban pe nume Rarincă, care avea cei mai buni stupi din zonă. În jurul stânii s-au strâns, în timp, mai mulți oameni, formându-se un cătun. Locuitorii satelor învecinate au numit satul "satul mocanului cu matca". A doua variantă spune că numele vine de la matca pârâului Corozel care trece chiar prin mijlocul comunei. Cea de-a treia variantă spune că numele comunei se trage de la numele unui călugar – Matcas, care s-a stabilit în aceste locuri. În jurul bisericii construite de el au inceput să se strângă oameni, formând un cătun. Nu există documente care să ateste formarea și existența exactă a localității Matca. Cert este că a fost atestată documentar prima dată în "Descriptio Moldaviae" a lui Dimitrie Cantemir.

Comuna Matca a făcut parte până în anul 1951 din județul Tecuci, iar din acest an până în 1968 a făcut parte din raionul Tecuci, și apoi pe rând din regiunile Putna, Bârlad și Galați. Din 1968 până astăzi face parte din județul Galați. Comuna a luat ființă ca unitate administrativă din 1864. Între anii 1875 și 1876, satul Matca a făcut parte din comuna Cernicari. Între anii 1931 și 1932 a făcut parte din comuna Corod.

4.2. Date geografice

Comuna Matca este situată în partea nord vestică a județului Galati, pe cursul pârâului Corozel, la 45° 53′ latitudine nordică și 27° 30′ longitudine estică. Localitatea Matca se află la aproximativ 4 km de Tecuci pe Drumul Judetean DJ 251 și 79 km de Galati pe Drumul Județean 251A și Drumul Național DN1. Orașele importante aflate în apropierea comunei sunt: Focșani – 46 km; Bârlad – 60 km; Vaslui – 113 km; Buzău – 119 km. Deși este ca număr de populație cea mai mare așezare rurală din județul Galați, comuna Matca nu are în componența sa decât satul Matca. Cu toate acestea comuna este împărțită pe cartiere (cătune): Cocorasca, Vale I, Vale II, Gavan, Suseni, Cordele Centru, Joseni.

Această așezare este mărginită de comunele Munteni și Corod la nord, respectiv nord-est, de comunele Valea Mărului și Cudalbi la est, de comuna Drăgănești la sud și de municipiul Tecuci la vest.

Fig. 4.1. Localizare UAT Matca în cadrul județului Galați

4.3 Principalele etape ale cadastrului general

Etapele principale ale lucrărilor de cadastru general sunt:

– Organizarea și desfășurarea campaniei publicitare la nivel național și local;

– Realizarea lucrărilor premergătoare cadastrului general;

– Derularea lucrărilor de specialitate;

– Recepția documentelor tehnice ale cadastrului general;

– Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului general;

– Primirea și soluționarea contestațiilor;

– Actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului general

– Deschiderea cărților funciare;

– Încheierea lucrărilor tehnice de cadastru general

4.4 Echipa de lucru a prestatorului

Directorul General supervizează proiectul decide în linii generale calea pe care o va urma proiectul primește rapoarte atât de la Directorul Tehnic, cât și de la Directorul Administrativ.

Directorul Tehnic are responsabilitatea de a coordona proiectul, de a se informa în legătură cu stadiul lucrării, de a primi rapoarte de la Managerul de Proiect și de a oferi rapoarte Directorului General.

Directorul Administrativ are responsabilitatea de a asigura controlul economic asupra proiectului. Acesta se află în relații de colaborare cu Directorul Tehnic și raportează chestiunile economice către Directorul General.

Managerul de Proiect are responsabilitatea bunei desfășurări a proiectului. Se ocupă atât de partea tehnică a proiectului cât și de aspecte economice. Înaintează rapoarte către Directorul Tehnic și către Directorul Administrativ. Ține legătura cu beneficiarul.

Responsabilul Tehnic are atribuții doar în ceea ce privește partea tehnică a proiectului. El are în subordine echipa de lucru și trebuie să cunoască în detaliu proiectul. Înaintează rapoarte către Managerul de Proiect.

Echipa de lucru este coordonată de Responsabilul Tehnic și este responsabilă de execuția proiectului.

4.5 Campania publicitară

Obiectivul principal al campaniei publicitare este informarea publicului despre beneficiile realizării cadastrului general.

Campania publicitară se realizează la două niveluri: național și local și în două etape: la începutul lucrărilor de cadastru general și înainte de afișarea documentelor tehnice ale cadstrului general.

Campania publicitară la nivel național este responsabilitatea ANCPI care derulează și o serie de evenimente de presă în sprijinul campaniei publicitare locale. Prestatorul nu are nicio responsabilitate în desfășurarea campaniei publicitare la nivel național.

A doua etapă, campania de publicitate la nivel local, a fost efectuată de către noi. Trebuie tipărite materiale publicitate constând în plaiante și afișe care se vor poștă pe teritoriul localității Formatul acestora vă fi preluat de la ANCPI.

Responsabilitatea noastră în ceea ce privește campania publicitară constă în:

– Afișarea de postere pe teritoriul localității. Acestea trebuie să fie așezate în locuri vizibile și accesibile: biserici, școli, cârciumi, magazine, primărie, etc. Pentru această operațiune au foat angajați localnici.

– Distribuirea de pliante. S-au tipărit pliante pe care a fost trecut programul întâlnirilor cu cetățenii.

– Punctele de informare. S-au stabilit un punct de informare pentru cetățeni la sediul Primăriei Matca cu orar între 9 și 17. Aici oamenii au putut afla ce avantaje aduce acest proiect și care este responsabilitatea lor

– Au fost organizate în fiecare sat întâlniri cu cetățenii. Aceste întâlniri s-au făcut în prezența reprezentaților primăriei și ai oficiului. S-a făcut o scurtă prezentare a proiectului, s-a insistat asupra beneficiilor cadastrului general și a faptului că este gratuit, s-a discutat despre obligația cetățenilor de a aduce actele necesare intabulării și despre nevoia lasă accesul liber pe proprietatea lor pentru efectuarea măsurătorilor. Oamneii prezenți la acesta întâlnire au ridicat diferite probleme, cea mai importantă fiind lipsa succesiuilor.

– În acest proiect s-a pus accent pe relația cu minoritățile și persoanele vulnerabile (persoane cu handicap, minori, văduve). Pentru o informare cât mai bună și pentru că unele dintre aceste persoane nu se puteau deplasa, un reprezentant al prestatorului a mers din casă în casă și a vorbit cu fiecare cetățean în parte;

– De asemenea cetățenilor care nu locuiesc în comună Matca le-au fost trimise scrisori de informare.

– Pe plan local s-a apelat la ajutorul liderilor locali de opinie pentru a putea conlucra mai ușor cu oamenii. De asemenea a fost angajat inginerul responsabil cu punerile în posesie pentru a ușura munca la planurile parcelare.

Campania publicitară s-a încheiat cu un Raport de monitorizare al campaniei publicitare.

A doua etapă a campaniei de informare trebuie derulată în perioada publicării documentelor tehnice ale cadastrului general, în scopul verificării datelor de către persoanele interesate. În această etapă, am distribuit distribuit fiecărui deținător, înștiințările pentru convocarea acestora privind verificarea rezultatelor afișate.

4.6 Realizarea lucrărilor premergătoare ale cadastrului general

Această etapă a presupus integrarea datelor primite de la OCPI și Primăria Matca și Întocmirea Raportului Preliminar.

Echipa desemnată a fost responsabilă de integrarea acestor date: s-au georeferentiat planurile, s-au studiat cadastrele existente și s-a verificat conformitatea lor, dacă au fost conforme cu realitatea s-au integrat. S-a preluat baza de date cu titlurile de proprietate precum și parola pentru accesul la DDAPT, baza de date electronică a ANCPI. S-a constatat că planurile parcelare nu acoperă mai mult de 20% din cuprinsul localității și nu există planuri în format analogic. Au fost integrate planurile cadastrale pe intravilan și planurile de Carte Funciară veche.

Au fost preluate următoarele:

Ortofotoplanul la scara 1:5000;

Planurile cadastrale în format .tif, georeferențiate și salvate în format .dgn: 2 planuri cadastrale cu 100% acoperire extravilan, scara 1:10000 și 3 planuri cadastrale cu 99% acoperire intravilan, scara 1:10000;

Planurile parcelare în format .dwg;

4 planuri topografice în format .tif, georeferențiate și salvate în format .dwg;

Limita UAT, format .dxf;

Limita intravilan, format .dwg;

Planurile urbanistice generale din anul 1998, la scările 1:25000, 1:5000, 1:10000;

Planul index parcelar:

numărul tarlalei,

suprafața tarlalei,

numerotarea parcelelor,

numele proprietarilor pe parcele;

Documentațiile PAD în număr de 4494 fișiere format .pdf active provenite din înregistrarea sporadică și un fișier .dwg ce conține 4488 de imobile;

Registrul de transcripțiuni și inscripțiuni, format .xls;

4174 titluri de proprietate, DDAPT.

De la Primăria Matca s-au colectat date care conțin:

– Numerele poștale pentru toate satele, lista cazurilor sociale și a persoanelor cu handicap, lista domeniiilor public și privat ale comunei Matca, lista deținătorilor de proprietăți, registrul fiscal, registrul agricol, PUZ zona protejată. Datele s-au integrat;

– Titlurile de proprietate și baza de date s-au folosit pentru aplicația de generare a cgxml-urilor, pentru precompletarea fișelor de interviu și pentru generarea planurilor parcelare;

– Planurile parcelare și planurile cadastrale, după ce au fost georeferentiate, acolo unde a fost cazul;

– Informațiile provenite din proiectul «Conversie pad» s-au folosit pentru identificarea proprietarilor pe plan și pentru verificarea măsurătorilor efectuate de reprezentanții societății noastre. O parte au putut fi integrate.

– Planurile cadastrale și topografice au fost utilizate în faza de recunoaștere a terenului, apoi pentru verificarea expeditivă a limitelor de proprietate rezultate din măsurători și determinării sectoarelor cadastrale și a limitelor de tarlale în extravilan. S-au folosit de asemenea pentru intravilan.

Limitele intravilanului și ale UAT-ului au fost integrate

Datele privitoare la minorități și persoanele cu dizabilități au fost folosite în faza campaniei publictare;

Au fost descărcate de pe siteul ANCPI cgxmlurile existente pe raza comunei. A fost concepută o aplicație pentru realizarea bazei de date. În această aplicație au fost integrate cgxmlurile descărcate.

După integrarea acestor date s-a trecut la realizarea raportului preliminar. Acesta a cuprins analiza datelor primite de la OCPI și soluțiile tehnice de execuție a lucrării precum și un raport de previziune a campaniei publicitare. Raportul preliminar trebuie întocmit astfel încât să poată fi depistate toate problemele care pot apărea. Se include și o analiză a potențialelor riscuri care pot apărea pe parcursul lucrării. Se face o delimitare preliminară a sectoarelor cadastrale. Acestea trebuie pe cât posibil să fie delimitate de limite naturale: ape, drumuri, căi ferate.

4.7. Derularea lucrărilor de specialitate

Această etapă a presupus mai multe activități ce vor fi dezvoltate în cele ce urmează.

4.7.1. Determinarea sectoarelor cadastrale

Se vor măsura în teren limitele naturale și artificiale pentru delimitarea tarlalelor și sectoarelor provizorii. Acestea din urmă vor fi finale după terminarea măsurătorilor tuturor proprietăților din intravilan și finalizarea planurilor parcelare.

Pentru determinarea orientării parcelelor în cadrul unei tarlale, se vor determina puncte de contur a minim două parcele din extremitățile tarlalei.

Măsurătorile vor fi realizate cu tehnologie GPS, prin metoda RTK sau ROMPOS.

Limitele cvartalelor și tarlalelor vor coincide cu limitele care definesc imobilele. Se va realiza un fișier de tip .shp conținând limitele tarlalelor și cvartalelor sub formă de poligoane. Fiecare poligon va avea ca atribut numărul tarlalei sau cvartalului.

Sectorizarea pentru întreg UAT-ul s-a realizat în funcție de limitele naturale și artificiale, iar numerotarea sectoarelor s-a făcut pe direcția NV-SE. O secțiune din aceasta este figurată în imaginea ce urmează:

Fig. 4.2 Sectoarele cadastrale

4.7.2. Pregătirea fișelor de interviu

Înainte de executarea lucrărilor de teren se vor genera fișele de interviu în baza cărora se vor realiza interviurile la teren. În etapa de realizare a interviurilor la teren, fișele de interviu vor fi completate/actualizate și semnate pe cât posibil de către cei intervievați.

După realizarea interviului în teren, echipele vor avea, pe lângă dotarea tehnică necesară și următoarele documente:

Fișa de interviu pre-completată;

Ortofotoplanul sau planul cadastral/topografic scara 1:2000 (sau scări mai mari) pentru zona de intravilan;

Planul cu reprezentarea sectoarelor cadastrale și tarlalelor în vederea unei identificări primare a imobilelor în extravilan;

Alte planuri.

Pentru imobilele situate în intravilan, prestatorul va vizita fiecare imobil în parte și va întocmi fișa de interviu. Programarea perioadei de interviuri va fi anunțată din timp deținătorilor de imobile. Se va avea în vederea stabilirii unui calendar flexibil pentru cazurile deosebite, calendar care să asigure participarea unui număr cât mai mare de deținători la interviurile din teren.

Pentru imobilele situate în extravilan, echipa proiectului împreună cu reprezentantul primăriei, va stabili un calendar al convocării pentru realizarea interviurilor la teren. Se vor face convocări ale deținătorilor, grupați pe tarlale, în conformitate cu programarea stabilită.

Calendarul întocmit, va fi adus la cunoștință cetățenilor de către primărie, prin afișare în locuri vizibile astfel încât să se asigure condițiile pentru prezentarea persoanelor la convocare. La momentul afișării calendarului se va întocmi un proces verbal constatator între echipa proiectului și reprezentantul primăriei, în care se va menționa data la care s-a efectuat afișarea.

Identificarea/actualizarea fișelor de interviu

În etapa de întocmire/actualizare a fișelor de interviu, se confruntă datele pre-completate, cu informațiile din teren, acutalizează fișele și creează fișe noi acolo unde este cazul.

Identificarea deținătorilor

Imobilul cu deținator identificat este acel imobil pentru care:

Dreptul de proprietate este dovedit cu acte juridice legale, sau

Posesia este stabilită prin atestarea posesiei.

Activitățile care trebuie realizate pentru identificarea deținătorului sunt:

Analiza tuturor datelor analogice și digitale: fișiere .cgxml, planuri parcelare, cărți funciare, titluri de proprietate, etc.;

Integrarea datelor și generarea Fișelor de Interviu;

Identificarea imobilelor la teren și determinarea limitelor acestora;

Identificarea proprietarilor/posesorilor și colectarea actelor juridice;

Întocmirea/actualizarea fișelor de interviu și stabilirea legăturii între imobil și proprietar/posesor.

În cazul în care deținătorul imobilului este identificat, vor fi completate toate câmpurile corespunzătoare părților 1, 2 si 3 ale Fișei de Interviu, în concordanță cu prevederile actelor juridice.

În fișierul .cgxml al imobilului, vor fi completate câmpurile asociate geometriei imobilului și de asemenea, câmpurile corespunzătoare parților I, II și III ale cărții funciare.

Lucrările tehnice se vor finaliza cu înregistrarea proprietăților sau posesorilor din teritoriul respectiv.

În cazul în care, după realizarea acestor pași nu poate fi identificat un deținător al imobilului, se vor realiza în plus, următoarele:

Intervievarea vecinilor;

Verificarea evidențelor primăriei: datele din Registrul Agricol, date din Registrul Fiscal, inventarul domeniului public, dispozițiile primarului emise conform Legii nr. 10/2001, informațiile privind deținătorii cu rezidența în străinătate și orice alte date care ar putea oferi informații despre deținători;

Verificarea datelor privitoare la deținători la alte instituții: Romsilva, Prefectură, etc.

Identificarea deținatorului va determina actualizarea fișei de interviu cu datele privitoare la imobil și la deținător sau stabilirea faptului că proprietarul nu poate fi identificat, iar fișa de interviu va fi actualizată cu datele privitoare la imobil.

Pentru imobilele ai căror proprietari sau posesori nu pot fi identificați, în Fișa de interviu, la punctul 2, în rubrica “Titularul Dreptului – Nume/Denumire”, se va menționa: Proprietar neidentificat.

În fișierul cgxml corespunzător imobilului vor fi completate câmpurile asociate geometriei imobilului și câmpurile corespunzătoare părții I a cărții funciare; în câmpul corespunzător numelui din partea a II a cărții funciare, se va completa “ Proprietar neidentificat ”.

Lucrările tehnice se vor finaliza cu înregistrarea deținătorilor neidentificați din teritoriul respectiv.

În situația în care deținătorul nu se prezintă la convocare sau nu este găsit la adresa imobilului, în fișa de interviu la rubrica „semnătura deținătorului” se va menționa textul „nu s-a prezentat la convocare”. În acest caz, fișa va fi semnată și de către reprezentantul primăriei.

Datele de ordin tehnic ale imobilului vor fi cele constatate în teren, iar situația juridică va fi preluată din actele juridice existente.

Fișele de interviu vor fi semnate de operator și de către deținătorii imobilelor. Refuzul semnării de către deținători va fi consemnat de către operator pe fișa de interviu. La rubrica „semnătura deținătorului” se va menționa „refuză să semneze”, iar fișa va fi semnată și de reprezentantul primăriei.

Fișele de interviu vor avea pe fiecare pagină ștampila și semnătura operatorului, ca reprezentant.

Stabilirea categoriei de folosință

Categoria de folosință a parcelelor va fi stabilită în conformitate realitatea din teren. Aceasta va fi înscrisă în fișa de interviu conform denumirilor din dicționarele puse la dispoziție de ANCPI.

Identificarea construcțiilor

Construcțiile identificate pe teren vor fi consemnate în fișa de interviu. Pentru fiecare construcție vor fi menționate actele de dobândire ori lipsa acestora.

Se vor înregistra construcțiile permanente, clasificate după destinațiile stabilite în conformitate cu prevederile legale.

Situația construcțiilor condominiu

În cazul construcțiilor de tip condominiu se generează un singur fișier .cgxml care include date despre:

Terenul pe care se află construcțiile;

Construcțiile condominiu și individuale;

Unitățile individuale componente ale condominiului.

Se va întocmi o singură fișă de interviu pentru punctele a) și b) și câte o fișă de interviu pentru fiecare UI de la punctul c).

Litigii

În cazul în care imobilele fac obiectul unor procese înregistrate pe rolul instanțelor, în fișele de interviu ale imobilelor implicate se va consemna la rubrica „Notări, procese, interdicții, etc.”, următoarea mențiune: „în litigiu cu imobilul ID …………., nr. dosar………., instanța……….. obiect……………”

Neînțelegeri

Neînțelegerile cu privire la limitele dintre imobile vor fi înscrise în fișa de interviu a imobilului, urmând a fi înregistrate din oficiu ca și cereri de rectificare.

b) Colectarea actelor

Se vor colecta copii ale actelor juridice care atestă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale, care conțin modificări ale configurației imobilelor, sau atestă alte acte, fapte ori raporturi juridice privitoare la imobile, dacă aceste acte nu sunt menționate în fișa de interviu pre-completată. Dacă s-au efectuat transmisiuni succesive ale drepturilor reale, se vor prelua în copie toate actele juridice doveditoare.

În această activitate se va implica o persoană cu studii juridice (sau mai multe, după caz), în vederea analizării și interpretării actelor juridice colectate.

Pentru soluționarea situațiilor deosebite privind actele juridice colectate, se va stabili de comun acord cu ANCPI respectiv OCPI, un calendar de lucru în vederea verificării de către registrator a înscrisurilor juridice și stabilirii drepturilor reale imobiliare, a altor drepturi, acte și fapte juridice aferente imobilelor, precum și a posesiei exercitate asupra acestora.

La nivelul fiecărui UAT, OCPI va desemna un angajat care va realiza legalizarea copiilor actelor juridice. Mijloacele tehnice necesare legalizării (calculator, imprimantă, scanner, copiator, hârtie, etc.) vor fi puse la dispoziție în termen de două săptămâni de la data încheierii contractului.

Angajatul OCPI își va desfășura activitatea la sediul pus la dispoziție de primărie.

În cadrul campaniei publicitare locale se va informa deținătorii de terenuri despre posibilitatea legalizării copiilor actelor juridice în mod gratuit.

Aceste copii vor fi folosite exclusiv în cadrul lucrării de cadastru. Legalizarea se va realiza prin aplicarea unei ștampile pe copia actului juridic.

Angajatul OCPI va ține un registru cu legalizările efectuate, având rubricile: nr. înregistrare, data, nume și prenume deținător, domiciliu, adresă imobil, date despre acte (tipul, numărul și data actului), observații, etc.

De asemenea, legalizarea copiilor actelor juridice poate fi realizată și de către secretatul primăriei, în condițiile legii.

La fișele de interviu se vor anexa, după caz:

– copii legalizate ale actelor juridice doveditoare ale calității de deținător, care pot fi:

copii legalizate de notarii publici (când există);

copii legalizate de angajatul OCPI în baza unei decizii emise de directorul OCPI în conformitate cu art.12 alin. 2 din Legea nr. 36/1995, a notarilor publici și a activității notariale;

– acte de identitate (copie simplă);

– înscrisuri doveditoare ale posesiei (certificat de rol fiscal – original, adeverință – extras din registrul agricol – original, certificat de deces – copie legalizată, declarație autentică a posesorului – original);

– acte de stare civilă – copie legalizată;

– extrase CF – original sau copii ale cărților funciare conforme cu originalul aflat în arhiva OCPI;

– alte acte relevante pentru stabilirea situației juridice a imobilului.

În cazul în care un imobil este deținut în indiviziune, iar la momentul interviului sunt identificați o parte din deținători, aceștia vor furniza datele de identificare a celorlalți codeținători și cotele deținute de aceștia.

Persoanele care nu pot prezenta actele de identitate (pierdute, distruse), vor fi îndrumate spre obținerea acestora. În aceste cazuri se va proceda la identificarea cadastrală a imobilului și determinarea elementelor tehnice, iar datele de identificare ale deținătorului și situația juridică a imobilului vor fi preluate din actele juridice.

În caz de refuz al prezentării actelor de identitate, acest aspect va fi consemnat în fișa de interviu, iar completarea datelor de stare civilă se va face din evidențele primăriei (registrul agricol, registrul fiscal), sau prin verificări efectuate cu ajutorul primăriei în evidențele Serviciului comunitar pentru evidența persoanelor.

c) Atestarea posesiei

În cazul în care proprietarul nu este identificat, dar există posesor, înscrierea posesiei asupra imobilelor se face în baza următoarelor documente:

declarația autentică a celui în cauză sau, la nivelul comunelor unde nu funcționează birouri ale notarilor publici, declarația cu legalizarea semnăturii făcută de către secretarul comunei; în acest ultim caz, posesorul va completa o declarație conform Anexei nr.15;

certificatul prin care se atestă că imobilul este înregistrat în registrul agricol, eliberat de primarul unității administrativ-teritoriale;

certificatul de atestare fiscală privind impozite, taxe locale și alte venituri ale bugetului local.

Se vor colecta documentele susmenționate iar un angajat cu studii juridice al acestuia le va verifica, în vederea completării fișelor de interviu aferente.

În cazul imobilelor proprietatea publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale, în lipsa actelor de proprietate, dovada drepturilor de proprietate va fi făcută cu extrasele de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, certificate pentru conformitate.

În cazul moștenirilor nedezbătute se va completa fișa de interviu pe numele defunctului, în baza actelor juridice doveditoare.

Se vor scana fișa de interviu, actele referitoare la imobile și deținători preluate și va crea un fișier pdf multipage. Fiecare imobil va avea asociat astfel un fișier care va fi denumit ID.pdf, unde ID reprezintă identificatorul imobilului atribuit în cadrul lucrării de cadastru (unic la nivelul UAT).

În cazul UI, denumirea fișierelor .pdf asociate va fi de forma:

ID-Cn-Um.pdf, unde:

ID – identificator imobil

Cn – litera „C” urmată de numărul de ordine al construcției condominiu

Um – litera „U” urmată de numărul de ordine al UI din cadrul construcției condominiu

Fișele de interviu în format analogic și toate documentele anexate vor fi predate pe UAT, în dosare care conțin aproximativ 100 de file, ordonate crescător după ID imobil. Pe fiecare dosar se va menționa numele UAT și intervalul ID conținut.

Se va genera o fișă de interviu pentru fiecare imobil și pentru fiecare unitate individuală componentă a unei construcții condominiu.Fișele utilizate de echipa proiectului la colectarea informațiilor de la proprietari sunt prezentate:

Tabel 4.1. Fișele pentru colectarea informațiilor

FIȘA DE INTERVIU

ID imobil 1) ____________

UAT ________________

Sector cadastral nr. _____

Adresa imobil 2) _____________________________________________________________

_________________________________________________________________________

1. DESCRIEREA IMOBILULUI

Schița imobilului

Date teren

Observații:

Date parcele

Observații:

Date construcții permanente

Părțile comune31):

Observații:

2. PROPRIETATEA / POSESIA*

*se va completa pentru fiecare proprietar/posesor

3. SARCINI / DEZMEMBRĂMINTE

Operator Contractor (nume și prenume, semnătura) Semnătura deținător

Obs: Operatorul / deținătorii vor semna fiecare pagină a fișei de interviu

FIȘA DE INTERVIU

A UNITĂȚII INDIVIDUALE

ID unitate individuală 1) ____________

UAT ________________

Sector cadastral nr. _____

Adresa imobil _____________________________________________________________

_________________________________________________________________________

1. DESCRIEREA UNITATII INDIVIDUALE

Observatii:

2. PROPRIETATEA / POSESIA*

*se va completa pentru fiecare proprietar/posesor

3. SARCINI / DEZMEMBRĂMINTE

Operator Contractor (nume și prenume, semnătura) Semnătura deținător

4.7.3. Determinarea limitelor tarlalelor și cvartalelor

Limitele cvartalelor și tarlalelor vor coincide cu limitele care definesc imobile.

Se va realiza un fișier de tip .shp și .dxf conținând limitele tarlalelor și cvartalelor sub formă de poligoane. Fiecare poligon va avea ca atribut numărul tarlalei sau cvartalului.

Precizia care urmează a fi asigurată este corespunzătoare preciziei grafice a scării planului, luând în considerare o eroare grafică de 0,2 mm. Pentru asigurarea unei precizii uniforme la nivelul întregului plan cadastral, elementele digitizate se vor constrânge/verifica, prin măsurători topografice efectuate în punctele caracteristice ale tarlalei/cvartalului (cel puțin 4 puncte caracteristice pentru fiecare tarla/cvartal).

Determinarea limitelor tarlalelor/cvartalelor se va face atât în intravilan cât și în extravilan prin măsurători topografice.

4.7.4. Determinarea limitelor imobilelor

Preciziile care trebuie asigurate sunt cele corespunzătoare planului scara 1:5000 pentru extravilan și planului scara 1:2000 pentru intravilan.

Limitele imobilelor pentru care a fost recepționat PAD, în cadrul înregistrării sporadice, vor fi preluate în planul cadastral. În cazul în care se constată diferențe între datele din PAD și situația existentă la teren, Prestatorul împreună cu OCPI vor analiza și vor propune soluția tehnică, înaintea de finalizarea planului cadastral.

pentru intravilan

Imobilul împrejmuit este acel imobil ale cărui limite sunt materializate prin elemente stabile în timp (ex: garduri), clar identificabile.

Limitele imobilelor împrejmuite vor fi determinate:

prin vectorizarea planurilor cu verificarea și actualizarea acestora la teren, în zonele în care există planuri cadastrale/topografice sau ortofotoplan la scara 1:2000 (sau scări mai mari);

prin măsurători topografice în celelalte situații.

În cazul imobilelor neîmprejmuite limitele se preiau din planuri parcelare.

În cazul construcțiilor, punctele caracteristice se determină prin măsurători topografice expeditive. Schițele măsurătorilor topografice expeditive reprezintă părți componente ale fișei de interviu (partea de schiță a imobilului).

Lățimea străzilor, drumurilor comunale și ulițelor se stabilește între limitele imobilelor. Detaliile liniare (drumuri, străzi, ulițe, căi ferate, diguri, ape, etc) constituie imobile și se înregistrează în cadastru ca atare.

pentru extravilan

Pentru zonele unde există planuri parcelare:

în format vector,

– realizat în Sistem Stereografic 1970, limitele imobilelor se vor prelua și integra în planul cadastral, în cazul în care reflectă situația din acte și din teren;

– realizat în sistem de coordonate local sau alte sisteme de coordonate se va realiza o poziționare a planului parcelar în Sistemul Stereografic 1970. În cazul în care, în urma poziționării se constată că proiectul parcelar reflectă situația din acte și teren, limitele imobilelor vor fi integrate în planul cadastral.

în format raster, acestea vor fi georeferențiate, iar limitele imobilelor vor fi determinate prin vectorizarea planului și introduse în planul cadastral, în cazul în care reflectă situația din acte și teren.

În situația în care nu există planuri parcelare sau sunt incorecte, acestea vor fi întocmite de Prestator. Planurile vor fi integrate în planul cadastral numai dacă sunt avizate de Comisia locală de aplicare a legilor proprietății și aprobate prin hotărâre a Comisiei județene de aplicare a legilor proprietății.

Dacă:

suprafața întregii tarlale este mai mică decât suprafața rezultată în urma însumării suprafețelor din toate titlurile de proprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectivă, suprafața fiecărei parcele va fi diminuată direct proporțional cu suprafața ei, astfel încât să se realizeze o închidere exactă a suprafețelor în toată tarlaua;

suprafața întregii tarlale este mai mare decât suprafața rezultată în urma însumării suprafețelor din toate titlurile de proprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectivă, surplusul de teren va fi trecut ca rezervă a comisiei locale de fond funciar, iar poziția suprafeței rezervă va fi stabilită de către comisie.

Imobilele aflate în litigiu înregistrat pe rolul instanței de judecată, vor fi evidențiate cu o culoare distinctă în planul cadastral.

În cazul efectuării de măsurători topografice, Prestatorul va completa livrările intermediare „Documentele tehnice ale cadastrului – spre publicare” cu: “Descrierea lucrărilor tehnice” care va conține prezentarea lucrărilor de teren și de birou efectuate. Lucrările se vor executa în conformitate cu Normele tehnice privind introducerea cadastrului general și a prevederilor Deciziei nr.1/2008 a Directorului Direcției de Geodezie și Cartografie, de completare a Ordinului Directorului General nr.634/2006, în cazul efectuării măsurătorilor utilizând tehnologia GNSS.

4.7.5. Campania de măsurători

Proiectarea rețelei de sprijin și recunoașterea terenului

S-a ținut cont de faptul că rețeaua geodezică are două componente: rețeaua de sprijin care aduce în zonă puncte cu coordonate în sistem stereografic 1970 și rețeaua de îndesire, din care se vor determina punctele de detaliu. Cele două rețele se compensează în bloc. Rețeaua a fost proiectată astfel încât fiecare punct nou să aibă trei vectori de determinare. Prin vector de determinare se înțelege fiecare din: direcție, distanță, baza GPS separat sau toate trei luate în combinație.

S-a făcut deplasarea la teren pentru a recunoaște toate punctele geodezice existente în zonă astfel încât rețeaua să fie integrată în sistemul național Stereografic 1970. S-au stabilit de asemenea zonele în care se vor amplasa bomele pentru rețeaua de îndesire.

S-au stabilit componentele echipelor de teren și aparatură care trebuia folosită.

– 3 stații totală Leica TC 407;

– 4 receptoare Gps Leica SR 530

– 4 receptoare Gps Topcon Hiper pro -7 calculatoare Pentium 4;

– 3 imprimante (laser-A4 și ink-jet color-A3);

– 1 plotter color AO (cu jet cemealâ);

– Set de programe profesionale (proprietatea societății) care permit prelucrarea complet automatizată a lucrărilor.

S-au stabilit persoanele care vor activa în cadrul punctelor de informare.

S-a luat legatura cu reprezentanții OCPI Galați și s-a stabilit gradul de implicare a acestora în proiect precum și responsabilitatea fiecărei părți contractante.

Rețeaua geodezică de stat nu poate asigura necesarul de puncte geodezice în sistem Stereografic 1970 pentru realizarea lucrării. Din acest motiv s-a procedat la realizarea rețelei de sprijin și a celei de ridicare. Acest lucru s-a realizat prin determinări GPS și măsurători clasice. Compensarea rețelei s-a făcut în bloc (pentru punctele fiecărei rețele).

Determinarea rețelei de sprijin s-a făcut prin măsurători GPS, metoda statică. Fiecare punct a fost determinat cu ajutorul a cel puțin trei vectori. Determinările au fost făcute cu ajutorul stațiilor permanente.

Măsurătorile clasice au rolul de a îndesi rețeaua geodezică pentru determinarea punctelor de detaliu. S-a staționat fiecare punct al rețelei și s-au făcut observații de direcții orizontale, unghiuri verticale și distanțe. Din punctele rețelei s-au vizat stațiile spate și față și celelalte puncte de stație vizibile. S-au făcut observații în ambele poziții ale lunetei. De asemenea s-au vizat și punctele de ordinele IV și V.

Reducerea distanțelor s-a făcut la planul de proiecție Stereografic 1970.

Materializarea punctelor celor două rețele s-a făcut prin borne Feno, buloane metalice și țăruși de lemn.

Preciziile rețelelor de sprijin și de ridicare sunt conform normelor în vigoare: +/- 10cm.

Măsurarea intravilanului:

Comuna Matca are suprafața intravilanului de 921 ha.

Sesiunea de măsurători și operațiunea de colectare a datelor preliminarii pentru fiecare proprietate se vor organiza pe sectoare (cvartale).

Măsurătorile din intravilan vor fi efectuate de două echipe de lucru formate din:

– un responsabil pentru colectarea datelor despre proprietar/posesor, acte, geometria imobilului și a construcțiilor și identificarea acestora pe ortofotoplan după modelul anexat:

Fig. 4.3. Index planșe

Fig. 4.4. Tabel imobile și planșa considerată

– echipa de măsurători având trei membri:

– operator stație totală;

– jalonier

– responsabil schiță, care are rolul de a stabili amplasamentul punctului de staționare a instrumentului, cât și punctele care vor fi măsurate, de a însemna pe schiță fiecare punct de detaliu măsurat și de a discuta cu proprietarul diferite aspecte legate de proprietatea sa.

Cele două echipe de lucru vor stabili exact modul de lucru și împărțirea atribuțiilor pentru fiecare echipă în parte. După recunoașterea terenului, cunoscându-se limita de intravilan și având la dispoziție ortofotoplanul, o echipă de lucru va începe desfășurarea activităților din zona de Nord, iar cealaltă echipă de lucru va începe din zona de Sud.

Fig.4.5. Împărțirea zonelor

Inițial cei doi responsabili desemnați pentru colectarea datelor se vor deplasa în teren, în sectoarele ce urmează a fi măsurate, din proprietate în proprietate. Aceștia vor avea rolul de a întocmi câte un caiet de schițe ce va conține un index planșe, planșele corespunzătoare care includ fiecare câte un sector pe care sunt identificate cadastrele sporadice provenite din conversia PAD și CGXML-uri (ținându-se cont de ortofotoplan, planuri topografice și planuri cadastrale) și tabelele imobilelor. Responsabilii pentru colectarea datelor vor identifica proprietarul, vor realiza schița imobilului și a construcțiilor și vor nota date despre:

– imobil: numărul poștal, numărul de parcele și categoriile de folosință ale acestora, suprafața din act, tipul de împrejmuire dacă este cazul;

– proprietar: nume, prenume, CNP;

– actele în baza cărora este deținut imobilul: tip act, număr, dată, autoritate emitentă.

Toate aceste date colectate vor fi necesare completării fișelor de interviu provizorii și introducerii datelor în baza de date. Fișele de interviu vor fi finale în momentul în care fiecare proprietar se prezintă cu actele la întâlnirea programată.

La finalul operațiunilor menționate pentru un sector sau mai multe, responsabilii pentru colectarea datelor vor preda caietele de schițe echipelor de măsurători corespunzatoare. Pe baza caietelor de schițe întocmite și ținându-se cont de rețeaua de sprijin realizată, echipele de măsurători vor conveni pe teren de unde vor începe efectiv măsurătorile.

În funcție de specificul intravilanului localității Matca se va adopta preponderent ca și metodă de ridicare a detaliilior metoda clasică, și anume cu stația totală, deci toate imobilele vor fi tratate ca în cazul cadastrelor sporadice. Se va măsura tot ce este vizibil din stradă, limite de proprietate, construcții. În spatele curților, cazul punctelor fără vizibilitate și greu accesibile, se va măsura cu tehnologie GPS, prin metoda cinematică, RTK și dacă se consideră necesar se vor măsura puncte ce delimitează parcele cu categorii de folosință diferite, iar construcțiile se vor măsura cu ruleta. Pentru această activitate este necesar să se solicite permisiunea de a intra pe proprietățile cetățenilor, dar și de a cere alte detalii cu privire la proprietăți.

Lățimea străzilor, drumurilor comunale și ulițelor se stabilește între limitele imobilelor. Detaliile liniare (drumuri, străzi, ulițe, căi ferate, diguri, ape, etc.) constituie imobile și se înregistrează în cadastru ca atare.

În intravilan s-au ridicat punctele caracteristice ale construcțiilor, limitelor de imobile, apelor, drumurilor, stâlpilor din rețeaua electrică, limitelor de cvartale. Măsurătorile s-au efectuat cu stația totală, punctele au fost ridicate prin metoda radierii. Pentru extravilan, în fiecare tarla s-au măsurat minim patru puncte.

S-a hotărât să se măsoare clasic cu stația totală punctele caracteristice care se pot vedea din stradă, atât cele care definesc construcțiile cât și cele care definesc limitele de proprietate, iar punctele caracteristice ale grădinilor și ale parcelelor pe extravilan au fost determinate prin măsurători RTK (în timp real).

Construcțiile s-au determinat ulterior prin măsurători cu ruleta pornind de la punctele ridicate la construcții.

Măsurătorile pentru punctele de detaliu s-au realizat concomitent cu măsurătorile cu stația totală pentru realizarea rețelei de ridicare. Detaliile din teren au fost ridicate prin metoda radierii.

Prin punct caracteristic sau radiat se înțelege un punct în care se schimbă direcția orizontală a unui obiect sau se modifică panta terenului. Mai simplu, sunt punctele care compun un obiect (construcție, drum, spațiu liber, conducte, etc.) sau definesc configurația curbelor de nivel. Aceste puncte sunt radiate din puncte ale rețelei geodezice de sprijin și li se vor calcula coordonate x, y, h. De obicei aceste puncte sunt simplu radiate, adică se măsoară doar direcția, distanța înclinată și unghiul zenital. Atunci când unul din aceste puncte interesează în mod special, atunci este radiat în ambele serii sau este dublu radiat (se radiază din 2 puncte ale rețelei geodezice de sprijin).

După terminarea unei sesiuni de măsurători, adică după o zi, cel mult două zile, va urma etapa de birou când se vor descărca și prelucra măsurătorile cu ajutorul soft-urilor dezvoltate de firma prestatoare. Dupa calcularea coordonatelor tuturor punctelor de detaliu se alcătuiește fiecare obiect conform schiței de teren prin unirea punctelor care îl compun. Se va lucra cu ortofotoplanul în spate. Fiecărui obiect i se va atribui câte un cod/destinație corespunzător. Se va face o verificare a tuturor obiectelor obținute, această etapă fiind utilă pentru depistarea unor neconcordanțe cu privire la sesiunea de măsurători, care ulterior vor fi corectate.

4.7.6 Colectarea Actelor

Acest proces a presupus organizarea unei alte campanii de informare. Cetățenii au fost chemați la centrele de colectare a actlelor cu documentele necesare intabulării. Aici li s-a făcut o copie xerox și li s-a întocmit fișa de interviu, iar la aceasta s-au atașat actele pentru fiecare imobil. Fiecărui imobil vectorizat i s-a atribuit un identificator electronic, care a fost trecut și pe fișa de interviu. Acest identificator a făcut legătura între partea grafică și cea textuală.

Actele aduse de proprietari au fost:

– Acte de identitate (copie simplă);

– Înscrisuri doveditoare ale posesiei (certificat de rol fiscal – original, adeverință – extras din registrul agricol – original, certificat de deces – copie legalizată, declarație autentică a posesorului – original);

– Acte de stare civilă – copie legalizată;

– Extrase CF – original sau copii ale cărților funciare conforme cu originalul aflat în arhiva OCPI;

– Alte acte relevante pentru stabilirea situației juridice a imobilului.

În cazul în care un imobil este deținut în indiviziune, iar la momentul interviului sunt identificați o parte din deținători, aceștia vor furniza datele de identificare a celorlalți codeținători și cotele deținute de aceștia.

Pentru persoanele care nu s-au prezentat la convocare pe fișa de interviu a semnat reprezentantul Primăriei, iar în dreptul deținătorului s-a scris "nu s-a prezentat la convocare".

În concordanță cu convenția făcută cu OCPI Galați care nu a putut dispensa un angajat pentru perioada de colectare a actelor, legalizarea documentelor a fost făcută de către secretarul primăriei prin aplicarea ștampilei "conform cu originalul".

S-au colectat de asemenea și actele de la marii proprietari din zonă: ape, drumuri, electrica etc. În vectorizarea acestui tip de imobile, mai ales în cazul apelor și a drumurilor, a trebuit să se țină cont de o anumită zonă de siguranță care le este atribuită.

În cazul în care proprietarul nu este identificat, dar există posesor, înscrierea posesiei asupra imobilelor s-a făcut în baza următoarelor documente:

– Declarația autentică a celui în cauză sau, la nivelul comunelor unde nu funcționează birouri ale notarilor publici, declarația cu legalizarea semnăturii făcută de către secretarul comunei; în acest ultim caz, posesorul va completa o declarație;

– Certificatul prin care se atestă că imobilul este înregistrat în registrul agricol, eliberat de primarul unității administrativ-teritoriale;

– Certificatul de atestare fiscală privind impozite, taxe locale și alte venituri ale bugetului local.

În intravilan atestarea posesiei a avut o altă particularitate. Chiar dacă o persoană avea toate aceste acte, dar în Cartea Funciară se găsea înscrisă o altă persoană, acea persoană rămânea ca deținător al proprietății respective.

Mulți dintre caetatenii comunei nu și-au făcut actele de succesiune, astfel că intabulați au rămas cei de pe actul e proprietate chiar dacă aceștia erau decedați.

În această etapă, fișierul care conține geometriile a fost modificat. Odată cu colectarea actelor imobile noi au apărut sau altele deja vectorizate au fost modificate. Pentru imobilele noi apărute a trebuit acordat un identificator electronic nou.

Contractorul a scanat fișa de interviu, actele referitoare la imobile și deținători preluate și a creat un fișier pdf multipage. Fiecare imobil va avea asociat astfel un fișier care va fi denumit ID.pdf, unde ID reprezintă identificatorul imobilului atribuit de Contractor în cadrul lucrării de cadastru (unic la nivelul UAT).

4.7.7. Prelucrarea și compensarea rețelei geodezice

Sistemul de coordonate folosit la ridicările topografice este Sistemul Stereografic 1970. Proiecția Stereografică 1970 este proiecția oficială folosită în prezent în țara noastră.

Cercul de deformație nulă are raza de 201,718 km și reprezintă intersecția planului secant cu elipsoidul de rotație. Originea sistemului de axe de coordonate rectangulare este în punctul de coordonate 460 latitudine și 250 longitudine, axă x fiind îndreptată către nord, iar axa y către est.

În cazul lucrării de fată s-au utilizat punctele vechi folosite în cadrul rețelei de îndesire de pe teritoriul UAT Matca.

Calculul coordonatelor în sistem WGS84 în urma utilizării tehnologiei GNSS (GPS) se realizează cu programele de prelucrarea achiziționate cu echipamentele. Societatea noastră deține licențe de prelucrare de la Leica și de la TOPCON. Ambele programe de prelucrare dau în prima etapă coordonate radiate din punctele cu coordonate cunoscute, apoi fac o prelucrare prin metoda celor mai mici pătrate pentru a obține valorile cele mai probabile pentru fiecare punct nou determinat. Punctele utilizate ca puncte vechi vor fi stațiile permanente ale ANCPI. Aceste coordonate sunt oficiale și au garanția determinării în sistem absolut.

La prelucrarea și compensarea rețelei, se vor urmări urmatoarele etape:

Descărcarea fișierului .mdt din stația totală Leica

Formatul de fișier utilizat de compania noastră este .mdt, fișier care conține:

nume stație – 0 – 1- înălțime aparat – 0 – 0

nume punct – unghi orizontal – unghi vertical – înălțime jalon – distanță

Fig. 4.6 Descărcarea fișierului .mdt din stația totală Leica

Prelucrarea fișierului .mdt pentru calculul mediilor

Se vor efectua următoarele etape:

Se șterg punctele radiate, lăsând doar punctele de stație pentru a prelucra rețeaua. Pentru prelucrarea mediilor se va apela comanda F2+R+M.

Fig. 4.7 Prelucrarea fișierului .mdt pentru calculul mediilor

Trebuiesc introduse toleranțele ce vor fi luate în calcul la prelucrarea mediilor.

Fig.4.8.Calculul mediilor

În urma rulării comenzii precizate anterior va rezulta fișierul .med (ex. verifica.med) . Fișierul respectiv se va verifica, analizând erorile și eliminând măsurătorile. Eventual, dacă se permite, se pot mări toleranțele.

Fig.4.9.Erori rezultate

În urma prelucrării mediilor va rezulta fișierul de drumuire topografică.

Fig.4.10.Drumuirea topografica

Prelucrarea drumuirii topografice

La fișierul .med rezultat în urma prelucrării mediilor se adaugă coordonatele punctelor cunoscute (sau punctelor GNSS).

Fig.4.11 Prelucrarea drumuirii topografice

Se calculează drumuirea apelând comanda F2+R+2.

Fig.4.12 Calculul drumuirii

După calculul drumuirii se verifică fișierul topo și se corectează erorile (denumiri greșite de stații, înălțimi introduse greșit, etc.).

Fig. 4.13. Erori rezultate

Se repetă pasul anterior până în momentul în care nu mai apar erori în fișier.

Fig.4.14. Eliminarea erorilor

În urma prelucrării drumuirii topografice, va rezulta fișierul pentru compensarea rețelei geodezice.

Compensarea rețelei geodezice

Pentru a iniția compensarea rețelei geodezice, se apelează comanda F2+R+3.

Fig.4.15. Compensarea retelei geodezice

Softul verifică rețeaua geodezică și totodată corecteaza eventualele greșeli găsite.

Fig.4.16. Verificarea retelei geodezice

În urma corectării greșelilor, software-ul mai verifică încă o dată fișierul rezultat în urma corecturilor anterioare.

Fig.4.17.Verificarea fisierului

Ultimul pas al compensării rețelei geodezice constă în verificarea preciziei rețelei și eventual eliminarea măsurătorilor la care au fost depistate corecții foarte mari. Acest pas se repetă până când rețeaua se încadrează în precizia impusă.

Fig.4.18. Verificarea preziciei retelei

Fig.4.19. Verificarea preziciei retelei

Fig.4.20. Verificarea preziciei retelei

Pentru măsurătorile efectuate prin tehnologie GNSS, a fost utilizat programul de prelucrare a firmei TOPCON, în care prelucrarea s-a realizat după cum urmează:

Setarea proprietăților procesului de compensare

Parametrii procesului de compensare se pot seta folosind următoarele secvențe:

Process Process Properties pentru afișarea ferestrei Process properties;

Job Job Configuration, urmând ca în fereastra deschisă ulterior, Job Configuration, să se acceseze Process.

Cele două secvențe permit setarea acelorași parametri.

În fereastra Adjustment se vor seta următorii parametri:

Intervalul de încredere („Confidence level”) pentru procesul de compensare: 68% sau 95% sau 99% (valoarea predefinită este de 95%);

Criteriul de respingere a observațiilor eronate, cel predefinit fiind „După Controlul Calității” („By Quality Control”);

Testele ce trebuiesc rulate înainte de compensarea rețelei. Predefinit, sunt selectate toate testele.

În fereastra TS-Computations, se va selecta coeficientul de refracție dintre valorile 0, 0.14 sau 0.2 (valoarea predefinită este de 0.14).

În cazul ferestrei GPS-PostProcess (Post procesare), se va selecta elevația, combinația de sisteme satelitare de navigație, precum și rata minimă de înregistrare a observațiilor utilizată la procesare.

Procesarea datelor GPS măsurate

Această funcție proceseaza vectorii (observațiile) corespuzator parametrilor setați anterior, verificând corectitudinea rețelei realizate în urma măsurătorilor.

Pentru procesarea tuturor observațiilor se urmarește secvența: Process GPS+PostProcessing – F7 – GPS+PostProcessing.

În urma procesării se va deschide o fereastră denumită Legend, care arată și descrie iconițele și culorile utilizate pentru datele procesate.

Modurile de procesare a vectorilor sunt următoarele:

VLBL (very long baselines) – utilizat dacă vectorii sunt mai lungi de 40 km;

L1&L2c – utilizat pentru vectori cu lungimea cuprinsă între 10 km și 30 km;

L1&L2 – utilizat pentru vectori cu lungime mai mică de 10 km.

Foarte important este tipul soluției ce poate fi setat în prealabil ca „Fixed” (fixat) sau „Float” (liber).

Teste realizate înaintea compensării vectorilor

Verificarea coordonatelor vectorilor

Testul compară diferentele dintre coordonatele capetelor bazelor. Dacă diferența în distanță este mai mare de 40 de metri și diferența unghiulară mai mare de 25°, atunci compensarea este întreruptă. Prezența unor astfel de observații în rețea duce la erori mari și astfel compensarea nu poate continua.

Verificarea observațiilor repetate

Testul calculeaza o medie a coordonatelor vectorilor a 2 sau mai multe baze cu puncte comune (de exemplu observațiile N1-N2 și N2-N1 sunt repetate). Observația mediată înlocuiește observațiile repetate.

Detectarea punctelor identice

Testul calculează diferențele de coordonate între toate punctele din rețea. Testul are sau nu succes în funcție de parametrii setați la configurarea rețelei, diferențele de coordonate calculate trebuind să se încadreze în precizia setată anterior.

Analiza rețelei

Testul identifică componentele rețelei care, fie nu au nici o conexiune, fie au conexiuni slabe cu alte componente. Dacă apar erori în cadrul acestui test, compensarea se oprește pentru toate elementele ce intră în componența rețelei.

Analiza punctelor de control verticale și orizontale

Dacă observațiilor li s-au setat în prealabil puncte de control, testul va determina dacă aceste puncte de control au sau nu coordonate.

Dacă se gasesc doar puncte verticale, procesul se oprește, putând însă să se realizeze o compensare doar verticală.

Dacă se gasesc doar puncte orizontale, procesul se oprește, putând însă să se realizeze o compensare doar orizontală.

Analiza preciziei punctelor de control

La utilizarea punctelor de control în compensare, testul verifică precizia coordonatelor acestor puncte. Valorile reziduale rezultate sunt utilizate pentru estimarea preciziei rețelei geodezice locale de referință utilizată și pentru a găsi posibile erori ale coordonatelor de control.

Evaluarea calității retelei compensate

Evaluarea se realizează folosind secvența Process Process Properties, unde în fereastra Adjustment, se va selecta criteriur de respingere dorit a fi utilizat, după cum urmeaza:

„By Quality Control” – respinge componentele rețelei compensate cu valori reziduale mai mari decât valoarea predefinită pentru comparare;

„Tau Criterion” – respinge componentele rețelei compensate cu valoarea Tau calculată mai mare decât valoarea Tau critică (predefinită). Valorile reziduale sunt calculate în procesul de compensare.

Relația de calcul pentru Tau este: Tau = (RES) / Res,

unde (RES) reprezintă valorile reziduale calculate;

Res reprezintă erorile medii pătratice reziduale;

Tau critic depinde de numărul gradelor de libertate și de coeficientul de încredere selectat.

Utilizarea programului TRANSDAT al ANCPI este cel mai facil mod de rezolvare. Practic se introduc coordonatele WGS84 determinate pentru fiecare punct în parte și automat programul calculează coordonatele în sistem Stereografic 1970. De asemenea programul furnizează altitudini pentru punctele respective. Aceste coordonate vor fi folosite în compensarea ulterioară ca și coordonate provizorii.

Având aceste puncte determinate în sistem stereografic 1970, s-a trecut la compenasrea rețelei prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte. Ca și puncte vechi au fost introduse stațiile permanente și punctele geodezice din zona .Ca și măsurători s-au intodus toate bazele GNSS măsurate, direcțiile și distanțele. Compensarea s-a realizat în bloc, pe baza ponderilor.

4.7.8. Drumuirea închisă pe punctul de plecare

Date inițiale

Punctele vechi L367, L382 si L383 sunt marcate , au fost recunoscute si identificate pe teren.

Tabelul 4.2-Inventar cu coordonatele punctelor vechi

Măsurători

Pentru efectuarea masuratorilor au fost folosite stații totale pentru măsurarea direcțiilor orizontale, vertical, distanțe . Cu ajutorul acestor direcții se determină unghiurile orizontale și unghiurile verticale .

Tabelul 4.3- Direcțiile orizontale masurate

Figura 4.21.- Schița drumuirii

Tabelul 4.4- Distante masurate masurate

Etape de calcul

Compensarea unghiurilor in poligonul A,1,2,n-1

– Compensarea folosind unghiurile interioare:

Se calculează valoarea teoretică a unghiurilor într-un poligon:

Σ

Se calculează suma unghiurilor interioare măsurate in poligon:

Σ

Tabelul 4.5- Calculul unghiurilor interioare in poligon

Se calculează eroarea de neînchidere pe unghiuri:

Corecția pentru unghiurile interioare:

Se calculează corecția unitară pentru unghiurile interioare:

-0.0092 ; n=numărul de unghiuri

Se calculează unghiurile interioare compensate cu relația de mai jos:

= ;

Control:

Tabelul 4.6- Calculul unghiurilor interioare compensate in poligon

-Compensarea folosind unghiuri exterioare:

Valoarea teoretică a sumei unghiurilor exterioare a unui poligon este dată de relația:

Σ

Se calculează suma unghiurilor exterioare măsurate in poligon:

Σ

Tabelul 4.7- Calculul unghiurilor exterioare in poligon

Se calculează eroarea de neînchidere pe unghiuri:

Corecția pentru unghiurile exterioare:

Se calculează corecția unitară pentru unghiurile exterioare:

-0.0092 ; n=numărul de unghiuri

Se calculează unghiurile exterioare compensate cu relația de mai jos:

= ;

Control:

Tabelul 4.8- Calculul unghiurilor exterioare compensate in poligon

Calculul unghiului de orientare al stației A:

Tabelul 4.9- Calculul orientării și distanței între punctele vechi

Unde:

=0.02603

=0.039557

Calculul orientărilor laturilor drumuirii :

1)Folosind unghiurile interioare:

2)Folosind unghiurile exterioare:

Calculul coordonatelor relative și compensarea lor :

1)Calculul coordonatelor relative provizorii:

––––––––––––––––––––––––––––––––––

Tabelul 4.10- Calculul coordonatelor relative provizorii

2)Calculul neînchiderilor pe creșterile de coordonate și al corecțiilor de închidere pe creșterile de coordonate:

Suma creșterilor de coordonate într-un poligon trebuie să fie zero .

Se calculează eroarea totală:

Dacă: ;

Unde T este :

T = , pentru intravilan și terenuri cu panta <

T = , pentru intravilan și terenuri cu panta >

Dacă condițiile sunt îndeplinite se calculează corecțiile , :

=0.1185[m]

3) Calculul corecțiilor unitare:

[mm / 100m] kx=-0.000357 [mm / 100m]

[mm / 100m] ky=0.000162 [mm / 100m]

Calculul coordonatelor relative compensate :

* *

* *

* *

––––––––––––––––––––––––––––––-

* *

* Σ*

Tabelul 4.11- Calculul corectiilor unitare

––––––––––––––––––––––––––––––––

; ;

Tabelul 4.12- Calculul coordonatelor provizorii

Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:

= =

= =

––––––––––––––––––––––––––––––––

= =

Tabelul 4.13- Calculul coordonatelor absolute

4.7.9. Realizarea planurilor intermediare

Extravilan

Pentru zonele unde există planuri parcelare în format vector.

– Realizat în Sistem Stereografic 1970, limitele imobilelor se preiau și se integrează în planul cadastral, în cazul în care reflectă situația din acte și din teren;

– Realizat în sistem de coordonate local sau alte sisteme de coordonate se realizează o poziționare a planului parcelar în Sistemul Stereografic 1970.

În cazul în care, în urma poziționării se constată că proiectul parcelar reflectă situația din acte și teren, limitele imobilelor sunt integrate în planul cadastral.

Pentru zonele unde există planuri parcelare în format raster, acestea sunt georeferentiate, iar limitele imobilelor sunt determinate prin vectorizarea planului și introduse în planul cadastral, în cazul în care reflectă situația din acte și teren.

În situația în care nu există planuri parcelare sau sunt incorecte, acestea sunt întocmite de prestator.

Planurile sunt integrate în planul cadastral numai dacă sunt avizate de Comisia locală de aplicare a legilor proprietății.

Preciziile pentru planurile cadastrale din intravilan (scara 1:2000) sunt de +/- 20 cm. Preciziile pentru planurile cadastrale din extravilan (scara 1:5000) sunt de +/- 50cm.

Dacă:

– Suprafața întregii tarlale este mai mică decât suprafața rezultată în urma însumării suprafețelor din toate titlurile de proprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectivă, suprafața fiecărei parcele este diminuată direct proporțional cu suprafața ei, astfel încât să se realizeze o închidere exactă a suprafețelor în toată tarlaua;

– Suprafața întregii tarlale este mai mare decât suprafața rezultată în urma însumării suprafețelor din toate titlurile de proprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectivă, surplusul de teren este trecut ca rezervă a comisiei locale de fond funciar, iar poziția suprafeței rezervă este stabilită de către comisie.

Au fost vectorizate limitele de tarlale conform măsurătorilor. Au rezultat 75 de tarlale.

În funcție de specificului fiecărei tarlale au fost adoptate o serie de modalități de lucru.

Pentru cele în care existau titluri de proprietate, iar suprafața lor încăpea în limitele tarlalei s-a vectorizat fiecare imobil conform cu suprafață din actul de proprietate.

Pentru tarlalele unde existau neconcordanțe de suprafețe s-au convocat proprietatrii la teren și s-au măsurat toate parcelele.

Nu au existat situații de reducere a suprafețelor. Dacă au existat proprietari care nu încăpeau în tarla, de comun acord cu comisia OCPI, cu primăria și cu proprietarul, au fost mutați în alte tarlale unde există excedent de teren. Acest lucru a fost posibil pentru ca în Matca există foarte mult teren liber.

Cadastrele existente au fost integrate încă din procesul de analiză a datelor. S-a încercat, pe cât posibil păstrarea geometriei pentru cele care nu erau bine georeferentiate, și păstrarea suprafeței pentru cele care nu aveau geometria adecvată.

Intravilan

Geometria fiecărui imobil a fost obținută prin vectorizarea punctelor caracteristice raportate pe plan.

Categoriile de folosință au fost trecute pe plan așa cum au fost ele identificate în teren, nu în titlul de proprietate.

În intravilan toate spațiile existente între limitele imobilelor au fost trecute pe sectorul 0.

4.7.10. Controlul intern privind întocmirea planurilor parcelare

Acest lucru a constat în 2 etape:

1. Verificarea titlurilor de proprietate aferente acelei tarlale

S-a deschis fiecare titlu în parte, s-au verificat astfel dacă vecinătățile corespund, dacă s-a ținut cont de punerea în posesie sau de schița parcelară de la OCPI (în cazul în care am avut) și s-a stabilit ordinea de parcelare.

2. Verificarea părții grafice

A constat în deschiderea fișierului. Dxf aferent tarlalei, copierea lui și aducerea acestuia în planul de situație inițial prin comanda „Paste to original coordinates”. S-a încărcat suportul grafic, și anume: ortofotoplanul, planul cadastral, schița parcelară de la OCPI (în cazul în care am avut) precum și eventualele planuri de amplasament și delimitare existente și recepționate de către OCPI Galați. S-a verificat apoi suprafața fiecărui imobil în parte pentru depistarea eventualelor erori între suprafața (mp) din partea grafică și suprafața din acte (mp).

Dacă în urma verificării planului parcelar a corespuns, acesta a trecut în etapa de efectuare a cgxml-urilor aferente fiecărui imobil.

Din baza de date textuală a fost generat Registru cadastral al proprietarilor, document important pentru deschiderea cărților funciare. Au fost verificate prin sondaj datele din Registru cadastral al proprietarilor prin confruntarea acestora cu documentele primare.

Comuna Matca are o suprafață totală de 8758 ha din care suprafața extravilanului este de 7837 ha.

Extravilanul comunei Matca este structat pe 75 de tarlale ale căror limite vor fi măsurate de către o echipă formată din doi membri: un operator GPS și un schițar. Aceștia vor merge cu ortofotoplanul având limitele de tarlale vectorizate și vor măsura detalii liniare (căi de comunicații, ape, diguri, etc.), puncte de contur ale tarlalelor și minim două parcele din tarla la extremități pentru determinarea orientării parcelelor.

Vor fi analizate toate datele primite atât de la OCPI, cât și de la Primărie. Astfel se realizează o bază de date ce constituie punctul de plecare în realizarea lucrării. Toate lucrările de cadastru sporadic realizate vor fi identificate și verificate din punct de vedere al geometriei și poziționării acestora.

Având la dispoziție cele trei surse de informații (OCPI, Primăria și măsurătorile din teren), vor fi demarate lucrările de realizare a planurilor parcelare "intermediare". Au fost numite astfel deoarece se consideră că vor fi finalizate după etapa de colectare a actelor și vor fi supuse avizării de către comisia de fond funciar.

În urma analizei DDAPT-ului și a planurilor parcelare primite de la OCPI s-a constatat că există 4174 de titluri de proprietate emise între anii 1993-2011 de către Comisia Județeană Galați; 75 de tarlale cuprinse în tabelul de mișcare parcelară din inventarul “Extravilan Matca“  în format .xls din care 51 au și planuri parcelare reprezentate în 120 de fișiere în format .dwg, ale căror puncte sunt raportate în sistem local.

Verificarea și realizarea propriu-zisă a planurilor parcelare se va realiza astfel :

Exemplu tarlaua 34/1

– în tabelul de mișcare parcelară tarlaua 34/1 este structurată pe 8 "subtarlale" unde se regăsesc: proprietarii, tarlaua, parcela, categoria de folosință, suprafața, vecinii, numărul titlului de proprietate și data emiterii lui.

Fig.4.22.Tabel de miscare parcelara pentru tarlaua 34/1

– după verificarea proprietarilor ordonați în tarla din planurile parcelare și tabelul de mișcare parcelară cu titlurile de proprietate corespunzătoare, se va ține cont de cadastre sporadice pe tarlaua vizată, ale căror cgxml-uri vor fi descărcate săptămânal de pe site-ul ANCPI.

– se va calcula suprafața totală din act a tarlalei, în cazul de față suprafața din act este 895877 mp, iar în urma determinării suprafeței tarlalei rezultată din măsurători, se vor detașa parcelele corespunzătoare tabelului de mișcare parcelară.

– în cazul în care suprafața din teren este mai mare decât suprafața totală din act a tarlalei restul de suprafață va rămâne la dispoziția comisiei locale.

– în cazul în care suprafața din teren este mai mică decât suprafața totală a tarlalei din act se va stabili cu comisia locală diminuarea suprafețelor parcelelor din tarla. Această operațiune va fi făcută în ultima instanță, se vor reverifica suprafețele din titlurile de proprietate și dacă este necesar chiar deplasarea în teren la tarlaua respectivă.

După aceste etape se va trece la faza de colectare a actelor. Pentru această fază se va realiza împreună cu reprezentanții primăriei un grafic de eșalonare a proprietarilor. În funcție de acest grafic, proprietarilor le va fi comunicată data la care trebuie să se prezinte la sediul primăriei.

Această etapă importantă a proiectului va fi realizată la primărie sau la birourile special amenajate.

Având la bază atât "planurile parcelare intermediare", cât și planurile rezultate în urma măsurătorilor fiecare imobil va primi un număr unic de indentificare. În funcție de datele care sunt colectate la data respectivă se vor realiza și fișele de interviu. Dacă nu există date concrete despre imobil și\sau proprietar fișele de interviu vor fi completate la fața locului.

Concomitent cu această fază se va face și introducerea în baza de date a informațiilor colectate, astfel la finalul campaniei de colectare a actelor vom avea o situație clară a proprietarilor neidentificați sau pentru cei care nu s-au prezentat.

Actele vor fi colectate, scanate și salvate în format .pdf pe sectoare, fiecare având un număr unic de indentificare.

La întocmirea planurilor parcelare finale se vor respecta denumirile toponimice și numerotarea tarlalelor.

4.7.11. Introducerea în baza de date

În urma realizării planurilor cadastrale și parcelare și a datelor culese din teren se va întocmi baza de date și se va face corelarea cu partea grafică, etapa premergătoare colectării propriu-zise a actelor și legalizarea lor.

Am dezvoltat un soft special pentru a introduce documentele fiecărui proprietar într-o bază de date. Această aplicație generează cgxmluri din baza de date. Interfața este formată dintr-un număr de câmpuri care trebuie completate cu datele din actele colectate de la proprietar.

Baza de date este structurată în două părți:

Cadastru General- care va cuprinde cgxml-urile cu datele introduse de prestator;

Cgxml Fără Geometrie- care va cuprinde cgxml-urile cu geometrie și fără geometrie descărcate de pe site-ul ANCPI.

Generarea cgxml-urilor din softul dezvoltat de prestator presupune introducerea datelor despre:

-imobil: sectorul din care face parte, suprafața măsurată, suprafața din act, suprafața totală din act a construcțiilor, adresa imobilului, numărul cadastral/topografic, numărul CF, identificatorul electronic, numărul cadastral general nou care reprezintă ID-ul imobil unic la nivelul UAT-ului, corespondentul dxf care reprezintă elemental de legătură dintre partea grafică și partea textuală unic la nivelul UAT-ului.

Fig.4.23. Exemplu de imobil

În figura de mai sus sunt prezentate elementele părții grafice pentru un imobil format din două parcele cu categoriile de folosință 1CC și 2A, cu 6 construcții numerotate de la 1 la 6, fiecare având destinația corespunzătoare. Imobilul se regăsește la numărul poștal 82. 9627 este ID-ul imobil, iar 9669 este corespondentul dxf.

-parcelă: numărul parcelei, categoria de folosință, suprafața măsurată, numărul titlului de proprietate;

-construcții: numărul construcției, suprafața măsurată, suprafața din act, adresa;

-proprietari: numele, prenumele, datele din actul de identitate, adresa;

-acte de proprietate: tipul actului, numărul, data emiterii și autoritatea emitentă;

-înscriere: actul de proprietate, proprietarul/proprietarii, imobilul și construcțiile, tipul de înscriere, tipul drept și modul de dobândire;

Fig.4.24. Structura bazei de date

Există câmpuri referitoare la imobil, parcelă, construcții, proprietar, acte și înscriere. De asemenea există și câmpuri în care se pot trece observații. Se face și introducerea identificatorului electronic pentru fiecare imobil, astfel încât softul să poată găsi acest identificator și în fișierul cu geometrie. Astfel el poate asocia introducerilor din baza de date geometria corespunzătoare.

Această aplicație este împărțită în 3 părți (de la stânga la dreapta):

– Partea I – partea de filtrare și creare a cgxml-ului;

– Partea a II – a – partea de adăugare a elementelor componente de pe fiecare câmp (parcele, construcții, proprietari, acte de proprietate, înscriere);

– Partea a III – a – partea de editare (unde se editează fiecare element în parte)

Partea I mai cuprinde o secțiune pentru fiecare imobil în parte, în care se pot completa următoarele date:

sector cadastral;

suprafața măsurată;

suprafața în acte;

suprafața acte construcții;

observații;

numere:

Număr cadastral;

Număr C.F.;

Număr Topo;

Număr de cadastru general;

Număr cadastru general nou;

Corespondent. Dxf

Identificator Electronic;

Județ;

UAT;

Intravilan/extravilan;

Localitate;

Număr;

Bloc;

Scară;

Etaj;

Apartament;

Cod poștal;

Observații.

Fig. 4.25 – Editarea datelor despre imobil

Partea a II-a cuprinde urmatorele câmpuri: parcele, construcții, proprietari, acte de proprietate, înscrieri.

După ce au fost preluate datele din planul cadastral, se vor introduce următoarele:

A. Introducerea datelor despre parcelă:

– Număr parcelă;

– Categoria de folosință (arabil, altele, curți construcții, căi ferate, drum, fâneață, ape stătătoare, ape curgătoare, livadă, neproductiv, nedeterminată, pășune, pădure, vie);

– Suprafața măsurată (mp);

– Intravilan/extravilan;

– Valoare impozit;

– Număr Titlu de proprietate;

– Număr tarla;

– Număr în tarla (număr parcelă);

– Observații.

Fig. 4.26 – Editarea datelor despre parcelă

B. Introducerea datelor despre construcții:

număr;

destinație (construcții anexe, construcții administrative și social-culturale, construcții industriale și edilitare, construcții de locuințe);

suprafața măsurată;

suprafața totală;

are acte/fără acte;

suprafața din acte;

număr nivele;

număr UI;

valoare impozit;

observații;

numere:

număr cadastral;

număr C.F.;

număr Topo;

număr de cadastru general;

județ;

UAT;

Intravilan/extravilan;

Localitate, număr, bloc, scară, etaj, apartament, cod poștal;

Observații.

Sunt și situații când un proprietar deține mai multe corpuri de proprietate ce formează o partidă cadastrală; totuși, toate sunt trecute în cuprinsul aceleiași cărți funciare și nu este necesară întocmirea de carte funciară pentru fiecare corp de proprietate în parte. Acest lucru este posibil și în programul nostru, un proprietar putând deține mai multe parcele având suprafețe, categorii de folosință, numere de parcelă diferite.

Fig. 4.27 – Editarea datelor despre construcții

C. Introducerea datelor despre proprietar:

Persoana fizică/juridică;

Nume;

Prenume/Denumire persoană juridică;

Inițială;

Nume anterior;

CNP/CUI;

Cetățenie;

Tip act identitate (buletin de identitate, carte de identitate, pașaport);

Serie;

Număr;

Adresă cunoscută/necunoscută;

Observații;

Județ;

UAT;

Intravilan/extravilan;

Localitate, număr, bloc, scară, etaj, apartament, cod poștal;

Observații.

Fig. 4.28 – Editarea datelor despre proprietar

D. Introducerea datelor despre actele de proprietate:

– Tip act

– Tip act dicționar

– Număr;

– Dată;

– Emitent;

– Monedă;

– Valoare;

– Observații

Fig. 4.29 – Editarea datelor despre actul de proprietate

Înscrierea se va face în felul următor:

Se va selecta proprietarul, actul de proprietate, imobilul sau construcția deținute de respectivul proprietar, după care se vor selecta următoarele câmpuri:

Tip înscriere (intabulare, notare, înscrierea posesiei, înscrierea provizorie);

Tip drept (administrare, concesiune, folosință, habitație, închiriere, ipotecă, privilegiu imobiliar, proprietate, servitute, superficie, uz, uzufruct, folosință specială, comodat, leasing imobiliar, uzufruct viager);

Observații drept;

Notă;

Mod dobândire (accesiune, constituire, construire, convenție, expropriere, hotărâre judecătorească, ieșire din indiviziune, lege, succesiune, uzucapiune, adjudecare);

Cotă inițial, cotă actuală;

Monedă, Valoare;

Partea C.F., poziția C.F.;

Număr cerere, dată cerere.

Fig. 4.30 – Realizarea înscrierii

Avem cazul proprietății imobiliare comune sau în indiviziune, când în cuprinsul aceleiași cărti funciare sunt trecuți toți proprietarii, fiecare din ei cu cota parte pe care o deține. În aplicație, avem posibilitatea de a trece mai mulți proprietari, fiecăruia din ei putând să le atribuim o cotă actuală din teren și/sau construcție.

Legătura între cele trei părți constă în faptul că drepturile reale imobiliare pot fi dobândite numai asupra bunului individualizat în partea I, de către titularul înscris în partea a II-a și cu sarcinile din partea a III-a.

Pe baza identificatorului electronic acordat în procesul de colectare a actelor și care este unic pentru fiecare proprietate, identificator electronic care există scris în fișierul unde se găsește geometria fiecărui imobil, în interiorul acestuia, softul își poate lua singur o parte dintre date, dacă acestea sunt scrise în fișier. Sunt date privitoare la categoria de folosință sau la numărul parcelei și al tarlalei.

Odată cu introducerea în baza de date au fost reverificate toate imobilele. În ceea ce privește topologia, verificarea s-a efectuat cu programe de tip GIS pentru a constata eventualele probleme de vertecsi, dublări de geometrie sau goluri între imobile. Astfel au rămas în fișierul de geometrie doar layerele obligatorii de imoil, text imobil, parcelă, text parcelă și identificatorul electronic unic pentru fiecare imobil.

4.7.12. Topologia

Geometriile și textele specifice imobilelor vor fi exportate din AutoCAD în fișiere .shp care vor fi ulterior încărcate în aplicația GIS pentru a fi identificate erorile de topologie.

Topologia se referă la relațiile spațiale dintre entitățile grafice (puncte, segmente de linie/cerc, poligoane). Importanța acesteia derivă din obiectele vizate prin definirea și impunerea condițiilor geometrice pentru entitățile vectoriale:

Garantarea conformității/coerenței informațiilor grafice vectoriale;

Realizarea conexiunilor pe baza relațiilor alfa-numerice;

Suportarea funcțiilor de analiză presupuse de sistemul informatic. În general se pot identifica următoarele tipuri de cerințe/condiționări:

Entitate: punct- simboluri punctiforme sau care se abat de la caracterul punctual doar cât să primească un plus de sugestivitate. Nu se impun condiții topologice.

Entitate: polilinia (arc) folosită la reprezentarea rețelelelor liniare. La acest tip de entitate se impun condiții topologice:

Continuitatea segmentelor adiacente ale poliliniei sau capătul de început al fiecărui segment (arc) este conectat la capătul de sfârșit al segmentului (arcului) anterior. Punctele de conexiune dintre segmentele (arcele) adiacente se numesc noduri sau vertexuri.

Liniile care se intersectează trebuie să aibă câte un nod (vertex) comun în punctul de intersecție.

Orice linie are sens/directie de parcurgere: un vertex de început si unul de sfârșit (liniile pot avea poligoane la unul din capete sau la ambele).

Entitate: poligon folosit la reprezentarea entităților cu suprafață la sol. Condiții topologice: conturul închis, considerat la analiză împreună cu suprafața cuprinsă în interior si care implică cele mai multe condiții:

Tratarea specifică a contururilor incluse în interior, respectiv acceptarea „insulelor" pe mai multe nivele de includere.

Nu este permisă suprapunerea/intersectarea de poligoane în cadrul aceleiași teme, respectiv în același strat.

Limitele comune ale poligoanelor adiacente din cadrul aceleiași teme sunt constituite uzual dintr-un singur rând de entități (nu se recomandă folosirea în comun a aceleiași limite chiar si pentru poligoane din straturi diferite).

Definirea unei entități punctiforme – centroid, în interiorul fiecărui poligon valid, al cărui identificator să fie unic. Așa se asigură legătura biunivocă cu baza de date alfanumerică, respectiv între poligon si înregistrările din baza de date.

Topologia s-a realizat practic prin verificarea planului, dacă s-au respectat condițiile impuse si descrise mai sus.

Topologiile permit modelarea spațială dintre clasele de elemente din baza de date. Regulile ce se impun a fi respectate permit definirea relațiilor ce trebuie să existe între elemente ce aparțin aceleași categorii de entități (punct, linie, poligon), cât și a relațiilor dintre elemente din categorii diferite. Pentru topologii exista există un set de reguli,care se prezintă în cele ce urmează:

Fig.4.31. Reguli de topologie

• Se poate pune condiția ca două layere din aceeași clasă sau din clase diferite să nu se suprapună. Poligoane de eroare apar unde cele două layere se suprapun.

Exemplu: parcelele cadastrale nu trebuie să se suprapună; suprafața luciu de apă nu poate să se suprapună cu suprafețele ce descriu vegetația.

Fig.4.32. Reguli de topologie: eroarea de suprapunere

• Un layer nu trebuie să conțină goluri. Poligoanele de eroare vor apărea acolo unde se vor crea goluri în interiorul unui layer de tip poligon.

Fig.4.33. Reguli de topologie: eroarea datorata aparitiei golurilor

• Situații în care un layer de tip poligon trebuie să aibă limitele acoperite de un alt layer de tip linie. Erorile se marchează acolo unde limitele nu se suprapun cu linii de pe cel de-al doilea layer.

Fig.4.34. Reguli de topologie

• Poligoanele de pe un layer trebuie să fie acoperite de un singur poligon aparținând unui alt layer – spre exemplu toate teritoriile administrative aparținând unui județ trebuie să fie cuprinse de teritoriul județului respectiv.

Fig.4.35. Reguli de topologie

• Situații în care poligoanele de pe două layere trebuie să se suprapună, erorile apărând acolo unde nu se suprapun. Se folosește această condiție acolo unde două layere trebuie să acopere aceeași zonă.

Fig.4.36. Reguli de topologie- suprapunere

Fig. 4.37. Reguli de topologie

• Limitele exterioare ale unui poligon de pe un layer trebuie să fie acoperite de limitele poligoanelor de pe unui alt layer tip arie. Se poate folosi această interogare acolo unde dorim să verificăm dacă limitele poligoanelor de pe un anumit layer trebuie să se alinieze cu cele de pe un alt layer.

Fig.4.38. Reguli de topologie

Fig.4.39. Reguli de topologie

• Liniile aparținând unui layer nu trebuie să se suprapună cu linii aparținând aceluiași layer. Ele pot însă să se intersecteze, să aibă un punct comun. Erori apar acolo unde se suprapun două segmente de linie aparținând aceluiași layer.

Fig.4.40.Reguli de topologie

• Sunt situații în care elementele liniare de pe un anumit layer nu trebuie să se intersecteze sau să se suprapună între ele în nici o situație. Erori sunt punctele în care două elemente liniare aparținând aceluiași layer se intersectează sau segmentele de linie unde două elemente de pe același layer se suprapun.

• Un element liniar nu trebuie să se intersecteze pe sine însuși sau să aibă segmente care se suprapun. Liniile pot să se atingă pe ele însele, să se suprapună sau să se intersecteze cu alte linii de pe același layer. Erori vor apărea acolo unde segmente ale unui elemente liniar ale unui layer se suprapun între ele sau se intersectează.

Fig.4.41. Reguli de topologie

• Elementele liniare de pe un layer trebuie să se afle în coincidență cu limitele unor poligoane de pe un alt feature. Erori apar acolo unde elementele liniare nu sunt acoperite de limitele unui poligon de pe alt layer. O astfel de verificare este utilă pentru a stabili, de exemplu, dacă pentru fiecare contur închis de elemente liniare corespunde câte un element de tip poligon.

Fig.4.42. Reguli de topologie

Reguli ce se aplică pentru puncte:

Fig.4.43. Reguli de topologie

• Punctele aparținând unui layer trebuie să se afle în întregime în interiorul unui poligon de pe un alt layer. Erori apar acolo unde punctele se află în afara poligonului sau pe limita acestuia.

Fig.4.44. Reguli de topologie

Mai există, de asemenea, o regulă ce se poate aplica atât în cazul liniilor cât și a poligoanelor. Trebuie ca distanța minimă dintre doi vertexi să fie mai mare decât o toleranță stabilită. Acolo unde doi vertexi sunt la o distanță mai mică decât toleranța, aceștia se consideră ca fiind în coincidență și se contopesc. Orice poligon sau linie care dispare la validarea topologiei se consideră eroare. Această regulă se aplică tuturor liniilor și poligoanelor pentru care se face topologia. Verificările topologice, în contextul cartografiei și al GlS-ului, face o analiză logică, stabilește în ce relații se pot afla diverse elemente componente ale graficii, bazându-ne pe relațiile stabilite între aceste elemente în realitate.

Ca o ultimă operație legată de topologie, se va verifica poziționarea obiectelor de legătură dintre datele textuale și geometriile aferente.

După ce s-au identificat și rectificat erorile de topologie, geometriile vor fi asociate imobilelor corespunzătoare din baza de date. În urma importului acestora vor fi generate rapoartele de control în urma cărora vor fi identificate: erori în denumirile construcțiilor și a parcelelor, diferențele dintre suprafețele din act și cele din măsuratori ale imobilelor precum și diferențele dintre suma suprafețelor parcelelor și suprafața imobilului.

Pentru imobilele care au fost descărcate de pe siteul ANCPI și care au fost integrate în baza de date s-a generat automat un identificator electronic. Introducerea pentru aceste imobile s-a făcut completând câmpurile care aveau nevoie de acest lucru, iar imobilele care nu necesitau modificări au fost integrate în forma în care au fost descărcate. Celor fără geometrie li s-a asociat geometria determinată în urma vectorizarii.

Imobilele ale căror proprietar nu a putut fi identificat a fost introdus în baza de date cu identificatorul electronic și a fost trecută în câmpul de observații mențiunea "neidentificat".

Odată ce introducerea în baza de date a fost finalizată și fiecărui imobil în parte i-a fost verificată topologia, se trece la regenerarea automată a sectoarelor. Acest lucru este făcut automat de către soft.

Se unesc toate sectoarele și se vectorizeaza sectorul 0. Se reverifică cu programe de tip GIS.

După terminarea fiecărui sector, acesta va trece prin etapa de verificare a layerelor și a vertecșilor, apoi va fi rulat în ArcGIS și trimis pentru rulare și validare. Erorile vor fi identificate în rapoartele de rulare și vor fi corectate fie de operatorii care s-au ocupat de sectoarele respective, fie de responsabili numiți special pentru verificare. Sectoarele vor fi trimise din nou la rulare.

Se vor uni toate sectoarele în ArcGIS și se va rula întreaga localitate. Se vor corecta apoi erorile.

Planurile parcelare și cadastrale vor fi realizate conform instrucțiunilor din caietul de sarcini sau manual.

Planul parcelar finalizat va fi prezentat comisiei locale pentru avizare, apoi va fi predat la OCPI.

În această etapă, cu acordul OCPI toate elementele vor fi predate în format digital.

În paralel cu lucrările de cadastru general se realizează cadastrul sporadic. Am fost obligați să descărcăm constant noile intabulări din eterra sub formă de fișiere cgxml. Ultima descărcare se face cu 5 zile înainte de predarea documentelor spre publicare. Înainte de predarea cgxmlurilor s-a predat un sector de test.

4.7.13. Aplicația web cadgen

Autentificare Utilizator

Funcționalitatea „Autentificare Utilizator” permite accesul utilizatorilor în aplicație.

După o autentificare reusită, utilizatorul va avea acces la funcționalitațile aplicației prezente în meniul din dreapta paginii: funcționalitățile pentru „FURNIZOR” sau funcționalitațile de gestionare furnizori/utilizatori în meniul „ADMINISTRARE”.

Fig. 4.45 – Autentificare Utilizator

Pentru Autentificarea Utlizatorului se vor completa obligatoriu câmpurile: ‘Utilizator’, ‘Parola’. Se apasă butonul „Autentificare”.

În cazul în care numele utilizatorului sau parola sunt introduse incorect, va apărea un mesaj de eroare care va notifica utilizatorul să reintroducă numele și parola.

Meniul furnizorului

Dupa ce Utilizatorul s-a autentificat în sistem, în funcție de rolurile asignate acestuia , care reglementează accesul la funcționalitățile aplicației, automat se vor activa meniurile corespunzătoare rolului utilizatorului.

Dacă utilizatorul autentificat de sistem are rolul de Furnizor, în bara din dreapta paginii se va activa meniul dedicat funcționalitaților pentru Furnizori:

Fig. 4.46 – Pagina Furnizorului

Pagina de management fișiere descărcate în cadrul exportului de date din sistemul eTerra.

Pagina de export date reprezintă pagina prin care se pot exporta datele asignate furnizorului. Există 3 posibilitați de export: prin selecție; prin căutare sau întreg-ul UAT asignat. Datele exportate sunt salvate și pot fi accesate ulterior prin intermediul paginii de management fișiere.

Pagina de verificare date reprezintă pagina prin care se pot verifica date culese de către furnizor în scopul identificării erorilor de structură și reguli de business ale fișierelor .XML

Pagina de preluare a nomenclatoarelor reprezintă pagina prin care se pot descărca nomenclatoarele necesare completării fișierelor CP.

Pagina de management fișiere

Datele cadastrale extrase din eTerra de către Furnizorul autentificat în sistem sunt structurate sub forma unor foldere definite prin data exportului și siruta din care acestea fac parte, sub forma: aaaallmm_hhmi_siruta.

(unde aaaa-reprezinta anul;

ll – reprezinta luna;

mm -reprezinta luna;

hh-reprezinta ora

mi-reprezinta minutul cand s-a facut exportul,

siruta – reprezintă codul siruta localitații de pe care s-a făcut exportul).

Datele sunt salvate în format comprimat .ZIP, iar pentru exporturi mai mari de 1000 de fișiere CP, acestea sunt împarțite în pachete de 1000 de fișiere având ca sufix in cadrul numelui fișierului .zip numărul pachetului: ex: aaaallmm_hhmi_siruta_N.zip.

Fișierele .ZIP sunt însoțite de 2 rapoarte : unul .xls și unul .html prin care se pot identifica obiecte exportate în respectiva sesiune.

Fig. 4.47 – Pagina management fișiere ale Furnizorului

La selectarea unui folder din partea dreaptă a paginii, în partea stânga vor fi afișate fișierele conținute în interiorul folderului respectiv:

arhiva de tip . zip cu toate CGXML-urile corespunzătoare UAT-ului respectiv;

un raport .xls care conține lista cu toate imobilele exportate în respectiva sesiune;

un raport .html care conține lista cu toate imobilele exportate în respectiva sesiune.

Prin apăsarea pe numele fișierului, se va deschide fișierul selectat pentru vizualizarea conținutului:

Fig. 4.48 Conținutul unui raport .html de export date pentru Furnizor

Pagina de export date

Pagina de export date reprezintă pagina prin care se pot exporta datele cadastrale din sistemul eTerra corespunzătoare zonelor (loturilor) asignate Furnizorului respectiv, după anumite criterii de căutare / filtrare.

Datele exportate în format CGXML servesc furnizorului pentru realizarea lucrărilor de Cadastru General.

Fig. 4.49 Pagina de export date pentru Furnizor

Există 3 posibilități de export: prin selecție; prin căutare sau întregul UAT selectat. Datele exportate sunt salvate și pot fi accesate ulterior prin intermediul paginii de management fisiere.

Secțiunea “Căutarea dupa Elemente” permite filtrarea imobilelor din baza de date eTerra dupa anumite criterii de filtrare:

Adresa : ▪ Judet

▪ Oras/Comuna/Municipiu

Tip de căutare: ▪ modificate de la .., etc.

Se apasă butonul “Caută” și se va afișa mai jos în pagină lista cu imobilele care corespund criteriilor de căutare.

Panel -ul „Rezultat căutare” va afișa rezultatele acționarii butonului „Caută” după ce s-au stabilit criteriile de căutare.

Butonul „Export imobile selectate” se va activa în urma unui proces de căutare și după selectarea a minim o valoare din lista de imobile ce reprezintă rezultatul căutarii. Prin apăsarea acestui buton se va exporta în pachet .ZIP, fișierele CGXML corespunzătoare selecției de imobile.

Butonul „Export imobile rezultate” se va activa în urma unui proces de căutare care a returnat cel puțin un imobil și va exporta în pachet .ZIP, fișierul CGXML corespunzător imobilului rezultat al căutarii.

Butonul „Export toate imobilele din UAT” va exporta toate imobilele din UAT-ul selectat într-un pachet .ZIP, fișierele CGXML corespunzătoare tuturor imobilelor din UAT-ul respectiv.

Secțiunea “Căutarea dupa Adresă” permite căutarea imobilelor din baza de date eTerra dupa date ale adresei:

Fig. 4.50 Pagina de export date pentru Furnizor

Nr. CAD hârtie

Nr. CF hârtie

Nr. TOPO hârtie

Județ – lista de județe pentru selecție

Oraș/Comuna/Municipiu – lista de UAT-uri pentru selecție

Intravilan/extravilan : casuța de selectare intravilan sau extravilan

Localitate – lista de localitați pentru selecție

Artera – nume strada

Nr. poștal

Nr. Tarla

Nr. Parcela

Tipul de căutare : începând cu, exact, etc.

Se apasă butonul „Caută” pentru activarea căutarii imobilelor în baza de date eTerra, după criteriile introduse mai sus.

Panel-ul „Rezultat căutare” va afișa rezultatele căutarii după acționarea butonului „Caută” și după ce s-au stabilit criteriile de căutare: lista cu imobilele care corespund criteriilor de căutare.

Dacă se apasă butonul „Caută” fără ca vreun criteriu să fie introdus în câmpurile de mai sus, va apărea un mesaj de atenționare că cel puțin un criteriu trebuie introdus pentru ca sa poată începe căutarea.

Fig. 4.51 Mesaj de atenționare în Căutare imobile

Pagina de verificare date

Pagina de verificare date reprezintă pagina prin care se pot verifica datele culese de către Furnizor în cadrul lucrării de Cadastru General.

Această verificare este necesară în scopul identificării erorilor de structură a fișierelor XML ce urmează a fi predate către ANCPI și pentru a se asigura că regulile de business ale Cadastrului și Carții Funciare sunt respectate.

Fig. 4.52 Pagina de verificare date

Se accesează Pagina de verificare date.

Se apasă butonul „Browse” pentru accesarea arhivei .ZIP care conține fișierele CGXML care se doresc a fi verificate.

Apare fereastra de căutare și selectare arhiva .ZIP pentru verificare:

Fig.4.53 Arhiva

Numele și calea către arhiva .ZIP va apărea în caseta text din stânga butonului „Browse”.

Fig. 4.54 – Selectare arhiva .zip pentru verificare

În caz că s-a selectat din greșeală un alt fișier decât arhiva care conține fișierele de verificat, se poate apăsa butonul „Remove” pentru înlăturarea fișierului respectiv și, apoi, se poate apăsa din nou butonul „Browse” pentru reluarea pasului anterior și selectarea fișierului arhivă corect.

După selectarea fișierului arhivă care conține setul de fișiere CGXML de verificat, se apasă butonul „Încarcă fișier”.

Va apărea în partea de jos a paginii un raport despre conținutul arhivei încărcate:

Fig. 4.55 Raport asupra continutului arhivei .zip pentru verificare

Se apasă butonul „Verifică” pentru începerea verificării fiecărui fișier CGXML ca structură și conținut.

În funcție de numărul fișierelor ce trebuie verificate și de conținutul acestora, timpul de procesare poate fi mai scurt sau mai îndelungat. Progresul procesului de verificare se poate urmări pe fereastra care apare :

Fig. 4.56 Progresul procesului de verificare

După finalizarea verificării tuturor fișierelor conținute în arhiva .ZIP, se va afișa un mesaj de confirmare ca în figura de mai jos:

Fig. 4.57 Mesaj de confirmare a finalizării procesului de verificare a arhivei .zip

Pagina de preluare a nomenclatoarelor

Pagina de preluare a nomenclatoarelor permite extragerea din baza de date a nomenclatoarelor, listelor de coduri din eTerra și exportul acestora în fișiere XML necesare Furnizorului pentru completarea CGXML-urilor pentru imobilele ce fac obiectul Cadastrului General.

Fig. 4.58 Pagina de preluare a nomenclatoarelor

4.7.14. Generarea cgxml-urilor

Softul realizat de noi asociază automat geometria fiecărui imobil pe baza identificatorului electronic unic pe întreg UAT ul. Se numerotează automat fiecare imobil cu număr de cadastru general.

Cgxmlurile sunt trecute prin aplicația Webcadgen. Accesul la acesta aplicație se face pe baza unui username și a unei parole remise către noi la începutul proiectului.

Această este o aplicație prin care noi am putut verifica corectitudinea lucrării înainte de a fi predată. Erorile sunt remise sub formă de rapoarte. În acestea sunt scrise cu negru cgxmlurile corecte și cu roșu cele incorecte. Erorile care au apărut cel mai des au fost: erori de topologie, necompletarea sau completarea greșită a unui câmp obligatoriu, modificarea greșită a unor cgxmluri primite de la oficiu. Se corectează erorile și se rulează din nou. Procedura se repetă până când toate cgxmlurile sunt corectate și pe raport nu mai apare nici unul înroșit.

Fig. 4.59 Schema logică urmărită la generarea unui fisier .cgxml

4.7.15. Predarea documentație și verificarea lucrării

Documentația care se predă spre avizare OCPI Galați este:

Tabel. 4.15. Documentația care se predă spre avizare

La redactarea planurilor cadastrale s-a folosit atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2000, 1:1000 și 1:500, ediția 1978.

Registrul cadastral al imobilelor este întocmit pe sectoare cadastrale.

Filele tipărite, corespunzătoare fiecărui sector cadastral sunt îndosariate în volume cuprinzând câte 200 de file, ordonate după ID-ul imobilului. Numărul filelor poate fi mai mare sau mai mic, astfel încât informațiile referitoare la ultimul imobil să fie menționate integral. Fiecare filă este semnată și ștampilată de către Contractor. Pe coperta fiecărui volum este specificat: denumirea registrului, UAT-ul, sectorul cadastral. Prima pagină a Registrului va conține ID-urile imobilelor componente (eventual intervalul acestora, dacă este cazul). Paginile fiecărui volum al registrului sunt numerotate de la 1 la n.

Indexul alfabetic al deținătorilor este întocmit la nivelul UAT- ului.

Indexul alfabetic al deținătorilor este îndosariat în volume de câte 200 de file ordonate alfabetic. Numărul filelor poate fi mai mare sau mai mic, astfel încât deținătorii având aceeași inițială a numelui să fie înscriși integral. Pe coperta fiecărui volum este specificat: denumirea, UAT- ul și literele reprezentând inițialele numelor componente. Paginile fiecărui volum al Indexului alfabetic sunt numerotate de la 1 la n.

Recepția documentelor cadastrului presupune recepția cantitativă și calitativă a lucrării.

Recepția se efectuează de către comisia de recepție din cadrul OCPI numită prin decizia directorului și are ca scop verificarea respectării specificațiilor tehnice menționate în contract.

Recepția cantitativă se desfășoară în două etape:

Etapa 1

Am predat la termenul stabilit în contract fișierele cgxml și fișierele ID.pdf asociate (numai în format digital).

Pentru fișierele cgxml, verificarea cantitativă constă în verificarea structurală/de consistență, verificarea respectării regulilor topologice și a faptului că fiecare fișier de tip cgxml are asociat un fișier ID.pdf.

În cazul în care mai mult de 10% din fișierele cgxml predate prezintă erori de consistență/structură și/sau topologie, întreaga livrare va fi considerată ca nepredata și va fi returnată pentru a fi refăcută. În acest caz noi vom suporta penalități conform prevederilor contractului.

În cazul în care mai puțin de 10% din fișierele cgxml predate prezintă erori de consistență/structură și/sau topologie, OCPI ne va solicita, în funcție de situația concretă, fie predarea din nou a sectoarelor cadastrale în care au fost identificare erori ale fișierelor cgxml, fie refacerea numai a fișierelor cgxml care au fost identificate ca eronate. Corectarea fișierelor cgxml va fi realizată în termen de maxim 5 zile de la returnare. Dacă fișierele cgxml și ID.pdf asociate corectate nu vor fi predate în acest termen, intreaga livrare va fi considerată ca nepredata și va fi returnată pentru a fi refăcută. În acest caz noi, în calitate de executant vom suporta penalități conform prevederilor contractului.

La finalul etapei 1, OCPI ne-a transmis în scris faptul că fișierele cgxml sunt corecte din punct de vedere al consistenței și topologiei, cu observația că analiza topologică a imobilelor care se află la limita UAT sau județ va fi realizată ulterior de către OCPI, în cadrul etapei de recepție calitativă a lucrării.

Etapa 2

În termen de 5 zile de la data comunicării adresei OCPI de constatare a corectitudinii consistenței/structurii și topologiei fișierelor cgxml, Contractorul are obligația să predea restul livrabilelor.

Dacă un livrabil lipsește sau este incomplet, intreaga livrare va fi considerată ca nepredata și va fi returnată pentru a fi refăcută, iar noi, ca executant, vom suporta penalități conform prevederilor contractului.

Recepția calitativă

Pentru livrările „Documentele tehnice ale cadastrului – copii spre publicare” și „Documentele tehnice ale cadastrului – copii finale”, verificarea s-a făcut face pentru cel puțin 10% din volumul total de lucrări executate.

În cazul în care în urma verificării livrărilor „Documentele tehnice ale cadastrului – copii spre publicare” și „Documentele tehnice ale cadastrului – copii finale” s-ar fi constatat că mai mult de 10% din volumul total de lucrări executate prezintă deficiențe, comisia de recepție ar fi trebuit să ne returneze întreaga cantitate livrată pentru a fi refăcută, iar livrarea respectivă se va considera că nu a fost efectuată.

În cazul în care în urma finalizării verificărilor se constată defecte la mai puțin de 10% din cantitatea livrată, atunci acestea sunt menționate în raport și trebuie corectate de către executant în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării scrise din partea comisiei de recepție. În cazul în care noi nu predăm livrabilele corectate în termen, se vor percepe penalități contractuale, din ziua următoare împlinirii termenului, calculate la valoarea întregii livrări.

În momentul în care nu mai sunt defecte de corectat și procesul verbal al comisiei de recepție nu mai are mențiuni în acest sens, datele sunt preluate de OCPI. ANCPI emite certificatul de acceptanță a livrării pe baza procesului verbal de recepție semnat de comisia de recepție a OCPI.

4.7.16. Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului general

În această etapă, OCPI împreună cu primăria organizează activitatea de publicare a documentelor tehnice, realizând: transportul documentelor tehnice la sediul primăriei (sau la sediul stabilit pentru afișare), asigurarea dotărilor necesare publicării, afișarea planurilor, etc.

De asemenea, în această etapă, Contractorul va transmite deținătorilor adrese de înștiințare privind demararea procedurii de publicare a rezultatelor cadastrului.

Publicarea documentelor tehnice se face prin grija OCPI, la primăria unității administrativ-teritoriale în cauză. Conform prevederilor art. 112 al OUG nr. 64/2010, privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, perioada afișării este de 30 de zile.

În termen de 30 de zile de la afișare, titularii sarcinilor înscrise în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni vor solicita reînnoirea înscrierii acestora.

OCPI stabilește data publicării documentelor tehnice, pe care o va comunica în scris ANCPI, Contractorului și primăriei.

Documentele tehnice ale cadastrului, întocmite la nivelul unității administrativ-teritoriale sunt:

A) registrul cadastral al imobilelor;

B) indexul alfabetic al deținătorilor;

C) planul cadastral.

Primirea și soluționarea cererilor de rectificare

Cererea de rectificare a informațiilor din documentelor tehnice publicate, se poate face în termen de 30 de zile de la afișare, în scris și cu depunerea documentelor doveditoare.

Primirea, înregistrarea și soluționarea cererilor de rectificare se realizează de către comisia de soluționare a cererilor de rectificare.

Membrii comisiei de soluționare a cererilor de rectificare sunt angajați OCPI și vor fi numiți prin decizie a directorului. Din comisie vor face parte cel puțin un specialist cadastru – inginer/subinginer/tehnician și unul de carte funciară – registrator/asistent registrator.

Pe perioada de soluționare a cererilor de rectificare, reprezentantul primăriei și reprezentanți ai Contractorului, vor asigura suport tehnic comisiei.

În acest sens, Contractorul va avea următoarele sarcini:

– Va pune la dispoziția reprezentanților săi, pe toată perioada funcționării comisiei, echipamentele necesare ca aceștia să poată consulta documentele tehnice în format digital;

– Va executa măsurători topografice ale imobilelor contestate, acolo unde este cazul, în prezența unui membru al comisiei;

– Va asigura un număr suficient de reprezentanți pentru rectificarea informațiilor din documentele tehnice ale cadastrului, ca urmare a soluționării cererilor de rectificare.

Atribuțiile comisiei de soluționare a cererilor de rectificare sunt:

Acordarea lămuririlor necesare contestatarilor;

Medierea conflictelor;

Înregistrarea cererilor de rectificare;

Marcarea în documentele cadastrale a imobilelor contestate;

Analiza documentelor depuse de contestatari;

Întocmirea procesului verbal de soluționare a cererilor de rectificare.

OCPI va soluționa cererile de rectificare prin încheiere de carte funciară, emisă în baza procesului verbal și a documentelor doveditoare, în termenul legal.

Modificarea documentelor tehnice și a fișierelor cgxml va fi realizată numai de către Contractor.

Procesele-verbale de soluționare a cererilor de rectificare și documentele aferente, vor fi predate Contractorului.

Actualizarea fișierelor ID.pdf/ID-Cn-Um.pdf se va realiza prin adăugarea la conținutul inițial al acestora, a documentelor transmise de către OCPI în urma soluționării cererilor de rectificare (procesul verbal de soluționare a cererii de rectificare, cererea, documentele doveditoare).

Cererile de rectificare, procesele verbale de soluționare a cererilor și registrul cererilor de rectificare vor fi arhivate împreună cu documentele tehnice ale cadastrului.

Actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului

Prin contract suntem obligați să actualizăm documentele tehnice ale cadastrului, în conformitate cu procesele verbale emise în urma soluționării cererilor de rectificare.

Pe baza datelor actualizate, Contractorul va genera și preda la OCPI documentele tehnice finale în format digital și analogic.

Deschiderea cărților funciare

OCPI deschide cărțile funciare, în baza documentelor tehnice finale ale cadastrului la care vor fi anexate fișele de interviu și documentele aferente.

În urma deschiderii noilor cărți funciare, persoanelor interesate, potrivit evidenței de carte funciară li se comunică, de către biroul teritorial:

– Încheierea de carte funciară;

– Extrasul de carte funciară pentru informare;

– Extrasul de plan cadastral.

Încheierea lucrărilor tehnice de cadastru

De la data deschiderii cărților funciare din oficiu, registrele de transcripțiuni și inscripțiuni, cărțile funciare și orice alte evidențe de cadastru și publicitate imobiliară se vor înlocui, pentru unitatea administrativ-teritoriala respectivă, cu planul cadastral și noile cărți funciare. Vechile evidențe se păstrează în arhiva biroului teritorial și pot fi consultate pentru istoric.

CAPITOLUL 5. Concluzii

Problema succesiunilor nedezbătute a dus la o încetinire a proiectului, confruntându-ne cu un număr ridicat de astfel de cazuri, ceea ce a împiedicat înregistrarea gratuită. O estimare apriori a succesiunilor a fost practic imposibilă, dar nici nu a fost luată în calcul, ca o eventuală problemă.

Soluționarea litigiilor cu privire la limitele dintre proprietari nu face obiectul proiectului CESAR. În cazul în care imobilele fac obiectul unor procese înregistrate pe rolul instanțelor, în fișele de interviu ale imobilelor implicate se consemnează la rubrica

„Notări, procese, interdicții, etc.”, următoarea mențiune: „în litigiu cu imobilul ID “.

Întocmirea actelor de proprietate nu este posibilă, cum nici limitele hotarelor dintre două UAT-uri nu vor fi rezolvate.

Proiectul nu-și propune marcarea limitelelor, acestea vor fi înscrise conform coordonatelor de contur- operația de trasare.

Pentru intravilan– nu se ține cont de suprafața din cartea funciară ci doar de suprafața măsurată atunci când există limite fixe la teren.

Sunt situații când acum se realizează actele primare (certificate de atestare a edificării construcțiilor, declarațiile de posesie, certificatele fiscale);

Unii prestatori au solicitat prelungirea termenului de predare a livrărilor, astfel vor fi aplicate penalizări. Totodată de menționat faptul că este permisă predarea parțială, dar nu și afișarea parțială.

În tarlalele în care este posibil se face așezarea proprietarilor după titluri. În tarlalele în care suprafața titlurilor adunate dă mai mult decât suprafața tarlalei se reduce procentual suprafața fiecărui proprietar după formulă. În tarlalele în care suprafața titlurilor adunate este mai mică decât suprafața tarlalei, terenul rămas este trecut ca teren la dispoziția comisiei locale. În acest caz se insistă pe lângă Primărie pentru emiterea unor hotărâri de consiliu local.

Atragerea fondurilor Uniunii Europene destinate realizării subvențiilor în agricultură;

Crearea unui sistem unic de evidență reală a imobilelor care conferă:

• Transparență

• Acces facil la informații

• Rapiditate în procesarea cererilor

• Siguranță și securitatea tranzacțiilor

ANEXE

1.

Bilbiografie:

[1] Anton NASTASE, Gabriela OSACI-COSTACHE

Topografie, cartografie, ediția a II-a revăzută

Editura Fundației România de Maine, 2005, ISBN 973-725-462-7

[2] Dr. ing. Manuela POSESCU

TOPOGRAFIE – NOTE DE CURS, LUCRĂRI PRACTICE ȘI PRACTICĂ TOPOGRAFICĂ

[3] Gheorghe TĂMĂIOAGĂ, Daniela TĂMĂIOAGĂ

CADASTRU GENERAL ȘI CADASTRELE DE SPECIALITATE

Editura Matrix Rom, 2005, ISBN 973-685-931-2

[4] Gheorghe BADEA

CADASTRU GENERAL

Editura Conspress, 2005, ISBN 973-7797-71-X

[5] Dumitru ONOSE

TOPOGRAFIE

Editura Matrix Rom, 2004, ISBN 973-885-594-5

[6] Dumitru ONOSE

TOPOGRAFIE

Editura Matrix Rom, 2004, ISBN 973-885-594-5

[7] Raluca MANEA

TOPOGRAFIE GENERALĂ

Surse internet:

[8] http://www.ancpi.ro/pages/home.php

[9] http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/imobile/Harta.html

[10] http://www.cadastraltemplate.org/

[11] http://ro.wikipedia.org/wiki/Cadastru

[12] http://ocpi.galati.rdsnet.ro/

[13] http://www.comunamatca.ro/?page_id=241

[14] http://earth.unibuc.ro/tutoriale/utilizarea-regulilor-topologice-in-gvsig