Proiect Ci bernetica [606340]

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Proiect Ci bernetica
Sistemelor Economice

Studenți : Stănciulescu Georgiana
Stoicescu Andrei Ciprian
Tittes Diana Alexandra
Țifrea Miruna – Mihaela
Grupa 1060, seria B
Profesor : Nicula Dana

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Cuprins

I. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 1
II. Modelul Sistemului Viabil ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
III. Aplicabilitatea Modelului Sistemului Viabil …………………………………………………………………….3
IV. Studiu de caz – Modelul Sistemului Viabil aplicat pe
Academia de Studii Economice, București ………………………….. ………………….. 6
A. Despre ASE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
B. Identificarea recursivității relevante ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
C. Identificarea problemelor recursivității ………………………….. ………………………….. ……………….. 11
D. Identificarea sistemelor în focus…….. ………………………………………………………………………….. .12
E. Identificarea punctelor slabe…………………………………………………………………………………… ….14
F. Identificarea pattern – urilor……………………………………………………………………………………… ..14
G. Diagnostic……………………………………………………………………………………………………. ………… ..15
H. Revizuire și regândire…………………………………………………………………………………………. ……..16
I. Concluzie……………………………………………………………………………………………… ………………… .16
J. Bibliografie………………………………………………………………………………………………….. ………… ..16

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
1

I. Introducere

Cibernet ica reprezintă un factor important în definirea conceptuală a sistemelor adaptiv
complexe, indiferent de natura acestora ( tehnice, biologice, economice, sociale, conceptuale, etc.) și
continuă să ocupe un loc important și în studiile realizate în zilele noastre.
Această lucrare are drept scop utilizarea Modelului Sistemului Viabil (VSM), dezvoltat de către
Beer din teoria ciberneticii (1972, 1979, 1985), pentru a sintetiza di namica unei întreprinderi, întrucât
modelul permite evaluare a calitativ ă a strategiilor utilizate pentru a opera cu complexitatea inerent ă a
sistemelor cibernetice. Acesta reprezint ă un mijloc de observare și simulare a contextului structural în
care evolu ează diferite persoane angajate în întreprindere, ar ătând cum comunic ă acestea între ele și
cum rezolv ă diferite problem e.
Analiza realizată în acest document este împărțită în trei capitole, privind partea teoretică,
aplicabilitatea în studii reale și utilizarea efectivă în cadrul unei firme. La final, sunt prezentate
concluziile rezultate.
Următoarea secțiune ( “Modelul Sistemului Viabil “) prezintă o scurtă descriere a modului de
funcționare al VSM (Viable System Model). În continuare (“Aplicabilitate a Modelului Sistemului
Viabil ( VSM)”), sunt prezentate schematic analize realizate recent asupra unor companii, pentru a
evidenția utilitatea modelului. În ultimă instanță (“Studiu de caz – Modelul Sistemului Viabil aplicat
pe Academia de Studii Economice, București”), lucrarea conține o analiză detaliată a facultății, care
urmărește cât de eficientă este, în prezent, structura internă a acesteia și cum ar putea fi îmbunătățită
pentru a crește performanța.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
2

II. Modelul Sistemului Viabil

Sistemul, privit ca o entitate fizică, este alcătuit dintr -o mulțime de elemente cuplate funcțional,
iar legăturile cu exteriorul sunt realizate prin intermediul mărimilor de tip cauzal, numite
factori/variabile de intrare, și acelor de tip efect, numite variabile de ieșire. (Bădescu, 2014).
Model ul sistemului viabil este un model organizațional. Prin sistem viabil, Beer se referă la un
sistem care este capabil să își mențină o existență separată, adaptându -se la mediul extern, pentru a
„supraviețui ” o perioadă cât mai îndelun gată (1979, p.113). Aceasta este ideea centrală a filosofiei lui
Beer.
Companiile, indiferent de nivel, sunt privite ca sisteme, caracterizate printr -un număr relativ
mare de elemente, aflate în relații de conexiune reciprocă, și care interacționează, inclusiv cu mediul
din care fac parte, în vederea realizării unui anumit scop/obiectiv (Bădescu, 2014).
O principal ă caracteristic ă a sistemelor viabile reprezint ă capacitatea acestora de a r ăspunde
adecvat unor evenimente nea șteptate și a se adapta la med iul înconjur ător, f ăcându-le să funcționeze
departe de echilibru sau la limita haosului.
Un sistem aflat la echilibru nu are o dinamică internă proprie care să -i permită să răspundă în
mod adecvat mediului său înconjurător și încet va dispărea. Haosul are un loc aparte în teoria
complexității, deoarece orice sistem capabil să se auto -organizeze funcționează departe de echilibru,
la limita haosului. Un sistem haotic încetează a mai fi sistem. Cea mai productivă stare este cea aflată
la limita haosului unde s e manifestă la maximum varietatea și creativitatea, conducând la noi
oportunități.
Există două mari concepte aflate la baza arhitecturii Modelului Sistemului Viabil : sistemul
operațional și meta -sistemul. Sistemul operațional este cel care realizează acti vitatea propriu -zisă, iar
meta -sistemul este cel care il reglează și îl adaptează la noile condiții ale mediului extern. Aceste două
concepte au un caracter recursiv, fiind active în permanență și aflându -se într -o strânsă relație de
interdependență, care variază în funcție de nivelul de focus (ex. membrii unei echipe alcătuiesc un
departament, iar departamentele se comasează într -o companie etc., iar legătura dintre sistemul
operațional și meta -sistem, în cadrul celor doua nivele este diferită), obiectivul final fiind creșterea
productivității și a performanțelor sistemului. Scopul Modelului Sistemului Viabil este să unească
nivelele într -un întreg care funcționează ca un tot unitar în armonie.
Prin modelul său viabil, Beer organizează oamenii, sarcinile pe care le au aceștia și
instrumentele pe care le folosesc, astfel încât fiecare să poată beneficia oricând de sprijin, de orientarea,
informațiile și punctele de vedere de care au nevoie. În loc de a face totul singur, ceea ce se pune în
practică este confi gurația unei rețele de informare care face posibilă auto -organizarea și astfel asigură
că fiecare angajat în parte face doar partea sa în aria proprie de muncă.
Cele cinci funcții cruciale ale Modelului Sistemului Viabil (VSM) acționează într -un mod
simila r și holistic. Ele sunt legate între ele asemenea diferitelor sisteme de organe ale ființei umane și
sunt responsabile pentru îndeplinirea următoarelor sarcini:

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
3
1. Sistemul operațional – Sistemul care se ocupă cu activitatea companiei.
2. Sistemul coordonator – Sistemul care analizează modul în care este gestionată
activitatea companiei
3. Sistemul managementului operativ – Sistemul care se ocupă cu modalitățile de atingere
a obiectivelor companiei.
4. Sistemul bazat pe dezvoltare si adaptare (inteligență) – Sistemul care se ocupă cu
adaptarea strategiei la mediul extern, în mediul intern.
5. Sistemul politicilor – Sistemul care se ocupă cu păstrarea ordinii prin aplicarea practică
a valorilor companiei.
Stafford Beer numește aceste cinci funcții “Sistemele 1 -5”. Sistemul 1 reprezintă ceea ce se
face în organizație și Sistemul 2 reprezintă modul în care aceasta este coordonată. Sistemul 3 reprezintă
un management operativ -corporativ, Sistemul 4 se ocupă cu gestiunea strategică a întreprinderii și
Sistemul 5 cu managementul normativ -corporativ.

III. Aplicabilitatea Modelului Sistemului Viabil

Aplicabilitatea Modelului Sistemului Viabil rezidă din modul în care companiile, industriile,
instituțiile, organizațiile etc aleg să își planifice, implementeze și controleze procese le interne care
determină dezvoltarea sustenabilă pe termen scurt, mediu și lung al acestora. Astfel, modul în care
fiecare entitate economică își dezvoltă și urmărește strategia reprezintă obiectul prezentului subcapitol.
Punctul de la care vom pleca este nevoia actuală a companiilor de a organiza totalitatea
resurselor în același timp, în mod eficient și astfel încât să urmărescă obiectivele setate de companie.
Pentru a structura procesele, rezultatele asteptate și cele reale, trecutul, prezentul și, cel mai important,
viitorul, companiile, indiferent de industria în care acționează, utilizeaza Modelul Sistemului Viabil.
Studiile efectuate în acest domeniu arată că Modelul Sistemului Viabil echivalează compania eficientă,
ca parte a unui întreg, cu ființa umană, ca parte a unei populații.
În cele ce urmează, vom prezenta modul în care Modelul Sistemului Viabil este aplicat în
diverse arii ale economiei, prin comparație. Desigur, ideea este asemănătoare, însă diferențele existente
în fiecare latură a econom iei asociază moduri diferite de implementare eficientă a strategiei. Astfel,
vom prezenta modul în care unele companii/ industrii aplică cele cinci sisteme care acționează,
simultan, asupra VSM (Beer, 1972):
A. Operațiuni;
B. Coordonare;
C. Optimizare (Management);
D. Dezvoltare și adaptare;
E. Politici și valori
În ceea ce privește primul sistem, cel care tratează operațiunile care privesc VSM, punctăm
faptul că fiecare organizație/ companie/ instituție/ entitate economică își focusează activitatea asu pra
unui domeniu. Astfel, operațiunile desfășurate de fiecare companie diferă în funcție de aria în care

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
4
acționează. Spre exemplu, operațiile din industria energetică privesc întregul proces de preluare,
prelucrare, transport și livrare a energiei electric e de la sursă până la consumatorul final. Astfel,
referindu -ne la TRANSELECTRICA, principalele activități sunt:
• conducerea tehnică și operațională a sistemului energetic pentru a asigura funcționarea sigură
și stabilă a acestuia;
• exploatarea, întrețin erea și dezvoltarea instalațiilor Rețelei Electrice de Transport;
• planificarea dezvoltării Rețelei Electrice de Transport;
• administrarea piețelor de energie electrică(piața de alocare a capacităților pe linie de
intraconexiune, piața serviciilor tehnol ogice și de sistem etc);
• managementul intraconexiunilor și a tranzitelor de electricitate cu tarife învecinate.
Pentru cel de -al doilea sistem, cel care vizează coordonarea din cadrul companiilor, ne vom
axa pe modul în care sunt sincronizate activitățil e, resursele și obiectivele în timp și spațiu, pentru ca
strategia companiei să evolueze în mod sustenabil. Pentru a evidenția aplicabilitatea VSM în acest caz,
vom lua exemplul companiei McDonald’s care își coordonează angajații și fondurile diferit față de
celelalte companii, astfel încât afacerea să rămână profitabilă. Angajații McDonald’s nu îndeplinesc
un singur rol, nefiind angajați pentru un post concret și unic. Fiecare manager de restaurant are
libertatea de a coordona resursele financiare, umane e tc pentru ca, la finalul fiecărei zile, respectivul
restaurant să nu iasă în pierdere. Angajații îndeplinesc roluri diferite.
Optimizarea reprezintă, în sens larg, alegerea și aplicarea soluției optime, dintre mai multe
variante posibile. Astfel, procesul de optimizare rezidă din totalitatea acțiunilor pe care conducerea
unei companii le decide pentru ca evoluția să fie cea așteptată. Un exemplu în acest sens este
reprezentat de decizia băncilor de a integra în structura instituției financiare a departament elor de
analiză și predicție. În mod concret, BRD – Groupe Societe Generale S.A. dispune de un asemenea
departament de analiză. Acesta realizează, în mod continuu, partea de analiză și predicție în privința
companiilor listate la bursă și rapoarte sectoria le și naționale pe probleme de echilibru macroeconomic
și stabilitate financiară. Așadar, decizia de a întreprinde un asemenea departament și motivul pentru
care acesta funcționează reprezintă o decizie de optimizare a proceselor de analiză și predicție pe care,
în lipsa unor specialiști interni, l -ar fi externalizat unei instituții specializate în cercetare financiară.
Angajarea propiilor analiști și experți financiari a redus costurile realizării rapoartelor financiare atât
de necesare și a îmbunătățit în mod extrem de vizibil calitatea serviciilor oferite.
Dezvoltarea și adaptare, ca sistem integrat al Modelului Sistemului Dinamic, reprezintă, în
opinia noastră, cel mai important concept din cadrul evoluției unei entități, fie ea economică, fie non –
profi t. Astfel, modalitățile în care fiecare societate reușește să rămână conectată la sfera de actualitate
în care își desfășoară activitatea, dezvoltarea continuă și adaptarea la noile trenduri trebuie să
reprezinte în mod imperios priorități ale echipei de m anageri. Se pot observa, la nivel global, schimbări
din ce în ce mai dese și îndreptate spre atingerea unui nivel de adaptabilitate cât mai ridicat.
Exemplificând cele de mai sus, în ultima perioadă se poate observa o cerere din ce în ce mai
mare a popula ției de consum a unor produse bio. Ca urma a acestui trend ce presupune cumpărarea de
produse sănătoase, compania americana Coca -Cola a introdus pe piață o băutură nouă, numită „Coca –
Cola Life” cu scopul de a promova răcoritoarele sănătoase. Totodată, aceș tia au adaptat eticheta
produsului, renunțând la tradiționalul roșu. Acesta a fost înlocuit cu un verde închis, fiind sugerată o
apropiere firească a produselor de consum de natură. Un alt exemplu în acest sens este reprezentat de

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
5
gama proprie de produse a companiei Carrefour. Acest mare lanț de magazine a decis, ca urmare a
încrederii de care se bucură din partea consumatorilor, de a lansa pe rafturile magazinelor produse
marca „Carrefour” (același lucru se poate considera și pentru Mega Image, Metro și al ți jucători din
această piață).
În ceea ce privește sistemul de politici și valori, este de reținut faptul că, în ultima perioadă,
companiile pun foarte mare accent pe respectarea misiunii și valorilor interne, toți angajații urmând
reguli care să facilite ze respectarea misiunii și valorilor entității în care își desfășoară activitatea.
Valorile reprezintă fundamentele ce se regăsesc la baza oricărei organizații, iar în temeiul acestora sunt
formulate politicile și strategiile de dezvoltare. De exemplu, soc ietatea pe acțiuni Electrica S.A. are ca
valori:
• Inovația – pe baza căreia s -au realizat politicile de dezvoltare a practicilor de afaceri, know –
how-ului și tehnologiilor;
• Responsabilitatea socială – pe baza căreia s -au formulat politicile privind etic a în afaceri,
respectul pentru dreptul consumatorilor, echitatea socială și economică, tehnologii prietenoasă față de
mediu, corectitudine în relațiile de muncă, transparență față de autoritățile publice etc;
• Integritate – pe baza căreia s -au formulat po litici privind eticheta colectivului de angajați;
• Loialitatea;
• Responsabilitatea;
• Obiectivitatea;
• Transparența;
• Nediscriminarea;
• Concurență loială;
• Respect.
Toate aceste valori și principii stau la baza policilor pe baza cărora Electrica S.A. își desfășoară
activitatea, iar respectarea lor reprezintă o condiție obligatorie pentru angajații Electrica S.A.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
6

IV. Studiu de caz
Modelul Sistemului Viabil aplicat pe
Academia de Studii Economice, București

A. Despre ASE
(sursa : http://ase.ro/2013_files/despre_ase/conducere/pdf/Carta_ASE_2016.pdf)
Denumirea oficială este Academia de Studii Economice din București (ASE). Denumirea
oficială în limba engleză este: The Bucharest University of Economic Studies.
ASE a fost înființată în baza Decretului regal nr. 2.978 din 6 aprilie 1913, publicat în Monitorul
Oficial al României nr. 12 din 13 aprilie 1913.
Sediul ASE este România, București, Piața Romană nr. 6, sector 1.
Adresa electronică este www.ase.ro.
ASE este o entitate cu persona litate juridică, caracter nonprofit, de interes public,
independentă față de ideologii, religii și doctrine politice, atașată tradiției gândirii libere, libertății
academice, recunoașterii drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și principiului supremației
legii.
ASE este universitate acreditată cu calificativul Grad de încredere ridicat.
Ziua ASE este 6 aprilie.
Misiunea Academiei de Studii Economice din București, în calitatea sa de universitate publică
de cercetare avansată și de educație, es te să își consolideze poziția de pol de excelență în domeniile
științelor economice, administrative, sociale și umaniste pentru zona Europei Centrale și de Est. În
realizarea misiunii sale, ASE asigură:
a) formarea, dezvoltarea și diseminarea valorilor def initorii pentru o societate modernă;

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
7
b) formarea de competențe generale, specializate și transversale, compatibile cu stadiul de
modernizare a societății;
c) o înaltă calitate a procesului educațional;
d) rezultate ale cercetării științifice de înaltă cali tate;
e) integrarea centrelor de cercetare în rețelele naționale și internaționale de excelență și
realizarea de cercetări fundamentale și aplicative generatoare de valoare adăugată;
f) climat adecvat pentru dezvoltarea personală a membrilor comunității un iversitare;
g) baza logistică și profesională pentru educația continuă;
h) condiții pentru promovarea parteneriatelor la nivel național și internațional;
i) dezvoltarea relațiilor cu absolvenții;
j) transparența managementului instituțional;
k) consolidare a spiritului de comunitate universitară;
l) promovarea valorilor științifice, culturale și etice în comunitatea națională și
internațională.

Valorile care definesc activitatea tuturor membrilor comunității universitare sunt:
profesionalismul, vocația, ded icarea, integritatea, onoarea, loialitatea și atașamentul față de
elementele definitorii pentru cultura organizațională a universității.

B. Identificarea recursivității relevante

Academia de Studii Economice, descrisă mai sus, desfășoară trei programe de studii, astfel:
Licență, Masterat, Doctorat.
În ceea ce privește programul de studii de licență, Academia de Studii Economice reprezintă
un sistem adaptiv complex care funcționeaz ă după următoarea structură:
 Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine
o Administrarea Afacerilor – UNESCO
 Facultatea de Administrație și Management Public
o Administrație și Management Public
 Bucharest Business School
 Facultatea de Bu siness și Turism
o Business, științele Consumatorului și Managementul calității
o Turism și Georgrafie

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
8
 Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
o Informatică și Cibernetică Economică
o Statistică și Econometrie
o Matematici Aplicate
 Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune
o Analiză și Evaluare Economico -Financiară
o Contabilitate și Audit
o Drept
o Informatică și Gestiune
 Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată
o Economie și politici economice
o Pregătirea Personalului didactic
o Doctrine economice și comunicare
 Facultatea de Economia Agroalimentară a Mediului
o Economie Agroalimentară a Mediului
o Educație fizică și sport
 Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori
o Finanțe
o Monedă și Banci
 Facultatea de Management
o Management
o Filosofie și Științe Socio -Umane
 Facultatea de Marketing
o Marketing
 Facultatea de Relații Economice Internaționale
o Relații Economice Internaționale
o Limbi moderne și comunicare în afaceri
o Centru cercetare Relații Economice Internaționale
Cele douăsprezece fa cultăți funcționează în cadrul Academiei de Studii Economice, având
conexiuni prin intermediul profesorilor care, deși părți integrante ale unui departament al unei facultăți,
predau cursuri și/ sau seminarii în cadrul altor facultăți. La un nivel de supra față, acest aspect este unul
dintre procesele care integrează sistemele diferite în ceea ce numim Academia de Studii Economice.
Fiecare facultate este împărțită în specializări. Odată admiși, studenții urmează un program de
licență de trei ani, împărțit, p entru facultățile cu specializări multiple, astfel:
 Trunchi comun – 3 semestre – primul an și jumătate din cei trei ani;
 Specializare – 3 semestre – ultimul an și jumătate din cei trei ani.
În cadrul trunchiului comun, studenții sunt împărțiți în mod alea tor în serii și grupe, aceștia studiind
aceleași lucruri timp de trei semestre și nefiind importantă împărțirea lor conform specializării alese la
admitere. După finalizarea trunchiului comun, studenții sunt împărțiți clar pe specializarea la care au
fost admiși, urmând programul de studiu specific fiecărui domeniu. Vom considera, pentru o
exemplificare concretă, cazul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Studenții
admiși la această facultate urmeaz[, timp de trei semestre, trunch iul comun. Ei sunt împărțiți în mod
aleator în cinci serii (A,B,C,D,E), dintre care: 4 serii (A,B,C,D) au predare în limba română, iar seria
E are predare în limba engleză. Fiecare serie dintre cele cinci este împărțită, la rândul ei, într -un număr

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
9
exact d e grupe de studenți. Împărțirea pe serii facilitează organizarea cursurilor, iar împărțirea pe grupe
facilitează organizarea eficientă a seminariilor.
Un element de recursivitate, în afara structurii anterior prezentată, este procesul de admitere. Vom
trata acest aspect pentru cele trei programe de stuii oferite de Academia de Studii Economice.
 LICENȚĂ
Procesul de admitere constă în alcătuirea unui dosar ce conține documentele studentului
(diploma BAC, copii acte identitate etc.) și un eseu motivațional ce trebuie să explice dorința
candidatului de a fi student ASE. Departajarea propriu -zisă a candidațil or se face în baza mediei
generale de admitere, calculată ca medie ponderată între media obținută la Examenul de
Bacalaureat (70%) și media anilor de studii din liceu (30%). În cazul candidaților cu o medie
egală, criteriul de departajare este nota la prob a de limba română a Examenului de Bacalaureat,
aceasta fiind singura probă comună tuturor profilurilor din învățământul preuniversitar.
Pentru a putea intra în concursul de admitere, candidatul trebuie să îndeplinească următoarele
reguli, simultan: Promov are a Examenului de Bacalaureat; Calificativul ADMIS la eseul
motivațional; Dosar complet conform metodologiei aprobate la momentul admiterii. Trebuie
menționat faptul că pentru a candida la un program de studiu în limbă străină, susținerea unei
probe scri se la respectiva competență lingvistică este obligatorie. Aceasta se notează cu
calificativul ADMIS/ RESPINS și nu este echivalată de alte examene/ acreditări lingvistice
obținute anterior.

 MASTERAT
Admiterea se face în baza unei note alcătuită din:
o Media obținută la examenul de licență (pondere = 70%)
o Rezultat al testului grilă de admitere la masterat (pondere = 30%)

 DOCTORAT
Admiterea la doctorat se realizează în conformitate cu metodologia existentă și aprobată la
momentul admiterii.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
10

Figura 1. “Organigramă ASE”, sursa : www.ase.ro

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
11
După cum se poate observa în imaginea de mai sus, se reg ăsește structura administrativă
din anul 2018, similară cu cea din ultimii 3 ani. Foru l superior este Senatul, urmat de Consiliul de
Administrație si mai apoi de Rector. În subordinea rectorului se găsesc departamente precum
Biroul Control Financiar Intern sau Biroul Analize, Sinteze si Strategii. Totodată acesta are in
subordine 6 prorecto ri, fiecare fiind specializați într -o anumită problemă, un Director al Consiliului
pentru studiile Universitare de Doctorat (CSUD), dar și un Director General Administrativ.
Cei șase prorectori au următoarele titulaturi:
 Prorector Cercetarea Științifică, Dezvoltarea și Inovarea;
 Prorector Managementul Economico -Financiar;
 Prorector Activitatea Didactică;
 Prorector Dezvoltarea Infrastructurii Informaționale și Logistică;
 Prorector Relații Internaționale;
 Prorector Relații cu Mediul Economico -Social și viața studențească.
Directorul General Administrativ are în subordine departamente precum:
 Direcția Economică;
 Direcția Resurse Umane;
 Direcția Management Educațional;
 Direcția Tehnică;
 Direcția Bibliotecă;
 Serviciul Implementare, programe cu finanțare nerambur sabilă;
 Direcția Achiziții publice;
 Secretariatul General;
 Arhivă etc.
Fiecare dintre aceste direcții are, la rândul său, birouri ce se află sub decizia lor.
Cei șase prorectori au, la rândul lor, ca subordonați, Direcțiile Menționate mai sus. Spre
exempl u, Prorectorul pentru Management Economico -Financiar are în subordine, așa cum reiese
din organigrama prezentată, Direcția Achiziții Publice, Direcția Resurse Umane, Direcția
Economică și Serviciul Implementare, programe cu finanțare nerambursabilă.

C. Ident ificarea problemelor recursivității

Una dintre problemele recursive identificate în cadrul Modelului Sistemului Viabil (VSM)
prezentat este modalitatea de admitere în ciclul de licență. Detaliat anterior, acesta se bazează pe
media de Bacalaureat. Lipsa unui concurs clar de admitere bazat pe examen scris care să
departajeze candidații, a influențat, în ultimii ani, admiterea în ciclul de licență a unor persoane

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
12
pregătite insuficient pentru a urma un program de învățământ superior. Totodată, nivelul de
dificultate scăzut al examenului de Bacal aureat permite candidaților o pregătire superficială.
O altă problemă de recursivitate identificată este constituită de lipsa de adaptare a structurii
ierarhice la cerințele actuale ale studentului și la nevoia de aplicabilitate a programelor de studii
de licență .

D. Identificarea sistemelor în focus

1. Sistemul operațional : În cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti există
programe de studii și de cercetare. Programele academice se împart în patru părți : Licență,
Masterat, Doctorat și Prograne postuniversitare (de formare și dezvoltare prosefională) .
Academia de S tudii Economice din Bucure ști a început reorganizarea studiilor în sistemul
3 ani (economist licen țiat – 180 puncte credit), încep ând cu anul universitar 2005/2006 , în
conformitate cu obiectivele procesului Bologna. (sursa : http://www.ase.ro/?page=licenta )
Ciclul masteral constituie cel de -al doilea nivel al sistemului de educa ție superioar ă, oferit
de Academia de Studii Economice din Bucure ști. Absolvirea sa conduce la ob ținerea diplomei de
master și asigur ă formarea pe specializ ări înguste, cursan ții do bândind cuno ștințe avansate și
competen țe de analiz ă și sintez ă, specifice func țiilor de conducere din fiecare domeniu.
Absolven ții acestui ciclu sunt economi ști de concep ție. (sursa : http://www.ase.ro/?page=masterat )
Doctoratul constituie ciclul superior de studii universitare, av ând ca finalitate dezvoltarea
cunoa șterii prin cercetarea știintific ă original ă.
Academia de Studii Economice din Bucure ști ofer ă accesul la doctoratul de tip știintific,
care are dou ă componente:
 Programul de studii universitare avansate – de dou ă semestre, care se desf ășoară în
cadrul Institutului de Studii Doctorale din ASE;
 Programul de cercetare științifică – de patru semestre, organizat în domeniul de
competen ță în care este consacrat conduc ătorul de doctorat.
(sursa : http://www.ase.ro/?page=doctorat )
Programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesional ă continu ă vizeaz ă
actualizarea/dezvoltarea/perfec ționarea unor competen țe ori unit ăți de competen ță din una sau mai
multe calific ări universitare ori din unul sau mai multe standarde ocupa ționale, aferente unei
ocupa ții care poate fi practicat ă doar de un absolvent de studii universitare.
(sursa : http://www.ase.ro/?page=academic_programe_postuniversitare )
Toate aceste programe de studii conduc la formarea studenț ilor în diferite domenii
economice (output -ul).

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
13
În ceea ce privește centrele de cercetare, ASE cuprinde următoarele :
 Centrul de Cercetări Financiar Monetare – CEFIMO
 Centrul de Management Operațional
 Centrul de Cercetare în Administrație și Servicii Publice
 Centrul de Cercetări al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane
 Centrul de Cercetare Managementul Afacerilor prin Proiecte
 Centrul de Cercetări în Relații Economice Internaționale
 Centrul Academic de Cercetări în Turism și Servicii – CAC TUS
 Centrul de Cercetări Fundamentale și Aplicative în Marketing – CEMARK
 Centrul Internațional de Management Public
 Centrul de Cercetări pentru Prognoză Macroeconomică și Regională – PROMAR
 Centrul de cercetări literare și de lingvistică aplicată la limba jele de specialitate "Teodora
Cristea"
 Centrul de cercetări administrarea afacerilor
 Centrul de cercetări matematice avansate fundamentale și aplicative
 Centrul național pentru studii de management comparat
 Centrul de cercetări pentru capital intelectual ș i antreprenoriat
 Centrul de Cercetări Analize și Politici Regionale
 Centrul de Cercetări Avansate pentru Modelare Cibernetică, Microeconomică și
Macroeconomică – CIBEREC
 Centrul de Cercetări în Managementul Proiectelor și Inovare Tehnologică – PM Forum
 Centrul de Sondaje și Anchete
 Centrul de studii în contabilitate și informatică de gestiune
 Centrul pentru Analize și Politici Economice
 ECO -INFOSOC – Modelarea și Informatizarea Proceselor Economio -Sociale
Astfel, direcțiile de acțiune principale ale aces tora sunt informarea și consultanța în sfera
cercetărilor științifice, suportul pentru participarea la competi ții și obținerea de contracte de
finanțare a activității de cercetare științifică, cât și colaborarea cu universități, departamente,
alte centre d e cercetare din țară și din străinătate.
2. Sistemul coordonator : Întregul sistem este supervizat de către Senatul universitar,
Consiliul de Administrație, consiliile facultăților, Consiliul pentru Studiile Universitare
de Doctorat (CSUD) și consiliile departamentelor.
Proporțiile Senatului universitar sunt : 75% pers onal didactic și de cercetare și 25%
studenți.
3. Sistemul managementului operativ : În cadrul strategiei generale a Academiei de Studii
Economice (2014 – 2020), realizată de Prof. Doctor Ion Popa, pot fi identificate
următoarele obiective, în funcție de dome niu și de modalitățile de realizare :

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
14
Domeniul Educațional :
 Consolidarea calității ofertei educaționale a ASE și diversificarea acesteia prin extensia în
ramuri de știință economice.
 Creșterea reputației universității și consolidarea brandului ASE

Cercetare științifică :
 Îmbunătățirea calității cercetării științifice și creșterea vizibilității atât în plan național cât
și internațional a acesteia .
4. Sistemul bazat pe dezvoltare si adaptare : Personalul facultății, utilizând strategia
generală, v a pune în practică modalitățile alese pentru a atinge aceste obiective , urmând
ca, periodic, strategia să fie revizuită, pentru o nouă perioadă de timp.
5. Sistemul politicilor : Politicile, misiunea și valorile universității se reflectă prin
intermediul dreptu rilor și obligațiilor personalului didactic și de cercetare, codului
universitar al drepturilor și obligațiilor studenților și cu ajutorul codului de etică și
dentologie profesională.

E. Identificarea punctelor slabe
În ceea ce privește punctele slabe care caracterizează funcționalitatea și managementul
Academiei de Studii Economice, București, am identificat următoarele :
 scăderea numărului de studenți, lucru ce a condus la o scădere puternică din punct de
vedere financiar al facultății, cât și la micșorare a fondurilor de investiții pentru
modernizare.
 structur ă ierarhică ineficientă
 cultură organizațională și managerială deficitară
 vizibilitate redusă a ASE în străinătate (marketing ineficient)
 inexistența, în cadrul anumitor programe universitare, a examen ului de admitere, ceea ce
conduce la admiterea în cadrul facultaților a unor studenți nepregătiți, criteriul de
admitere fiind nota la examenul de Bacalaureat

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
15
 diferențe semnificative între numărul de cadre didactice și numărul de posturi.

F. Identificarea pattern -urilor

 Unul dintre pattern -urile identificate în cadrul funcționării Academiei de Studii
Economice în Modelul Sistemului Viabil este reprezentat de situația actuală a
numărului de studenți restanțieri la unele materii.
Vom considera această problemă de actualitate ca exemplu de tipar identificat la mai multe
facultăți, la diverse materii care pun probleme studenților. În mod concret, vom prezenta exemplul
materiei POO – Programare Orientare -Obiect. La această materie, situația actuală se prez intă
astfel: 200 -300 de restanțieri. Acest număr reprezintă apoximativ 50% din numărul de studenți din
fiecare an. Procentul foarte mare de studenți care nu reușesc să promoveze sau nu se prezintă la
examenul de POO reprezintă un tipar și o problemă cu car e Facultatea de Cibernetică, Statistică și
Informatică Economică se confruntă anual. Pentru a privi mai în asamblu, observăm că acest
pattern are o legătură directă cu problema de recursivitate identificată la subcapitolul anterior, cea
referitoare la lips a unui examen clar de admitere care permite studenților slab pregătiți la
informatică și matematică să urmeze un program de studii direcționat spre domeniul IT.
Exemple în acest sens există la toate facultățile, iar eliminarea acestui pattern pornește de
la identificarea cauzei concrete: slaba pregătire la materii de specialitate a studenților admiși la
anumite specializări. Pattern -ul ales de noi ca exemplu este, desigur, un exemplu negativ de tipar,
însă fiecare punct slab reprezintă, cu siguranță, o mot ivație în plus de evoluție, de dezvoltare, de
îmbunătățire a sistemului ales. Aceste modificări pot surveni în urma aplicării corecte a
implementării feedback -ului primit din partea profesorilor, studenților reprezentanți, consiliilor de
administrații etc.
 Un alt pattern pe care l -am identificat în cadrul Academiei de Studii Economice, în
cadrul Modelului Sistemului Viabil (VSM) , este recrutarea de către companiile mari ce
desfășoară activitate economic ă în țara noastră a studenților Academiei.
În ultima p erioadă, se observă un tipar care constă în recrutarea tinerilor studenți din cadrul
Academiei de Studii Economice de către companii mari din domeniul IT și nu numai precum:
Microsoft, IBM, Oracle, BRD etc. Putem afirma faptul că orientarea profesorilor as upra
aplicabilității noțiunilor teoretice determină dorința și capacitatea studen ților de a -și asuma un loc
de muncă încă din timpul facultății. Reputația foarte bună a aspectelor practice desfășurate de către
studenți în cadrul seminariilor este recunoscu tă și conferă un punct important al motivului angajării
studenților.
 Un ultim exemplu de pattern pe care îl vom descrie în prezenta lucrare este reprezentat
de studenții ASE implicați in voluntariat, în cadrul Asociațiilor de tip ONG.
Studenții Aca demiei de Studii Economice se implică în mod constant și continuu în
activități de dezvoltare personală prin voluntariat, una dintre prioritățile studenților de anul I fiind

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
16
intrarea într -o Asociație de Voluntariat specifică facultății la care sunt admiși. Un exemplu în acest
sens este reprezentat de singura Asociație de voluntariat care îți desfășoară activitatea în cadrul
Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, Sindicatul Studenților din
Cibernetică. Ultimele date arată că în anul 2017, număruul de studenți de anu I care și -au dorit să
facă parte din echipa Sindicatului depășea 50% din numărul total de studenți d in anul I.

G. Diagnostic
În urma aplicării Modelului Sistemului Viabil în cadrul ASE, s -au constatat mai multe
probleme c e datează de cel puțin patru ani, care afectează performanțele sistemului, iar cauzele
identificate sunt:
 descentralizarea managerial ă și economică nefinalizată
 existența unui marketing slab
 un număr prea ridicat de personal
 politici motivaționale neadecvate
 atitudine individualistă în cadrul personalului
 accent pus pe durata de ocupare a postului și nu pe aptitudinile individului
 colaborare scăzută între facultăți și departamente
 număr redus de facultăți cu predare în limbi străine.

H. Revizuire și regândire
 motivarea personalizată a angajaților în funcție de performanțele individuale și colective
 înrădăcinarea culturii organizaționale a universității prin intermediul unor traininguri
 crearea unei legături și a unei comunicări mai efici ente între structurile organizatorice ale
universității
 monitorizarea continuă a proceselor aflate în strânsă legătură cu mediul extern
 creșterea eficenței activității Consiliului de administrație și a Senatului universitar, pentru
a crește transparența d ecizională, a îmbunătății gradul de fundamentare a deciziilor de grup
și pentru a simplifica agenda de lucru.

I. Concluzie

Prin prezenta lucrare, am încercat să explicăm modul în care Modelul Sistemului Viabil
îmbunătățește activitatea Academiei de Studii E conomice din București. Instituție de învățământ

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică
17
superior, Academia integrează activitatea tuturor facultăților, departamentelor, direcțiilor și
specializărilor componente, astfel încât să îți respecte valorile, principiile, obiectivele și să iși
maximizeze eficiența. Luând în considerare toate aspectele pe care institușia de învățământ
superior le poate îmbunătăți, dar și pe cele care mențin Universitatea în topul celor mai
importante instituții de învățământ superior din România, putem concluzion a că funcționarea în
baza Modelului Sistemului Viabil facilitează evoluția sustenabilă a entității prezentate .

J. Bibliografie

Cărți :
Beer, S., (1972), Brain of the Firm, Allen Lane, Penguin, Harmondsworth.
Beer, S., (1979), Heart of Enterprise, John Wiley & Sons, Chichester.
Beer, S., (1985), Diagnosing the System for Organizations, Wiley & Sons, Chichester.
Bădescu, A., (2014), Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice .

Site-uri :
http://ase.ro/2013_files/despre_ase/conducere/pdf/Carta_ASE_2016.pdf
http://www.ase.ro/?page=licenta
http://www.ase.ro/?page=masterat
http://www.ase.ro/?page=doctorat
http://www.ase.ro/?page=academic_programe_postuniversitare