Proiect de Ansamblu Pentru Realizarea Unei Parcari Intr O Zona Rezidentiala

Proiect de ansamblu pentru realizarea unei parcari intr-o zona rezidentiala

CUPRINS

Introducere

Prezentarea situației actuale în Municipiul București

Cadrul legislativ privind parcarea autoturismelor (NP 24-97)

Parcajul

Clasificarea parcajelor

Parcajele pe stradă și în afara străzii

Rolul parcării

Descrierea socio-economică a zonei în care va fi amplasată parcarea

Factori demografici

Cartierul Pajura

Localizare

Istoric

Administrație și economie

Zonificarea morfo-funcțională

Axe comerciale și noduri

Blocuri de locuințe noi

Suprafața. Populația. Densitatea

Indicatori economici

Identificarea zonei în care se va realiza parcajul

Calculul numărului de locuri necesare pentru parcarea autoturismelor

Geometria parcării

Autoturismul standard

Norme de dimensionare și caracteristici în funcție de așezarea autoturismelor

5. Proiectarea parcării folosind programul de pachete AutoCAD

6. Capacitatea zilnică în funcție de timpul de ocupare

7. Concluzii

8. Bibliografie

Introducere

1.1 Prezentarea situației actuale în Municipiul București

Bucureștiul este capitala României situat în zona de S-E a României, situat la intersecția paralelei de 44025’50’’ latidudine N cu meridianul de 26006’50’’ longitudine E. El fiind cel mai populat oraș și cel mai important centru politic, economic, cultural, industrial, dar și comercial al țării (Dicționar Enciclopedic, 1993) Populația de 1.883.425 de locuitori (conform Recensământul populației și al locuințelor din 2011, realizat de Institutul National de Statistică din România), face ca Bucureștiul să fie al șaptelea oraș ca populație din Uniunea Europeană.

Municipiul București se întinde pe o suprafață de 228 km2 și este împărțit în șase sectoare administrative urbane. Datorită populaței foarte ridicate în “Micul Paris”, numărul vehiculelor a crescut în ultimii ani (Figura 1.1), devenind o problemă foarte mare pentru fiecare posesor de vehicul. Astfel în anul 2014 s-au înregistrat la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor un număr total de 1152796 vehicule, în crestere față de anul 2013 și 2012 când sau fost înregistrate un total de 1125591, respectiv 1118125 vehicule.

Figura 1.1 Înregistrările parcului auto pentru anii 2012-2014 ( Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Poliției Rutiere, 2012-2014)

Din ultimele statistici, rezultă că numărul de autovehicule înmatriculate în București a înregistrat un număr de 1.152.796 de vehicule, dintre care cele mai multe autoturisme, respectiv 923.805 unități, la care se mai adaugă și cele în tranzit.

Astfel în general, circulația este foarte dificilă în București la orele de varf, dar începe să devină dificilă și în afara orelor de vârf. De asemenea, datorită numărului mare de autovehicule din capitală sau a celor aflate în tranzit acestea ajung să parcheze în locuri interizse, pe trotuare, spații verzi, fapt ce duce atât la congestie, cât și la încurcarea traficului pietonal, ceea ce reprezintă o nevoie tot mai mare de proiectare a unor spații amenajate pentru parcări.

1.2 Cadrul legislativ privind parcarea autoturismelor (NP 24-97, 1998)

În scopul proiectării, execuției și exploatării construcțiilor pentru parcarea autoturismelor trebuie să se țină cont de:

I. Cadrul general

Pentru obținerea unei calități corespunzătoare, în procesul de proectare, execuție și exploatare se vor respecta prevederile legii 10/1995 “Legea privind calitatea în construcții”.

Pentru autorizarea construirii unei clădiri pentru parcarea autoturismelor (din fonduri de stat, publice sau private) se vor respecta prevederile legii 50/1991 care stabilește metodologia privind autorizarea construcțiilor precum și modul și condițiile de concesionare a terenurilor.

II. Autorizarea executării construcțiilor

Procedura de autorizare va respecta prevederile Ordinului MLPAT 91/1991 care stabilește conținutul cadru al formularelor necesare precum și conținutul docunmentațiilor prevăzute in Legea 50/1991. Construcțiile se pot realiza numai cu respectarea “autorizaței de construire”.

Autorizația de construire se eliberează de Consiliul Județean sau Consiliul Local în temeiul și cu respectarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate de:

Plan urbanistic general (P.U.G) – este documentația de bază care stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare a localităților ce compun unitatea teritorial- administrativă de bază; pe baza analizei se detaliază “Regulamentul” (în care se stabilesc zonificarea prin stabilirea intravilanului,delimitări datorate suprafețelor care se supun unor restricții, lucrările privind canalizarea, alimentarea cu apă, cu energie electrică, cu gaze).

Plan urbanistic zonal (P.U.Z) – este documenția realizată pe o perioadă cunoscută de timp, în care se stabileste obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale unei zone din localitate; se elaborează în corelare cu P. U.G. Acesta conține organizarea rețelei stradale, relațiile pe care le are localitarea cu celelalte zone, indici privind starea construită (vehcime, structură, stare), menționarea obiectivelor de utilitate publică.

Plan urbanistic de detaliu (P.U.D) – este documenția prin care se stabilesc condițiile de amplasare și execuate a unui grup de obiective; se elaborează în corelare cu prevederile din P.U.G. și P.U.D. Astfel se poate reglementa: organizarea circulației și a acceselor, asigurarea accesibilitășii și racordarea la rețelele edilitare, regimurile de aliniere și de înălțime.

Cererea de eliberare a autorizației de construire trebuie sa fie însoțită și de: Certificatul de urbanism (act prin care se fac cunoscute elementele sale caracteristice).

1.3 Parcajul

Parcaju reprezintă spațiul amenajat, pe sol sau în construcții speciale, dat de regulă în folosință publică, cu sau fără plată pentru staționarea în aer liber, respectiv pentru adăpostirea în construcții a autoturismelor pe diferite durate de timp. (NP 132-93, 1993)

Garajul reprezintă construcția cu unul sau mai multe niveluri dată de regulă în folosință privată pe bază de abonament, act de proprietate, etc., pentru staționarea, adăpostirea și întreținerea, (eventual reparația) autovehiculelor care după caz, poate fi dotată cu instalații speciale de aerisire, încălzire, iluminat, canalizare, alimentație cu apă, acensoare, afișaj și dirijare. (NP 132-93, 1993)

Circulația staționară este constituită din autovehiculele parcate sau garate, inclusiv taximetrele și mijloacele de transport în comun imobilizate în stații.

Conform Codului Circulației Rutiere din anul 2010, se definesc oprirea, staționarea și parcarea unui vehicul, astfel:

“vehicul oprit” – este considerat vehiculul imobilizat voluntar pe drumul public pentru o durată de cel mult 5 minute, atât timp cât este necesar pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, încărcarea sau descărcarea de bunuri, timp în care conducătorul rămâne în vehicul sau în aproprierea acestuia, pentru a putea la nevoie să-l deplaseze;

“vehicul staționat” – este considerat vehiculul imobilizat pe drum pentru un motiv altul decât acela de a evita un conflict cu un participant la trafic sau cu un obstacol, ori pentru a se supune regulilor de circulație, iar imobilizarea nu se limitează la timpul necesar luării sau lăsării de persoane sau bunuri, acest timp se subînțelege a fi peste durata de 5 minute.

“Vehiculul oprit” și “vehiculul staționat” trebuie așezat lângă sau paralel cu marginea părții carosabile. Aceste vehicule nu trebuie să stânjenească ceilalți participanți la trafic.

“vehicul parcat” – se înțelege vehiculul staționat într-un loc special rezervat acestui scop și amenajat ca atare.

Parcajele și garajele de autovehicule reprezintă dotări necesare circulaței pasivă-staționară de la locuințe, construcții social-economice, instituții, întreprinderi, precum și la alte obiective polarizatoare de traffic.

1.4 Clasificarea parcajelor

Parcajele de autovehicule se pot clasifica in două categorii (NP 132-93, 1993):

Parcajele de categoria I sunt amenajate pe teren sau la sol;

Parcajele de categoria II sunt amenajate în construcții speciale (când se dorește adapostirea și întreținerea autovehiculului la sol sau când nu se dispune de spațiu suficient pentru amenajarea la sol, este convenabil să se realizeze construcții pe verticală).

Clasificarea parcajelor de categoria I la sol, se face în funcție de:

Categoria autovehiculelor:

autoturisme (constituie obiectul lucrării de licență);

autobuze și microbuze;

autocamioane și autovehicule grele pentru marfă, autospeciale, etc;

vehicule pe două roți și vehicule pentru handicapați.

Amplasarea parcajelor:

parcaje situate pe străzi adiacente benzii carosabile de lângă trotuar;

parcaje amplasate pe zona centrală a străzii când există spațiu disponibil, iar circulația este redusă;

parcaje amenajate în lungul unor alei carosabile, laterale părții carosabile principale a străzii și separate de acestea prin trotuare, fâșii verzi, etc;

parcaje amenajate pe platforme situate în afara zonei străzii.

Capacitatea de parcare a autoturismelor:

parcaje cu capacitate redusă până la 10 locuri;

parcaje cu capacitate mijlocie 10-50 locuri;

parcaje cu capacitate mare de parcare 50-200 autoturisme;

parcaje cu capacitate foarte mare, peste 200 de autoturisme.

Sisteme constructive și echipări tehnice:

parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne, compartimentate funcțional, echipate cu marcaje, indicatoare și alte sisteme de dirijare a circulației. Au accese controlate și sunt prevăzute cu instalații tehnice de iluminat, canalizare, alimentare cu apă, plantații,protecție sonoră etc.

parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne, echipate parțial cu anumite instalații;

parcaje simple având îmbrăcămintea rutieră pietruită, din macadam etc., iar scurgerea apelor din precipitații este rezolvată la suprafață.

Organizarea exploatării parcajelor:

parcaje cu acces liber, păzite sau nepăzite, fără plată și nelimitat în timp, respectiv cu acces liber însă limitat în timp;

parcaje cu plată în funcție de locul și timpul de staționare;

parcaje cu taxare suplimentară în funcție de serviciile asigurate.

După poziția parcajului față de elemenetele străzii și modul de așezare a vehiculelor, parcajele de categoria I sunt de mai multe feluri:

IA – pe străzi principale amenajate, după caz, pe suprafața carosabilă;

IB – parcaje amenajate pe alei carosabile laterale părții carosabile principale;

IC – parcaje amenajate pe străzi secundare cu una sau două benzi carosabile;

ID – parcaje amenajate pe platforme separate de ampriza străzii.

Clasificarea parcajelor de categoria II se face în funcție de:

Categoria vehiculelor;

Destinația parcajelor și a garajelor (la domiciliu, la destinație, la dotări principale etc.);

Modul de funcționare și exploatare a parcajului (individuale, colective, integrate în clădiri multifuncționale etc.);

Numărul de niveluri ale construcției (subterane cu 1-2 niveluri, la parter, parter și 1 sau mai multe etaje etc);

Capacitatea de parcare (până la 50 locuri … 200 locuri, peste 200 de locuri);

Felul construcției și a acceselor (rampe interioare sau exterioare, autoelevatoare etc.), precum și echiparea tehnică a construcției (încălzire, alimentare cu apă, ventilație, energie electrică – forță, canalizare).

1.5 Parcajele pe stradă și în afara străzii

În București întâlnim în prezent două tipuri de parcaje: parcajele de stradă si parcajele în afara străzii.

Parcajele pe stradă

Datorită densității populației foarte ridicată există adesea probleme în privință parcării pe stradă. Astfel, ar fi indicată reducerea acestora prin îmbunătățirea situației actuale, în special să se acorde o prioritate și pentru parcările rezidențiale, acolo neexistând posibilitatea dezvoltării altor tipuri de facilități de parcare (Strategia de parcare pe teritoriul Municipiului București, 2008). Conducătorii autovehiculelor trebuiesc direcționați către zonele în care le este permisă parcarea.

Parcajele în afara străzii

Acest tip de parcaj are avantajul reducerii congestiei, realizând o îmbunătățire a traficului și a transportului public. Terenurile trebuiesc să fie folosite la capacitate maximă, putând construi și parcaje subterane sau etajate (atunci când suprafața nu este suficientă) pentru a obține un număr cât mai mare de locuri de parcare.

Parcarea este un element esențial care trebuie luat în considerare atunci când se dorește crearea unui mediu rezidențial atractiv. Datorită gradului ridicat a vehiculelor parcate pe stradă este indicat eliminarrea acestora treptat prin amenajarea a cât mai multe parcaje în afara străzii.

1.6 Rolul parcării

Parcarea este un element esențial în sistemul de transport întrucât mașinile sunt nevoite să parcheze la fiecare destinație a sa indiferent de scopul acesteia. În prezent necesitatea unei parcări este tot mai mare datorită lipsei spațiilor special amenajate pentru aceasta.

Principalul scop pentru amplasarea unei parcări este de a asigura necesarul de locuri de parcare aferente zonei, concomitent cu îmbunătățirea fluxului circulației prin utilizarea în totalitate a părții carosabile a drumului.

De asemenea, proiectarea unei parcări poate avea și alte roluri, cum ar fi:

să asigure aplicarea efectivă a reglementărilor privind parcarea;

sa faciliteze circulația pietonilor pe trotuare;

sa mărească numărul locurilor de parcare și accesiblitatea la spațiile de parcare în general și pentru persoanele cu handicap în particular;

să conducă la străzi mai sigure pentru pietoni, biclicliști, motocicliști și șoferi;

diminuarea numărului de parcaje pe stradă;

să elimine parcarea vehiculelor în locuri interzise;

să faciliteze îmbunătățirea accesului pentru vehiculele de urgență și transport public.

Descrierea socio-economică a zonei în care va fi amplasată parcarea

Există o legatură demonstrată între disponibilitatea parcărilor, sistemul de trarifare si metodele de plată, astfel s-a demonstrat că politica de parcări este un instrument puternic pentru managementul cererii în acest domeniu. Cu toate acestea, politica de parcări a devenit de-a lungul timpului un subiect de conflict, întrucât folosirea acesteia pentru a satisface cererea poate duce la reducerea veniturilor, sau poate fi percepută ca dăunătoare economiei locale. (Tom Rye ș.a, 2008).

Factori demografici

Populația localității și a zonei urbanistice

Populația Municipiului București este de 1.883.425 de locuitori, dintre care pentru sectorul 1, unde se află zona de interes pentru realizarea parcajului este de 225.400 de locuitori. (Institutului Național de Statistică București, Recensământ 2011)

Densitatea populației localității și a zonei urbanistice

În ceea ce privește densitatea Municiupiului București, aceasta are 85,1 (locuitori/ha), iar în sectorul 1 aceasta are valoarea de 35,29 (locuitori/ha). (Institutului Național de Statistică București, Recensământ 2011)

Autovehicule înmatriculate

La nivelul Capitalei, la sfârșitul anului 2014, în evidența Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Poliției Rutiere, s-au înregistrat un număr de 1.152.796 de vehicule, cele mai multe autoturisme, respectiv 923.805 unități. Acest lucru însemnănd o ascensiune comparativ cu ultimii trei ani. Traficul în capitală este dat atât de acestea, cât și de autovehiculele aflate în tranzit, în special cele aflate pe raza județului Ilfov. În sectorul 1, la încheierea anului trecut au fost înregistrate 137962 autovehicule.

Cartierul Pajura

Localizare

Cartierul Pajura face parte din sectorul 1 al capitalei și are o suprafață de 72 ha, fiind delimitat la Nord de strada Jiului, la Est de bulevardul Poligrafiei, la Sud având linia de cale ferată și la Vest bulevardul Bucureștii Noi (Fig. 2.1 Delimitare cartier Pajura). Este format preponderent din locuințe colective de diverse categorii și prezintă densități diferite în interiorul zonei.

Fig. 2.1 Delimitare cartier Pajura

Istoric

În anul 1959 după începerea construirii primelor blocuri pe un teritoriu liber, cartierului Pajura i-a fost atribuit numele, acesta provenind de la artera de circulație care-l străbate: Strada Pajurei

Cartierul este în principal populat cu blocuri realizate la sfârșitul secolului trecut. Se întâlnesc de-a lungul artererei celei mai vechi și importante (bulevardul Bucureștii Noi) unități industriale dezvoltate atât înainte de 1940, cât și ulterior . Acest teritoriu a aparținut până în 1950 de fosta comună Băneasa, ulterior de raionul Grivița Roșie, apoi de sectorul 8 al capitalei și acum de sectorul 1. (http://ghid.imopedia.ro/dex/pajura-251.html)

Administrație și economie

Prin intermediul celor patru artere de circulație importante (Pajurei, Jiului, Poligrafiei și Bucureștii Noi) este asigurat accesul mijloacelor de transport în comun (metrou, autobuz, tramvai și troleibuz). În cartier se găsesc 11 străzi de diverse categorii, care raspund într-un mod acceptabil solicitărilor de trafic si nu numai datorită faptului că circulația pietonală se desfășoară în principal pe străzile laterale. Aceste străzi beneficiază pe aleile carosabile de două benzi, excepție făcând arterele importante când se pot întălni patru benzi.

Cartierul este localizat la circa 1 km de Piața Presei Libere, fiind în apropierea lacurilor Străulești, Băneasa, Grivița și la cinci minute de Parcul Herăstrău.

Zonificarea morfo-funcțională

Din punctul de vedere al structurii, funcțiunii și caracterului, zona de acțiune de studiu poate fi împărțită în mai multe sub-zone (Fig. 2 Subzone ale cartierului Pajura ).

După cum se observă ansamblurile de locuințe colective Pajura concentrează o densitate ridicată a populației și includ o serie de servicii și spații publice ce deservesc întreaga zonă de acțiune urbană.

Axe comerciale și noduri

Axele comerciale prezente în zona studiată pot fi identificate ca rute importante de circulație, bine integrate atât la nivelul orașului cât și la nivel local. Nodurile de servicii reprezintă o componentă importantă a spațiului de utilitate publică. Această categorie cuprinde acele noduri funcționale de comerț, alimentație publică și servicii cu caracter local și infrastructură necesară în ariile rezidențiale.

Indiferent de configurația sau capacitatea acestora, axele comerciale la nivelul cartierelor de locuit se evidențiază printr-o accesibilitate și permeabilitate sporită.

Nodurile de servicii sunt situate pe axele cele mai accesibile, cu trafic pietonal ridicat, iar la rândul lor prin factorul de atracție multiplică mișcarea în zonă. Astfel se generează centrele locale active și atractive.

Fig. 3 Pajura, terminal Dridu

2.2.6 Blocuri de locuințe noi

Fostele zone industriale au fost dezvoltate în ultimii ani cu funcțiuni preponderent rezidențiale, sub forma ansamblurilor de locuințe colective de densitate ridicată. Astfel au apărut nuclee de construcții noi, ca de expemplu cele din Fig. 4 Strada Jiului, intersecția cu strada. Dridu.

Fig. 4 Strada Jiului, intersecția cu strada. Dridu.

2.2.7 Suprafața. Populația. Densitatea

Zona de acțiune urbană din N-V capitalei este subîmpărțită în patru cartiere: Bucureștii Noi, Pajura, Dămăroaia și Chitila, prin intermediul arterelor principale. Pentru fiecare dintre aceste zone se găsesc în tabelul de mai jos suprafețele și densitatea populației, cel mai dens fiind cartierul Pajura, constituit integral din locuințe colective, deși include largi suprafețe ocupate de funcțiuni industriale.

(conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbană Bucureștii Noi, Pajura, Chitila și Dămăroaia, Sectorul 1, București, din cadrul Programul Operațional Regional 2007-2013 realizat de Primăria sectorului 1)

2.2.8 Indicatori economici

Strada Jiului a înregistrat în anul 2007 o cifră de afaceri de 71.177.381 euro și un profit de 659.835 euro. Aceste rezultate cumulate se datorează celor 55 de societăți comerciale prezente în zonă și celor 1.109 angajați. Agentul economic cu cea mai importantă contribuție atât la cifra de afaceri cât și la profitul net al străzii este SC COIFER IMPEX SRL care a înregistrat o cifra de afaceri de 27.718.085 euro și un profit de 684.436 euro.

2.2.9 Identificarea zonei în care se va realiza parcajul

Calculul numărului de locuri necesare pentru parcarea autoturismelor

Numărul necesar de locuri de parcare la domiciliu (Nd) se va stabili în funcție de:

numărul de locuitori P;

categoriile de locuințe considerate sunt: blocuri P+4 și P+10 etaje;

coeficientul K1 privind sporul datorat parcărilor suplimentare necesare pentru deplasări ocazionale și vizite. Acesta se alege din normative având valori cuprinse între 1.1 și 1.2;

gradul de motorizare al zonei, exprimat prin M (număr de autoturisme/1000 de locuitori).

Calculul numărului de locuri de parcare (Nd)

Se stabilește cu relația:

Nd = K1 * P * M [locuri de parcare] (1)

Pentru aflarea gradului de motorizare M, se ia în considerare Populația Municipiului București, care este de 1.883.425 de locuitori și numărul de autoturisme 923.805 înregistrat la sfârșitul anului 2014. La un locuitor vom întălni un grad de motorizare M=0,491 de autoturisme.

Astfel, se consideră că motorizare ajunge la saturație maximă pentru gradul de 491 de autoturisme/ 1000 de locuitori.

Numărul de locuitori P pentru zona în care se face parcajul este de 712, rezultat la 356 de apartamente pentru un număr mediu de 2 locuitori/apartament.

Aplicând formula (1) rezultă:

Nd = 1.1 * 712 * 0.491 = 384.55 ≈ 385 [locuri de parcare]

Suprafața totală de teren necesară parcării la domiciliu a autoturismelor

Se realizează cu relația:

Sd = 25 * P * M [m2] (2)

Utilizând relația pentru P și M deja cunoscute, rezultă:

Sd = 25 * 712 * 0.491 = 8739.8 [m2] = 0.87398 [ha]

Parcarea se va realiza într-o zonă cu potential, pe un teren viran delimitat de două din cele patru artere de circulație importante ale cartierului Pajura și anume: strada Jiului la Nord, bulevardul Poligrafiei la Est și strada Pajurei la Vest.

Pentru a afla aria suprafaței de teren de care se dispune pentru realizarea parcajului, se calculează ca fiind formată din două arii: o arie S1 dată de dreptunghi, respectiv S2 care este formată dintr-un triunghi dreptunghic.

S1 = 80 * 60.06 = 4804.8 m2

S2 = = 3120.71 m2

S = S1 + S2 = 4804.8 + 3120.71 = 7925.51 m2 = 0.7925 ha

Din calcule, potențiala suprafață de teren nu va putea deservi întreaga cerere de parcări rezultată în urma calculului suprafeței totale de teren necesară, dar va putea aplana cea mai mare parte a cererii. Un alt aspect a fost faptul că, gradul de motorizare din relația (2) s-a considerat a fi maxim pentru a realiza parcajul în cel mai defavorabil caz când în zona parcării vom aveam la un locuitor vom întălni un grad de motorizare M=0,491 de autoturisme.

Exploatarea si utilizarea parcajelor publice conform „Strategiei de parcare pe teritoriul Municipiului București”

Art.7. (1) Parcajele de reședință se află în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului București.

(2) Exploatarea acestor parcaje se face prin închiriere către persoanele fizice îndreptățite, pe baza de contract cu durata de valabilitate de 1 an și cu posibilitatea reînnoirii.

Art.8. Solicitările pentru atribuirea de locuri în parcajele de reședință se depun la primăriile sectoarelor Municipiului București, care le înaintează pentru centralizare si verificare în teren către Administrația Străzilor, care, după verificare, le va supune analizei Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului Bucuresti, pentru avizarea organizării și încadrarea în categorie.

Art.9. (1) Atribuirea locurilor in parcajele de reședință se face numai dupa avizul de încadrare emis de catre Comisia Tehnica de Circulație a Municipiului Bucuresti.

(2) Atribuirea locurilor în parcajele de reședință se face numai cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) nu se poate aloca mai mult de un loc de parcare pentru fiecare apartament;

b) atribuirea se face cu acordul asociației de locatari sau de proprietari a imobilului;

c) se pot atribui locuri în parcajele de reședință numai pentru autovehiculele cu masa totala autorizata mai mica de 3,5t;

d) se pot atribui locuri în parcajele de reședință numai pentru autovehiculele care au prevăzută în certificatul de înmatriculare adresa respectivă.

Geometria parcării

Autoturismul standard

Dimensiunile pentru autoturismul standard se găsesc în Tabelul 4.1.

Tabelul 4.1

Proiectarea parcajelor de autoturisme se va efectua în funcție de modul de amplasare a vehiculelor și de unghiul de parcare în raport cu calea de circulație, care poate fi: 900, 750, 600, 450 și 00 (longitudinal).

Norme de dimensionare și caracteristici în funcție de așezarea autoturismelor

Dimensiuni și unghiuri ale locurilor de parcare (NP24-97)

5. Proiectarea parcării folosind programul de pachete AutoCAD

S-a utilizat programul de pachete AutoCAD în vederea proiectării parcării rezidențiale pentru diferite moduri de așezare a autoturismelor.

Etape de proiectare:

S-a efectuat transpunerea elementelor geometrice ale potențialului teren viran de pe hartă în AutoCAD cu elementele sale caracteristice (lungime, lățime);

Identificarea drumurilor de acces în funcție de conexiunea la rețeaua stradală;

Proiectarea locurilor de parcare conform cu normativul de parcare NP24-97, privind lungimea locului de parcare, lățimea locului de parcare, unghiul de parcare în raport cu calea de circulație la care se realizează parcarea, caile de acces (lățimi pentru intrări și ieșiri), razele curbelor pe căile de acces, lățimea benzii în curbă și supralărgirea benzii în curbe;

S-a avut în vedere utilizarea la capacitate maximă a suprafeței disponibile.

Astfel, au fost realizate anexele:

Anexa 1 – Parcarea la 900, cu circulație în sens dublu

Anexa 2 – Parcarea la 750, cu circulație în sens dublu

Anexa 3 – Parcarea la 600, cu circulație în sens dublu

6. Capacitatea zilnică în funcție de timpul de ocupare

În baza dimensionării locurilor de parcare, s-a constatat ca o optimă soluție: parcarea la 600 ujudeoarece s-a găsit cel mai mare număr de locuri 526 care se pot proiecta în zona vizată. Aceasta însă își poate schimba capacitatea dacă se introduce o durată limitată.

* se consideră între intervalul 1700-900 (16h) staționarea unui singur vehicul pe bază de abonament; iar între 900-1700 (8h), va staționa câte un vehicul în medie 2h.

7. Concluzii

S-a constatat ca o optimă soluție în baza dimensionării locurilor de parcare: parcarea la 600 deoarece s-a găsit cel mai mare număr de locuri 526 care se pot proiecta în zona cu potențial. Acest număr de locuri își poate mări capacitatea zilnică dacă se folosește o durată limitată.

Potențiala suprafață de teren va putea deservi întreaga cerere de parcări rezultată în urma calculului numărului necesar de locuri de parcare (385) pentru parcarea la 900 la dublu sens. Trebuie să se țină cont de faptul că, gradul de motorizare (număr de autoturisme/1000 de locuitori) s-a considerat a fi maxim pentru a realiza parcajul în cel mai favorabil caz, când în zona parcării la un locuitor vom întălni un grad de motorizare M=0,491 de autoturisme

Numărul de parcaje stradale neamenajate întălnite de-a lungul părții carosabile s-a diminuat.

A fost facilitată circulația pietonilor pe trotuare, conducând în același timp la străzi mai sigure pentru pietoni, biclicliști, motocicliști și șoferi

Imbunătățirea accesului pentru vehiculele de urgență și transport public.

BIBLIOGRAFIE

***Dicționar Enciclopedic A-C Vol. I, Editura Enciclopedică, București, 1993, București

Institutul National de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor din 2011 (caracteristici demografice ale populației) în Municipiul București, iulie 2013

Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Poliției Rutiere, Parc auto 2012, 2013, 2014, http://www.drpciv.ro/info-portal/displayStatistics.do, accesat la data de 27.04.2015

Institutul de Proiectare, Cercetare și Tehnică de calcul în construcții – I.P.C.T. – S.A, Normativ pentru proiectarea si executia parcajelor pentru autoturisme– Indicativ NP 24-97, Editura Fast Print, 1998

Insitutul “Urban Proiect”, Normativ pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localități urbane – Indicativ P 132-93, 1993.

***Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, editura Național, 2015

Primăria Municipiului București, Strategia de parcare pe teritoriul Municipiului București, http://www4.pmb.ro/wwwt/l52/docs/22_01_2008.pdf, accesat la data de 27.04.2015,

Tom Rye ș.a., The role of market research and consultation in developing parking policy, editura Transport Policy, vol.15 , 2008, p. 387-394.

***Zona Pajura, http://ghid.imopedia.ro/dex/pajura-251.html , accesat la data de 5.05.2015

Tom Rye, Kin Hunton, Stephen Ison ș.a., 2008. The role of market research and consultation in developing parking policy. Transport Policy, vol.15 , p. 387-394.

Ministerul lucrărilor publice și a amenajării teritoriului, 1993. Normativ pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localități urbane – Indicativ P 132-93.

Ministerul lucrărilor publice și a amenajării teritoriului, 1998. Normativ pentru proiectarea si executia parcajelor pentru autoturisme– Indicativ NP 24-97.

Recensământul populației și al locuințelor din 2011, realizat de Institutul National de Statistică din România, www.recensamantromania.ro, accesat la 26.04.2015

Parc auto 2010-2014, http://www.drpciv.ro/info-portal/displayStatistics.do, accesat la data 27.04.2015

Primăria Municipiului București, 2008, Strategia de parcare pe teritoriul Municipiului București, http://www4.pmb.ro/wwwt/l52/docs/22_01_2008.pdf, accesat la 27.04.2015

Programul Operațional Regional 2007-2013, Plan Integrat de Dezvoltare Urbană Bucureștii Noi, Pajura, Chitila și Dămăroaia Sectorul 1, București, , http://www.2012sector1.ro/upload/p0003_PIDU%20Buc%20Noi%20June%2028th_r.pdf , accesat la 28.04.2015