Proiect d e diploma Structura in cadre din beton armat SP 4E [604583]

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICĂ
CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

PROIECT DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR:
Conf.dr.ing.Mădălina Călbureanu

ABSOLVENT: [anonimizat]
2015

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
2

STRUCTURA IN CADRE DIN BETON ARMAT S+P+4E

CRAIOVA
2015

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
3

BORDEROU
Partea I: REZISTENȚĂ
Partea a II a: TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII
Partea a III a: MANAGEMENTUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII

Partea I: REZISTENȚĂ

1. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA
2. GENERALITATI
3. PREDIMENSIONARE
4. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR
5. VERIFICAREA DEPLASĂRILOR RELATIVE DE NIVEL (DE DRIFT)
6. ARMARE PLACĂ
7. ARMĂRE SCARĂ
8. ARMARE GRINZI
CALCUL LA MOMENTE POZITIVE
CALCUL LA MOMENTE NEGATI VE
CALCUL LA FORȚĂ TĂIETOARE
ASIGURAREA CERINȚELOR DE DUCTILITATE LOCALĂ
9. ARMARE STÂLP
CALCUL LA ÎNCOVOIERE CU FORȚE AXI ALE
CALCUL LA FORȚĂ TĂIETOARE
ASIGURAREA CERINȚELOR DE DUCTILITATE LOCALĂ
10. STUDIU GEOTEHNIC
11. RADIER UL
DIMENSIONARE ARM ĂTURĂ LONGITUDINALĂ
VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE
12. ARMARE RADIER
13. MEMORIU TERMO ~ HIGRO ~ ENERGETIC
Bibliografie

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
4

PIESE DESENATE

1 – Plan parter
2 – Plan etaj current
3 – Sectiune transversal
4 – Fatade
5 – Plan sapatura
6 – Plan cofraj radier
7 – Plan armare radier
8 – Plan cofraj si armare pereti subsol
9 – Plan cofraj plaseu peste subsol
10 – Plan armare planseu peste subsol
11 – Plan cofrare planseu peste etaj current
12 – Plan armare planseu peste etaj current
13 – Plan cofrare planseu peste etajul 4
14 – Plan armare planseu peste etajul 4
15 – Plan cofraj si armare grinzi longitudinale
16 – Plan cofraj si armare grinzi transversal
17 – Plan cofraj si armare stalpi
18 – Plan cofraj si armare scara
19 – Plan panotare placa etaj current
20 – Plan organizare de santier
21 – Eșantionarea calendaristică cu metoda Gantt

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
5

Notatii :
EN
1998
Ac aria secțiunii elementului de beton
Af aria planșeului curent
Awh aria inimilor pereților structrurali
Asv aria totală a armăturii verticale din inima peretelui
Aw aria totală a secțiunii normale orizont ale a unui perete
Fb forța tăietoare de bază
MRb,i valoarea de proiectare a momentului capabil în capătul i al grinzii
q factor de comportare specific tipului de structură
factor de importanță și expunere
c coeficient seismic
NEd forța axială rezultată din calcul în situația de proiectare seismică
TC perioada de colț la limita superioară a zonei cu accelerație consta ntă a spectrului elastic
ΣMRb suma valorilor momentelor capabile ale grinzii care intră în nod, în direcția considerată
ΣMRc suma valorilor momentelor capabile ale stâlpului care intră în nod, în direcția considerată
VEd forța tăietoare de proie ctare într-un perete
VEd,max forța tăietoare maximă capabilă, de proie ctare, în secțiunea de capăt a unei grinzi
VRd,c valoarea de proiectare a forței tăietoare capabile datorată betonului

VRd,s valoarea de proiec tare a forței tăietoare capabile, datorată armăturii orizontale
TC perioada de colț la limita superioară a zonei cu accelerație consta ntă a spectrului elastic
V’Ed forța tăietoare într-un perete, rezult ată din calcul, pentru situația de proie ctare seismică

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
6
VEd forța tăietoare de proie ctare într-un perete
VEd,max forța tăietoare maximă capabilă, de proie ctare, în secțiunea de capăt a unei grinzi
VRd,c valoarea de proiectare a forței tăietoare capabile datorată betonului

VRd,s valoarea de proiec tare a forței tăietoare capabile, datorată armăturii orizontale
hp înălțime a (grosimea) plăcii
bc dimensiunea secțiunii normale a stâlpului
beff lățimea efectivă a tălpii grinz ii, la întindere, la fața stâlpului portant
bw lățimea inimii unei grinzi
bwo grosi mea inimii unui perete
d înălțimea efectivă a secțiunii
fcd valoarea de proiec tare a rezistenței betonului la compresiune
fctd valoarea de proiec tare a rezistenței betonului la întindere
h înălțimea secțiunii transversale
hc înalțimea secțiunii transversale a stâlpul ui pe direcția considerată
hf înălțimea tălpii
hjw distanța dintre marginea de sus a grinzii și marginea de jos a armăturii
hw înălțimea grinzii
hs înălțimea liberă a etajului
hw înălțimea secțiunii normale a peretelui sau a grinzii
L0 lungimea liberă a unei grinzi sau a unui stâlp
lcr lungimea zonei critice
lw lungimea secțiunii normale a peretelui
qo valoarea de bază a factorului de comportare
s distanța dintre armăturile transversa le

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
7
1. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

Generalități

În prezentul proiect se realizează calculul și dimensionarea unei construcții etajate
S + P + 4 E structura din beton armat. Clădirea e amplasată în orasul Vâlcea, judetul Rm. Vâlcea
si are funcțiunea de birouri.
Cladirea are dimensiuni în plan de cca. 14.00 m x 43.00 m. Regimul de înălțime este
subsol, parter și patru etaje, înălțimea de nivel fiind de 3.65 m pentru fiecare nivel si 2,60 m
pentru subsol.
Suprafața desfă șurată a construcției este 3100 m2 (de la cota  0.00 m în sus), subsolul are
o suprafață desfășurată de 602 m2.
Proiectul de structură a fost r ealizat pe baza partiului propus de SC Arhitectura SRL, care
este proiectantul general al acestei cladiri.
Terenul este alcătuit din straturi argiloase alternate, nisip și pietriș mic. Apa subterană a
fost interceptata la o adâncime de 7.80 m față de cot a terenului natural, deci la -8.30 m față de
cota  0.00m.
Cladire a este amplasată în orașul Vâlcea . Conform hărților de zonare seismică
amplasamentului construcției îi corespunde o accelerație la nivelul terenului de 0.20 g , pentru o
perioadă de colț a spectrului seismic T c = 0.7 sec. Coeficientul de amplificare dinamică este
conform normativului P100 -1/2013  = 2.75.
Categoria de importanță a construcției este C.
Clasa de importanț ă a construcției este clasa a I I-a, cu un coeficient II=1.20 .
Coeficient ul ce ține cont de ductilitatea structurală este q = 6.75.
Coeficientul de echivalență între un sistem cu un grad de libertate dinamică și structura
reală este cca.  = 1.
Sistemul structural respect a normele și normativele în vigoare .
Cladirea are o stru ctură in cadre din beton armat dispuse pe direcți e transversală și
longitudinală.
Grinzile care alcatuiesc c adrele transversale si longitudinale au înălțimea de 60 cm și
lățimea de 30 cm. Stâlpii au aceeasi dimensiune pe toată înălțimea construcției de 60 x 75 cm.
Planșeul este de tip placă din beton armat monolit ce reazemă pe grinzi.
Circulați a pe verticală se face pe o scară din be ton armat, in doua rampe, cu rampa de
grosime 12 cm și un lift cu o sarcina nominala de 320 kg.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
8
Acoperișul este de tip terasă necirculabila.
Subolul este format din pereți de beton armat dispuși perimetral .
Fundatia este de tip radier general, cu presiune a Pconv = 250 kPa. Radierul si planseul
peste subsol formeaza o cutie rigida.
Materiale folosite
C4/5 în cazul beton ului de egalizare;
C20/25 pentru fundații;
C25/30 pentru structura; .
PC52 pentru a rmătura de rezistență ;
OB37 pentru armătură de montaj.

Programe utilizate:
 ETABS

 INTELSOFT

 AUTOCAD

 ARCHICAD

 MICROSOFT OFFICE

Calculul structurii de rezistență este conform:
– Cod de proiectare seismică P100 -1/2013 (Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri) ;
– Cod de proiectare pentru construcții cu pereți structurali de beton armat: CR2 – 1- 1.1:2013
– Codului de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali d e beton armat, P85 -2004;
– Codului de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat indicativ NP 007 -97;
– Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă: NP 112 – 04
– Standardul de calcul și alcătuirea elementelor structurale din beton, b eton armat și beton
precomprimat, STAS 10107/0 -90;
– Ghid de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat:
NP 012 – 99;
Constructia are o greutate totala de 3187.72 tone – cota de încastrare este cota pardoselii
parter ului (cota –0.10 m ).

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
9

Acțiunea seismică cf. Codului de Proiectare Seismică P100 -1/2013

Teritoriul Romaniei este împărțit în zone de hazard seismic p entru a se putea proiecta
construcții la acțiunea seismică .
Hazardul seismic pentru proiectare reprezinta valoarea de vârf a accelerației terenului ag
determinată pentru intervalul mediu de recurență de referință (IMR) corespunzător stării limită
ultime, valoare numită în continuare “accelerația terenului pentru proiectare”.
Accelerația terenului pentru proiec tare, pentru fiecare zonă, corespunde unui interval
mediu de recurență de referință de 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani . Zonarea
accelerației terenului pentru proiectare ag în România, pentru evenimente seismice având
intervalul mediu de recurență (al magnitudinii) IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în
50 de ani , este indicată în Figura 1 și se folosește pentru proiectarea construcțiilor la starea limită
ultimă.

Figura 1. Zonarea valorii de vârf a accelerației terenului pentru proiectare ag pentru cutremure
având intervalul mediu de recurentă IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
10
Spectrul de răspuns elastic pentru accelerații absolute reprezinta m ișcarea seismică într -un
punct pe suprafața terenului .
Spectrele normalizate de răspuns elastic pentru accelerații sunt spectrele de răspuns
elastic pentru accelerații prin împărțirea ordonatelor spectrale cu valoarea de vârf a accelerației
terenului ag.

Perioada de control (colț) TC a spectrului de răs puns reprezintă granița dintre zona
(palierul) de valori maxime în spectrul de accelerații absolute și zona (palierul) de valori maxime
în spectrul de viteze relative (vezi Anexa A). TC se exprimă în secunde.
În România, pentru cutremure având IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50
de ani zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colț), TC, a spectrului de
răspuns obținută pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale
mișcării seismice este prezentată în Figura 2.
 Pentru zonele caracterizate de TC ≤ 0,7 s, valoarea perioadei de control (colț) pentru
proiectare este, acoperitor, TC = 0,7 s.
 Pentru zonele caracterizate de 0,7 s < TC ≤ 1,0 s, valoarea per ioadei de control (colț)
pentru proiecta re este, acoperitor, TC = 1,0 s.
 Pentru zonele caracterizate de 1,0 s < TC ≤ 1,6 s, valoarea perioadei de control (colț)
pentru proiectare este, acoperitor, TC = 1,6 s.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
11

Fig 2. Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), TC a spectrului de ră spuns

Formele normalizate ale spectrelor de răspuns elastic pentru componentele orizon tale ale
accelerației terenului , pentru fracțiunea din amortizarea critică  =0.05 și în funcție de perioadele
de control (colț) TB, TC si TD sunt:
T TB
T T1 1 (T)
B0
TC<T TD
TT(T) C0
T> T D
20TTT(T) DC
unde:
β (T) este spectrul normalizat de răspuns elastic;
0 este factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenul ui de către
structură;
T este perioada de vibrație a unei structuri elastice cu un grad de libertate dinamică
Perioada de control (colț) TB poate fi simplificat exprimată în funcție de TC: TB =0,1T C.
Valorile TB sunt indicate în Tabelul 1.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
12
Perioada de co ntrol (colț) TD a spectrului de răspuns reprezintă granița dintre zona
(palierul) de valori maxime în spectrul de viteze relative și zona (palierul) de valori maxime în
spectrul de deplasări relative. Valorile TD sunt indicate în Tabelul 1.
TB și TC sunt l imitele domeniului de perioade în care accelerația spectrală are valorile
maxime și este simplificat modelată printr -un palier de valoare constantă.

Tabelul 1. Perioadele de control (colț) TB, TC, TD ale spectrului de răspuns pentru componentele
orizontal e ale mișcării seismice

Interval mediu de recurență a magnitudinii
cutremurului Valori ale perioadelor de control (colț)
IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire
în 50 de ani ,
Pentru starea limită ultimă TB, s 0,07 0,10 0,16
TC, s 0,7 1,0 1,6
TD, s 3 3 2

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
13
Figura 3. Spectre normalizate de răspuns elastic pentru accelerații pentru componentele
orizontale ale mișcării terenului, în zonele caracterizate prin perioadele de control (colț): TC = 0.7,
TC = 1.0 si TC = 1.6s.
TC ≤ 0.7s
 =0.05

0.7s< TC ≤ 1.0s
 =0.05
1.0s< TC ≤ 1.6s
 =0.05

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
14
Figura 4. Spectru normal izat de răspuns elastic pentru accelerații pentru componentele orizontale
ale mișcării terenului pentru zonele în care hazardul seismic este caracterizat de ag = 0,20g

 Forța seismică de proiectare
Forța seismică de proiectare la baza structurii Fb, pentru fiecare direcție orizontală
principală considerată în calculul structurii, se determină simplificat cu relația:
mTS FdI b 1
unde:
m este masa construcției m=G/g;
g este accelerația gravita țională, g=9,81m/s2;
G este greutatea construcț iei determinată conform standardelor în vigoare;
I este factorul de importanța -expunere al construcției
Sd(T1) – ordonata spectrului de proiectare (spectru de răspuns inelastic) pentru accelerație
corespunz ătoare perioadei T1.
Forța seismică la baza structurii se poate exprima:
 cGgGTS FdI b  1

unde c este coeficientul seismic global
gTS c dI 1 .
0 < T 1  TB




10
11
1 )( TTqa TS
Bg d

Tc ≤ 0.7s
 =0.05

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
15
T1 > T B
qTag)(1 .
Sd(T1) se exprimă în m/s2.
T1 – perioada fundame ntală de vibrație a clădirii pe direcția pe care este aplicată acțiunea seismică, în
secunde.
q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic în răspuns
inelastic), cu valori în funcție de tipul structurii și capa citatea acesteia de disipare a energiei.
 Forța tăietoare de bază
Pentru fiecare direcție orizontală principală considerată în calculul clădirii, forța tăietoare
de bază corespunzătoare modului propriu fundamental :

 mTS F1 dI b
unde
1TSd
ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei
fundamentale T 1
T1 perioada proprie fundamentală de vibrație a clădirii în planul ce conține direcția
orizontală considerată
m
masa totală de t ranslație a clădirii calculata ca suma a maselor de nivel
I este factorul de importanta -expunere al construcției I = 1
 factor de corecție care ține seama de contribuția modului propriu
fundamental prin masa modală efectivă asociată acestuia, ale c ărui valori sunt
 = 0,85 dacă T1  TC și clădirea are mai mult de două niveluri și
 = 1,0 în celelalte situații.

TTC
0 (T) 

0=2.75
CT =0.7
1T = 0.773s (valoare din ETABS)
gq)T(a c1
g I
I = 1  = 1 q = 6. 75 ag = 0.2 0g
= 2.4902

073

Pentu a putea face c alculul structurii s -a folosit programul de calcul automat ETABS
v9.07 produs de Computers and Structures, Inc. Berke ley, California.
S-au efectuat verificări la starea limită de rezistență , dar și la starea limită de exploatare
normală.
kN GcFb 6. 2257 30926.1073.0 

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
16

2. GENERALITATI

Geometria constructiei :
 Deschidere: L 1 = L 2 = 6,00 m
 Travee: t = 6,00 m
 Număr ul de trave e: 7
 Înălțime: S + P + 4 E
 Înălțimea subsolului: H s = 2.80 m
 Înălțimea etajului: H e = 3.65 m

Clasa de imp ortanța: II (γ II = 1,20 → clădiri de importanța normala)

Evaluarea î ncărcări lor:
 Zona seismică: ag = 0,2 0g T c = 0.7 sec.

 Încărcare utilă: g u = 2,0 kN/m2 (incaperi) si 3,0 kN/m2 (scar i si hol)

 Pardoseală: gpr = 1,51 kN/m2 (rece) gpc = 1,51 kN/m2 (calda)

 Pereți despărțitori: gpd = 0,5 kN/m2

 Straturi terasă: gter = 1,87 kN/m2

 Încărcări din zăpadă: gz = 2.0 kN/m2

 Închideri: gîBCA = 60 kN/m3 gîc = 1 kN/m2

d. Teren de fundare: normal p conv = 250 kN/m2

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
17
Materiale utilizate :

 Beton C28/35: γba = 25 kN/m3
Eb = 34.500 N/m m2
Rc = 20.5 N/mm2
Rt = 1.35 N/mm2

 Oțel beton: PC 52 R a = 300 N/mm2
OB 37 Ra = 210 N/mm2

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
18
3. PREDIMENSIONARE ELEMENTE STRUCTURALE

1. Grin da
Lmax = 5.40
hgr
bgr

m bhbmm hLh
grgr
grgr gr
30.03260.0
3260.0121000.6
108


Dimensiune grinda : 60 cm x 30 cm

Grinzile longitudinale si transversale vor avea acelasi dimensiuni.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
19

2. Placă

5.70
5.70

lx = 6.00 – 0.30 = 5.7 0m

ly = 6.00 – 0.30= 5.7 0m

P = 2(l x + ly) = 23.00m

cmPhpl 152..118022802..1180

Dimensiune placa hpl = 15 cm

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
20

3. Stâlpul

20.0*
c bhoRNn
stâlp colț
25.0*
c bhoRNn
stâlp marginal

30.0*
c bhoRNn
stâlp central
Criteriul de predimensionare predominant este cel legata de asigurarea ductilitatii locale a
stalpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune.

4. DETERMINAREA ÎNCĂ RCĂRILOR

 Terasa (necirculabila )

Descriere d γ qn c qc
(m) (daN/m3) (daN/m2) (daN/m2)
1. Pietriș sfărâmat 0,03 1800 54 1,35 70,20
2. Hidroizolație ( Vedaflor -WS-X
+ Vedatop -STAR ) 0,5 1,35 0,65
3. Bitum fierbinte 0,0007 1,35 0,001
4. Sticlă celulară 0,05 100 5 1,35 6,50
5. Bitum fierbinte 0,0007 1,35 0,001
6. Vedasin -amorsă rapidă 0,06 1,35 0,08
7. Beton de pantă 0,08 1600 128 1,35 153,60
Total 187,56 231,03

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
21

 Padoseala rece

Descriere d γ qn c qc
UM (m) (daN/m3) (daN/m2) (daN/m2)
1. Mozaic turnat 0,04 2200 88 1,35 20,02
2. Șapă mortar ciment 0,04 2100 84 1,35 103,74
Total 151 123,97

15 43placa de b.a.sapa de mortar cimentmozaic turnat

 Padoseala calda

Descriere d γ qn c qc
UM (m) (daN/m3) (daN/m2) (daN/m2)
1. Parchet LU stejar 0,022 800 17.6 1,35 20,02
2. Fonoizolatie PFL poros 0,02 6 0.12 1,35 103,74
3. Sapa mortar ciment 0,03 2100 63 1,35 0,21
Total 80.72 123,97

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
22

2placa de b.a.sapa de mortar cimentfonoizolatie PFL porosparchet LU stejar
15 3 2.2

 Incarcare utila:

terasa qn = 75 daN/m2
birouri qn = 200 daN/m2
hol si casa scarii qn = 300 daN/m2

 Pereti despartitori

pereti din gipscarton (inclusiv tavanul fals) qn = 50 daN/m2

 Pereti de inchidere

pereti din BCA qn = 600×0.25×3.05 = 457.5 daN/m
γBCA = 600 daN/m3
BCA – 25 cm
h perete BCA = 3.05 m

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
23

 pereti cortina (se considera 100 daN/m2)

pereti cortina qn = 365 daN/m

 atic

qn = 0.9mx0.15mx2500 = 337.5 daN/m

 zapada

sk = mxc exctxs0,k = 128 daN/m2

m = 0.8
ce = 0.8
ct = 1
s0,k = 200 daN/ m2

123
456
789
101112
131415
161718
192021
222324
Numerotarea stalpilor

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
24
a) Stalpul de colt
Stalpul Sc1
327.5
327.5

Aria aferenta: A Sc1 = 3.275×3.275 = 10.72 m2
Incarcari din terasa :
Zapada = 0.4×1.28×10.72 = 5.49 kN
Stratificatie terasa = 1.875×10.72 = 20.1 3 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25x6.55 = 40.22 kN
Atic = 0.9×0.15x25x3.275×2 = 22.1 1 kN
Grinda = 2x[(0.6 -0.15)x0.3x25x2.725 ] = 18.39 kN
Plafon fals = 0.3 x10.72 = 3.2 2 kN
Utila = 0.75 x10.72 = 8.13 kN

Nterasa
Sc1 = 117.52 kN

Incarcari din etaj curent :
Utila = 0.4x2x10.72 = 8.34 kN
Pardoseala = 0.807×10.72 = 8.65 kN
Pereti despartitori = 0.5×10.72= 5.44 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25x6.55= 40.37 kN
Grinda = 2x[(0.6 -0.15)x0.3x25x2.725] = 18.48 kN
Perete BCA = 6 x0.25×3.05×3.275 x2 = 29.79 kN
Termosistem BCA = 5.87 kN

Netaj
Sc1 = 111.13 kN
NSc1 = Nterasa
Sc1 + 4 x Netaj
Sc1 +5×0.6mx0.75mx3.65mx25kN/m3 = 767.35 kN

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
25
Stalpul Sc3
452.5

Aria aferenta: A Sc3 = 3.275×4.525 = 14.81 m2
Incarcari din terasa :
Zapada = 0.4×1.28×14.81 = 7.69 kN
Stratificatie terasa = 1.875×14.81 = 27.86 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25x14 .81 = 55.75 kN
Atic = 0.9×0.15x25x(3.275+4.525) = 25.41 kN
Grinda = (0.6 -0.15)x0.3×25 x(2.725×2+1.25 ) = 22.73 kN
Plafon fals = 0.3 x14.81 = 4.31 kN
Utila = 0.75 x14.81= 11.26 kN
Nterasa
Sc3 = 143.24 kN
Incarcari din etaj curent :
Utila = 0.4x2x14.91 = 11.95 kN
Pardoseala = 1.11×14.81= 16.32 kN
Pereti despartitori = 0.5×14.81= 7.34 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25x14.81 = 55.72 kN
Grinda = (0.6 -0.15)x0.3×25 x(2.725×2+1.25 ) = 22.83 kN
Perete BCA = 6 x0.25×3.05 x(3.275+4.025 ) = 33.47 kN
Termosistem BCA = 5.87 kN
Netaj
Sc3 = 147.22 kN
NSc3 = Nterasa
Sc3 + 4 x Netaj
Sc3 +5×0.6mx0.75mx3.65mx25kN/m3 = 937.43 kN

Stalpul Sc22
NSc22 = N Sc3 = 937.43 kN

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
26
Stalpul Sc24
452.5
447.5120
125

Aria aferenta: A Sc24 = 18.74 m2
Incarcari din terasa :
Zapada = 0.4×1.28 x18.74 = 9.59 kN
Stratificatie terasa = 1.875×18.74 = 35.14 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25x18.74 = 70.27 kN
Atic = 0.9×0.15x25x(4.525+4.475) = 30.37 kN
Grinda=(0.6 -0.15)x0.3×25 x2.725×2+ (0.6 -0.15)x0.25×25 x(3.725+1.20)= 18.94
Plafon fals = 0.3×18.74 = 5.62 kN
Utila = 0.75 x18.74= 1 4.05 kN

Nterasa
Sc24 = 183.98 kN

Incarcari din etaj curent :
Utila = 0.4x2x18.74 = 14.99 kN
Pardoseala = 0.807×18.74 = 15.12 kN
Pereti despartitori = 0.5×18.74= 9.37 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25x18.74 = 70.27 kN
Grinda=(0.6 -0.15)x0.3×25 x2.725×2+ (0.6-0.15)x0.25 x25x(3.725+1.20)= 18.94 kN
Perete BCA = 6 x0.25×3.05x(4.525+4.475) = 41.17 kN
Termosistem BCA = 5.87 kN

Netaj
Sc24 = 169.86 kN
NSc24 = Nterasa
Sc24 + 4 x Netaj
Sc24 +5×0.6mx0.75mx3.65mx25kN/m3 = 1068.73 kN

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
27
b) stalpi marginali
Stalpul Sm2
600327.5

Aria a ferenta: A Sm2 = 3.275×6.00 = 19.65 m2
Incarcari din terasa :
Zapada = 0.4×1.28×19.65 = 10.19 kN
Stratificatie terasa = 1.875×19.65 = 36.72 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25x19.65 = 73. 76 kN
Atic = 0.9×0.15x25x6.00 = 20.37 kN
Grinda = 3x[(0.6 -0.15)x0.3×25 x2.72 ] = 27.68 kN
Plafon fals = 0.3 kN/x19.65x = 5.76 kN
Utila = 0.75×19.65 = 14.81 kN

Nterasa
Sm2 = 189.06 kN

Incarcari din etaj curent :
Utila = 0.4x2x19.65 = 15.81 kN
Pardoseala = 0.807×9.825+1.11 x9.825 = 18.93 kN
Pereti despartitori = 0.5×19.65 = 9.9 1 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25x19.65 = 73.86 kN
Grinda = 3x[(0.6 -0.15)x0.3 x25x2.725 ] = 27.79 kN
Perete BCA = 6 x0.25×3.05×5.50 = 25.27 kN
Termosistem BCA = 5.87 kN
Netaj
Sm2 = 170.83 kN
NSm2 = Nterasa
Sm2 + 4 x Netaj
Sm2 +5×0.6mx0.75mx3.65mx25kN/m3 = 1077.69 kN

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
28
Stalpul Sm6
600452.5

Aria aferenta: A Sm6 = 4.525×6.00 = 27.15 m2
Incarcari din terasa :
Zapada = 0.4×1.28×27.15 = 13.83 kN
Stratificatie terasa = 1.875×27.15 = 50.78 kN
Greutate proprie placa = 0.15 x25x27.15 = 101.94 kN
Atic = 0.9×0.15x25x6.00 = 20.39 kN
Grinda = 3x[(0.6 -0.15)x0.3x25x2.725 ] = 27.66 kN
Plafon fals = 0.3×27.15x = 8.27 kN
Utila = 0.75×27.15 = 20.47 kN

Nterasa
Sm6 = 242.96 kN

Incarcari din etaj curent :
Utila = 0.4x2x27.15 = 21.84 kN
Pardoseala = 1.11 x27.15= 30.28 kN
Pereti despartitori = 0.5×27.15 = 13.69 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25x27.15 = 101.92 kN
Grinda = 3x[(0.6 -0.15)x0.3x25x2.725 ] = 27.69 kN
Perete BCA = 6 x0.25×6.00 = 27.38 kN
Termosistem BCA = 5.87 kN

Netaj
Sm2 = 222.27 kN
NSm6 = Nterasa
Sm6 + 4 x Netaj
Sm6 +5×0.6mx0.75mx3.65m x25kN/m3 = 1337.37 kN

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
29

Stalpii Sm7, Sm10, Sm13, Sm19, Sm21

NSm7= N Sm10= N Sm13= N Sm19= N Sm21= N Sm6= 1337.37 kN

Stalpul Sm9
600452.5
125285

Aria aferenta: A Sc9 = 23.58 m2

Incarcari din terasa :
Zapada = 0.4×1.28×23.58 = 12. 47 kN
Stratificatie terasa = 1.875×23.58 = 44 .34 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25kN/m3x23.58m2 = 88. 31 kN
Atic = 0.9×0.15x25x(6.00+1.25) = 24. 39 kN
Grinda = (0.6 -0.15)x0.3x25x2.725×3+ (0.6 -0.15)x0.30x25x1.25)= 31. 96 kN
Plafon fals = 0.3 x23.58 = 7.13 kN
Utila = 0.75 x23.58 = 17.76 kN

Nterasa
Sc9 = 225.71 kN

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
30

Incarcari din etaj curent :
Utila = 0.4x2x23.58 = 18.97 kN
Pardoseala = 1.11×23.58 = 26.38 kN
Pereti despartitori = 0.5 x23.58= 11.96 kN
Greutate proprie placa = 0.15 x25x23.58 = 88.32 kN
Grinda = (0.6 -0.15)x0.3×25 x2.725×3+ (0.6 -0.15)x0.30×25 x1.25 )= 31.95 kN
Perete BCA = 6 x0.25×3.05x(6.00+1.25 ) = 33.28 kN
Termosistem BCA = 5.87 kN

Netaj
Sc9 = 210.20 kN

NSc9 = Nterasa
Sc9 + 4 x Netaj
Sc9 +5×0.6mx0.75mx3.65mx25kN/m3 = 1271.82 kN

Stalpii Sm4, Sm12, Sm15, Sm16, Sm18, Sm23

NSm4= N Sm12=N Sm15= N Sm16= N Sm18= N Sm23= N Sm9= 1180.58 kN

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
31
c) stalp central

Stalpul Sce5
600
600

Aria aferenta: A Sce5 = 6.00×6.00 = 36.00 m2

Incarcari din terasa :
Zapada = 0.4×1.28×36.00 = 18.37 kN
Stratificatie terasa = 1.875×36.00 = 67.67 kN
Greutate proprie placa = 0 .15x25x36.00 = 135.00 kN
Grinda = 4x[(0.6 -0.15)x0.3x25x2.725 ] = 36.86 kN
Plafon fals = 0.3 x36.00 = 10.80 kN
Utila = 0.75×36.00= 27. 00 kN

Nterasa
Sce5 = 295.52 kN
Incarcari din etaj curent :
Utila = 0.4×2.38×36.00 = 34.38 kN
Pardoseala = 0.807×18.00+1.11 x 18.00 = 34.83 kN
Pereti despartitori = 0.5×36.00= 18.00 kN
Greutate proprie placa = 0.15x25x36.00 = 135.00 kN
Grinda = 4x[(0.6 -0.15)x0.3x25x2.725 ] = 36.85 kN

Netaj
Sce5 = 258.57 kN

NSce5 = Nterasa
Sce5 + 4 x Netaj
Sce5 +5×0.6mx0.75mx3.65mx25kN/m3 = 1535.1 1kN

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
32

Stalpul Sce8, Sce11, Sce14, Sce17, Sce20

NSce8= N Sce11=N Sce14= N Sce17= N Sce20= N Sce5 = 1535.11kN

G = N Sce8+ N Sce11+N Sce14+ N Sce17+ N Sce20+ N Sce5+ N Sm4+ N Sm12+N Sm15+ N Sm16+ N Sm18+ N Sm23+
NSm9+ N Sm7+ N Sm10+ N Sm13+ N Sm19+ N Sm21+ N Sm6+ N Sm2+ N Sc22 + N Sc3 +N Sc3 +N Sc3=30926.1 kN

– stâlp colț – 60×75 cm – N = 1068 kN
142.05.2085.0 715 6001068000bhoRcN

– stâlp marginal – 60×75 cm – N = 1337 kN
178.05.2085.0 715 6001337000bhoRcN

– stâlp central – 60×75 cm – N = 1535 kN
205.05.2085.0 715 6001535000bhoRcN

Dimensiune stalp : 60 cm x 75 cm

Stalpii isi vor pastra dimensiun ile pe intrega inaltime a cladirii .

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
33

Verificarea corect itudini modelarii structurii
Pentru a se putea verifica corectitudinea modelarii structurii s -a utilizat programul de
calcul ETABS.

Verif icarea masei totale a structurii:
mcalcul = 3187.72 t
mETABS = 3123.90 t

Eroarea = (m ETABS -mcalcul)/m calcul = 0.01001 = 1%
Atotal cladire = 615m2x5=3075 m2

m/Atotal cladire =3123.9t/3075m2=1.01t/m2

1t/m2<1.01t/m2<1.3t/m2 pentru structuri in cadre

Story Diaphragm MassX MassY XCM YCM CumMassX CumMassY XCCM YCCM XCR YCR
TERASA D1 590.021 590.021 21.538 7.195 590.021 590.021 21.538 7.195 21.142 7.208
ETAJ 3 D2 631.2986 631.2986 21.25 7.39 631.2986 631.2986 21.25 7.39 21.127 7.21
ETAJ 2 D3 631.2986 631.2986 21.25 7.39 631.2986 631.2986 21.25 7.39 21.106 7.209
ETAJ 1 D4 639.1381 639.1381 21.182 7.462 639.1381 639.1381 21.182 7.462 21.081 7.207
PARTER D5 632.151 632.151 21.25 7.399 632.151 632.151 21.25 7.399 21.046 7.205

Verificarea fortei taietoare de baza

F b calcul = cxG
C = 0.0 73
G = 30926.1 kN
F b calcul = 30926.1×0.0646 = 2557.60 kN
F b ETABS = 2236.36 kN
Eroarea = (Fbcalcul – Fbetabs)/ Fbcalcul = 0.00 83 = 0.83%

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
34

Story Load Loc P VX VY T MX MY
TERASA INF MAX Top 8107.08 710.97 710.97 15164.311 58131.149 -116680.674
TERASA INF MAX Bottom 9537.59 710.97 710.97 15164.311 69099.995 -136338.101
TERASA INF MIN Top 5403.43 -710.97 -710.97 -15164.311 38698.467 -174954.507
TERASA INF MIN Bottom 6463.07 -710.97 -710.97 -15164.311 44228.512 -204995.319
ETAJ 3 INF MAX Top 17836.94 1319.53 1319.53 27933.517 130224.896 -248827.475
ETAJ 3 INF MAX Bottom 19267.45 1319.53 1319.53 27933.517 141193.742 -266263.643
ETAJ 3 INF MIN Top 11741.47 -1319.53 -1319.53 -27933.517 82984.691 -381418.235
ETAJ 3 INF MIN Bottom 12801.11 -1319.53 -1319.53 -27933.517 86293.478 -411459.047
ETAJ 2 INF MAX Top 27566.8 1775.95 1775.95 37510.421 202318.644 -378753.017
ETAJ 2 INF MAX Bottom 28997.32 1775.95 1775.95 37510.421 213287.49 -394523.242
ETAJ 2 INF MIN Top 18079.52 -1775.95 -1775.95 -37510.421 125049.658 -587881.963
ETAJ 2 INF MIN Bottom 19139.16 -1775.95 -1775.95 -37510.421 126692.501 -617922.775
ETAJ 1 INF MAX Top 37389.16 2084.01 2084.01 43946.453 275628.792 -508040.415
ETAJ 1 INF MAX Bottom 38842.25 2084.01 2084.01 43946.453 286926.002 -523037.276
ETAJ 1 INF MIN Top 24486.08 -2084.01 -2084.01 -43946.453 166349.718 -795733.221
ETAJ 1 INF MIN Bottom 25562.44 -2084.01 -2084.01 -43946.453 167111.373 -826247.96
PARTER INF MAX Top 47141.59 2236.36 2236.36 47142.572 348050.903 -635526.65
PARTER INF MAX Bottom 48572.11 2236.36 2236.36 47142.572 359019.749 -649616.39
PARTER INF MIN Top 30840.84 -2236.36 -2236.36 -47142.572 205867.552 -1002670.876
PARTER INF MIN Bottom 31900.48 -2236.36 -2236.36 -47142.572 205829.91 -1032711.688
4. Verificarea deplasărilor relative de nivel – Driftur i
c =3-2.5(T/Tc)
Story Item Load DriftX DriftY n q dr dr,a c dr dr,a
TERASA Max Drift X SEISMX 0.000663 0.5 6.75 0.00223763 0.005 1.796875 0.008041465 0.025
TERASA Max Drift Y SEISMX 0.000172 0.5 6.75 0.00058050 0.005 1.796875 0.002086172 0.025
TERASA Max Drift X SEISMY 0.00026 0.5 6.75 0.00087750 0.005 1.796875 0.003153516 0.025
TERASA Max Drift Y SEISMY 0.000836 0.5 6.75 0.00282150 0.005 1.796875 0.010139766 0.025
ETAJ 3 Max Drift X SEISMX 0.001055 0.5 6.75 0.00356063 0.005 1.796875 0.012795996 0.025
ETAJ 3 Max Drift Y SEISMX 0.000263 0.5 6.75 0.00088763 0.005 1.796875 0.003189902 0.025
ETAJ 3 Max Drift X SEISMY 0.000398 0.5 6.75 0.00134325 0.005 1.796875 0.004827305 0.025
ETAJ 3 Max Drift Y SEISMY 0.001197 0.5 6.75 0.00403988 0.005 1.796875 0.014518301 0.025
ETAJ 2 Max Drift X SEISMX 0.00137 0.5 6.75 0.00462375 0.005 1.796875 0.016616602 0.025
ETAJ 2 Max Drift Y SEISMX 0.000339 0.5 6.75 0.00114413 0.005 1.796875 0.004111699 0.025
ETAJ 2 Max Drift X SEISMY 0.000508 0.5 6.75 0.00171450 0.005 1.796875 0.006161484 0.025
ETAJ 2 Max Drift Y SEISMY 0.001466 0.5 6.75 0.00494775 0.005 1.796875 0.017780977 0.025
ETAJ 1 Max Drift X SEISMX 0.001472 0.5 6.75 0.00496800 0.005 1.796875 0.01785375 0.025
ETAJ 1 Max Drift Y SEISMX 0.000353 0.5 6.75 0.00119138 0.005 1.796875 0.004281504 0.025
ETAJ 1 Max Drift X SEISMY 0.000539 0.5 6.75 0.00181913 0.005 1.796875 0.00653748 0.025
ETAJ 1 Max Drift Y SEISMY 0.001473 0.5 6.75 0.00497138 0.005 1.796875 0.017865879 0.025
PARTER Max Drift X SEISMX 0.000951 0.5 6.75 0.00320963 0.005 1.796875 0.01153459 0.025
PARTER Max Drift Y SEISMX 0.000219 0.5 6.75 0.00073913 0.005 1.796875 0.00265623 0.025
PARTER Max Drift X SEISMY 0.000336 0.5 6.75 0.00113400 0.005 1.796875 0.004075313 0.025
PARTER Max Drift Y SEISMY 0.000891 0.5 6.75 0.00300713 0.005 1.796875 0.010806855 0.025
0.00497138 0.005 0.017865879 0.025SLU SLS

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
35

 Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)

Scopul principal este de a menține principalele functiunii ale unei cladiri in urma unor
cutremure, care pot sa apara de mai mul te ori in viata construcției, prin limitarea degradării
elementelor nestructurale si a componentelor instalațiilor construcției. Daca este satisfacuta
aceasta c ondiți e se limitează automat si costurile reparațiilor necesare pentru aducerea
construcției in situația premergătoare seismului.
Conditia de v erificare la deplasare:

SLS
ar reSLS
r d vqd d,
= 0.005h
Unde:
SLS
rd
deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismica asociata SLS
ν factor de reducere care ține seama de perioada de re venire mai scurtă a acțiunii
seismice. Valoarea factorului este:
• 0.4 pentru clădirile încadrate in clasele I si II de importanta
• 0.5 pentru clădirile încadrate in clasele III si IV de importanta.
q factorul de comportare specific tipului de structură
red
deplasarea relativa a aceluiași nivel, determinată prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare (vezi capitolul 4). Se ia în considerare numai
componenta deformației care produce degradarea pereților înrămați, ex trăgând
partea datorată deformației axiale a elementelor verticale in cazul in care aceasta
are o contribuție semnificativa la valoare deformației totale. Rigiditatea la
incovoiere a elementelor structurale din beton armat, utilizată pentru calculul
valori i
red se va considera 0.5 EbIb
SLS
ard,
– valoarea admisibila a deplasării relative de nivel = 0.005h

Deplas area relativ a de nivel poate fi determinata si prin calculul dinamic liniar al
structurii sub acțiunea accelero gramelor asociate cutremurului de proiectare, reduse
corespunzător prin coeficientul ν.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
36

 Verificarea la stare a limită ultimă ( SLU)

Scop principal este sa se evite sa apara pierderi de vieți omenești in cazul unui cutremur
major, foarte rar, ce poate a părea in viața unei construcții, prin prevenirea prăbușirii totale a
elementelor nestructurale. In acelasi timp trebuie avuta grija ca elemetele structurale sa nu cedeze

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

ULS
ar reULS
r d cqd d,
= 0.025h

Unde :

ULS
rd
deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismica asociata ULS.

q factorul de comportare specific tipului de structură

red
în lipsa datelor care să permită o evaluare mai precisă, rigiditatea la încovoiere a
elementelor structurale de beton armat, utilizată pentru calculul valorii dr, se consideră
egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare secțiunilor nefisurate, adică 0,5EcIc

c coeficient de amplificare al deplasărilor, care ține seama că p entru T<Tc (Tc este
perioada de control a spectrului de răspuns) deplasările seismice calculate in
domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic
elastic.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
37

6. Armare Placa

Am utilizat programul de calcul ETABS v.9.0.7 , cu ajutorul caruia am determinat valorile
momentelor încovoietoare de dimensionare , fiindu -ne necesare p entru a putea dimensiona aria de
armătură necesară pentru armarea plăcii unui nivel curent .

Planșeul va fi calculat în domeniul elastic de c omportare pentru încărcările gravitaționale
din gruparea fundamentala.

c2
0RhbM21 1

ac 0 nec
aRRh bA

b = 1000 mm

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
38

ABC
1 2 3 4 5 6 7 8ABC1 2 3 4 5 6 7 8
7.0
11.117.0
10.517.0
11.016.8
10.517.0
11.016.0
9.514.5
10.013.5
8.5
10.517.0
10.015.5
9.516.0
10.014.0
7.215.0
10.015.8
10.010.0M1-1

ABC
1 2 3 4 5 6 7 8ABC1 2 3 4 5 6 7 812.5M2-211.517.0
10.57.8
10.5
10.013.6
9.011.5
7.0
10.514.0
9.010
8.0
10.014.0
9.510.5
10.5
10.013.64.07.5
10.0
9.013.0
9.313.0
9.5
9.514.0
10.014.5

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
39

Rc Ra
N/mm2N/mm2h=150 mm
20.5 300 a=15 mm pt. M1-1
25 mm pt. M2-2
Armatura planseu camp
Placa M h0 d Aanec AaeΦ Φ
12/BC 11.1 135 0.030 278.27 352 Φ8/15
11.5 125 0.037 312.38 352 Φ8/15
23/BC 10.5 135 0.029 263.01 352 Φ8/15
10 125 0.032 270.96 352 Φ8/15
34/BC 11 135 0.030 275.73 352 Φ8/15
10.5 125 0.033 284.75 352 Φ8/15
45/BC 10.5 135 0.029 263.01 352 Φ8/15
10 125 0.032 270.96 352 Φ8/15
56/BC 11 135 0.030 275.73 352 Φ8/15
10 125 0.032 270.96 352 Φ8/15
67/BC 9.5 135 0.026 237.63 352 Φ8/15
9 150 0.020 201.99 352 Φ8/15
78/BC 10 135 0.027 250.31 352 Φ8/15
9.5 125 0.030 257.21 352 Φ8/15
12/AB 10.5 135 0.029 263.01 352 Φ8/15
10.5 125 0.033 284.75 352 Φ8/15
23/AB 10 135 0.027 250.31 352 Φ8/15
9 125 0.029 243.47 352 Φ8/15
34/AB 9.5 135 0.026 237.63 352 Φ8/15
9 125 0.029 243.47 352 Φ8/15
45/AB 10 135 0.027 250.31 352 Φ8/15
9.5 125 0.030 257.21 352 Φ8/15
56/AB 7.2 135 0.019 179.52 352 Φ8/15
4 125 0.013 107.34 352 Φ8/15
67/AB 10 135 0.027 250.31 352 Φ8/15
9.3 125 0.029 251.71 352 Φ8/15
78/AB 10 135 0.027 250.31 352 Φ8/15
10 125 0.032 270.96 352 Φ8/15

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
40

Armatura planseu reazem
Reazem M h0 x Aanec AaeΦ Φ
1/A-B 8.5 135 0.023 212.32 549 Φ10/15
1/B-C 7 135 0.019 174.49 549 Φ10/15
2/A-B 17 135 0.047 429.76 549 Φ10/15
2/B-C 17 135 0.047 429.76 549 Φ10/15
3/A-B 17 135 0.047 429.76 549 Φ10/15
3/B-C 15.5 135 0.042 391.00 549 Φ10/15
4/A-B 16 135 0.044 403.90 549 Φ10/15
4/B-C 16.8 135 0.046 424.59 549 Φ10/15
5/A-B 14 135 0.038 352.41 549 Φ10/15
5/B-C 17 135 0.047 429.76 549 Φ10/15
6/A-B 15 135 0.041 378.12 549 Φ10/15
6/B-C 16 135 0.044 403.90 549 Φ10/15
7/A-B 15.8 135 0.043 398.74 549 Φ10/15
7/B-C 14.5 135 0.040 365.26 549 Φ10/15
8/A-B 10 135 0.027 250.31 549 Φ10/15
8/B-C 13.5 135 0.037 339.58 549 Φ10/15
A/1-2 7.8 125 0.025 210.60 549 Φ10/15
A/2-3 11.5 125 0.037 312.38 549 Φ10/15
A/3-4 10 125 0.032 270.96 549 Φ10/15
A/4-5 10.5 125 0.033 284.75 549 Φ10/15
A/5-6 7.5 125 0.024 202.40 549 Φ10/15
A/6-7 13 125 0.041 354.00 549 Φ10/15
A/7-8 14.5 125 0.046 395.84 549 Φ10/15
B/1-2 17 125 0.055 466.05 549 Φ10/15
B/2-3 13.6 125 0.043 370.71 549 Φ10/15
B/3-4 14 125 0.045 381.87 549 Φ10/15
B/4-5 14 125 0.045 381.87 549 Φ10/15
B/5-6 16 125 0.051 437.89 549 Φ10/15
B/6-7 13 125 0.041 354.00 549 Φ10/15
B/7-8 14 125 0.045 381.87 549 Φ10/15
C/1-2 12.5 125 0.040 340.10 549 Φ10/15
C/2-3 10.5 125 0.033 284.75 549 Φ10/15
C/3-4 7 125 0.022 188.75 549 Φ10/15
C/4-5 8 125 0.025 216.07 549 Φ10/15
C/5-6 6 125 0.019 161.53 549 Φ10/15
C/6-7 10 125 0.032 270.96 549 Φ10/15
C/7-8 9.5 125 0.030 257.21 549 Φ10/15
M1-1
ABC
1 2 3 4 5 6 7 8ABC1 2 3 4 5 6 7 8
7.0
11.117.0
10.517.0
11.016.8
10.517.0
11.016.0
9.514.5
10.013.5
8.5
10.517.0
10.015.5
9.516.0
10.014.0
7.215.0
10.015.8
10.010.0

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
41
7. Armare Scară

Am utilizat programul de calcul ETABS v.9.0.7 , cu ajutorul caruia am determinat
valorile momentelor încovoietoare de dimensionare , fiindu -ne necesare p entru a putea
dimensiona ariei de armătură necesară pentru armarea rampei și a pod estului intermediar .

c2
0RhbM21 1

ac 0 nec
aRRh bA

b = 1000 mm

Rc Ra
20.5 300
Armare scara
Panou M h0 x Aanec Aaef Φ
camp rampa 1 8.2 105 0.037 265.22 352 Φ8/15
reazem jos r1 10.5 105 0.048 341.46 352 Φ8/15
reazem sus r1 11.5 105 0.052 374.87 352 Φ8/15
camp rampa 2 8.5 105 0.038 275.12 352 Φ8/15
reazem jos r2 10.9 105 0.049 354.80 352 Φ8/15
reazem sus r2 11.3 105 0.051 368.18 352 Φ8/15
camp podest 6.5 106 0.029 207.37 353 Φ8/15

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
42

8. Arm are Grinzi

Calculul la momente pozitive

Grinzil e care intra intr -un stalp exterior au bp egala cu latimea stalpului b st daca nu exis ta
grinzi transversale in nod si egala cu b st + 2 hp de fiecare parte a grinzii daca asemenea grinzi
exista.
Grinzil e care intra in stalpi interiori bp este > cu 2 hp decat valorile de mai sus pentru
fiecare caz in parte .

300 300
150600
1200Determinare bp in deschiderea marginala
-ax 4-
600 600 600
1800Determinare bp in deschiderea curenta
-ax 4-
2hp 2hp 4hp 4hp bst bst

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
43

300 300
150750
1350Determinare bp in deschiderea marginala
-ax B-
600 600 750
1950Determinare bp in deschiderea curenta
-ax B-
2hp 2hp 4hp 4hp bst bst

ala longitudin armare de coeficient – %46.0/ 345/2.35.0 5.0%23.0 %46.05.0 5.0)21(100100621 1
22min2
0002
0
 
mmNmmN
ffpRhbm MmRRphbAph b bRRh bAmRhbMm
ykctmc p capcaef
apl gr pac p nec
ac pcalc


Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
44

b=300 mm Rae= 210.00 N/mm2
Cadru transversal – Axa 4
Mcalc m z Aanec Aaef z m Mcap
kNm mm2 mm2 kN*m
A;B 61.18 0.0052 0.0052 361.89 603.19 0.0087 0.0086 101.80
B;C 61.67 0.0052 0.0052 364.79 603.19 0.0087 0.0086 101.80
A;B 59.76 0.0051 0.0051 353.47 603.19 0.0087 0.0086 101.80
B;C 64.33 0.0055 0.0055 380.57 603.19 0.0087 0.0086 101.80
A;B 70.01 0.0059 0.0060 414.27 603.19 0.0087 0.0086 101.80
B;C 69.06 0.0059 0.0059 408.64 603.19 0.0087 0.0086 101.80
A;B 73.62 0.0062 0.0063 435.70 603.19 0.0087 0.0086 101.80
B;C 72.11 0.0061 0.0061 426.74 603.19 0.0087 0.0086 101.80
A;B 58.80 0.0050 0.0050 347.77 603.19 0.0087 0.0086 101.80
B;C 64.81 0.0055 0.0055 383.42 603.19 0.0087 0.0086 101.80Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
ParterNIVEL AX
Terasa

diam nr. Aaef pef
mm bare mm2 %
A;B 16 3 603.19 0.34
B;C 16 3 603.19 0.34
A;B 16 3 603.19 0.34
B;C 16 3 603.19 0.34
A;B 16 3 603.19 0.34
B;C 16 3 603.19 0.34
A;B 16 3 603.19 0.34
B;C 16 3 603.19 0.34
A;B 16 3 603.19 0.34
B;C 16 3 603.19 0.34Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
ParterNIVEL AX
Terasa

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
45

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
46

Cadru longitudinal – axa B
Mcalc m z Aanec Aaef z m Mcap
kNm mm2 mm2 kN*m
1<>2 65.33 0.0074 0.0074 386.86 603.19 0.0116 0.0115 101.65
2<>3 62.82 0.0048 0.0048 371.52 603.19 0.0078 0.0078 101.84
3<>4 62.75 0.0048 0.0048 371.10 603.19 0.0078 0.0078 101.84
4<>5 62.82 0.0048 0.0048 371.52 603.19 0.0078 0.0078 101.84
5<>6 63.31 0.0048 0.0049 374.42 603.19 0.0078 0.0078 101.84
6<>7 62.82 0.0048 0.0048 371.52 603.19 0.0078 0.0078 101.84
7<>8 64.48 0.0049 0.0050 381.36 603.19 0.0078 0.0078 101.84
1<>2 65.07 0.0074 0.0074 385.32 603.19 0.0116 0.0115 101.65
2<>3 64.13 0.0049 0.0049 379.28 603.19 0.0078 0.0078 101.84
3<>4 64.02 0.0049 0.0049 378.63 603.19 0.0078 0.0078 101.84
4<>5 63.96 0.0049 0.0049 378.27 603.19 0.0078 0.0078 101.84
5<>6 82.60 0.0063 0.0063 488.87 603.19 0.0078 0.0078 101.84
6<>7 61.03 0.0047 0.0047 360.90 603.19 0.0078 0.0078 101.84
7<>8 62.23 0.0048 0.0048 368.02 603.19 0.0078 0.0078 101.84
1<>2 65.36 0.0074 0.0074 387.04 603.19 0.0116 0.0115 101.65
2<>3 64.06 0.0049 0.0049 378.87 603.19 0.0078 0.0078 101.84
3<>4 63.99 0.0049 0.0049 378.45 603.19 0.0078 0.0078 101.84
4<>5 63.98 0.0049 0.0049 378.39 603.19 0.0078 0.0078 101.84
5<>6 82.54 0.0063 0.0063 488.51 603.19 0.0078 0.0078 101.84
6<>7 62.34 0.0048 0.0048 368.67 603.19 0.0078 0.0078 101.84
7<>8 63.96 0.0049 0.0049 378.27 603.19 0.0078 0.0078 101.84
1<>2 73.10 0.0083 0.0083 433.07 603.19 0.0116 0.0115 101.65
2<>3 71.12 0.0054 0.0055 420.74 603.19 0.0078 0.0078 101.84
3<>4 71.08 0.0054 0.0055 420.50 603.19 0.0078 0.0078 101.84
4<>5 71.19 0.0055 0.0055 421.15 603.19 0.0078 0.0078 101.84
5<>6 82.63 0.0063 0.0063 489.05 603.19 0.0078 0.0078 101.84
6<>7 70.53 0.0054 0.0054 417.24 603.19 0.0078 0.0078 101.84
7<>8 73.02 0.0056 0.0056 432.01 603.19 0.0078 0.0078 101.84
1<>2 67.20 0.0076 0.0076 397.98 603.19 0.0116 0.0115 101.65
2<>3 63.87 0.0049 0.0049 377.74 603.19 0.0078 0.0078 101.84
3<>4 63.88 0.0049 0.0049 377.80 603.19 0.0078 0.0078 101.84
4<>5 63.82 0.0049 0.0049 377.44 603.19 0.0078 0.0078 101.84
5<>6 82.87 0.0063 0.0064 490.47 603.19 0.0078 0.0078 101.84
6<>7 61.89 0.0047 0.0048 366.00 603.19 0.0078 0.0078 101.84
7<>8 64.24 0.0049 0.0049 379.93 603.19 0.0078 0.0078 101.84NIVEL AX
Terasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
47

diam nr. Aaef pef
mm bare mm2 %
1<>2 16 3 603.19 0.34
2<>3 16 3 603.19 0.34
3<>4 16 3 603.19 0.34
4<>5 16 3 603.19 0.34
5<>6 16 3 603.19 0.34
6<>7 16 3 603.19 0.34
7<>8 16 3 603.19 0.34
1<>2 16 3 603.19 0.34
2<>3 16 3 603.19 0.34
3<>4 16 3 603.19 0.34
4<>5 16 3 603.19 0.34
5<>6 16 3 603.19 0.34
6<>7 16 3 603.19 0.34
7<>8 16 3 603.19 0.34
1<>2 16 3 603.19 0.34
2<>3 16 3 603.19 0.34
3<>4 16 3 603.19 0.34
4<>5 16 3 603.19 0.34
5<>6 16 3 603.19 0.34
6<>7 16 3 603.19 0.34
7<>8 16 3 603.19 0.34
1<>2 16 3 603.19 0.34
2<>3 16 3 603.19 0.34
3<>4 16 3 603.19 0.34
4<>5 16 3 603.19 0.34
5<>6 16 3 603.19 0.34
6<>7 16 3 603.19 0.34
7<>8 16 3 603.19 0.34
1<>2 16 3 603.19 0.34
2<>3 16 3 603.19 0.34
3<>4 16 3 603.19 0.34
4<>5 16 3 603.19 0.34
5<>6 16 3 603.19 0.34
6<>7 16 3 603.19 0.34
7<>8 16 3 603.19 0.34NIVEL AX
Terasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
48

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
49
Calculul la momente negative

%46.0/ 345/2.35.0 5.0'2'2)21(100'2'221 1
22
min02
0
00000
02
0
 
mmNmmN
ffphRA MhahRA Rhbm MhamRhbRA R AhbAphRMAhaRRA Rh bAhamRhbhRA Mm
ykctma a a capa aI
a c p capcaI
a aef
aef
aa acalc nec
aaaI
a c nec
ac pa aI
a calc


Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
50

Cadrul transversal – axa 4
Mcalc Aa+ m z Aanec Aaef z m Mcap
kN*m mm2 mm2 mm2 kN*m
Adr 149.03 603.19 0.0271 0.0274 937.30 1030.44 0.0154 0.0152 163.84
Bst 130.30 603.19 0.0175 0.0177 819.50 1030.44 0.0154 0.0152 163.84
Bdr 144.69 603.19 0.0248 0.0252 910.00 1030.44 0.0154 0.0152 163.84
Cst 140.40 603.19 0.0227 0.0229 883.02 1030.44 0.0154 0.0152 163.84
Adr 170.65 603.19 0.0381 0.0388 1073.27 1030.44 0.0154 0.0152 163.84
Bst 149.72 603.19 0.0274 0.0278 941.64 1030.44 0.0154 0.0152 163.84
Bdr 167.43 603.19 0.0364 0.0371 1053.02 1030.44 0.0154 0.0152 163.84
Cst 163.67 603.19 0.0345 0.0351 1029.37 1030.44 0.0154 0.0152 163.84
Adr 191.73 603.19 0.0488 0.0501 1205.85 1256.64 0.0186 0.0184 199.81
Bst 172.80 603.19 0.0392 0.0400 1086.79 1256.64 0.0186 0.0184 199.81
Bdr 189.49 603.19 0.0477 0.0489 1191.76 1256.64 0.0186 0.0184 199.81
Cst 184.08 603.19 0.0449 0.0460 1157.74 1256.64 0.0186 0.0184 199.81
Adr 197.97 603.19 0.0520 0.0534 1245.09 1256.64 0.0186 0.0184 199.81
Bst 181.31 603.19 0.0435 0.0445 1140.31 1256.64 0.0186 0.0184 199.81
Bdr 196.10 603.19 0.0510 0.0524 1233.33 1256.64 0.0186 0.0184 199.81
Cst 189.58 603.19 0.0477 0.0489 1192.33 1256.64 0.0186 0.0184 199.81
Adr 169.52 603.19 0.0375 0.0382 1066.16 1256.64 0.0186 0.0184 199.81
Bst 159.52 603.19 0.0324 0.0329 1003.27 1256.64 0.0186 0.0184 199.81
Bdr 169.62 603.19 0.0375 0.0383 1066.79 1256.64 0.0186 0.0184 199.81Etaj 2
Etaj 1
ParterNIVEL AX
Terasa
Etaj 3
diam nr. diam nr. Aaef pef
mm bare mm bare mm2 %
Adr 20 2 16 2 1030.44 0.57
Bst 20 2 16 2 1030.44 0.57
Bdr 20 2 16 2 1030.44 0.57
Cst 20 2 16 2 1030.44 0.57
Adr 20 2 16 2 1030.44 0.57
Bst 20 2 16 2 1030.44 0.57
Bdr 20 2 16 2 1030.44 0.57
Cst 20 2 16 2 1030.44 0.57
Adr 20 4 16 1256.64 0.70
Bst 20 4 16 1256.64 0.70
Bdr 20 4 16 1256.64 0.70
Cst 20 4 16 1256.64 0.70
Adr 20 4 16 1256.64 0.70
Bst 20 4 16 1256.64 0.70
Bdr 20 4 16 1256.64 0.70
Cst 20 4 16 1256.64 0.70
Adr 20 4 16 1256.64 0.70
Bst 20 4 16 1256.64 0.70
Bdr 20 4 16 1256.64 0.70
Cst 20 4 16 1256.64 0.70Etaj 2
Etaj 1
ParterNIVEL AX
Terasa
Etaj 3

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
51

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
52

Cadrul longitudinal – axa B
Mcalc Aa+ m z Aanec Aaef z m Mcap
kN*m mm2 mm2 mm2 kN*m
1dr 119.66 603.19 0.0121 0.0122 752.58 961.33 0.0192 0.0190 152.85
2st 118.82 603.19 0.0117 0.0117 747.30 961.33 0.0192 0.0190 152.85
2dr 118.53 603.19 0.0115 0.0116 745.47 961.33 0.0192 0.0190 152.85
3st 123.10 603.19 0.0139 0.0139 774.21 961.33 0.0192 0.0190 152.85
3dr 118.59 603.19 0.0116 0.0116 745.85 961.33 0.0192 0.0190 152.85
4st 123.10 603.19 0.0139 0.0139 774.21 961.33 0.0192 0.0190 152.85
4dr 118.68 603.19 0.0116 0.0117 746.42 961.33 0.0192 0.0190 152.85
5st 123.10 603.19 0.0139 0.0139 774.21 961.33 0.0192 0.0190 152.85
5dr 117.80 603.19 0.0112 0.0112 740.88 961.33 0.0192 0.0190 152.85
6st 123.87 603.19 0.0142 0.0143 779.06 961.33 0.0192 0.0190 152.85
6dr 119.27 603.19 0.0119 0.0120 750.13 961.33 0.0192 0.0190 152.85
7st 122.99 603.19 0.0138 0.0139 773.52 961.33 0.0192 0.0190 152.85
7dr 115.52 603.19 0.0100 0.0100 726.54 961.33 0.0192 0.0190 152.85
8st 124.88 603.19 0.0148 0.0149 785.41 961.33 0.0192 0.0190 152.85
1dr 151.15 603.19 0.0281 0.0285 950.63 961.33 0.0192 0.0190 152.85
2st 144.07 603.19 0.0245 0.0248 906.10 961.33 0.0192 0.0190 152.85
2dr 145.67 603.19 0.0253 0.0257 916.16 961.33 0.0192 0.0190 152.85
3st 151.03 603.19 0.0281 0.0285 949.87 961.33 0.0192 0.0190 152.85
3dr 145.77 603.19 0.0254 0.0257 916.79 961.33 0.0192 0.0190 152.85
4st 150.96 603.19 0.0280 0.0284 949.43 961.33 0.0192 0.0190 152.85
4dr 145.52 603.19 0.0253 0.0256 915.22 961.33 0.0192 0.0190 152.85
5st 151.48 603.19 0.0283 0.0287 952.70 961.33 0.0192 0.0190 152.85
5dr 152.07 603.19 0.0286 0.0290 956.42 961.33 0.0192 0.0190 152.85
6st 149.31 603.19 0.0272 0.0276 939.06 961.33 0.0192 0.0190 152.85
6dr 144.36 603.19 0.0247 0.0250 907.92 961.33 0.0192 0.0190 152.85
7st 147.93 603.19 0.0265 0.0269 930.38 961.33 0.0192 0.0190 152.85
7dr 138.90 603.19 0.0219 0.0221 873.58 961.33 0.0192 0.0190 152.85
8st 152.79 603.19 0.0290 0.0294 960.94 961.33 0.0192 0.0190 152.85
1dr 181.15 603.19 0.0434 0.0444 1139.31 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
2st 177.34 603.19 0.0415 0.0424 1115.35 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
2dr 176.20 603.19 0.0409 0.0418 1108.18 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
3st 181.14 603.19 0.0434 0.0444 1139.25 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
3dr 176.26 603.19 0.0409 0.0418 1108.55 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
4st 181.18 603.19 0.0434 0.0444 1139.50 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
4dr 176.07 603.19 0.0408 0.0417 1107.36 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
5st 181.50 603.19 0.0436 0.0446 1141.51 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
5dr 183.48 603.19 0.0446 0.0456 1153.96 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
6st 179.46 603.19 0.0426 0.0435 1128.68 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
6dr 174.50 603.19 0.0400 0.0409 1097.48 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
7st 178.22 603.19 0.0419 0.0428 1120.88 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
7dr 171.66 603.19 0.0386 0.0394 1079.62 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
8st 183.60 603.19 0.0447 0.0457 1154.72 1162.39 0.0230 0.0227 184.82Etaj 3
Etaj 2AX NIVEL
Terasa

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
53

1dr 198.17 603.19 0.0521 0.0535 1246.35 1341.46 0.0264 0.0261 213.29
2st 195.80 603.19 0.0509 0.0522 1231.45 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
2dr 193.04 603.19 0.0495 0.0508 1214.09 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
3st 194.74 603.19 0.0503 0.0517 1224.78 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
3dr 193.14 603.19 0.0495 0.0508 1214.72 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
4st 197.73 603.19 0.0519 0.0533 1243.58 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
4dr 192.26 603.19 0.0491 0.0503 1209.18 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
5st 198.01 603.19 0.0520 0.0534 1245.35 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
5dr 200.98 603.19 0.0535 0.0550 1264.03 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
6st 195.71 603.19 0.0508 0.0522 1230.88 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
6dr 191.17 603.19 0.0485 0.0498 1202.33 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
7st 194.75 603.19 0.0503 0.0517 1224.84 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
7dr 189.95 603.19 0.0479 0.0491 1194.65 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
8st 200.56 603.19 0.0533 0.0548 1261.38 1341.46 0.0264 0.0261 213.29
1dr 179.93 603.19 0.0428 0.0438 1131.64 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
2st 181.92 603.19 0.0438 0.0448 1144.15 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
2dr 177.19 603.19 0.0414 0.0423 1114.40 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
3st 180.36 603.19 0.0430 0.0440 1134.34 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
3dr 177.24 603.19 0.0414 0.0423 1114.72 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
4st 180.45 603.19 0.0431 0.0440 1134.91 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
4dr 176.99 603.19 0.0413 0.0422 1113.14 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
5st 180.78 603.19 0.0432 0.0442 1136.98 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
5dr 185.18 603.19 0.0455 0.0466 1164.65 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
6st 178.29 603.19 0.0420 0.0429 1121.32 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
6dr 175.12 603.19 0.0403 0.0412 1101.38 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
7st 177.46 603.19 0.0415 0.0424 1116.10 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
7dr 176.23 603.19 0.0409 0.0418 1108.36 1162.39 0.0230 0.0227 184.82
8st 182.49 603.19 0.0441 0.0451 1147.74 1162.39 0.0230 0.0227 184.82Etaj 1
Parter

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
54

diam nr. diam nr. Aaef pef
mm bare mm bare mm2 %
1dr 22 2 16 1 961.33 0.53
2st 22 2 16 1 961.33 0.53
2dr 22 2 16 1 961.33 0.53
3st 22 2 16 1 961.33 0.53
3dr 22 2 16 1 961.33 0.53
4st 22 2 16 1 961.33 0.53
4dr 22 2 16 1 961.33 0.53
5st 22 2 16 1 961.33 0.53
5dr 22 2 16 1 961.33 0.53
6st 22 2 16 1 961.33 0.53
6dr 22 2 16 1 961.33 0.53
7st 22 2 16 1 961.33 0.53
7dr 22 2 16 1 961.33 0.53
8st 22 2 16 1 961.33 0.53
1dr 22 2 16 1 961.33 0.53
2st 22 2 16 1 961.33 0.53
2dr 22 2 16 1 961.33 0.53
3st 22 2 16 1 961.33 0.53
3dr 22 2 16 1 961.33 0.53
4st 22 2 16 1 961.33 0.53
4dr 22 2 16 1 961.33 0.53
5st 22 2 16 1 961.33 0.53
5dr 22 2 16 1 961.33 0.53
6st 22 2 16 1 961.33 0.53
6dr 22 2 16 1 961.33 0.53
7st 22 2 16 1 961.33 0.53
7dr 22 2 16 1 961.33 0.53
8st 22 2 16 1 961.33 0.53
1dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
2st 22 2 16 2 1162.39 0.65
2dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
3st 22 2 16 2 1162.39 0.65
3dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
4st 22 2 16 2 1162.39 0.65
4dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
5st 22 2 16 2 1162.39 0.65
5dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
6st 22 2 16 2 1162.39 0.65
6dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
7st 22 2 16 2 1162.39 0.65
7dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
8st 22 2 16 2 1162.39 0.65Etaj 3
Etaj 2AX NIVEL
Terasa

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
55

1dr 22 3 16 1 1341.46 0.75
2st 22 2 16 2 1162.39 0.65
2dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
3st 22 2 16 2 1162.39 0.65
3dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
4st 22 2 16 2 1162.39 0.65
4dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
5st 22 2 16 2 1162.39 0.65
5dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
6st 22 2 16 2 1162.39 0.65
6dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
7st 22 2 16 2 1162.39 0.65
7dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
8st 22 3 16 1 1341.46 0.75
1dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
2st 22 2 16 2 1162.39 0.65
2dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
3st 22 2 16 2 1162.39 0.65
3dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
4st 22 2 16 2 1162.39 0.65
4dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
5st 22 2 16 2 1162.39 0.65
5dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
6st 22 2 16 2 1162.39 0.65
6dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
7st 22 2 16 2 1162.39 0.65
7dr 22 2 16 2 1162.39 0.65
8st 22 2 16 2 1162.39 0.65Etaj 1
Parter

Verificarea condiției de ductilitate
50.0AA
aa

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
56

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
57

Calculul la forță tăietoare
%1.0%2.01005.2 5.08.08.05.2)23;1 min(422 5.02) (2.1
minminmaxmin2
0,2
02
022
022
00
 
B
eA
eeae r
eef
et t ef
ief
eae ae r ef
eeae ae r nec
ecri
et t
itt tasoc
ee t asoci e eit
be b asoctasocald
acap cap
asoc
ppabAnphqp RmhbshaR AnqqR Anashqp RmhbsQmp RmhbQqqp Rhb Qsq Qsp RhbQQ Q QRhbQQlp
lM MQ

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
58

Cadru transversal – axa 4
Mcapst_sus Mcapdr_jos l1 QetabsGF Qasoc Q- mt p
kN*m kN*m m kN kN %
A;B 163.84 101.80 5.15 72.24 136.71 0.60 1.00 0.57
B;C 163.84 101.80 5.15 70.45 134.92 0.59 1.00 0.57
A;B 163.84 101.80 5.15 67.47 131.94 0.58 1.00 0.57
B;C 163.84 101.80 5.15 68.60 133.07 0.58 1.00 0.57
A;B 199.81 101.80 5.15 66.96 140.16 0.61 1.00 0.70
B;C 199.81 101.80 5.15 68.95 142.15 0.62 1.00 0.70
A;B 199.81 101.80 5.15 66.43 139.63 0.61 1.00 0.70
B;C 199.81 101.80 5.15 69.05 142.25 0.62 1.00 0.70
A;B 199.81 101.80 5.15 65.28 138.48 0.61 1.00 0.70
B;C 199.81 101.80 5.15 69.05 142.25 0.62 1.00 0.70NIVEL
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
ParterAX
Terasa

qe aenec aemax aeef qeef sief
N mm mm mm N mm
A;B 47.77 442.26 201.20 100 169 761
B;C 46.53 454.07 201.20 100 169 761
A;B 44.49 474.81 201.20 100 169 761
B;C 45.26 466.78 201.20 100 169 761
A;B 45.47 464.65 201.20 100 169 799
B;C 46.77 451.73 201.20 100 169 799
A;B 45.12 468.18 201.20 100 169 799
B;C 46.83 451.09 201.20 100 169 799
A;B 44.38 475.99 201.20 100 169 799
B;C 46.83 451.09 201.20 100 169 799NIVEL
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
ParterAX
Terasa

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
59

Cadru longitudinal – axa B
Mcapst_sus Mcapdr_jos l1 QetabsGF Qasoc Q mt p
kN*m kN*m m kN kN %
1<>2 152.85 101.65 5.375 69.98 126.80 0.55 1.00 0.53
2<>3 152.85 101.84 5.40 70.53 127.13 0.56 1.00 0.53
3<>4 152.85 101.84 5.40 70.58 127.18 0.56 1.00 0.53
4<>5 152.85 101.84 5.40 70.54 127.14 0.56 1.00 0.53
5<>6 152.85 101.84 5.40 70.84 127.44 0.56 1.00 0.53
6<>7 152.85 101.84 5.40 70.43 127.03 0.56 1.00 0.53
7<>8 152.85 101.84 5.375 71.13 127.99 0.56 1.00 0.53
1<>2 152.85 101.65 5.375 67.43 124.25 0.54 1.00 0.53
2<>3 152.85 101.84 5.40 67.36 123.96 0.54 1.00 0.53
3<>4 152.85 101.84 5.40 67.32 123.92 0.54 1.00 0.53
4<>5 152.85 101.84 5.40 67.47 124.07 0.54 1.00 0.53
5<>6 152.85 101.84 5.40 70.42 127.02 0.56 1.00 0.53
6<>7 152.85 101.84 5.40 64.98 121.58 0.53 1.00 0.53
7<>8 152.85 101.84 5.375 66.67 123.53 0.54 1.00 0.53
1<>2 184.82 101.65 5.375 66.64 130.60 0.57 1.00 0.65
2<>3 184.82 101.84 5.40 37.28 100.98 0.44 1.00 0.65
3<>4 184.82 101.84 5.40 67.27 130.97 0.57 1.00 0.65
4<>5 184.82 101.84 5.40 67.38 131.08 0.57 1.00 0.65
5<>6 184.82 101.84 5.40 70.53 134.23 0.59 1.00 0.65
6<>7 184.82 101.84 5.40 64.98 128.68 0.56 1.00 0.65
7<>8 184.82 101.84 5.375 68.13 132.13 0.58 1.00 0.65
1<>2 213.29 101.65 5.375 66.39 136.70 0.60 1.00 0.65
2<>3 152.85 101.84 5.40 67.23 123.83 0.54 1.00 0.65
3<>4 184.82 101.84 5.40 67.21 130.91 0.57 1.00 0.65
4<>5 184.82 101.84 5.40 37.31 101.01 0.44 1.00 0.65
5<>6 184.82 101.84 5.40 70.69 134.39 0.59 1.00 0.65
6<>7 184.82 101.84 5.40 64.94 128.64 0.56 1.00 0.65
7<>8 184.82 101.84 5.375 65.84 129.84 0.57 1.00 0.65
1<>2 184.82 101.65 5.375 67.23 131.19 0.57 1.00 0.75
2<>3 184.82 101.84 5.40 66.94 130.64 0.57 1.00 0.65
3<>4 184.82 101.84 5.40 66.96 130.66 0.57 1.00 0.65
4<>5 184.82 101.84 5.40 67.03 130.73 0.57 1.00 0.65
5<>6 184.82 101.84 5.40 71.15 134.85 0.59 1.00 0.65
6<>7 184.82 101.84 5.40 64.72 128.42 0.56 1.00 0.65
7<>8 184.82 101.84 5.375 65.04 129.04 0.56 1.00 0.65AX

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
60

qe aenecaemaxaeefqeefsief
N mm mm mm N mm
1<>2 42.54 496.59 167.67 100 169 748
2<>3 42.76 494.02 167.67 100 169 748
3<>4 42.80 493.63 167.67 100 169 748
4<>5 42.77 493.94 167.67 100 169 748
5<>6 42.97 491.62 167.67 100 169 748
6<>7 42.70 494.80 167.67 100 169 748
7<>8 43.35 487.38 167.67 100 169 748
1<>2 40.85 517.19 167.67 100 169 748
2<>3 40.66 519.61 167.67 100 169 748
3<>4 40.63 519.95 167.67 100 169 748
4<>5 40.73 518.69 167.67 100 169 748
5<>6 42.69 494.88 167.67 100 169 748
6<>7 39.11 540.16 167.67 100 169 748
7<>8 40.38 523.21 167.67 100 169 748
1<>2 41.04 514.77 167.67 100 169 784
2<>3 24.54 860.95 167.67 100 169 784
3<>4 41.28 511.81 167.67 100 169 784
4<>5 41.35 510.95 167.67 100 169 784
5<>6 43.36 487.25 167.67 100 169 784
6<>7 39.85 530.19 167.67 100 169 784
7<>8 42.01 502.89 167.67 100 169 784
1<>2 44.97 469.80 167.67 100 169 784
2<>3 36.90 572.57 167.67 100 169 784
3<>4 41.24 512.28 167.67 100 169 784
4<>5 24.55 860.44 167.67 100 169 784
5<>6 43.46 486.09 167.67 100 169 784
6<>7 39.82 530.52 167.67 100 169 784
7<>8 40.57 520.79 167.67 100 169 784
1<>2 38.55 548.04 167.67 100 169 813
2<>3 41.07 514.40 167.67 100 169 784
3<>4 41.08 514.24 167.67 100 169 784
4<>5 41.13 513.69 167.67 100 169 784
5<>6 43.76 482.78 167.67 100 169 784
6<>7 39.69 532.34 167.67 100 169 784
7<>8 40.07 527.27 167.67 100 169 784AX

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
61
Ductilitatea locală – grinda

Zonele critice (disipative) sunt z onele de la extremitățile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5h w,
măsura te de la fața stâlpilor, dar și zonele cu această lungime, situate de o parte și de alta a unei
secțiuni din câmpul grinzii unde poate interveni c urgerea în cazul comb inației seismice de
proiectare.

Cerințele de ductilitate în zonele critice ale grinzilor se consideră satisfăcute dacă sunt
îndeplinite condițiile de armare de mai jos.

În zona comprimată trebuie sa existe c el puțin jumătate din se cțiunea de armătură întinsă .
Coeficientul de armare longitudinală din zona întinsă
dbAs
 satisface condiția :

ykctm
ff5,0

Limita inferioară a coeficientului de armare trebuie respectată pe toată desch iderea grinzii.
Conform STAS 10107/0 -90 armăturile longitudinale se vor dimensiona astfel încât să nu se
depășească înălțimea zonei comprimate .

Grinda se armeaza continuu pe toata deschiderea sa
– la partea superioară și inferioară a grinzilor trebuie sa existe cel puțin câte două bare cu
suprafața profilată cu diametrul minim db  14 mm ;
– cel puțin un sfert din armătura maximă de la partea superioară a grinzilor se prevede continuă pe
toată lungimea grinzii;

In zona critică etrierii :
– diametrul et rierilor dbw  6 mm;
– distanța dintre etrieri s va fi astfel încât :

}7; 150;4min{bLwd mmhs în care dbL este diametrul minim al armăturilor longitudinale.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
62

9. Armare Stalpi

Calcul ul la încovoiere cu forța axiala

2hN-x)0.5 (hRxb hR 2hR2hN2hRx)0.5 (hRxb2hNM
2hR2hNM
285.0
a
0*
c a aa aaa a0*
caa aa**0, ,




a capa capnec
anec
accst
gr capst
gr cap asoc
sasoc
sldld
s m
A M a xA M a xA a xA a xRbNxR RlM MNN NNM M k M
C

In continu are am d etermina t eforturil e de calcul .

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
63

Ms Nld Ns w Mcalc Ncalc
sus 89.17 291.61 0 1.18 1.2 126.26 291.61
jos 19.90 325.92 0 1.18 1.2 28.18 325.92
sus 125.02 602.66 0 1.04 1.2 156.02 602.66
jos 58.49 636.97 0 1.04 1.2 73.00 636.97
sus 141.14 914.62 0 1.04 1.2 176.14 914.62
jos 104.76 948.94 0 1.04 1.2 130.74 948.94
sus 123.94 1227.22 0 1.06 1.2 157.65 1227.22
jos 161.91 1261.53 0 1.06 1.2 205.95 1261.53
sus 26.20 1540.94 0 1.15 1.3 39.17 1540.94
jos 269.83 1575.25 0 1.15 1.3 403.40 1575.25
Ms Nld Ns w Mcalc Ncalc
sus 81.87 291.61 0 1.18 1.2 115.93 291.61
jos 13.29 325.92 0 1.18 1.2 18.82 325.92
sus 120.58 602.66 0 1.04 1.2 150.48 602.66
jos 53.57 636.97 0 1.04 1.2 66.86 636.97
sus 136.65 914.62 0 1.04 1.2 170.54 914.62
jos 99.43 948.94 0 1.04 1.2 124.09 948.94
sus 120.35 1227.22 0 1.06 1.2 153.09 1227.22
jos 155.38 1261.53 0 1.06 1.2 197.64 1261.53
sus 26.44 1540.94 0 1.15 1.3 39.53 1540.94
jos 163.05 1575.25 0 1.15 1.3 243.76 1575.25
Ms Nld Ns w Mcalc Ncalc
sus 29.32 291.61 0 1.23 1.2 43.28 291.61
jos 8.03 325.92 0 1.23 1.2 11.85 325.92
sus 125.02 602.66 0 1.08 1.2 162.03 602.66
jos 58.49 636.97 0 1.08 1.2 75.80 636.97
sus 141.14 914.62 0 1.16 1.2 196.47 914.62
jos 104.76 948.94 0 1.16 1.2 145.83 948.94
sus 123.94 1227.22 0 1.07 1.2 159.14 1227.22
jos 161.91 1261.53 0 1.07 1.2 207.89 1261.53
sus 26.20 1540.94 0 1.16 1.3 39.51 1540.94
jos 269.83 1575.25 0 1.16 1.3 406.90 1575.25
Ms Nld Ns w Mcalc Ncalc
sus 118.87 291.61 0 1.27 1.2 181.16 291.61
jos 31.88 325.92 0 1.27 1.2 48.59 325.92
sus 130.64 602.66 0 1.1 1.2 172.44 602.66
jos 61.62 636.97 0 1.1 1.2 81.34 636.97
sus 138.75 914.62 0 1.17 1.2 194.81 914.62
jos 114.72 948.94 0 1.17 1.2 161.07 948.94
sus 98.27 1227.22 0 1.08 1.2 127.36 1227.22
jos 174.59 1261.53 0 1.08 1.2 226.27 1261.53
sus 17.06 1540.94 0 1.16 1.3 25.73 1540.94
jos 292.44 1575.25 0 1.16 1.3 441.00 1575.25Terasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
ParterSecțiunea
St. ax 4B
SeismX
St. ax 4B
-SeismXSecțiunea
Terasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter
St. ax 4B
SeismYSecțiunea
Terasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter
St. ax 4B
-SeismYSecțiunea
Terasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
64
Armatur a longitudinal a
Mcalc Ncalc x ha Aay-nec Aay-ef plat ptot McapF
sus 126.26 291.61 27.89 530 308.10 1570 0.35 1.12 326.915F20
jos 28.18 325.92 31.17 530 -365.98 1570 0.35 1.12 336.005F20
sus 156.02 602.66 57.64 530 -23.14 1570 0.35 1.12 409.335F20
jos 73.00 636.97 60.92 530 -602.53 1570 0.35 1.12 418.435F20
sus 176.14 914.62 87.48 530 -366.27 1570 0.35 1.12 774.695F20
jos 130.74 948.94 90.76 530 -697.34 1570 0.35 1.12 792.445F20
sus 157.65 1227.22 117.38 530 -870.99 1570 0.35 1.12 931.215F20
jos 205.95 1261.53 120.66 530 -606.29 1570 0.35 1.12 947.685F20
sus 39.17 1540.94 147.39 530 -1946.89 1570 0.35 1.12 1076.55 5F20
jos 403.40 1575.25 150.67 530 311.27 1570 0.35 1.12 1091.73 5F20
Mcalc Ncalc x ha Aay-nec Aay-ef plat ptot McapF
sus 115.93 291.61 27.89 530 243.09 1570 0.35 1.12 326.915F20
jos 18.82 325.92 31.17 530 -424.84 1570 0.35 1.12 336.005F20
sus 150.48 602.66 57.64 530 -57.99 1570 0.35 1.12 409.335F20
jos 66.86 636.97 60.92 530 -641.14 1570 0.35 1.12 418.435F20
sus 170.54 914.62 87.48 530 -401.51 1570 0.35 1.12 774.695F20
jos 124.09 948.94 90.76 530 -739.17 1570 0.35 1.12 792.445F20
sus 153.09 1227.22 117.38 530 -899.71 1570 0.35 1.12 931.215F20
jos 197.64 1261.53 120.66 530 -658.53 1570 0.35 1.12 947.685F20
sus 39.53 1540.94 147.39 530 -1944.63 1570 0.35 1.12 1076.55 5F20
jos 243.76 1575.25 150.67 530 -692.73 1570 0.35 1.12 1091.73 5F20
Mcalc Ncalc x ha Aay-nec Aay-ef plat ptot McapF
sus 43.28 291.61 27.89 680 -273.88 1570 0.35 1.12 419.435F20
jos 11.85 325.92 31.17 680 -485.10 1570 0.35 1.12 431.095F20
sus 162.03 602.66 57.64 680 -210.19 1570 0.35 1.12 525.185F20
jos 75.80 636.97 60.92 680 -690.03 1570 0.35 1.12 536.855F20
sus 196.47 914.62 87.48 680 -433.85 1570 0.35 1.12 776.745F20
jos 145.83 948.94 90.76 680 -724.96 1570 0.35 1.12 791.925F20
sus 159.14 1227.22 117.38 680 -981.85 1570 0.35 1.12 909.825F20
jos 207.89 1261.53 120.66 680 -779.44 1570 0.35 1.12 923.715F20
sus 39.51 1540.94 147.39 680 -1877.02 1570 0.35 1.12 1031.63 5F20
jos 406.90 1575.25 150.67 680 -106.34 1570 0.35 1.12 1044.24 5F20
Mcalc Ncalc x ha Aay-nec Aay-ef plat ptot McapF
sus 181.16 291.61 27.89 680 402.01 1570 0.35 1.12 419.435F20
jos 48.59 325.92 31.17 680 -305.04 1570 0.35 1.12 431.095F20
sus 172.44 602.66 57.64 680 -159.12 1570 0.35 1.12 525.185F20
jos 81.34 636.97 60.92 680 -662.90 1570 0.35 1.12 536.855F20
sus 194.81 914.62 87.48 680 -441.99 1570 0.35 1.12 776.745F20
jos 161.07 948.94 90.76 680 -650.25 1570 0.35 1.12 791.925F20
sus 127.36 1227.22 117.38 680 -1137.64 1570 0.35 1.12 909.825F20
jos 226.27 1261.53 120.66 680 -689.36 1570 0.35 1.12 923.715F20
sus 25.73 1540.94 147.39 680 -1944.59 1570 0.35 1.12 1031.63 5F20
jos 441.00 1575.25 150.67 680 60.80 1570 0.35 1.12 1044.24 5F20Terasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
ParterSecțiunea
St. ax 4B
SeismX
St. ax 4B
-SeismXSecțiunea
Terasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter
St. ax 4B
SeismYSecțiunea
Terasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter
St. ax 4B
-SeismYSecțiunea
Terasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1
Parter

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
65
Calculul la forță tăietoare

15.0) 4.0( 101005.2 5.08.08.045.012.1 5.1
minminmaxmin2
02
0*
00

B
eac A
eeae r
eef
et t ef
ief
eae ae r ef
eeae ae r nec
et tcalc
etctcalcld
sld
scalc
s
pnRRpabAnphqp RmhbshaR AnqqR Anap RmhbTqn mRhbNnRhbTTTTq TT TT 

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
66

DIMENSIONARE ARMATURA TRANSVESALA IN STALPI
Nivel Qsx x Qsy y H0  Qcalcul
x Qcalcul
yQcalculMcapstalpQmax
sus 35.76 1.18 11.2 1.23 3.05 1.2 50.64 16.53 50.64 419.43 275.0344
jos 35.76 1.18 11.2 1.23 3.05 1.2 50.64 16.53 50.64 431.09 282.6838
sus 60.17 1.04 15.83 1.08 3.05 1.2 75.09 20.52 75.09 525.18 344.3832
jos 60.17 1.04 15.83 1.08 3.05 1.2 75.09 20.52 75.09 536.85 352.0327
sus 80.62 1.04 22.32 1.16 3.05 1.2 100.61 31.07 100.61 776.74 509.3397
jos 80.62 1.04 22.32 1.16 3.05 1.2 100.61 31.07 100.61 791.92 519.2947
sus 93.72 1.06 24.09 1.07 3.05 1.2 119.21 30.93 119.21 909.82 596.6034
jos 93.72 1.06 24.09 1.07 3.05 1.2 119.21 30.93 119.21 923.71 605.7147
sus 97.06 1.15 25.71 1.16 3.05 1.3 133.94 35.79 133.94 1031.63 676.4775
jos 97.06 1.15 25.71 1.16 3.05 1.3 133.94 35.79 133.94 1044.24 684.7448ParterTerasa
Etaj 3
Etaj 2
Etaj 1

Nivel N b h0 n mtTcalculp qenec T
sus 291.61 600 565 0.049366 1.024683 50.64 1.12 2.69 0.13
jos 325.92 600 565 0.055175 1.027587 50.64 1.12 2.69 0.13
sus 602.66 600 565 0.102023 1.051012 75.09 1.12 5.77 0.18
jos 636.97 600 565 0.107832 1.053916 75.09 1.12 5.76 0.18
sus 914.62 600 565 0.154835 1.077417 100.61 1.12 10.11 0.24
jos 948.94 600 565 0.160645 1.080322 100.61 1.12 10.09 0.24
sus 1227.22 600 565 0.207754 1.103877 119.21 1.12 13.86 0.28
jos 1261.53 600 565 0.213563 1.106781 119.21 1.12 13.82 0.28
sus 1540.94 600 565 0.260863 1.130432 133.94 1.12 17.08 0.30
jos 1575.25 600 565 0.266672 1.133336 133.94 1.12 17.04 0.30Etaj 1
ParterTerasa
Etaj 3
Etaj 2

nr Aae aenec peminA aemaxA peminB aemaxB aeefA qeef sief
4 50.2 15657 0.35 96 0.15 223 100 337.34 830
4 50.2 15702 0.35 96 0.15 223 100 337.34 830
4 50.2 7302 0.35 96 0.15 223 100 337.34 830
4 50.2 7323 0.35 96 0.15 223 100 337.34 830
4 50.2 4170 0.35 96 0.15 223 100 337.34 830
4 50.2 4181 0.35 96 0.15 223 100 337.34 830
4 50.2 3043 0.35 96 0.15 223 100 337.34 830
4 50.2 3051 0.35 96 0.15 223 100 337.34 830
4 50.2 2469 0.50 67 0.15 223 100 337.34 830
4 50.2 2475 0.50 67 0.15 223 100 337.34 830

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
67

Ductilitate a locală – stalp

Conform STAS 10107/0 -90 stâlpii fac parte din structuri care preiau efectul acțiunii
seismice
Coeficientul de armare longitudinală totală  are valori cuprinse intre 0,01 – 0,04.
Se pune cel putin câte o bară intermedia ră intre armăturile din colțuri , pe fiecare latură.
Zonele critice sunt z onele de la extremitățile stâlpilor se vor considera pe o distanță lc.
Lungimea zonelor critice se determină cu :
} 600;6;5,1 max{ mmlh lcl
c cr

Unde hc este cea mai mare dimensiune a sec țiunii stâl pului,
lcl este înălțimea liberă.

Dacă lcl/hc < 3, întreaga lungime a stâlpului se consideră zona critică și se va arma în
consecință.
Pentru a impedica aparitia fenomenului de flambaj l ocal al barelor longitudinale , in
interiorul zonelor cri tice se vor pune etrieri și agrafe, care să asigure ductilitatea necesară.
Armatura transversala va fi astfel încât să se realizeze o stare de solicitare triaxială
eficientă.

Condițiile minime :
Coeficientul de armare transversală cu etrieri va fi cel p uțin:
– 0,005 în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;
– 0,0035 în restul zonelor critice.
Armarea transversală :
– Distanța dintre etrieri nu va depăși :

}d7;mm125;3bmin{sbL0
în care b0 este latura minimă a secțiunii utile (sit uată la interi orul etrierului perimetral),
dbL este diametrul minim al barelor longitudinale;

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
68
Ultima condiție se înlocuiește la baza stâlpului (în secțiunea teoretică de încastrare) cu
condiția s ≤ 6dbL.
– Distanța în secțiune dintre barele consecutive a flate la colțul unui etrier sau prinse de
agrafe nu va fi > de 150 mm.

La primele II niveluri ale clădirilor cu peste V etaje și la primul nivel în cazul clădirilor
mai joase, trebuie sa existe la bază etrieri îndesiți și dincolo de zona critică pe o d istanță egală cu
jumătate din lungimea acesteia.
10. Studiu Geotehnic

Pentru a putea stabili condițiile de fundare si tipul de fundatie pentru Clădirea de birouri
S+P+4E cu a mplasamentul situat in Valcea s -a efectuat un studiu geotehnic .
Studiul geotehni c trebuie sa fie în conformitate cu recomandările normativelor romănești în
vigoare, conform NP 074 / 2007.

Adâncimea de fundare și lățimea fundațiilor trebuie sa indeplineasca conditia

Cota terenului natural pentru adâncimile de fundare est e 0,00 m.
Adâncimea de fundare va fi obligatoriu sub adâncimea de îngheț din zonă.
Taluzele săpăturilor au înclinarea minimă de 1/1 privind executarea lucrărilor de
terasamente, sau vor fi sprijinite, conform normativ C 169-88.

Considerații hidrogeologic e
Din studio a reiesit că apa subterană nu prezintă concentrații care sa depășeasca indicele de
agresivitate sulfatică față de betoane si metale, conform STAS 3349 -64.

11. Radierul

Constructiile trebuie sa transmita spre teren încărcările permanente, uti le, climatice etc. în
condiții de siguranță, prin intermediul fundațiilor. In urma t ransmiter ii incarcarilor nu trebuie sa
apara tasări care ar putea genera avarii clădirii sau ale unei părți ori ale unor elemente de
construcție.
Fundatia este de tip ul radier general , formata dintr -o placă din beton armat monolit,
realizata sub toată construcția, placă ce rezema pe teren. Pe aceasta fundatie reazemă toate
elemen tele structurale verticale și acesta le trans mite la terenul de fundare.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
69
Radierul împreună c u pereții de la subsol din beton monolit și planșeul peste subsol,
formează o “cuvă ”.
Fundaț iile de tip radier se foloseste în următoarele situații:
 prezența apei subterane;
 terenuri cu rezistență scăzută;
 terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasări diferențiale;
 construcții cu înălțimi mari, care transmit încărcări importante la teren;
 stâlpii si pe reții sunt dispusi la distanțe mici, care fac dificilă execuția fundațiilor izolate
sau continue;

Radierul împreună cu elemen tele verticale structural e forme aza o cutie rigidă și rezistentă.
Materialele folosite la infrastructură sunt C25/30 și PC52. Infrastructura este alcătuită din
– radier ;
– pereților planșeului peste subsol .

Carac teristici ale terenului de fundare:
Presiunea convențională: Pconv = 250 kPa
Fundatia este de tip radier general cu grosimea de 75 cm.

Conform STAS 6054 -77: „Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț. Zonarea
teritoriului României”, adâncimea de înghet in localitatea Valcea este 60 … 70 cm .

Radierul împreună cu pereții de la subsol,care au fost dispusi pe întregul contur al clădirii
, precum și pereți interiori și placă de peste subsol să formeze o „cutie rigidă”.

La structuril e în cadre “efectul de menghină’’ nu este important, pentru ca momentul
seismic este preluat prin efect indirect (forțe axiale) în stâlpi și nu prin moment la fața
radierului.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
70
12. Armare radier

Eforturile de dimensionare a radierului s-au obtinut cu ajutorul progra mului ETABS , s-a
modelat infrastructura clădirii.

Verificarea radierului la strapungere s-a facut in zonele de rezemare a stalpilor centrali
pe radier. Relatia de verificare este urmatoarea:

t cr Rh U Q 0 75.0

2/1.1 mmN Rt

mm h 7150

mm m Ucr 5700 40.5250.1235.1 

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
71

kN Q 83. 1948
1.1715 570075.0 10 83. 19483  kN Q

N N Q 5. 3362287 1948830  

2/ 250 mkN pconv

Armare longitudinală

cRhbM
2
021 1

ac 0 nec
aRRh bA

b = 1000 mm

Armare longitudinala – radier
Rc Rt Ra Rae
N/mm2N/mm2N/mm2N/mm2
18 1 300 210
Reazem Directia Mɣrc Mc h0 Aanec Aaef Ø pef
AX 1 X 128 1.3 166.4 710 0.019 788.52 1570 20/20 0.22
AX 2 X 215 1.3 279.5 710 0.031 1333.06 1570 20/20 0.22
AX 3 X 226 1.3 293.8 710 0.033 1402.43 1570 20/20 0.22
AX 4 X 368 1.3 478.4 710 0.054 2308.56 2455 25/20 0.35
AX 5 X 356 1.3 462.8 710 0.052 2231.20 2455 25/20 0.35
AX 6 X 231 1.3 300.3 710 0.034 1433.99 1570 20/20 0.22
AX 7 X 211 1.3 274.3 710 0.031 1307.87 1570 20/20 0.22
AX 8 X 209 1.3 271.7 710 0.030 1295.28 1570 20/20 0.22
AX A Y 215 1.3 279.5 710 0.031 1333.06 1570 20/20 0.22
AX B Y 308 1.3 400.4 710 0.045 1923.23 2455 25/20 0.35
AX C Y 132 1.3 171.6 710 0.019 813.40 1570 20/20 0.22

Deoarece momentele in camp sunt mult mai mici decat cele de pe reaz em se va adopta
constructiv aceeasi armare Ø 20/20, respectiv Ø 25/20 .

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
72
Armare transversala – radier
Directia Q h0 Q- mt p qe nr Aae aenec aeef qee
f Qcap
kN mm % N mm mm N mm
Y 1207.7
0 1165 1.04 0.98 0.2
7 526.
69 4 201 320.57 200 675 1368
X 1043.9
0 1130 0.92 1.00 0.1
4 570.
21 4 201 296.10 200 675 1136

Verificarea terenului de fundare
– gruparea fundamentală
2 2
max / 250 / 37.9175.4265.1205. 49414mkN p mkNANpconv
ffundam
 

13. Memoriu Termo ~ Higro ~ Energetic

Cu ajutorul programului TH ERWOOLIN -VSYS si conform C107/ 2-97 privind calculul
coeficien tului global de izolare termica pentru clădirea de birouri S+P+4E amplasată în Valcea.
Coeficientul global de izolare termică este un coeficient general ce caracterizează nivelul
de performanță termoenergetică al unei clădiri atât ca anvelopă cât și ca regim de funcționare.
Rezistența medie a anvelopei este o caracteristică a anvelopei considerată ca un ȋntreg ea
cuprinzând și efectul infiltrațiilor sau cel al temperaturii spațiilor neîncălzite î nvecinate cu spațiul
încălzit.
Prevederile din normativul C 107/2 se aplică la următoarele categorii de clădiri cu altă
destinație decât locuirea, al căror regim de înălțare nu depășește P + 10 E:
 cladiri de categoria 1, în care intră cladirile “cu ocupa re continuă”și clădirile “cu ocupare
discontinuă” de clasă de inerție mare;
 cladiri de categoria 2, în care intră clădirile cu “ocupare discontinuă” cu excepția celor din
clasă de inerție mare .
Clădirile cu “ocupare continuă” sunt acele clădiri a căror f uncționalitate impune ca
temperatura mediului interior să nu scadă ( în intervalul 0 și 7) cu mai mult de 7
sub valoarea
normală de exploatare: creșele, internatele, spitalele etc.
Clădirile cu “ocupare discontinuă” sunt acele clădiri a căror funcționalitate permite ca
abaterea de la temperatura normală de exploatare să fie mai mare de 7
pe o perioadă de 10 ore
pe zi, din care cel puțin 5 ore în intervalul dintre oră 0 și 7: școlile, amfiteatrele, sălile de
spectacole, clădirile a dministrative, restaurantele, clădirile industriale cu unul sau două schimburi
etc., de clasă de inerție medie și mică.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
73

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
74

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
75

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
76

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
77

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
78

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
79

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
80

Calculul rezistenței la transfer termic pentru clădirea proiectată s -a efectuat re spectând
coeficienții globali de izolare termică la alte clădiri decât la cele de locuit.
Se determină rezistența termică a elementului de construcție, acesta fiind format din
straturi cu materiale omogene amplasate pe direcția fluxului termic, rezistența termică se
determină cu relația:

Această rezistență se compară cu rezistența necesară, fiind necesară respectarea
condiției:

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
81
Din punct de vedere al calculului la condens s -a verificat condiția apariției condensului pe
fața interi oară a elementului rezultând din calcul că nu se produce condens pe suprafața
interioară. În urma verificării la condens în structura elementului de construcție, e îndeplinită
condiția ca apa ce se acumulează în element în perioada rece este evaporată în p erioada caldă a
anului.
Calculul la condens s -a întocmit pentru o temperatură interioară de 20°C și o umiditate de
60% și o temperatură exterioară medie de 9.5°C și o umiditate de 80%.
Rezistența termică se determină cu relația:

Trebuie respectata conditia
rezistența necesară.
In urma calculului la condens a reesit că nu se produce condens pe suprafața interioară a
elementului, apa ce se acumulează în element în perioada rece este evaporată în perioada caldă a
anului.
Calculul la condens s -a întocmit pentru o temperatură interioară de 20°C și o umiditate de
60% și o temperatură exterioară medie de 9.5°C și o umiditate de 80%.

Calculul termo ~ higro ~ energetic

Permeabilitatea la vapori a materialelor se poate exprima printr -o caracteristică specifică,
similară coeficientului de conductivitate termică, numită coeficient de conductivitate a vaporilor
de apă ( δ).
Acest coeficient (măsurat în g/m.h.Pa) reprezintă can titatea de vapori de apă care trece
printr -o suprafață de 1 m2 a unui material cu grosimea de 1 m, timp de o oră, când există o
diferență de presiune parțială a vaporilor de 1 Pa.
Se mai definesc permeabilitatea la vapori Pv (g/m2.h.Pa sau h/m) și rezist ența la
permeabilitatea vaporilor Rv (m2.h.Pa/g sau m/h):

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
82

jj
jv
vv vδd = R sau;δd P1= R;dδ = P   (structuri în straturi)
Rezistența la permeabilitatea vaporilor a unui element compus din mai multe straturi
paralele între ele și perpendiculare pe direcția fluxului de vapori, se stabilește cu relația


 n
jDj jn
jjv vn v v v M d R = R + … + R + R = R
1 1, 2 1 ..
unde: dj – grosimea stratului „j” (m);
μDj – factorul rezistenței la permeabilitate la vapori a stratului „j”;
este o mărime adimensională care indică de câte ori este mai mare rezistența la permeab ilitate la
vapori a unui material în raport cu rezistența la permeabilitate la vapori a aerului;
M – coeficient de difuzie a vaporilor de apă (M = 54.108 s-1).
Calculul la condens are ca scop principal stabilirea situațiilor în care este posibilă apariția
fenomenului de condens pe suprafața interioară sau în masa (în interiorul) elementelor de
construcții.
 Condensul pe suprafața interioară
θr – temperatură de rouă reprezinta t emperatura la care presiunea parțială a vaporilor de
apă devine egală cu presiune a de saturație , atunci cand apare prima picătură de apă din condens
pe supr afața interioară a unui element.
Fenomenul de condens pe suprafață trebuie să verifice relația:

Fenomenul este localizat în zonele reci (punțile termice): centuri, buiandrugi , colțurile
pereților, îmbinările panourilor prefabricate din beton, etc. Fenomenul de rouă apare în special ca
urmare a unei exploatări neraționale (surse de vapori cu debit mare, aerisire necorespunzătoare
etc.), a încălzirii insuficiente în perioada de iar nă, sau datorită unor elemente cu grad redus de
izolare termică.
 Condensul în interiorul elementelor
In orice punct din interiorul elementului presiunea parțială a vaporilor nu trebuie să atingă
valoarea presiunii de saturație.
Valoarea presiunii parțial e (p vx) într -un strat paralel cu suprafețele elementului, situat la
distanța „x” de suprafața interioară, se determină cu relația:
)p p(
RR p = pve vi
vvx
vi vx 

pvi – presiunea parțială a vaporilor la suprafața interioară a elementului (Pa);
pve – idem, la sup rafața exterioară (Pa);

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
83
Rvx –rezistența la permeabilitate la vapori pe porțiunea de element de grosime „x”(m2.h.Pa/g) Rv
– rezistența totală a elementului la permeabilitate la vapori (m2.h.Pa/g).
Verificarea apariției condensului în interiorul unui ele ment alcătuit din mai multe straturi
paralele se realzeaza trasând curba presiunilor parțiale a vaporilor și curba presiunilor de
saturație. Dacă se intersectează unele curbe, în zona respectivă există riscul de apariție a
condensului.

Faze ce se parcurg p entru trasarea curbelor presiunilor :
 Se calculează rezistențele termice unidirecționale ale fiecărui strat component și rezistența
termică unidirecțională totală a elementului.
 Se determină temperaturile la suprafața interi oară și exterioară, precum și la limita dintre
straturi, conform metodologiei cunoscute din calculul termic:
)T T(
RR T = T e i
ox
i x 

unde:
Ti, Te – temperatura aerului interior, respectiv exterior (șC);
Rx – rezistența termică a zonei situate între supraf ața interioară a elementului și un plan aflat la
distanța „x” de aceasta (m2 șC/W);
Ro – rezistența termică totală a elementului (m2 șC/W).
 Se calculează rezistențele la trecerea vaporilor pentru fiecare strat „j” al elementului.
 Se stabilesc presiunile d e saturație ale vaporilor în aerul interior și exterior (p si, p se) și la
suprafața fiecărui strat (p ssi, ps1, ps2, psse) folosind tabelele și relațiile din normativ, funcție Pvi
Pve Psse Pse
Rv1 suprafața
interioară suprafața
exterioară
zonă teoretică
de condens Psi
Pssi
A
B Ps1
Ps2
Rv2 Rv3

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
84
de valorile temperaturii (calculate la punctul a), de valorile rezistențelor term ice ale
straturilor și de zona climatică:
2kj1,j
msk, corskRR
z p p





1j

psk cor – presiunile corectate de saturație ale vaporilor de apă la limitele dintre straturile
elementului (Pa);
psk,m – presiunile de saturație ale vaporilor de apă funcție de tempe ratura Tk, conform tabelului
corespunzător din normativ (Pa);
z – coeficient de corecție funcție de zona climatică în care este situată clădirea din care face parte
elementul calculat;
Rj-1,j – rezistența termică unidirecțională a stratului dintre suprafețele j –1 și j (m2 șC/W);

R – rezistența termică unidirecțională totală a elementului (m2 șC/W).
 Se determină presiunile parțiale ale aerului interior p vi și exterior p ve, folosind relația:
100φp = p ;100φp = pe se
veisi
vi

unde: psi, pse – presiunea de saturație a aerului interior, respectiv exterior (Pa);
φi, φe – umiditatea relativă a aerului interior, respectiv exterior (%).
 Se reprezintă grafic elementul considerat. Este recomandabil ca desenul să se facă la scara
rezistențelor la permeabilitatea vaporil or (nu la scară geometrică). În acest mod presiunea
parțială are o variație liniară pe întreaga grosime a elementului, chiar dacă acesta este
alcătuit din mai multe straturi cu caracteristici diferite; astfel calculul presiunilor parțiale
va fi necesar doa r la suprafața interioară și exterioară. Dacă se lucrează la scară
geometrică, presiunile parțiale se vor determina și la limita dintre straturile elementului.
 Se reprezintă grafic, pe baza valorile calculate la punctele d și e, presiunea parțială și
presi unea de saturație și se verifică dacă cele doua grafice se intersectează sau nu (există
sau nu există posibilitatea de apariție a condensului).
Atunci cand curbele se intersectează, fâșia definită de cele două puncte de intersecție A și
B constituie zona d e condens din interiorul elementului . Pentru determinarea grafică a zonei reale
de condens se duc tangente la curba presiunilor de saturație (segmentele M’M și N’N), zona reală
de condens rezultând mai restrânsă, conform metodologiei propuse de Glaser .

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
85

În situația apariției condensului este necesară determinarea temperaturii aerului exterior T e
cond de la care începe fenomenul de condens.
Conform normativelor în vigoare, mai trebuie efectuate următoarele verificări:
 Se calculea ză cantitatea totală de vapori de apă m w ce se poate acumula în element în
perioada de iarnă:
w "
vve sN
'
vsM vi
w N
Rp p
Rp p3600= m


 
Unde:mw – cantitatea de apă condensată (Kg/m2);
pvi, pve – presiunile parțiale ale vaporilor din aerul interior/exteri or (Pa);
psM, psN – presiunile de saturație (egale cu cele parțiale) ale vaporilor, pe suprafețele zonei
de condens (corespunzătoare punctelor M și N) (Pa);

"
v'
vR,R – rezistențele la permeabilitatea vaporilor ale zonelor elementului cup rinse între
suprafața sa interioară și frontiera verticală din stânga zonei de condens, respectiv între frontiera
verticală din dreapta zonei de condens și suprafața exterioară a elementului (m2.h.Pa/g);
Nw – numărul de ore al perioadei în care are loc fenomenul de condensare (h).
 Se determină cantitatea totală de vapori de apă m v ce s-ar putea evapora din element în
perioada de vară:
v "
vve sN
'
vsM vi
v N
Rp p
Rp p3600= m


 

unde: mv – cantitatea de apă evaporată (Kg/m2);
Nv – numărul de ore al perioadei în care are loc fenomenul de evaporare (h).
Calculul se efectuează cu o valoare a temperaturii exterioare
'
esT , determinată în mod
analog ca temperatura T es. Zona de condens (detaliu)
zonă reală
de condens
zonă teoretică
de condens
"
vR
'
vRinterior
exterior
A
B M
N A
B
B M

N’ tangente

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
86
 Se verifică acumularea progresivă de apă în interiorul elementului, de la un an la altul,
dator ită fenomenului de condens. Cantitatea de apă m w provenită din condensarea vaporilor
în perioada rece a anului trebuie să fie mai mică decât cantitatea de apă m v care se poate
evapora în perioada caldă, ceea ce implică verificarea relației:
v wm m
 În afară de satisfacerea condiției, este necesar ca nivelul de umezire al materialelor în care
are loc condensul să fie suficient de redus, pentru a nu afecta semnificativ caracteristicile
sale termofizice și mecanice.
Creșterea umidității ΔW la s fârșitul perioadei de condensare nu trebuie să depășească
valorile maxime admisibile ΔW adm prevăzute în normativ, funcție de caracteristicile higrotermice
ale ma terialelor din zona de condens:
adm
wwWdρm100W  
unde: ρ – densitatea aparentă a mate rialului umezit prin condensare (Kg/m3);
dw – grosimea zonei în care se acumulează umiditatea (m).
Pentru prevenirea fenomenelor de condens în masa elementelor este necesară respectarea
unor reguli de alcătuire a elemente lor și de exploatare a clădirii:
– asigurarea unei ventilări naturale corespunzătoare a spațiilor interioare, în special a acelora unde
au loc degajări importante de vapori (băi, bucătării etc.), prin prevederea canalelor de ventilare și
a unor grile de aerisire la geamuri;
– asigurarea un ui regim corect de încălzire în perioada rece a anului, prin asigurarea temperaturii
aerului interior la valoarea de minim 20 șC;
– folosirea unor bariere de vapori, dispuse de regulă pe fața caldă a stratului de termoizolație;
– limitarea punților termice și corectarea celor ce nu pot fi evitate, și folosirea elementelor de
construcții prevăzute cu strat de aer ventilat.
Clădirea este amplasată în zona II din punct de vedere al zonării climatice pentru perioada
de iarnă. Calculul la condens s -a întocmit pe ntru o temperatură interioară de 20 șC și o umiditate
de 60 % și o expunere de 9.5 șC și o umiditate de 80 %.
Rezulta clădirea analizată a satisfac ut condițiile referitoare la rezistențele termice minime
corectate R’ și valoarea maximă admisă a coeficient ului global de izolare termică G, nu e
necesar sa se supliment eze gradul de protecție termică a elementelor anvelopei.

Proiect d e diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
87

BIBLIOGRAFIE:

1) P100 -1/2013 –Cod de proiectare seismică – Partea I:Prevederi de proiectare pentru clădiri

2) P100 -1/Proiectarea seism ică a clădirilor. Volumul 2 – A: Comentarii și exemple de calcul

3) P100 -1/Proiectarea seismică a clădirilor. Volumul 2 – B: Comentarii și exemple de calcul

4) CR0-2013 – Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții

5) CR2-1-1.1 – Cod de pr oiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton armat

6) CR1-1-3-2013 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor

7) STAS 10107/0 -90 – Calculul și alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat
și beton precomprim at

8) STAS 10107/1 -90 – Planșee din beton armat și beton precomprimat

9) STAS 10107/2 -90 – Planșee curente din plăci și grinzi din beton armat și beton
precomprimat

10) Marius Gabor, Mircea Neacsu, Tudor Postelnicu, 1997. Îndrumător pentru proiectarea
structurilo r cu pereți de beton armat

11) Tudor Postelnicu, Mihai Munteanu, 2013 . Calculul elementelor de beton armat

12) Tudor Postelnicu, Florin Țimpilea, Dan Zamfirescu, 2007. Structuri de beton armat pentru
clădiri etajate. Exemple de proiectare

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
88

PARTEA A II A

TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII

BORDERO U

1. Lucrari de terasamente

2. Lucrări de beton și beton armat

3. Armături pentru beton

4. Turnări betoane

5. Fundații din beton și beton armat

6. Compoziția betonului

7. Gradul de maturizare a betonului

Biblio grafie

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
89

1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE

1. Generalități
Am prezentat specificațiile tehnice pentru lucrăr ile de terasamente, care const au în
săpături , transportul, împrăștierea , încăr carea în mijloace de transport, nivelarea și compactarea
pământului.
Lucrăril e de terasament se executa mecanizat, metodele de lucru manuale se aplica numai
acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibilă, sau nu este justificată.
Pentru sprijinirea săpăturilor s-au utilizat elemente de inventar modulate, concepute
pentru un domeniu larg de utilizare și cu posibilități de refolosire.
In cazul in care apar neconcordanțe între situația luată în considerare în proiect, pe baza
studiului geotehnic și exemplificata pe planurile de fundații și constatările executantului la
efectu area săpăturilor, în ceea ce privește stratificația terenului de fundație, natura apei
subterane, obstacolele întâlnite (umpluturi locale, canalizări, etc.), toate aceste lucruri vor fi
semnalate proiectantului pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare. Este interzis sa se continue
lucrul fără acordul scris al proiectantului.
Trebuie avuta grija in cazul in care l a executarea de săpături lângă clădiri existente, dacă
se constată că ipotezele luate în considerare în proiect pentru asigurarea stabilității clădirilor
existente nu corespund, executantul trebuie sa opreasca lucrările până la obținerea acordului
proiectantului asupra modificărilor de soluții ce se impun.
Pentru sprijinirea săpăturilor cu adâncimi peste 5.0 m, se vor elabora proiecte de execuți e
de către executant.

2. Standarde si Normative
STAS 6054 – 77 Teren de fundare. Adâncimi minime de îngheț. Zonarea teritoriului
României.
STAS 2745 – 69 Teren de fundare. Urmărirea tasării construcțiilor prin metode topografice.
STAS 1913/1 -82 Teren de fund are. Determinarea umidității.
STAS 1913/1 -82 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice și mecanice ale
pământurilor cu umflări și contracții mari.
STAS 2916 -87 Lucrări de drumuri și căi ferate. Protejarea taluzelor și șanțurilor.
Prescripții generale de proiectare.
STAS 9824/0 -74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcțiilor. Prescripții generale.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
90
STAS 9824/1 -87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcțiilor civile, industriale și
agrozootehnice.
C.169 – 88 Normativ pentru e xecutarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea
fundațiilor construcțiilor civile și industriale.
C.56 – 85 Normativ pentru verificarea calității lucrărilor de construcții și instalațiile
aferente.
NE008 – 97 Normativ privind îmbunătățirea terenurilo r de fundare slabe, prin procedee
mecanice și compactare cu maiul foarte greu – caiet VIII.
P.7 – 2000 Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la
umezire ( proiectare, execuție, exploatare).
NP.004 – 96 Cod de proiectare și execuț ie pentru construcții fundate pe pământuri cu
umflături și contracții mari.

Categoriile de lucrări :
– execuția lucrărilor de săpătură.
– protecția lucrărilor de terasamente executate.
– execuția lucrărilor de umpluturi și compactări.
– operațiuni pregăti toare execuției lucrărilor de săpătură.

Materiale utilizate:
– balast
– agregate minerale sortate
– pământ pentru umplutură.

Accesoriile utilizate:
-. distanțieri orizontali extensibili pentru sprijiniri.
– cadre verticale hidraulice.
– panouri metalice portglisiere.
– panouri metalice cu role de ghidare.
– dulapi metalici executați din tablă ambutisată sub formă de chesoane rigidizați cu
nervuri interioare din tablă și șpraițuri pentru sprijiniri

Transportul, manipulare si depozitare:
– Transportul p ământului se va face cu autobasculante încărcate cu mijloace mecanizate.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
91
– Depozitarea pământului necesar pentru umplutură se va face în imediata apropiere a
punctelor de lucru.
– Depozitarea resturilor rezultate din operațiunile de defrișare și curățire a terenului se va
face în locurile pentru care s -a obținut avizul primăriei.

3. Execuția lucrărilor
Generalități
– Atunci cand se executa săpături pentru fundații se va ține seama să nu fie avariate instalațiile
învecinate zonelor de lucru.
– In unele cazuri execuția săpăturilor pentru fundații implică dezvelirea unor rețele de instalații
subterane existente, executarea lucrărilor va începe numai după obținerea avizului pentru
săpătură.
– Numai cu acordul proiectantului și acordul scris al beneficiarului se pot d ezafecta rețelel e de
instalații subterane .
– Daca turnarea betonului în fundație nu se face imediat după executarea săpăturii, pentru a
stopa modificarea caracteristicilor fizico -mecanice ale terenului sub talpa de fundare, săpătura
trebuie oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală a terenului.

Calitatea terenului Diferența de cotă
– Nisipuri fine 0,20 – 0,30 cm
– Pământuri argiloase 0,15 – 0,25 cm
– Pământuri sensibile la umezire 0,40 – 0,50 cm

– La săpăturile de lungimi mari trebuie asigurata prin pante posibilitatea colectării apelor în
timpul execuției.
– Sub talpa de fundare nu e voie sa fie amplasa te puțurile de colectare în vederea drenării
terenului.
– Daca sapatura se executa cu excavatoare acesta nu trebuie sa depăș easca profilul pro iectat al
săpăturii. Se vor executa manual u ltimii 20 -30 cm deasupra cotei inferioare a profilului
săpăturii .
– In cazul in care pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare
în vederea fundării se vor stabili cu acordul proiectantulu i.
– In functie de adâncimea săpăturii, natura, omogenitatea, stratificația, coeziunea, gradul de
fisurare și umiditatea terenului, regimul de scurgere al apelor subterane, condiții

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
92
meteorologice și climaterice din perioada de execuție a lucrărilor de terasa mente, tehnologia
de execuție adoptată se va stabili necesitatea sprijinirii pereților săpăturilor de fundație .

Operațiuni pregătitoare ce se executa i nainte de începerea lucrărilor de săpături :
 defrișarea plantației de pe amplasament;
 curățirea și amena jarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale;
 vom executa rigole sau șanțuri de gardă pentru dirijarea apelor superficiale în afara zonelor
de lucru;
 înainte de execuția lucrărilor de săpături vom face trasarea prin fixarea poziției fundațiilor
proiectate pe amplasament.

 Execuția lucrărilor de săpătură :
– In cazul săpăturilor cu pereți verticali deasupra nivelului apelor subterane se va face cu
respectarea următoarelor adâncimi:
– 0,75 m în cazul terenurilor necoezive și slab coezive;
– 1,25 m în cazul t erenurilor cu coeziune mijlocie;
– 2,00 în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.
– Terenul din jurul săpăturii nu trebuie să fie încărcat și să sufere vibrații pentru a putea fi
mențin uta stabilitatea malurilor.
– Pământul rezultat din săpătură va fi poitio nat la o distanță de min 1 m de marginea gropii
de fundație.
– Trebuiesc înlătura te apel e provenite accidental și împotriva surpării malurilor.
– Pământul în plus se incarca în mijloace de transport cu utilaje specializate sau manual în
funcție de volumul de p ământ rezultat din săpătură.
– La săpăturile cu pereți în taluz, cu adâncimi < 2 m , panta taluzului săpăturii nu trebuie să
fie mai mare decat valorile maxime admise :
– nisip , balast 1/1;
– nisip argilos 1/1,25;
– argilă nisipoasă 2/3;
– argilă 1/2;
– loess 4/3;
– rocă friabilă 2/1 – 4/1 ;
– stâncă 4/1 – 7/1 ;

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
93
– La săpăturil e manuale cu adâncime > 2 m, taluzul trebuie realizat în trepte, prevăzându -se
pe înălțimi banchete, care să permită evacuarea pământului prin r elee. Banchetele vor avea
lățimea de 0,6 – 1,0 m și distanțele pe verticală între ele de cca.2 m .
– Când nu este posibil a sau economică săpătura în taluz , se va executa săpătura cu pereți
verticali sprijiniți sau când adâncimea săpăturii depășește condițiil e de execuție ale
săpăturilor cu pereți verticali nesprijiniți.
– Pentru s prijinirea săpăturilor la adâncime < 5 m se execută cu elemente metalice de
inventar conform normelor în vigoare.
– In cazul săpăturilor sub nivelul apelor subterane sau cu infiltrații p uternice de apă se va face
prin sprijinirea pereților de fundație cu palplanșe metalice cu sau fără ancoraj.
– Apa se va î ndepărta prin epuismente directe prin pomparea directă a apei din gropile de
fundație sau epuismente indirecte prin coborârea nivelului apei subterane cu ajutorul unor
puțuri filtrante și filtre aciculare amplasate în afara contururilor excavate.

 Execuția lucrărilor de compactare și umplutură :
– Umpluturile compactate între fundații, la exteriorul clădirilor s au sub pardoseli se realizeaza
cu pământul rezultat din lucrările de săpătură.
– Nu este permisa realizarea umpluturilor din pământuri cu umflături și contracții mari,
mâluri, prafuri, argile moi cu conținut de materii organice, resturi de lemn, bulgări, etc.
– Umpluturile între fundații și la exteriorul clădirilor se vor executa până la cota prevăzută în
proiect .

 Protecția lucrărilor de terasamente :
– Suprafață a terenului pe care se vor execut a lucrările de terasamente va fi curățată de
frunze, crengi, buruieni , zăpadă.
– Daca a plouat fundul gropii de fundație se va lăsa să se usuce înainte de a se începerea
lucrăril e de executare a fundației (betonare), iar dacă umezirea este puternică, se va
îndepărta stratul de noroi.
– Cand este frig, sistemele de realizare a epuismentelor se vor proteja îm potriva înghețului.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
94
4. Condiții de protecția muncii
Specificații tehnice trebuie sa respecte următoarele prescripții:
– P118 -99 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor.
– Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții aprobat de MLPAT c u
Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.19).
– C300 -94 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcții și instalații aferente ale acestora.
– Normele generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și realizarea
construcțiilor și instalațiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
Este interzis sa se faca focul în săpăturile cu pereți sprijiniți pentru dezghețarea
pământului sau pentru încălzirea muncitorilor.

5. Recepția lucrărilor
Prima oara se ve rifica întreaga trasare pe teren atât în ansamblu cât și pentru fiecare
obiect în parte, î nainte de începerea lucrărilor de terasamente .
Vom verifica dacă stratul de pământ vegetal a fost inlaturat după decopertare și a fost
depozitat corespunzător .
Daca apar d eficiențe constatate la lucrările de terasamente se vor consemna în tr-un
Procesul verbal de lucrări ascunse împreună cu măsurile de remediere aplicate conform
indicațiilor proiectantului.

 Toleranțe admise
Toleranțele la trasarea construcțiilor pen tru lungimi:
Lungime construcție (m) 25 50 100 150 200 250
Toleranțe (cm)  2  2  3  4  5  5
Pentru lungimi intermediare toleranțele se interpolează.
Aceste toleranțe se majorează pentru pante .
Panta terenului (în grade) p < 3 3 < p < 10 10 < p < 15 p >15
Sporul de pantă ( % ) 0 25 50 100
Pentru unghiuri toleranțele de trasare sunt de  1.
Toleranța admisă pentru reperul de cotă  0.00 este de  1 cm.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
95

Abaterea admisibilă pentru materiale (nisip, balast , pietriș sau piatră spartă) :
– granulația sorturilor  5 %
– gradul de compactare medie 2 %
minimă 5 %
Abaterile admisibile față de gradul de compactare prevăzut în proiect și specificațiile
tehnice sunt:
Tipul de lucrare Abaterea medie Abatere minimă
– sistematizare verticală 10 % 15 %
– în jurul fundațiilor, subsolurilor și sub pardoseli 5 % 8 %
– la șanțuri de conducte 5 % 8 %

 Verificări în vederea recepției
– Se va verifica pentru fiecare fundație în parte dimensiunile și cotele de nivel realizate , la
terminarea lucrărilor de săpături pentru fundații .
– In Procesele verbale de lucrări ascunse semnate de execut ant și proiectant referitoare se vor
verifica :
o modificările introduse fața de prevederile inițiale ale proiectulu i și specificațiilor
tehnice;
o probele de laborator pentru verificarea ternului sub cota de fundare (cel puțin una la
200 m2 suprafață de săpătură și minimum 3 pentru fiecare obiect).
– Vom verifica dacă lucrările executate sunt în limitele de toleranța admis ibile conform
specificațiilor tehnice.

 Remedieri
– În cazul unor nerespectări ale prevederilor din proiect și ale prezentelor specificații, care
sunt măsurile de remediere locale sau de mai mare întindere, în funcție de natura și
amploarea deficiențelor con statate , proiectantul va decide
– In cazul unor lucrari de remediere , costurile vor fi suportate de executant.

 Documente încheiate la recepție
La finalul lucrărilor și remedierilor necesare între proiectant, executant și beneficiar se va
încheia un Proces Verbal de recepție finală a lucrărilor executate.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
96

2. LUCRĂRI DE BETON ȘI BETON ARMAT

1. Cofraje pentru lucrări executate din beton și beton armat
Generalități
In acest capitol sunt cuprin se specificații tehnice pentru confecționarea, montarea și
demonta rea cofrajelor pentru lucrările executate din beton ș i beton armat. Vom explica de la
tiparele care îmbracă forma elementului de beton cât și la elementele de susținere a cofrajelor
(eșafodaje, grinzi extensibile, popi, etc.).
Cofraje le sunt elemente tempo rare de construcție r ecuperabile, necesare realizării
lucrărilor de beton și beton armat , cu rolul de a modela forma și a asigura capacitatea de
autosusținere a elementelor executate din beton în perioada în care betonul nu are capacitatea
portantă necesa ră.
Cofrajele trebuie sa satisfacă următoarele cerințe:
 siguranța din punct de vedere al respectării normelor de protecția muncii;
 etanșeitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
 simplitate pentru realizarea ușoară a operațiun ilor de transport, montare și demontare.
 rezistența și rigiditatea necesară la greutățile ce le revin din greutatea și împingerea
betonului și din circulație și depozitări în timpul execuției;
 exactitate în privința redării corecte a geometriei elementelo r din beton și beton armat,
conform cu proiectul, în limita abaterilor admisibile în funcție de caracteristicile și
importanța elementelor respective;

2. Elemente de proiectare
Trebuie satisfacute si realizate notele și comentariile din planșele proiectului.
Executantul trebuie sa intocmeasca proiecte și fișe tehnologice pentru fiecare fază
tehnologică , prin care se stabil esc soluțiile de cofrare, susținere, materialele folosite, timpii de
montare și de demontare, cu susținerea prin calcul a dimensiunilor și tipurilor de elemente de
cofraj ales pentru fiecare element în parte.
Fișele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind:
– Lucrările pregătitoare;
– Fazele de execuție;
– Programul de control al calității de execuție al cofrajelor;
– Resurse necesare ( echipamente, susțineri, utilaje, scule, forță de muncă);
– Organizarea rațională a locului de muncă.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
97

3. Standarde si normative
STAS 7009 – 79 Construcții civile industriale și agrozootehnice.Toleranțe și asamblări în
construcții. Terminologie.
STAS 8600 – 79 Construcții civile industriale și agrozootehnice.Toleranțe și asamblări în
construcții. Sistem de toleranțe.
STAS 9867 – 86 Panouri de cofraj din lemn cu fețe din placaj.
STAS 10265 -75 Toleranțe în construcții. Calitatea suprafețelor finisate. Termeni și n oțiuni
de bază.
STAS 10265/1 -84 Toleranțe în construcții. Toleranțe la suprafețele din beton aparent.
STAS 10265/2 -90 Construcții civile industriale și agrozootehnice.Calitatea suprafețelor
elementelor din beton. Toleranțe la betonul aparent.
NE 012 -99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și
beton precomprimat.
C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calității lucrărilor de construcții și instalații
aferente.
C162 -73 Normativ pentru alcătuirea, executarea și folosirea cofraje lor metalice
plane, pentru pereți din beton monolit la clădiri.
C11 – 74 Instrucțiuni tehnice privind alcătuirea și folosirea în construcții a
panourilor din placaj pentru cofraj.
IM 007 -96 Norme specifice de protecție a muncii pentru lucrări de cofraje, s chele,
cintre și eșafodaje în construcții.
– Normele generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și realizarea
construcțiilor și instalațiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
– Regulamentul privind protecția și igiena munc ii în construcții aprobat de MLPAT cu
Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.28).
– P118 -99 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor.
– C300 -94 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcții și instalații aferente ale acestora.

Categorii le de lucrări :
– Cofrare grinzi.
– Cofrare stâlpi
– Cofrare planșee
– Cofrare pereți structurali

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
98

4. Materiale utilizate
– Placaj de 8 sau 15 mm grosime pentru confecționarea feței cofrajului;
– Scânduri de 28 mm din lemn pentru ex ecutarea podinei de lucru;
– Scânduri de 38 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu fețe din placaj;
– Popi metalici extensibili, PE 3100, PE 5100R sau similare;
– Schele metalice tip S 200 E, S 200 CM sau similare;
– Eșafodaje tip E 75 sau similar e;
– Dulapi de 38 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru și pentru confecționarea
popilor pentru eșafodaj;
– Dulapi de 48 mm din lemn pentru confecționarea popilor pentru eșafodaj;
– Dulapi de 58 mm din lemn pentru executarea coa stelor la cofrajele cu fețele din placaj;
– Oțel beton  6 – 10 mm pentru ancorarea elementelor de susținere;
– Țeavă  48,3 x 2,9 mm pentru contravântui rea elementelor de cofraj și susținere;
– Cofraje metalice de inventar pentru stâlpi timp CMS, CsKI sau altele similare;
– Cofraje met alice de inventar pentru cofrarea planșeelor și pereților, tip CMU, CMG sau
altele similare;
– decofrol tip ts1 și 473, sau produse similare, pentru ungerea panourilor în vederea
ușurării decofrării și obținerea unei fețe de bună calitate a betonului.
Acce sorii
– coliere cu șurub pentru fixarea țevilor;
– distanțieri (tuburi pvc  20 x 1,6 mm;  25 x 2 mm ;  30 x 2 mm);
– conuri din polietilenă pentru sprijinirea distanțierilor.

5. Transport ul, manipulare a, depozitare a
Nu trebuie sa apara fenomenul de deformare si degradare (umezire, murdărire, putrezire,
ruginirea, etc.). in timpul t ransportul ui, manipularea și depozitarea cofrajelor .
Cofrajel e nu se pot depozita direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de
panouri de cofraj.

6. Execuția lucrărilor
Executantul este cel care stabileste ce tip de cofraj va adopta, î n baza analizării proiectului
și a con dițiilor specifice de execuție.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
99

 Montarea cofrajelor
Suprafetele care urmeaza a fi cofrate trebuiesc curatite si pregatite i nainte de începerea
lucrărilor de cofrare , se vor pregăti suprafețele care vor veni în contact cu betonul ce urmează a
se turna și se va verifica și corecta poziția armăturilor. Operații necesare :
 trasarea poziției cofrajelor;
 verificarea și corectarea poziției pan ourilor;
 asamblarea și susținerea provizorie a panourilor;
 încheierea, legarea și sprijinirea definitivă a cofrajelor.

Observații:
Elementele de cofraj pot fi preasambla te înainte de a fi montate la poziție.
Cofrajele se verifi ca daca integritatea, stabi litatea rezemării pe teren, etanșeitatea și starea
de curățire a cofrajelor sunt realizate , i nainte de turnarea betonului .
De asemenea se ca verifica in ainte de turnarea betonului dacă cofrajele s -au uns pentru
ușurarea operațiunii de decofrare.
Fețele ca re vin in contact direct cu betonul sunt cele care se ung cu agenți de decofrare pe
fețele cofrajului.
Agenții de decofrare trebuie
– să se aplice ușor;
– sa nu păteze betonul;
– să nu corodeze betonul și cofrajul;
– să-și păstreze proprietățile neschimbate în condițiile climatice de execuție a lucrărilor.

7. Cofrarea stâlpilor, pereților structurali a planșeelor și grinzilor
Lucrările de cofrare cuprind următoarele operațiuni generale:
* Trasarea poziției cofrajelor;
* Montarea cofrajelor:
– verificarea și corect area poziției panourilor;
– transportul și așezarea panourilor de cofraj la poziție;
– asamblarea și susținerea provizorie a panourilor;
– încheierea, legarea și sprijinirea definitivă a cofrajelor (inclusiv asigurări la acțiu nea
vântului), cu ajutorul unor elem ente speciale: ca loți, juguri, tiranți, zăvoare,
contravântuiri, distanțieri, etc.;
– controlul și recepția lucrărilor de cofrare;

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
100
– demontarea cofrajului după turnarea și întărirea betonului;
– pregătirea cofrajelor pentru un nou ciclu.

Cofrarea elementelor se poate executa cu:
– cofraje fixe confecționate și montate la locul de turnare a betonului și folosite de obicei la o
singură turnare;
– cofraje demontabile staționare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj
refolosibile la un anumit număr de turnă ri;
– cofraje demontabile mobile care se deplasează și iau poziții succesive pe măsura turnării
betoanelor.
Pentru fiecare tip de element din beton sau beton armat exista echipamente tehnologice și
dispozitive omologate pentru lucrări din beton monolit .
a. Cofraje pentru stâlpi
– Cofraj metalic tip CMS
– Cofraj mixt ușor CMU
– Cofraj pentru stâlpi cu caloți CsKI
b. Cofraje pentru pereți:
– Cofraj mixt CMU pentru pereți
– Cofraj mixt greu CMG pentru pereți
– Cofraje metalice plan e CUP 72
– Cofraje pășitoare CP 100
c. Cofraje pentru planșee:
– Cofraj mixt greu CMG pentru planșee
– Cofraj metalic suspendat autoportant (6 x 6 m)
– Platformă suspendată pentru cofrat planșee (6 x 6 m)
– Mese de turnare planșee
d. Cofraje pentru grinzi:
– Cofraj mixt ușor CMU pentru grinzi
– Dispozitiv tip TS 21 pentru grinzi
– Echipament EFG

8. Decofrarea elementelor
Numai dupa ce betonul a atins o anumita rezistenta suficientă pentru a putea prelua
integral sau parț ial, după caz sarcinile pentru care au fost proiectate , elementele de construcții
pot fi decofrate .

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
101

Valori ale rezistenței la care se poate decofra:
 Părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistență de min 2,5
N/mm2, astfel încât fețele și muchiile elementelor să nu fie deteriorate.
 Cofrajele fețelor interioare la plăci și grinzi se vor îndepărta atunci când :
– 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m.
– 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6m.
 Popii de s iguranță se vor îndepărta atunci când :
– 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m.
– 112% pentru elemente cu deschideri de 6…12m.
– 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12m.

Prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confecționate si păstrate conform STAS
1275 -88, ne rezulta rezistenț a la care au ajuns părțile de co nstrucție în vederea decofrării.
Cateva recomandări pentru termenele minime de decofrare și de înde părtare a popilor de
siguranță, termene orientative de încercare a probelor d e beton în vederea stabilirii rezistenței
betonului, funcție de temperatura mediului și de viteza de dezvoltare a rezistenței betonului.
Viteza de dezvoltare a rezistenței betonului se va considera astfel :

Viteza de dezvoltare a rezistenței
betonului Raport
apă/ciment Clasa de rezistență a cimentului
rapidă 0,5 42,5 R – 52,5 R

Medie 0,5 0,6 42,5 R
0,5 32,5 R – 42,5 R
lentă Toate celelalte cazuri

Recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale fețelor laterale funcție de
temperatura mediului și viteza de dezvoltare a rezistenței betonului :

Viteza de dezvoltare a
rezistenței betonului Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (oC)
+ 50C + 100C + 150C
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
102

Termenele minime recomandate pentru decofrarea fețelor inferioare cu menținerea
popilor de siguranță:

Condiții tehnologice Termenul (zile) de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistenței betonului Lentă Medie
Temperatura mediului (0C) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschidere ma ximă 6 m 6 5 4 5 5 3
Grinzi cu deschidere > 6 m 10 8 6 6 5 4

Termenele minime recomandate pentru îndepărtarea popilor de siguranță :
Condiții tehnologice Termenul (zile) de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistenței betonului Lentă Medie
Temperat ura mediului (0C) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschidere maximă 6 m 18 14 9 10 8 5
Grinzi cu deschidere 6 -12 m 21 18 12 14 11 7
Grinzi cu deschidere > 12 m 36 28 18 28 21 14

OBSERVAȚII:
Termenele prezentate mai sus sunt orientative, decofrarea se face pe baza procedurilor de
execuție în momentul în care elementele au atins rezistențele minime .
Exista posibilitatea ca în timpul întăririi betonului temperatura sa se situe ze sub +50C
atunci se recomandă ca durata minimă de decofrare să se prelung ească cu aproximativ durata
înghețului.
La construcțiile cu plăci și cadre sau pereți structurali intai se decofr eaza stâlpi i sau
pereți i structurali, apoi se vor decofra plăcil e și ultimele sunt grinzile.
Cand se decofreaza popi de siguranță se lasa dispuși astfel:
– La grinzi până la 4 m deschidere, un pop la mijloc;
– La grinzi de deschideri mai mari de 4 m, câte un pop la fiecare 2 m interval;
– La plăci cu peste 3 m deschidere, cel puțin un pop la mijloc și cel puțin 1 pop la 12 mp de
placă.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
103
Distanța dintr e popii de siguranța trebuie sa fie < 6 m. La construcțiile etajate, popii de
siguranță trebuie așeza ti unul sub altul.
Înlăturarea popilor sau a susținerilor se va face treptat .

9. Protecția lucrărilo r
Cofrajele trebuie sa fie protejate împotriva lovirii sa u degradărilor provocate de execuția
altor lucrări pe durata întăriri betonului.
Seful de lot este cel care da dispozitia privind d emontarea cofrajelor pe baza respectării
duratei de întărire a betonului.
După decofrare se vor curăța elementele cofrajelor și suprafețele de resturile de beton
aderente.

10. Condiții de protecția muncii
IM 007 -96. Norme specifice de protecție a muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre și
eșafodaje în construcții.
– Normele generale de protecție împotriva incendiilor la pro iectarea și realizarea
construcțiilor și instalațiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
– Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții aprobat de MLPAT
cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.28).
P118 -99 Normativ de siguranță l a foc a construcțiilor.
– C300 -94 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcții și instalații aferente ale acestora.

 Abateri limită acc eptabile la execuția cofrajelor
Element Dimensiune de referință Abateri la dimensiuni
(mm) Abateri la înclinare
Stâlpi – înălțime
– dim. secțiune  10
 3 2mm/m , 10mm/total
Pereți – lungime și înălțime
– grosime  10
 3 2mm/m , 10mm/total
Grinzi – lungime
– dim.secțiune  10
 3 2mm/m , 10mm/total
Plăci – lungime sau lățime
– grosime  10
 3 2mm/m , 10mm/total

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
104

11. Verificări în vederea recepției
Verificări ce trebuie realizate înainte de turnarea betonului:
– Verificarea montării tuturor elementelor cofrajelor la cotele și toleranțele impuse;
– Verificarea elementelor de prindere și legătură;
– Verificarea elementelor de asigurare împotriva răsturnării;
– Verificarea elementelor de asigurare pentru prevenirea și stingerea incendiilor.
Trebuie realizate verificari in timpul turnării și vibrării betonului pentru asigurarea că în
timpul acestor operațiuni nu exista elemente care se deformează .

 Remedieri
Proiectantul este cel care decide natura și amploarea remedierilor în funcție de caracterul
defecțiunilor constatate.
Toate lucrările de remediere se vor suporta de executa nt .

 Documente încheiate la recepție
La terminarea lucrărilor de cofrare se efectuează recepția finală de către o comisie
formată din reprezentantul beneficiarului, proiectant și executant.
Rezultatele verificărilor și eventualele remedieri care trebui e executate se vor consemna
în Registrul de Procese verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea și se va încheia un nou Proces verbal.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
105

3. ARMĂTURI PENTRU BETON

1. Genera lități
Vom exemplifica date referitoare la specificațiile tehnice legate de fasonarea, montarea,
verificarea și recepționarea armăturilor pentru betoane.
Conform prevederil or proiectului de execuție la lucrările de armare a betoanelor se vor
utiliza :
– armă turi din oțel beton neted
– armături din oțel beton cu profil periodic.
Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai în baza prevederilor
proiectului de execuție sau cu acordul proiectantului.
Detalii și specificațiile privind alcătuirea și asamblarea armăturilor la elementele de beton
armat sunt cuprinse în proiectul de execuție, obligația executantului fiind aceea de a respecta cu
strictețe detaliile de alcătuire, dimensiunile și calitatea armăturii.
Pentru îmbinările armăturilor se vor urmări și respecta notele și comentariile din planurile
proiectului de execuție.

2. Standarde si normative
STAS 10107/0 -90. Construcții civile și industr iale. Calculul și alcătuirea elementelor
structurale din beton, beton armat și beton precomprimat.
STAS 10107/1 -90. Construcții civile, industriale și agrozootehnice. Planșee din beton armat și
beton precomprimat. Prescripții generale de proiectare.
STAS 10107/2 -90. Construcții civile, industriale și agricole. Planșee curente din plăci și
grinzi din beton armat și beton precomprimat. Prescripții de calcul și
alcătuire.
STAS 438/1 -89. Produse din oțel pentru armarea betonului. Oțel beton laminat la cald.
Mărci și condiții tehnice de calitate.
STAS 438/2 -91. Produse din oțel pentru armarea betonului. Sârm ă rotundă trefilată.
SR 438/3 -98. Produse din oțel pentru armarea betonului. Plase sudate.
SR 438/4 -98. Produse din oțel pentru armarea betonului. Sârmă cu profil periodic
obținută prin deformare plastică la rece.
C 28 – 83. Instrucțiuni tehnice privi nd sudarea armăturilor de oțel beton.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
106
NE 012 -99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beto n armat și
beton precomprimat.
ST 009 -96 Specificație tehnică privind cerințe și criterii de performanță pentru
produse din oțel utilizate ca armă turi în structuri din beton.
– Normele generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și realizarea construcțiilor și
instalațiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
– Regulamentul privind protecția și igiena muncii în cons trucții aprobat de MLPAT cu Ordinul
9/N/15.03.1993 (Cap.23).
– P118 -99 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor.
– C300 -94 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcții și instalații aferente ale acesto ra.

3. Categorii de lucrări
Armarea elementelor din beton armat.
– Ancorarea armăturilor;
– Armarea stâlpilor;
– Armarea grinzilor;
– Armarea pereților structurali;
– Armarea plăcilor;
– Înnădirea armăturilor.

Materiale și produse
– Oțel rotund nete d;
– Oțel beton cu profil periodic.

Accesorii
– Distanțieri (suporți);
– Electrozi sudură.

 Transport ul, manipulare, depozitare
Oțelurile pentru beton armat se livrează în formă de:
– colaci pentru  < 12 mm (loturi de 1,8 – 3,0 tone);
– bare pe ntru  > 12 mm (loturi de 1,0 – 2,5 tone);
– panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone);
– plase sudate în rulouri.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
107
Cu ajutorul macara lei turn, portal sau automacara cu capacitate de ridicare
corespunzătoare și dispozitive se vor m anipula lotu rile și pachetel e de armături . Oțelul beton se
depoziteaza pe diametre și calități de oțel. In cazul in care durata de depozitare este mai mare (1
an) stivele se vor protej a contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masă plastică, etc.

4. Execuția lucrărilor
Armăturil e se pot confectiona pe șantier sau în ateliere speciale cu utilizarea unor mașini
și dispozitive cu diferite grade de complexitate acționate manual sau electric.
Înnădirile prin sudură ale barelor din oțel beton se vor executa de sudori specializați în
sudarea oțelurilor beton.
Carcasel e și plasel e sudate se pot confectiona i n ateliere sau direct la locul de montaj al
armăturii (în cofraj).

 Operațiuni pregătitoare
Cand se ridica armaturile din depozit obligatoriu se vor verif ica diametrul barelor,
certificatele și datele necesare stabilirii calității oțelurilor beton.
Înainte de montarea armăturilor trebuie realizate :
– îndreptarea și tăierea armăturilor;
– înnădirea, sudarea armăturilor.
– fasonarea (îndoirea) armăturilor;
– confecționarea carcaselor și plaselor sudate;
Oțelul beton trebuie curăț at de rugină, pete de ulei, praf, etc. prin frecare cu peria de
sârmă sau prin alte procedee de decapare.
Cofrajele se curata prin spălare cu furtunul, măturare și suflare cu aer com primat.

 Fasonarea armăturilor
Conform STAS 10107/0 -90 armăturile pot fi sau nu prevăzute la capete cu cârlige.
Formele de cârlige utilizate sunt :
 cu îndoire la 1800 pentru barele din OB37
 cu îndoire la 900 pentru barele din PC52 și PC60
 pentru etrieri și agrafe, ancorarea se realizează prin cârlige îndoite la 1350 sau
1800 în cazul etrierilor din OB37 și numai la 1350 în cazul celor din PC52 sau PC60.
Fasonarea ciocurilor și îndoirea armăturilor se realizeaza cu mișcări lente, fără șocuri.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
108
Montarea ar măturilor se incepe după :
 recepționarea calitativă a cofrajelor;
 acceptarea de către proiectant a procedurii de betonare .
Masuri ce trebuiesc luate l a montarea pentru asigurarea bunei desfășurări a turnării și
compactării prin :
– crearea la intervale de max 3m a unor spații libere între armăturile de la partea superioară care
să permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul ;
– crearea spațiilor necesare pătrunderii vibratoarelor (min 2,5x  vibrator) la interval de max 5
ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
– se va monta sau încheia parțial armătura superioară, urmând a se completa înainte de ultima
etapă de betonare ;
– se va solicita, dacă este cazul, reexaminarea dispozițiilo r de armare prevăzute în proiect.
Masuri ce trebuiesc luate l a montarea armăturil or în poziția care să asigure menținerea
acesteia în timpul turnării betonului (distanțieri, agrafe, capre). Se vor prevede a :
 min 4 distanțieri la fiecare m2 de placă sau per ete ;
 min 1 distanțier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp, pentru 12mm, și min 2
distanțieri la fiecare metru pentru 10mm ;
 min 1 distanțier între rândurile de armături la fiecare doi metri liniari de grindă în zona de
armătură pe două sau mai multe rânduri.
Distanțierii pot fi confecționați din morta r de ciment în formă de prisme prevăzute a fi
legate de armături sau confecționați din masă plastică.
Armaturile se mai pot menține în poziția dorita folosi nd capre din oțel beton sprijinite pe
armătura inferioară sau pe distanțieri și dispuse între ele la distanțe de max 1m (1buc/m2) în
câmp, respectiv de 50 cm (4buc/m2) în zonele de consolă.
Exista si exceptii plăci cu grosime > 40 cm , armături cu diametre > 14mm .
Este interzis la turnarea b etonului îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau
schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului.
Obligatoru armăturile se leaga la toate încrucișările armăturilor pentru o poziționare
corect ă și asigurarea efectului s pațial. Legarea nodurilor se face cu două fire de sârmă neagră cu
 1- 1,5 mm (STAS 889 – 76) sau cu cleme și agrafe cu ochiuri.
Obligatoriu plasele din plăci și pereți, după îndreptare se leagă pe întreg conturul pe cel
puțin două rânduri de noduri.
Obligatoriu la stâlpi și grinzi, agrafele și etrierii se leagă cu sârmă de ciocuri, etrierii și
punctele de intersecție cu barele longitudinale la colțuri. Restul armăturilor se leagă de etrieri din
două în două intersecții în șah.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
109

Armarea stâlpilor
– Etrier ii se introduc peste mustățile lăsate în f undații sau peste mustățile din stâlpii inferiori;
– Barele longitudinale se leagă de mustăți ;
– Etrierii se leagă începând de sus în jos ;
– Se montează cofrajul stâlpului.
– Carcasele stâlpilor se fixeaza cu distanțieri circula ri, agrafe și s ârme cu care se leagă de cofraj

Armarea grinzilor
– Se finalizeaza montarea armăturilor din stâlp și de la capetele grinzii.
– Se va trasa poziția etrierilor pe cofraj.
– Se vor pozițion a etrierii pe cofraj în dreptul semnelor.
– Etrierii care sunt închiși se lasă cu latura de sus deschisă.
– Barele drepte de la partea de jos se introduc și se leagă cu sârmă, în poziție corectă, de etrieri.
– În jurul cofrajului se introduc distanțier ii.
– Se vor introduc e barele ridicate și de montaj.
– Se vor închide etrierii și se leagă.
– Se vor mont a distanțierii laterali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton.

Armarea pereților structurali
– După ce s -a executat cofrarea unei fețe a peretelui se montează armătura
– Pe cofraj se trasează poziția barelor verti cale și orizontale.
– Prima oara s e începe cu un grup de bare verticale, de la margine, de care se leagă barele
orizontale, după care se continuă cu barele verticale și în cele din urmă se montează cele
orizontale.
– Barele se Pozițion eaza de cofraj cu cuie.
– Se montează distanțierii din masă plastică.
– Se va mont a al doilea perete al cofrajului și se va verifică poziția armăturilor.

Armarea plăcilor orizontale
– Se va trasa cu creta pe cofraj poziția barelor.
– Barele drepte se montează alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau cu bare ce urmează a fi
îndoite direct pe cofraj.
– Se vor așeza barele de repartiție de la partea inferioară și superioară și se leagă cu sârme.
– Se montează călăreții.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
110
 Condiții de protecția muncii
– Normele generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și realizarea
construcțiilor și instalațiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
– Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții aprobat de MLPAT cu
Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.23).
– În timpul co nfecționării armăturii se vor lua măsuri de protecție la toate utilajele cu piese
în mișcare și pentru prevenirea lovirii în timpul manipulărilor și fasonării oțelului beton.
– Pentru evitarea accidentelor în timpul lucrului se vor respecta regulile de tehni ca
securității muncii specifice locului de muncă și utilajelor tehnologice folosite.
– Aceste prevederi nu sunt limitative și pot fi completate în funcție de situația locală sau de
condițiile generale.

 Recepția lucrărilor
Armătura trebuie să formeze o carcasă spațială și o plasă sau o serie de plase plane pentru
a conlucra cât mai bine cu betonul.
a. Diametre minime admise pentru armăturil e elementelor din beton armat monolit
Element Felul armăturii Diametrul minim (mm)
Stâlpi Armături longitudinale:
 armături de rezistență în cazurile curente
14
 armături de rezistență din oțel cu profil periodic în
stâlpi cu solicitări reduse; armături de montaj
12
 armături longitudinale în elemente
nestructurale 10
Etrieri:
 la stâlpi neportanți 5
 la st âlpi portanți cu latura mică > 50 cm și stâlpi
portanți cu latura mai mare > 30cm, având etrieri din OB 37,
la construcții cu grad de protecție antiseismică 7

8
 la alți stâlpi portanți 6
Grinzi Armături longitudinale de rezistență:
 la planșee obișnuit e
10
 la planșee cu nervuri dese
– profil periodic
– OB 37
8
10

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
111

(continuare)
Armături de montaj în carcase legate cu sârmă:
 la elemente monolit
– profil periodic
– OB 37

8
10
 la element e preturnate 8
Armături de montaj în carcase sudate:
 la elemente monolit
6
 la elemente preturnate 5
Armături constructive pe fețele laterale, pe înălțimea grinzii:
 în carcase legate cu sârmă
– profil periodic
– OB 3 7

6
8
 în carcase sudate 5
Etrieri:
 la grinzi cu înălțimea  80 cm
6
 la grinzi cu înălțimea > 80 cm 8
Plăci Armături de rezistență în plase sudate
 la elemente monolit
5
 la elemente preturnate 4
Armături de rezistență în plase legate cu sârmă (bare din oțel
laminat la cald);
 la partea inferioară
6
 la partea superioară
– profil periodic
– OB 37
6
8
Armături de repartiție în plase legate cu sârmă
6
Armături de repartiție în plase sudate:
 la elemente monolit
4
 la elemente preturnate 3

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
112

b. Distanțe minime admise între etrieri
Elemente Distanța minimă
1. Stâlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile
– cu bare longitudinale
– etrieri
50 mm
70 mm
2. Grinzi sau elemente înclinate executate cu cof raj numai pe trei laturi:
– între barele primelor 2 rânduri de armături
– de la partea inferioară
– între barele de la partea inferioară dispuse
– pe rândul 3 și următoarele
– între armăturile de la fața superioară
– etrieri

d însă  25 mm

50 mm
d însă  30 mm
100 mm
3. Armături de rezistență în plăci 70 mm

c. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor

Elementul Grosimea min. a strat.
de acoperire (mm)
Observații
Plăci cu grosimea < 100 mm
 100 mm
Grinzi cu înălți mea < 250 mm
 250 mm 10
15
15
25

Dacă înălțimea < 500 mm și
diametrul armăturii  16mm,
grosimea minima = 20 mm
Stâlpi 25

Aarmăturile înclinate cu  16 mm sau mai mare, ar trebui s ă aibă o acoperire laterală de
beton cu grosimea de cel puțin 2 ori diametrul armăturii.
Grosimie mai mari vom pune atunci cand : :
– Elemente le sunt situate în tr-un mediu agresiv
– elementele sunt supuse direct acțiunii intemperiilo r, neprotejate cu tencuială ( + 10 mm)
– elemente la care restricț iile privind paza contra incendiilor prevăd grosimi mai mari.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
113

 Abateri limită la armături:
Abateri în mm

Element Dist.între
axele Grosime
strat Lung.parțiale sau totale
față de proiect Lung.
petrecere
înnădiri

Poziție

Obs.
barelor acoperir
e < 1
m 1-10 m >10 m sudate înnădiri
Pereți  5  3 îmbinări
Stâlpi,
grinzi  3  3  5  20  30  3 d  50 și înădiri
Plăci  5  2 sudate
Intre
etrieri la
pasul
fretelor  10 – cf.
C28-83

 Verificări în vederea recepț iei
– calitatea sudurilor
– numărul și calitatea legăturilor dintre bare.
– poziția înnădirilor și lungimile de petrecere a barelor.
– distanța dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare.
– dispozitivele de menținere a poziției armăturilor în cursul betonării.
– modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton și dimensiunile acestuia.
– poziția, modul de fixare și dimensiunile pieselor înglobate.
– respectarea toleranțelor și abaterilor permise conform prezentelor specificații tehnice.
– numărul , diametrul și poziția armăturilor în diferite secțiuni transversale ale elementelor
structurii.
– lungimea porțiunilor de bare care depășesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elementele ce se toarnă ulterior.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
114

4. TURNĂRI BETOANE

1. Generalități
Am prezentat condițiile generale care trebuie îndeplinite la execuția lucr ărilor din beton și
beton armat , care cuprind activitățile de livrare, transport, manipulare, punere în operă a
betonului și recepționarea lucrărilor executate.
Betonul si betonul a rmat care se foloseste in realizarea tuturor elementel or se execută
monolit la aceasta constructie si se prepară în stații de betoane specializate.
S-au utiliza t betoane gata preparate livrate de la stații proprii de betoane .
In cazuri exceptionale și pe ntru cantități mici, pentru lucrări fără mare importanță, se vor
utiliza betoane preparate în șantier , dar cu acordul proiectantului .

 Elemente de proiectare
Clasele de beton definite conform NE 012 -99 Codului de practică pentru executarea
lucrărilor di n beton, beto n armat și beton precomprimat și corespondența orientativă cu clasele
definite în Normativul C 140 – 86.
Clasa de
rezistență
a betonului C
4/5 C
8/10 C
12/15 C
16/20 C
20/25 C
25/30 C
30/37 C
35/45 C
40/50 C
45/55 C
50/60
fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
fck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
C140/86 Bc5 Bc10 Bc15 Bc20 Bc25 Bc30 – – Bc50 – Bc60

Clasa de
rezistență*
a betonului C*
2,8/3,5 C
6/7,5 C
18/22,5 C
28/35 C
32/40
fck cil 4 6 18 28 32
fck cub 5 7.5 22.5 35 40
C140/8 6 Bc5 Bc7.5 Bc22.5 Bc35 Bc40

*Clase de beton care nu se regăsesc în normele europene și care rămân valabile numai până la
intrarea în vigoare a Romcodurilor de proiectare.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
115

Echivalența între clasele și mărcile de beton

Clasa Marca Clasa Marca
Bc 3,5 B 50 Bc 15 B 200
Bc 5 B 75 Bc 20 B 250
Bc 7,5 B100 Bc 25 B 330
Bc 10 B150 Bc 30 B 400

Executantul este obligat sa faca următoarele determinări privind calitatea betonului
proaspăt , în laboratorul propriu sau î n alte laboratoare specializate :

Caract eristicile betonului proaspăt Limitele de variație admise
 Lucrabilitate:
– tasare medie 1 – 4 cm
– tasare medie 5 – 12 cm
– tasare medie > 12 cm
– grad compactare mediu

 Temperatura
– tmax
– tmin

 Densitate aparentă

 Conținutul de aer inclus

 Granulozitatea agregatelor conținute în beton (sort 0,3 mm)
 1 cm
 2 cm
 3 cm
 0,5

+ 20C
– 10C

 40 kg/mc

1 %

 2 %

Se fac trei determinari si daca media ace stora nu se înscrie în limitele admise betonul nu
se va pune în operă.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
116

Rezistenț a la compresiune se determina f acand media pe trei serii de trei cuburi
următoarele încercări pe betonul întărit la 28 zile :

Tipul de ciment
utilizat Temp.medie (0C)
din primele 7 zile Coeficient de majorare a rezistenței determinate la n
zile de la turnare
3 zile 7 zile 28 zile
M 30, H 35
Hz 35, SRA 35 + 5
+ 10
+ 20
+ 30 6,66
4,00
2,80
2,33 3,33
2,33
1,82
1,59 1,39
1,11
1,00
0,97
Pa 35 + 5
+ 10
+ 20
+ 30 5,00
2,80
2,22
2,00 2,50
1,82
1,54
1,37 1,28
1,05
1,00
0,97
P40 + 5
+ 10
+ 20
+ 30 3,33
2,22
1,82
1,59 2,00
1,54
1,33
1,25 1,18
1,03
1,00
0,98

2. Standarde si noramative
STAS 10107/0 -90. Construcții civile și industr iale. Calculul și alcătuirea elementelor din beton,
beton armat și beton precomprimat.
STAS 10107/1 -90. Construcții civile, industriale și agrozootehnice. Planșee din beton armat și
beton precomprimat. Prescripții generale de proiectare.
STAS 10107/2 -90. Construcții civile, industriale și agricole. P lanșee curente din plăci și grinzi
din beton armat și beton precomprimat. Prescripții de calcul și alcătuire.
STAS 2965 – 87. Construcții civile. Scări. Prescr ipții generale de proiectare.
STAS 7009 – 79. Construcții civile industriale și agrozootehnice. Toleranțe și asamblări în
construcții. Terminologie.
STAS 8600 – 79. Construcții civile industriale și agrozootehnice.Toleranțe și asamblări în
construcții. Sistem de toleranțe. STAS 10265 -75. Toleranțe în construcții.
Calitatea suprafețelor finisate. Ter meni și noțiuni de bază.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
117
STAS 10265/1 -84. Toleranțe în construcții. Toleranțe la suprafețele din beton aparent. STAS
10265/2 -90. Construcții civile industriale și agrozootehnice. Calitatea
suprafețelor elementelor de beton. Toleranțe la betonul aparent.
STAS 1759 – 88. Încercări pe betoane.Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea densității
aparente, a lucrabilității, a conținutului de agregate fine și a începutului de
priză.
STAS 1799 – 88. Construcții de beton, beton armat și beton precomprimat.Tipul ș i frecvența
verificărilor calității materialelor și betoanelor destinate executării lucrărilor
de construcții.
STAS 1275 – 88. Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistențelor
mecanice.
STAS 3519 – 76. Încercări pe betoane. Ve rificarea impermeabilității la apă.
SR 388 – 95. Ciment Portland.
SR 1500 -96. Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV și V.
SR 3011 -96. Cimenturi cu căldură de hidratare limitată și cu rezistență la agresivitatea
apelor cu conținut de sulfați.
SR 70 55 – 96. Ciment Portland alb.
STAS 790 – 84. Apă pentru betoane și mortare.
STAS 3 – 87. Nisip normal monogranular.
STAS 1667 – 76. Agregate naturale grele pentru betoan e și mortare cu lianți mineral
STAS 662 -89 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră.
NE 012 -99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton
precomprimat.
NP 007 -97 Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat.
C 149 -87. Instrucțiuni tehnice pentru remedierea defectelor la ele mentele din beton
armat.
C 56 – 85. Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și
instalații aferente.
C 26 – 85. Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive.
C 54 – 81. Instrucțiuni tehnice pentru înc ercarea betonului cu ajutorul carotelor.
P 100 – 92. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social –
culturale, agrozootehnice și industriale.
P 100 – 92. Completarea și modificarea capitolelor 11 și 12 ale normativ ului aproba tă de
MLPAT cu Ordinul 71/N/7.10.1996.
P 85 -96. Cod pentru proiectarea construcțiilor cu pereți structurali de beton armat.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
118
P118 -99 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor.
C300 -94 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata execut ării
lucrărilor de construcții și instalații aferente ale acestora.
– Normele generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și realizarea construcțiilor și
instalațiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
– Regulamentul priv ind protecția și igiena muncii în construcții aprobat de MLPAT cu Ordinul
9/N/15.03.1993.

Categorii le de lucrări
o Prepararea betoanelor
o Operațiuni pregătitoare turnării betoanelor.
o Turnarea betoanelor.
o Compactarea betoanelor.
o Decofrarea betoanelor.
o Tratar ea betoanelor după turnare.

 Materiale și produse folosite:
Cimenturi :
– Ciment Portland (P40, P45, P50, P55)
– Cimenturi cu adaosuri (F 25, M 30, Pa 35)
– Ciment Portland alb (Pa 25, Pa 35).

Agregate :
– Nisip cu granulația 0 – 3 mm
– Pietriș și piatră spartă cu granulație 7 – 15 mm ; 15 – 30 mm.
– Agregate mari pentru betoane cu granulația 30 – 70 mm.
– Agregate pentru construcții speciale cu granulația 70 – 150 mm.

Adaosuri :
– Apă pentru prepararea betoanelor.
– Plastifianți (DISAN – A).
– Superplastifiant (FLUBET).
– Acceleratori de priză (Clorură de calciu).

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
119
Mijloacele de transport ale betoanelor :
– Automalaxoare si autobasculante
– Încărcătoare cu bena.

Mijloacele de manipulare ale betoanelor :
– Jgheaburi, burlane, bene, tomberoane.
– Boburi, benzi transportoare, pompe, autopompe .
– Macara turn, alte tipuri de macarale .

3. Transport ul, manipulare a, depozitare a
Betoanel e se transporta la punctele de lucru cu mijloace de transport mecanizate cu
ajutorul cărora se previne procesul de segregare al betoanelor și scurgerea laptelui de ciment.
Betoanele cu tasare > 5 cm se face cu autoagitatoare, betonul cu tasarea < 5 cm se face cu
autobasculante cu bene .
Durata maximă de transport a betoanelor cu autoagitatoare fără utilizarea aditivilor
întârzietori de priză (în minute):
Temperatu ra mestecului
de beton (0C) Durata maxima de transport
Ciment de clasa 32,5 Ciment de clasa  42,5
10t 30 50 min. 35 min.
t< 10 70 min. 50 min.

4. Execuția lucrărilor
Prepararea betoanelor
Betoanele se prepara în unități specializate prevăzute cu dozatoare gravimetrice și cu
instalații de amestecare forțată a componentelor pentru a asigura o calitate corespunzătoare a
betoanelor .
Elemente componente Abateri admisibile
Agregate minerale  3 %
Ciment și apă  2 %
Aditivi  5 %

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
120

Înainte de înc eperea turnării betoanelor se v or verifica:
– Integritatea, stabilitatea și starea de curățire a cofrajelor.
– Daca armăturil e sunt curate pentru asigurarea aderenței cu masa de beton.
– Respectarea toleranțelor prescrise pentru cofraje și armături pentru :
 asigu rarea stratului de beton prescris pentru protejarea armăturilor.
 asigur areai posibilităților de turnare și vibrare a betoanelor.
 realiz area toleranțelor finale prescrise pentru elementele care urmează a se turna.

 Turnarea betoanelor
Turnarea betonoanelor trebuie sa fie conform notelor și comentariilor din planurile de
detalii, memoriului tehnic al proiectului de execuție.
Turnarea betonului se va realiza cu mijloace mecanice cu transport intermitent (macara
cu benă, tomberon, roabă, buncăr, etc.) sau cu transport continuu (jgheab, autopompă, pompă de
beton stabilă, transportor cu bandă, pompă de nivel cu braț pliabil, etc.) . Modalitatea de turnare
se alege în funcție de:
– mijloacele din dotarea executantului.
– volumul lucrărilor care urmează sa se execut e.
– tehnologia lucrărilor de execuție a elementelor din beton și beto n armat .
Pentru punerea în operă a betoanelor care sunt la orizontală și sub cota 0, se vor folosi :
– autopompe cu braț pliabil,
– autobetoniere cu jgheab,
– pompe de beton staționare,
– transportoare cu bandă.
Pentru construcțiil e care sunt pe verticală, se vor folosi:
– autopompe de beton (H max = 30 m),
– pompe de beton (H max = 70 m)
– macarale turn echipate cu bene (H max = 150 m).
Înălțimea de cădere liberă a betonului trebuie sa fie < 3 m , în scopul evitării segregării .
Betonarea elementelor cofrate pe înălțimi > 3 m se va realiza prin ferestre laterale s au prin
intermediul unui furtun.
Betonul trebuie sa fie uniformizat în lungul elementului, realiza ndu-se straturi orizontale
de max 50 cm înălțime și turnarea noului strat trebuie sa se faca înainte de începerea prizei
betonului din stratul turnat anterior.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
121
După 1 -2 ore de la turnarea betonului stâlpilor sau a pereților pe care se reazemă grinzil e
și plăcil e se va începe betonarea acestor a din urma.
Grinzile și plăcile se toarna de obicei în același timp.
In cazul cadrelor trebuie avuta o atentie deosebită cand se betoneaza zonel e de la noduri,
sa se umple complet secțiun ea.
Tasarea betonului proaspăt nu trebuie sa fie > 12 cm pentru bet oanele cu aditivi
plastifianți și > 18 cm pentru betonul preparat cu aditivi superplastifianți. Partea fina din beton
(ciment + agregate < 0,2 mm) trebuie să fie min 350 kg/mc.
Cimentul trebuie să fie într -o proporție min 150 kg/mc, iar granulația maximă a
agregatelor max 1/3 din diametrul conductei in cazul pompe lor și autopompe lor de beton .
Pentru a se i mbunătăț ii plasticit atea betonului se adaugă plastifianți.
Procesul de pompare trebuie să aibaun curs continuu, fără întreruperi care ar putea duce
la blocarea betonului în conducte.
Înălțimea liberă de cădere a betonului nu trebuie sa depaseasca 50 cm, iar grosimea
stratului de beton 45 cm.
Rosturile :
– la stâlpi rosturile se prev ad doar la bază.
– la grinzi le betonate separat se pot lăsa rosturi la 3 -5 cm sub nivelul inferior al plăcii.
– la plăci rostul se afla între 1 /5 – 1/3 din deschiderea plăcii.
– la planșee cu nervuri, rostul se afla la 1/3 – 1/5 din deschiderea nervurilor (betonare în
direcția nervurilor) sau grinzii principale (betonare perpendiculară pe direcția nervurilor).
– la bolți și arce se admit rosturi de lucru perpendiculare pe directoare.
– la stâlpi și grinzi suprafața rosturilor va fi perpendiculară pe axa acestora, iar la plăci și
pereți perpendiculare pe suprafață.
Suprafața rostului trebuie sa fie curățată și spălată cu apă înainte de turnarea betonului.

 Compa ctarea betoanelor :
Compactarea mecanică a betonului prin vibrare se utilizează pentru ca betonul să umple
complet forma în care este turnat și să nu rămân ă goluri sau pungi de aer.
Exista:
– vibratoare de interior (pervibratoare) ,
– vibratoare de exterior sau de cofraj ,
– vibratoare de suprafață (plăci, rigle vibrante).

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
122

Frecvenț a utilizata pentru vibrare este 3000 -12000 vibrații/minut. Vibrațiile de frecvență
joasă acționează asupr a granulelor de dimensiuni mari, iar cele de frecvență înaltă acționează
asupra granulelor de dimensiuni mici.
Vibrarea se aplica betoanelor vârtoase sau betoanelor semiplastice (cu tasarea conului de
maximum 5 cm), cele cu consistență mai redusă segregâ nd sub acțiunea vibrării.
Betonul se vibreaza între 5 – 30 secunde.
Distanța între două poziții succesive ale pervibratorului este:
– 25 – 50 cm la betoanele vârtoase.
– 50 – 100 cm la betoanele semiplastice.

 Decofrarea betoanelor :
Cofrajele se indeparte aza dupa ce betonul are o rezistența necesară pentru a nu se produce
deformații sau fisuri după decofrare.
Termenele minime recomandate pentru decofrare sunt prevăzute în Normativul NE 012 –
99 (paragraful 14).
Decofrarea fețelor lat erale la grinzi, stâ lpi, pereți
Viteza de dezvoltare a
rezistenței betonului Termenul de decofrare (zile) în funcții de temperatura mediului
+ 50C + 100C + 150C
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1

Decofrarea fețelor inferioare cu menținerea popilor de siguranță.
Condiții tehn ologice Termenul (în zile) de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistenței betonului Lentă Medie
Temperatura mediului (0C) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschidere maximă 6 m 6 5 4 5 5 3
Grinzi cu deschidere > 6 m 10 8 6 6 5 4

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
123
Îndepărtarea pop ilor de siguranță.
Condiții tehnologice Termenul (în zile) de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistenței betonului Lentă Medie
Temperatura mediului (0C) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschidere maximă 6 m 18 14 9 10 8 5
Grinzi cu deschidere > 6 m 21 18 12 14 11 7
Grinzi cu deschidere >12 m 36 28 18 28 21 14

In cazul construcțiil or cu plăci și cadre sau pereți structurali prima oara se decofreaza
stâlpi i sau a pereților structurali, apoi se decofr eaza plăcil e și ultimele sunt grinzile.
Popii de siguranță se lasa asezati l a decofrare astfel:
– la grinzi până la 4 m deschidere, un pop la mijloc.
– la grinzi de deschideri mai mari de 4 m, câte un pop la fiecare doi metri interval.
– la plăci cu peste 3 metri deschidere, cel puțin un pop la mijloc și cel puțin un pop
la 12 mp de placă.
Distanța dintre popii de siguranța nu trebuie sa fie > 6 m. La construcțiile etajate, popii de
siguranță se pozitioneaza pe cât posibil unul sub altul.
Înlăturarea popilor sau a susținerilor se realizeaza treptat, urmand succesiune a
demontărilor, încât să nu se provoace apariția de eforturi dăunătoa re în elementele de construcții
si sa afara distrugeri.

 Tratarea betonului după turnare :
Cand este cald supraf ața libera a betonului trebuie stropit a de cel puțin două ori pe zi, apoi
se acoperă cu rogojini sau cu un strat de rumeguș (nisip) de 3 – 4 cm pentru a menține
umiditatea.
Betonul să nu trebuie spălat înainte de a se întări suficient , udarea se va face prin
pulverizarea apei .
Betonul se stropeste timp de cel puțin 7 – 14 zile.
Nu se incep l ucrările de betonare dacă temperatura exterioară este sub – 50 C, iar în
cazul lucrărilor în curs de execuție, lucrarile de beton are se vor întrerupe, dacă temperatura
coboară la – 10 0 C, cu tendința de scădere în continuare.
Atunci cand lucrăril e se executa în perioada timpului friguros (intervalul 15 noiembrie –
15 martie) se ia măsuri ca betonul să nu se întărească și să atingă rezistențele necesare, fără să
apara modificari din cauza înghețului.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
124

Betonul se va p roteja pe ti mp friguros prin:
– Utilizarea acceleratorilor de priză.
– Încălzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice.
– Conservarea căldurii acumulate prin încălzirea materialelor componente , prin acoperirea
betonului cu materiale termoizolatoare.
Suprafețel e de beton turnat se curăța înainte de întărirea completă a betonului, utilizându –
se mașini de finisat, striat și tăiat rosturi de contracție în beton.

 Condițiile de protecția muncii:
– Normele generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și realizarea construcțiilor și
instalațiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
– Regulamentul privind protecția și igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993
(Cap.17, 19, 22, 23, 28).

5. Recepția lucrărilor
Conform n ormativul ui C 140 -86 se va v erifica calit atea materialelor componente și a
betoanelor .
Recepția structurii de rezistență se face pe întreaga construcție și pe părți de construcție,
în funcție de prevederile Programului de control stabilit de comun acord între pr oiectant,
beneficiar și executant.

 Abaterile limită admisibile pentru elementele din beton și beton armat

Elemente de construcții Dimensiuni elemente Abateri admisibile
Stâlpi
– înălțime

– dimensiunile
secțiunii
< 3 m
3 – 6 m
> 6 m
< 50 cm
> 50 cm

 16 mm
 25 mm
 25 mm
 5 mm
 8 mm
Pereți
– lungime (înălțime)
< 3 m
 16 mm

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
125

– grosime 3 – 6 m
> 6 m
< 10 cm
> 10 cm
 20 mm
 25 mm
 3 mm
 5 mm
Grinzi
– lungime

– dimensiunile
secțiunii
< 3 m
3 – 6 m
> 6 m
< 50 cm
> 50 cm

 16 mm
 20 mm
 25 mm
 5 mm
 8 mm
Plăci
– lungime (lățime)

– grosime
< 3 m
3 – 6 m
> 6 m
< 10 cm
> 10 cm

 16 mm
 20 mm
 25 mm
 3 mm
 8 mm

Defecte admise privind aspectul și integritatea elementelor din beton și beton armat:
– defecte de suprafață ( pori, segregă ri superficiale sau denivelări locale) cu adâncimea de
max 1 cm, cu suprafața de max 400 cm2 /defect, totalitatea defectelor de acest tip sa fie
max 10 % din suprafața feței elementului pe care sunt situate.
– defecte în stratul de acoperire al armăturilor (știrbituri locale, segregări), cu adâncimea
până la armătură cu lungimea de max 5 cm , totalitatea defectelor de acest timp sa fie
max 5 % din lungimea muchiei respective.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
126
 Verificări în vederea recepției
a. Înainte de turnarea betonului

Caracteristicile betonului proaspăt Limite de variație admise
Lucrabilitate
– tasare minimă 1 – 4 cm
5 – 12 cm
> 12 cm
– gradul de compactare mediu
 1 cm
 2 cm
 3 cm
 0,5 cm
Temperatură
– tmin
– tmax
– 10C
+ 20C
Densitate aparentă  40 kg/mc
Conținutul de aer inclus  1 %
Granulozitatea agregatelor conținute în beton ( sort 0 -3 mm)
– minim
– maxim
– 2 %
+ 2 %

b. După turnarea betonului
În vederea recepției lucrărilor se vor verifica:
 existența Proceselor verbale de rece pție calitativă privind: calitatea betonului , cofrajele,
armarea;
 concluziil e consemnate în cursul exe cuției constructiei de către beneficiar, proiectant,
Serviciul Tehnic de Verificare al Calității Lucr ărilor ale executantului și alt e organe de control
Se va efectua o verificare directă privind:
– aspectul elementelo r după decofrare;
– dimensiunile de ansamblu și cotele de nivel.
– dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului ;
– poziția pe întreaga înălțime a construcției a elementelor verticale (stâlpi, pereți
structurali), și a golurilor.
– incadrarea în abaterile limită admisib ile.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
127

 Remedieri
In funcție de amploarea, natura defecțiunilor si pe baza deciziei proiectantului se vor
adopta următoarele tipuri de soluții pentru remedieri :
– chituire;
– injectare;
– amorsare și completare;
– rebetonare cu menținerea armăturilor ;
– injectare și placare (consolidare).
Chitui rea se fac la fisuri în stâlpi și grinzi cu deschiderea maximă a fisurii de 0,5 mm.
Chituirea se face cu pastă de ciment cu adaos de poliacetat de vini l (aracet) sau cu chit epoxidic.
Amorsarea se fac cu chit epoxidic sau pastă de ciment cu ad aos de poli acetat de vinil.
Completările se fac cu mortar epoxidic sau cu mortar și beton de ciment. Soluția cu
amorsare și completare se foloseste pentru goluri în secțiune și segregări.
Injectările se facecu pastă de ciment, rășină epoxidică sau chit.
Soluția d e injectare se foloseste pentru grinzi, stâlpi, pereți structurali și buiandrugi cu
fisuri cu deschiderea maximă a fisurii de 0,5 – 1 mm.
Injectarea cu placare se face cu chit epoxidic armat cu țesătură din fibră de sticlă . Soluția
cu injectare și placar e, atunci cand apar fisuri cu deschiderea maximă a fisurilor de 1 – 5 mm, la
grinzi, stâlpi, pereți structurali și buiandrugi.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
128

5. FUNDAȚII DIN BETON ȘI BETON ARMAT

1. Generalități
Specificațiile tehnice privind execuția fundațiilor din beton armat pentr u Cladirea de
birouri S+ P+ 4 E , se referă la fundații directe sub nivelul terenului care reazemă direct pe stratul
de fundare.
Prima oara se fac verificările și recepționarea lucrărilor de terasamente necesare pentru
realizarea fundațiilor.
S-a ținut con t de următoarele :
 condiții de stabilitate a terenului;
 condiții climatice – aadâncime a de îngheț, precipitații ;
 caracteristicile straturilor de pământ de sub talpa fundațiilor;
 caracteristicile structurii de rezistență a construcției și posibilitatea acest eia de a
prelua tasări inegale ale terenului de fundare.

2. Standarde si normative
STAS 3300/1 – 85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.
STAS 3300/2 – 85 Teren de fundare. Calcul terenului de fundare în cazul fundării directe.
STAS 6054 -77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț. Zonarea teritoriului
României.
STAS 10107/0 -90 Construcții civile și industriale. Calculul și alcătuirea elementelor
structurale din beton, beton armat și beton precomprimat.
STAS 9824/0 -74 Măsurători terestre.Trasare a pe teren a construcțiilor. Prescripții generale.
STAS 9824/1 -87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcțiilor civile, industriale și
agricole.
C 169 – 88 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea
fundațiilor constr ucțiilor civile și industriale.
NE 012 -99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și
beton precomprimat.
C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și
instalații aferente.
P 10 – 86 Normativ privind proiectarea și executarea lucrărilor de fundații directe la
construcții.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
129
GP 014 – 97 Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la acțiuni seismice în
cazul fundării directe.
P 7 – 2000 Normativ privind fundarea construcțiilor pe pă mânturi sensibile la
umezire ( proiectare, execuție, exploatare ).
NP 001 – 96 Cod de proiectare și execuție pentru construcții fundate pe pământuri cu
umflături și contracții mari.
P 85 – 96 Cod pentru proiectarea construcțiilor cu pereți structurali de beton armat.
P100 -92 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe,
social -culturale, agrozootehnice și industriale.
P 100 – 92 Completarea și modificarea capitolelor 11 și 12 ale normativului aprobată
de MLPAT cu Ordinul 71/N/7.1 0.1996.
X – 87 Norme tehnice privind utilizarea formularelor tipizate în activitatea de
construcții.
CE1 –95 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al
cerinței de sigiranță în exploatare.
P118 -99 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor.
C300 -94 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcții și instalații aferente ale acestora.
– Instrucțiuni pentru verificarea calității și recepția lucrărilor ascunse la construcții și
instalaț ii aferente aprobate cu Ordinul IGSC 28/7.02.1976. Modificări la instrucțiuni
aprobate cu Ordinul IGSC 20/4.04.1977.
– Normele generale de protecție împotriva incendiilor la proiectarea și realizarea
construcțiilor și instalațiilor aprobate cu Decretul Consi liului de Stat nr.290/1977.
– Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții aprobat de MLPAT cu
Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.19).

Categorii de lucrări – executarea fundațiilor
Materiale și produse
– clasele de betoane utilizate sunt specificat e în planurile și detaliile de fundații din cadrul
proiectului de execuție;
– armături pentru betoane (OB 37 ; PC 52).

Accesorii
– cofraje pentru fundații ;
– tipare de inventar ;

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
130

3. Execuția lucrărilor
– Execuția și recepționarea lucrărilor de fundații se realizeaz a conform detalii le, note le și
comentariilor cuprinse în planurile din proiectul de execuție , dar si în baza specificațiilor
cuprinse în memoriul tehnic care însoțește proiectul.
– Materialele care se folosesc la executarea luc rărilor de fundații trebuie să sa fie aceleasi cu
cele din proiect și specificațiilor tehnice.
– Fundația se va executa fără întrerupere pe distanța dintre două rosturi de tasare. Daca nu
poate fi fi respectată aceasta conditie, atunci se va turna în trepte.
– Este interzisa căderea liberă a betonului prin apă, nici pe distanțe foarte scurte.
– Se recomandă majorarea cu 10 % a dozajului de ciment, utilizarea agregatelor cu granulație
maximă de 30 mm, lucrabilitatea L 4 pentru betoane turnate, L 3/L4 pentru cele pompate atunci
cand se stabil este compoziți a betonului turnat sub apă .

Fundați a pe radier general
– Se toarna beton de egaliza re (minimum 5 mm) pe întreaga suprafața ocupată de fundație.
Betonul de egalizare trebuie sa depaseasca lățimea fundațiilor cu 5 cm d e o parte și de alta ,
acest l ucru este necesar remedierii erorilor de trasare și montării cofrajelor;
– montarea cofrajelor pentru fundații;
– montarea armăturilor inclusiv a mustăților pentru elemente verticale;
 turnarea betonului;
 vibrarea betonului cu vibrator tip placă;
 decofrarea f undațiilor;
 verificarea toleranțelor de execuție a fundațiilor.
 realizarea betonării în strat continuu sau în trepte.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
131
6. COMPOZIȚIA BETONULUI

Compoziția betonului trebuie să fie astfel conceputa astfel încât, in condițiile unui dozaj
minim de cim ent și ale unor caracteristici in stare proaspătă ale betonului, impuse de tehnologia
de execuție, să se asigure realizarea cerințelor de rezistenta, durabilitate și a altor cerințe speciale
prevăzute prin proiect in conformitate cu normativul NE012 -99.
I. Date inițiale:
 Clasa betonului: C25/30 .
 Caracteristicile elementului:
– tipul elementului: placa ;
– dimensiunea minima a elementului: 150mm ;
– grosimea stratului de acoperire: 15mm ;
– distanta minima dintre barele de armatura: 75m m;
 Clasa de e xpunere si condițiile d e mediu : mediu uscat moderat .
 Condiții le de transport și punere în lucrare a betonului: transport cu autoagitatorul si betonul
turnat cu pompa .
 Condiții le si tehnologii le de executare: condiții normale de executare folosind panouri
modulate din lemn (TEGO ).
 Umiditatea agregatelor:
– pentru sorturile de nisip (0 -7mm) wN=2,5% .
– pentru sorturile de pietriș (7 -16mm) wP=1% .
 Gradul de omogenitate: grad II , omogenitate normala .

II. Materiale componente (din punct de vedere calitativ)
 Consistenta beton : T3, tasare 70
 20mm
 Dozajul minim de ciment : 300kg/m3
 Agregate:
– tipul: agregate de balastiera
– dimensiunea maxima a agregatelor (conform NE012 -99, cap 3.7):
 în funcție de tipul elementului: max
 1/3
 hpl=1/3
 150=50mm
 în funcție de dist. min. dintre armaturi: max
 d-5=75 -5=70mm
 în funcție de transportul si punerea in lucru a betonului : : max <31mm
 în funcție de stratul de acoperire: max
 1,3
 c=1,3
 15=19,5mm
 aleg max=16mm

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
132
 Granulozitatea agregatelor: zona I de granulozitate
Limita zonelor de granulozitate:
0-0.2mm
 10-15% aleg 12%
0.2-1mm
 35-45% aleg 40%
1-3mm
 55-65% aleg 60%
3-7mm
 75-85% aleg 80%
7-16mm
 95-100% aleg 100%
 Cimentul : I-32,5
 Raportul A/C in funcție de clasa de expunere: A/C=0,65

III. Materiale componente (din punct de vede re canti tativ)
 Cantitatea de apa (conform ANEXA 13): A=200 l/m3 , A’=A
 c=200
 1,10=220 l/m3
 Raportul A/C in funcție de condiția de clasa a betonului : A/C=0,50
 Cantitatea de ciment: C=
C/ =220/0,50=440 kg/m3>dozajul minim de ciment=300kg/m3
 Cantitatea de agregate:
Ag = agr(1000 – C/c – A – p)=2.7(1000 – 440/3 -220 –20)=1656 kg/m3
agr=2.7 kg/dm3
c=3 kg/dm3
 – volumul de aer inclus ~ 20dm3/m3
 Împărțirea agregatului pe sorturi:
0-0.2 mm
 12/100
 1656=199 kg/m3
0.2-1 mm
 (40-12)/100
 1656=464 kg/m3
1-3 mm
 (60-40)/100
 1656=331 kg/m3
3-7 mm
 (80-60)/100
 1656=331 kg/m3
7-16 mm
 (100-80)/100
 1656=331 kg/m3
 Corectarea cantității de apa:
– din umiditatea nisipului -2,5% AN=

n
igiA
1
 ni/100=(199+464+331+331)
 2,5/100=33 l/m3
– din umiditatea pietrisului -1% Ap =

n
igiA
1
 ni/100=331
 1/100=3 l/m3

Cantitatea de apa totala suplimentara: A=AN+Ap=33+3=36 l/m3
Cantitatea corectata de apa: A*=A’ -A=220 -36=184 l/m3

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
133
 Corectarea cantității de agregat pe sorturi:
0-0.2mm
 199(1+2,5/100)=204kg/m3
0.2-1mm
 464(1+2, 5/100)=476kg/m3
1-3mm
 331(1+2,5/100)=339kg/m3
3-7mm
 331(1+2,5/100)=339kg/m3
7-16mm
 331(1+1/100)=334kg/m3
Ag=1692kg/m3
 Densitatea aparenta a betonului:
b = A*+C+Ag=184+440+1692=2316kg/m3

7. GRADUL DE MATURIZARE A BETONULUI
Gradul de maturi zare a betonului reprezintă stadiul de întărire pe care l -a atins betonul
după un anumit interval de timp de la punerea în lucrare.
Acest g rad de maturizare a betonului se va determin a prin calcul matematic ce se bazează
pe măsurarea temperaturii betonului ( variația temperaturii în timp ) și corelarea acesteia cu o
anumită viteză de desfășurare a reacției de hidratare – hidroliză.
De exemplu ne -am propus sa determinam dup ă câte zile de la turnare gradul de
maturizare a betonului. P utem decofra la partea in ferioara o placa din beton armat cu
dimensiunile in plan de 4.50 x 4.50 m facuta din beton de clasa C 25/30, cu un ciment de tip I –
32.5 si av ând raportul A/C=0. 50.
Deschiderea maximă fiind de 6.0 0 m, decofrarea se poate incepe doar după ce betonul a
atins o rezistență minimă, reprezentând 70 % față de clasa sa.
În funcție de
– tipul cimentului (I=32,5) ș
– nivelul de întărire β = 70 %
gradul de maturizare M = 5520 h C se atinge, conform tabelului de mai jos, în ziua a 11 -a.
Ki reprezintă coeficientul de echi valare a gradului de maturizare a betonului evaluat la
temperatura i și cel evaluat la temperatura etalon de +200C.
Gradul critic de maturizare al betonului M k = 1000 (h C) este mai mic decât cel efectiv
rezulta că în cazul în care la sfârșitul acestui i nterval de timp (ziua 3 ora 21.00), temperaturile ar
deveni negative , nu se produc modificări în sens negativ al proprietăților fizico – mecanice ale
betonului.
Rezulta M = 5593 h C > M= 5520 h C din ziua 11 ora 06.00 se poate începe
decofrarea plă cii.

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
134

Ziua Ora Temp. in beton(șC )
i’ +10 șC k ti (h) Mk
Masurata Medie
Simplu Cumulat
i i’
1 6 10
12 13 11.5 21.5 0.918 6 118 118
15 19 16 26 0.968 3 76 194
20 17 18 28 0.984 5 138 332
2 7 11 14 24 0.948 11 250 582
11 14 12.5 22.5 0.93 4 84 666
15 19 16.5 26.5 0.972 4 103 769
20 18 18.5 28.5 0.988 5 141 909
3 8 10 14 24 0.948 12 273 1183
10 12 11 21 0.912 2 38 1221
17 19 15.5 25.5 0.964 7 172 1393
19 17 18 28 0.984 2 55 1448
4 8 11 14 24 0.948 13 296 1744
10 12 11.5 21.5 0.918 2 39 1783
15 18 15 25 0.96 5 120 1903
20 16 17 27 0.976 5 132 2035
5 6 9 12.5 22.5 0.93 10 209 2244
10 11 10 20 0.9 4 72 2316
17 18 14.5 24.5 0.954 7 164 2480
21 17 17.5 27.5 0.98 4 108 2588
6 7 10 13.5 23.5 0.942 10 221 2809
11 12 11 21 0.912 4 77 2886
14 19 15.5 25.5 0.964 3 74 2959
19 16 17.5 27.5 0.98 5 135 3094
7 8 10 13 23 0.936 13 280 3374
14 15 12.5 22.5 0.93 6 126 3500
18 19 17 27 0.976 4 105 3605
21 16 17.5 27.5 0.98 3 81 3686
8 7 11 13.5 23.5 0.942 10 221 3907

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
135
11 14 12.5 22.5 0.93 4 84 3991
15 19 16.5 26.5 0.972 4 103 4094
20 18 18.5 28.5 0.988 5 141 4235
9 6 10 14 24 0.948 10 228 4462
12 13 11.5 21.5 0.918 6 118 4581
15 19 16 26 0.968 3 76 4656
20 17 18 28 0.984 5 138 4794
10 6 10 13.5 23.5 0.942 10 221 5015
10 12 11 21 0.912 4 77 5092
18 19 15.5 25.5 0.964 8 197 5289
20 17 18 28 0.984 2 55 5344
11 6 9 13 23 0.936 10 215 5559
10 11 10 20 0.9 4 72 5631
17 18 14.5 24.5 0.954 7 164 5795
21 17 17.5 27.5 0.98 4 108 5902

Proiect de diploma „Stru ctura in cadre din beton armat S+P+ 4E”
136

BIBLIOGRAFIE:

Radu Popa, Mihai Teodorescu, 1984 – “Tehnologia lucrărilor de construcții”

George Ilinoiu, Mihai T eodorescu, 1997 – “Gradul de maturizare al betonului”

Octavian George Ilinoiu, Mihai Teodorescu, Constantin Budan, 2004 – “Proiectarea
compoziției betoanelor cu densitate normală”

Constantin Budan, Mihai Teodorescu, Octavian George Ilinoiu, 1998 – “Îndrumător
pentru examenul de licență la disciplina “Tehnologia lucrărilor de construcții“”

Proiect de dip loma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

137
PARTEA A III A

MANAGEMENTUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII

BORDEROU

1. Antemasuratori la doua stadii fizice : – Suprastructura
– Pardoseli
Suprastructura:
Formular C5 – Listă cuprinzând cantitățile de lucrări
Formular C6 – Liste cuprinzând consumul de materiale
Formular C7 – Liste cuprinzând consumul de mâna de lucru
Formular C8 – Liste cuprinzând consumul de ore funcționare utilaje
Formular C9 – Listă cuprinzând consumul privind transporturile

Pardoseli:
Formular C5 – Listă cuprinzând cantitățile de lucrări
Formular C6 – Liste cuprinzând consumul de materiale
Formular C7 – Liste cuprinzând consumul de mâna de lucru
Formular C8 – Liste cuprinzând consumul d e ore funcționare utilaje
Formular C9 – Listă cuprinzând consumul privind transporturile

2. Determinarea populatiei santierului si a structurilor sale
3. Dimnsionarea dotărilor social -administrative aferente organizării de șantier
4. Protectia muncii pentru execu tia lucrarilor
5. Proiectul de organizare de șantier
6. Protecția muncii în construcții

Bibliografie

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

138
ANTEMASURATOARE

 Suprastructura

Turnarea betonului armat in elementele contructiilor , exclusiv cele executate
in cofraje glisante , b eton BC 35 in plansee , grizi , stalpi , placi , cu grosimea placii
peste 10 cm .
NTi = 3.63 ore
U.M. = mc
VPLACI SI GRINZI = 617.24 mc
VSTALPI = 236.95 mc
V1 = VPL ACI SI GRINZI + VSTALPI = 617.24 + 236.95 = 860.19 mc
Rotund = 861 mc

2. CZ 01 06 A1

Prepararea betonului de clasa BC 35 pentru betoane obisnuite cu agregate
grele , sortate cu granulatia pana la 16 mm , pentru beton armat in elemente cu
sectiunea redusa sau armaturi foarte dese , preparat cu ciment marca PA 35 , in
instalatii centralizate .
NTi = 0.085 ore
U.M. = mc
V2 = V 1 x 1.008 = 854.25 x 1.008 = 872.22 mc
Rotund = 873 mc

Cofraje pentru beton armat in placi , grizi si stalpi , exclusiv sustinerile din
panouri refolosibile din scanduri de 25 mm grosime la constructii avand inaltimea de
la 20 la 35 m inclusiv , la placi , grinzi si stalpi . 1. CA 07 L1
3. CB 04 C1

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

139
NTi = 0.88 ore
U.M. = mp
APLACI SI GRINZI = 3091 .27 mp
ASTALPI = 1421 .76 mp
A3 = APLACI SI GRINZI + ASTALPI = 3091.27 + 1421.76 = 4513 .93 mp
Rotund = 4514 mp

Sustineri din schela metalica cu sarcina pana 1000 daN/mp cu inaltimea pana
la 3.00 m pe nivel , la constructii cu inaltimea 20 – 35 m
NTi = 2.31 ore
U.M. = mp
APLACI SI GRINZI = 3084.35 mp
A4 = APLACI SI GRINZI = 3084.35 mp
Rotund = 3090 mp

Montarea armaturilor din otel -beton , in elemente de constructii , exclusiv cele
din constructiile executate in cofraje glisante , cu distantieri din mase plastice, la
constructii executate l a o inaltime pana la 35 m inclusiv , din bare fasonate avand
diametrul peste 18 mm in grinzi si stalpi si de 12 mm in placi .
NTi = 0.033 ore
U.M. = Kg
M5 = GPLACI SI GRINZI + GSTALPI = 74076 + 37322 = 111388 Kg
Rotund = 111400 Kg

Confectionarea armaturilor din ote l beton , pentru beton armat in elementele
de constructii turnate in cofraje , exclusiv cele executate in cofraje glisante , fasonarea 4. CB 41 H1
5. CC 02 D1
6. CZ 03 02 K1

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

140
barelor pentru pereti , grinzi si stalpi la constructii obisnuite , in ateliere santier , PC
52 Φ 10 -16 mm .
U.M. = Kg
M6 = ( GGRINZI + GSTALPI ) x 1.01 = ( 35600 + 37320 ) x 1.01 = 75111 .72 Kg
Rotund = 75150 Kg

Confectionarea armaturilor din otel beton , pentru beton armat in elementele de
constructii turnate in cofraje , exclusiv cele executate in cofraje glisante , fasonarea
barelor pentru placi , inclusiv scari s i podeste , la constructii obisnuite , in ateliere
santier , PC 52 Φ 10-12 mm .
U.M. = Kg
M7 = GPLACI x 1.03 = 38476 x 1.03 = 3963 5.48 Kg
Rotund = 39 650 Kg

Transportul rutier al materialelor , prefabricatelor , inclusiv transportul
arma turii cu autobasculanta pe distanta pana la 10 KM inclusiv.

U.M. = tone
M8 = M6 + M7 = 104.86 + 1000.11 = 1104.97 tone
Rotund = 11 05 tone

Transportul rutier al betonului , mortarului cu autobetoniera de 5.5 mc
capacitate pe distanta pana la 10 KM inclusiv.

U.M. = tone
M9 = V1 x 2.5 tone/ mc = 861.08 x 2.5 tone/mc = 2158.89 tone
Rotund = 2160 tone
7. CZ 03 02 U1
8. TRA 01 A 10
9. TRA 06 A 10

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

141
 Pardoseli

Strat suport si de egalizare pentru pardoseli executate din mortar de ciment
marca M 100 – T de 3 cm grosime cu suprafata fin driscuita .

NTi = 0.46 ore
U.M. = mp
APARD CALDA – conform anexei 2 = 2241. 27 mp
A1 = APARD CALDA = 2241.27 mp
Rotund = 225 0 mp

Strat suport pentru pardoseli executate di n placi de fibre de lemn
( PFL ) moi , bituminate antiseptizate de 1 cm grosime , lipit e cu bitum pe un strat de
egalizare existent din mortar de ciment .

NTi = 0.18 ore
U.M. = mp
APARD CALDA – conform anexei 2 = 2241.27 mp
A2 = APARD CALDA = 2241.27 mp
Rotund = 225 0 mp

Pardoseli din parchet laminat de 1 cm grosime , inclusiv pervzurile , executate
pe un strat suport existent din PFL in incaperi cu suprafete peste 10 mp. 1. CG 01 D
2. CG 01 B
3. CG 02 K

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

142
NTi = 1.06 ore
U.M. = mp
APARD CALDA – conform anexei 2 = 2241.27 mp
A3 = APARD CALDA = 2241.27 mp
Rotund = 225 0 mp

Pardoseli din mozaic turnate pe loc , fara coloranti , inclusiv stratul suport de
circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100 – T , inclusiv spalarea si
frecar ea executate , executate cu piatra de mozaic din marmura in incaperi cu
suprafete peste 5 mp .

NTi = 2.23 ore
U.M. = mp
APAR D RECE – conform anexei 2 = 596.78 mp
A4 = APARD RECE = 596.78 mp
Rotund = 600 mp

Plinte si borduri din placi de marmura , fixate cu mortar de ciment marca M
100 – T , inclusiv spalarea si curatarea .
NTi = 0.70 ore
U.M. = m
LPARD RECE – conform anexei 2 = 12 51.78 m
L5 = LPARD RECE = 1251.78 m
Rotund = 125 2 m

4. CG 06 D
5. CG 16 C

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

143

Mortar de ciment pentru tencuieli M 100 – T , preparat cu ciment M 30 , in
instalatii centralizate , fara adaos de var .

NTi = 0.52 ore
U.M. = mc
APARD RECE – conform anexei 2 = 596.78 mp
APARD CALDA – conform anexei 2 = 2241.27 mp
V6 = ( APARD RECE + APARD CALDA ) x 0.03 = (596.78 + 2241.27 ) x 0.03 = 85.14
mc
Rotund = 85 .00 mc

Transportul rutier al betonului , mortarului cu autobeto niera de 5.5 mc
capacitate pe distanta pana la 10 KM inclusiv.
U.M. = tone
M9 = V6 x 2.2 tone/mc = 85.14 x 2.2 tone/mc = 187.31 tone
Rotund = 18 8 tone

6. CZ 02 09 A
7. TRA 06 A 10

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

144

Suprastruc tura:

Formular C5 – Listă cuprinzând cantitățile de lucrări

Formular C6 – Liste cuprinzând consumul de materiale

Formular C7 – Liste cuprinzând consumul de mâna de lucru

Formular C8 – Liste cuprinzând consumul de ore funcționare utilaje

Formul ar C9 – Listă cuprinzând consumul privind transporturile

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

145

Pardoseli:

Formular C5 – Listă cuprinzând cantitățile de lucrări

Formular C6 – Liste cuprinzând consumul de materiale

Formular C7 – Liste cuprinzând consumul de mâna d e lucru

Formular C8 – Liste cuprinzând consumul de ore funcționare utilaje

Formular C9 – Listă cuprinzând consumul privind transporturile

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

146
PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)
Formular C5
Obiectivul: 01 -IMOBIL S+P+4E
Obiectul :01 -SUPRASTRUCTURA

LISTA
cuprinzand cantitatile de
lucrari
Categoria de lucrari:01 -STRUCTURA BETON ARMAT
Deviz-N.C.S.:DO – DEVIZ OFERTA
09.07.15
–––––––––––––––––––––––
––––––––––– ––––––-
Nr. Capitole de lucrari Pret unitar
Material Manopera Utilaj Transport Total
crt ––––––––- a) material
(col.3*4a) (col.3*4b) (col.3*4c) (col.3*4d)(col5+6+7+ 8)
Simbol U/M Cantitate b) manopera
[RON] [RON] [RON] [RON] [RON]
Denumire c) utilaj
d) transport
Total a+b+c+d
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
SECTIUNEA TEHNICA |
SECTIUNE A FINANCIARA
c:81952891 ––––––––––––––- –––––
–––––––––––––– Pag. 1
0 1 2 3 4
5 6 7 8 9
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––

1 CA07L1 M CUB 862.00000 0.59
504.00
TURNARE BETON ARMAT CU PO 10.99
9396.00
MPA LA CONSTRUCTII CU H I 30.77
26308.00
NTRE 15-30M,IN PLANSEE (P 0.00
0.00
LACI,GRINZI,STILPI) 42.35
36209.00
10173 0068 CZ0108E1 -PREPARARE BETON B300 AGRE
G.GRELE <16MM CIMENT PA35 IN STRUCT
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
2 2100913 M CUB 862.00000 225.00
19327.00
BETON MARFA CLASA 0.00
0.00
(BC 35/B 400) 0.00
0.00
0.00
0.00
225.00
193275.00
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

147
3 CB04C1 MP 4510.00000 5.00
22550.00
COFRAJE DIN PANOURI REFOL 9.87
44513.00
OSIBILE DIN SCINDURI LA C 0.00
0.00
ONSTRUCT II CU H20 -35M LA 0.00
0.00
PLACI SI GRINZI 14.87
67063.00
––––––––––––– ––––––––––
–––––––––––––––––

4 CB41H1 MP 3084.00000 0.91
2806.00
SUSTINERI DIN SCHELA META 11.99
36977.00
LICA,SARCINA 1000 DAN/MP, 0.00
0.00
CU INALTIMEA <3M,LA ETAJ, 0.00
0.00
LA CTII CU H=20 -35M 12 .90
39783.00
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––

5 CC02D1 KG 150000.000 0.10
15000.00
MONT ARMAT LA CONSTR.H<35 0.33
4950.00
M DIN BARE IN GRINZI SI 0.00
0.00
STILPI D>18MM,PLACI D<12 0.00
0.00
CU DIST DIN PLASTIC 0.43
64500.00
–––––––––––––––––––––––
––––––––- –––––––––
6 CZ0302K1 KG 85510.000 1.83
1564833.00
CONFECT ARMAT PT PERETI G 0.32
27363.00
RINZI STILPI DIAFRAGME LA 0.00
0.00
CONST OBIS IN ATELIERE S 0.00
0.00
ANTIER PC 52 D= 10 -16MM $ 2.15
183846.00
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
7 CZ0302U1 KG 68500.0000 1.83
125355.00
CONFEC.ARMAT.PT.PLACI INC 0.31
21235.00
LUSIV SCARI PODESTE LA 0.00
0.00
CONST.OBIS.IN ATELIERE S 0.00
0.00
ANTIER PC 52 D= 10 -12MM $ 2.14
146590.00

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

148
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
8 TRA01A10 TONE 178.0000 0.00
0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL MAT 0.00
0.00
ERIALELOR,SEMIFABRICATELO 0.00
0.00
R CU AUTOBASCULANTA PE DI 37.50
6675.00
ST.= 10 KM. $ 37.50
6675.00
––––––––––––––––- –––––––
–––––––––––––––––
9 TRA06A10 TONE 2200.0000 0.00
0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL BET 0.00
0.00
ONULUI-MORTARULUI CU AUTO 0.00
0.00
BETONIERA DE 5,5MC DIST. 15.00
33000.00
=10KM $ 15.00
33000.00

10 AUT1114 ORE 2045.00000 0.00
0.00
ORA PR MACARA TURN CU BRA 0.00
0.00
T ORIZONTAL AUTORIDICATOA 10.00
20450.00
RE 80-150 TFM 1 SCHIMB 0.00
0.00
10.00
20450.00
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
11 AUT1303 ORE 5880.00000 0.00
0.00
ORA PR SCHELA MET TUB.EXT 0.00
0.00
.S640MP G=11 -13,5 3SCH.LE 0.50
2940.00
I/MP 0.00
0.00
$ 0.50
2940.00
=====================================================================
================================ =================10
M
m U t T CHELTUIELI DIRECTE
I 1746245.00 130360.00
49698.00 39675.00 6266 27.00
din care utilaje U:
– utilaje termice
0.00
– utilaje electrice
0.00
– alte utilaje
49689.00

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

149
C.A.S. 18.500 %
340517.77 340517.77
Ajutor somaj 0.500 %
34924.90 34924.90
C.A.S.S. 5.2000 %
104774.70 104774.70
Fond accidente 1.329 %
23207.59 23207.59
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
Mo
mo Uo to To
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 2249669.96
13036.00 49689.00 39675.00 2469402.96
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
Cheltuieli indirecte Io= 10.000 %*To
246940.29
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
Profit Po= 5.000 %*(To+Ch.indirecte)
135817.16
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
Total general deviz pe cat.luc rari
To+Ch.indirecte+Profit
2852160.41
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

150

PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)
Formular C6 .
OBIECTIVUL: 01 IMOBIL S+P+4E
OBIECTUL :01 SUPRASTRUCTURA

LISTA
cuprinzand consumurile de
resurse materiale
CATEGORIA DE LUCRARI:01 STRUCTURA BETON ARMAT
DEVIZN.C.S.:0075DO STRUCTURA BETON ARMAT DEVIZ OFERTA
09.07.15

–––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––– ––-
B Nr. Cod Denumire resursei U/M Consumurile
Pretul unitar Valoarea Furnizor Greutate
DR crt resursa materiale cuprinse
(exclusiv TVA) (col.3×4) (tone)
in oferta
(lei/UM) (lei)
c:82908992 ––––––––––––––––––––––
–––––––––––––– Pagina 1
0 1 2 3
4 5 6 7
–––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
1 2000509 OTEL BETON PERIODIC
277218.00 52.505 % 177.80
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2000573 OTEL BET ON PROFIL PERIODI C PC|KG 85510.000
1.800 153918.00 85.51
52 S 438 D=16MM |
– 2000509 OTEL BETON PROFIL P ERIODIC PC|KG 68500.000
1.800 123300.00 68.50
52 S 438 D=10MM |
–––––––––––––– ––––––––––-
–––––––––––––––––-
2 2100913 BETOANE
192375.00 36.958 %
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2100913 BETON MARFA CLASA (BC |M CUB 862.000
225.000 192375.00
35 /B400) |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––- ––––––
3 2928361 PLACI DIN ASCHII DE LEMN
35208.73 4.977 % 10.563
din care: –––––––––––––
––––––––––– –––––––
– 2928361 PANOU COFRAJ ASTEREALA SCIND. |MP 704.175
50.000 35208.73 10.563
RAS.SCURTE SUBSCURTE |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
4 6719093 DIVERSE PRODUSE PLASTICE
9450.00 1.606 % 0.546
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 6719093 DISTANTIER DIN M.PLAS TI.PT POZ|BUCATA 47250.000
0.200 9450.00 0.546
.ARM.IN BETON PT GRINZI |
––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––––– –

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

151

5 2903995 CHERESTEA RASINOASA
7554.50 1.129 % 7.554
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2904406 DULAP RASINOS TIVIT CLS A GR=4|M CUB 8.231
500.000 4115.50 4.11 5
8MM L=3,50M S 942 |
– 2903995 SCIND RASIN LUNGA TIV CLS D|M CUB 6.878
500.000 3439.00 3.439
GR=24MM L=4,00M S 942 |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
6 3803128 SIRMA ROTUNDA OTEL TREFILATA D
7342.36 1.116 % 1.755
E UZ GENERAL S 889
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 3803128 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 1,12 |KG 1835.590
4.000 7342.36 1.755
OL32 S 889 |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
7 6201084 ULEIURI
6359.82 0.934 % 1.261
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 6201084 ULEI EMULSIONABIL PT.DECOFRARE|KG 1156.331
5.500 6359.82 1.261
BETOANE S11382 |
–––––––––––––– –––––––––––
–––––––––––––––––-
8 2918639 CHERESTEA FAG
1211.00 0.207 % 2.126
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2918639 DULAPI FAG IMPREGNATI BAL OTATI|M CUB 2.422
500.000 1211.00 2.126
LUNG=1,8 – 5M CL A |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
9 5886899 CUIE
1345.52 0.197 % 0.347
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 5886942 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 |KG 276.937
4.500 1295.71 0.336
3 X 70 OL34 S 2111 |
– 5886899 CUIE CU CAP CONIC TI P A1 |KG 11.069
4.500 49.81 0.011
2,8 X 50 OL34 S 2111 |
––––––––––––––––––––––– ––
–––––––––––––––––-
10 5838165 SURUBURI PENTRU LEMN
991.58 0.144 % 0.148
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

152
– 5838579 SURUB CU CAP PATRAT P T. LEMN |BUCATA 1354.613
0.600 812.76 0.11 6
L 10 X 140 F1 S 1455 |
– 5838165 SURUB CU CAP HEXAGONA L |BUCATA 238.435
0.750 178.82 0.032
L 12 X 200 F1 S 1454 |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
11 2900888 LEMN ROTUND DE LUCRU
958.50 0.141 % 1.353
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2900888 LEM N ROT CONS RUR COJ FAG L M|M CUB 0.996
500.000 498.00 0.787
IN 1M D SUB MIN18CM S4342 |
– 2901167 MANELE D=7 -11CM L=2 -6M RAS|M CUB 0.921
500.000 460.50 0.566
INOASE S.1040 |
––––––––––––- ––––––––––––
–––––––––––––––––-

12 5883043 SAIBE
309.56 0.047 % 0.03 4
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 5883043 SAIBA PLATA PENTRU LE MN A M 1|KG 21.655
10.000 216.55 0.025
1 OL34 S 7565 |
– 5883067 SAIBA PLATA PENTRU LEMN A M 1|KG 9.301
10.000 93.01 0.009
4 OL34 S 7565 |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
13 5840376 PIULITE
156.74 0.025 % 0.018
din care: –––––––––––––
––––––––––––––––– –
– 5841021 PIULITE PATRATE M|BUCATA 1265.306
0.100 126.53 0.013
10 GR. 6 S 926 |
– 5840376 PIULITA HEXAG. S|BUCATA 201.400
0.150 30.21 0.005
8123 OLC35 A M 12 |
–––––– –––––––––––––––––––
–––––––––––––––––-
14 6309903 CONFECTII METALICE
96.83 0.014 % 0.038
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 6309903 CONFECTII METALICE SU D.CORNIER|KG 32.277
3.000 96.83 0.03 8
< 70 MM PT.ESAFODAJE |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
15 6202818 APA IND.,DEDURIZATA,DEMINERALI
0.00 0.000 % 515.835
ZATA
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

153
– 6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MOR TARE|M CUB 515.835
0.000 0 .00 515.835
SI BETOANE DELA RETEA |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
16 2200513 NISIP,CUART
0.00 0.000 % 1084.889
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2200642 NISIP SORTAT SPALAT DE RIU S|M CUB 328.593
0.000 0 .00 396.454
I LACURI 3,0 -7,0 MM |
– 2200513 NISIP SOR TAT NESPALAT DE RIU S|M CUB 615.861
0.000 0 .00 688.435
I LACURI 0,0 -3,0 MM |
––––––––––– ––––––––––––––
–––––––––––––––––-
17 2200288 PIETRIS
0.00 0.000 % 721.655
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2200288 PIETRIS CIURUIT SPALAT DE MA|M CUB 432.140
0.000 0.00 721.655
L 7 -15 MM |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-

18 2100414 CIMENT
0.00 0.000 % 385.435
din care: –––––––––––––
––––––––––––––- –––
– 2100414 CIMENT PORTLAND CU ADAO SURI |KG 385435.988
0.000 0 .00 385.435
PA 35 VRAC S 1500 |
–––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
TOTAL M:
lei 620524.32 2911.357

–––––––––––––––- ––––––––––
–––––––––––––––––-

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

154
PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)
Formular C7 .
OBIECTIVUL: 01 IMOBIL S+P+4E
OBIECTUL :01 SUPRASTRUCTURA

LISTA
cuprinzand consumurile cu mana d e lucru
09.07.15
CATEG.LUCRARI:01 STRUCTURA BETON ARMA T
DEVIZ N.C.S.:0075DO STRUCTURA BETON ARMAT DEVIZ OFERTA

–––––––––– –––––––––––––-
––––––––-
Nr. Cod Denumirea meseriei Consumurile Tarif mediu
Valoarea
crt meserie (om/ore)
(col.2×3) Procentul
cu manopera (lei/ora)
(lei)
directa

c:83359009 –––––––––––––––––––-
––––– Pagina 1
0 1 2 3
4 5
–––––––––––––––––––––––
––––––––-
1 0010212 BETONIST 12 175.639 11.750
2063.75 100.00
2 0010222 BETONIST 22 146.382 11.750
1719.99 100.00
3 0010232 BETONIST 32 102.621 11.750
1205.80 100.00
4 0010242 BETONIST 42 28.122 11.750
330.43 100.00
5 0010252 BETONIST 52 78.799 11.750
925.89 100.00
6 0010712 DULGHER CON STRUCTII 12 3412.366 11.750
40095.30 100.00
7 0010722 DULGHER CON STRUCTII 22 4287.756 11.750
50381.13 100.00
8 0010732 DULGHER CONSTRUCTI I 32 1477.015 11.750
17354.93 100.00
9 0010742 DULGHER CON STRUCTII 42 1149.468 11.750
13506.25 100.00
10 0011111 FIERAR BETO N 11 2544.561 11.750
29898.59 100.00
11 0011112 FIERAR BETO N 12 2845.644 11.750
33436.32 100.00
12 0011121 FIERAR BETO N 21 2667.201 11.750
31339.61 100.00
13 00111 32 FIERAR BETO N 32 3023.560 11.750
35526.83 100.00
14 0019921 MUNCITOR DE SERV.CTII MONTJ. 21 129.871 11.750
1525.98 100.00
15 0019931 MUNCITOR DE SERV.CTII MONTJ. 31 3218.005 11.750
37811.56 100.00
–––––––––––––––––––––––
––––––––-
TOTAL m: 25287.010 RON
297122.37 100.00

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

155

PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)
Formular C8
OBIECTIVUL: 01 IMOBIL S+P+4E
OBIECTUL :01 SUPRASTRUCTURA

LISTA
cuprinzand consumurile de ore de functionare a
utilajelor de cons tructii
CATEGORIA DE LUCRARI:01 STRUCTURA BETON ARMAT
DEVIZ N.C.S.:0075DO STRUCTURA BETON ARMAT DEVIZ OFERTA
09.07.15

–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––
Nr. Cod Denumire utilajului Consumurile T arif orar
Valoarea Proprietar
crt utilaj de constructii (ore de (lei/ora de
(col.2X3)
functionare) functionare)
(lei)

c:83530741 –––––––––––– –––––––-
–––––––––––- Pagina 1
0 1 2 3
4 5
–––––––––––––––––––––––
––––––– ––––––––
1 0003312 ELECTROPOMP A, POMPE, VENTILATO 85.124
350.000 29793.40
ARE
2 0001114 AUTOMAC ARALE 2045.000
10.000 20450 .00
3 0001303 GRINZI METALICE EXTENSIBILE , C 5880.000
0.500 2940 .00
OFRAJE, SCHELE
4 0007665 STILPI DE MONTAJ 3860.565
0.500 1930.28
5 0003710 BETONIERE, CENTRALE, VIBRATOAR 213.278
0.000 614.49
E
6 0003553 EXCAVATOARE , SCREPERE, BULDOZE 13.299
0.000 0.00
RE, GREDERE
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––
TOTAL U: RON
55728.17

–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

156
PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)
Formular C9
OBIECTIVUL: 01 -IMOBIL S+P+4E
OBIECTUL :01 SUPRASTRUCTURA

LISTA
cuprinzand consumurile privind
transporturile
CATEGORIA DE LUCRARI:01 STRUCTURA BETON ARMAT
DEVIZ-N.C.S.:0075DO STRUCTURA BETON ARMAT DEVIZ OFERTA
09.07.15

–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––
Elemente rezultate
din analiza Tariful
Nr. lucrarilor ce fac
obiectul licitatiei unitar Valoare
crt Felul transporturilor U/M ––––––––-
––––––- lei/UM (lei)
Cantitate Tone
Km Ore de ––––
aferenta UM transportate
parcursi functionare lei/to*km
c:83680874 –––––––––––––––––––-
–––––––––––– Pag. 1
0 1 1.1 1.2 2
3 4 5 6
–––––––––––––––––––––––
––––––––––––– ––-
1 Transp.auto din art.de lucrari
TRA01A10 TONE 178.000 178.000
37.50 6675.00
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO
R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM. $
TRA06A10 TONE 2470.000 2470.000
15.00 37050.00
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI -MORTARULUI CU AUTO
BETONIERA DE 5,5MC DIST. =10KM $

43725.00
––––––––––––––––––– ––––
–––––––––––––––

TOTAL t: lei 43725.00

–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

157

PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)
Formular C5
Obiectivul: 01 -IMOBIL S+P+4E
Obiectul :01 -PARDOSELI

LISTA
cuprinzand cantitatile de
lucrari
Categoria de lucrari:01 -PARDOSELI
Deviz-N.C.S.:DO – DEVIZ OFERTA
09.07.15
–––––––––––––––––––––––
––––––––––––––– ––
Nr. Capitole de lucrari Pret unitar
Material Manopera Utilaj Transport Total
crt ––––––––- a) material
(col.3*4a) (col.3*4b) (col.3*4c) (col.3*4d)(col5+6+7+8)
Simbol U/M Cantitate b) manopera
[RON] [RON] [RON] [RON] [RON]
Denumire c) utilaj
d) transport
Total a+b+c+d
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
SECTIUNEA TEHNICA |
SECTIUNEA FINANCIARA
c:81952891 ––––––––––––––- –––––
–––––––––––––– Pag. 1
0 1 2 3 4
5 6 7 8 9
–––––– –––––––––––––––––
–––––––––––––––––

1 CG01D MP 2236.00000 0.00
0.00
STRAT SUPORT SI DE EGALI 3.89
8899.28
ZARE PT PARDOSELI EXECU 12.65
28084.16
TATE DIN MORTAR CIMENT 0.00
0.00
M 100-T DE 3 CM GROSIME 16.54
36983.44
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––- ––––

2 CG01B MP 2236.00000 23.30
52098.80
STRAT SUPORT PT PARDOSELI 4.65
10397.40
EXECUTATE DIN PLACI PFL 3.02
6752.72
LIPITE CU BITUM 0.00
0.00
30.97
69248.92
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

158
3 CG02K MP 2236.00000 45.19
101044.84
PARDOSELI DIN PARCHET 5.05
11291.80
LAMINAT DE 1 CM GROSIME 3.02
6752.72
INCLUSIV P ERVAZURILE DIN 0.00
0.00
SIPCA DE LEMN 53.26
119089.36
–––––––––––––- ––––––––––
–––––––––––––––––

4 CG06D MP 591.00000 10.77
6365.07
PAROSELI DIN MOZAIC TURNATE 3.89
2298.99
PE LOC + STRAT SUPORT DE 12.65
7476.15
CM GROSIME DIN MORTAR 0.00
0.00
M 100-T 27.31
16140.21
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––

5 CG16C ML 1248.00000 4.11
5129.28
PLINTE SI BORDURI DIN 5.61
7001.28
PLACI DE MARMURA FIXATE 3.02
3768.98
CU MORTAR DE CIMENT 0.00
0.00
M 100-T 12.74
15899.52
–––––––––––––––––––––––
–––––– –––––––––––-

6 2100937 M CUB 85.00000 212.00
18020.00
MORTAR DE CIMENT 0.00
0.00
(M 100-T) 0.00
0.00
0.00
0.00
212.00
18020.00
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––

7 TRA01A10 TONE 216 .00000 0.00
0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL MAT 0.00
0.00
ERIALELOR,SEMIFABRICATELO 0.00
0.00

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

159
R CU AUTOBASCULANTA PE DI 37.50
8100.00
ST.= 10 KM. $ 37.50
8100.00
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––

8 TRA06A10 TONE 187.00000 0.00
0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL BET 0.00
0.00
ONULUI-MORTARULUI CU AUTO 0.00
0.00
BETONIERA DE 5,5MC DIST. 15.00
2805.00
=10KM $ 15.00
2805.00

9 AUT1114 OR E 767.00000 0.00
0.00
ORA PR MACARA TURN CU BRA 0.00
0.00
T ORIZONTAL AUTORIDICATOA 10.00
7670.00
RE 80-150 TFM 1 SCHIMB 0.00
0.00
10.00
7670.00
=====================================================================
=================== ==============================

=====================================================================
=================================================
M
m U t T CHELTUIELI DIRECTE
I 182657.99 39887.95
60504.73 10905.00 293955.67
din care utilaje U:
– utilaje termice
0.00
– utilaje electrice
0.00
– alte utilaje
60504.73
C.A.S. 1 8.500 %
35618.30 35618.30
Ajutor somaj 0.500 %
4566.44 4566.44
C.A.S.S. 5.200 %
10959.47 10959.47
Fond accidente 1.329 %
2427.52 2427.52
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
Mo
mo Uo to To

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

160
TOTAL CHELTUI ELI DIRECTE 258229.72
39887.95 60504.73 10905.00 369527.40
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
Cheltuieli indirecte Io= 10.000 %*To
36952.74
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
Profit Po= 5.000 %*(To+Ch.indirecte)
20324.10
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––
Total general deviz pe cat.lucrari
To+Ch.indirecte+Profit
426804.24
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

161
PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)
Formular C6
OBIECTIVUL: 01 IMOBIL S+P+4E
OBIECTUL :01 PARDOSELI

LISTA
cuprinzand consu murile de
resurse materiale
CATEGORIA DE LUCRARI:01 PARDOSELI
DEVIZN.C .S.:0075DO PARDOSELI DEVIZ OFERTA
09.07.15

–––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
B Nr. Cod Denumire resursei U/M Consumurile
Pretul unitar Valoarea Furnizor Greutate
DR crt resursa materiale cuprinse
(exclusiv TVA) (col.3×4) (tone)
in oferta
(lei/UM) (lei)
c:82908992 ––––––––––––––––––––––
–––––––––––––– Pagina 1
0 1 2 3
4 5 6 7
–––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-

1 2100937 MORTAR
18020.00 38.435 %
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2100937 MORTAR MARFA |M CUB 85.000
212.000 18020.00
M 100-T |
–––––––––––––––– –––––––––
–––––––––––––––––-
2 2928221 PLACI DE PFL
46956.00 8.657 % 2.268
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2928221 PLACI PFL |MP 2236.000
21.000 46956.00 2.268
|
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
3 2928216 PLACI DE PARCHET
101044.84 68.130 % 3.145
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2928216 PLACI PARCHET |MP 2236.000
45.190 101044.84 3.145
LAMINAT |
––––- ––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––-
4 3842513 MOZAIC
9768.00 25.135 % 1161.600

din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 3842513 MOZAIC TURNAT |M CUB 52.800
185.000 9768.00 1161.600
|
––––––––––––––––– –––––––-
–––––––––––––––––-
5 6201168 PLACI MARMURA
43054.72 12.125 % 125.280
din care: ––––– ––––––––
–––––––––––––––––-

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

162
– 6201168 PLACI DE MARMURA |MP 1248.000
35.140 43054.72 125.280
PT PLINTE |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-

6 2918333 BITUM
5620.00 6.325 % 1.756
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2918333 BIT UM PT LIPIT |KG 1756.250
3.200 5620.00 1.756
|
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
7 5838165 SURUBURI PENTRU LEMN
459.94 0.144 % 0.11 7
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 5838579 SURUB CU CAP PATRAT P T. LEMN |BUCATA 569.004
0.600 341.40 0. 096
L 10 X 140 F1 S 1455 |
– 5838165 SURUB CU CAP HEXAGONA L |BUCATA 158.054
0.750 118.54 0.021
L 12 X 200 F1 S 1454 |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
8 6202818 APA IND.,DEDURIZATA,DEMINERALI
0.00 0.000 % 64.812
ZATA
din care : –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MOR TARE|M CUB 64.812
0.000 0 .00 64.812
SI BETOANE DELA RETEA |
––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
9 2200513 NISIP,CUA RT
0.00 0.000 % 788.806
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2200642 NISIP S ORTAT SPALAT DE RIU S|M CUB 46.882
0.000 0 .00 325.619
I LACURI 3,0 -7,0 MM |
– 2200513 NISIP SORTAT NESPA LAT DE RIU S|M CUB 52.316
0.000 0 .00 463.187
I LACURI 0,0 -3,0 MM |
–––––––––––––– –––––––––––
–––––––––––––––––-
10 2100414 CIMENT
0.00 0.000 % 33.648
din care: –––––––––––––
–––––––––––––––––-
– 2100414 CIMENT PORTLAND CU ADAO SURI |KG 33648.000
0.000 0 .00 33.648
PA 35 VRAC S 1500 |
–––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––-
TOTAL M:
lei 120248.68 2181.432

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

163

PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)
Formular C7
OBIECTIVUL: 01 IMOBIL S+P+4E
OBIECTUL :01 PARDOSELI

LISTA
cuprinzand consumurile cu mana d e lucru
09.07.15
CATEG.LUCRARI:01 PARDOSELI
DEVIZ N.C .S.:0075DO PARDOSELI DEVIZ OFERTA

–––––––––––––––––––- ––––
––––––––-
Nr. Cod Denumirea meseriei Consumurile Tarif mediu
Valoarea
crt meserie (om/ore)
(col.2×3) Procentul
cu manopera (lei/ora)
(lei)
directa

c:83359009 –––––––––––––––––––-
––––– Pagina 1
0 1 2 3
4 5
–––––––––––––––––––––––
––––––––-
1 0010212 BETONIST 12 75.135 11.750
882.84 100.00
2 0010222 BETONIST 22 86.245 11.750
1013.38 100.00
3 0010232 BETONIST 32 63.215 11.750
742.78 100.00
4 0010242 BETONIST 42 48.887 11.750
574.42 100.00
5 0010655 MUNCITOR MONTARE PARCHET 132.500 13.450
1782.13 100.00
6 0010655 MUNCITOR MONTARE PARCHET 134.254 13.450
1805.72 100.00
7 0010655 MUNCITOR MONTARE PARCHET 112.450 13.450
1512.45 100.00
8 0010655 MUNCITOR MONTARE PARCHET 99.258 13.450
1335.02 100.00
9 0010872 MUNCITOR FAIANTAR 365.421 15.200
5554.40 100.00
10 0010872 MUNCITOR FAIANTAR 215. 360 15.200
3273.47 100.00
11 0010872 MUNCITOR FAIANTAR 128.315 15.200
1950.39 100.00
12 0019921 MUNCITOR DE SERV.CTII MONTJ. 21 265.312 11.750
3117.42 100.00
13 0019931 MUNCITOR DE SERV.CTII MONTJ. 31 312.421 11.750
3670.95 100.00
–––––––––––––––––––––––
––––––––-
TOTAL m: 2038.773 RON
27215.35 100.00

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

164

PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)
Formular C8
OBIECTIVUL: 01 IMOBIL S+P+4E
OBIECTUL :01 PARDOSELI

LISTA
cuprinzand consumurile de ore de functionare a
utilajelor de construct ii
CATEGORIA DE LUCRARI:01 PARDOSELI
DEVIZ N.C .S.:0075DO PARDOSELI DEVIZ OFERTA
09.07.15

–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––
Nr. Cod Denumire utilajului Consumurile Tarif orar
Valoarea Proprietar
crt utilaj de constructii (ore de (lei/ora de
(col.2X3)
functionare) functionare)
(lei)

c:83530741 ––––––––––––––– ––––-
–––––––––––- Pagina 1
0 1 2 3
4 5
–––––––––––––––––––––––
–––––––––– –––––
1 0003312 ELECTROPOMP A, POMPE, VENTILATO 38.000
350.000 13300.00
ARE
2 0001114 AUTOMAC ARALE 256.000
10.000 2560 .00

5 0003710 CENTRALA DE MORTAR 18.360
0.000 56.41

–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––
TOTAL U: RON
15916.41

–––––––––––––––––––––––
––––––- –––––––––

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

165

PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)
Formular C9
OBIECTIVUL: 01 -IMOBIL S+P+4E
OBIECTUL :01 PARDOSELI

LISTA
cuprinzand consumurile privind
transporturile
CATEGORIA DE LUCRARI:01 PARDOSELI
DEVIZ-N.C.S.:0075DO PARDOSELI DEVIZ OFERTA
09.07.15

–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––
Elemente rezultate
din analiza Tariful
Nr. lucrarilor ce fac
obiectul licitatiei unitar Valoare
crt Felul transporturilor U/M ––––––––-
––––––- lei/UM (lei)
Cantitate Tone
Km Ore de ––––
aferenta UM transportate
parcursi functionare lei/to*km
c:83680874 –––––––––––––––––––-
––––––– ––––– Pag. 1
0 1 1.1 1.2 2
3 4 5 6
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––
1 Trans p.auto din art.de lucrari
TRA01A10 TONE 178.000 216 .000
37.50 8100 .00
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO
R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM. $
TRA06A10 TONE 2470.000 245 .000
15.00 3675 .00
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI -MORTARULUI CU AUTO
BETONIERA DE 5,5MC DIST. =10KM $

11775.00
–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––

TOTAL t: lei 11775 .00

–––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

166
Determinarea populatiei santierului si a structurilor sale

NC – Personalul care isi desfasoara acti vitatea in domeniul constructiilor ;
NCM = 40 persoane

NC = NCM x 1 cuplaj x 1.10 = 40 x 1 x 1.10 = 44 persoane
→ NC = 44 persoane

NI – Personalul care isi desfasoara activitatea in instalatii pentru constructii ;

NI = ( 44 x 0.30 ) x 1 cuplaj x 1.22 = 16.10  16 persoane
→ NI = 16 persoane
NM – Personal care is i desfasoara activitatea in montaj utilaje ;

→ NM = 0 persoane

1. Din punct de vedere al calificari personalului :

N1 – Personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare > 4 ;
N2 – Personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categorie ≤ 4
N3 – Personal tehnic,economic,social si administrative ;
N1 = 0.50 x NC + 0.62 x NI + 0.71 x NM = 0.50 x 44 + 0.62 x 16 + 0.71 x 0  32
persoa ne
→ N1 = 32 persoane

N2 = 0.40 x NC + 0.20 x NI + 0.15 x NM = 0.40 x 44 + 0.20 x 16 + 0.15 x 0 =  21
persoane
→ N2 = 21 persoane

N3 = 0.10 x NC + 0.18 x NI + 0.14 x NM = 0. 10 x 44 + 0.18 x 16 + 0.14 x 0  8
persoane

→ N3 = 8 persoane

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

167
Numar total
→ NT0 = 61 persoane

2. Dupa domiciliul stabil :

– Personal localnic ( 50 % ) :

NT1 = N11 + N21 + N31
N11 = 0.50 x N1 = 0.50 x 32 = 16 persoane
N21 = 0.50 x N 2 = 0.50 x 21 = 11 persoane
N31 = 0.50 x N3 = 0.50 x 8 = 4 persoane
→ NT1 = 16 + 11 + 4 = 31 persoane

→ NT1 = 31 persoane

– Personal din imprejurimi sau navetist ( 40 % ) :

NT2 = N12 + N22 + N32
N12 = 0.40 x N1 = 0.40 x 32 = 13 persoane
N22 = 0.40 x N2 = 0.40 x 21 = 8 persoane
N32 = 0.40 x N3 = 0.40 x 8 = 3 persoane
→ NT2 = 13 + 8 + 3 = 24 persoane

→ NT2 = 24 persoane

– Personal din alte localitati sau nelocalnic ( 10 % ) :

a) Familist :
N13 = N23 = N33 = 0

→ NT3 = 0 persoane

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

168
b) Nefamilist ( 10 % ) :

NT4 = N14 + N24 + N34

N14 = 0.10 x N1 = 0.10 x 32 = 3 persoane
N24 = 0.10 x N2 = 0.10 x 21 = 2 persoane
N34 = 0.10 x N3 = 0.10 x 8 = 1 persoane
→ NT2 = 3 + 2 + 1 = 6 persoane
→ NT4 = 6 persoane
c) Membrii de familie :

Nmf = 1.70 x NT3 = 1.70 x 0 = 0 persoane

→ Nmf = 0 persoane
Populatia santie rului :
P = NT0 + Nmf = 61 + 0 = 61 persoane
P = NT1 + NT2 + 2.70 x NT3 + NT4 = 31 + 24 + 2.70 x 0 + 6 = 61 persoane
P = P1 + P2 + P3 + P4 = 31 + 24 + 0 + 6 = 61 persoane

Tabel cu populatia santierului :

Tip
person al
Nr.
persoane Structura personalului dupa domiciliu stabil

Localnici
50%
Din imprejurimi
40% Din alte localitati ( nelocalnici )
Familisti
0 % Nefamilisti
10 %
Personal muncitor cu
calificare avind
categoria de
incadrare
> 4 32 16 13 0 3
Personal muncitor cu
calificare medie si
necalificat cu
categorie
≤ 4
21
11
8 0 2

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

169
Personal
TESA 8 4 3 0 1
Total personal 61 31 24 0 6
Membrii de familie
–-
–-
–- 0
–-
Populatie santier 61 31 24 0 6

Dotările social – administrative aferent e organizării de șantier – dimensionare
Dotarile social -administrative pentru populația șantierului se referă la
asigurarea spațiilor de cazar e, a alimentației, a sănătății, a igienei, a necesităților
culturale, sociale, eduative, tehnico -administrative și a cerințelor specifice șantierului.
Pentru f iecare șantier în parte cand se p roiect eaza organizarea de șantier din punct
de vedere al asigurării necesarului populației, trebuie sa se tina cont de d isponibilitățile și
condițiile specifice reale ale șantier ului și ale investiției (amplasamentul, valoarea
lucrării, durata de execuție, natura lucrărilor, forța de muncă).
Necesarul de dotări social -administrative s unt determin ati în funcție de indicii
de suprafață nornați și numărul de persoane aferente dotării .
dotarei dotareidotare
nec r s S, ,

unde:

 persoanaUFm Sdotare
nec ,2 – suprafața necesară;
 persoanaUFm sdotarei ,2
,
– indice de suprafață;
dotareir,
– numărul de persoane aferent dotării.
dotare
necdotare
ef S S

dotare
efdotarei dotare
nec NcapacitaterN  ,

dotare
necdotare
ef N N

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

170
Nr.
Crt. Obiecte social -administrative necesare Obiecte social -administrative adoptate
Denumire UF
Pers. Indice suprafată
(m2/pers) Nr pers aferente Suprafață
necesară
(m2) Tip obiect Unitate
folosință Nr. Buc. Suprafață
efectivă (m2)
0 1 2 3 4 5=3×4 6 7 8=4/7 9
1 Birouri 1 3
33N 24 Container ISO
2,345×6,065 4 birouri 3 buc 44.1
2 Vestiare 1 0,65
532 1NN 34.5 Container ISO
2,345×6,065 24 persoane 1 buc 44.1
3 Grup sanitar 1 0,30
532 1NN 15.9 Conta iner ISO
2,345×6,065 8-16 persoane 2 buc 29.4
4 Closet 1 0,07
1442 1NN 0.98 Closet 3 cont
1,200×2,500 1pers 1 buc 3
5 Punct
alimentar 1 0,03
610NT 1.83 Container ISO
2,345×6,065 persoane 1 buc 14,7
6 Dormitor 1 8,69
24NT 17,38 Container ISO
2,345×6,065 1-8 persoane 1 buc 14.7

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

171
Protectia muncii pentru executia lucrarilor

Sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca are in vedere :
– aspecte generale,
– obligatiile angajatorilo r,
– obligatiile lucratorilor,
– normele de securitate si sanatate in munca ,
– organizarea activitatilor de prevenire si protective.

 Aspecte generale
Securitatea in munca reprezinta asamblu de activitati prin asigurarea celor
mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, integritatii fizice si pshice,
apararea vietii, sanatatii lucratorilor si altor persoane participante la procesul de
munca.
Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop principal instruirea unor
masuri pentru imbunatatirea se curitatii in munca a lucratorilor. S e aplica angajatorilor ,
lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor din toate sectoarele de activitate din
constructii .
Legea stabileste principii general e:
– Informare a si consultare a;
– instru irea lucratorilor si a reprezentantil or;
– prevenirea riscurilor profesionale;
– protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
– eliminarea factorilor de risc si accidentare;

 Obligatiile angajatorilor:
 sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,sa asigure
evitarea si combaterea riscurilor,
 sa asigure cadrul organizatoric necesar securitatii sanatatii in munca,
 sa se adopteze munca la om in ceea ce priveste amenajarea locului de
munca, alegerea echipamentelor de munca etc.
 sa adopte inca din faza de cercetare, proiectare, execut ie a echipamentelor de
munca si a tehnologilor de fabricatie,

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

172
 sa obtina obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al
securitatii si sanatatii i n munca , inainte de inceperea oricarei activitatii,
conform prevederilor legale ;
 sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri
tehnice,sanitare,organizatorice si de alta natura bazat pe evaluarea riscurilor,
bazat pe evaluarea riscurilor,pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de
munca specifice unitatii
 sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii
lucratorilor,cum ar fi afise,pliante ,filme cu privire la securitatea si sanatatea
in munca.
 sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratori a
masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a
prevederilor legate de domeniul securitatii si sanatatii in m unca prin
lucratorii desemnati,prin propria competenta sau prin servicii externe;
 sa stabileasca prin fisa postului articulatiile raspunderile ce le revin in
domeniul securitatii si sanatatii in munca,
 sa angajeze numai p ersoane care, in urma examenului medical si dupa caz,a
testarii pshologice a aptitudinelor,corespund sarcinii de munca pe care
urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical ,periodic ulterior
angajarii;
 sa elaboreze instructiunii proprii,in spiritul prezentei legi,pentru completarea
si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca,tinand
seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in
responsabilitatea lor;
 sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitevelor
de protectie,aparaturii de masura si control,precum si a instalatilor de
captare,retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea
proceselor tehnologice;
 sa asigure informarea fiecarei persoane ,anterior angajarii in munca,asupra
riscurilor la care acesta este expusa la locul de munca ,precum si asupra
masurilor de prevenire si de protectie necesare;
 sa prezinte docu mentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de
munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

173
 sa asigure echipamentele de munca de munca fara pericol pentru securitatea
si sanatate lucratorilor.
 sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal
sau colectiv,in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte
accidente,
 sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectori de munca cu prilejul
vizitelor de control si al cercetari evenimentelor,
 sa desemneze, la solicitarea inspectorului ,lucratori care sa participe la
efectuarea controlului sau cercetarea

 Obligatiile lucratorilor
 sa nu procedeze la scoaterea din functiune ,la modificarea ,schimbarea sau
inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitatate proprii, in special ale
masinilor,aparaturii ,uneltelor,instalatilor tehnice si cladirilor ,si sa utilizeze
corect aceste dispozitive;
 sa copereze, cu angajatorul s i/sau lucratorii atata timp cat este necesar pentru
a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre
inspectorii de munca si inspectorii sanitarii pentru protectia sanatatii si
securitatii lucratorilor,
 sa utilizeze corect masin ile,aparatura periculoase,echipamentele de transport
si alte mijloace de productie;
 sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si dupa
utilizare,sa -l puna la locul de pastrare
 sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrat orilor desemnati orice situatie
de munca despre care au motive intemiate sa o considere un pericol pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor precum si orice deficienta a sistemelor de
protectie;
 sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau
angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
 sa-si insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul
securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare acestora;
 sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
 sa copereze, atata timp cat este necesar cu angajatorul si/sau lucratorii
desemnatii pentru a permite angajatorului sa se asigure ca medicul de munca

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

174
si conditiile de lucru sunt sigure fara riscur i pentru securitatea si sanatatea,in
domeniul sau de activitate

 Normele de securitate si sanatate in munca
Normele de securitate in munca au ca scop principal eliminarea sau
diminuarea factorilor de risc de accidente si /sau de imbolnavire profesionala, existenti
in sistemul de munca pentru fiecare din componentele acestora .
Categorii de norme:
 instructiunii proprii de securitate in munca
 norme privind sanatatea si igiena muncii
 norme generale de securitate si sanatate in munca
 norme specifice de securitate si sanatate in munca
Instructiunii proprii de securitate in munca : au ca scop detalierea si
particularizarea prevederilor din normele generale, a celor specifice a standardelor si
a altor acte normative .
Norme privind s anatatea si igiena munci :se elaboreaza de catre Ministerul
Sanatatii si Familei si urmareste asigurarea sanatatii lucratorilor in procesul de
munca.
Normele generale de securitate si sanatate in munca : cuprind principii,
regulisi masuri generale de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor
profesionale din toate sectoarele de activitate.
Normele specifice de securitate si sanatate in munca : cuprind ,reguli si
masuri pentru fiecare sector de activitate din economia nationala; inclusiv din
constructii

 Organizarea activitatilor de prevenire si protectie
Fara autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in
munca ,emise de Inspectoratul Teritorial de Munca , orice persoana fizica sau jur idica
nu poate desfasoara o activitate de productie sau prestari servicii .
Organizarea de șantier se materializează la nivel conceptual în cadrul
proiectului de organizare de șantier. Acesta exemplifica concepepția de ansamblu a
organizării șantierului d e construcții ținând cont de specificul, natura și durata
lucrărilor de construcții montaj aferente obiectivului de investiție sau obiectului de
construcție ce urmează a fi construit.

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

175
Proiectul de organizare de șantier

Proiectul de organizare de șantier reprezintă documentația tehnico -economică
ce cuprinde un ansamblu de piese scrise și piese piese desenate ce rezolvă probemele
de organizare din cadrul șantierului de construcții.
Documente necesare intocmirii p roiectul ui de organizare de șantier :
 Autoriz ație de construcție și cerințele certificatului de urbanism;
 Proiect tehnic și caiete de sarcini;
 Avize, acorduri între executant și autoritățile locale;
 Autorizație de organizare de șantier;
 Documentația internă a firmei.
 Lista cu disponibilul de obiecte pentru organizarea de șantier;

Proiectul de organizare de șantier se elaborează în următoarele faze:
 Studiu de prefezabiliatte, fezabilitate și proiect tehnic, se elaborează de către
proiectant;
 Se completează corespunzător ofertantului

Proiectul de orga nizare de șantier tratează următoarele aspecte:
Aspecte generale:
 Trebuie să pună în evidență obiectele de construcție ce urmează a fi
executate, la nivelul obiectivului de investiție;
 Planificarea execuției lucrărilor în succesiunea logică a desfășurării acestora;
 Cuprinde procedee tehnologice adecvate pentru executarea lucrărilor în
concordanță cu proiectul, precum și dotările și organizarea corespunzătoară
acestor procedee;
 Pune în evidență duratele optime de execuție a lucrărilor ținând seama de
termene le contractuale și de caracteristicile reale ale lucrărilor de șantier;
Aspecte legate de forța de muncă:
– Tratează problemele legate de forța de muncă precum și cele legate de
dotările social -administrative, culturale pretinse de populația șantierului;

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

176
– Trebuie să pună în evidență posibilitățile de asigurare a forței de muncă cât
și de posibilitățile de cazare a personalului nelocalnic și transportul
personalului din împrejurimi;
Aspecte legate de resursele materiale:
 Evidențiază necesarul de materiale precu m și amenajările impuse privind
conservarea materialelor;
 Se nominalizează sursele de aprovizionare și modalitățile în care se
realizează aceasta conform distribuitorului din ofertă;
 Se elaborează grafice diferențiale și integrale de consum -stoc pentru
planificarea aprovizionării principalelor materiale;
Aspecte legate de asigurarea mijloacelor mecanice:
– Necesarul de utilaje și mijloace de transport și construcții amenajate pentru
întreținerea și repararea acestora.
Alte aspecte generale:
 Se evidențiază sur sele de utilități și rețelele aferente acestor resurse pentru
organizarea de șantier;
 Se pun în evidență rețelele de utilități provizorii și permanente;
 Căile de circulație și transport definitive și provizorii;
 Unitățile de producție auxiliare;
 Problemele legate de igiena și sănătatea muncii;
 Măsurile și dotările privind PSI;
 Modul de asigurare a salubrității șantierului;
 Modul în care se asigură paza și siguranța șantierului.

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

177
PROTECȚIA MUNCII ÎN CONSTRUCȚII

 Organizarea sistemului de protecția mun cii
 Accidente de muncă și boli profesionale
 Echipamente în domeniul protecției muncii
 Instructajul în domeniul protecției muncii
 Fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă

 Organizarea sistemului de protecția muncii
Normele de protecția muncii se referă la prevenirea accidentelor de muncă și
a bolilor profesionale. Se axează pe aspectele referitoare la securitatea în muncă și la
cele referitoare la sănătatea în muncă.
În domeniul securității și sănătății în muncă angajatorul tre buie să
implementeze un sitem de management al securității și sănătății în muncă („Norme
Generale de Protecția Muncii 2002”) care este parte integrantă din sistemul general de
management.
La nivelul unei firme trebuie să se înființeze comitetul de securita te și
sănătate în muncă. Pentru firmele cu mai mult de 50 de angajați se recomandă ca în
structura acestora să se creeze un compartiment de protecția muncii care să cuprindă:
 Serviciul de securitate a muncii
 Serviciul medical de medicină a muncii
Cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau
mobile sunt reglementate prin H.G. nr 300 din 02.03.2006. Prevederile acestei
reglementări transpun directiva 89/391 a CEE, ce stabilește cerințele minime de
securitate și sănătate în muncă pe șantiere. Șantier temporar sau mobil este orice
șantier în care se desfășoară lucrări de construcții sau inginerie civilă.
Se introduc o serie de termene:
 Manager de proiect – orice persoană fizică sau juridică desemnată de
beneficiar, însărcinată cu or ganizarea, planificarea, programarea și
controlul realizării lucrărilor pe șantier, fiind responsabil de

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

178
realizarea proiectului în condiții de calitate, costuri și termene
prestabilite.
 Șeful de șantier – persoană fizică desemnată de cptre antreprenor să
conducă realizarea lucrărilor pe șantier și să urmărească realizarea
acestora conform proiectului.
Pentru protecția și sănătatea muncii de stabilesc doi reprezentanți:
 Coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării
proiectului lucrări i.
 Coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării
lucrărilor. Acesta este stabilit de beneficiar sau de către managerul de
proiect.

Documentele obligatorii ce trebuie să existe la nivelul șantierului sunt
următoarele:
 Planul de secu ritate și sănătate – se elaborează înainte de deschiderea
șantierului prin grija managerului de proiect. Acesta face parte din
proiectul lucrării și cuprinde ansamblul măsurilor ce trebuie luate în
vederea prevenirii riscurilor ce pot să apară în timpul desfășurării
lucrărilor pe șantier. Se elaborează de către proi ectantul lucrării prin
coordonatorul în probleme de securitate și sănătate pe durata
proiectului. Se păstreză la șatier pentru a fi consultat. După recepția
lucrării se păstrează 5 ani.
 Planul propriu de securitate și sănătate – se elaborează la nivel de
executant, angajator, antreprenor, și subantreprenor. Cuprinde
ansamblul de măsuri de securitate și sănătate specifice fiecărui
antreprenor sau subantreprenor.
 Registrul de coordonare – cuprinde ansamblul de documente
redactate asupra informațiilor asupra i nformațiilor și evenimentelor
ce au loc pe șantier, constatările și deciziile luate.
 Dosarul de intervenții ulterioare.
 Declarația prealabilă – se întocmește de către beneficiar/ managerul
de proiect.

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

179
Măsurile de protecția muncii se încadrează în trei ca tegorii:
1. Măsuri tehnice de protecția muncii – ansamblul măsurilor ce se referă la
mijloacele de protecție și la mediul de muncă. Au ca scop integrarea principiilor
de securitate cu cele de productivitate și fiabilitate în faza de concepție a
sistemelor teh nice. Se mai numește și protecție intrinsecă. Cuprinde
reglementările privind protecția colectivă raportată la dotarea sistemelor
mecanice cu dispozitive de protecție, sisteme de oprire a noxelor, sisteme de
avertizare, prevenire și semnalizare. Alte măsur i tehnice sunt proiectarea și
reproiectarea locurilor de muncă sub aspectul protecției muncii și sănătății și a
securității în muncă.
2. Măsuri organizatorice de protecția muncii – se referă la ansamblul măsurilor de
protecție referitoare la executant și la s arcina de muncă:
a. Testarea medicală și psihologică a personalului. Examenul medical se
efectuează la angajare, periodic pentru constatarea stării de sănătate și
examen special la schimbarea condițiilor de muncă.
b. Instruirea, formarea și perfecționarea person alului în domeniul
cunoașterii, însușirii și formării aptitudinior în direcția protecției muncii.
c. Evaluarea riscurilor la locul de muncă.
d. Proiectarea și reproiectarea ergonomică a locurilor de muncă.
e. Organizarea și amenajarea cabinetelor și compartimentelo r de protecția
muncii.
f. Asigurarea materialelor instruire, formare și testare.
g. Propaganda în direcția protecției muncii.
h. Elaborarea de norme specifice și a instructajului proprii de către
departamentul de protecție.
i. Publicații în domeniul protecției muncii.
j. Echipament individual de protecție și de lucru.
3. Măsuri igieno -sanitare. Vizează menținerea stării de sănătate în activitățile
productive de construcții. Acestea constă în:
a. Alimentație specială pentru creșterea rezistenței organismului
b. Materiale igieno -sanitare
c. Unguente și alte substanțe pentru întreținerea și protecția pielii
d. Amenajarea de spații pentru protejarea angajaților în condiții
meteorologice speciale

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

180
e. Grătare de lemn în încăperile cu pardoseală umedă
f. Amenajarea de hidranți și țâșnitori
g. Instalații și produse cu apă carbogazoasă
h. Sisteme de pulverizare a apei

 Accidente de muncă și boli profesionale
Accidentul de muncă reprezintă vătămarea violentă a organismului precum
și intoxicarea acută profesională ce au loc în timpul procesului de muncă, sau în
îndeplinirea datoriilor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă
de cel puțin 3 zile și/sau deces.
Accidentele de muncă se clasifică astfel:
 În raport cu urmările produse și cu numărul de persoane accidentate:
 Accidente ce produc incapa citate temporară de muncă de cel
puțin 3 zile;
 Accidente ce produc invaliditate;
 Accidente mortale;
 Accidente colective, în cazul în care sunt accidentate cel puțin
3 persoane în același timp și din aceiași cauză.
 În funcție de locul în care se produc:
 Accidente de muncă în cadrul procesului de producșie;
 Accidente de muncă de circulație – accidentele survenite pe
drumurile publice, generate de traficul rutier asupra
persoanelor ce se află în îndeplinirea datoriilor de serviciu.
 Accidente de muncă de traseu – accidentele ce apar pe traseul
normal al persoanei între locul de muncă și domiciliu, de la
locul de preluare a mesei la locul de muncă și invers, de la
locul de luare al salariului și invers.

Semnificația vătămării violente a organismului reprezintă a fectarea
integrității anatomo -funcționale, cu efecte imediate care au drept consecință
următoarele traume:
 Leziune fizică asupra corpului uman, de natură mecanică, termică
sau electrică;

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

181
 Leziune sau traumă chimică;
 Leziune sau traumă prin iradiere;
 Leziune sau traumă din cauze mixte.
Bolile profesionale reprezintă afecțiunile care se produc ca urmare a
exercitării unei meserii, sau profesii, cauzată de factori mecanici, fizici, chimici sau
biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicit atea diferitelor
organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.
Accidentul de muncă se caracterizează prin următoarele elemente:
 Persoana vătămată;
 Natura vătămării organismului;
 Momentul în care s -a produs evenimentul;
 Locul în care s -a produs evenimentul.

 Echipamente în domeniul protecției muncii.
Echipamentele din domeniul protecției muncii se clasifică astfel:
 Echipamente tehnice: mașini, utilaje, instalații, aparatură, dispozitive,
unelte, scule. Acestea trebuie să corespundă normelor, stan dardelor și
procedurilor referitoare la protecția muncii. Toate echipamentele
trebuie să fie certificate de organismele competente.
 Echipamentul individual de protecție reprezintă ansamblul mijloacelor
cu care este dotat fiecare participant în procesul de muncă pentru a fi
protejat împotriva factorilor de risc. Echipamentul individual se acordă
obligatoriu și gratuit angajaților și altor categorii de persoane care își
desfășoară activitatea în cadrul firmei. Acest echipament vizează
protecția tuturor compon entelor organismului uman:
 Protecția capului: cască de protecție, caschete, bonete, gluci,
cozoroace;
 Protecție împotriva zgomotelor: căști de protecție, antifoane;
 Protecția ochilor și a feței: ochelari, viziere, măști, cagule;
 Protecția căilor respirator ii: măști, filtre, aparate de protecție;
 Protecția mâinilor și brațelor: mănuși, cotiere, degetare;

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

182
 Protecția picioarelor: bocanci cu inserție metalică
antiperforație, cizme, jambiere, genunchiere, crampoane;
 Protecția corpului: integrală, a trunchiului și a abdomenului;
 Protecția pielii: creme, unguente.
 Echipamentul individual de lucru reprezintă ansamblul mijloacelor pe
care persoanele juridice/fizice trebuie să le acorde unui salariat în
vederea utilizării lor în timpul procesului de muncă pentru protej area
încălțămintei și îmbrăcăminții. Acest echipament se atribuie prin
condițiile prevăzute de contract: 50% angajatorul, 50% angajatul.
 Materialele igieno sanitare și de alimentație se atribuie în mod gratuit
de angajator pentru menținerea stării de sănăt ate a angajatului.

 Instructajul în domeniul protecției muncii.
Instructajul în domeniul protecției muncii face parte din măsurile organizatorice. Are drept scop
cunoașterea, deprinderea și însușirea caracteristicilor protecției muncii.
Este interzisă fol osirea persoanelor neinstruite în procesul de muncă.
Instructajul de protecția muncii cuprinde următoarele faze:
 Instructajul introductiv general;
 Instructajul la locul de muncă;
 Instructajul periodic.
Instructajul introductiv general se realizează la anga jare asupra întregului personal. Se realizează
în cabinetul de protecția muncii pe o durată de minim 8 ore, pe grupe și sub grupe de persoane ce nu
trebuie să depășească 20 de persoane. Durata instructajului se poate mări până la 3×8 ore în raport cu
capac itatea de însușire a informațiilor a persoanelor instruite. Se prelucrează o serie de probleme în baza
unei tematici de instruire ce se bazează pe:
 Riscurile de accidente specifice unității;
 Legislația de protecția muncii în vigoare;
 Consecințele posibile ale necunoașterii și nerespectării regelementărilor;
 Măsuri tehnico -organizatorice de prevenire, alarmare, intervenție, evacuare și
prim ajutor.

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

183
La terminarea instructajului se face o verificare a cunoștințelor însușite pe bază de teste. Numai
dacă se cons tată că asimilarea acestora se va completa fișa individuală de instructaj. Fișa se semnează de
cel instruit, cel care a făcut instruirea și cel care a verificat însușirea cunoștințelor.
Instructajul la locul de muncă se face asupra tuturor angajaților și a re rolul de a -i informa și
familiariza pe cei instruiți cu condițiile specifice locului de muncă, prezentându -se tehnologia de lucru,
zonele periculoase, factorii de risc, dispozitivele de prevenire a accidentelor, utilizarea echipamentului
individual de p rotecție și măsurile de prim ajutor. Se efectuează de conducătorul direct al locului de
muncă pe o durată de minim 8 ore, repartizate pe timpul perioadei de lucru de probă. Instructajul la locul
de muncă se face în baza unei tematici de instruire ce cuprin de norme specifice și regelementări. După
terminarea instructajului muncitorul va fi testat privind însușirea cunoștințelor și aptitudinilor, în cazul
cunoașterii se completează fișa de instructj și se semnează. După aceasta muncitorul este testat de șeful
ierarhic al șefului punctului de lucru care va semna sau nu fișa cu admis în lucru.
Instructajul periodic se efectuează sub următoarele forme:
 Instructajul periodic lunar;
 Instructajul periodic zilnic;
 Reinstruirea.
Instructajul periodic lunar se efectuea ză după 30 de zile de la angajare și se repetă mereu la
același interval de timp. Se efectuează înainte de începerea peroioadei de muncă, pe o durată de minim
30 de minute cu scopul de a reaminti muncitorului regulile de protecția muncii ce trebuie respec tate la
lucrările ce urmează a fi executate în perioada imediat următoare. De realizează cu toți angajații.
Instruirea se termină cu testarea pe meserii a celor instruiți și cu completarea rubricilor din fișa de
instructaj. Se semnează fișa de cel instruit , cel care a făcut instruirea și de cel care a făcut verificarea
instruirii.
Instructajul periodic zilnic nu va depăși 15 minute. Se realizează înainte de începerea
programului de lucru, axându -se asupra tehnologiei de lucru prin prezentarea lucrărilor pe riculoase și
reamintirea lucrărilor de prevenre a accidentelor de muncă. Se efectuează de către maistrul sau șeful de
echipă, odată cu transmiterea sarcinilor de producție. Nu se încheie prin testare și completare de fișă.
Reinstruirea apare în următoarele situații:
 Schimbarea locului de muncă;
 Introducerea unui echipament de lucru nou, sau modificarea echipamentului
existent:
 Introducerea unei tehnologii noi;

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

184
 La reluarea activității după accidentul de muncă,
 La reluarea activității după o întrerupere de mu ncă de cel puțin 30 de zile;
 Apariția de riscuri noi;
 Modificarea condițiilor de lucru.
Reguli generale pentru instructaj:
 Se face în deplină stare de sănătate a personalului, fiind interzisă instruirea
personalului în stare de oboseală, ebrietate sau a un ei persoane bolnave;
 Se efectuează în baza legislației în vigoare la date efectuării instructajului;

 Fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă
Fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă cuprinde:
 Numele, prenumele și adresa persoanei instruite;
 Autorizațiile pe care acesta le posedă (pentru sudori, macaragii, etc.)
 Traseul și durata de deplasare la/ de la serviciu;
 Informații legate de data, locul și tematica instruirii introductiv generale;
 Inform ații legate de data, locul și tematica instruirii introductiv la locul de
muncă;
 Rezultatele testelor;
 Accidentele de muncă suferite;
 Sancțiunile pentru nerespectarea reglementărilor în domeniul protecției muncii;
 Controlul medical periodic;
 Testarea psiho logică periodică;
 Legislația privind protecția muncii cu obligațiile angajatului și ale angajatorului;
 Documente în baza cărora se realizează instructajul.
Se completează după efectuarea instructajului introductive general și se
semnează de către persoana care a efectuat instructajul, persoana intstruită și cel care
a verificat cunoștințele celui instruit.

Proiect de diploma „Structura in cadre din beton armat S+P+ 4E”

185

BIBLIOGRAFIE

1. ANASTASIU, L., ,,Managementul lucrărilor de construcții I’’ , Editura UT
Pres, 2013

2. ANASTASIU, L., ,,Managementul lucrărilor de c onstrucții II’’ , Editura
UT Pres, 2013

3. CHIOREANU, T., ‚,Prețul lucrărilor de construcții’’ , Editura UT Pres, 2004

Similar Posts