Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 [603371]

Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Investe ște în oameni!

1

Titlu proiect: „Decizii informate prin instrumente adecvate de orientare în carieră ’’
Cod contract: POSDRU/161/2.1/G/ 137251
Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județ ean Vaslui

,,DINFO – Dincolo de prejudecăți’’

Obiectiv orizontal : Egalitate de șanse

1. Definirea și exemplificarea conceptelor cheie: stereotip, prejudecată, discriminare,
egalitate de șanse
Stereotipul – se refer ă la dimensiunea cognitiv ă sau raportarea preponde rent co gnitivă la un grup
sau reprezentan ți ai acestuia.
Stereotipurile reprezint ă un ansamblu de convingeri față de ca racteristicile personale, de trăsăturile de
personalitate dar ș i de comportament specifice unui grup de persoane. Stereotipurile reprezi ntă seturi de
trăsături atribuite membrilor unui grup social. Însă, acestea nu reprezintă do ar o colecție de trăsături
considerate ca fiind caracteristice pentru membrii grupului, ci cuprind și o explicație care leagă acele
atribute, o schemă care permit e înțelegerea reunirii acestora într -o structură cognitivă comună (Yzerbyt,
Rocher, Schadron, 1997). 1
Sunt credințe referitoare la caracteristicile psihologice sau comportamentale ale unor categorii de
indivizi sa grupuri sociale.2
Conform definiției din Dicționarul Cambridge, stereotipurile sunt „ o idee fixă pe care oamenii o au
despre cum este cineva sau ceva, în special despre ceva greșit ”. Conform aceluiași dicționar, prejudecățile
sunt „ o opinie sau sentiment nedrept și nerezonabil , format fără îndea juns de multă gândire sau
cunoaștere ”. Cu alte cuvinte, stereotipurile sunt idei preconcepute , clișee , în timp ce prejudecățile sunt
sentimente iraționale de frică și neplăcere. Pot fi înțelese ca niște filtre de protecție împotriva afluxului de
informații care ne permit să judecăm oamenii fără a -i cunoaște personal sau cunoscându -i numai superficial:
ele ne limitează opinia despre realitate.
Stereotipurile pot fi pozitive, atunci când reunesc în structura lor trăsături valorizate pozitiv la nivel
social, s au negative, dacă reunesc anumite caracteristici valorizate negativ. O caracteristică importantă a
stereotipurilor o reprezintă marea stabilitate în timp, fiind destul de rezistente la schimbare, chiar și atunci
când realitatea furnizează dovezi contrare c onținutului lor .

1 http://www.psychologies.ro/cunoaste -te-2/la-ce-servesc -stereotipurile -1751928/2
2 http://www.actored.ro/file_comp/documente/ActorED_Ghid_de_bune_practici.pdf

Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Investe ște în oameni!

2

Mai jos oferim câteva stereotipuri foarte des întâlnite în viața cotidiană:
Exemple :
Stereotipuri de gen:
– Toate femeile conduc rău.
– Toate blondele sunt proaste.
– Doar femeile trebuie să aibă grijă de copii .
Stereotipuri referitoare la etnie:
– Țiganii sunt infractori.
– Țiganii miros urât.
Stereotipuri legate de vârstă
– Toți tinerii sunt rebeli.
– Toți rockerii sunt agresivi.
– Toți bătrânii sunt senili.
Stereotipuri referitoare la naționalitate
– Germanii sunt distanți.
– Japonezii sunt muncitori.
Stereotipuri referitoare la starea de sănătate
– Persoanele supraponderale sunt leneșe.
– Persoanele cu dizabilități sunt neajutorate.
Prejudecata – implică respingerea „celuilalt”, consi derat ca membru al unui grup față de care se
manifestă sentimente negative. G. Allport a definit prejud ecata ca pe o atitudine negativă sau o predispoziție
de a adopta un comportament față de un grup sau față de membrii acestui grup, bazat ă pe o generalizare
eronat ă și rigid ă. Prejudecățile pot apărea față de membrii oricărei categorii sociale diferită de cea proprie în
legătură cu care exist ă sentimente defavorabile. Prejudecățile sunt clasificate deseori în funcție de categoria
socială care face obiectul generalizării. De exemplu , sexismul este prejudecata în privința femeilor s au
bărbaților, antisemitismul este prejudecata fata de evrei, rasismul este prejudecata fata de indivizii unei alte
”rase”. 3
Prejudecățile implică atitudini sau emoții negative față de reprezentanții unui grup. Aceste emoții pot
varia de la simpatie sau antipatie, până la furie, teamă, dezgust, disconfort sau chiar ură. 4
Exemple:

3http://biblioteca.regielive.ro/referate/sociologie/stereotip -discriminare -relatii -intergrupurale -prezentari -conceptuale -94242.html

4 http://www.actored.ro/file_comp/documente/ActorED_Ghid_de_bune_practici.pdf

Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Investe ște în oameni!

3

Rasismul exprimă o prejudecată care constă în respingerea indivizi lor care aparțin unei alte rase decât
cea proprie individului respectiv punându -se accent pe superioritatea un ei rase. John F. Dovidio și Samuel
L. Gaertner vorbesc despre rasismul „ambivalent”. Pe de o parte este vorba de promovarea egalității, iar pe
de alta parte este vorba despre reacțiile emoționale negative care generează evitarea membrilor grupului
supus p rejudecății. Rasismul poate fi de clasificat în mai multe categorii.
 rasismul cla sic cu adânci rădăcini istorice în cazul romilor. El se traduce prin manifestarea explicită a
unei atitudini negative și a unor comportamente discriminatorii față de romi în g eneral. Rasiștii
expliciți mențin despre propria persoană o imagine pozitivă și justifică atitudinile și comportamentele
lor prin atribuirea unor caracteristici ce pun romii în situație de inferioritate față de celelalte grupuri
din societate. Aceste carac teristici s -ar regăsi la toți romii, cu eventuale variații de intensitate, ar fi
inseparabil asociate cu identitatea de rom și ar fi fixe, imposibil de modificat;
 rasismul camuflat. Este vorba despre o situație în care apare un decalaj sau chiar o contradi cție între
nivelul discursului și cel al comportamentelor. Astfel, aceste persoane au un discurs în care afirmă că
tratează pe toată lumea la fel, că diferențele de comportament se datorează doar unor elemente
circumstanțiale sau aplicării unor criterii ob iective, independente de persoana lor și fără legătură cu
apartenența etnică. Se întâmplă însă că aceste criterii obiective aplicate rezultă în defavorizarea în
mod sistematic a romilor. Motto -ul acestei categorii ar putea fi: „Eu nu fac diferențe între ro mi și ne –
romi, pentru mine toți sunt la fel, dar toți trebuie să respecte legea/regulamentele/regulile sociale/etc”;
 rasismul aversiv , o formă mult mai subtilă, mai dificil de identificat, atât la ceilalți cât și în propriul
comportament, și, implicit, mul t mai dificil de combătut. Este vorba despre persoane care se consideră
tolerante, fără tendințe rasiste, care pot chiar exprima opinii de respingere și condamnare a rasismului.
Aceste persoane comit în mod inconștient și neintenționat acte de discriminare , nu atât prin
dezavantajarea romilor , cât prin favorizarea ne -romilor, evitarea involuntară a contactului cu romii,
sau prin atitudini față de romi ce îi situează pe aceștia în poziție de inferioritate. Motto -ul ce ar
corespunde cel mai bine acestei manif estări este: „și ei (romii) sunt oameni…”.5
Naționalismul poate fi înțeles ca o tendință de a ap recia exagerat tot ce aparține propriei națiuni.
Discriminarea reprezintă un comportament negativ față de indivizii , membrii unui out -group
despre care avem prejudecăți. Deși discriminarea deriv ă din prejudecăți , relația lor rămâne complex ă și nu
este automată . Comportamentul nostru depinde at ât de c onvingerile noastre personale, câ t și de circumstanțe
exter ioare care ne pot scăpa de sub control. Discriminarea se manifest ă într-un mod deosebit de subtil și
dăunător mai ales în domeniul locurilor de munc ă și al avans ărilor din ca drul structurilor.

5 http://iulimitran.blogspot.ro/2010/08/discriminarea -romilor.html

Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Investe ște în oameni!

4

Discriminarea este definită frecvent în termeni d e compo rtament sau acțiune prin opoziție cu
prejudecata sau stereotipul care constituie baze atitudinale ale discriminării. Definiția ONU este una de tip
funcțional: deosebirile, restricțiil e, excluderile sau preferințele legate de caracteristici ale persoanei ca
membru al unui grup sunt de tip discriminatoriu dacă au ca scop sau efect diminuarea drepturilor și
libertăților acesteia.
Prin discriminare se înțelege orice deosebire , excludere , restricție sau preferință pe baza criteriilor
prevăzute de legislația în v igoare. Criteriile stabilite de legislația românească sunt: rasă , naționalitate, etnie,
limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică
necontagi oasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavori zată, precum și orice alt criteriu care are ca
scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a
drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domen iul politic,
economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Discriminarea poate fi:
a) directă , când tratamentul defavorabil se îndreaptă direct împotriva unei anumite persoane, pe motive
de sex (graviditate, naștere), rasă, etnie, categorie socială (persoanele cu handicap sunt una dintre cele
mai discriminate categorii sociale), etc.
Exemplu :
Ana provine dintr -o familie modestă de muncitori și este contabil într -o firmă multinațională. Prin
muncă susținută și multă seriozitate și-a construit o carieră și este foarte apreciată de colegi și de șefi.
George provine dintr -o familie înstărită și este tot contabil și lucrează în același birou cu ea. Tatăl său,
domnul Georgescu, este un cunoscut om de afaceri , iar mama sa este președin ta unui ONG important din
oraș. De curând au aflat că s -a eliberat un post de contabil șef. Amândoi și -au manifestat intenția de a ocupa
acest post. Deși Ana s -a descurcat mai bine la interviu , postul a fost ocupat de George despre care șefii săi
discutau cu apelativul fiul domnului Georgescu.
b) indirectă , când tratamentul defavorabil este îndreptat împotriva unui grup de persoane de un anumit
sex, etnie, rasă, categorie socială, etc.
Exemplu :
Primarul orașului X a decis să ajute populația de etnie romă di n oraș și le -a construit câteva blocuri
sociale unde să locuiască pe termen nelimitat. Primarul a fost grijuliu și a construit aceste blocuri la 3
kilometri de oraș într -o zonă unde să nu fie deranjați de nimeni .
c) Discriminarea structurală înseamnă slaba r eprezentare a unor categorii de persoane în diferite
domenii. Are loc atunci când refuzarea unui drept al unei persoane este un efect al modului în care
sistemele sociale sunt organizate.
Exemplu :

Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Investe ște în oameni!

5

Datele statistice relevă procente foarte scăzute ale minori tăților în aparatul judiciar.
Dacă prime le două forme de discriminare su nt sancționabile (conform Ordonanței 137/2000 privind
prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare), evidențierea discriminării structurale — prin
metode statistice — are drept rol elaborarea de măsuri speciale (numite și măsuri pozitive sau, în mod greșit,
discriminare pozitivă). Aceste măsuri au scopul de a asigura „progresul unor grupuri rasiale sau etnice sau al
unor indivizi avâ nd nevoie de protecția care poate fi n ecesară pentru a le garanta folosința și exercitarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale în condiții de egalitate”, cu condiția ca ele „să nu aibă drept
efect menținerea de drepturi distincte […] după realizarea scopurilor pentru care au fo st adoptate”. Între
măsurile speciale se numără acordarea de locuri speciale pentru tinerii romi în învățămâ ntul liceal și
universitar.
Egalitatea de șanse (equal opportunities ) – conceptul conform căruia toate ființele umane sunt
libere să -și dezvolte ca pacitățile personale și să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte; faptul că
diferitele comportamente, aspirații și necesități ale femeilor și bărbaților sunt luate în considerare, evaluate
și favorizate în mod egal înseamnă că femeile și bărbații s e bucură de aceeași libertate de a -și realiza
aspirațiile. Egalitatea de șanse are la bază asigurarea participării depline a fiecărei persoane la viața
economică și socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religi e, vârstă, di zabilități sau orientare sexuală.
2. Documente ce asigură respectarea principiului egalității șanselor
A) Convenția privind drepturile Copilului
La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Convenția privind drepturile
Copilului. O convenție este un acord î ntre țări pentru ca ele să respecte aceeași lege. Convenția privind
Drepturile Copilului este legea internațională care include setul co mplet de drepturi ale copilului. Ea asigură
protecție copiilor, care sunt mai vulnerabili decât adulții în fața dificult ăților vieții, a exploatării și a
abuzului. Ea asigură condiții pentru ca vocea copiilor să fie auzită, chiar dacă ei nu au drept de vot, influență
politică sau putere economic ă. Ea protejează copiii față de ideile greșite ale multor adulți că ar fi o
proprietate a părinților și persoane care sunt incapabile să contribuie la dezvoltarea societății.
Convenția privind Drepturile Copilului are la bază 4 principii de care ar trebui să se conducă atât
adulții, care sunt responsabili de realizarea ei, cât și copi ii, care beneficiază de ea.
a. Nondiscriminarea
Toți copiii, fără excepție, indiferent de rasă, religie, situație financiară, de ceea ce cred sau spun, de
tipul familiei din care provin, au aceleași drepturi (Articolul 2).
b. Interesul Superior al Copilului

Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Investe ște în oameni!

6

Atunci când iau decizii referi toare la copii, instituțiile, organizațiile, toți adulții implicați în lucrul cu
copiii și membrii familiilor copiilor trebuie să se gândească în primul rând la ceea ce este mai bine pentru
copii și să acționeze astfel (Articolul 3).
c. Supraviețuirea și Dezv oltarea
Toți copiii au dreptul la viață. Guvernul trebuie să se asigure că ei supraviețuiesc și se dezvoltă
sănătos în toate aspectele vieții: fizic, emoțional, mintal, social și cultural (Articolul 6).
d. Opinia Copilului
Ai dreptul să te implici și să spui ce crezi atunci când adulții iau decizii care sunt importante pentru
viața ta. Opiniile tale trebuie să fie ascultate, acceptate și luate în serios în familie, la școală, în cercul de
prieteni, în timpul tău liber sau în orice alt mediu și situație. Poți participa în activități care te interesează,
pentru care te simți pregătit(ă) și ai capacități. Nimeni nu te poate obliga să faci ceea ce nu vrei, de exemplu,
să joci un rol într -un spectacol, să ieși în fața unei săli și să reciți o poezie, să îndeplineșt i o sarcină sau un
rol impus de către colegi sau adulți (părinți, profesori) (Articolul 12).
Convenția cuprinde 54 de articole. Primele 41de articole se referă la drepturile fetelor și băieților cu
vârsta de până la 18 ani, care, conform articolului 1 al C onvenției, sunt numiți copii. Articolele1, 4, 5, 18 și
41 mobilizează adulții, pentru a a sigura realizarea prevederilor Convenției cu privire la Drepturile Copilului.
Articolele 42 -45 se referă la modul în care statele trebuie să urmărească și să raporteze respectarea
Convenției. Articolele 46 -54 ale Convenției descriu în ce mod statele pot adera la ea, cum are loc ratificarea
acesteia, care sunt limbile oficiale în care este scrisă Convenția
Mai jos redăm câteva din cele mai importante articole pe care se susțin principiile de egalitate a
șanselor și lupta împotriva discriminării de orice fel a copiilor :
Articolul 1 – Definiția copilului
Dacă ai până la 18 ani, ești considerat(ă) copil și te bucuri de toate drepturile sc rise în CDC.
Articolul 2
Toți co piii, fără excepție, indiferent de rasă, religie, naționalitate, vârstă, gen, note, situație financiară,
de ceea ce cred sau spun, de tipul familiei din care provin, au aceleași drepturi.
Articolul 3 – Interesul superior al copilului
Atunci când iau deci zii referitoare la copii, instituțiile, organizațiile, toți adulții implicați în lucrul cu
copiii și membrii familiilor copiilor trebuie să se gândească în primul rând la ceea ce este mai bine pentru
copii și să acționeze astfel.
Articolul 6 – Supraviețuir ea și dezvoltarea
Toți copiii au dreptul la viață. Familia și guvernul trebuie să -ți asigure supraviețuirea și dezvoltarea
(hrană, loc de trai, îmbrăcăminte, asistență medicală, apă potabilă).
Articolul 7 – Numele și cetățenia

Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Investe ște în oameni!

7

Ai dreptul la certificat de naștere, unde să fie incluse datele tale personale – nume și prenume, data și
locul nașterii, numele părinților, cetățenia. Documentele tale trebuie să fie eliberate imediat după nașterea
ta.
Articolul 12 – Opinia copilului
Ai dreptul să te implici și să spui ce crezi atunci când adulții iau decizii care sunt importante pentru
viața ta. Opiniile tale trebuie să fie ascultate, acceptate și luate în serios în familie, la școală, în cercul de
prieteni, în timpul tău liber sau în orice alt mediu și situație. Poți participa în activități care te interesează,
pentru care te simți pregătit(ă) și ai capacități. Nimeni nu te poate obliga să faci ceea ce nu vrei, de exemplu,
să joci un rol într -un spectacol, să ieși în fața unei săli și să reciți o poezie, să îndepl inești o muncă sau un
rol la care te obligă colegii sau adulții (părinții, profesorii).
Artico lul 13 – Libertatea de expresie
Ai dreptul să obții și să oferi orice informație, pe orice cale, atâta timp cât informația nu este
dăunătoare, nu transmite un m esaj violent sau vulgar, nu conține date personale despre un anumit om. Tu
poți alege cum să te exprimi: prin dans, imagini, gesturi, în scris sau oral etc. Aceste informații trebuie să te
ajute pe tine și pe cei din jur în dezvoltarea personalității și în crearea unui mediu sănătos din punct de
vedere moral.
Articolul 14 – Libertatea de gândire, conștiință și religie
Ai libertatea de a gândi și de a crede în ce dorești tu, de a avea religia ta. Părinții trebuie să te îndrume
corespunzător vârstei și ca pacităților tale. Felul în care îți arăți credința nu trebuie să -i afecteze pe cei din jur
sau să încalce drepturile și libertățile altor oameni.
Articolul 16 – Protejarea vieții private
Ai dreptul să ai viață privată, lucruri per sonale, un loc al tău, un de să -ți faci temele și să poți medita.
Nimeni nu are dreptul, fără voia ta, să -ți citească jurnalul personal, scrisorile, mesajele în telefon sau
Internet și să -ți asculte convorbirile telefonice. Ziarele, televiziunea și radioul nu au dreptul să -ți arate fața,
să-ți publice adresa, numele și alte date personale, fără permisiunea ta și a familiei tale. Poți să ai secrete în
măsura în care aceasta nu dăunează sănătății și viitorului tău. Viață privată nu înseamnă să fumezi, să
consumi alcool, să aplici viol ența sau să faci alte acțiuni care contravin legii și pot afecta oamenii din jurul
tău.
Articolul 19 – Protecția față de abuzuri și neglijare
Ai dreptul să fii protejat(ă) de orice tip de violență. Nimeni, nici chiar părinții, nu are dreptul să te
loveasc ă, jignească sau înjosească, să te numească urât. Semenii tăi și adulții care te înconjoară trebuie să ia
în considerație emoțiile și nevoile tale. Nimeni nu te poate lipsi de lucrurile care îți asigură supraviețuirea și
dezvoltarea: afecțiunea, hrana, îmb răcămintea, atenția, educația, timpul liber, asistența medicală.
Articolul 23 – Copiii cu nevoi speciale

Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Investe ște în oameni!

8

Ai dreptul la o viață activă și independentă, să participi la proiecte și diferite activități împreună cu
semenii tăi, în școală și în comunitate, chi ar dacă ai anumite probleme de sănătate fizică sau mintală.
Guvernul trebuie să -ți asigure, în cadrul comunității tale, accesul la servicii de îngrijire, tratament, educație
și pregătire pentru viața de adult.
Articolul 28 – Educația
Ai dreptul la educație , dreptul de a merge la școală. Până în clasa a 9 -a inclusiv, educația în școală este
obligatorie și gratuită. Tu, împreună cu părinții tăi, ai dreptul să -ți alegi școala și profilul clasei. Metodele de
educație folosite în școală trebuie să te facă să te simți liber, bine și să nu dăuneze stării tale psihologice și
fizice.
Articolul 30 – Copiii minorităților
Ai dreptul să ai aceeași religie ca și familia ta, să cunoști și să folosești limba și obiceiurile familiei
tale, chiar dacă acestea nu sunt împărtăș ite de majoritatea oamenilor din localitate.
Articolele 33 – 36 – Protecția față de orice forme de exploatare
Ai dreptul să fii protejat(ă) față de orice formă de exploatare, orice activitate care ar putea dăuna
dezvoltării tale. Nimeni nu poate profita d e tine, de creația ta, rezultatele muncii tale, lucrările tale și de
corpul tău. Nimeni, în familie, la școală, în cercul de prieteni, nu te poate pedepsi și nu se poate comporta cu
tine într -un fel care îți dăunează. 6
B) Declarația Universală a Drepturilor Omului
„Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune
și conștiință și trebuie să se comporte unii față de alții în spiritul fraternității”. (Declarația Universală a
Drepturilor Omului din 10. XII.1948 )
Drepturile omului sunt drepturi înnăscute, aceleași pentru toți oamenii lumii. Toți oamenii au dobândit
dreptul să se bucure de ele prin calitatea lor de ființă umană, indiferent de apartenența etnică, religioasă sau
de gen. Drepturile omului se îm part în 4 categorii principale :
1. Drepturi ale persoanei:
• Dreptul la viață,
• la siguranță,
• la libertate,
• la religie,
• la respect,
• la libera dezvoltare a personalității;

6 http://www.childrights.md/ro/publications/CDC_pentru_toti.pdf

Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Investe ște în oameni!

9

2. Drepturi civile:
• Dreptul la libera exprimare,
• la cetățenie,
• de a alege g uvernarea,
• la călătorii fără vize,
• la viața privată,
3. Drepturi socio -economice:
• Dreptul la studii,
• La asistență medicală,
• La muncă și liberă alegere a profesiei,
• La odihnă,
• La locuință,
• La un salariu decent;
4. Drepturi de generația a treia:
• Dreptul la pace,
• la un mediu ecologic intact,
• la asistență umanitară,
• la solida ritate,
• la tratament uman,
• la educație universală,
• la informare, etc.
Fiind fundamentale, drepturile omului nu sunt ab solute. Ele se extind doar atât cât nu lezeaz ă
drepturile altor persoane. Când între drepturi și responsabilități există un echilibru adevărat, oamenii și
națiunile pot avea încredere și pot manifesta toleranță unii față de alții. A tolera pe cineva înseamnă a -l
accepta și a -l înțelege. 7
Una din ins tituțiile ce asigură protejarea împotriva discriminării de orice fel în țara noastră este
Consiliul Na țional Pentru Combaterea Discr iminării în România .
Consiliul Na țional pentru Combaterea Discriminării, constituit în conformitate cu prevederile
Ordonanțe i Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, se
organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate
juridică, în subordinea Guvernului. Consiliul are rol ul de a implementa principiul egalității între cetățeni,

7 https://amnestybv.wordpress.com/2010/12/20/drepturile -omului -pe-intelesul -tuturor/

Proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Investe ște în oameni!

10

prevăzut în Constituția României, în legislația internă în vigoare și în documentele internaționale la care
România este parte.
În exercitarea atribuțiilor sale Consiliul își desfășoară activitatea în mod independent, fără ca aceasta
să fie îngrădită sau influențată de către alte ins tituții sau autorități publice.
Consiliul:
 propune Guvernului proiecte de acte normative în domeniul său de activitate;
 avizează proiectele de acte normative care au ca obiect exercitarea drepturilor și a libertăților, în
condiții de egalitate și nediscriminare;
 colaborează cu autoritățile publice competente în vederea armonizării legislației interne cu normele
internaționa le în material nediscriminării;
 colaborează cu autoritățile publice, persoanele juridice și persoanele fizice pentru asigurarea prevenirii
sancționării și eliminării tuturor formelor de discriminare;
 urmărește aplicarea și respectarea, de către autorități publice , persoanele fizice și juridice a
dispo zițiilor normative ce privesc prevenirea sancționării și eliminării tu turor formelor de
discriminare;
 primește petiții și sesizări privind încălcarea drepturilor omului, dispozițiilor normative referitoare la
principiul egalității și nediscriminării, de l a persoanele fizice, organizații neguvernamentale care au ca
scop protecția drepturilor omului, alte persoane juridice, instituții publice, le analizează, adoptă
măsurile corespunzătoare și comunică răspuns ul în termenul prevăzut de lege ;
 colaborează cu or ganizațiile neguvernamentale, care au ca scop protecția drepturilor omului;
elaborează studii și cercetări privind respectarea principiului egalității și nediscriminării, pe care le
prezintă G uvernului și le dă publicității ;
 editează publicații în materie; constată și sancționează contravențiile prevăzute de Ordonanța
Guvernului nr.137/2000.8

8 STUDI U DISCRIMINAREA MULTIPL Ă ÎN ROMÂNIA – Societatea de Analize Feministe – ANA Institutul Na țional de
Cercetare Știintifică în Domeniul Muncii Și Protec ției Sociale – I.N.C.S.M.P.S. BUCURE ȘTI – Bucure ști 2008