PROIECT DE DEZVOLTARE A SOMEȘULUI MIC ÎN VEDEREA PRACTICĂRII SPORTURILOR NAUTICE Conducători științifici Lect. Dr. Pop Gabriela Maria Prof. Drd. Pop… [305939]

UNIVERSITATEA “BABEȘ–BOLYAI” CLUJ–NAPOCA FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT SPECIALIZAREA EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Absolvent: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA “BABEȘ–BOLYAI” CLUJ–NAPOCA FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT SPECIALIZAREA EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ

PROIECT DE DEZVOLTARE A SOMEȘULUI MIC ÎN VEDEREA PRACTICĂRII SPORTURILOR NAUTICE

Conducători științifici

Lect. Dr. Pop Gabriela Maria

Prof. Drd. [anonimizat]: [anonimizat]

2018

[anonimizat] a [anonimizat]-[anonimizat] “PROIECT DE DEZVOLTARE A SOMEȘULUI MIC ÎN VEDEREA PRACTICĂRII SPORTURILOR NAUTICE”.

„Dumnezeu a [anonimizat] a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun” ([anonimizat] 1.10).

[anonimizat], pare să fie în întregime albastru datorită întinderilor mari de apă care acoperă aproximativ 70% din suprafața sa. De-a [anonimizat] a [anonimizat] a reprezentat și reprezintă și în prezent una dintre principalele resurse ale planetei.

[anonimizat] a [anonimizat], pescuit și militare. Un aspect important al dezvoltării a fost și construirea stațiunilor turistice atât în zonele plajelor cât și a lacurilor și râurilor.

[anonimizat]. [anonimizat], în 1866, dar întrecerile au fost incluse oficial în programul olimpic în 1936, la JO de la Berlin. La următoarea ediție a [anonimizat] 1948, la Londra, a [anonimizat] 500 m (K1-500 m).

[anonimizat] „Proiect de dezvoltare a Someșului mic în vederea practicării sporturilor nautice”.

[anonimizat], acesta este de a [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat].

Capitolul I

Fundamentarea teoretică a temei

1.1 [anonimizat], Someșul (fig.1), [anonimizat] 4 km în amonte de municipiul Dej a [anonimizat].

[anonimizat], însemnând „agitat”, „învolburat”, „clocotitor”, „amestecat” .

Având o lungime de peste 465 km și un debit mediu de 125 m³/s, [anonimizat]-vest, străbătând Câmpia Someșului și parcurgând pe teritoriul țării noastre 376 km după care se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Împreună cu afluenții săi, Someșul drenează un bazin hidrografic de 15740 km² cuprinzând 403 cursuri de apă cu o lungime totală de 5528 km .

Din cei 30 de afluenți de stânga și 25 de afluenți de dreapta, amintim Someșul Mic, Jichiș, Bogata, Valea Groșilor, Șimișna, Rus, Valea Mare,Valea Leșului (afluenți de stânga) și Someșul Mare, Sălătruc, Arieș, Muncel, Vlădeasa, Poiana, Râul Vârtoapelor(afluenți de dreapta). Afluenții importanți sunt Șieu cu o lungime de 71 km și suprafața de 1818 km2, Almașu cu lungime de 68 km și suprafața de 813 km2  și Lăpușul cu lungimea de  119 km și suprafața de 1875 km2 . Dintre localitățile importante străbătute de Someș se pot aminti municipiile Dej și Satu Mare..

Figura 1 – Râul Someș

Din punct de vedere al rețelei hidrografice, râul Someș dispune de resurse de apă relativ mici, distribuite neuniform în timp și spațiu, dar suficiente pentru a asigura necesarul de apă zilnic al celor peste 1,9 milioane locuitori din zonă. Sursele de apă din bazinul hidrografic someșan sunt supraterane și subterane. Cele subterane sunt reprezentate de apele freatice și de adâncime, iar cele subterane sunt reprezentate de râuri și acumulări (lacuri, baraje etc.). Resursele de apă totale din bazin sunt de circa 4348 milioane m³, din care doar 21,7% sunt tehnic utilizabile.

De-a lungul anilor regimul climatic bogat în precipitații din zonele superioare cu pante mari ale versanților ale afluenților precum și gradul redus al acoperirii cu vegetație în anumite zone, au favorizat producerea inundațiilor în mai multe zone ale bazinului hidrografic al Someșului.

Astfel, în primăvara anului 1970, topirea bruscă a zăpezii și ploile abundente și de durată care au depășit pragurile critice, au provocat revărsarea majorității râurilor din bazinul hidrografic Someș-Tisa, pe râurile Someș, Tisa, Tur, Vișeu, Iza, Lăpuș, Șieu, Crasna, Almaș, Someșul Mic  înregistrându-se viiturile cele mai mari. Digurile au fost rupte pe râurile Someș și Tur în județul Satu Mare. Au fost afectate localități urbane importante, Năsăud, Beclean, Gherla, Dej, Zalău, Jibou, Șimleu, Satu Mare, Vișeu, Sighet. Viiturile au inundat 202.478 ha teren, 36.859 case, 1049 km de șosele, 193 km de căi ferate, 787 poduri și 278 obiective industriale, producând pagube evaluate la peste 900.000.000 lei.

După 1970, au fost elaborate și puse în practică numeroase proiecte de reconstrucție, consolidare a digurilor de protecție a Someșului și afluenților care au asigurat de-a lungul anilor protecția împotriva inundațiilor. Astfel in anul 2009 lungimea digurilor de apărare împotriva inundațiilor existente în cadrul bazinului hidrografic Someș a ajuns la 98.606 km. Un rol important în apărarea împotriva inundațiilor îl au cele 9 lacuri de acumulare permanente Colibița, Fântânele,Tarnița, Someșul Cald, Gilău, Vârșolt, Strâmtori, Călinești Oaș, Salațig, cele trei lacuri nepermanente Cuceu, Borlești și Crucișor și cele două poldere din administrare proprie Moftin și  Supurul de Sus

Cu toate acestea, în anul 2001, precipitațiile abundente,  topirea rapidă a zăpezii, precum și scurgerile de pe versanți au favorizat apariția undelor de viitură în județele Bistrița Năsăud, Sălaj, Cluj, Maramureș și Satu Mare, în bazinul hidrografic Someș pe râurile afluenților Tur, Crasna, Salatruc, Someșul Mic, Căpuș, Nădaș,  Bistrița, Șieu Ruscova  și Tisa. Au fost afectate: 11.858 terenuri ha, 819 case, 459 km șosele, 13 km căi ferate, 53 obiective socio-economice, 473 poduri. Valoarea totala a pagubelor a fost: 1.167.070 mil lei.

Administrarea și monitorizarea râului Someș este în sarcina Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisaaceasta fiind unitate a Administrației Naționale “Apele Române”. ABAST își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii 400/ 2005, în bazinele hidrografice Someș și Tisa, având ca principale obiective:

Cunoașterea, conservarea, dezvoltarea, protejarea și valorificarea complexă a apelor, a potențialului și uzufructului acestora;

Apărarea împotriva inundațiilor și fenomenelor hidrometeorologice periculoase;

Exploatarea, întreținerea și reparațiile lucrărilor și construcțiilor hidrotehnice din administrare;

Întreținerea albiilor minore a râurilor în vederea asigurării secțiunilor de scurgere;

Elaborarea și aplicarea regulamentelor, programelor de exploatare și a planurilor de apărare împotriva inundațiilor și a fenomenelor hidrometeorologice periculoase în bazinele hidrografice Someș și Tisa;

Urmărirea comportării construcțiilor și lucrărilor hidrotehnice a instalațiilor și echipamentelor aferente acestora;

Coordonare activității de cadastru a apelor și actualizarea permanentă a datelor.

Efectuarea programului complet de observații și măsurători hidrologice, hidrogeologice, prelucrarea și utilizarea datelor în desfășurarea activității .

1.2 Râul Someșul Mic – istoric și prezent

Bazinul hidrografic Someș are cea mai mare pondere, este situat între extremitatea sud-vestică, centru și extremitatea nord-vestică a județului. Spațiul hidrografic delimitat de bazinul Someș în județul Cluj însumează o suprafață de 4440 km2, ceea ce reprezintă 65,6% din suprafața județului.

Figura 2 – Râul Someșul Mic

În județul Cluj cursurile de apă din bazinul hidrografic Someș, cuprind un număr de 123 cursuri de apă codificate, ce au o lungime totală de 1.514,2 km și o suprafață de 2.425,6 km2.

Someșul Mic (fig. 2) se formează din unirea Someșului RececuSomeșul Caldîn dreptul localității Gilău. Traversează apoi orașulCluj-Napoca și se unește cu Someșul Mare la Dejpentru a forma râul Someș. Acesta este localizat în județul Cluj. Someșul Mic are în total 25 de afluenți. Ca afluenți de stânga amintim râurile: Someșul Cald, Căpuș, Borșa, iar afluenți de dreapta râurile: Someșul Rece, Feneș, Tăuți..

Râul dispune de 2 lacuri de acumulare permanente în vederea atenuării volumelor de apă:

Gilău – are ca folosință rol: energetic, atenuare debite, alimentare cu apă

Florești II – are ca folosință rol: energetic, regularizare debite aval .

Proiecte de amenajare

În perioada 2005-2009, conform studiului de fezabilitate „Amenajarea râului Someșul Mic în municipiul Cluj-Napoca” și proiectelor ulterioare au fost executate lucrări de amenajare pentru protecția împotriva inundațiilor pe sectorul central și amonte al municipiului.

Apoi, în anul 2008 a fost inițiată o nouă etapă de administrare a râului, în cadrul proiectului „Amenajarea râului Someșul Mic în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj”. Acest proiect cuprindea lucrări de amenajare pentru protecția împotriva inundațiilor pe cursul râului Someșul Mic și al afluenților acestuia, pe sectorul din aval al municipiului Cluj-Napoca și pe teritoriul comunei Apahida. Contractul de finanțare al acestui proiect fiind finanțat abia în anul 2014. Termenul de finalizare a proiectului conform contractului de finanțare fiind 14 septembrie 2015.

Obiectivele principale ale acestui proiect au fost:

Îmbunătățirea standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu;

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației;

Creșterea gradului de protecție pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca și al localității Apahida;

Dezvoltarea economică a ariei de implementare a proiectului prin asigurarea condițiilor unor noi investiții .

În anul 2017, Filiala Teritorială Transilvania a Ordinului Arhitecților din Romania având ca partener Ordinul Arhitecților din România și ca promoter Primăria Municipiului Cluj-Napoca, a lansat o inițiativă de amenajare a Someșului Mic pe teritoriul municipiului Cluj Napoca prin concursul „Rethink Someș”.

Figura 3 – Locul I concurs „Rethink Someș”

Sensul acestui concurs derivă din necesitatea de a reconsidera prezența râului Someșul Mic în dezvoltarea viitoare a orașului, ca urmare a recunoașterii insuficienței utilizări actuale a potențialului râului pentru oraș, locuitorii și vizitatorii săi.

Complexitatea specifică pe care o presupune relația orașului cu „Someșul Viitorului” într-o perspectivă pe termen lung, a determinat promotorul să organizeze acest concurs care vizează valorificarea avantajelor pe care prezența râului le aduce orașului, prin remodelarea conceptuală a frontului la apă, evidențierea valorii sale peisajere și ecologice și, totodată, identificarea vocației acestui ax natural al orașului de a transforma spațiile urbane pe care le parcurge prin dezvoltarea de funcțiuni specifice vecinătății cursului de apă.

Premiul I (fig. 3), pentru acest concurs constă în: contractul de proiectare cu o valoare estimată la nivelul sumei de 1.577.345 RON.

Plaja de pe malul Someșului

Primăria Municipiului Cluj Napoca a demarat prima dată proiectul plajei din cartierul Grigorescu în anul 2015 în cadrul programului  Cluj Capitală Europeană a Tineretului. Astfel, an de an zona cu nisip de pe malul Someșului (fig.4) este administrată și întreținută, în vederea folosirii sale în scopuri recreative și de relaxare.

Figura 4 – Plaja de pe Râul Someșul Mic

Sunt disponibili 2.500 de metri pătrați de teren cu nisip, situați în imediata apropiere a râului Someș. De asemenea, în continuarea zonei de nisip, mai există 1600 de metri pătrați de spațiu verde destinați tot activităților recreative.

Pe malul opus al Someșului este amenajat spațiul de promenadă cu pistă de biciclete și role.

1.3 Turismul în zona aferentă cursului râului Someșul Mic

Județul Cluj, situat în nord-vestul României, la poalele Munților Apuseni, dispune de numeroase obiective turistice de toate categoriile. Având atât muzee, trasee montane și stațiuni balneare, zona Clujului poate fi privită atât ca pe o aventură prin istorie cât și ca pe o aventură în natură. În același context nu este de neglijat partea modernă și „tânără” a Clujului cu importante evenimente culturale și sportive.

1.3.1 Turismul balnear

Băile Cojocna

Stațiunea balneo-climaterică Băile Cojocna este situată la25 km de Cluj-Napocapemalul stâng alpârâului Valea Sărată la o altitudine de 340 m. În perioada romană spațiul pe care se află în prezent stațiunea era destinată exploatărilor de sare. De a lungul timpului deasupra ocnelor s-au format lacuri sărate a căror apă a dobândit proprietăți terapeutice. Lacul Toroc și Lacul Mare sunt transformate în prezent în băi care pe lângă rolul de agrement au și rol curativ, apa lor, fiind recomandată pentru tratamentul afecțiunilor reumatice, dermatologice, endocrine și neurologice. Investițiile din fonduri europene au sprijinit dezvoltarea și modernizarea stațiunii astfel că, au fost construite resorturi cu dotări specifice (cazare, masă, saune, bazine cu apă rece și caldă) care asigură posibilități de recreere și tratament atât pe timpul verii cât și în anotimpul rece.

Stațiunea Turda

Situată pe Valea Arieșului la 35 km de Cluj Napoca la altitudinea de 350 într-o zonă deluroasă, stațiunea Turda este menționată cu denumirea de „Ocnele Sărate de la Turda” încă din Evul Mediu, băile datând din epoca romanilor. Lângă aceasta se află 15 lacuri naturale formate prin surparea și inundarea galeriilor minei de sare. După descoperirea proprietăților terapeutice ale apei din lacul Roman, zona a cunoscut mai multe perioade de dezvoltare și amenajare specifice turismului balneoclimatic sezonier. S-au construit spații de cazare, tratament și au fost consolidate malurile lacului Roman. Principalele resurse, apa sărat caldă și nămolul sunt utilizate pentru relaxare și tratarea afecțiunilor reumatismale articulare, neurologice periferice, posttraumatice, cardiovasculare, ginecologice.

O altă atracție turistică din zonă este Salina Turda. Aceasta se întinde pe o suprafață de 45 km2 și este cea mai veche din Europa, datând din epoca romană. Se pot vizita galeriile, participa la audiții muzicale sau efectua o cură de aerosoli naturali. Salina Turda fost declarată „mină muzeu” și este considerată cea mai bine conservată mină veche de sare de pe continentul european.

1.3.2 Turismul montan

Cheile Turzii

Aflată la 8 km de Turda principala atracție turistică montană din Jud. Cluj este reprezentata de întreruperea bruscă a ultimului val al Munților Apuseni și denumită Cheile Turzii (fig. 5). Acest monument al naturii a fost creat de râul Hășdate, care a despicat muntele de-a lungul timpului. Cu o lungime de 1270m și având cei mai înalți pereți din Munții Apuseni, Cheile Turzii sunt delimitate de Culmea Mănăstirii (793m) și Dealul Sandului (759m) și adăpostesc aproximativ 990 de specii floristice . Rezervația Naturală Cheile Turziipoate fi străbătută pe cursul râului, porțiunile mai dificile fiind amenajate cu balustrade din lanțuri sau pe traseele marcate pe versanți.Pe lângă drumeții, Rezervația este îndrăgită de turiști și sportivi pentru traseele de alpinism și escaladă de diferite dificultăți, pentru traseul de via ferrata dar și pentru posibilitatea practicării zborului cu parapantă. .

Figura 5 – Rezervația Națională Cheile Turzii

O altă destinație importantă pentru turismul montan clujean este zona Beliș Fântânele, aflată la o altitudine de aprox. 1.300 m. Zona dispune de trasee montane ce traversează Cheile Galbenei și Cheile Someșului Cald, iar obiectivele principale fiind peșterile Piatra Ponorului, Alunu, Zmeilor, Cetățile Radesei, Cascada Vălul Miresei din Răchițele, biserica de Lemn din Dealul Negru, biserica fortificată de la Văleni.

Cheile Turenilor

Rezervația naturală Cheile Turenilor denumită și Cheile Turului este situată în județul Cluj, în nordul municipiului Turda, se întinde pe o suprafața de 25 ha și se află pe teritoriile administrative ale comunelor Tureni și Săndulești, în apropierea drumului European E60.

Cheile Turenilor (fig. 6), au fost declarate rezervație naturală de interes național în cadrul acesteia fiind descoperite 53 de habitate aparținând civilizațiilor neolitice, tracice și pre-tracice, fiind totodată unul dintre cele mai importante situri. Având o lungime de 1850m șipereți cu înălțimi cuprinse între 100 și 150m, cheile au fost săpate de Pârâul Racilor și sunt caracterizate de o rară sălbăticie. Aceasta face ca vizitarea lor să nu fie o primă alegere pentru turiștii pasivi, pentru parcurgerea lor fiind nevoie de efort fizic și dorința de aventură. Pereții cheilor sunt decorați cu o mare varietate de forme carstice cum ar fi: cascade, marmite, peșteri. Dintre cele 29 de peșteri putem aminti Peștera cu Silex, în lungime de 64 metri, Peștera de sub Grohotiș, cu o lungime de 28 metri. Rezervația Cheile Turenilor este împărțită în următoarele segmente:

Zona carierei de la Tureni, zona de intrare a Văii Racilor în sectorul de calcare a Culmii Petrești

Zona Cascada Mare;

Zona Brâna Aeriană;

Zona Popa Țiganilor;

Zona Ghicenghe;

Zona Țancurilor.

Potențialul turistic și bioclimatic fără contraste al Cheilor, întins pe o perioada mare a anului, respectiv din Mai până în Septembrie, permite practicarea turismului de drumeție – vizitare și oferă posibilitatea practicării unor forme extreme de practică turistică – turismul sportiv de escaladă.

Figura 6. Hartă Cheile Turenilor

Scărița-Belioara

Scărița-Belioara este o rezervație geo-botanică spectaculoasă din masivul Muntele Mare care se întinde pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga având vârfuri muntoase înalte, sub forma de turle și cu numeroase peșteri. Accesul este relativ facil și poate fi vizitată în orice anotimp.

Dintre numeroasele peșteri din această rezervație amintim : Coșul Boului, Peștera Lungă, Peștera lui Filip, Peștera Călugărului, Peștera fără fund, Peștera Roșie sau Peștera Colțului Rotund, acestea fiind doar câteva dintre ele.

Relieful este calcaros și cu diferențe mari de nivel: de la poale până în cel mai înalt vârf (Vf. Scărița, care are 1384m altitudine) este o diferență de nivel de 700 de metri, Rezervația cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la peste 1350 m altitudine.

Din punct de vedere al plantelor în Rezervația Scărița Belioara întâlnim unele specii extrem de rare: argințica, strugurii ursului, sângele voinicului. Inițiativa punerii sub protecție a zonei a avut-o Alexandru Borza, încă din anii ’20 ai secoluluialXX-lea.

Un traseu turistic montat recomandat este între Băișoara și Rezervația Scărița-Belioara (Crucea Crencii – Muntele Româneasa – Rezervația Scărița-Belioara – V.Belioara – Lunca Largă – Cheile Runcului – Runc – Ocoliț). Durata este de aproximativ 3 ore până in rezervație, însă dacă va continuați drumul pana la Ocoliș, timpul se dublează.

1.3.3 Turismul cultural

Cu o istorie de peste sute de ani, principala destinație a turismului cultural în Județul Cluj este, inevitabil, Municipiul Cluj-Napoca, acesta dispunând de numeroase obiective cum ar fi cele nouă muzee, două teatre, două opere, filarmonica, nouăsprezece săli de cinema, teatrul de păpuși evenimente devenite deja anuale – festivalul de film TIFF si festivalul Untold. În afară de acestea de-a lungul anilor, numeroși turiști au vizitat grădina botanică, clădirile monument istoric ale Clujului și statuile personalităților istorice.

Muzeul Apelor

În strânsă legătură cu tema lucrării se află obiectivul cultural „Muzeul Apelor”(fig.7). Situat în comuna Florești, Muzeul a fost amenajat într-un cadru natural deosebit, în clădirea primei stații de pompare de la sursa subterană, pusă în funcțiune în anul 1898. Muzeul, inaugurat în anul 1992, este primul muzeu al apei din România și dealtfel unul dintre puținele de acest gen din întreaga lume. În acest muzeu sunt expuse documente, hărți, fotografii, planuri tehnice, registre, unelte și utilaje, toate dovedind dincolo de orice îndoială, profesionalismul remarcabil, demn de urmat, pe care veteranii Uzinelor de Apă l-au pus în slujba concetățenilor.Pe parcursul anilor de existență, colecția Muzeului a fost și este și în prezent îmbogățită constant cu piese de mare valoare istorică din România și din alte țări.

Deviza aleasă acum zece ani pentru Muzeu, a fost adevărul de necontestat: „APA ESTE VIAȚA!”, ilustrat sugestiv printr-o fântână arteziană ornamentală situată la intrare .

Figura 7 – Muzeul Apelor

Gradina Botanică „Alexandru Borza” Cluj Napoca

Înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010, Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universitarii Babeș-Bolyai   a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza.

Așezată în partea sudică a Clujului și întinzându-se pe o suprafață de aproape 14 ha. Grădina botanică, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca un important spațiu didactic și științific din cadrul Universitarii. Pe teritoriul acesteia se găsesc peste 10.000 de specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din toate regiunile geografice. Câteva din atracțiile grădinii sunt grădina japoneză cu o căsuță și un lac, gradina română cu vestigii arheologice din colonia română Napoca și statuia lui Ceres zeița cerealelor. Complexul de sere din grădina botanică ocupă suprafața totală de peste 3500 m². Cele șase sere adăpostesc plante acvatice cum ar fi lotusul Amazonian, numeroase specii de palmieri decorativi și industriali, vegetație australiană și mediteraneană, ferigi, orhidee, bromeliacee, plante suculente. Un adevărat simbol al Clujului, Grădina Botanica este vizitata anual de peste 150.000 de turiști.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei

În anul 1922, la inițiativa Consiliului Dirigent al Transilvaniei a luat ființă Muzeul Etnografic al Transilvaniei, acesta fiind primul muzeu românesc înființat pe baza unui program științific, la a cărui alcătuire au contribuit mari specialiști ai epocii.Pâna in 1957, an în care muzeul a fost mutat în clădirea istorica Reduta, muzeul a funcționat în mai multe locații, fiind chiar mutat între anii 1940 – 1945 la Sibiu. În prezent muzeul adăpostește expoziția permanentă  „Cultura populară din Transilvania – sec. XVIII–XX” care prezintă prin exponate reprezentative din principalele domenii ale culturii materiale și spirituale din Transilvania, începând cu ocupațiile tradiționale arhaice (culesul din natură, vânătoarea, pescuitul, albinăritul) și continuând cu cele principale (cultivarea pământului și creșterea animalelor). Sunt prezentate de asemenea meșteșugurile tradiționale,  instrumentele muzicale tradiționale și nu în ultimul rând costumele populare locale specifice fiecărei regiuni.

Figura 8 – Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”

A doua secție a muzeului, Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” (fig.8) a luat ființă în anul 1929 având ca întemeietor pe Romulus Vuia a cărui proiect de baza a fost înființarea pe o suprafață inițială de 75 ha a unor gospodării rurale care sa fie locuite de țărani cu ocupații tradiționale. Astfel, în parc au fost mutate mai multe construcții reprezentative din câteva zone ale Transilvaniei. Din păcate, printre distrugerile provocate de al doilea război mondial s-a numărat și o mare parte din parcul etnografic. După 1956 parcul a fost restructurat în două sectoare care prezintă, primele ateliere țărănești care ilustrează tehnicile tradiționale de prelucrare a lemnului și a fierului, de obținere a aurului, de prelucrare a țesăturilor de lână, a lutului, a pietrei, de măcinare a cerealelor și de obținere a uleiului comestibil, iar al doilea gospodării țărănești reprezentative pentru diferite zone ale Transilvaniei.

Astfel, prin munca a trei generații de muzeografi etnografi, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a ajuns să adăpostească unele dintre cele mai vechi și mai valoroase monumente de arhitectură din patrimoniul etnografic al României.

1.3.4 Turismul sportiv

Fără îndoială, de la inaugurarea stadionului Cluj Arena și Sălii Polivalente, Cluj Napoca a devenit o atracție pentru turiștii din categoria “modernă” a iubitorilor de sport. Organizarea în aceste două importante arene sportive a competițiilor de mare anvergură cum au fost Eurobasket 2017, Campionatul European de Gimnastică Artistică 2017, meciurile de tenis Fed Cup și Cupa Davis, Trofeul Carpați, meciuri ale echipelor naționale de fotbal și handbal au atras în Cluj Napoca un număr foarte mare de turiști români și străini.

1.3.5 Turismul de iarnă

Pârtia Teleschi Feleacu

Pârtia Feleacu este amplasată la 12 km de municipiul Cluj-Napoca, desfășurându-se pe Dealul Feleacului lângă turnul de televiziune. Este un loc ideal pentru iubitorii sporturilor de iarnă, de unde se poate admira o panoramă unică a orașului Cluj Napoca, pe parcursul zilei, cât și pe cel al nopții.

Pârtia are o lungime de 765 de metri, diferența de nivel fiind de 98m. O pârtie modernă, Pârtia Feleacu este dotată cu instalație de zăpadă artificială și nocturnă, pentru a oferi condiții cât mai bune clienților în orice moment al zilei. Pârtia Feleacu include în dotări o instalație de teleschi cu o capacitate de 412 persoane/h. De asemenea Pârtia Feleacu beneficiază și de un centru de închirieri echipamente de schi.

Începând cu acest an, în cadrul pârtiei Teleschi Feleacu, s-a deschis singurul Snowpark din regiune. Acesta include mai multe elemente pentru trickuri.

Buscat Resort

Vârful Buscat are o înălțime de 1676 m, acesta este situat la 60 de km de Cluj Napoca. Pentru iubitorii sporturilor de iarnă, stațiunea Buscat pune la dispoziție 3 pârtii de diferite dificultăți: Pârtia 1(albastră) – 1300m, Pârtia 2 (roșie) – 800m și Pârtia 3 (neagră) – 900m (fig. 9). Pârtiile sunt deservite de o modernă instalație de transport pe cablu de tip TELESCAUN care este prima din munții Apuseni, cu o capacitate de 1500 de persoane/oră. Telescaunul poate fi folosit de la baza pârtiilor , așadar se economisește timp și energie carevor putea fi folosite în mod constructive pentru practicarea sporturilor de iarnă. Durata de urcare este de 5 minute, timp în care poate fi admirată frumusețea zonei Buscat. Stațiunea dispune atât de o pârtie pentru începători dotată cu babylift cât și de pârtie pentru sănii.

După topirea zăpezii și venirea sezonului cald, în stațiunea Buscat se pot parcurge diferite trasee montane, atât cu caracter de drumeție dar și pentru biciclete – mountainbike.

Figura 9 – Hartă Pârtii Buscat

1.3.6 Turismul nautic

Dintre multele activități motrice de timp liber, agrementul nautic este unul dintre cele mai accesibile forme de loisir. Aceasta se datorează atât faptului că se desfășoară într-un cadru natural, de multe ori sălbatic, crescând astfel indicii de relaxare și animare, cât și faptului că oferă posibilitatea individului de a interacționa direct.

Condițiile de practicare a acestei forme de turism sunt speciale din punct de vedere logistic datorită dotărilor specifice pe care le presupune – ambarcațiuni, echipamente dedicate, locații și condiții climatice în care se desfășoară. Din punct de vedere al individului, ca urmare a faptului că sunt angrenate în mișcare toate segmentele corpului și toate marile funcții ale organismului, sporturile nautice sunt considerate ca fiind printer cele mai complexe activități. Practicarea sporturilor nautice cu ambarcațiuni dezvoltă și îmbunătățește coordonarea și toate calitățile motrice in general.

Dorința tot mai mare de petrecere a timpului liber în natură a dus la creșterea cererii pentru aceste tipuri de activități și implicit la apariția numeroșilor furnizori care oferă condiții de practicare a lor, începând cu ambarcațiuni, echipamente și alte dotări specifice. Vom aminti în continuare câteva destinații turistice din România în care pot fi practicate sporturile nautice.

Trasee de rafting și caiac în România

Numeroasele râuri de munte aflate în cadre naturale deosebit de frumoase au permis dezvoltarea sporturilor nautice pe ape repezi în țara noastră, acestea devenind foarte populare pentru iubitorii distracției și a relaxării în natură. Pentru doritori, în România există personal calificat care pune la dispoziție atât echipamentul și instructajul cât și însoțirea pe trasee. În continuare vom prezenta locații aflate în zona noastră de interes, unde se practică Raftingul și caiacul.

Râul Mureș

Mureșul curge pe spațiul României și al Ungariei, acesta are o lungime de 761 km și se varsă în Tisa. Izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Giurgeului și defileul Toplița – Deda, unde separă munții Călimani de Gurghiu. Defileul Mureșului este unul dintre cele mai frumoase defilee din țară cu o lungime de aproape 50 km.

Râul Mureș permite parcurgerea unui traseu recomandat de aproximativ 24km, în zona defileului, între comunele Meștera și Răstolnița. Acest traseu, este ideal pentru începători, recomandat pentru familii și pentru cei care doresc să admire frumusețea defileului Mureșului din barcă, traseul fiind potrivit atât pentru rafting cât și pentru caiac.

În fiecare an pe acest traseu este organizat Maratonul Mureș, unde participă numeroși practicanți ai sporturilor nautice, la diferite categorii și cu diferite tipuri de ambarcațiuni.

Râul Crișul Repede

Pe plan geografic, Defileul Crișului Repede este reprezentat de sectorul de vale îngustă cuprins între localitățile Bologa și Vadul Crișului, acesta având o lungime aproximativă de 48km. Zona de maximă spectaculozitate și atractivitate a Defileului Crișului Repede este cea dintre localitățile Șuncuiuș și Vadul Crișului, având o lungime de 3km. Aceasta fiind zona care se pretează cel mai bine sporturilor nautice precum rafting și caiac. Pentru practicarea acestor sporturi se recomandă perioada primăverii, când debitului Crișului Repede este mai mare. Vara este posibil ca nivelul apei să fi prea scăzut pentru activitățile nautice.

În general traseul recomandat pentru această zonă pornește din zona Peșterii Ungurul Mare din Șuncuiuș, în perioadele cu apă mare, se poate porni și din localitatea Bratca, pe sectorul dinspre Peștera Ungurul Mare și ieșirea de pe traseu se face în localitatea Șuncuiuș. Crișul Repede formează trei zone cu dificultăți diferite de parcurgere.

Râul Arieș

Raul Arieș are o lungime de 164 km și străbate Munții Arieș formând un peisaj deosebit de frumos pe tot cursul său. Debitul râului nu este unul foarte mare, dar este unul ideal în ceea ce privește sporturile nautice, rafting și caiac, în special pentru grupuri care au în componență și copii.

Traseul recomandat de parcurgere a râului cu ambarcațiuni este unul de 13km și se întinde între Sălciua și Ocoliș. Acest traseu durează între 2 ore jumătate și 3 ore jumătate. Gradul de dificultate al traseului nautic variază între WW I și II. Pe Arieș se pot organiza și ture de rafting sau caiac de mai multe zile, cazarea pe timp de noapte putând fi făcută la pensiunile din zonă sau în corturi.

Lacul Chios

Din punct de vedere al agrementului pe plan nautic în zona urbană a Clujului, ne putem bucura de Lacul Chios.

Lacul Chios este situat în Parcul Central „Simion Bărnuțiu” numit și Parcul Mare, în orașul Cluj Napoca. Parcul Mare fiind un loc de relaxare pentru clujeni iar pentru turiști un obiectiv turistic.

Parcul are o istorie vastă de peste 185 de ani, în anul 2010 acesta fiind înscris în lista elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România a monumentelor istorice din jud. Cluj. Fiind amenajat în anul 1865 către Asociația Parcului, lacul a fost încă din primii ani, respectiv 1871, o destinație recreativă fiind închiriat de Asociația de Patinaj din Cluj. În 1977 lacul suferă o modificare importantă prin construirea un pavilionului de lemn pe insula din mijlocul acestuia.

Figura 10 – Bărci pe Lacul Chios

În prezent Lacul Chios(fig.10) este frumos amenajat, iar odată cu încălzirea vremii, clujenilor și turiștilor le sunt puse la dispoziție bărci ușoare și hidrobiciclete de agrement pentru a le putea închiria în scopul relaxării dar și al distracției.

În anul 2018, sezonul de navigație al Lacului Chios s-a deschis pe data de 8 aprilie. Publicului îi sunt puse la dispoziție 33 de ambarcațiuni, având diferite forme (lebede, mașinuțe). Astfel contra unei taxe, doritorii se pot bucura de aceste ambarcațiuni, zilnic în intervalul orar 10:00 și 18:00 .

1.4 Sporturi nautice – generalități

1.4.1 Rafting

Raftingul (fig.11) este o activitate sportivă și de agreement ce se practică în aer liber și presupune parcurgerea cursului unui râu cu apă repede într-o ambarcațiune specială. Denumirea provine din limba engleză, whitewaterrafting – plutire pe apă albă, termenul de apă albă fiind asociat cu spuma făcută de curgerea apei.

Figura 11 – Rafting pe Mureș (arhivă proprie, 2016)

În anii ’70 au fost înregistrate primele coborâri de rafting din România, efectuate de grupuri de cehi, germani și români, pe râul Jiu. Aceștia au folosit caiace de lemn. În perioada imediat următoare, o echipă de germani face un studiu urmat de publicarea unei cărți având ca subiect potențialul și posibilitățile de practicare a raftingului pe râurile din țara noastră.

Clasificare oficială a râurilor pentru practicarea raftingului se face după dificultatea de parcurgere a traseului pe apă. Existând șase grade de dificultate, râurile fiind notate de la I la VI, I fiind cel mai accesibil și VI cel mai dificil. În practicarea raftingului de agrement gradul maxim de dificultate admis este IV. Tipurile de ambarcațiuni folosite în rafting sunt diverse, însă au totuși o construcție specială, dedicate acestui sport: kaiac, canoe, plută, raft-ul, cataraft-ul.

Iubitorii sporturilor nautice, care doresc să încerce acest sport antrenant, în special începătorii, sunt sfătuiți să apeleze la instructori specializați, atât pentru siguranță și distracție, dar și pentru punerea la dispoziție a dotărilor necesare.

Pentru parcurgerea în siguranță și confort a traseelor de rafting este necesar un echipament complet și de bună calitate. Acesta cuprinde costum și încălțăminte de neopren, cască de protecție și vestă de salvare. Pentru situații neprevăzute este bine ca în afară de cele de mai sus. În dotare să se regăsească și echipamente complementare, cum ar fi: pompă, fluier, briceag, trusă medical, coardă de salvare, lanternă, etc..

Raftingul este o combinație dintre petrecerea timpului liber într-un mod palpitant și uneori limita extremului. Odată cu trecerea timpului, echipamentele au fost modernizate, tehnicile îmbunătățite și personalul specializat cu experiență fiind tot mai numeros, pericolul este considerat tot mai redus .

1.4.2 Canoe și Caiac

Asemănătoare prin faptul ca ambele sunt ambarcațiuni ușoare ce folosesc tipuri de vâsle nefixate, caiacul și canoea sunt totuși diferite, deplasarea cu acestea presupunând probleme de tehnică specifică. Ca sporturi sunt două discipline distincte cu istoric propriu, probe și reguli diferite. În afară de o pregătire fizică bună, practicarea acestor sporturi necesită îndemânare, echilibru, coordonare în mișcări, ritm dinamic, rapiditate și precizie în execuție.

Canoe

După unele date istorice canoea este de origine indiană, după altele canadiană. Cert este că primele întreceri sportive cu acest tip de ambarcațiuni au avut loc în Germania la Koln în anul 1876. Ca și construcție canoea este simetrică având prora și pupa ascuțite și înălțate. Deplasarea ei în apă se face cu ajutorul unui tip specific de vâslă, pagaia, care este prevăzută la un singur capăt cu o pală care intră în apă și la celălalt cu un mâner cu formă ergonomică lățită, aproximativ în formă de T. În cazul canoei de concurs sportivul stă într-un genunchi, pe un suport special confortabil și cu laba piciorului sprijinită de asemenea întru-un dispozitiv fix. Celălalt picior este așezat spre înainte în flexie de aproape 90 gr. și cu laba piciorului perpendiculară pe axul bărcii pentru a asigura echilibru. Ținând pagaia cu o mâna aproape de pală și cu una pe mâner printr-o mișcare de degajare pe o singură parte a bărcii este transmisă forța de deplasare și cârmuire a bărcii. La proba de canoe dublu sportivii sunt așezați unul în spatele celuilat, dar pentru a putea vâsli simultan, fiecare pe o parte sunt îngenunchiați pe alt picior. Există și modele de canoe de la 2 până la 10 + 1 persoane, cum ar fi canoea canadiană, la care poziția de vâslire poate fi pe genunchi sau pe scaune.

Caiacul

Exploratorii scandinavi au fost cei ce au adus prima dată în Europa o ambarcațiune asemănătoare caiacului, acesta provenind de la tribul Inuit din Canada. În prezent caiacul este o ambarcațiune sportivă cu suprafața netedă sau în clinuri și cu unul sau mai multe posturi în care poziția corpului este șezând pe un scaun adaptat, cu picioarele aproape întinse (ușor îndoite din genunchi) și cu tălpile sprijinite de palonier. Acesta transmite comenzile prin cabluri/ leviere către cârma caiacului asigurând astfel direcționarea. Direcția de deplasare poate fi modificată la unele modele printr-un derivor, caz în care se vâslește mai puternic cu un braț exercitând o presiune mai mare într-o parte.

Padela, vâsla care pune în mișcare caiacul, poate fi fabricată din diferite materiale (lemn, metal, plastic) și alcătuită dintr-o tijă având la fiecare capăt pale dispuse la un unghi de aproximativ 70 grd. Tehnica de vâslire presupune tracțiuni alternative pe o parte și pe alta a caiacului, cu padela ținută cu mâinile în zona de mijloc, asigurându-se astfel înaintarea.

Caiacul pentru lacuri si ape curgătoare este construit dintr-un plastic rigid și rezistent la impact. Deplasarea cu caiacul, bineînțeles depinzând și de tipul apei, lac sau râu, reprezintă pentru sportivii experimentați cu pregătire corespunzătoare un sport extrem în care nivelul adrenalinei ajunge la cote înalte și o excursie ușoara și distractivă potrivita pentru începători .

1.4.3 Canotaj

O importantă disciplină sportivă, din ramura sporturilor nautice, este canotajul. Acest sport se practică într-un cadru natural, pe apă, în aer liber și curat, factori care alimentează starea de bine a practicantului. Canotajul este caracterizat prin mișcările ciclice, executate în manieră ritmică de către vâslaș, angrenând astfel majoritatea grupelor musculare și acționând funcții importante ale organismului. Practicarea canotajului de performanță dar și ca sport de agrement dezvoltă calitățile motrice: viteza, îndemânarea, forța și rezistența, consolidează și perfecționează deprinderi și motricitati specifice și nu în ultimul rând antrenează calitățile morale și de voință: curajul, perseverența, combativitatea.

Majoritatea probelor de canotaj fiind de echipă, oferă practicanților posibilitatea de a-și dezvolta spiritul de echipă, disciplina și comunicarea.

Din cele mai vechi timpuri,vâslitul în diferite tipuri de bărci a avut caracter utilitar, competițiile rămânând ceva sporadic. Printre primele întreceri de canotaj sunt consemnate în Veneția la începutul secolului al XV-lea, însă nu era asemănătoare cu canotajul de astăzi, concurenții vâslind stând în picioare, cu o ramă cu mâner lung. Inițial, concursurile au fost doar pentru bărbați, mai târziu introducându-se competiții și feminine.

În România, concursuri de canotajul, datează din secolul al XIX-lea, acestea fiind promovate de către tinerii burghezi, întorși în țară după studii în străinătate. Adaptarea ambarcațiunilor a fost un proces continuu necesar datorită răspândirii canotajului sportiv și implicit acest fapt a dus la dezvoltarea și modificarea tehnicilor de vâslit.

În prezent, canotajul este o ramură bine definită a sporturilor nautice care se practică pe ambarcațiuni care înaintează cu ajutorul ramelor/ vâslelor și sunt prevăzute cu portanți, furcheți și cărucioare (scăunele rulante) .

1.4.4 Windsurfing

Windsurfingul este un sport nautic practicat în special pe mări, oceane și lacuri în care se folosește o placă din material plastic în care este fixată o structură special, foarte ușoară, care susține o pânză triunghiulară.

Unul dintre motivele principale pentru care acest sport nautic est tot mai îndrăgit este faptul că practicantul este foarte captivat de rapiditatea ambarcațiunii cu velă care permite executarea de diverse mișcări și manevre de freestyle.

Ambarcațiunea poate fi dirijată prin mișcări simultane de rotație și înclinare a catargului, spre deosebire de alte ambarcațiuni unde mișcările sunt mult mai complexe. Ajutată de o singură velă, placa ambarcațiunii poate avea dimensiuni cuprinse între 2 și 5 m lungime .

Capitolul II

Material și metodă

2.1. Metode de cercetare

Pentru realizarea acestei lucrări, am folosit metoda de cercetare „Transdisciplinaritatea”, aceasta, conform Cerasellei Crăciun„exprimă nevoia depășirii frontierelor dintre discipline, integrează fundamentele vechilor tradiții și ale științei contemporane, înnoindu-le limbajul. Este o cale vizionară și operativă, care realizează punți între științele exacte și științele umaniste, între Știință și Tradiție, între gândirea științifică și gândirea simbolică, între Cunoaștere și Ființă”.(Crăciun, 2015, p. 40)

Astfel, transdisciplinaritatea tinde către unitatea cunoașterii, trecând prin etapa obligatorie a autocunoașterii. Studiul experimental al fenomenelor „invizibile” poate conduce la noi concepte, chiar la o noua viziune asupra lumii, inclusiv în domeniul peisajului amenajării teritoriului și al urbanismului. (Crăciun, 2015,p. 40)

Metoda bibliografică. Pentru a putea face o analiză de ansamblu asupra lucrării am selecționat lucrările care tratează acest subiect, materializate în peste 30 de titluri, toate constituind bibliografia selectivă a lucrării. Documentarea a cuprins atât lucrări de specialitate, cât și din alte domenii, lărgindu-se în acest fel suportul științific al lucrării.

Metoda observației. În literatura de specialitate se subliniază că observația constă în înregistrarea datelor și a constatărilor ce ne interesează, așa cum se prezintă, în modul lor natural de manifestare, fără intenția de a le modifica, cercetătorul așteptând ca ele să se producă pentru a le putea surprinde (Epuran, 1992).

2.2. Locul desfășurării cercetării

Locul de desfășurare a cercetării este sectorul râului Someșul Mic, în zona parcului Babeș, de la podul din Cartierul Grigorescu până la podul Garibaldi, din localitatea Cluj-Napoca.

Capitolul III

Rezultate

Materiale necesare proiectului

Pentru început, pentru ca proiectul să fie pretabil pentru navigarea pe sectorul luat în studiu a Someșului Mic în scop de agrement, dar și pentru introducerea sporturilor nautice pe ape curgătoare ca materie în cadrul Facultății de educație fizică și sport Cluj Napoca, sunt necesare mai multe materiale.

Pentru a putea fi folosite în scopul practicării raftingului este nevoie de existența bărcilor de tip raft. Aceste bărci sunt de tip gonflabil și pun la dispoziție 6 locuri.

Figura 12. Barcă de raftingGrabner Figura 13. Sportivi în barca gonflabilăde raftingGrabner

Bărcile de rafting Grabner au prova ascendentă de formă rotunjită și o linie a pupei similară. Aceasta reduce fricțiunea apei și mărește viteza, în acest fel necesitând efort și energie redusă la vâsle. Forma simetrică permite înaintarea atât cu prova cât și cu pupa în aceleași condiții în funcție de cerințele situației.

Secțiunea fundului de barcă vulcanizată direct pe corpul ambarcațiunii și forma ondulată conferă calități optimizate de menținere a cursului și siguranță crescută. Presiunea în exces a aerului este redusă atunci când intră în acțiune valva de siguranță. Ambele tuburi ale bărcii au integrate membrane etanșe interioare, care acționează ca un tub intern. În caz de deteriorare a materialului tubului extern al bărcii, călătoria poate fi continuată în siguranță. Apa strânsă în interiorul bărcii este evacuată continuu de către cele două rânduri de valve situate pe fiecare parte a podelei.Fitingurile inoxidabile foarte practice au ca și caracteristică fixarea și demontarea rapidă a băncilor. Acestea permit închiderea compactă și sigură, fără obstrucții sau riscuri de eliberare accidentală.

Tot pentru rafting dar și pentru inițiere în caiac sunt necesare bărci de tipul caiac gonflabil, acestea dispunând de 2 sau 3 locuri, dar bineînțeles se pot folosi și de un singur sportiv.

Figura 14. Barcă de tipul caiac gonflabil Figura 15. Sportiv în barcă de tipul caiac gonflabil

Este un caiac ușor, compactă, versatilă, fiind o alternativă ideală pentru începători, oameni cu handicap fizic, pescari și pentru închiriere. Datorită designului său, este mai stabilă pe apă decât caiacul tradițional rigid și în caz de răsturnare, întoarcerea bărcii în poziția inițială este rapidă și ușoară fără a fi nevoiți să ieșim la mal pentru această operațiune. Podeaua cu auto-evacuare asigură menținerea manevrabilității chiar și în condiții de valuri mari.

Pentru perfecționarea în tehnicile caiacului avem nevoie de caiace rigide, dotate cu un singur loc, iar pentru practicarea caiacului în stil freestyle va fi nevoie de caiac rigid specific pentru acest stil.

În cazul practicării slalomului va fi nevoie de caiace speciale pentru slalom dar și de existenta posibilității montării porților. Așadar pe lângă cel puțin 2 caiace specifice slalomului trebuie să existe porți de două culori.

În dotare trebuie să existe padele pentru rafting și pagăi pentru caiac, în funcție de numărul de bărci.

Pentru bunul mers al activității pe cursul râului este absolut necesar existența echipamentului specific de protecție, acestea constând în veste de salvare și căști de protecție dar și a costumelor și papucilor de neopren.

Nu în ultimul rând este necesară existența pompelor corespunzătoare pentru umflarea ambarcațiunilor.

Depozitare/Infrastructură

Echipamentele și materialele necesare practicării sporturilor nautice pe cursul râului Someșul Mic în zona parcului Iuliu Hațieganu necesită depozitare, iar propunerea proiectului este de a se construi în cadrul parcului, un spațiu potrivit. Acesta constând într-o căsuța de lemn, finisată corespunzător pentru rezistența la diferitele tipuri de climat, pe tot parcursul anului.

Interiorul căsuței, trebuie organizat în așa fel încât bărcile să fie depozitate corespunzător. Pentru folosirea inteligentă a spațiului este de preferat instalarea unor bare pe pereții căsuței pentru suspendarea bărcilor, dar și de existența unor cutii marcate, pentru depozitarea echipamentelor de protecție și a costumelor și încălțămintei de neopren în funcție de mărime.

În interiorul căsuței trebuie să existe un vestiar unde persoanele ce optează pentru practicarea sporturilor nautice pe cursul Someșului Mic, să se poată schimba în echipamentul corespunzător și să aibă posibilitatea să își lase bunurile în siguranță, până la finalizarea activității pe apă.

Astfel, deoarece materialele vor fi depozitate în cadrul parcului Iuliu Hațieganu, proiectul propune o nouă cale de acces în parc, aflată în dreptul căsuței pe partea orientată către malul râului Someșul Mic. Acest fapt este necesar datorită necesității transportului cât mai ușor a ambarcațiunilor pe cursul râului Someșul Mic. Această cale de acces va fi accesibilă numai în acest scop și numai practicanților sporturilor nautice care se folosesc de materialele utilizate în cadrul acestui proiect și cu îndrumarea și în prezența staffului competent.

Propunerea pentru amplasarea spațiului de depozitare este în partea din vest a parcului pe partea/latura ce permite ieșirea pe malul râului Someșul Mic.

În cazul construcțiilor pe cursul râului proiectul propune existența a 3 pontoane din lemn pe malul drept al râului(malul situat pe partea parcului).

Figura 16. Căsuța, spațiu de depozitare (sursa imagine: Peter Szabo)

Primul ponton se va afla cât mai aproape de căsuța de depozitare a materialelor, pentru a facilita introducerea cât mai rapidă a ambarcațiunilor în apă. Acest ponton va avea 3 m lățime și 5 m lungime, pentru a oferii posibilitatea ancorării mai multor bărci în vederea oferirii instructajelor și a posibilității persoanelor de a se familiariza cu apa și cu barca. Acest ponton va marca începutul traseelor pe apă pentru fiecare tip de sport nautic disponibil.

Figura 17. Ponton I și parte din traseul de slalom (actual) (sursa imagine: Peter Szabo)

Figura 18. Ponton I și parte din traseul de slalom (propus)(sursa imagine: proprie)

Un al doilea ponton va trebui amplasat la aproximativ 300m de primul pentru a facilita ieșirea din apă celor care doresc să execute doar traseele de caiac slalom. Acest ponton va avea dimensiunea de 2m lungime și 2m lățime.

Figura 19. Ponton I, ponton II, trasee slalom invers (actual) (sursa imagine: Peter Szabo)

Figura 20. Ponton I, ponton II, trasee slalom invers (propunere)(sursa imagine: proprie)

Figura 21. Ponton I,ponton II, trasee slalom (actual) (sursa imagine: proprie)

Figura 22. Ponton I,ponton II, trasee slalom (propunere) (sursa imagine: proprie)

Un al treilea ponton se va afla cu aproximativ 50m înaintea podului Garibaldi, acesta marcând și finish-ul tuturor traseelor, adică punctul unde bărcile vor fi scoase din apă. Acest ponton va avea 3m lungime și 3 m lățime.

Figura 23. Ponton III (actual) (sursa imagine: proprie)

Figura 24. Ponton III (propunere) (sursa imagine: proprie)

Este necesar de menționat că pontoanele trebuie amplasate în așa fel încât să fie în apropierea scărilor sau a unei zone unde ambarcațiunile pot fi transportate cu ușurință în zona de promenadă.

Trasee pe apă

Traseele cele mai scurte care vor putea fi parcurse pe cursul râului Someșul Mic sunt cele de slalom. Acest proiect propune două trasee de caiac slalom.

Traseul Roșu – acesta este cu grad de dificultate redus și având în componență un număr de 5 porți amplasate cu distanță mare între ele. Ocolirea porților se va face în sensul curgerii râului.

Traseul Verde – Grad de dificultate mai ridicat, dispunând de 7 porți, amplasate cu distanță mai mică între ele. Porțile vor avea culori diferite în funcție de sensul în care acestea trebuie ocolite.

Traseele de slalom nu vor depăși lungimea de 300m.

Următoarele trasee se adresează atât caiacului cât și raftingului, acestea putând fi parcurse cu ambele tipuri de ambarcațiuni specifice.

Traseul Albastru – Acest traseu propune deplasare liberă pe cursul râului din punctul de start aflat la pontonul I până la finish aflat la pontonul III.

Traseul Negru – Acest traseu propune deplasarea pe cursul râului de la start(pontonul I) până la finish (pontonul III) cu trecerea prin anumite puncte marcate. Punctele vor fi marcate cu semne distinctive negre și vor fi amplasate pe ambele maluri ale râului, astfel distanța parcursă pe apă crește odată cu dificultatea.

Figura 25. Traseul negru, ponton III (actual) (sursa imagine: Peter Szabo)

Figura 26. Traseul negru, ponton III (propunere) (sursa imagine: proprie)

Zona pontonului II, după încheierea traseelor de caiac slalom, este rezervată pentru caiac freestyle care propune executarea de diferite mișcări și sărituri specifice stilului.

În urma finalizării traseelor, personalul va asigura transportul bărcilor și a persoanelor înapoi la căsuța de depozitare prin intermediul unui autovehicul cu remorcă pentru transportul bărcilor.

Figura 27. Zona proiectului (actual) (sursa imagine: Peter Szabo)

Figura 28. Zona proiectului propunere finală (sursa imagine: proprie)

Program de funcționare, personal și tarife

Propunerea proiectului este ca serviciul de navigare a Someșului Mic să fie disponibil pentru început doar cu programare. Acest fapt se poate schimba în funcție fluxul de persoane.

Personalul trebuie să fie unul competent și specializat, practicant activ al sporturilor nautice pe ape curgătoare, capabil să ofere instructajul necesar și să ghideze pe apă grupurile sau persoanele pe trasee.

Numărul personalului care va intra în apă va fi în funcție de numărul persoanelor doritoare să parcurgă traseele pe apă.

Având în vedere faptul că proiectul propune amplasarea căsuței de depozitare a materialelor în cadrul parcului Iuliu Hațieganu, acest fapt poate implica o colaborare directă cu Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul UBB Cluj Napoca, astfel, personalul poate fi ales, dacă există, din cadrul facultății.

Tarifele sunt stabilite în funcție de vârsta și numărului persoanelor, dar și în funcție de tipul de sport nautic pentru care aceștia optează.

Prețul stabilit se va achita la intrarea I în incinta Parcului Iuliu Hațieganu, persoana păstrând bonul și prezentându-l în momentul în care ajunge la căsuța de depozitare. În cadrul parcului vor exista marcaje distinctive, pentru îndrumarea persoanelor înspre căsuța de depozitare.

Propuneri de activități turistice combinate

Cum am menționat și în prima parte a lucrării, municipiul Cluj, împreună cu împrejurările sale este o adevărată atracție turistică, în special în aer liber și natură. Astfel proiectul propunem următoarele activități turistice în aer liber combinate:

Activitate turistica în aer liber – o zi

În prima parte a zilei se propune parcurgerea traseului de via-ferrata din Cheile Turzii urmat, după terminarea traseului, de un prânz tradițional servit în natură.

Urmând ca în a doua parte a zilei să se practice rafting sau caiac pe porțiunea amenajată a Someșului Mic din Cluj Napoca.

Activitate turistică în aer liber-pe perioada weekendului

În prima zi – sâmbătă- se propune parcurgerea traseului de via-ferrata din Cheile Turzii urmat, după terminarea traseului, de un prânz tradițional servit în natură.Urmând ca în a doua parte a zilei să se practice rafting sau caiac pe porțiunea amenajată a Someșului Mic din Cluj Napoca.

În cea de a doua zi – duminică- se propun următoarele opțiuni:

Drumeție montană constând intr-un un traseu de aproximativ 5 ore în frumoasa rezervație naturală Scărița Belioara;

Vizitarea Salinei din localitatea Turda.

Atât pentru activitățile de o zi cât și pentru cele de weekend persoanele vor beneficia de transport, echipament și personal calificat.

Transportul va trebui asigurat, acesta fiind efectuat cu autovehicule de 8+1 persoane din dotare. În cazul în care grupul este mai mare, se vor închiria mijloace de transport suplimentare. Pentru prima parte a zilei fiind nevoie de echipament special pentru parcurgerea traseului de via ferrata, menționăm că acesta poate fi pus la dispoziție de către Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul UBB Cluj-Napoca, având în vedere că proiectul se dorește a fi pus în practică cu colaborarea acestei facultății. Acest echipament constă în hamuri, căști, lonje și carabiniere.

Personalul calificat atât în prima cât și în a doua parte a zilei, este strict necesar. Numărul personalului contând în funcție de numărul de persoane din grupului de turiști.

Concursuri

Organizarea de concursuri de caiac, rafting și caiac slalom, atât pentru adulți cât și pentru copii este o altă propunere care poate să fie posibilă prin intermediul acestui proiect. Concursurile fiind un prilej de a aduce lumea împreuna, un prilej de competiție dar și de distracție. Acesta se poate realiza chiar în mijlocul municipiului Cluj-Napoca.

Publicitate și marketing

Pentru popularizarea proiectului și a fenomenului sporturilor nautice pe cursul râului Someșul Mic, trebuie, mai ales la început, pus accent pe publicitate și marketing.

Astfel se poate apela la distribuirea afișelor și a pliantelor și stickerelor în întregul oraș Cluj-Napoca. Însă aflându-ne în era digitală, o bună cale de publicitate este internetul. Realizarea unei pagini web și a unei pagini pe o rețea de socializare gen facebook menite să prezinte informații și detalii despre practicarea sporturilor nautice în zona Someșului Mic, prin intermediul acestui proiect, este strict necesară.

Introducerea sporturilor nautice pe ape curgătoare ca materie în cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport

Propunerea din cadrul proiectului este de a introduce disciplina „Bazele sporturilor nautice pe ape curgătoare” în lista cu materii predate în cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport Cluj-Napoca, în semestrul al II-lea sau semestrul al IV-lea de studii. Studenții să aibă posibilitatea să aleagă între practicarea raftingului sau a caiacului. Materia să presupună 2 ore cu caracter practic în fiecare săptămână și 2 ore teoretice din două în două săptămâni.

Evaluarea constă într-o probă practică și una scrisă, fiecare având pondere de 50% la nota finală.

În urma acestui curs studenții vor dobândii următoarele deprinderi și cunoștințe:

vor cunoaște diferite aspecte a probelor de canoe și rafting.

vor ști să selecteze echipamentul potrivit (padele, pagăi, canoe, raft, etc.)

vor ști să-și mențină echilibrul în barcă;

vor ști să stăpânească folosirea padelei sau a pagăii;

vor ști să controleze barca menținând o mișcare rectilinie;

vor ști să stăpânească tehnica conducerii bărcii, și a deplasării pe apă ferindu-se de obstacole;

vor cunoaște tehnici de salvare și de acordare a primului ajutor în caz de înec;

vor dobândi abilitatea de a pune la punct o înșiruire de exerciții pentru învățarea tehnicilor menționate mai sus.

Concluzii

Concomitent, turismul și sportul sunt două elemente importante ale culturii urbane actuale și au o influență atât socială, cât și economică asupra populației orașelor în care se practică turismul sportiv. Încă din 1960 sportul a devenit un element de o importanță internațională, care a atras atenția atât a mass mediei, dar a atras și investiții economice majore. Pe de alta parte turismul rămâne una dintre cele mai importante ramuri ale economiei mondiale, ce este într-o continuă creștere.

Sportul și Turismul pot contribui în moduri diferite la o dezvoltare reciprocă. Industria turismului poate ajuta la dezvoltarea facilităților sportive locale sau oferind comunităților posibilitatea de a le crea în cazul în care acestea nu ar fi altfel posibil. De asemenea, turismul poate beneficia de sport deoarece el oferă o mulțime de activități care au loc în timpul vacanțelor. Prin urmare, este clar că o mai mare cooperare ar fi foarte atractivă pentru ambele industrii în scopul de a utiliza avantaje reciproce.

Prin intermediul acestui proiect se va putea valorifica cursul râului Someșului Mic din zona urbană a Clujului, existând astfel încă un punct turistic de mare valoare care va prezenta o atracție majoră, promovându-se prin intermediul acestuia activitatea fizică în natură și un stil de viață sănătos, în același timp considerăm benefică introducerea disciplina „Bazele sporturilor nautice pe ape curgătoare” în lista cu materii predate în cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport Cluj-Napoca.

Rezumat în limba engleză

While studying and practicing water sports, we decided, together with the coordinating teachers of this work, to be the „Little Someș Development Project for Water Sports”.

So we reached the goal, which is the purpose of this paper, it is to carry out a project on the river Little Someș park area Babeș, the bridge district Grigorescu to bridge Garibaldi, be suitable for navigation and for the introduction of water sports on river water as a field within the Faculty of Physical Education and Sport of the Babeș-Bolyai University in Cluj-Napoca.

The place of research is the Little Someș river sector, in the Babeș Park area, from the Grigorescu Quarter Bridge to the Garibaldi Bridge in Cluj-Napoca.

Sport and Tourism can contribute differently to mutual development. The tourism industry can help develop local sports facilities or provide communities with the opportunity to create them if they are not otherwise possible. Also, tourism can benefit from sports because it offers plenty of activities that take place during holidays. It is therefore clear that greater cooperation would be very attractive for both industries in order to benefit from mutual benefits.

Through this project will harness the river Little Someș urban area of ​​Cluj, thus there is still a landmark of great value that will present a major attraction, promoting it through this physical activity in nature and a healthy lifestyle, at the same time we consider it beneficial to introduce the discipline „Basics of water sports on running waters” in the list of subjects taught at the Faculty of Physical Education and Sport Cluj-Napoca.

Bibliografie