Proiect Cercetare Premisele, Necesitatea ȘI Raționalizarea Agentificării ÎN România

=== proiect_cuprins ===

PROIECT CERCETARE

PREMISELE, NECESITATEA ȘI RAȚIONALIZAREA AGENTIFICĂRII ÎN ROMÂNIA

Ce se înțelege prin termenii „agenție” și „proces de agentificare”? Când, cum și de ce au fost create agențiile în România?

2.Care este paradigma dominantă care susține procesul de agentificare?

3.Aplicarea căror principii de organizare și funcționare a administrației publice a determinat creșterea numărului agențiilor în România

4.Este justificată necesitatea organizării și funcționării agențiilor din perspectiva funcțiilor atribuite prin actul normativ de înființare?

5.Care sunt domeniile de politici în care procesul de agentificare este mai puternic

6.Descrieți care au fost implicațiile crizei economice asupra procesului de agentificare având în vedere aspecte precum: cadrul legal, obiectivele, procedura de funcționare specifică fiecărei agenții

7 Alegeți un domeniu de politică publică și expicați gtadul de agentificare

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_263_2010_sistemul_unitar_pensii_publice.php

www.valerianstan.ro/Studiul%20Agentiile%20publice%20-%20concept

=== proiect ===

PROIECT CERCETARE

PREMISELE, NECESITATEA ȘI RAȚIONALIZAREA AGENTIFICĂRII ÎN ROMÂNIA

Ce se înțelege prin termenii „agenție” și „proces de agentificare”? Când, cum și de ce au fost create agențiile în România?

La începutul anului 2005, Fundația pentru o Societate Deschisă a propus Guvernului României ideea unei analize vizând organizarea și funcționarea „agențiilor publice”.

În înceracrea de a defini această noțiune putem afirma că agențiile publice sunt autoritățile/instituțiile/oficiile ce sunt organizate și funcționează în subordinea/autoritatea Guvernului sau a ministerelor.

Conceptul de agentificare, fenomen recent, reprezintă rezultatul unui proces de modernizare fundamentat pe ideea potrivit căreia agențiile sunt mult mai eficiente pentru punerea în practică a politicilor publice și asta pentru că dețin un nivel suficient de autonomie financiară.

Renumitul profesor Colin Talbot, vede procesul de agentificare „ca o metodă de revitalizare a legitimității instituțiilor publice, în special a serviciilor publice, în ochii unei comunități din ce în ce mai sceptică sau apatică”.

La nivelul literaturii de specialitate s-a susținut că „prin crearea unor agenții cu obiective specifice pentru fiecare zonă majoră de furnizare de politică/servicii, randamentul sistemului va fi îmbunătățit”.

Care este paradigma dominantă care susține procesul de agentificare? Explicați în câteva paragrafe principalele principii promovate de aceasta.

Procesul de agentificare este privit ca o reformare a administrației publice fundamentată pe noua formă de managment public. Procesul se bazează pe separarea politicului de partea de implementare, organizațiile beneficiind de flexibilitate și capacitatea de luare a deciziilor.

Acest tip de reformă a administrației publice are ca scop asigurarea transparenței agențiilor publice.

Paradigma dominană care stă la baza procesului de agentificare este paradigma holistică, holismul susținând principiul întregului asupra părților.

Aplicarea căror principii de organizare și funcționare a administrației publice a determinat creșterea numărului agențiilor în România?

Transparență reprezintă obligația autorităților publice de a face cunoscute motivele deciziilor lor

Deconcentrarea – reprezintă o formă atenuată a conducerii centralizate, caracterizată prin transferul unor atribuții (inclusiv de conducere) foarte limitate pe seama organelor din teritoriu aparținând autorităților centrale, ceea ce permite conducerii celor dintâi să decidă în probleme neesențiale din sfera lor de activitate, sub controlul riguros al factorilor centrali

Este justificată necesitatea organizării și funcționării agențiilor din perspectiva funcțiilor atribuite prin actul normativ de înființare?

În realizarea funcțiilor sale, atribuite pe baza actelor normative de organizare și funcționare, administrația publică are un rol important în pregătirea deciziilor politice.

Raportat la aceasta, s-a subliniat constant nevoia de a avea mereu în atenție tendința administrației de a determina decizia politică mai ales prin procedeul de a oferi o singură variantă de soluționare, care este prezentată drept optimă. Această tendință a administrației este justificată uneori de gradul de tehnicitate necesar în documentarea și elaborarea deciziilor, tehnicitate ce depinde de mijloacele materiale și umane care se găsesc cu precădere în cadrul administrației.

Care sunt domeniile de politici în care procesul de agentificare este mai puternic

Personal consider că domeniile de politici în care procesul de agentificare este mult mai prezent este mediul, dar și agriculturaa cesta din urmă reprezentând unul din sectoarele economiei naționale cu cel mai mare potențial și datorită căruia, alături de industrie, România a reușit să depășească criza economică începând cu 2011.

Descrieți care au fost implicațiile crizei economice asupra procesului de agentificare având în vedere aspecte precum: cadrul legal, obiectivele, procedura de funcționare specifică fiecărei agenții

Este binecunocut faptul că odată cu declanșarea crizei economice la nivel mondial, România s-a văzut nevoită a adopta o serie de măsuri de austeritate, una din principalele măsuri luate în sistemul public fiind reducerea salariilor cu 25% și reducerea personalului, prin adoptarea Legi nr. 118/2010.

O serie de instituții de la nivel local au fost deființate, cum a fost cazul desființării unui număr semnificativ de spitale din teritoriu. Această măsură, alături de diminuarea salariilor și a cheltuielilor bugetare cu 25% au avut efecte negative la nivel național mare parte a agențiilor teritoriale, din lipsă de fonduri, neputându-și implementa popilticile publice.

Alegeți un domeniu de politică publică și expicați gtadul de agentificare prezent în cadrul acetuia prezentând următoarele date:

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) este instituția publică de interes național care care administrează sistemul public de pensii și sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și acordă persoanelor asigurate pensii și alte prestații de asigurări sociale.

Casa Națională de Pensii Publice aplică politicile și strategiile Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice privind pensiile și alte prestații de asigurări sociale și asigură beneficiarilor săi servicii publice bazate pe transparență, legalitate și eficiență

Casa Națională de Pensii Publice are în subordine case județene de pensii și Casa de Pensii a Municipiului București care sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.

Casa Națională de Pensii Publice are rolul principal în administrarea majorității prestațiilor de asigurări sociale, incluse în conceptul de securitate socială de către legislatorul comunitar. Deține un rol cheie în asigurarea resurselor necesare pentru mecanismele de protecție socială, în stabilirea unor proceduri detaliate, în finanțarea și organizarea sistemului conform legislației și practicii naționale

Casa Națională de Pensii Publice este instituția publică din România care acordă pensii și alte prestații de asigurări sociale cuvenite persoanelor cuprinse în sistemul public de pensii și al accidentelor de muncă și bolilor profesionale, prin intermediul caselor teritoriale de pensii.

Casa Națională de Pensii Publice îndrumă metodologic casele de pensii sectoriale care administrează drepturile de pensie ale personalului militar, înființate prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, Casa Națională de Pensii Publice acordă o serie de indemnizații cu caracter reparatoriu, stabilite prin legi speciale.

Ca instituție publică autonomă cu rol fundamental în susținerea financiară a persoanelor vârstnice, Casa Națională de Pensii Publice are misiunea de a furniza servicii publice de calitate.

Începând cu 01.11.2013 Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a demarat în data proiectul denumit Dezvoltarea unui instrument național de modelare a pensiilor în scopul elaborării de politici.

Proiectul este cofinanțat de Comisia Europeană prin Programul PROGRESS, apelul de propuneri VP/2012/010 privind acțiuni legate de dezvoltarea de instrumente de modelare a pensiilor și suport pentru invățarea reciprocă în cadrul proceselor de reformare a sistemelor naționale de pensii.

Bugetul alocat acestui proiect este de 393.864,75 euro din care:

315.096,36 euro – contribuția Comisiei Europene;

78.768,39 euro – contribuția CNPP.

Principalul obiectiv al politicii îl reprezintă obținerea unui instrument de modelare a sistemului public de pensii din România.

Misiunea politicii constă în dezvoltarea unui instrument de modelare pentru prognoze pe termen lung privind cheltuielile sistemului public de pensii (aferente pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor anticipate și anticipate parțial, pensiilor de invaliditate și pensiilor de urmaș).

Activitățile principale se vor realiza în următoarele etape: Etapa inițială – Orientarea/Organizarea inițială și schimburi de experiență în domeniul modelării pensiilor în țări din Europa Centrală și de Est, Etapa 1- Stabilirea strategiei de dezvoltare a modelului și analiza disponibilității datelor, Etapa 2 – Specificațiile tehnice ale modelului, Faza 3 – Pregătirea datelor și calibrarea modelului, Faza 4 – Documentarea modelului, Instrumente de raportare, Formarea personalului în utilizarea modelului, Faza 5 – Pregătirea raportului final, Prezentarea rezultatelor.

Instrumentul de modelare a pensiilor va încerca să surprindă câteva dintre următoarele problematici ale sistemului public de pensii din România: impactul sustenabilității înscrierii la pensionare anticipată, anticipată parțial și a înscrierii la grad de invaliditate asupra sistemului public de pensii; influența revizuirii criteriilor medicale de încadrare în grad de invaliditate; impactul utilizării stimulentelor pentru persoanele care rămân angajate după îndeplinirea condițiilor de pensionare, analiza statistică a gradului de sustenabilitate a pilonului I și II în funcție de evoluția ratei de înlocuire.

Efectele așteptate:

Obținerea de cunoștințe și experiență de la alte țări din Europa Centrală și de Est, prezentate în cadrul unei întâlniri de lucru;

Raport privind disponibilitatea datelor necesare pentru modelare;

Instrument de micro-simulare funcțional;

Seturi de instrumente pentru procesarea datelor- utilizate pentru crearea datelor de input pentru instrumentul de modelare;

Documentație corespunzătoare privind instrumentul de modelare și alte instrumente;

Raport final și o întâlnire de lucru pentru prezentarea rezultatelor obținute

Pe baza datelor colectate, realizați o analiză a procesului de agentificare (din domeniul ales) din perspectiva eficienaței și eficacității acetuia.

Prin reformarea sistemului public de pensii, intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a urmărit menținerea punctului de pensie la 39,5% din salariul mediu brut pe economie, eliminarea pensiilor speciale pentru sistemul militar și politiști, creșterea treptată vârstei de pensionare până la 65 de ani (în 2030) atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

Odată cu intarea în vigoare a acestui act normativ Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale devine Casa Națională de Pensii Publice. În scopul punerii în aplicăre a noilor reglementări în subordinea CNPP funcționează case județene de pensii, în fiecare municipiu-rețedintă de județ, precum și Casa de Pensii a Municipiului București, ce poartă denumirea de case teritoriale de pensii. 

În vederea eficientizării colectării contribuțiilor la fondul de pensii, CNPP, prin casele teritoriale de pensii, controlează modul în care angajatorii, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de somaj respectă dispozițiile legale privind întocmirea și depunerea declarației nominale de asigurare și a obligațiilor de plată, precum și respectarea termenelor de depunere. 

BIBLIOGRAFIE

http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_263_2010_sistemul_unitar_pensii_publice.php

www.valerianstan.ro/Studiul%20Agentiile%20publice%20-%20concept