Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin [615922]

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro

Proiect
“PROETIC: ETICĂ + TRANSPARENȚĂ +INTEGRITATE – CORUPȚIE”
UAT Municipiul Ploiești

GHID DE BUNE PRACTICI
pentru prevenirea corupției î n administrația publică

2019

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
CUPRINS
Introducere
Cap.1 – Prevenire a corupției în administrația publică
Cap.2 – Stadiul implementării SNA 2016 – 2020 în administrația publică locală
Cap.3 – Măsuri de prevenire a corupției – bune practici
3.1. Suport MDRAP pentru prevenirea corupției la nivel local
3.2. Managementul calității și controlul intern managerial al insti tuțiilor
publice
3.3. Managementul vulnerabilităților și riscurilor de corupție
3.4. Planul de integritate
3.5. Coduri de conduită/etică/integritate
3.6. Consilierul de etică
3.7. Protecția avertizorului de integritate (în interes public)
3.8. Evitarea conflictelor de interese
3.9. Interdicții după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice
3.10. Regimul incompatibilităților
3.11. Transparență în procesul decizional
3.12. Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (OGP România)
3.13. Acces la inf ormații de interes public
3.14. Declararea averilor
3.15. Declararea cadourilor
3.16. Funcțiile sensibile
Cap. 4 – Dezvoltare durabilă
Cap. 5 – Egalitatea de șanse și tratament

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Introducere
La nivelul Consiliului Europei, un argument pentru Rezoluția (97)24 a Comitetului de
Miniștri privind cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupției,
adoptată la 6 noiembrie 1997, la Sesiunea 101 a Comitetului de Miniștri a fost :
“Conștienți de faptul că fenomenul corupției reprezintă o amenințare serioasă la adresa
principiilor și valorilor Consiliului Europei, subminează încrederea cetățenilor în
democrație, provoacă eroziunea ordinii de drept și constituie o respingere a
drepturilor omului, subminând dezvoltarea economică și socială; ”, argument ce rămâne
din nefericire la fel de actual și la nivelul anului 2019 .
La nivel mondial, UNDP a dezvoltat în 2018 un ghid de bune practici pentru prevenirea
corupție i (Good Practices în public sector excellence to prevent corruption)1 și un ghid
de bune practici dedicate autorităților locale (Guide to corruption -free local
government)2, documente de referință actualizate, în conformitate cu implementarea
Convenției Or ganizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) .
Ghidul de bune practici pentru prevenirea corupției in administrația publică este
corelat în principal cu m ăsurile de prevenire a corupției prevăzute prin Hotărârea nr.
583/2016 privind aprobarea Str ategiei naționale anticorupție pe perioada 2016 -2020, a
seturilor de indicatori de performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din
strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență
instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public.
Valorile asumate prin SNA 2016 – 2020
3 sunt:
– voința politică – toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă,
judecătorească și cea legislativă, înțeleg importanța unei societăți lipsite de
corupție și vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de
prezenta strategie;

1 http://www.anti -corruption.org/wp -content/uploads/2018/10/UNDP -2018- Good- Practices -in-Public -Sector –
Excellence- to-Prevent -Corruption.pdf
2 http://localizingthesdgs.org/library/486/Guide -To-Corruption -Free-Local -Government.pdf
3 HOTĂRÂRE nr. 583 din 10 augu st 2016 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016 –
2020, ANEXA 1, pg. 15, 16.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
– integritatea – reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au obligația de a
declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea
obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia sunt obligați să ia toate
măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și
incompatibilități;
– priorit atea interesului public – reprezentanții instituțiilor și autorităților publice
au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de
funcția publică pent ru obținerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau
nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;
– transparența – reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura
accesul neîngrădit la informațiile de interes public, tr ansparența procesului
decizional și consultarea societății civile în cadrul acestui proces.
Ghidul de bune practici pentru prevenirea corupției în administrația publică din
perspectiva implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016 – 2020 este elabor at
în cadrul proiectului „Proetic: etică + transparență + integritate – corupție” și
contribuie la atingerea obiectivului general al proiectului: creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul Municipiului Ploiești, prin implementarea unor măsuri de
prevenire a corupției, creșterea nivelului de educație anticorupție a personalului, precum și prin aplicarea normelor, măsurilor și procedurilor în materie de etică,
integritate și anticorupție reglementate la nivelul instituțiilor pub lice.
Ghidul de bune practici este corelat cu alte documente elaborate în cadrul proiectului,
precum :
– Raport de analiză a situației existente la nivelul UAT Municipiul Ploiești;
– Manual de bune practici în vederea creș terii transparenței, eticii ș i integrit ății
în administrația publică;
– Codul etic și de integritate al funcționarilor publici și al personalului contractual
din cadrul Primăriei Municipiului Ploiești (PMC) ;
– Procedura de sistem privind Consilierea etică a funcționarilor publici și a perso nalului contractual din Primăria Municipiului Ploiești;
– Procedura de comunicare pe teme anticorup ție.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Totodată, Ghidul pune accent pe bunele practici pentru prevenirea corupției la nivelul
instituțiilor din administrația publică locală, în concordanță și cu concepte d e
stringentă actualitate – comb aterea corupției, inovarea și transformarea digitală a
sectorului public, smart cities și guvernarea deschisă.

Cap.1 – Prevenirea corupției în administrația publică
Statele membre ale UE au formulat o serie de recomandări pentru adoptarea și punerea
în aplicare a codurilor de conduită și etică pentru angajații din sectorul public ,
obligațiile angajaților din sectorul public de a raporta suspiciuni de corupție , analize
ale riscurilor și îmbunătățiri în procedurile administrative, financiare și de achiziții pentru a reduce riscurile, (inclusiv planificarea carierei, instruirea, mobilitatea și salariile), sistemele de audit și control, instituirea de sisteme de sancțiuni disciplinare
și crearea mecanismelor de auto -evaluare în cad rul instituțiilor expuse riscurilor de
corupție.
Tendința actuală a luptei împotriva corupției pune accent deorsbit pe utiliz area
instrumentelor de prevenire, iar cuvintele cheie sunt transparența și responsabilitatea
în sectorul public.
Pentru ca cetățenii să -și păstreze încrederea în guvern (central sau/și local), trebuie
să aibă încredere că cei din serviciul public acționează în orice moment în interesul publicului. În calitate de administrator i ai încrederii publice, liderii
guvernamentali/aleșii și angajații au responsabilitatea fiduciară de a acționa într -o
manieră echitabilă și imparțială, care este loială publicului, punând interesul public înaintea câștigului personal și care îndeplinește îndatoririle de competență, integritate,
răspundere și transparență.
În îndeplinirea acestor sarcini, aleșii și funcționarii publici vor întâlni dileme etice previzibile care decurg din rolul lor . Acestea includ
4:
– dileme care implică corectitudinea;

4 Sursa: Hana Callaghan , Dileme etice inevitabile pentru aleși/funcționari publici, 2014
(https://www.scu.edu/ethics/focus -areas/government -ethics/resources/unavoidable- ethical -dilemmas -for-public –
officials/ )

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
– dileme care implică conflicte între interesele personale și interesul public ;
– dileme care implică executarea fidelă a îndatoririlor de serviciu;
– dileme care implică acționarea cu integritate ;
– dilemele care implică răspunderea.
Scopul principal al SNA 2016 -2020 e ste promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă
a cadrului normativ și instituț ional de prevenire și combatere a corupției în România.
Strategia Națională Anticorupție pe perioada 2016 –2020 are un caracter multidisciplinar
și este concepută într -o abordare pragmatică, cu seturi de indicatori, surse de verificare
a acestora, riscuri asociate obiectivelor și măsurilor din strategie, implicații juridice și
bugetare. SNA mai cuprinde și inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției și standarde de publicare a informațiilor de interes public.
În concordanță cu abordările la nivel internațional și european , Strategia Națională
Anticorupție 2016 – 2020 asumă următoarele principii
5:
– principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremația legii, toți
cetățenii fiind egali în fața acesteia;
– principiul răspunderii potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru
îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și
eficiența strategiil or;
– principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite
de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către
fiecare organizație;
– principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicar e a procedurilor
anticorupție: instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să
mențină proceduri puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și
complexitatea or ganizației;
– principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile "anti- mită"
nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul
cel mai înalt că mita nu este tolerată;

5 HOTĂRÂRE nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strateg iei naționale anticorupție pe perioada 2016 –
2020, ANEXA 1, pg. 16,17 .

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
– principiul prevenirii săvârșirii fap telor de corupție și a incidentelor de
integritate potrivit căruia identificarea timpurie și înlăturarea în timp util a
premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât
instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea d ovadă de diligentă în
evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să
evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într -un parteneriat sau
de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi s ă efectueze
evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și
proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări;
– principiul efica cității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea
continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu, atât din punctul de
vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societ atea le așteaptă, cât și al managementului
organizațional;
– principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor c e trebuie îndeplinite și a măsurilor ce
urmează a fi luate;
– principiul parteneriatului public – privat, care recunoaște importanța cooptării
societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare
a măsurilor de prevenire a coru pției;
– principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței
decizionale.
Pentru punerea în aplicare a acțiunilor, măsurilor și liniilor directoare stabilite în SNA 2016 – 2020, aceasta se va completa și corela cu alte strat egii naționale și sectoriale ,
precum :
– Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014 – 2020;
– Strategia Educației și Formării Profesionale din România 2016 – 2020;
– Strategia privind Formarea profesională în Administrația publică 2016 – 2020
– Strategia privind Dezvoltarea Funcției Publice;
– Strategia N ațională privind Agenda Digitală pentru România 2020;
– Strategia Națională de Lupta A tifraudă 2017 – 2023;

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
– Strategia Națională de Ordine ș i Siguranță Publică 2015 – 2020;
– Strategia Națională de Apăr are a Ță rii 2015 – 2019;
– Strategia Națională î n Domeniul Achizițiilor Publice;
– Strategia Națională pentru Competitivitate, etc.
Strategia de consolidare a administrației publice (SCAP) 2014 – 2020, prevede că
“Intervențiile propuse în prezenta strategie, din perspectiva resurselor umane din
administrație, au un caracter complementar în raport cu SNA și sunt orientate pe
următoarele cinci paliere:
– Continuarea dezvoltării și a implementării planurilor de acțiune sectoriale de
la nivelul tuturor autorităților publice, bazate pe evaluarea riscurilor și o
implementare eficientă a măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de
evaluare prevăzuți în Anexa II la SNA;
– Sprijinirea autorităților administrației publice locale/centrale în vederea implementării măsurilor de prevenire a corupției prin dezvoltarea, promovarea
și utilizarea de instrumente specifice (ghiduri, metodologii, proceduri, instruiri
etc.);
– Dezvoltarea și utilizarea de mecanisme instituționale și interinstituționale, în
parteneriat cu societ atea civilă și/sau autoritățile administrației publice locale,
care vizează implementarea și monitorizarea măsurilor cuprinse în documentele
programatice în domeniul prevenirii corupției;
– Implementarea măsurilor de prevenire a corupției la nivelul administ rației
publice locale, prin: organizarea de campanii de informare/conștientizare a
cetățenilor și funcționarilor publici, organizarea de consultări/dezbateri
publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupție
la nivelul adminis trației publice locale și creșterea încrederii cetățenilor;
elaborarea de studii privind fenomenul corupției din administrația publică
locală; dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor publice
anticorupție de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acțiune Anticorupție;”
6

6 Startegia de consolidare a daministrației publice 2014 – 2020, pg. 46.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Prin creșterea transparenței (oferindu -se modele/ standarde pentru creșterea accesului
la informații), se crește gradul de conștiuentizare la nivelul factorilor de decizie și a
funcționarilor privind buna guvernare, dar se și oferă presei, societății civile și publicului larg noi instrumente investigative și de monitorizare a instituțiilor publice și
se menține presiunea publică asupra administrației și clasei politice.
Totodată, îmbunătățirea controlului ad ministrativ este prioritar, includerea sistemului
de control managerial intern în lista măsurilor preventive anticorupție este justificat ,
pentru că toate aceste deficiențe de management pot fi identificate ca vulnerabilit ăți
în combaterea corupției.
Corup ția generează distorsiuni în alocarea de resurse ș i în managementul public și la
nivel local. Principalele consecințe ale corupției la nivel local sunt :
– calitatea slabă a serviciilor publice;
– creșterea polarității sociale;
– ineficiența în administrația publică locală;
– investiții scăzute în comunitate;
– scăderea creșterii economice în comunitate, etc.
Principalele mijloace “clasice” utilizate și la nivel local în lupta anticorupție sunt :
– angajament politic pentru un management etic;
– simplificarea procedurilor administrative;
– utilizarea sistemului de e- guvernare locală;
– participarea cetățenilor/părților interesate în procesul de luare a deciziilor;
– proces de formare continuă în domeniul eticii pentru angajați și aleși locali;
– conștientizarea cetățen ilor/părților interesate privind vulnerabilitățile și
riscurile de corupție;
– monitorizarea și evaluarea, etc.
Implementarea SNA 2016 – 2020 se realizează sub autoritatea și în coordonarea
ministrului justiției, cu raportare către Guvern. Ministerul Justiției și Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice au semnat un acord pentru coordonarea
implement ării SNA la nivel local . Direcți a Integritate, Bună Guvernare și Politici
Publice, structură din cadrul MDRAP, fiind responsab ilă cu monitorizarea implementării
SNA la nivelul administrației publice locale.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
O precondiție asumată în Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 –
2020, în definirea obiect ivelor strategice este “constituirea unui mecanism de
colabor are și consultare cu societatea civilă și de responsabilizare a acesteia în
vederea sprijinirii procesului de implementare, monitorizare și evaluarea acestor
inițiative de reformă.”7
Un management performant în administrația publică se poate realiz a numai cu
participarea largă a comunității și a altor părți interesate pentru lansarea unor noi idei,
identificarea unui spectru larg de nevoi ș i probleme ce trebuie abordate, identificarea
capacităților necesare pentru atingerea obiectivelor asumate și nu in ultimul rand, la
realizarea unui consens necesar implementării acțiunilor prioritare.
Un document de referință este Manualul de bune practici pentru promovarea abordării
pro-active a principiilor guvernării transparente, deschise și participative.8
Inventarul măsurilor de prevenire a corupției este cuprins în HOTĂRÂRE Nr. 583/2016
din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016
-2020, a seturilor de indicatori de performanță, a riscurilor asociate obiectivel or și
măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de
transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare,
precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public, ANEXA 2 –
Inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, pr ecum
și indicatorii de evaluare.
Menționăm că sunt cuprinși indicatori minimali , care măsoară din punct de vedere
cantitativ și calitativ, gradul de implementare a standardelor legale de integritate.
Totodată, legislația de referință din ANEXA 2 la SNA este cea în vigoare la nivelul anului
2016.

7 Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 – 2020, pg.14.
8 Sursa: https://sgg.gov.ro/new/guvernare -transparenta -deschisa -si-participativa -standardizare- armonizare- dialog –
imbunatatit- cod-sipoca -35/

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Cap. 2 – Stadiul implementării SNA 2 016 – 2020 în administrația publică
locală
Obiectivele asumate în strategie privind procesul de monitorizare a SNA sunt:
– Identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA ;
– identificarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea pol iticilo r
și normelor anticorupție;
– Creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și implementare a măsurilor de
prevenire a corupției, în sectorul public și privat.
În sprijinul procesului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale
Anticorupție 2016 – 2020, se mențin platformele de cooperare, dezvoltate în cadrul SNA
2012- 2015 și anume :
a) platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție;
b) platforma administrației publice cen trale;
c) platforma administrației publice locale – coordonată în parteneriat cu MDRAP;
d) platforma mediului de afaceri;
e) platforma societății civile.
Este de menționat că începând din luna mai 2018, a fost creată la nivelul Secretariatului
General al G uvernului Direcția Guvernare Deschisă și Relația cu Societatea Civilă, care
sprijină coordonarea Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă.
În Raportul de monitorizare (M3) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016- 2020, la nivelul administrației publice locale în anul 2018
9 se menționează:
– Gradul de aderare la valorile SNA 2016 -2020 a înregistrat o creștere majoră față
de ciclul strategic anterior (SNA 2012 – 2015), de la 16,17% la 49,88%.

9 Sursa: http://www.mdrap.ro/comunicare/presa/co municate/raportul- de-monitorizare -(m3) –a-implementarii –
strategiei -nationale -anticoruptie -2016- 2020- la-nivelul -administratiei- publice -locale -in-anul-2018

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
– Rata de completare a raportului anual de autoevaluare (Anexa nr.3 din H.G. nr.
583/2016) a crescut cu 11,37% față de anul 2017 (20,17%), când a fost înregistrat
cel mai scăzut grad de raportare a acestui document – 8,80.
– Rata de raportare crește în funcție de tipul de UAT, respectiv de la consilii
județene la comune.
– În ceea ce privește implementarea măsurilor preventive anticorupție, de transparență instituțională și decizională și de bună guvernare, din analiza
calitativă a rapoartelor transmise se constată faptul că, deși au fost
înregistratate progrese semnificative în activitatea desfășurată de unitățile
administrativ -teritoriale raportoare, nu există o cultură a autopromovării.
– Au fost identificate și exemple de bună practică în ceea ce privește punerea în aplicare a unor măsuri inovative de promovare a integrității, de comunicare și transparență, educație anticorupție, implicare activă a cetățenilor, e-
administrație. Toate aceste exemple se vor regăsi în Harta interactivă a bunelor
practici identificate în domeniul prevenirii corupț iei la nivelul administrației
publice locale, disponibilă la: http://greencity.mdrap.ro/
.
– Întrucât, în urma analizei calitative a documentelor transmise de către UAT –
urile raportoare, s -a constat că doar o mică pa rte dintre acestea au depășit
nivelul generalizat de formalism adaptându- le la specificului instituției și având
în vedere feedback -ul primit în urma activităților specifice întreprinse de
DIBGPP în anul 2018 pentru realizarea prevederilor SNA 2016 -2020 la nivelul
administrației publice locale, apreciem că se impune în continuare instruirea
personalului din cadrul autorităților locale, astfel încât acesta să înțeleagă și
să aplice corect măsurile și instrumentele de lucru.
– De asemenea, ținând cont de concluziile consemnate în rapoartele anterioare
de monitorizare, respectiv de caracteristicile și nevoile celor patru tipuri de
UAT-uri care formează publicul țintă al DIBGPP, se va avea în vedere ca, în anii
următori, activitatea de asistență tehnică susținută de responsabilii de regiune
desemnați de MDRAP cu monitorizarea implementării strategiei la nivel local să fie adaptată specificului fiecărui segment în parte, inclusiv din punctul de vedere al canalului de comunicare utilizat.
În Raportul de monitorizare M3 este prezentat și stadiul activităților prevăzute în Planul de acțiuni pentru perioada 2017 -2020 în vederea promovării și monitorizării
implementării SNA 2016 -2020 la nivelu l administrației publice locale .

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Graficul10 de mai jos, prezintă o analiză compar ată:

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Institutul Național de Administrație (INA), Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice (MDRAP), Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) și
alte instituții centrale, organizează sesiuni de instruire pentru personalul implicat în
implementarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016 -2020 de la nivelul
administrației publice locale.
În cadrul sesiunilor sunt dezbătute studii de caz relevante în domeniul integrității și se prezintă exemple de bune practici identificate în p rocesul de monitorizare al SNA 2016 –
2020 la nivelul administrației publice locale în anii precedenți, care se includ în Harta
bunelor practici, instrument interactiv dezvoltat de MDRAP.

În vederea realizării schimbului de bune practici, precum și pentru crearea unei rețele
a integriățtii, MDRAP a realizat o
Harta interactiva a bunelor practici identificate în
domeniul prevenirii corup tiei,11 identificate în perioada 2013 – 2015, pe parcursul
activităților desfășurate în implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012 –
2015.
Informațiile au fost extrase din analiza rapoartelor finale privind implementarea SNA 2012- 2015 transmise d e către autoritățile administrației publice locale.

10 Sursa: http://www.mdrap.ro/comunicare/presa/comunicate/raportul- de-monitorizare -(m3) –a-implementarii –
strategiei -nationale -anticoruptie -2016- 2020- la-nivelul -administratiei- publice -locale -in-anul-2018

11 http://www.mdrap.ro/harta -interactiva –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Informațiile sunt organizate în categorii de bune practici care pot fi accesate din meniul
din stânga sus:
• E-administrație
• Educație anticorupție
• Implicarea activă a cetățenilor
• Instrumente pentru prevenirea
corupției • Open -data
• Promovare pentru integritate
• Transparență și comunicare

Harta conține și informații despre UAT -urile care au aderat la ghiseul.ro și cele care au
fost identificate ca având implementat ISO .
Exista posibilitatea filtrării după categoria de UAT / JUDEȚ și vizualizare în format xls ,
daca dați click pe săgețile din partea de jos a hărții.

Sunt de menționat proiectele privind creșterea integrității în administrația publică
locală dezvoltate prin programul Programul Operațional Administrație Publică (POCA)
de consilile județene și primăriile de municipii, dintre care multe sunt în implementare.
Astfel în cadrul proiectului „Consolidarea sistemelor de integritate – cea mai bună
strategie de prevenir e a corupției în administrația publică”, cod SIPOCA 61, cofinanțat
din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 –
2020, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a lansat p e 1

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
iulie 2019, compe tiția „Rețeaua campionilor în domeniul integrității” la nivelul
administrației publice locale.
În cadrul compe tiției vor fi prezentate și premiate cele mai bune practici anticorupție
adoptate/implementate la nivelul autorităților administrației publice lo cale, în
vederea constituirii unei „rețele a campionilor în domeniul integrității”.
Autoritățile administrației publice locale pot înscrie în cadrul acestei prime ediții a
competiției , cazuri de bună practică/ proiecte care se încadrează în una din
următoa rele teme:
1. Guvernare deschisă;
2. Transparență și comunicare.
Premiul va consta în asigurarea participării pentru maxim 5 reprezentanți ai autorităților administrației publice locale premiate la sesiuni de instruire în domeniul anticorupție, organizate de instituții europene.

Cap.3 – Măsuri de de prevenire a corupției – bune practici
3.1. S uport MDRAP pentru prevenirea corupției la nivel local
Reprezenta nții Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP)
acordă sprijin în procesul de implementare a măsurilor Strategiei Naționale
Anticorupție 2016- 2020 (SNA) la nivel local, prin elaborare de ghiduri și asigurare de
asistență inclusiv prin deplasări în UAT -uri.
În cadrul reuniunilor, reprezentanții MDRAP, pe lângă transferul de know -how (punerea
la dispoziție de modele, instrumente pentru identificarea vulnerabilităților și a
riscurilor la corupție, legislația în vigoare în domeniul prevenirii corupției etc.), realizează și demonstrații pilot.
În practică, au fost elaborate și sunt pu blice următoarele documente utile pentru
administrația publică locală elaborate de MDRAP :
12

12 Sursa: http://www.mdrap.ro/sna -2016- 2020

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
– Model – raport anual privind stadiul implementarii SNA 2016 -2020 (publicat:
06-03-2018)
– Declarație privind aderarea la valorile fundamentale, principiile, obiectivel e
și mecanismul de monitorizare a Strategiei Nationale Anticoruptie 2016 –
2020
– Metodologia de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție
(autorit ăți publice locale)
o Anexa A: Lista de atribuții
o Anexa C: Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și
a măsurilor de remediere
– Model – Plan de integritate
– Model – Codul de etică și integritate a personalului primăriei/ consiliului local/
consiliului județean
– Procedura de sistem privind avertizarea în interes public
– Recoma ndări privind Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă la nivel local

Sunt elaborate și alte ghiduri/metodologii cu caracter general, utile administrației
publice locale pentru prevenirea și combatere acorupției, ca de exemplu :
– Metodologie de management al riscurilor13
– Manual de implementare a sistemului de control intern managerial14
– Ghid pentru realizarea procedurilor de sistem și operaționale15

MDRAP a asigurat asistență autorităților publice locale și în implementarea Strategiei
Național e Anticorupție 2012 – 2015, un exemplu de bună practică fiind Ghidul16 pentru

13 Secretariatul General al Guvernului, MDRAP, Metodologie de management al riscurilor, 2018
(https://sgg.gov.ro/new/wp -content/uploads/2018/07/Metodologia -de-management -al-riscurilor -2018.pdf )
14 MDRAP, Manual de implementare a sistemului de control intern managerial , 2018
(http://www.mdrap.ro/userfiles/Manual -SCIM -site.pdf )
15 MDRAP, – Ghid pentru realizarea procedurilor de sistem și operaționale (http://www.mdrap.ro/userfiles/Ghid –
proceduri.pdf )
16 Sursa: https://www.mdrap.ro/ghidul -pentru- dezvoltarea- planurilor -sector iale-de-actiune- pentru -implementarea -la-
nivelul -administratiei -publice -locale -a-strategiei -nationale -anticoruptie

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
dezvoltarea planurilor sectoriale de acțiune, pentru implementarea la nivelul
administrației publice locale a strategiei naționale anticorupție, cu următoarele anexe :
Anexa 1 – DECLARAȚIE DE ADERARE la valorile fundamentale, principiile,
obiectivele și mecanismul de monitorizare al Strategiei Naționale Anticorupție
2012- 2015;
Anexa 2 – PLAN DE ACȚIUNE SECTORIAL – model orientativ ;
Anexa 3 – PROCEDURA pentru întocmirea și actualizarea Registrului de riscuri;
Anexa 4 – METODOLOGIA de identificare a riscurilor și vulnerabilităților (variantă
simplificată recomandată) ;
Anexa 5 – PLAN DE DEZVOLTARE a sistemului de control intern/managerial ;
Anexa 6 – LISTA ACTELOR NORMATIVE și a altor d ocumente relevante în domeniul
prevenirii și combaterii corupției.

3.2. Managementul calității și controlul intern managerial al instituțiilor publice

Instrumentele folosite în managementul calității în administrația publică locală sunt
instrumente suport și pentru Prevenirea Corupției.
La nivelul României, “…a fost încurajată utilizarea de instrumente de management
precum cele vizând calitatea (în prin cipal CAF și ISO), sau de standarde aplicabile la
nivelul administrației (Control managerial intern, standarde introduse pe anumite domenii în vederea eficientizării cheltuielilor etc.) și se au în vedere importante măsuri
de eficientizare a cheltuielilor în scopul unei mai bune corelări a resurselor cu
rezultatele”
17
Sistemul de control intern managerial (SCIM) al oricărei entități publice operează cu o
diversitate de procedee, mijloace, acțiuni, dispoziții, care privesc toate aspectele
legate de activităț ile entității, fiind stabilite și implementate de conducerea entității
pentru a -i permite deținerea unui bun control asupra funcționării entității în ansamblul
ei, precum și a fiecărei activități/operațiuni în parte.

17 Strategia pentru conso lidarea administrației publice 2014 – 2020, pg. 13

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Sistemul de control intern managerial în conformitate cu OSGG nr. 600/2018 include 16
standarde de aplicare în acest domeniu ce definesc un minimum de reguli de
management pe care toate entitățile publice trebuie să le urmeze. Standardul 1 este –
Etică și integritate.

Standardul 1 – Etica și integritatea18
– Descrierea standardului – Conducerea și salariații entității publice cunosc și
susțin valorile etice și valorile organizației, respectă și aplică reglementările cu
privire la etică, integritate, evitarea conflictelor de interese, prevenirea și raportarea fraudelor, actelor de corup ție și semnalarea neregularităților.
– Cerințe generale
o Conducerea entității publice sprijină și promovează, prin deciziile sale și prin puterea exemplului personal, valorile etice, integritatea personală și
profesională a salariaților.
o Conducerea entității publice adoptă un cod etic/cod de conduită,
dezvoltă și implementează politici și proceduri privind integritatea,
valorile etice, evitarea conflictelor de interese, prevenirea și raportarea
fraudelor, actelor de corupție și semnalarea neregularităților.
o Conducerea entității publice înlesnește comunicarea deschisă de către
salariați a preocupărilor acestora în materie de etică și integritate, prin
crearea unui mediu adecvat.
o Acțiunea de semnalare de către salariați a neregularităților trebuie să aibă un caracter transparent pentru eliminarea suspiciunii de delațiune și
trebuie privită ca exercitarea unei îndatoriri profesionale.
o Salariații care semnalează neregularități de care, direct sau indirect, au cunoștință sunt protejați împotriva oricăror discriminări, iar managerii au
obligația de a întreprinde cercetările adecvate, în scopul elucidării celor semnalate, și de a lua, dacă este cazul, măsurile ce se impun.
o Conducerea și salariații entității publice au o abordare pozitivă față de controlul intern/managerial, a cărui funcționare o sprijină în mod
permanent.

18 Ordinul nr. 6 00/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern /managerial al entităților publice

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
3.3. Managementul vulnerabilităților și riscurilor de corupție
Pentru o instituție publică sunt considerate vulnerabile la corupție toate activitățile
care prezintă slăbiciuni în sistemul de control intern/managerial, de natură a fi
exploatate de către angajații structurii sau de către terți, pentru comiterea unor fapte
de corupție.
Managementul riscurilor privește viitorul și rezultatul său este că în viitor instituția are șanse mai mari s ă-și atingă obiectivele de integritate decât în trecut, deoarece s -au
introdus măsuri de ținere sub control a riscurilor.
Gestiunea riscurilor
19 este un proces ciclic și continuu care include următoarele etape:
– Identificarea riscului;
– Evaluarea/analiza risc ului (probabilitate și impact);
– Stabilirea răspunsului/acțiunii de contracarare a riscului;
– Monitorizarea și controlul riscului.
Pentru asigurarea implementării unui sistem coerent de evaluare a riscurilor în
instituție, este nevoie de îndeplinirea cumulată a următoarelor condiții:
– e x i s t e n ț a u n u i p r o c e s s t r u c t u r a t d e e v a l u a r e a p r i n c i p a l e l o r
caracteristici (probabilitate de materializare – impact) pentru fiecare risc
identificat;
– înregistrarea evaluării riscurilor într -un m o d c a r e s ă p e r m i t ă
monitorizarea și identificarea ordinii de priorități în tratarea riscurilor;
– diferențierea clară a riscurilor inerente , de riscurile reziduale;
– bazarea procesului de evaluare, pe cât posibil, pe dovezi obiective
(imparțiale și independente);
– luarea în considerare în procesul de evaluare a tuturor părților interesate
afectate de risc;
– evidențierea distincției între expunerea la risc și tolerabilitatea la risc.
În general, la nivelul administrației publice locale implementarea managementului riscului și a controlului intern managerial este percepută ca o activitate
suplimentară față de atribuțiile specifice postului. În ceea ce pri vește procesul de
gestionare a riscurilor, gradul de conștientizare a personalului entității este încă la

19 Sursă: MADRAP, ANEXA nr. 3, MODEL PROCEDURĂ pentru întocmirea și actualizarea Registrului de riscuri

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
un nivel scăzut, nefiind înțeleasă utilitatea și necesitatea acestuia în activitatea
curentă.

Identificarea riscurilor de corupție se realizează în strânsă legătură cu activitățile din
cadrul obiectivelor specifice instituției, a căror realizare ar putea fi afectată de materializarea acestora și se corelează cu identificarea amenințărilor/
vulnerabilităților prezente în cadrul activităților cu rente ale primăriei, care ar putea
conduce la săvârșirea unor fapte de corupție.
Pentru realizarea registrului riscurilor la corupție în cadrul instituției, se pot lua în calcul tipuri de activități ca:
– achiziția/gestionarea de bunuri, servicii și lucrări
o elaborarea programului anual al achizitiilor publice pe baza referatelor de
necesitate primite de la compartimentele funcționale;
o organizarea și desfășurarea procedurilor de achiziție conform prevederilor legale, publicarea pe SICAP a documentației și just ificarea rezultatelor
selecțiilor;
o încheierea contractelor de achizitie publică între autoritatea
contractantă și câstigatori în condițiile stabilite în documentația publicată;
– gestionarea contractelor de execuție a lucrărilor de întreținere, reparații și a
celor de investiții
– acordarea unor aprobări ori autorizații
o emitere certificate de urbanism, autorizații de construire, alte avize;
o verificarea modului de execuție a construcțiilor și respectarea
autorizațiilor eliberate;
o acordarea ajutoarelor sociale;
– recrutarea și selecția personalului
– gestionarea de fonduri externe în cadrul proiectelor
– îndeplinirea funcțiilor de control, monitorizare, evaluare și consiliere
o lipsa/utilizarea ineficientă a mijloacelor de prevenire a corupției (cod de etică și integritate, consilier de etică, funcții sensibile, declararea
averilor, declararea cadourilor, prevenire aconflictuluide interese, regimul incompatibilităților, transparență în procesul decizional, e-
guvernare, debirocratizare, pantouflage, etc)
o sistem in tern managerial insuficient implementat
– comunicarea intra și interinstituțională

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Evaluarea riscurilor de corupție , etapă importanță în procesul de management al
riscurilor într -o instituție publică, are rolul de a fundamenta decizia cu privire la
prioriti zarea de stabilire a măsurilor de prevenire/control, prin estimarea nivelurilor
de probabilitate si impact asupra obiectivelor asumate la nivel institutional și implicit
asupra nivelului de profesionalism al angajaților/aleșilor locali.
Procesul de evaluar e a riscurilor presupune următorii pași de urmat:
a) Stabilirea probabilității de materializare a riscurilor de corupție;
b) Estimarea impactul riscurilor de corupție în instituție;
c) Aprecierea caracterului adecvat al măsurilor de control existente;
d) Stabilirea nivelului de toleranță la risc/nivelului acceptabil de expunere la risc;
e) Determinarea expunerii la riscuri de corupție și a priorităților de intervenție

Un risc reprezentând o problemă (situație, eveniment) care poate să apară (să se
materializeze), caz în care realizarea obiectivelor/acțiunilor instituției este afectată,
estimarea/evaluarea probabilității de materializare a riscului presupune determinarea
șanselor de apariție acestuia, în condițiile în care există o incertitudine în apariția
riscului; probabilitatea este o măsură a incertitudinii.
Atunci când se recurge la metoda analizei circumstanțelor, domeniul în care funcția de
probabilitate ia valori se poate înlocui cu o scală de evaluare pe trei (scăzut, mediu,
ridicat), sau cinci niv eluri (improbabil, foarte puțin probabil, posibil, probabil, aproape
sigur).
Impactul reprezintă efectele produse asupra obiectivelor/ în cadrul activității unei
instituții , în cazul în care un risc de corupție se materializează și care pot fi în funcție
de natura riscului, negative sau pozitive.
Impactul se poate evalua funcție de diverse componente: calitative (nivel de performanță a activităților, imaginea instituției, etc), care pot cuprinde indicatori
cantitativi, bugetare și/sau patrimoniale, efort și/sau resurse de timp (întârzieri posibile).
Cuantificarea impactului riscurilor se poate face pe o scală de 3 niveluri (redus, mediu, ridicat), sau 5 niveluri (foarte redus, redus, moderat, ridicat, major/critic).

Controlul intern managerial reprezintă ansamblul formelor de control exercitate la
nivelul primăriei, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării
fondurilor în mod economic,efi cient și eficace . Acesta include, de asemenea,
structurile organizatorice, metodele și procedurile și subliniază responsabilitatea

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
tuturor nivelurilor ierarhice pentru ținerea sub control a tuturor proceselor interne
desfășurate pentru realizarea obiectivelor generale și a celor specifice.
Pentru aprecierea caracterului adecvat al măsurilor de control existente din perspectiva managementului riscurilor și vulnerabilităților de corupție în cadrul unei
instituții, propunem un sistem
20 în care fiecare măsură de control/prevenire trebuie să
răspundă la 3 întrebări, iar în funcție de răspuns va primi un punctaj.
Întrebările propuse, referitoare la fiecare măsură de control/prevenire, sunt:
– I1 – Măsura se adresează în mod efectiv riscului identificat?
– I2 – Măsura este bine documentată și comunicată, în mod oficial, celor
interesați sau implicați?
– I3 – Măsura stabilită este operațională și aplicată în mod consecvent?

Cuantificarea răspunsurilor la întrebări se face pe bază de punctaj, astfel:

nu 1 1 1
parțial 3 2 2
da 6 3 3
I1 I2 I3

Nivelul de apreciere a caracterului adecvat al măsurilor de control existente se
stabilește printr -un scor obținut prin sumarea punctelor obținute la întrebări (I1 + I2 +
I3); se obțin astfel 4 nivele de apreciere:
A – ineficient (scor = 3) – în cel mai bun caz, măsura se adresează riscurilor, dar
nu este bine documentată sau aplicată; în cel mai rău caz, măsura nu se
adresează cu adevărat riscului vizat, nefiind nici documentată și nici aplicată;
B – redus/slab (scor = 4) – măsura se adresează riscului, cel puțin în parte, dar
documentarea și/sau aplicarea trebuie sensibil îmbunătățite și adaptate;
C – bun (scor = între 5 și 8) – măsura se adresează riscului, dar documentarea
și/sau aplicarea trebuie îmbunătățite;
D – foarte bun (scor = între 9 și 12) – măsura se adresează riscurilor, este bine
documentată și este pusă în aplicare.

20 Sursă: ORDIN Nr. 5113 din 15 decembrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei privind managementul riscurilor
de corup ție în cadrul Ministerului Educației Naționale și al instituțiilor și unităților subordonate/coordonate a căror
activitate vizează învățământul preuniversitar , ANEXA 8, pg. 21, 22.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Estimarea expunerii la risc (consecințele) este o combinație de probabilitate și impact,
pe care le poate resimți instituția în raport cu ob iectivele prestabilite, în cazul în care
riscul se materializează. Combinația dintre nivelul estimat al probabilității și nivelul
estimat al impactului (operația de înmulțire a scorurilor probabilitate – impact pentru
fiecare risc identificat) constitu ie astfel expunerea la risc, în baza căreia se
realizează profilul riscurilor.
Scala de evaluare a expunerii la risc nu mai este unidimensională, ca în cazul
probabilității sau impactului, ci una bidimensională sau, cu alte cuvinte, de tip
matricial. Liniile matricei descriu variația probabilității, iar coloanele variația impactului. Expunerea la risc apare la intersecția liniilor cu coloanele.
O matrice de risc este utilizată pentru a evalua riscurile astfel încât să existe o
înțelegere a expunerii la risc, care, la rândul său, influențează tipul de răspuns pe care
îl alegem și, dacă decidem să tratăm, nivelul de tratament al riscului care trebuie aplicat pentru gestionarea / reducerea / prevenirea riscul.

Cuantificarea expunerii l a risc :

Nivel de probabilitate
Ridicat 3
R-S 6
R-M 9
R-R
Mediu 2
M-S 4
M-M 6
M-R
Scăzut 1
S-S 2
S-M 3
S-R

Scăzut Mediu Ridicat
Nivel de impact

După ce riscurile au fost identificate și evaluate, se definesc limitele de toleranță în
cadrul cărora instituția este dispusă, la un moment dat, să- și asume riscuri de corupție,
funcție de priorități și de resursele ce pot fi alocate.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Toleranța la risc (TR) se poate face în raport cu expunerea la risc, utilizând o
reprezentare matriceală, ca de exemplu:

Toleranță la risc
Nivel de probabilitate
Ridicat 3
R-S 6
R-M 9
R-R
Mediu 2
M-S 4
M-M 6
M-R
Scăzut 1
S-S 2
S-M 3
S-R

Scăzut Mediu Ridicat
Nivel de impact

Profilul de risc, rezultă din regruparea riscurilor identificate, evaluate și ierarhizate în
raport cu mărimea deviației expunerii de la toleranț a la risc. Profilul de risc creează
o imagine globală a instituției din perspectiva riscurilor, însă utilitatea practică o au
tabelele de risc, care sunt structurate astfel încât să devină instrumen te
operaționale ale managementului riscurilor.
Toate riscurile semnificative, care au un nivel al expunerii ce se situează deasupra limitei de toleranță la riscul de corupție, vor fi tratate prin măsuri specifice de control
intern.

Procesul de identif icare, analiză și gestionare a riscurilor de corupție trebuie aplicat
la nivelul tuturor compartimentelor unei instituții publice.
• Procesul de gestionare a riscurilor, inclusiv riscurile la corupție, se realizează
anual sau ori de câte ori situația o impun e;
• Anual sunt verificate riscurile din Registrul de riscuri, respectiv care este
stadiul implementării acțiunilor prevăzute și care este nivelul de risc;
• Anual sunt identificate noi riscuri, care se înscriu într -un nou registru.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
3.4. Planul de integritate

Planul de integritate al unei entități publice este un document operațional, elaborat și
actualizat anual, în conformitate cu prevederile Art. 6 din H otărârea n r. 583/2016 din
10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016 –
2020, a seturilor de indicatori de performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și
măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de
transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilo r de evaluare,
precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public.
Primul termen pentru elaborarea planului la nivelul fiecărei entități publice a fost 23
martie 2017, coroborat cu desemnarea coordonatorul ui implementării planului de
integritate, la nivel de funcție de conducere, precum și persoanele de contact, la nivel de funcție de execuție; atribuțiile persoanelor astfel desemnate se detaliază prin ordin,
decizie sau fișa postului, după caz.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Adm inistrației Publice a pus la dispoziție pe site un
Model de plan de integritate pentru autoritățile publice locale.
MDRAP și alte autorități centrale și locale, au dezvoltat documente strategice de tip
Strategie de integritate, cu Planuri de integritate in corporate.
Se recomandă ca Planul de integritate al instituției să fie elaborat într -un larg proce s
consultativ cu angajații instituției și alte părți interesate relevante, să fie monitorizat/evaluat și revizuit periodic în cadrul unui proces transparent.
3.5. Coduri de conduit ă/etică/integritate

La nivel european, există Recomandarea nr. 10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind Codul de conduită pentru funcționarii publici.
Legislația direct dedicată codurilor de conduită în România pentru personalul din administrația publică cuprinde:
– Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, cu
modificările și completările ulterioare;
– Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual, cu modificările și completările ulterioare;

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
În general, Codul de Conduită reprezintă un set de reguli adoptat în mod voluntar de
grupul căruia i se adreseazã. Nu este obligatoriu ca un cod de conduită să prevadă
sancțiuni specifice pentru cei care îl încalcă. Ele pot fi aplicate unor grupuri sau
instituții foarte diverse, de la categorii profesionale până la companii sau instituții
publice.
Adoptarea voluntară a unui cod poate fi considerată o declarație de profesionalism/bună credință și este prin excelență individuală.
O persoană aderă și își asumă prevederile unui cod de conduită după principiul proactivității, nu este supusă acestuia fără drept de apel. Este o declarație legată, mai
degrabă, de raportarea l a un set de valori în exercitarea activității profesionale spre
exemplu, decât de proceduri în realizarea acestei activități.
Legea stabilește conduita și activitățile permise în societate, în diverse situații și domenii, însă, mai important, de cele mai m ulte ori, stabilește sancțiuni pentru cei
care o încalcă. Ea este fundamentată pe principiul obedienței pasive și al reactivității.
Problema cea mai dificilă, legată de codurile de conduită este, însã, adaptarea lor la
cadrul legal și la tradiția istorică a fiecărei țări. Acest lucru nu este ușor de făcut, în
așa fel încât să nu amenințe și să nu alieneze grupul căruia urmează a- i fi impuse. De
asemenea, nu este ușor de creat un cod care să răspundă, mai degrabă, nevoilor pe
termen lung decât preocupãrilor prezente, temporare.
La nivel international, sunt de menționat trei modele de reglementare a codurilor de
conduită :
– Modelul britanic (Australia, Canada, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Noua
Zeelandă, Portugalia) pune accent pe eventualele relații financ iare și economice
care ar putea afecta independența și imparțialitatea demnitarilor și a
funcționarilor publici – conceptul -cheie este acela de transparență;
– Modelul francez (Franța, România, Cehia, Italia, Polonia, Slovacia, Spania,
Ungaria și unele state din America Latină) relevă un grad mai mic de încredere
în ocupanții funcțiilor de demnitate publică decât modelul britanic. Principala preocupare este de a lupta împotriva corupției decât de a promova transparența.
Se urmărește, în principal, dacã cei ce dețin funcții publice acumulează pe
durata mandatului averi peste limitele normalului;
– Modelul nordic (Danemarca, Finlanda, Norvegia, Olanda, Suedia) este cel mai
flexibil dintre cele trei. El prevede că înregistrarea sau declararea intereselor financiare, economice sau de altă natură este o acțiune voluntară. Nu există
sancțiuni specifice în aceste cazuri, ceea ce denotă o mai mare încredere a cetățeanului în persoanele care îl reprezintã în sistemul administrației publice.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro

3.6. Consilierul de etică

Cadrul normativ de bază al exercitării de către consilierii de etică a atribuțiilor lor
legale îl constituie Legea nr 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici,
respectiv Ordinul președintelui ANFP nr 4500/2008 pentru stabilirea unui cadru unitar
privind metodele de completare și transmitere a datelor și informațiilor referitoare la respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici și la implementarea
procedurilor disciplinare.

Prin art 21 alin (2) al Legii sunt stabilite următ oarele atribuții ale consilierilor de etică:
a) acordarea de consultanță și asistență funcționarilor publici cu privire la respectarea normelor de conduită;
b) monitorizarea aplicării prevederilor Codului de conduită;
c) întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită
de către funcționarii publici.

Articolul precizat (alin 3) mai stabilește și că atribuțiile consilierilor de etică se exercită
fie „în temeiul unui act administrativ emis de conducătorul autorității sau instituție i
publice” fie „prin completarea fișei postului cu atribuția distinctă de consiliere etică și monitorizare a respectării normelor de conduită”.
În România, conform prevederilor legale, consilierii de etică sunt desemnați direct de
către conducătorul instituției, de regulă din cadrul compartimentului de resurse
umane. Agenția Națională a Funcționarilor Publici recomandă ca persoana desemnată
să nu fie șeful departamentului de resurse umane și nici membru în comisia de
disciplină.
Consultanța în domeniul norm elor de conduită are un caracter dublu: pe de o parte se
referă la activitatea profesională a funcționarilor publici, pe de altă parte se referă la acțiuni ale angajaților din instituție care țin direct de atitudinea și comportamentul
individual și de pers onalitatea fiecăruia. În acest context respectarea unor principii de
bază în consultanța cu privire la normele de conduită este esențială. Aceste principii trec dincolo de principiile legale și se referă la atitudinea consilierului de etică în raport
cu fu ncționarii publici pe care îi consiliază. Aceste principii sunt: confidențialitatea și
nondiscriminarea.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Uzual, prin acte administrative la nivel de instituție publică, consilierul de etică, acordă
consultanță și asistență și personalului contractual cu p rivire la respectarea normelor
de conduită și monitorizează aplicarea prevederilor Codurilor de conduită.

Se recomandă elaborarea/ monitorizarea/evaluarea/revizuirea unei Proceduri de
sistem privind consilierea etică a funcționarilor publici și a personalu lui contractual din
instituție.
3.7. Protecția avertizorului de integritate (în interes public)

Legea avertizorului de integritatea, denumirea operațională a Legii nr. 571/2004
privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte
unități care semnalează încălcări ale legii, a aparut ca o nevoie de instrumente pent ru
autoreglarea sistemului de integritate in cadrul administratiei publice si a serviciilor publice. Legea reglementează (art.1) “unele măsuri privind protecția persoanelor care
au reclamat sau au sesizat încălcări ale legii in cadrul autorităților publice, instituțiilor
publice si al altor unități, săvârșite de către persoane cu funcții de conducere sau de
execuție din autoritățile, instituțiile publice și din celelalte unități bugetare prevăzute
la art.2.”
Astfel conform art. 2: autorități și instituții publice din cadrul administrației publice
centrale, administrație publică locală, aparatul Parlamentului, aparatul de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatul de lucru al Guvernului, autorități administrative
autonome, instituții publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială,
companii naționale, regii autonome de interes național și local, precum și societăți
naționale cu capital de stat. Prevederile Legii nr.571/2004 se aplică și persoanelor
numite în consilii științifice și consultati ve, comisii de specialitate și alte organe
colegiale organizate în structura sau pe lângă autoritățile sau instituțiile publice.

Sesizarea asupra încălcării legii poate fi făcută separat sau cumulativ:
a) șefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale
b) conducătorului autorității publice, al instituției publice sau unității bugetare din
care face parte persoana care a incălcat prevederile legale sau în care se
semnalează practica ilegală, chiar dacă nu se poate identifica exact făptu itorul;
c) comisiilor de disciplină sau altor organisme similare din cadrul autorității publice, instituției publice sau unității prevăzute la art.2 din care face parte persoana care
a incălcat legea;

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
d) organelor judiciare;
e) organelor însărcinate cu con statarea și cercetarea conflictelor de interese și al
incompatibilităților;
f) comisiilor parlamentare;
g) mass- media;
h) organizațiilor profesionale, sindicale sau patronale;
i) organizațiilor neguvernamentale.

Legea în sine creează instrumentul de sigur anță pentru situațiile în care un funcționar
public sau angajat contractual intenționează să refuze executarea unui ordin pe care îl
consideră ilegal. Deși această prevedere este inclusă, teoretic, în legislație, orice
angajat care refuza îndeplinirea unui ordin pe motivul ilegalității acestuia era supus la
o serie de persecuții care aveau ca rezultat eliminarea sau retragerea din sistem.

Se recomandă elaborarea/monitorizarea/evaluarea/revizuirea unei Proceduri de
sistem privind privind avertizarea în interes public în concordanță cu modelul MDRAP .21
3.8. Evitarea conflictelor de interese
Conflictul de interese este considerat o infracțiune de serviciu sau în legătură cu
serviciul, care se deosebește prin faptul că factorul determinant este un interes
personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate
a atribuțiilor care îi revin funcționarului public potrivit Constituției și a actelor
normative în vigoare.
În anul 2003 statele membre ale Organizației pentru Cooperar e și Dezvoltare Economică
(OECD) prezintă în ghidul „Managementul conflictelor de interese în serviciul public”,
o formă generalizată a conflictului de interese: „… existența unui conflict între
îndatoririle publice și interesele private ale unui funcționar public, interesele private
ale funcționarului putând influența în mod necuvenit exercitarea îndatoririlor și a
responsabilităților sale oficiale.”

21 Sursa: MDRAP, PROCEDURĂ DE SISTEM PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC (Model), 2017
www.mdrap.ro/…/procedura%20sistem%20- %20Avertizor%20de%20integritate.doc

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
În legislația națională, prin Legea nr. 161/2003, a fost introdusă, pentru prima dată, o
reglementare unitară privind conflictul de interese, astfel: Art. 70 „ Prin conflict de
interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența
îndeplinirea c u obiectivitate a atribuțiilor care ii revin potrivit Constituției și altor
acte normative. ”

În ceea ce privește protecția intereselor financiare ale UE și combaterea corupției în
domeniul gestionarii proiectelor finanțate de la bugetul UE, Regulamentul ( UE,
Euratom) nr. 1046/2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al
Uniunii, tratează conflictul de interese astfel: Art. 61 (3) „… un conflict de interese
există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui acto r
financiar sau ale unei alte persoane, menționate la alineatul (1), este compromisă din
motive care implică familia, viața afectivă, afinitățile politice sau naționale, interesul
economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.”
În exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale,
prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și
informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a
incompat ibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla
persoanele prevăzute la art. 1 , activitățile de evaluare cu privire la situația averii existente pe durata exercitării demnităților și funcțiilor, a conflictelor de interese și a
incompatibilităților persoanelor prevăzute la art. 1, se efectuează de către Agenția
Națională de Integritate (ANI) în baza principiilor enunțate în art. 8 alin. (3) din Legea
nr. 176/2010.
Este de menționat Ghidul privind incompatibilitățile și conflictele de interese, ghid
actualizat anual de Agenția Națională de integritate (ANI).

În timp ce conflictul de interese consumat este tratat prin sancțiunile prevăzute expres
de lege, conflictul de interese potențial și cel actual trebuie prevenit sau depistat,
instrumentele cele mai eficiente fiind:
– Îmbunătățirea cadrului legislativ existent și utilizarea la maxim a
instrumentelor de depistare a potențialelor conflicte de interese de către instituțiile publice și organismele specializate (RECOM, ARACHNE, PREVENT )
– Specializarea (profesionalizarea specifică) funcționarilor publici în materia
achizițiilor publice

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
– Proiectarea de metodologii și sisteme de alertare care să permită o
monitorizare mai atentă și/sau un control mai riguros asupra acelui caz.

Este de menț ionat a pariția unei noi incriminări: folosirea funcției pentru favorizarea
unor persoane, astfel:
Legea nr. 193/2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal:
,,ART. 301 – Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a
îndeplinit un act prin care s -a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru
soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o
funcție publică pe o perioadă de 3 ani.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situații:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute
de aceasta.”
,,ART. 308
(1) Dispozițiile art. 289 -292, 295, 297- 300 și art. 304 privitoare la func ționarii
publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o
remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

Principiile de bază pentru tratarea conflictelor de interese
22
– Slujirea interesului public
– Susținerea transparenței și controlului exercitat de către public
– Promovarea responsabilității individual e și a exemplului personal
– Promovarea unei culturi organizaționale care să fie intolerantă față de conflictul
de interese
o Asigurarea punerii în practică de politici, proceduri și practice adecvate
de conducere în mediul de lucru pentru a încuraja controlul și rezolvare
aeficientă a situațiilor de conflict de interese;

22 Ghidul OECD pentru rezolvarea conflictului d einterese în adminis trația publică, 2003, pg 3 -5

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
o Îmcurajarea și susținerea unei culture de comunicare și dialog deschis cu
privire la corectitudine și promovarea ei;
o Oferirea de îndrumare și instruire în vederea promovării înțelegerii și evoluției dinamice a regulamentelor și practicilor recunoscute ale
organizației publice și a aplicării lor în mediul de lucru.
Se recomandă elaborarea/monitorizarea/evaluarea/revizuirea unei Proceduri de
sistem de evitare a conflictelor de interese la niv elul instituțiilor publice.
Este de menționat și Art. 297 din Noul Cod penal din secțiunea “ Infracțiuni de serviciu “
care vizeaz ă Abuzul în serviciu , astfel:
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu
îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează
o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani
și interzicerea exerci tării dreptului de a ocupa o funcție publică.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei
persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă,
naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție
HIV/SIDA.
Acțiunea de a îndeplini un act sau de a participa la luarea unei decizii nu este suficientă
prin ea însăși să constituie infracțiunea de abuz în serviciu, întrucât trebuie să rezulte
o pagubă, care să aibă drept urmare consumarea infracțiunii.
3.9. Interdicții după încheierea angajării în cadrul instituț iilor publice (pantouflage)

O formă specială de conflict de interese (conflict de interes viitor) se produce prin
pantouflage (fr) , revolving doors, sau amakudari (jap). Aceasta se referă la părăsirea
de către angajații/ funcționarii publici a sectorului public pentru a fi angajați în
domeniul privat.

Sunt atinse interesele statului, de exemplu, când funcționarii publici urmează cursuri
de pregătire în diverse specializări din bani publici, după care părăsesc domeniul public
pentru a se angaja în domeniul privat unde sunt mai bine plătiți.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro

Aceasta devine un conflict de interese viitor când agenții publici sunt angajați la
companii private pentru a fi astfel răsplătiți pentru anumite decizii luate în beneficiul
acestora în timpul mandatului lor public.”23
„…În afară de obiectivul fundamental de a consolida încrederea societății, putem
enumera alte scopuri curente ale acestui sistem de reglementare a t recerii agenților
publici în sectorul privat:
1. de a garanta că informațiile specifice, de care a luat cunoștință în exercițiul funcției nu sunt folosite abuziv,
2. de a se asigura că un agent public nu este influențat pe parcursul exercitării
atribuțiilor sale de interese de câștig personal sau de anticiparea unui serviciu
ulterior,
3. de a se asigura că relațiile și contactele agenților publici în funcție sau
demisionați nu sunt folosite în beneficiul nejustificat al acestora sau al altor
persoane. ”
24
Se recomand ă elaborarea/monitorizarea/evaluarea/revizuirea unei Proceduri de
sistem privind Interdicții după încheierea angajării în cadrul instituți ei publice .

3.10. Regimul incompatibilităților
“Una dintre cele mai frecvente probleme care se manifestă atât în sistemul
administrativ, cât și în mass- media, este confuzia care se creează între conflictul de
interese și incompatibilități. Dacă, pentru existența unui conflict de interese
persoanele publice trebuie să ia o decizie care să influențeze un interes person al,
pentru a se afla într -o situație de incompatibilitate un oficial public nu trebuie să ia
nicio decizie, fiind suficient faptul că exercită concomitent două sau mai multe funcții al căror cumul este interzis de lege.”
25
Regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice
este stabilit în legislația națională, cu precădere după cum urmează:

23 http://www.cristidanilet.ro/continut/carti- monografii/2009- coruptia -in-sistemul -juridic/137 -05-politici-
anticorupie -pentru- sistemul -juridic
24 E X T R A S DIN RAPORTUL GENERAL AL ACTIVITĂȚII GRECO ÎN 2007 Privind migrarea funcționarilor
publici în sectorul privat (pantouflage/revolving doors)
25 Agenția Națională de Integritate, Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de interese, 2019, pg. 16 .

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
– Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,
prevenirea și sancționarea corupției cu modificările și completările ulterioare
– Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților
publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate,
precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu
modificările și completările ulterioare
– Legea nr. 188/1999 republicată privind Statutul funcționarilor publici cu
modificările și completările ulterioare.

Este de menționat Ghidul privind incompatibilitățile și conflictele de interese , ghid
actualizat anual de Agenția Națională de integritate (ANI).
3.11. Transparență în procesul decizional
Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu
modificările și completările ulterioare, stabilește:
” ART. 1(1) Prezenta lege stabilește regulile procedurale minimale aplicabile pentru
asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice
centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor instituții publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetățenii și asociațiile
legal constituite ale acestora.
(2) Legea are drept scop:
a) să sporească gradul de responsabilitate a administrației publice față de
cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative;
b) să implice participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative;
c) să sporească gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice .”

Este esențial ca în procesul de de luare a deciziilor la nivelul administrației publice,
de care depinde accelerarea ritmului schim bării și îmbunătățirea vieții cetățenilor, să
fie asigurată transparența decizională.
Un management performant în administrația publică se poate realiza numai cu
participarea largă a comunității și a altor părți interesate pentru lansarea unor noi idei,
identificarea unui spectru larg de nevoi si probleme ce trebuie abordate, identificarea

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
capacităților necesare pentru atingerea obiectivelor asumate și nu în ultimul r ând, la
realizarea unui consens necesar implementării acțiunilor prioritare.

Se recomandă utilizarea Ghidului explicativ pentru elaborarea și implementarea unitară
a procedurii de sistem privind comunicarea din oficiu a informațiilor de interes public în format standardizat și deschis și asigurarea transparenței decizionale și a modelului
de procedură de sistem aferentă.
26

3.12. Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (OGP România)

Guvernarea deschisă reprezintă o caracteristică esențială a unui stat democratic și un
factor important în modernizarea activității publice. Aderarea României încă din anul
2011 la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă a exprimat dorința de a angaja politici necesare pentru a deveni un guvern mai deschis, mai responsabil și mai eficient.
Aceste obiective s -au reflectat în primele angajamente, asumate prin Memorandu mul
de aprobare a primului Plan național de acțiune (iulie 2012 – iunie 2014), și s -au
concretizat prin măsuri privind deschiderea datelor publice și încurajarea dialogului între reprezentanții administrației publice și societatea civilă.
În prezent, se i mplementează al patrulea Plan de acțiune (2018 – 2020), rezultat al
consultării și comunicării administrației centrale cu societatea civilă, prin care se reafirmă angajamentele României cu privire la respectarea principiilor de bază ale
OGP.
Este de mențio nat că începând din luna mai 2018, a fost creată la nivelul Secretariatului
General al Guvernului Direcția Guvernare Deschisă și Relația cu Societatea Civilă, care
sprijină coordonarea Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă.

În Planul Național de Acțiune 2018 – 2020
27, domeniile principale ale angajamentelor
sunt structurate astfel:
– Participare și consultare;
– Transparență;
– Justiție și integritate;

26 Sursa : https://sgg.gov.ro/new/guvernare -transparenta -deschisa -si-participativa -standardizare- armonizare- dialog –
imbunatatit- cod-sipoca -35/
27 Sursa – http://ogp.gov.ro/planul -national/

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
– Servicii sociale;
– Date deschise.

Portalul Național Open Data http://d ata.gov.ro/ este punctul central de acces pentru
seturile de date deschise, livrate de autoritățile și instituțiile administrației publice,
ajutând publicul să găsească, să descarce și să folosească informațiile generate și deținute de structurile administ rative. Portalul este punctul național de centralizare a
datelor deschise în relația cu Comisia Europeană.

România se numără printre țările care au semnat Joint Declaration on Open Government
for the Implementation of the 2030 Agenda for Sustainable Devel opment:
http://www.opengovpartnership.org/SDGsJointDeclaration

3.13. Acces la informații de interes public

În LEGEA nr. 544/2001 privind liberul acces la informaț iile de interes public este
prevăzut: accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale
relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitat e cu Constituția
României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.

Legea 544/2001 definește informația de interes public ca fiind orice informație care
privește sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituți i publice,
indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare.

Se recomandă utilizarea Ghidului explicativ pentru elaborarea și implementarea unitară
a procedurii de sistem privind comunicarea din oficiu a informațiilor de interes public în for mat standardizat și deschis și asigurarea transparenței decizionale și a modelului
de procedură de sistem aferentă.
28

28 Sursa : https://sgg.gov.ro/new/guvernare -transparenta -deschisa -si-participativa -standardizare- armonizare- dialog –
imbunatatit- cod-sipoca -35/

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
3.14. Declararea averilor

Legislația dedicată cuprinde Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea
funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și Legea nr. 161/2003
privind un ele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

În Legea nr. 176/2010 cu modificările și completările ulterioare se menționează:
“ART. 2
Declarațiile de avere și declarațiile de interese se completează potrivit anexelor nr.
1 și 2 și se trimit Agenției copii certificate, împreună cu codul numeric personal al
declarantului.
ART. 3
(1) Dec larațiile de avere și declarațiile de interese reprezintă acte personale,
putând fi rectificate numai în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Declarațiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, și cuprind drepturile
și obligațiile decla rantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în
întreținere, potrivit anexei nr. 1.
(3) Declarațiile de interese se fac în scris, pe propria răspundere, și cuprind funcțiile
și activitățile prevăzute în anexa nr. 2, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind
unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a
funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu
modificările și completările ulterioare.”

Se recomandă elaborarea/monitorizarea/evaluarea/revizuirea unei Proceduri de
sistem privind completarea, transmiterea si publicarea declarațiilor de avere la nivelul
instituției.
3.15. Declararea cadourilor
Cadrul normativ dedicat cuprinde LEGEA nr. 251 din 16 iunie 2004 privind unele măsuri
referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
exercitarea mandatului sau a funcției și Regulamentul de punere în aplicare a Leg ii nr.
251/2004.
Conform legii “ Articolul 2 (1) Conducătorul autorității, instituției publice sau al
persoanei juridice dispune constituirea unei comisii alcătuite din 3 persoane de
specialitate din instituție, care va evalua și va inventaria bunurile prev ăzute la art. 1.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) ține evidența bunurilor primite de fiecare demnitar sau funcționar și, înainte de finele anului, propune conducătorului instituției
rezolvarea situației bunului….
Articolul 3 La sfârșitul fiecărui an, aut oritățile, instituțiile publice sau persoanele
juridice publică lista cuprinzând bunurile depuse potrivit prezentei legi și destinația
acestora, pe pagina de Internet a persoanei juridice respective ori în Monitorul Oficial
al României, Partea a III -a. Cheltuielile de publicare se suportă de persoana juridică
din care fac parte persoanele prevăzute la art. 1.”

Se recomandă elaborarea/monitorizarea/evaluarea/revizuirea unei Proceduri de sistem privind declararea cadourilor.

3.16. Funcțiile sensibile

Funcția sensibilă este considerată acea funcție care prezintă un risc semnificativ de
afectare a obiectivelor entității prin utilizarea necorespunzătoare a resurselor umane,
materiale, financiare și informaționale, sau de corupție sau fraudă.

Sistem ele de control intern/managerial trebuie dezvoltate ținând cont de specificul
legal, organiza țional, de personal, de finan țare etc. al fiecă rei entit ăți publice î n parte.
Referirile la "Funcț ii sensibile" se regăsesc Standardul 2 – Atribuții, funcții, sarcini,
conform Ordinul nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice.
Standardul este formulat la modul general tocmai pentru a da posibilitatea managerilor
să le aplice, î n pofida deosebirilor semnificative î ntre diferitele entit ăți publice ș i
ținând cont de specificul legal, organiza țional, de personal, de finan țare etc. al fiec ărei
entități publice î n parte.
Se vizează identificarea funcțiilor considerate ca fiind sensibile, întocmirea listei de
salariați care ocupă aceste funcții și stabilirea Planului pentru asigurarea diminuării
riscurilor asociate funcțiilor sensibile.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Principalii indicatori sunt:
– inventarul funcțiilor sensibile realizat
– lista persoanelor cu funcțiile sensibile realizată
– planul pentru asigurarea diminuării riscurilor asociate funcțiilor sensibile
elaborate
Se recomandă elaborarea/monitorizarea/evaluarea/revizuirea unei Proceduri de
sistem privind gestionare afuncțiilro sensibile la nivelul instituției.

Cap. 4 – Dezvoltare durabilă
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondială
pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: " dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește
satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare
de a-și satisface propriile nevoi".
Inițial , dezvoltarea durabilă a fost privită ca o soluție la criza ecologică determinată de
exploatare industrială intensă a resurselo r și degradarea continuă a mediului fiind
concentrată în primul rând pe conservarea calității mediului. Durabilitatea pleacă de
la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse. Sănătatea, siguranța socială și stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții;
În prezent conceptul s -a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, sub aspect
economic și social, iar o biect al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru
dreptate ș i echitate între state, nu numai între generații.
La nivel național s-a adoptat Hotărârea nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei
naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 , în care se menționează :
“Strategia pleacă de la premisa că, de zvolta -rea durabilă prezintă un cadru de
gândire care, odată însușit de către cetățean, va ajuta la crearea unei societăți mai echitabile, definită prin echilibru și solidaritate și care să poată face față
schimbărilor aduse de probleme ac -tuale globale, regionale și naționale, inclusiv
scăderea demografică. Grija statului față de cetățean și respectul cetățeanului

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
față de in -stituții, față de aproapele său, de valorile mo -rale și diversitatea culturală
și etnică vor duce la o societate durabilă .”29
La nivel european din 2010 este în vigoare Strategia Europa 2020 – o strategie europeană
pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, carepropune trei
priorități care se susțin reciproc:
– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere
al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Agenda 2020 – Noua agendă globală reprezintă un apel universal la acțiune pentru a
pune capăt sărăciei, protejarea planetei și asigurarea faptulu i că toți oamenii se bucură
de pace și prosperitate. Pentru prima oară, acțiunile vizează în egală măsură statele
dezvoltate și cel e aflate în curs de dezvoltare. Cele 17 Obiective de dezvoltare durabilă
(ODD-uri), împreună cu cei 169 indicatori au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016, iar
obiectivele sunt interconectate și complementare;
Implementarea cu succes a ODD -urilor presupune crearea de parteneriate dintre
guverne, sectorul privat, societatea civilă și cetățeni.

29 Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 20130, 2018, pg. 17

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
La nivel global, Obiectivele de D ezvoltare Durabilă (ODD) 2016 – 2030 sunt:

Indicatorii de dezvoltare durabilă ai Institutul ui Național de Statistică sunt prezenți în
baza de și urmăresc obiectivele țintă și modalitățile de acțiune la orizontul anilor:
2013, 2020, 2030, stabilite prin Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă și sunt
construiți pe baza informațiilor care sunt disponibile în Institutul Național de Statistică,
Ministerul Mediului și Pădurilor și instituțiile în subordinea sau coordonare a acestuia și
a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene.
Baza de date – Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR)
Obiectiv 1. Transformări structurale și echilibre macroeconomice
Obiectiv2. Schimbări climatice și energie curată
Obiectiv 3.Transport durabil
Obiectiv 4.Producție și consum durabile
Obiectiv 5. Conservarea și gestionarea resurselor naturale

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
Obiectiv 6. Sănătate publică
Obiectiv 7.Incluziune socială, demografie și migrație
Obiectiv 8.Sărăcia globală și sfidăril e dezvoltării durabile
Obiectiv 9.Educație și formare profesională
Obiectiv 10.Cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, inovare
Obiectiv 11. Creșterea productivității muncii și îmbunătațirea ratei de ocupare
Obiectiv 12.Politica de investiții și diversificarea surselor de finanțare
Obiectiv 13.Capacitatea administrativă și calitatea serviciilor publice
O13_1.Datoria publică in PIB
O13_2.Încrederea cetățenilor în instituțiile statului
O13_3.Numărul cazurilor de infringment
O13_4.Disponibilitat ea guvernării electronice
O13_5.Ponderea persoanelor de 16 -74 ani care au folosit Internetul în
ultimele 3 luni pentru a accesa site- urile autorităților publice, în total
persoane de 16 -74 ani

Cap. 6 – Egalitatea de șanse și tratament
Egalitatea de șanse are la baz ă asigurarea participării depline a fiec ărei persoane la
viața economică și socială, fără deosebire de origine etnic ă, sex, religie, vârstă
dizabilități sau orientare sexuală.
Cetățenii Uniunii Europene au dreptul la tratament egal indiferent de sex, etnie,
religie, dizabilități, vârstă și orientare sexuală. În calitate de stat membru, Romania
s-a angajat să respecte aceste drepturi și să promoveze diversitatea.
Legislația României garantează drepturile egale ale cetățenilor de a participa la viața
economică și socială, de a se pregăti și forma într -o anumită profesie, de a se angaja,

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
promova și participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucura de protecție s ocială în
anumite situații.
Dezvoltarea unei culturi a oportunităților egale presupune implicarea directă a tuturor
actorilor sociali din sectorul public și privat, inclusiv societatea civilă.
Egalitatea de șanse între femei și bărbați este un drept fundam ental, o valoare comună
a UE, și o condiție necesară pentru realizarea obiectivelor UE de creștere economică,
ocuparea forței de muncă și a coeziunii sociale
În domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, prin adoptarea legislației primare,
respec tive Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei
și bărbați, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s -a asigurat
armonizarea legislativă cu reglementările internaționale și comunitare în materie.
Este de men ționat HG nr. 365/24.05.2018 privind aprobarea Strategiei naționale privind
promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018 -2021 si Planul operațional pentru perioada
2018 – 2021 pe ntru implementarea Strategiei, cu prevederi care vizează:
– promovarea perspectivei de gen în procesul educațional;
– promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare;
– creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța concilierii vieții de
familie cu viața profesională;
– încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile la fenomenul discriminării;
– monitorizarea participării echilibrate a femeilor și bărbaților la procesul de decizie;
– combaterea fenomenului de hărțuire și hărțu ire sexuală la locul de muncă,
combaterea fenomenului de violență de gen;
– introducerea perspectivei de gen în politicile naționale.
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați promovează
principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, în vederea
eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile
și programele naționale.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
În ceea ce privește t ratarea egală a cetățenilor , în plus față de dispozițiile legale
referitoare la egalitatea de tratament dintre bărbați și femei, legislația UE an ti-
discriminare a fost înlocuită de asigurarea unui nivel minim de protecție și un tratament
egal de viață și de muncă în Europa pentru toată lumea . Aceste legi sunt pro iectate
pentru a asigura un tratament egal, indiferent de:
– rasă sau origine etnică
– religie si credință
– dizabilități
– orientare sexuală
– vârstă
Discriminarea reprezintă „Orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe
bază de rasă, naționalitate, et nie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex,
orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV,
apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop
sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor
recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte
domenii ale vieții publ ice”
30
Grupurile supuse cel mai adesea discriminării și asupra cărora s -au centrat cele mai
multe studii sunt minoritățile etnice, rasiale, religioase, grupurile de imigranți. O
preocupare aparte a existat pentru discriminarea practicată la adresa femeilor. În
ultima perioadă un interes special este acordat studiilor referitoare la discriminarea
minorităților sexuale, a persoanelor cu necesități speciale, precum și a vârstnicilor .
În ceea ce privește d iscriminarea pe criterii de dizabilitate , în vederea gara ntării
conformării cu principiul egalității de tratament în legătură cu persoanele cu dizabilități, art. 5 din Directiva Consiliului privind relațiile de muncă 2000/78/CE prevede ca, în cazurile particulare în care se impune, angajatorii trebuie să ia măsu rile
necesare pentru a permite unei persoane cu dizabilități să aibă acces, să participe sau

30 Ordonanța nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020!
Competența face diferența!

www.poca.ro
să promoveze la locul de muncă sau să beneficieze de instruire, cu excepția cazului în
care astfel de măsuri ar presupune un efort disproporționat din partea angaj atorului.
Acest efort nu va fi disproporționat când este suficient acoperit de măsurile existente
în cadrul politicilor privind dizabilitatea ale statului în cauză.