Proiect de cercetare [623300]

Universitatea din București
Facultatea de Asistență Socială
Proiect de cercetare

Familia monoparentală
Mihali Adela Florentina
An II , ID

1.Ca temă de cercetare, am ales familia monoparentală pentru că reprezintă o
problemă socială. Din cauza divorțurilor, din cauza separării părinților, a decesului unuia
dintre părinți, decizia unei femei de a păstra sarcina fără a fi căsătorită sau fară a trăi
alături de un bărbat sau infierea unui copil, duc la o continuă creștere a familiilor
monoparentale.
2. Ca obiective de cercetare am folosit :
Identificarea caracteristicilor familiilor monoparentale
Consecințele asupra familiei
Evidențierea dificultatilor cu care se întâlnesc
3. Ca documentare am folosit :
Bibliografie
Interviuri cu persoane care provin din familii monoparentale si părintele singur
4. Cadrul teoretic si definitii :
Familia monoparentală : “din punct de vedere sociologic, putem spune ca familia
monoparentală este definită ca un grup social constituit pe baza relațiilor de rudenie, intre
unul dintre părinți și copilul sau copiii săi, grup care il putem caracteriza prin stari afective,
aspirații si valori comune. In aceasta abordare sociologica, familia monoparentala este un
grup primar, iar membrii săi întrețin relații directe, informale”1
Delincvența juvenilă – infracțiuni săvârșite de către minori. Delincvența juvenilă poate fi
influențată de tipul de relație dintre minor si parinte, de timpul petrecut împreună, de modul
in care comunică, de saracia si neajunsurile din casă ,de grupul social din care face parte
copilul.
1Mihăilescu, I., 2006, Sociologie generală. Concepte fundamentale (Suport de curs) , Editura Universității din
București, București

Saracia poate fi lipsa hranei, lipsa unui adăpost, lipsa banilor, a imbracamintei.
Aceasta poate fi subiectivă ,cand se considera săracă doar persoana însăși, sau absoluta,
când venitul este foarte mic.
5. In universul cercetării :
Este un segment de populație, reprezentat de persoane cu vârste cuprinse intre 15 si 35
ani, aceștia fiind copii cu un singur parinte si parintele lor.
6. Sursele de informare care vor fi utilizate :
Documente sociale : “ In limbajul comun, termenul “document” are, in principal intelesul de
act oficial cu ajutorul căruia poate fi probat un fapt, poate fi recunoscut un drept, sau
stabilită o obligație .In sociologie, termenul “document” ese utilizat , cu precadere in
accepția lui originara : lat. Documentum (der. de docere, a indica) și semnifică un obiect
sau un text care ofera o informație. Si documentul sociologic, asemenea celor etnografice
sau istorice, are o natură dublă , dată fiind poziția sa intermediară intre faptul studiat si
cercetător ; “Continutul său există independent de observația care il constituie in mărturie,
dar el nu accede la demnitatea de document ș….ț decât in măsura in care cercetatorul
este capabil sa-l utilizeze ca indiciu, adica sa-l faca inteligibil și semnificativ totodată, prin
intermediul întrebării care i se pune” (Lenclud, 1991/1999, 435) ”2
Realitatea observabila
Informații calitative
7. Ipoteze de cercetare :
Dacă un copil are un singur părinte, atunci există riscul de abandon școlar, sau de
performanțe școlare scăzute.
Dacă un copil crește cu un singur părinte ,exista riscul delincvenței juvenile.
Dacă unui copil ce crește cu un singur părinte i se dau prea multe reresponsabilități, există
riscul de a-l îngreuna psihic, de a intra in depresie.
2Chelcea, Septimiu. [2001] (2007). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative. București :
Editura Economică. Cap 10, pag 394

Dacă un copil crește cu un singur părinte, poate fi influențat negativ de situația in care
trăiește.
Cu cât lipsurile sunt mai mari, cu atât crește riscul de delincvența juvenilă.
Cu cât părintele comunica mai puțin verbal sau non verbal cu atat mai greu ii va fi
minorului sa socializeze.
Cu cât va primi mai mult afect si comunicare de la părinte , va fi mai deschis si el.
Cu cât nu va duce lipsa de hrană, adăpost si îmbrăcăminte, cu atât scade riscul
infracțiunilor viitoare.
8. Metode de colectare a datelor
Se va folosi ca metodă de cercetare observația, cea a comportamentului, a limbajului
verbal si non verbal, starea emoțională in viața de zi cu zi, si se va aplica ca tip de
cercetare studiul de caz, chestionare si interviul. Metodele de cercetare ancheta si analiza
de conținut : “Analiza de conținut este o tehnică de colectare si analiza a conținutului
textului. Conținutul se referă la cuvinte, înțelesuri, imagini, simboluri, idei, teme sau orice
mesaj care poate fi comunicat. Textul reprezintă orice este scris, vizualizat sau vorbit si
servește ca mediu de comunicare. El include cărți, articole de ziare sau reviste, reclame,
cuvantari, documente oficiale, filme sau inregistrari video, versurile pieselor muzicale,
fotografii,articole de imbracaminte sau lucrari de artă. “3
9. Instrumentul de colectare a datelor :
Fisa de observație, limbajului verbal si non-verbal, comportamentului si starea emoțională,
am folosit analiza de conținut , ancheta și interviuri
3Agabrian, Mircea. (2006). Analiza de conținut. Iași : Editura Polirom. cap. 1, pag. 18.

Bibliografia
-Chelcea, Septimiu. [2001](2007). Metodologia cercetării sociologice. Metodele
cantitative si calitative. București : Editura Economică
-Ioan, Mihăilescu. (2006) Sociologie generala. Concepte fundamentale (suport de
curs) , București : Editura Universității din București
-Mircea, Agabrian. (2006). Analiza de conținut. Iași : Editura Polirom