Proiect Contabilitate de Gestiune

CUPRINS:

Cap I Prezentarea firmei pg 3

1.1. Obiectul de activitate al firmei pg 3

1.2. Structura organizatorica pg 6

1.3. Descrierea fluxului tehnologic pg 15

2. Cap II Calculatia costurilor- metoda pe comenzi pg 20

2.1. Analiza cheltuielilor de exploatare pg 20

2.2. Preluarea cheltuielilor de exploatare

in contabilitatea de gestiune pg 33

2.3. Decontarea costurilor efective ale reparatiilor pe sectoare beneficiare pg 34

2.4. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pg 35

2.5. Decontarea costului efectiv al productiei finite pg 36

2.6. Inregistrarea productiei finite predata la depozit pg 37

2.7. Justificarea cheltuielilor incorporabile

in productia finita pg 37

2.8. Decontarea si justificarea cheltuielilor

administratiei generale pg 37

3. Cap III. Determinarea rezultatului din exploatare pg 39

=== Keton Italia srl ===

CUPRINS:

Cap I Prezentarea firmei pg 3

1.1. Obiectul de activitate al firmei pg 3

1.2. Structura organizatorica pg 6

1.3. Descrierea fluxului tehnologic pg 15

2. Cap II Calculatia costurilor- metoda pe comenzi pg 20

2.1. Analiza cheltuielilor de exploatare pg 20

2.2. Preluarea cheltuielilor de exploatare

in contabilitatea de gestiune pg 33

2.3. Decontarea costurilor efective ale reparatiilor pe sectoare beneficiare pg 34

2.4. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pg 35

2.5. Decontarea costului efectiv al productiei finite pg 36

2.6. Inregistrarea productiei finite predata la depozit pg 37

2.7. Justificarea cheltuielilor incorporabile

in productia finita pg 37

2.8. Decontarea si justificarea cheltuielilor

administratiei generale pg 37

3. Cap III. Determinarea rezultatului din exploatare pg 39

CAP I. PREZENTAREA FIRMEI

Obiectul de activitate al firmei

Sc KETON ITALIA srl, cu sediul in Timisoara, este o societate care are ca obiect de activitate productia de incaltaminte de dama in sistem Lohn. Este o societate cu raspundere limitata, avand capital privat strain.

Societatea a luat fiinta la 08.10.1998 , conform actului constitutiv numarul 4352, inregistrat la Registrul Comertului cu numarul de inmatriculare a societatii: J35/ 1036/ 08.10.1998, sub semnatura a doi asociati de nationalitate italiana care au depus in numerar un capital social de 2.000.000lei ( 221 $ – la cursul din ziua depunerii) . Capitalul social varsat a fost impartit in 20 de parti sociale a 100.000 lei fiecare. Odata cu noile schimbari efectuate in grupul asociatilor, capitalul social a fost marit la 10.000.000 lei. Ca mai tarziu, cand societatea a beneficiat de alti doi asociati, capitalul sociat a fost majorat la 4.579.350.000 lei (echivalentul a 145.452 $ – la cursul valutar din ziua depunerii). Astfel, noile parti sociale au ajuns la o valoare unitara de 11.448.375 lei si sunt in numar de 400, fiecare asociat aportand o suma de 1.144.837.500 lei.

Societatea a fost constituita pentru o perioada de 50 ani, incepand din ziua constituirii sale legale, cu posibilitatea de prelungire sau de dizolvare (anticipat) prin hotararea adunarii asociatilor.

Sediul societatii se afla in Timisoara, la fel si punctul de lucru.

Conform ultimului act aditional adus la actul constitutiv, societatea este administrata de dl Giampaolo Spurio Pirani, pana cand asociatii vor hotara altfel.

Domeniul declarat in actul constitutiv in reprezinta productia,comertul si import-exportul, insa domeniul principal il constituie productia.

Activitatea principala este fabricarea incaltamintei , cod CAEN 1930, cu alte activitati precizate dar inca nepuse in practica, cum ar fi: fabricarea de articole de imbracaminte din piele si inlociutori de piele (1810), tabacirea si finisarea pieilor (1910), intermedieri in comertul cu textile, confectii, incaltaminte si articole din piele (5116), comert cu ridicata al imbracamintei si incaltamintei (5142), fabricarea de articole de voiaj si de marochinarie, a articolelor de harnasament (1920),etc. O singura activitate auxiliara urmeaza sa fie concretizata, si anume cea a comertului cu amanuntul al incaltamintei (5243), lucru care va fi posibil cand se va achizitiona un nou sediu, cu un punct de lucru mai spatios, iar productia va cunoaste si desfacerea la intern.

Obiectul principal al societatii il constituie productia de incataminte in sistem Lohn. Pentru a se realiza acest mod de productie , se importa materia prima, materialele si accesoriile din Italia, pentru ca, in urma procesului de fabricatie, sa se exporte produsul finit in aceeasi tara. Aceasta insiruire de evenimente se realizeaza ca urmare a unor comenzi precise de la clientii din Italia. Insa societatea Keton este in stransa legatura cu firma mama din Italia, Donna Piu care se ocupa cu obtinerea de comenzi pentru cea dintai, dar colaboreaza si cu firmele Alifax si Mally, tot din Italia.

Conform contractelor de Lohn, incheiate intre sc Keton si cele doua societati, cea dintai se obliga sa exporte produsele cerute de firmele din Italia si sa factureze doar manopera aferenta obtinerii acestora. Materia prima, materialele si accesoriile raman in proprietatea furnizorilor, chiar si in momentul importului, productiei si pana acestea ajung, din nou, in Italia. Firmele din Italia, pe langa faptul ca reprezinta intermediari pentru vanzarea produselor fabricate in Romania, ele detin la randul lor puncte de lucru acolo. Pe langa Keton, mai colaboreaza si cu alte firme din alte tari, profitand de mana de lucru ieftina pe care o gasesc in tari ca Tunisia si Cuba.

Keton srl produce incaltaminte de dama in diverse forme, modele si de toate marimile. Se fabrica in functie de sezon, cerere existenta pe piata si tendintele modei. Pentru modelele de ultima ora, firma primeste fise cu descrierea modelului, care este descris si desenat de stilistul firmei mama din Italia, ajutat fiind de designerii care se informeaza asupra noilor tendinte din moda internationala. Se produc modele pentru cumparatori obisnuiti, dar si pentru cei cu gusturi mai aparte, pentru care nu conteaza pretul.

Se importa atat materii prime cat si unele accesorii, care nu se gasesc in Romania, pentru ca exista firme specializate, de accesorii, care aduc la comanda sau din stoc accesorii si consumabile utile productiei.

Materiile prime constau in pielea naturala si captuseala din piele sau sintetica folosita la fabricarea incaltamintei. Iar accesoriile pot fi constituite din diferite modele de fermoare, gaici, cuie, tinte, butoniere, pietricele si paiete, si alte ornamente.

1.2.STRUCTURA ORGANIZATORICA

Sistemul piramidal simplu al societatii ii confera acesteia o organizare structurala cat se poate de comuna, cu exceptia faptului ca lipsesc unele din grupele organizatorice care ar intregi un adevarat complex structural. Firma nu detine nici compartimentul de cercetare- dezvoltare, nici cel de comert, sau desfacere.

In functie de volumul de activitate considerat normal, pe care firma il desfasoara, numarul muncitorilor a fost impartit proportional cu numarul de masini existente si functionale din sectii, pe langa care s-au mai adaugat si cei care fac legatura dintre masinisti si lucrul manual.

Astfel se inregistreaza conform fisei de prezenta si a statului de salarii urmatoarea situatie a numarul de angajati pe sectii:

Sectia croit:

1 sef sectie croit

11 croitori masinisti

Sectia cusut :

1 maistru cusut

1 brigadier cusut

53 cusatoare pe masini

5 muncitoare pe masini

7 muncitoare manual

Sectia montaj:

1 sef sectie TTF

12 masinisti – tras

1 muncitor manual – tras

4 masinisti – talpuit

2 muncitori manual – talpuit

3 masinisti – finisat

2 muncitori manual – finisat

4 muncitori – ambalat

La birouri , personalul este impartit dupa munca prestata, astfel la compartimentul condus de directorul economic se gaseste: inspectorul de resurse umane , care indeplineste si functia de secretar al firmei, dar mai ajuta si la indeplinirea functiilor financiar- contabile. Acest fapt este necesar, intrucat directorul economic este reprezentat de un colaborator al societatii, deci nu de un angajat propriu-zis; contabilitatea si partea financiara este condusa de o societate prestatoare de servicii in acest sens (este considerata furnizor de servicii).

De altfel, un birou separat este amenajat in cadrul magaziei cu aprovizionari de materii prime si materiale. Acest birou este condus de un magazioner care ajuta si serviciul de Import-export, la buna desfasurare a aprovizionarii cu materialele importate din Italia, si care mai apoi sunt exportate prin intermediul produselor finite, sau sunt returnate. Un alt ajutor al serviciului de Import- export il reprezinta si magazionerul care are in grija produsele finite. Acestea trebuie sa corespunda cu comanda primita din Italia, atat calitativ cat si cantitativ.

Cele doua magazii , impreuna cu inspectorul de resurse umane raspund direct in fata directorului economic, si indirect in fata administratorului, insa in societate s-a dezvoltat o relatie foarte libera si deschisa intre toate nivelele ierarhice, nemaifiind nevoie de subordonarile secundare. Totusi fluxul descendent de informatii se concretizeaza prin dispozitii de lucru, ordine de lucru si asistenta tehnica. In sens ascendent al fluxurilor ierarhice se remarca rapoartele de lucru.

La serviciul import-export este angajata o singura persoana care are in atributii atat evidenta operatiunile de import sau export, cat si deplasarile la Vama Timisoara pentru a rezolva toate problemele legate de acestea, trebuie sa colaboreze in stransa legatura cu serviciu contabil pentru a se obtine o eficienta maxima in ambele compartimente.

Un sector aparte este Atelierul mecanic, care este o necesitate in cadrul firmei, intrucat aici functioneaza multe masini care , la un moment dat, cedeaza din punct de vedere mecanic, iar prezenta continua a mecanicului este absolut utila. Mecanicul angajat cu norma intreaga raspunde in fata administratorului, insa urmeaza cerintele fiecarui sector de productie sau ajuta si la birouri, cand este nevoie.

Adunarea Generala a asociatilor este organul de conducere care decide în toate problemele activitatii societatii. Adunarea generala ordinara are atributiile prevazute de Legea 31/ 1990 republicata. Adunarea Generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie, iar validarea se face numai prin votul majoritatii absolute a asociatilor și a partilor sociale. Adunarea generala are dreptul de a hotara modificarea Actului constitutiv, eliminarea vre-unui asociat si toate celelalte probleme de natura manageriala a societatii. Tot aceasta are dreptul de a numi sau angaja ulterior alți administratori- cu precizarea limitei de putere a acestora.

Asistenta tehnica este asigurata, la croit, de catre un tehnician italian trimis de societatea mama, Daino Shoes (Donna Piu), care este platit de aceasta, insa banii ii sunt transferati in contul firmei din Romania . de unde ii ridica si este inclus in cadrul colaboratorilor.

Pe langa acesta, Administratorul societatii este trimis de Daino tot pe post de tehnician in cadrul sectiei de Tras- Talpuit- Finisat, acesta incasand onorariul de la firma din Italia. El este obligat sa asiste, din punct de vedere tehnic, sefii sectiilor de productie, intru cat el este veriga de legatura dintre societate si exterior. Este instruit pentru buna desfasurare a procesului de fabricatie, deci trebuie sa transmita subalternilor toate cerintele si modul de infaptuire a lor.

Administratorul reprezinta societatea in raporturile cu tertii si angajeaza societatea in raporturile patrimoniale, indiferent de valoarea acestora, avand o putere deplina si nelimitata. Acesta poate convoca Adunarea Generala a asociatilor cand este nevoie, tine evidenta asociatilor intr-un registru, cu toate modificarile efectuate- referitor la capitalul social si partile sociale. Administratorul este raspunzator fata de AGA, pentru toate daunele pricinuite prin nerespectarea prevederilor legale, pentru prejudicii rezultate din faptele sale ilicite si pentru orice abateri de la statut sau greseli in administrarea societatii.

Pentru calitatea de administrator, acesta are dreptul la o remuneratie lunara, pentru care plateste toate taxele si impozitele cuvenite, potrivit legislatiei in vigoare, urmand a se bucura de drepturile sociale aferente, inclusiv pensie de incetare a activitatii. Atat pentru el, cat si pentru angajatii societatii, administratorul va proceda la respectarea prevederilor Codului Muncii si a regimului de asigurari sociale. Drepturile si obligatiile personalului societatii se stabilesc de administrator.

Legaturile functionale se urmaresc pe toata intinderea firmei, intru- cat productia in sistem Lohn pune in legatura toate verigile societatii, ele trebuind sa coopereze intru infaptuirea trainica a productiei.

Astfel, odata ce marfa este inregistrata scriptic la Serviciul Import- urmeaza receptia ei la magazia de materii prime. Insa nu intra in contabilitate ca materie prima achizitionata, ea ramanand in proprietatea furnizorului pana la exportul ulterior, ci se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului- cont de materii prime primite spre prelucrare de la terti (8032).

Cu fiecare import efectuat, serviciul import- export se incaraca cu factura proforma de la furnizor, impreuna cu actele de import de la comisionarul vamal. Datele din factura proforma sunt transmise la contabilitate, unde se inregistreaza in contul din afara bilantului marfa intrata. Se transmite proforma la gestionar, mai precis la magazia de materii prime, unde se intocmeste NIR-ul, comparand cantitatea cu valoarea. Cantitativ și valoric se intocmeste si Fisa de magazie a materiei prime receptionate.

Magazia de materii prime descarca gestiunea cu materialele de care se are nevoie in productia propriu-zisa. Dar, odata cu proforma si materiile prime s-a primit, de la furnizor, si fisa tehnologica (Bola – in denumirea folosita in firma) – in care sunt specificate exact toate cantitatile din fiecare material care se folosesc pentru un anumit articol, modul de executare si marimile care se pot obtine. Pe baza acesteia se obtine Ordinul de lansare in executie ( cu exact numarul de articole si marimile care urmeaza a fi executate), care se inmaneaza gestionarului pentru a intocmi, mai departe, bonul de consum. Bonul de consum este transmis si la contabilitate, impreuna cu un exemplar din NIR- pentru a fi evidentiate si aici miscarile de stocuri de materii prime. Dupa ce gestionarul a intocmit bonul de consum, materia prima este transportata in sectia de productie, unde se prelucreaza conform fisei tehnologice si a ordinului de lansare în executie.

Dupa fiecare faza de productie se transfera semifabricatul intre sectii pe baza Bonului de predare-transfer- restituire: dupa ce sectia de croit a obtinut produsul semifabricat din materia prima receptionata din magazie, pe baza bonului de consum, intocmeste un Bon de transfer intre sectii, urmand ca produsul sa-si continuie ciclul de productie. Este receptionat de sectia de cusut , care lucreaza impreuna cu sectia de finisat, deci intre cele doua nu se mai intocmeste un nou bon. Cand a fost obtinut produsul finit, se transfera la magazia de produse finite, pe baza unui Bon de predare, intocmit de seful sectiei de finisat. Pe baza acestuia si a datelor faptice se completeaza Fisa de Magazie a produsului finit- pentru fiecare articol in parte- de catre gestionar.

La obtinerea intregii productii de articole dintr-un Ordin de lansare in executie, conform Fisei tehnologice, seful sectiei de finisat intocmeste Raportul de productie- care reflecta intreaga activitate desfasurata, produsele obtinute, consumul de resurse, abaterile rezultate. Astfel sectia de productie (finisat) intra in legatura cu serviciul import-export caruia ii prezinta raportul (in vederea completarii Normei de consum); dar si cu serviciul contabilitate, care inregistreaza obtinerea de produse finite, in contul corespunzator .

Insa exista si posibilitatea ca firma din Italia sa ceara efectuarea unor faze din procesul tehnologic, deci se vor exporta doar fete din piele croite si cusute, fete care nu vor mai trece prin sectia de montaj. Ele vor fi transmise magaziei de produse finite (fiind colectate in acelasi loc) imediat dupa incheierea fazelor din procesul de coasere.

Norma de consum este documentul cel mai de sinteza care cuprinde cele mai relevante date privind receptia materiilor prime, productia (darea în consum) și exportul (livrarea produselor finite). Ea se completeaza de catre serviciul import – export, pentru a putea urmari intrarile si iesirile de materiale. Se completeaza la intrarea in stoc a materiei prime (pe baza facturii proforme – de la furnizor), cu cantitatea si valoarea importului . In functie de raportul de productie, fisa tehnologica si ordinul de lansare in executie se intocmeste factura externa- pentru efectuarea unui export. Dupa export se constata daca marfa a fost livrata in intregime, sau se va efectua lichidarea stocului de produse finite cu ocazia urmatorului export. Este posibil, ca in urma unei singure fise tehnologice, a unui singur ordin de lansare in executie sa se efectueze mai mult de un singur export. Deci se intocmeste o norma de consum pentru fiecare import in parte, urmand ca dupa efectuarea exportului sa se lichideze stocul importat, odata cu terminarea comenzii, fie ea de incaltaminte dama sau numai de fete din piele croite si cusute.

Legatura dintre firma și Vama se face printr-o firma de comisionar vamal, care intocmeste toate actele necesare bunei desfasurari a activitatii cu vama. Comisionarul vamal este in legatura directa cu serviciul de import- export al firmei.

Majoritatea documentelor se arhiveaza la compartimentul financiar- contabil, dupa ce s-au facut inregistrarile de rigoare.

1.3.DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC

Pentru a putea calcula costul per pereche de cisme si pe o pereche de fete pentru acelasi fel de incaltaminte, voi prezenta fazele de productie aferent articolului din linia Marika, cod 5060MA. Acest model este prelucrat din piele de vita neagra, cu captuseala sintetica neagra, fermoar negru de 32 cm – interior, ornament cusut pe exterior din banda de piele, cu inele din nichel frontale pentru siret de 170cm negru – ornament, talpa turnata.

Procesul de fabricatie este prezentat pe sectii:

SECTIA CROIT:

Personal: – 1 sef sectie croit

– 11 croitori masinisti

Masini: – 7 stante piele

– 4 masini de subtiat

– 1 stanta captuseala sintetica

Suprafata: – 341,55 mp

Faze:

– 1 – in functie de calitatea pielii, aceasta se sorteaza si se repartizeaza

– 2 – daca necesita subtiere- se transmite catre masinistii de

la masinile de subtiat, daca nu, trece direct la pasul trei – 3 – stantare dupa comanda- exista cutite potrivite pentru fiecare marime si model, astfel croitul se desfasoara mecanic – – separat se croieste captuseala sintetica, cu masina aparte

: SECTIA CUSUT

Personal: – 1 maistru cusut

– 1 brigadier sectie cusut

– 53 cusatoare

– 7 muncitori manual

– 5 muncitoare pe masini

Masini: – 2 benzi lucru

– 53 masini de cusut

– 4 masini netezit

Suprafata: – 499.422 mp

Faze:

-1- lansat fete croit pentru cusut

– 2- cusut caputa captuseala pe banda

– 3- cusut limba captuseala pe caputa

– 4 – innadit captuseala caramb spate

– 4.1 – netezit, pus banda pe captuseala spate

– 5 – innadit caputa

– 6 -netezit, pus banda pe caputa

– 7 -cusut varf caputa pe caputa

– 8 -netezit caputa, pus banda

– 9 -cusut decor pe varf caputa ( vult)

– 10 -cusut caputa pe limba

– 11- captusit caputa cu limba

– 12- cusut margine limba

– 13- cusut decor pe caramb +tras fire(garnitura)

– 14- lipit intaritura pe garnitura caramb

– 15- innadit caramb exterior

– 16- netezit, pus banda

– 17- innadit caramb spate

– 18- netezit, pus banda

– 19- cusut decor (vult) pe caramb exterior+tras fire

– 20- cusut fermoar prin asamblare pe caramb interior

– 21- captusit ( lipit) caramb

– 22- cusut randul 2 fermoar

– 22.1- indoit capeti fermoar

– 23- taiat aparatoare fermoar

– 24- cusut margine caramb

– 25- asamblare caramb- caputa:1 ac, 2 randuri si cusut cheita

– 26- cusut captuseala caramb pe captuseala caputa – lateral

– 27- captusit bareta si introdus catarama pe bareta

– 28- cusut margine bareta

– 29- cusut bareta pe caramb

– 30- CTC- se foloseste pistolul cu aer cald

SECTIA MONTAJ

in cadrul acestei sectii, cele trei subgrupe nu pot fi deosebite una de alta, pentru ca se intrepatrund

Personal: – 1 sef sectie TTF

– 12 masinisti – tras

– 1 muncitori – tras

– 4 masinisti- talpuit

– 2 muncitori – talpuit

– 3 masinisti – finisat

– 2 muncitori – finisat

– 4 muncitori – ambalat

Masini: – 19 masini

Suprafata: – 259,578 mp

Faze:

– 1- pregatit fete , calapoade , talpi

– 2- spalat talpa ( halogenat, monoclor)

– 3- lansat spre montaj

– 4- fixat brant ( pistol cu aer)

– 5- fixat staif ( masina de staif)

– 6- fixat bombeu (masina de bombeu)

– 7- lipit captuseala de fete

– 8- scamosat fete ( masina de scamosat)

– 9- fixat vipusca – manual

– 10- tras pe calapod:

– 10.1- incalzit bombeu si tras varf – masina

– 10.2- tras lateral – masina

– 10.3- tras spate – caltiera

– 11- uniformizat ( tunel de aer cald)

– 12- uns fete

– 13- suflator final- masina

– 14- ciocanit cu role- masina

– 15- scamosat rezerva tras

– 16- uns talpa

– 17- uns pantof

– 18- reactivat incaltaminte- masina

– 19- fixat talpa

– 20- presat incaltaminte- presa

– 21- scos calapoade- tunele de racire

– 22- curatat incaltaminte- masina

– 23- fixat acoperis brant

– 24- introdus busoane ( hartia velina)

– 25- introdus carton despartitor

– 26- insiretat

– 27- intins carambi ( masina de stirat)

– 28- cremuit

– 29- uniformizat si dat lustru – masina

– 30- CTC

– 31- impachetat – in cutia mica pentru pereche

– 32- ambalat- in baxuri

CAP II. CALCULATIA COSTURILOR – METODA PE COMENZI

2.1. Analiza cheltuielilor de exploatare

Analiza cheltuielilor de exploatare aferente lunii martie 2004 a fost efectuata pe baza balantei de verificare si a fisei contului . Se considera sectii de baza cele trei sectii principale de productie: croit, cusut si finisat (TTF), iar ca sector auxiliar este considerat atelierul mecanic. Administratia generala este constituita din birouri si conducerea unitatii.

In luna martie s-au realizat, conform centralizatorului rapoartelor zilnice de productie: 15.413 perechi cisme – la pretul de vanzare de 2.6 EURO/ pereche, si 1.305 perechi fete din piele – la un pret de 0.9 EURO/ pereche.

Pentru ca firma desfasoara activitatea de productie in regim Lohn, nu se inregistreaza aprovizionare si consum de materii prime, intru cat ele sunt importate temporar din Italia, ramanad in proprietatea colaboratorului extern, pe tot parcursul productiei. Se considera materie prima: pielea naturala de diferite culori si tipuri, pielea sintetica, captuseala care poate fi sintetica sau naturala si materialele pentru talpile interioare .

Pentru realizarea incaltamintei s-a inregistrat un consum specific, urmandu-se norma de consum primita din Italia:

pentru pielea de vita neagra : 0.46 metri/ pereche

pentru captuseala sintetica neagra: 0.455 metri/ pereche

pentru interiorul sintetic negru: 0.03 metri/ pereche

Conform datelor preluate din documentele justificative, s-au inregistrat urmatoarele cheltuieli:

6021- CHELTUIELI PRIVIND MATERIALELE AUXILIARE

– in luna martie s-au consumat elastici, fermoare, ata de cusut, crema de lustruit, cuie, adezivi, carioci pentru insemnat, catarame, gaici, inele nichel si solventi. Acestea au fost repartizate pe sectoarele principale de productie si direct asupra productiei, conform centralizatorului bonurilor de consum.

6022- COMBUSTIBILI

– firma detine un autoturism adus din Italia, iar combustibilul consumat de acesta se deconteaza pe baza bonurilor fiscale.

6024- CHELTUIELI PRIVIND PIESELE DE SCHIMB

– 60241 – ace: 3.340.000

– 602410 – cutite pentru croit: 1.504.114

– 602414 –cuie: 1.361.309

– 60245 – piese de schimb pentru masini: 18.826.094

( pentru ca nu s-a reusit o impartire exacta a acestor cheltuieli,

am recurs la repartizarea proportional cu numarul de

masini din fiecare sectie)

6028- CHELTUIELI PRIVIND ALTE MATERIALE CONSUMABILE

– in cursul lunii s-au achizitionat si consumat rechizite in cadrul sectorului administrativ, unde au fost consumate si alte materiale cum ar fi saci de gunoi, detergent, sapun lichid, si altele.

603- CHELTUIELI PRIVIND MATERIALELE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR

– cheltuielile au fost impartite pe baza listei de inventar o materialelor de natura obiectelor de inventar, urmarindu-se sectiile unde au fost repartizate.

Aici sunt cuprinse stante pentru croit, cutite, tipare, ciocan.

604- CHELTUIELI PRIVIND MATERIALELE NESTOCATE

– conform facturilor inregistrate in luna martie, se inregistreaza materiale nestocate, adica: piese pentru autoturismul aflat in proprietatea firmei

6051- CHELTUIELI PRIVIND ENERGIA ELECTRICA

– se inregistreaza consumul in functie de “ situatia consumurilor energetice pe factori consumatori”, pe baza facturilor primite de la furnizor:

6052- CHELTUIELI PRIVIND APA

– pe baza facturilor se repartizeaza pe sectiile de productie si pe administratia generala, in functie de raportul oferit de apometrele instalate:

– se cunoaste pretul per metrul cub de apa folosit: 8.564 lei/ m3

– se inscriu consumurile pe sectii:

– 32.49 m3 – AG

– 25.38 m3 – Croit

– 152.81 m3 – Cusut

– 81.23 m3 – Montaj

– inmultite determina costul aferent consumului pe fiecare sector:

6053- CHELTUIELI PRIVIND ENERGIA TERMICA

– consumul de energie termica se repartizeaza in functie de suprafetele care trebuiesc incalzite si se foloseste “Metoda cifrelor relative de structura”:

1.518 m2 – suprafata totala a fabricii

379,5 m2 – AG, adica 25% din suprafata totala

37,95 m2 – AM, adica 2.5%

341,55 m2 – Croit, adica 22.5 %

499,422 m2 – Cusut, adica 32.9%

259,578 m2 – Montaj , adica 17.1%

– se cunoaste cheltuiala totala cu energia termica, din care se determina procentual consumul pe fiecare sectie in parte:

608- CHELTUIELI PRIVIND AMBALAJELE

– se inregistreaza cheltuiala cu ambalajele folosite la expedierea incaltamintei si a fetelor de incaltaminte, fiecare pereche de incaltaminte fiind ambalata in cutia proprie, iar cate 16 cutii incluse intr-un bax , iar fetele fiind impachetate in saci de plastic numerotati si insemnati, fiecare cu bola corespunzatoare, conform comenzii, numarul cutiilor si al baxurilor corespunzand cu cel inscris in Invoice si Declaratii vamale de export.

au fost exportate 1305 perechi fete, in 54 saci

au fost exportate 17203 perechi cisme, in 17203 cutii, in 784 baxuri

cunoscand pretul fiecarei cutii s-au calculat cheltuielile corespunzatoare articolelor exportate:

6121- CHELTUIELI CU REDEVENTE,LOCATII DE GESTIUNE, CHIRII

– se inregistreaza chiria pe care fabrica o datoreaza proprietarului lunar, si care se suporta de fiecare sector de productie, AG si AM.

– prin “Procedeul suplimentarii prin coeficient unic”:

– se considera baza de repartizare: suprafetele sectiilor, in metrii patrati, diferiti pentru fiecare; se cunoaste suma cheltuielii – 140.439.537 lei, si se calculeaza coeficientul de suplimentare:

ks = cheltuiala totala ( lei)/ suma bazelor de repartizare ( metrii patrati)

ks = 140.439.537 lei / 1.518 m2

ks = 92.516 lei/ m2

se calculeaza costul indirect aferent fiecarei sectii:

6122- CHELTUIELI CU CHIRIA NEDEDUCTIBILA

– in cadrul acestei cheltuieli este cuprinsa contravaloarea chiriei lunare pentru locuinta administratorului si a tehnicienilor, care este nedeductibila, fiind suportata de Administratia generala, pe baza facturilor primite.

6232- CHELTUIELI DE PROTOCOL, RECLAMA SI PUBLICITATE

– sunt cuprinse aici cheltuielile efectuate pentru AG, conform bonurilor valorice si a chitantelor:

6241- CHELTUIELI CU TRANSPORTUL DE BUNURI SI DE PERSOANE

– cheltuiala cu transportul aerian (Romania- Italia, Italia-Romania) efectuat in interesul firmei de catre administrator, dar care se suporta de AG, conform facturii si a biletului de avion prezentat la intoarcerea din delegatie :

6242- CHELTUIELI CU TRANSPORTUL NEDEDUCTIBIL

– este cuprins transportul aerian al asociatilor si al tehnicienilor pe traseul Romania- Italia, si retur, care este insa nedeductibil si deci suportat de catre AG:

626- CHELTUIELI POSTALE SI TAXE DE TELECOMUNICATII

– contravaloarea facturilor de telefon ale administratorului si cele din cadrul AG, abonament si conexiune Internet, precum si taxele mesageriei postale.

6281-ALTE CHELTUIELI CU SERVICII EXECUTATE DE TERTI

– conform facturilor emise de furnizorii de servicii si destinatia prevazuta, se inregistreaza contra valoarea prestatiilor efectuate de acesti terti: servicii contabilitate si altele, reparatii, asistenta calculator, si altele:

6282- SERVICII PRIVIND SEMIFABRICATELE

– conform facturilor emise de catre sc Caponi srl si Prosan Prest srl, se inregistreaza contravaloarea manoperei pentru fetele date spre prelucrare, care reprezinta cost direct variabil si s-a repartizat asupra fetelor, din acest motiv, majoritatea cheltuielilor vor fi repartizate asupra incaltamintei, intrucat intreaga productie de fete pentru export este fabricata de prestatorii din afara firmei:

6283- PRESTARI SERVICII EXTERNE

– cheltuiala se inregsitreaza conform contractelor de Asistenta Tehnica aferente lunii martie, intocmite intre sc Keton Italia srl si administratorul societatii si tehnicianul de nationalitate italiana, care conduce sectia de croit. Lunar se intocmesc facturi pentru acestia, in valuta.

6288- SERVICII PRIVIND OPERATIUNILE VAMALE

– se inregistreaza contravaloarea facturilor intocmite de catre comisionarul vamal pentru serviciile prestate si pentru taxele de achitat in vama, cheltuiala care se repartizeaza direct pe productia exportata, folosind “metoda cifrelor relative de structura”:

635- CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE SI TAXE

– conform statului de salarii, s-au inregistrat : comisionul la camera de munca de 0.75% si 0.5% la fondul pentru accidente si boli profesionale, si au fost repartizate atat direct pe produs cat si pe sectii si AG:

641- CHELTUIELI CU SALARIILE PERSONALULUI

– s-au inregistrat salariile conform statului de salarii si a datelor corespunzatoare fiecarui muncitor in parte, astfel au rezultat salariile directe pe produs, indirecte si ale AG:

– AG: 2 persoane: 22.800.000lei

– AM: 1 persoana: 6.400.000 lei

– Croit: 1 maistru croitor + 1 magazioner: 18.560.000 lei

– Cusut: 2 maistrii cusut: 79.390.000 lei

– Montaj: 1 sef sectie TTF + 1 magazioner: 54.300.000 lei

– Salarii directe: 102 persoane: in functie de orele de lucru din statul de salarii.

645- CHELTUIELI PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA

– s-au calculat procentual la baza de salarii(641) astfel:

– contributia unitatii la asigurari sociale : 22% la fondul de salarii

– contributia unitatii pt ajutorul de somaj : 3%

– contributia unitatii la fond sanatate: 7%

– cheltuieli camera de munca suportate de unitate- pe baza statului de salarii, si alte cheltuieli sociale privind tichetele de masa- de repartizat catre muncitori. Toate cheltuielile au fost repartizate conform statului de salarii aferent lunii februarie, corectiilor facute in contabilitate si a regularizarilor:

6588- ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE- VAMA

– au fost repuse conform Notei Contabile nr 11 in contul 6288

6811- CHELTUIELI DE EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR

– amortizarea a fost calculata conform Planului de amortizare aferent lunii martie si a Situatiei Mijloacelor fixe neamortizate, identificate pe purtator:

Repartizarea cheltuielilor pe destinatii

2.2. Preluarea cheltuielilor de exploatare in contabilitatea de gestiune: Totalul I

% = 901 2.878.147.758

46.991.462 921 F

1.110.404.309 921 I

19.389.158 922 AM

122.610.551 923 Cr

541.224.334 923 Cus

340.757.476 923 M

696.770.468 924

2.3. Decontarea costurilor efective ale reparatiilor pe sectoarele beneficiare:

– se repartizeaza costul atelierului mecanic asupra sectoarelor principale de productie, in functie de numarul masinilor existente in fiecare sectie care beneficiaza de asistenta mecanica in mod egal; astfel apelandu-se la forma clasica a procedeului suplimentarii:

– se alege ca baza de repartizare numarul de masini din sectii:

Croit: 12 mas; Cusut: 58 mas; Montaj: 19 mas

-se calculeaza coeficientul de suplimentare: ks= 19.389.158 lei/ 89 mas

ks= 217.856 lei / mas

– costul indirect ce revine sectoarelor de baza se determina prin inmultirea bazelor de repartizare cu ks:

% = 922 AM 19.389.158

2.614.272 923 Cr

12.635.648 923 Cus

4.139.238 923 M

2.4. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie:

– pentru ca intreaga fabrica a inregistrat cheltuieli pentru obtinerea de incaltaminte, toate cheltuielile au fost imputate asupra incaltamintei. Semifabricatele au fost produse in totalitate de tertisti, au fost receptionate si exportate la acelasi pret.

– inregistrarea in contabilitatea de gestiune a repartizarii costului sectiei Croitorie asupra produselor fabricate:

125.224.823 921 I = 923 Cr 125.224.823

– inregistrarea in contabilitatea de gestiune a repartizarii costului sectiei Cusut asupra produselor fabricate:

553.859.982 921 I = 923 Cus 553.859.982

– inregistrarea in contabilitatea de gestiune a repartizarii costului sectiei Montaj asupra produselor fabricate:

344.896.714 921 I = 923 M 344.896.714

Rezulta Costul de productie al productiei obtinute, conform Total III:

F I

Cost de prod aferent productiei fabricate= 2.181.377.290

2.5. Decontarea costului efectiv al productiei finite:

2.181.377.290 902 = %

921 F 46.991.462

921 I 3.134.385.828

2.6. Inregistrarea productiei finite predata la depozit in cursul lunii:

% = 902 2.181.377.290

46.991.462 931 F

2.134.385.828 931 I

2.7. Justificarea cheltuielilor incorporabile in productia finita:

2.181.377.290 901 = 931 2.181.377.290

2.8. Decontarea si justificarea cheltuielilor administratiei generale care vor fi incorporate in costui complet:

696.770.468 902 = 924 696.770.468

696.770.468 901 = 902 696.770.468

CAP III. DETERMINAREA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

Situatia analitica a produsele fabricate si livrate pana la finele lunii :

Se repartizeaza costurile generale, alegandu-se ca baza de repartizare costul de productie aferent productiei vandute :

Se calculeaza Costul complet aferent productiei exportate :

Rezultatul analitic al exploatarii : 

Dupa cum reiese din analiza prezentata, firma Keton inregistreaza o pierdere de 1.045.513.237 lei pe luna martie. Dar se observa din balanta ca pierderea cumulata de la inceputul anului este de 67.063.915, care a fost micsorata de rezultatele (profit) obtinute in lunile precedente.

Fete : 0.9 €/ per × 40.000 lei/ € × 1.305 per

Incaltaminte : 2.61 €/ per × 40.000 lei/ € × 17.203 per

Analiza cifrei de afaceri si a preturilor obtinute la vanzare: