Proiect Cercetare Marketing la Firma S.c. Tel Drum S.a

INTRODUCERE

Mediul de marketing se schimbă într-un ritm accelerat, deci nevoia de informații prompte despre piață a devenit astăzi mai mare decât oricând. Mutațiile sunt spectaculoase: de la marketingul național la cel global, de la abordarea nevoilor cumpărătorului la satisfacerea dorințelor cumpărătorului, de la concurență prin prețuri la concurență independentă de preț. Pe măsură ce firmele își extind gradul de acoperire geografică a piețelor, managerii lor au nevoie de mai multe informații și au nevoie de ele mai repede. Pe măsură ce veniturile cresc, cumpărătorii devin mai pretențioși în alegerea bunurilor. Pentru a putea previziona reacțiile cumpărătorilor la diverse caracteristici, stiluri și alte atribute, vânzătorii trebuie să apeleze la cercetarea de marketing. Pe măsură ce își sporesc gradul în care utilizează numele de marcă, diferențierea produsului, publicitatea și promovarea vânzărilor, ei au nevoie de informații privind eficacitatea acestor instrumente de marketing.

Din fericire, explozia necesarului de informații a dat naștere unor remarcabile progrese tehnologice în domeniul construcțiilor: instalații de tip SIM (amplasată în localitatea Nanov), LPX (amplasată în localitatea (Olteni), utilaje terasiere, utilaje pentru așternere și compactare mixturi asfaltice, instalații de tip Scheffer pentru tratamente bituminoase asistată pe calculator, trenuri reciclatoare pentru stabilizarea straturilor rutiere cu lianți hidraulici și bitum spumat în grosime de până la 50 centimetri, automacarele, mașini pentru marcaje rutiere, grupuri mobile pentru sudură, grupuri electrogene de 125 KVA, mijloace auto pentru transport marfă, mijloace de transport persoane, etc.

Lucrarea de față intitulată „Proiect cercetare marketing la firma S.C. Tel Drum S.A. Alexandria” tratează problemele legate de planificarea proiectului de cercetare marketing cu studiu aplicativ asupra S.C. Tel Drum S.A. Alexandria, acest studiu având ca suport bibliografic lucrări reprezentative din domeniul marketingului financiar-contabil ale unor autori precum: Michael Baker, V. Balaure, Manfred Bruhn, I. Cătoiu, Philip Kotler, A. F. Stăncioiu și alții.

Lucrarea este structurată pe șapte capitole, după cum urmează. În primele cinci sunt prezentate, în principal, evaluarea cererii pieții, sistemul cercetărilor de marketing etapele de realizare a unei cercetări de marketing și caracteristicile unei bune cercetări de marketing. Capitolul al patrulea a fost dedicat instrumentului de cercetare cel mai utilizat și anume, chestionarul. Un alt motiv pentru care s-a făcut acest lucru este acela că studiul de caz al acestei lucrări a fost realizat pe baza chestionarului. Ultimul capitol conține un studiu de caz, numit „Atitudinea locuitorilor din Nanov față de stația de betoane-sortare amplasată”. Ca o particularizare a cercetărilor de marketing, acest studiu de caz constă într-o analiză comparativă a ceea ce înseamnă obiceiuri de consum, atitudini și opinii a populației studiate. Este o analiză comparativă, deoarece rezultatele studiului sunt prezentate comparând serviciile S.C. Tel Drum S.A., cu accent sporit pe stația de sortare menționată mai sus, pentru a extrage punctele comune și diferențele esențiale existente.

Prin prezenta lucrare, am dorit să demonstrez importanța deosebită a cunoașterii aspectelor relevante în materia cercetării marketing, stabilindu-mi:

Analiza aspectelor teoretice și metodologice privind colectarea informațiilor, evaluarea cererii pieții și sistemul cercetărilor de marketing;

Studierea și stabilirea componentelor etapelor cercetării de marketing și analizei proiectului de cercetare marketing la S.C. Tel Drum S.A. Alexandria;

Identificarea și analiza lacunelor, confuziilor și contradicțiilor în ceea ce privește tema abordată.

Obiectivele urmărite în această cercetare sunt următoarele:

Stabilirea temei de cercetare, a proiectului de cercetare marketing la S.C. Tel Drum S.A.;

Selectarea bibliografiei în vederea documentării, având în vedere atât materiale informative pur scolastice din literatura de specialitate, cât și rapoartele unor studii de caz pe aceeași temă, elaborate în prealabil de către specialiști;

Documentarea propriu-zisă atât din materialele selectate, cât și urmărirea unui curs de specializare în materia marketingului;

Notarea zilnică în fișele de protocol, de programe, atât a itemilor și sarcinilor nou introduse, cât și a celor verificate sau considerate ca fiind masterate;

Interpretarea și prelucrarea datelor obținute.

Modelele și ariile abordate în această lucrare sunt:

Documentarea teoretică din cărțile de specialitate indicate selectiv în bibliografie;

Documentarea practică prin culegerea de date din studiile de specialitate;

Culegerea de date prin accesarea diferitelor site-uri ale instituțiilor de specialitate;

Sistematizarea datelor;

Analiza comparativă a datelor, interpretarea rezultatelor și formularea de concluzii și propuneri.

CAPITOLUL I

COLECTAREA INFORMAȚIILOR ȘI EVALUAREA CERERII PIEȚEI

COMPONENTELE UNUI SISTEM MODERN PENTRU INFORMAȚII DE MARKETING

Unele firme și-au creat sisteme informaționale de marketing, care asigură echipei manageriale date prompte și incredibil de amănunțite despre dorințele, preferințele și comportamentul cumpărătorului. Marketerii dețin o mulțime de informații și despre parametrii caracteristici ai consumului din alte țări.

Și totuși, multor firme le lipsește rafinamentul tehnic în materie de utilizare a informațiilor. Multora le lipsește un departament dedicat cercetării de marketing. Altele au asemenea departamente, dar care se limitează la prognoze de rutină, analize ale vânzărilor, și, ocazional, anchete. În plus, mulți manageri se plâng că nu știu niciodată unde se află informațiile cu adevărat importante în cadrul firmei, că primesc prea multe informații inutile și că au dubii în privința exactității informațiilor. În societatea contemporană, bazată pe informații, companiile mai bine informate se bucură de un avantaj concurențial. Compania poate să își aleagă piețele mai bine, să conceapă oferte mai bune și să execute mai bine planificarea de marketing.

Fiecare firmă trebuie să își organizeze circuitul unui mare număr de informații care să fie dirijate către managerii săi de marketing. Firmele studiază necesarul de informații al managerilor lor și, în funcție de concluziile trase, proiectează sisteme informaționale de marketing (SIM). Un sistem informațional de marketing (SIM) este alcătuit din personalul, echipamentul și procedurile necesare pentru strângerea, trierea, analizarea, evaluarea și distribuirea promptă a unor informații utile și exacte factorilor de decizie din activitatea de marketing.

Sistemul informațional de marketing al firmei trebuie să reprezinte rezultatul echilibrării a trei cerințe: ceea ce cred managerii că au nevoie, ceea ce managerii au realmente nevoie și ceea ce este fezabil economic. Pentru constatarea necesarului de informații, se poate institui o comisie internă SIM, care să stea de vorbă cu un eșantion reprezentativ al managerilor de marketing din firmă, punându-le întrebări în materia procesului decizional.

La nivelul său de bază, un SIM cuprinde: sistemul de culegere, prelucrare și arhivare a datelor, sistemul suport de decizii de marketing și o unitate de transfer și un modul de comunicație.

Sistemul informațional asigură legătura dintre mediu și responsabilii de marketing. Pentru a reuși să ducă la bune sfârșit activitățile de analiză, planificare, implementare și control, responsabilul de marketing are nevoie de informații relative la mediul comercial al firmei sale. Rolul SIM-ului este de a-l ajuta să își exprime nevoile, să culeagă informația și să o difuzeze la timp persoanelor interesate.

Prima componentă esențială a unui SIM o constituie sistemul de culegere, prelucrare și arhivare a datelor. Problema extrem de diversă, căreia responsabilul de marketing trebuie să îi facă față și, implicit, nevoile sale de informații diferite, necesită definirea câmpului de culegere a datelor.

În mod tradițional, sursele de informații și informațiile pot fi clasificate după două criterii:

În funcție de originea informației distingem:

Sursele interne – informația provine din interiorul întreprinderii;

Sursele externe – informația este obținută din afara întreprinderii.

În funcție de momentul culegerii informațiilor distingem:

Informații primare – sunt colectate pe teren, special și pentru prima dată, în vederea studierii unei probleme specifice sau, cu alte cuvinte, pentru a răspunde unei nevoi precise. Oricare ar fi modul de culegere (anchetă pe bază de chestionar, interviuri etc.), ne adresăm direct actorului (cumpărător, consumator, utilizator, distribuitor) sau celui care îi influențează alegerea (prescriptor, consilier, lider de opinie etc.);

Informații secundare – sunt informații care au fost deja colectate de către un organism sau chiar de către întreprinderea în sine și care se află la dispoziția acesteia pentru o utilizare secundară. În acest caz, distingem:

Informații secundare interne – documente financiare și contabile, statisticile vânzărilor, rapoartele vânzătorilor, rapoartele cercetărilor anterioare;

Informații secundare externe – informații economice asupra sectorului de activitate internațional, național sau local și care pot fi obținute din diverse ziare și reviste, de la diferite ministere, centre de documentare, organisme consulare, profesionale (camere de comerț, sindicate profesionale), centre de studii și cercetări etc.

În funcție de locul culegerii informațiilor și de frecvența utilizării surselor de informații, sistemul de culegere a datelor poate fi articulat în trei subsisteme, ca în figura următoare:

Prin urmare, componentele structurale esențiale ale SIM sunt: sistemul informațional intern, sistemul de inteligență marketing, sistemul suport pentru decizii de marketing și sistemul cercetărilor de marketing.

SISTEMUL INFORMAȚIONAL INTERN DE MARKETING

Sistemul informațional intern de marketing este componenta sistemului de culegere a datelor, care are drept obiectiv colectarea, sistematizarea și furnizarea informațiilor privind starea comercială a firmei. El oferă periodic, în general, informații secundare, provenind din interiorul întreprinderii. Cu ajutorul acestor informații, responsabilul de marketing poate identifica anumite forțe și slăbiciuni, chiar oportunități și amenințări pentru firmă și poate realiza comparații între obiectivele propuse și rezultatele obținute. Acestea din urmă îi permit atât adoptarea unor măsuri corective, dacă este cazul, cât și realizarea unui control asupra activității desfășurate.

Principalele informații de acest gen provin din:

Sistemul de producție – durata procesului de fabricație, gradul de realizare a unei comenzi etc.

Sistemul de cercetare dezvoltare – rezultatele cercetărilor aplicative, posibilități de îmbunătățire a produselor, idei de produse noi etc.

Sistemul financiar–contabil – prețuri, bugete alocate acțiunilor publicitare și de promovare a vânzărilor, costuri, beneficii, stocuri, capacitate de plată etc.

Sistemul rapoartelor de vânzări – vânzările totale pe o anumită perioadă de timp, pe tipuri de clienți, pe categorii de produse, numărul vizitelor efectuate de fiecare reprezentant într-o lună, costurile aferente etc.

În același timp, acest sistem arhivează studiile și analizele din perioadele precedente, precum și cercetările anterioare privind clienții, concurenții, eficiența acțiunilor de marketing etc.

Cheia succesului sistemul informațional intern de marketing constă în crearea unui sistem de management și gestiune a bazelor de date prin care informațiile să fie sortate, sistematizate și stocate în rețele informatice, pentru a putea fi utilizate prompt și eficient în fundamentarea diferitelor decizii de marketing. Pentru a realiza ansamblul acestor sarcini, o importanță deosebită este atribuită introducerii în întreprindere a sistemelor groupware și adaptării sistemelor de schimb informatizat de date.

SISTEMUL DE INTELIGENȚĂ MARKETING

Dacă sistemul informațional intern își propune culegerea, prelucrarea, arhivarea și prezentarea informațiilor secundare privind activitatea din interiorul întreprinderii, sistemul de inteligență marketing își propune să colecteze ritmic informații, în general secundare, privind mediul comercial al firmei. În consecință, putem spune că sistemul de inteligență marketing reprezintă un ansamblu de tehnici și surse de informare utilizate de manageri pentru informarea lor curentă (zilnică) asupra evoluției micro și macromediul firmei.

În general, responsabilul de marketing poate obține informații din mediul extern al firmei:

În mod direct – în măsura în care se menține la curent cu noutățile și citește cărți, ziare, reviste profesionale, participă la saloane, expoziții, conferințe etc.;

În mod indirect – prin contactele cu furnizorii, distribuitorii și vânzătorii;

În mod ocazional și informal – pe măsură ce anumite informații, pe care nu le-a solicitat, ajung în posesia sa. Această ultimă posibilitate este extrem de riscantă, în măsura în care informația poate fi tardivă sau insuficient de detaliată, responsabilul nefiind în măsură să reacționeze în timp util.

În cazul în care responsabilul de marketing are nevoie de informații directe și precise despre o problemă concretă, specifică, el va face apel la o cercetare formală, bazată pe un plan și o metodologie prestabilită. Această cercetare orientată va fi concepută și realizată în cadrul cercetărilor de marketing.

Pentru a-și îmbunătății sistemul de inteligență marketing, o întreprindere poate lua mai multe măsuri, printre care: conectarea firmei la o rețea Internet, instruirea și motivarea forței de vânzare în culegerea și transmiterea informațiilor către superiorii săi, diversificarea surselor de informare, colectarea informațiilor despre concurenți și crearea unor centre de informare-documentare.

SISTEMUL SUPORT PENTRU DECIZII DE MARKETING

Tot mai multe organizații au început să utilizeze un sistem suport al deciziilor de marketing, care să îi ajute pe managerii lor de specialitate să ia decizii mai bune. John Little definește sistemul suport pentru decizii de marketing (SSDM) ca un ansamblu coordonat de date, sisteme, instrumente și metode, inclusiv sisteme software și hardware, cu ajutorul cărora o organizație culege și interpretează informații relevante de pe piață și din mediu, pe care apoi le transformă într-un fundament al acțiunii de marketing.

Acest sistem are două componente esențiale:

Banca statistică – un ansamblu organizat de metode și tehnici care permit interpretarea informațiilor cantitative despre întreprindere și mediul său. O asemenea bancă cuprinde atât instrumente statistice de bază, care permit calcularea mediilor și dispersiilor, cât și metode de analiză multidimensionale, ca de exemplu: regresie multiplă, analiza factorială.

Banca de modele – o colecție organizată de modele concepute pentru a-l sprijini pe responsabilul de marketing să ia cele mai bune decizii.

În general, un model este o reprezentare simplificată a unui proces real sub forma unui ansamblu de variabile și a relațiilor care se stabilesc între ele.

Modelele utilizate în marketing pot fi clasificate, după cum urmează:

În funcție de obiectivul urmărit:

Modele descriptive (lanțurile Markov, șirul de așteptare etc.);

Modele de decizie (programare matematică, teoria jocurilor, arborele de decizie etc.).

În funcție de tehnica utilizată:

Modele verbale – descrierea principalelor relații între elementele sistemului studiat;

Modele grafice (arborele de decizie, modelul drumului critic etc.);

Modele matematice (modele liniare, statice, dinamice etc.).

CAPITOLUL II

SISTEMUL CERCETĂRILOR DE MARKETING

Managerii de marketing apelează deseori, pentru analiza probleme și ocazii precise, la studii de piață executate la cerere: sondaje de piață, teste de preferință față de un produs, prognoza vânzărilor la nivelul unei regiuni sau o evaluare a publicității. E treaba cercetătorului să vină cu concluzii pertinente legate de problema studiată. Vom defini cercetarea de marketing ca fiind activitatea sistematică de definire, de strângere, de analizare și de raportare a datelor și concluziilor relevante pentru o situație de marketing anume, cu care se confruntă firma.

ROLUL CERCETĂRILOR DE MARKETING

Orice definiție a cercetărilor de marketing trebuie să ia in considerare rolul schimbător al cercetărilor în cadrul marketing-ului modern. Cercetarea de marketing face legătura dintre consumator, client și public cu responsabilul de marketing printr-un mediu de informare. Informațiile sunt utilizate pentru a distinge și a defini oportunitățile și amenințările sau problemele. Deasemenea, sunt utilizate pentru a crea, îmbunătăți și evalua acțiunile de marketing și să urmărească performanțele de marketing. Totodată, ajută la înțelegerea marketingului ca proces.

Cercetarea de marketing cuprinde metode pentru culegerea de date, pentru analiza datelor culese și interpretarea lor și pentru comunicarea rezultatelor și a implicațiilor pe care acestea le au. Sunt luate în considerare experiențele anterioare, situația prezentă și perspectivele de viitor, astfel încât managerii de marketing să ia cele mai bune decizii.

Această definiție a cercetării de marketing subliniază rolul cercetării în toate fazele marketingului, asistând și orientând eforturile de marketing ale întreprinderii.

O cercetare de marketing implică mai mult decât studii asupra unei probleme sau situații specifice, deoarece ajută mai ales la prevenirea unor probleme.

O cercetare de marketing este importantă mai ales în cadrul sistemului suport pentru decizii de marketing.

TIPOLOGIA CERCETĂRILOR DE MARKETING

În funcție de obiectivele și informațiile dorite a fi obținute, putem evidenția trei tipuri de cercetări de marketing: documentare, cantitative și calitative.

Cercetări documentare

Numite și „desk research”, „cercetări de birou”, „analiza datelor secundare”, cercetările documentare constau în culegerea informațiilor existente, relative la problema ce se dorește a fi rezolvată. Deseori sunt utilizate în faza exploratorie a cercetărilor de marketing, pentru a descrie principalele componente ale mediului (pieței) și poziția întreprinderii față de acestea.

Mult timp, cercetările documentare au fost considerate ca fiind anexe, responsabilii de marketing având o preferință pentru studiile de teren, pentru anchete. Cu toate acestea, în ultimul timp asistăm la o veritabilă conștientizare a interesului de a realiza o cercetare documentară înainte de a ne angaja într-o anchetă – mult mai costisitoare in timp și bani.

Azi, cercetarea documentară este mult mai ușor de realizat decât în trecut. Dificultatea sa și caracterul fastidios îi confereau un caracter marginal în cadrul cercetărilor de marketing. Aceste lucruri nu mai sunt valabile azi, când majoritatea întreprinderilor s-au angajat într-o politică documentară automatizată, bazată îndeosebi pe informatică, rețele de calculatoare și Internet. Pentru utilizator, penetrarea și dezvoltarea noilor tehnologii în sectorul documentării, constituie o șansă, din mai multe puncte de vedere:

Poate consulta foarte repede cataloage, fișiere, publicații electronice;

Poate face căutări tematice, utilizând cuvinte cheie și motoarele de căutare de pe Internet;

Cercetarea poate fi realizată din birou, nefiind necesară deplasarea la biblioteci, centre de documentare;

Poate consulta surse internaționale de informații.

Cercetări cantitative

Cercetările cantitative au ca obiectiv descrierea cuantificată a comportamentelor unei populații față de problema studiată. Ele se bazează pe metode statistice (sondaje, teste de verificare a unor ipoteze etc.). Pornind de la un eșantion reprezentativ al unei populații date, ele furnizează rezultate cifrate, care pot fi extrapolate la întreaga populație studiată. Indivizii care constituie eșantionul pot fi intervievați o singură dată (anchete punctuale) sau periodic (studii de panel).

Prima caracteristică a studiilor cantitative a reprezintă grija de reprezentativitate a rezultatelor: rezultatele obținute trebuie să poată fi extrapolate – cu o marjă de eroare calculată – la întreaga populație studiată. A doua preocupare rezidă în constituirea instrumentelor de măsură standardizate și ușor codificabile pentru a se preta prelucrărilor informatice. Aceasta conduce la realizarea unor chestionare structurate, care includ îndeosebi întrebări închise.

Dificultatea majoră constă în concilierea flexibilității, necesară acoperirii unei mari varietăți de situații și a rigidității instrumentului, prin minimizarea influenței anchetatorului sau analistului.

Cercetări calitative

Cercetările calitative au ca obiectiv analiza în profunzime a psihologiei actorilor de pe o anumită piață (consumatori, în special) și cuprind studiul motivațiilor și atitudinilor acestora. Spre deosebire de cercetările cantitative, care permit cunoașterea comportamentelor, cercetările calitative permit explicarea acestor comportamente. Altfel spus, ele evidențiază de ce un individ se comportă într-un anumit fel.

Cercetările calitative mai sunt utilizate și în alte scopuri:

Pentru a propune idei de produse noi, de sloganuri publicitare;

Pentru a observa comportamentele de cumpărare sau utilizate;

Înaintea cercetărilor cantitative, pentru a preciza tema cercetării și pentru evidențierea ipotezelor de lucru.

Abordarea calitativă are o natură exploratorie. Acest tip de abordare permite clarificarea și o mai bună înțelegere a unei probleme prin identificarea și recenzarea diferitelor sale comportamente.

Cercetarea calitativă încearcă să înțeleagă natura forțelor susceptibile să explice un comportament: motivații și frâne de cumpărare a unui produs sau a unei mărci. Acest lucru este posibil prin utilizarea unor tehnici specifice acestui tip de cercetări, cum sunt: interviurile libere, reuniunile de grup, tehnicile proiective etc.

SFERA CERCETĂRILOR DE MARKETING

Printre domeniile de aplicare ale cercetărilor de marketing se află:

Piața – o cercetare în acest domeniu oferă informații asupra: structura, oferta, cererea, vânzările de pe piață, având ca scop determinarea părților de piață, cunoașterea vânzărilor actuale și viitoare, cunoașterea concurenților și a strategiilor lor.

Mediul – se obțin informații asupra micro și macromediului, în care întreprinderea își desfășoară activitatea.

Clientela – cercetarea poate urmări evidențierea motivațiilor și frânelor de cumpărare, a atitudinilor, comportamentului, profilului și structurii clientelei, încercând să descrie și să explice mecanismele de luare a deciziilor de cumpărare.

Produsul – se studiază caracteristicile, numele de marcă, imaginea, poziționarea produsului; obiectivele, în cazul unei asemenea cercetări, pot fi: găsirea unui nume de marcă și testarea lui, identificarea unei idei de produs nou și testarea acestuia, analiza compatibilității cuplului produs-piață.

Prețul – studiile au ca obiectiv determinarea prețului de vânzare al unui produs, în funcție de costuri, cerere, concurență.

Distribuția – studiile se referă la canalele de distribuție și la punctele de vânzare, furnizând informații pentru alegerea celor mai adecvate canale

Comunicațiile – studiile își propun analiza spoturile de comunicații, alegerea temelor publicitare, pretestarea mesajelor, influența lor asupra audienței etc.

REALIZAREA UNEI CERCETĂRI DE MAKETING

Orice organizație, care se confruntă cu nevoia obținerii de informații în vederea rezolvării unei probleme de marketing, poate alege – din punctul de vedere al responsabilității realizării studiului – dintre două posibilități: realizarea cercetării de către un institut specializat sau realizarea cercetării de către departamentul intern de marketing.

Realizarea cercetării de către un institut specializat

Utilizarea acestei variante presupune alegerea institutului care va realiza cercetarea. Alegerea este făcută, de obicei, pe baza solicitării unor apeluri de oferte, organizate de solicitantul cercetării.

Avantajele recurgerii la această soluție sunt următoarele:

Abordare nouă și imparțială a problemei de cercetare;

Mobilizarea unor competențe specifice;

Economicitatea;

Expertiza sectorială și/sau metodologică;

Realizarea cercetării de către departamentul intern de marketing

În pofida numeroaselor și importantelor avantaje, pe care le prezintă soluția precedentă, existența unui serviciu intern de studii este destul de utilă. Recurgerea la această soluție, posibilă pentru întreprinderile care au în structura lor organizatorică cel puțin o celulă internă de marketing, prezintă cel puțin următoarele avantaje:

Mai buna alegere a partenerilor;

Capacitatea de negociere cu instituțiile de cercetare;

Utilizarea rezultatelor;

Cunoașterea mediului.

Procesul cercetării de marketing

Indiferent de tipul de cercetare pe care dorim să o realizăm, este necesară parcurgerea unei succesiuni de etape, de activități care contribuie la atingerea scopului cercetării.

Realizarea unei cercetări de marketing presupune investiții, în timp și bani, deosebit de importante și, din acest motiv, conceperea și punerea în operă necesită o atenție deosebită.

O cercetare bine condusă se articulează în jurul a șase etape prezentate în figura de la pagina imediat următoare:

CAPITOLUL III

ETAPELE CERCETĂRII DE MARKETING

DEFINIREA PROBLEMEI ȘI A OBIECTIVELOR CERCETĂRII

Definirea problemei de cercetare este o etapă fundamentală, de ea depinzând atât decizia de a realiza sau nu cercetarea, cât și amploarea procesului în care ne angajăm.

În general, putem spune că într-o cercetare de marketing participă trei tipuri de parteneri:

Solicitantul cercetării – un manager sau un cadru dintr-o organizație, care la rândul său poate fi: o întreprindere, administrație, colectivitate teritorială, asociație, sindicat etc.

Realizatorul cercetării – numit și cercetător și/sau responsabilul cercetării – este membru al organizației solicitante sau aparține unei societăți/agenții de cercetare. Expertul tehnic, arhitect (concepe planul cercetării) și conducător al activității (supervizează fiecare etapă de realizare a cercetării)

Utilizatorul – ar putea fi managerii sau cadrele care au formulat solicitarea inițială, dar și clienții sau membrii organizației

O problemă apare atunci când un manager trebuie să ia o decizie în condiții de incertitudine. Incertitudinea există atunci când managerul dispune de mai multe soluții/ răspunsuri fără a-l putea determina pe cel mai bun. Ori, valoarea adăugată a unei cercetări de marketing constă în reducerea incertitudinii decidentului, prin obținerea și difuzarea informațiilor utilizabile pentru rezolvarea unei probleme specifice. Informațiile obținute permit evaluarea riscurilor asociate fiecărei soluții.

Conform acestei perspective, unul din criteriile de apreciere a eficacității unei cercetări de marketing, rezidă în capacitatea sa de a orienta managerul înspre deciziile bune.

În cazul în care, problema de rezolvat atinge un prag critic, adică decidentul conștientizează că o alegere greșită va avea consecințe (financiare, comerciale, organizaționale) nefaste și durabile, cercetarea se impune ca o soluție posibilă pentru ieșirea din impas.

ELABORAREA PLANULUI DE CERCETARE

Planul cercetării este un document scris, care orientează realizarea cercetării de marketing. În general, un asemenea plan are următoarele rubrici: prezentarea concisă a problemei de cercetare; lista informațiilor dorite a fi obținute; calendarul de realizare a cercetării; sursele de informații; planul de eșantionare; metodele și tehnicile de culegere a datelor; instrumentele de cercetare; mijloacele de contact (de comunicație).

Prezentarea concisă a problemei de cercetare

Pe baza demersurilor realizate în prima etapă a unei cercetări de marketing, planul începe cu o prezentare succintă a problemei de cercetare, cea care orientează întreaga metodologie a studiului.

Lista informațiilor dorite a fi obținute

În strânsă legătură cu definirea problemei de cercetare, a doua rubrică a planului de cercetare cuprinde totalitatea informațiilor dorite a fi obținute. Această listă este de o importanță primordială, deoarece ea orientează stabilirea surselor de informații, stabilirea metodelor și instrumentelor de culegere a datelor și conceperea/stabilirea metodelor și tehnicilor de analiză și interpretare a datelor culese.

Calendarul de realizare a cercetării

Calendarul de realizare a cercetării reprezintă periodizarea exactă a diferitelor sarcini, ce trebuie realizate pentru a asigura derularea normală a cercetării. Termenul mediu de realizare a unei cercetări cantitative sau calitative este sensibil apropiat. În schimb, factorul primordial îl constituie gradul de standardizare al studiului. În această fază de proiectare a cercetării, realizatorul trebuie să țină seama concomitent de o multitudine de factori, care influențează derularea normală a studiului:

Bugetul alocat cercetării;

Intervalul de timp maxim, în care informațiile trebuie să fie oferite solicitantului;

Resursele umane disponibile

Stabilirea surselor de informații

În unele situații, întreprinderea poate rezolva problema cercetată pe baza unei cercetări de birou, făcând apel la sursele de informații secundare interne sau externe. În aceste cazuri, ea va economisi timp și bani, în raport cu utilizarea surselor primare.

Deasemenea, cercetarea de birou (a surselor secundare) poate constitui preambulul unei cercetări de teren, ea permițând mai buna caracterizare și înțelegere a problemei sau pieței studiate. Cu toate acestea, utilizarea informațiilor secundare trebuie să fie acompaniată de o verificare atentă a exactității și validității lor în raport cu problema actuală. Pentru verificarea relevanței informațiilor secundare, este recomandabilă consultarea unor surse diferite, în vederea confirmării (sau nu) a acestora.

Dacă întreprinderea nu găsește răspuns la problema studiată utilizând sursele secundare, va trebui să colecteze direct informații primare, din rândul consumatorilor, intermediarilor, reprezentanților, concurenților sau din orice altă sursă adecvată.

Planul de eșantionare

În momentul în care stabilea problema cercetării, responsabilul acesteia a reflectat deja și asupra populației pe care o va studia, deoarece aceasta decurge din obiectivul cercetării. Orice decizie luată în materie de eșantionare are un impact major asupra validității concluziilor și asupra costului cercetării. Sondajele sunt de o mare eficacitate, deoarece putem obține informații precise despre populații extrem de mari, utilizând eșantioane de mărimi relativ modeste.

Planul de eșantionare constituie o rubrică a planului cercetării de marketing, principalele probleme la care acesta trebuie să ofere soluții fiind:

Stabilirea universului statistic analizat și a unității observate (de sondaj);

Alegerea metodei de construire a eșantionului (de eșantionare);

Stabilirea mărimii eșantionului.

Universul anchetei (populația mamă, populația studiată) corespunde populației care ne va furniza indivizii eșantionului intervievat. Determinarea universului cercetat depinde de:

Subiectul anchetei;

Ipotezele de lucru;

Posibilitatea de a contacta elementele sale constitutive.

Baza de sondaj reprezintă, din punct de vedere teoretic, o listă exhaustivă a indivizilor care compun populația mamă. În practică, această listă este imperfectă, adică nu acoperă integral populația studiată; în unele situații s-ar putea chiar ca această listă să nu existe (este cazul particular al consumatorilor unui anumit produs). Existența acestei liste condiționează în mare măsură alegerea metodei de sondaj.

Baza de sondaj va constitui fundamentul extragerii unui eșantion ai cărui indivizi (unitatea de sondaj) vor fi supuși cercetării.

Metodele de constituire a eșantionului au ca obiectiv selecționarea unui eșantion care să asigure cea mai bună precizie a rezultatelor la costul cel mai mic. Termenul de precizie se referă la eroarea de eșantionare, adică eroarea datorată faptului că rezultatele sunt calculate doar asupra unui subansamblu al populației.

Pentru a determina compoziția eșantionului există două mari categorii de metode de sondaj:

Metode probabiliste (aleatoare) – regula esențială a acestor metode este următoarea: „toate elementele universului studiat trebuie să aibă șanse de a figura în eșantion”. Variante de metode probabiliste:

Sondajul aleator simplu;

Extragerea sistematică;

Tabele cu numere întâmplătoare;

Sondajul „în grupe”;

Sondajul areolar;

Sondajul în mai multe grade;

Sondajul stratificat;

Sondajul stratificat proporțional;

Sondajul stratificat ne-proporțional.

Metode empirice (non-probabiliste sau prin alegere rațională) – conform acestora, eșantionul rezultă dintr-o „alegere rațională”, care vizează obținerea unui eșantion care să semene cu populația din care a fost extras. Variante de metode empirice:

Metoda cotelor;

Metoda itinerariilor;

Eșantionarea „pe loc”;

Voluntariatul;

Eșantionarea bazată pe raționamentul anchetatorilor;

Eșantionarea în „bulgăre de zăpadă”;

Eșantionarea prin conveniență.

Metode de culegere a datelor

Observarea este o metodă foarte utilizată în științele sociale și se definește ca fiind înregistrarea precisă și sistematică a activităților realizate de indivizi aflați în situații normale. Ea este particular adaptată situațiilor în care ne interesează acțiunile propriu-zise, dinamica lor și interacțiunile dintre indivizi, într-o anumită situație. Poate fi utilizată fie în cadrul unui studiu explorator, dacă obiectivul este explorarea sau înțelegerea comportamentului, fie în cadrul unei cercetări descriptive cantitative.

Metoda tabelelor de informare vizează reconstruirea procesului de gândire și prelucrare a informației în cazul unei decizii simulate. Ea constă în prezentarea unui tabel cu două intrări, care pe linii conține alternativele (produse sau categorii de produse), iar pe coloane, atributele sau caracteristicile acestora.

Experimentul reprezintă acea metodă de cercetare prin care variația uneia sau mai multor variabile explicative (independente) este controlată sau manipulată de cercetător, după care se măsoară efectul acesteia (ora) asupra variabilei (variabilelor) dependente.

Metodele pseudo-experimentale sunt metode în care tratamentele nu sunt alocate aleator unităților experimentale. Printre principalele planuri posibile, putem cita următoarele:

Un grup, observat ante- și post-tratament

Două grupuri, din care un grup control, observate post-tratament;

Două grupuri, din care un grup control, observate ante- și post-tratament.

Metodele nedirective pleacă de la principiul conform căruia comportamentul individului este influențat de factori pe care acesta nu îi conștientizează și/sau nu vrea să îi menționeze direct, datorită acțiunii mecanismelor de apărare.

Studiile bazate pe aceste metode sunt:

Interviurile individuale libere (nedirective);

Interviurile individuale semidirective;

Reuniunile (interviurile) de grup (Focus group);

Testele proiective.

Ancheta poate furniza informații asupra caracteristicilor socio-economice, asupra atitudinilor, motivațiilor, opiniilor, intențiilor și comportamentelor, deci poate fi utilizată atât în cercetările calitative, cât și în cele cantitative.

Realizarea unei anchete presupune stabilirea instrumentelor de cercetare, a planului de eșantionare și a mijloacelor de contact. Deasemenea, culegerea informațiilor trebuie să fie suficient de structurată sau standardizată, pentru a facilita operațiunile de prelucrare și analiză; eșantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a permite validarea statistică a rezultatelor și pentru a putea extrapola rezultatele obținute la întreaga populație studiată.

Indivizii care constituie eșantionul vor putea fi intervievați o singură dată (anchete punctuale) sau periodic (panel).

Instrumente de cercetare

În cadrul acestei rubrici din planul de cercetare, trebuie să alegem sau să concepem un instrument fiabil pentru a culege datele de care avem nevoie. În practică, cele mai utilizate instrumente sunt: chestionarul și dispozitivele de înregistrare.

Cercetările de marketing pot face apel la o serie de instrumente care furnizează îndeosebi, dar nu exclusiv, informații calitative deosebit de interesante și utile. Atunci când dorim să măsurăm reacțiile afective declanșate de un stimul (produs, nume de marcă, ambalaj, publicitate etc.) putem înregistra manifestările fizice care acompaniază orice reacție emoțională. Pe de o parte, individul nu este conștient de aceste manifestări, deci nu le poate descrie, iar pe de altă parte, ele nu sunt observabile cu ochiul liber.

În acest scop pot fi folosite următoarele dispozitive: galvanometrul, camerele oculare, audiometrul, scanner-ul de la casele de plată, aparate care permit înregistrarea undelor electrice ale creierului și aparate care măsoară intensitatea vocii.

Mijloace de contact

De o mare importanță pentru calitatea informațiilor colectate pe teren, alegerea mijloacelor de contact se bazează pe mai multe criterii, care pot fi contradictorii, ceea ce determină caracterul complex al acestei decizii:

Obiectivele studiului;

Natura populației de studiat;

Mărimea eșantionului;

Dispersia geografică a indivizilor care compun eșantionul;

Metoda de eșantionare;

Complexitatea informațiilor ce trebuie colectate;

Bugetul alocat;

Termenul acordat pentru realizare;

Personalul și echipamentele informatice disponibile.

Deoarece nici un mijloc de contact nu este ideal, cercetătorul va decide pe baza unei analize de tip avantaje/dezavantaje.

Pentru culegerea efectivă a informațiilor în cazul unei anchete, se recurge la trei mijloace de comunicație (contact):

Ancheta „față în față”;

Ancheta prin corespondență;

Ancheta prin telefon.

Pe lângă acestea, mai putem menționa alte două moduri intermediare de comunicație: ancheta autoadministrată și ancheta prin calculator.

PRINCIPALELE ETAPE ȘI EVOLUȚIA S.C. TEL DRUM S.A. ALEXANDRIA

Coordonate oficiale:

Denumirea legală: S.C. TEL DRUM S.A.

Forma legală: Societate pe acțiuni

Sediul central: Str. Libertății Nr. 458-bis, Alexandria, Județul Teleorman 

Registrul comerțului: J34/211/1998

Cod Unic de Înregistrare: RO 2695680

Capital social: 2.388.688,00 RON (capital subscris și integral vărsat)

TEL DRUM S.A. are o tradiție care începe la 1 decembrie 1969 prin înființarea Direcției Județene de Drumuri și Poduri Teleorman, care ulterior a fost transformată în Regia Autonomă TEL DRUM.

Începând cu 17 aprilie 2002, TEL DRUM a devenit societate comercială pe acțiuni cu capital integral privat.

TEL DRUM S.A. dispune de șase baze de producție pe teritoriul județului Teleorman, în localitățile: Nanov, Roșiorii de Vede, Lita, Olteni, Videle și Cervenia. În aceste locații se află situate spații pentru depozitarea materialelor și carburanților și spații de cazare pentru personal, fiind dislocate utilaje, echipamente, mijloace de transport și forță de muncă în funcție de ponderea lucrărilor din zonă.

Societatea dispune de un laborator de drumuri gradul II, dotat cu aparatura specifică pentru realizarea încercărilor fizico-chimice asupra materialelor (agregate, ciment, filer, bitum) folosite și a încercărilor mecanice pe eprubete și carote. Acesta eleborează rețete pentru fabricațtia mixturilor asfaltice și betoanelor de ciment, urmărind fluxul tehnologic pentru asigurarea parametrilor de calitate solicitați în caietele de sarcini la produsele pe care le livrează.

În realizarea obiectului activității, societatea S.C. Tel Drum S.A. Alexandria demarează activități privind întreținerea, reparațiile și modernizările de drumuri și poduri, lucrări generale de construcții și canalizare și alimentare cu apă.

Câteva exemple de acțiuni concrete întreprinse pe parcursul ultimilor ani vor ilustra dinamismul societății sus-menționate și eforturile sale pentru a-și câștiga o poziție solidă pe piața construcțiilor românească.

Primii ani de activitate au fost decisivi pentru S.C. Tel Drum S.A. în definirea operațiunilor majore ale strategiei menite să plaseze societatea pe o poziție de frunte pe piața construcțiilor românească.

Pe parcursul anilor postmergători, S.C. Tel Drum S.A. a reușit în mare măsură să-și îndeplinească obiectivele, în pofida efectelor distructive ale inflației. Bunurile societății au sporit cu aproape 80% în termeni reali. De asemenea s-a obținut și un profit în conformitate cu standardele în domeniul construcțiilor și cu prevederile referitoare la acestea, după evaluarea efectelor hiperinflației asupra bazei de capital. A existat o creștere semnificativă și constantă a clientelei care practic s-a dublat.

Activitatea derulată în tot cursul anilor recenți a avut ca obiective minimizarea riscurilor și asigurarea unui nivel de prudență, în corelație cu maximizarea profitului, în condițiile reglementărilor actualizate permanent.

În relativa sa scurtă existență, S.C. Tel Drum S.A. a reușit să devină o prezență activă pe piața construcțiilor românească, fiind recunoscută ca o societate modernă, dinamică și credibilă, cu o rețea eficientă și echilibrat repartizată la nivelul întregului teritoriu al României. Acest fapt a fost confirmat și prin certificatul All Cert Systems. Încercând să răspundă permanent mesajelor recepționate de pe piața construcțiilor și adaptându-se permanent cerințelor clienților, în anii recenți, societatea a adoptat o politică de deschidere pentru lansarea de noi produse, atât în domeniul construcțiilor, cât și în domeniul alimentării cu apă.

Astfel în ianuarie 2007 a fost certificat în Sistemul de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale conform cerințelor standardului OHSAS 18001:2007 (SR OHSAS 18001:2008) pentru următoarele activități: construcții, întreținere, reparații de drumuri și poduri, construcții edilitare, alimentări cu apă și canalizări, construcții hidrotehnice și porturare, construcții de clădiri și alte lucrări speciale de construcții, prestări servicii cu autovehicule și utilaje

Anul 2008 a fost un an bun pentru S.C. Tel Drum S.A., care a reușit să pună la dispoziția clienților săi o gamă largă de produse și servicii, multe dintre ele noi sau modernizate. Printre produsele și serviciile care s-au bucurat de succes în rândul clienților s-au regăsit: construcția, întreținerea, reparația și modernizarea de drumuri și poduri de pe teritoriul României, dar și producerea și comercializarea de cereale, plante tehnice și semințe.

În scopul de a răspunde la cerințele beneficiarilor, S.C. Tel Drum S.A. a încheiat convenții de lucru cu anumite societăți prin care, utilizând rețeaua sa teritorială compusă la acel moment a asigurat lucrări generale de construcție, în condiții de maximă operativitate.

Astfel de convenții au fost încheiate cu: Consiliul Județean Teleorman, Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, Consiliile locale ale municipiilor Alexandria, Roșiorii de Vede, Turnu Măgurele, Consiliul local al orașului Zimnicea, Consiliile locale ale comunelor Beciu, Viișoara, Segarcea Vale, Uda Clocociov, Islaz, Drăgănești Vlașca, Didești, Plopii Slăvitești, Țigănești, Smardioasa etc.

Un alt obiectiv distinct în activitatea desfășurată de S.C. Tel Drum S.A. în anul 2008 l-a constituit și îmbunătățirea activității pe linie organizatorică.

Printre activitățile mai importante concretizate pe această linie s-au înscris cele privind: deschiderea de noi unități operative și alinierea structurii rețelei teritoriale la sistemul internațional, prin încadrarea unităților niveluri.

Un obiectiv prioritar al strategiei S.C. Tel Drum S.A. regăsit în programul operațional al anului 2009, l-a constituit atragerea de noi clienți ai serviciilor în domeniul construcțiilor, printr-un marketing agresiv de promovare a noilor servicii și produse lansate. Pe lângă diversificarea și extinderea punctelor de lucru, o contribuție importantă a avut perfecționarea nivelului profesional al personalului și implicit calitatea serviciilor oferite.

S.C. Tel Drum S.A. a înregistrat în anul 2011 un profit brut estimat de 2,3 milioane lei.

Rezultatele financiare bune au fost confirmate și de indicatorii de performanță ai societății, astfel: rata rentabilității financiare (ROE) de 19,95%; rata rentabilității economice (ROA) de 1,66%; rata profitului de 6%; indicatorul de lichiditate, înregistrat la data de 31.12.2011 de 1,38; rata solvabilității a fost de 22,16%.

Pe parcursul perioadei 2000-2011, baza de clienți a S.C. Tel Drum S.A. s-a mărit de 1,8 ori, numărul acestora crescând considerabil.

Anul 2011 reprezentat pentru S.C. Tel Drum S.A. o etapă care a avut ca obiectiv principal crearea premiselor pentru ca într-o perioadă relativ scurtă să devină unul dintre jucătorii de vârf ai pieței construcțiilor din România. În acest sens, S.C. Tel Drum S.A. a parcurs un proces de restructurare majoră ce a vizat introducerea unui sistem informatic modern în paralel cu implementarea unui nou model de afaceri bazat pe principiile centralizării, specializării și automatizării proceselor. În același timp, societatea a desfășurat o amplă acțiune de instruire a personalului, în sensul dezvoltării unei atitudini pro-active și de perfecționare a abilităților de vânzare.

O altă componentă principală a procesului de restructurare o constituie reorganizarea, relocarea și modernizarea rețelei de puncte de lucru, proiect care se desfășoară etapizat și în momentul de față.

Începând din 2011, S.C. Tel Drum S.A. a parcurs un proces de restructurare majoră, care a vizat implementarea unui nou model de afaceri susținut în paralel de introducerea unui sistem informatic de ultima generație, precum și de o amplă acțiune de instruire a personalului.

O altă componentă a procesului de restructurare este modernizarea rețelei de puncte de lucru. Acest proiect are rolul de a asigura în toate punctele de lucru un ambient de afaceri modern și prietenos, în conformitate cu noile standarde de identitate corporativă: vizibilitatem, accesibilitate, spații deschise, platforma largă, noi tehnici de promovare.

În concordanță cu viziunea sa de a deveni un protagonist pe piața de construcții, societatea a efectuat în ultimii doi ani schimbări importante în ceea ce privește portofoliul său de produse și servicii adresate populației.

PREZENTAREA REZULTATELOR

Rezultatele cercetării de marketing sunt regrupate într-un suport scris, numit raportul cercetării. Acesta este redactat de către cercetător și este înmânat solicitantului: client extern sau departament intern din întreprindere.

Raportul final al cercetării reprezintă legătura dintre cercetarea propriu-zisă și acțiunile care vor decurge din rezultatele acesteia. Raportul cercetării poate fi considerat ca fiind un produs ce trebuie vândut, uzual, raportul de cercetare cuprinzând șapte rubrici: sumar, rezumat, introducere, metodologie, analiza rezultatelor, concluzii și anexe.

CAPITOLUL IV

CHESTIONARUL

Un chestionar este un instrument de culegere a datelor. El se compune dintr-un ansamblu de întrebări, dar poate conține și grafice, fotografii, desene, planuri etc. Este instrumentul cel mai utilizat în cercetările de marketing, fiind deosebit de flexibil, putând încorpora o mare varietate de întrebări.

REDACTAREA CHESTIONARULUI

Redactarea întrebărilor necesită abordarea următoarelor aspecte: conținutul întrebărilor, forma întrebărilor, formularea întrebărilor.

Întrebările trebuie să fie pertinente, adică să răspundă problemelor utilizatorului, în vederea luării deciziilor. Ele trebuie să permită culegerea informațiilor necesare pentru a răspunde scopurilor cercetării. Cercetătorul nu trebuie să facă o simplă listă a întrebărilor pe care și le pune, ci să transforme ipotezele de lucru în instrumente de măsură aplicabile eșantionului, iar pentru a reuși acest lucru, lista informațiilor dorite a fi obținute reprezintă un bun punct de plecare. Acest demers îi permite cercetătorului să nu uite nici o informație importantă, pe de o parte și să evite întrebările inutile, pe de altă parte.

Odată ce conținutul întrebărilor a fost identificat, cercetătorul va trece la determinarea tipurilor de întrebări:

După tipul informației dorite a fi obținută:

Întrebări de cunoaștere – dorim să aflăm dacă intervievații cunosc o anumită marcă, au memorat un mesaj publicitar etc.

Întrebări factuale de comportament – obținem informații legate de cumpărarea, utilizarea anumitor produse, informații relative la obișnuințe etc.

Întrebări de identificare – permit caracterizarea indivizilor intervievați.

Întrebări relative la intențiile consumatorilor – intenții de cumpărare etc.

Întrebări de opinie și de aptitudini – permit măsurarea sensului și intensității atitudinilor față de un produs, o marcă, un comportament etc.

După tipul întrebărilor:

Întrebări deschise – persoana intervievată are libertate totală de alegere în ceea ce privește forma și amploarea răspunsurilor. Aceste întrebări pot favoriza răspunsurile spontane, neașteptate și ample, creând premisele obținerii unor informații deosebit de bogate.

Întrebări deschise precodificate – întrebarea este pusă de anchetator sub formă deschisă, însă el dispune de o listă care îi permite să codifice imediat răspunsul, încercuind căsuța corespunzătoare. În acest caz, este necesar ca lista răspunsurilor să conțină și rubrica „altele”, pentru a înregistra pe larg răspunsurile care nu figurează explicit în listă.

Întrebările închise – persoana intervievată trebuie să își aleagă răspunsul dintr-un număr limitat de răspunsuri predeterminate de către cercetător.

DINAMICA ÎNTREBĂRILOR

Un chestionar nu este o simplă serie de întrebări. El este un instrument care trebuie constituit logic și coerent, acordând atenție atât facilității de utilizare, cât și trezirii și menținerii interesului persoanei intervievate. În aceste domenii, ordinea întrebărilor (dinamica chestionarului) joacă un rol esențial, însă nu există o metodă sistematică pentru a determina succesiunea întrebărilor într-un chestionar.

Recomandările care pot fi făcute sunt aplicabile îndeosebi chestionarelor interactive (administrate față în față sau prin telefon).

Principalele reguli care trebuie respectate sunt:

Dacă dorim să intervievăm o anumită categorie precisă de persoane, la începutul chestionarului vom plasa o întrebare (sau mai multe) filtru. Vom putea astfel să alegem indivizii care corespund țintei dorite a studiului.

Progresivitatea întrebărilor („tehnica pâlniei”). Conform acestei tehnici, chestionarul începe cu întrebări generale (relativ neutre și simple), iar pe parcurs vom aborda progresiv, întrebări din ce în ce mai precise și mai dificile.

Planul chestionarului. Chestionarul interactiv formalizează un proces psihologic, a cărui derulare este reflectată și logică. Chestionarul trebuie constituit pornind de la un plan care cuprinde temele care vor fi abordate și întrebările relative la acestea

Întrebările filtru pot fi utilizate în mai multe scopuri:

Pot fi întrebări introductive, care determină dacă persoana corespunde sau nu țintei studiului;

Pentru a sări peste un grup de întrebări, în cazul în care o condiție este verificată, întrebările filtru pot fi folosite pentru a verifica validitatea, fiabilitatea răspunsurilor oferite de intervievați, permițând eliminarea din prelucrare a răspunsurilor fanteziste.

Întrebările de identificare (de segmentare) sunt plasate, în general, la sfârșitul chestionarului; ele permit descrierea individului (după criterii socio-economice, sex, vârstă, profesie, venit etc.) sau a întreprinderii (cifra de afaceri, numărul salariaților, situare geografică etc.)

Durata administrării chestionarului este foarte variabilă (între 5 minute – 2 ore), depinzând de tipul publicului, de subiect, de locul de desfășurare a anchetei, de calitatea operatorilor de anchetă și de modul de culegere ales.

Ce se face și ce nu se face în proiectarea unui chestionar:

Asigurați-vă că întrebările nu sunt tendențioase. Nu-l conduceți pe subiect către un anumit răspuns.

Faceți întrebările cât mai simple posibile. Întrebările care exprimă mai multe idei sau conțin două interogații într-una singură îi derutează pe subiecți.

Formulați întrebări cu referiri concrete. Uneori, e bine sa adăugați indici pentru rememorare. Specificarea perioadelor de timp la care vă referiți e o bună practică.

Evitați expresiile de jargon și prescurtările. Jargonul profesional, acrominele și inițialele care nu țin de limbajul uzual trebuie evitate.

Feriți-vă de cuvintele prețioase sau rar întâlnite. Nu folosiți decât cuvinte care fac parte din limbajul uzual.

Evitați termenii cu semnificație ambiguă. Sintagme cum ar fi „de obicei” sau „în mod frecvent” nu înseamnă nimic concret.

Evitați exprimările negative. E mai bine să spuneți „Folosiți vreodată…?” decât „Nu folosiți niciodată…?”.

Evitați întrebările ipotetice. E greu de răspuns la întrebări despre situații imaginare, iar răspunsurilor nu li se poate da absolută crezare.

Nu folosiți cuvinte care pot fi confundate cu altele, pronunțate aproape la fel. Această regulă devine foarte importantă atunci când interviul se realizează prin telefon.

Depersonalizați întrebările delicate, apelând la intervale de răspuns. Pentru întrebările care le cer oamenilor să-și declare vârsta sau le cer firmelor să-și declare cifra de afaceri, cel mai bine e să se ofere o plajă de valori pentru răspuns.

Asigura-ți-vă că răspunsurile fixe nu se suprapun. Categoriile utilizate în întrebările cu răspunsuri fixe trebuie să fie succesive și să nu aibă elemente comune.

Pentru întrebările cu răspunsuri fixe, adăugați și categoria „altele”. Răspunsurile precodificate trebuie să se prevadă întotdeauna și posibilitatea unui alt răspuns decât cele prezentate.

CAPITOLUL V

CARACTERISTICILE UNEI BUNE CERCETĂRI DE MARKETING

În cartea sa, „Managementul marketingului”, Philip Kotler este de părere că o bună cercetare de marketing se caracterizează prin:

Metodă științifică. Cercetarea de marketing eficace utilizează principiile metodei științifice: observare atentă, formulare a ipotezelor, predicție și testare.

Creativitate în cercetare. În varianta sa optimă, cercetarea de marketing creează modalități inovatoare de rezolvare a unei probleme.

Metode multiple. Bunii cercetători de marketing se feresc să se bazeze pe o singură metodă. Deasemenea, recunosc că este recomandabil să se utilizeze două sau trei metode, pentru a spori credibilitatea rezultatelor.

Interdependența modelelor și datelor. Bunii cercetători de marketing știu că datele sunt interpretate pe baza unor modele fundamentale, de care depinde tipul informațiilor căutate.

Valoarea și costul informațiilor. Bunii cercetători de marketing se preocupă de estimarea valorii informațiilor în comparație cu costurile. De regulă, costurile sunt ușor de calculat, dar valoarea cercetării se cuantifică mai greu, fiindcă depinde de credibilitatea și de validitatea concluziilor, precum și de voința echipei manageriale de a accepta aceste concluzii și de a acționa pe baza lor.

Scepticism constructiv. Bunii cercetători de marketing manifestă un scepticism constructiv în fața ipotezelor superficiale, pe care la fac uneori managerii cu privire la funcționarea pieței, căutând să evite de la bun început problemele pe care le provoacă „miturile de marketing”.

Marketing etic. O bună cercetare de marketing este atât în folosul companiei care o finanțează, cât și al clienților lor. Utilizarea abuzivă a cercetării de marketing poate să îi prejudicieze sau să-i deranjeze pe consumatori, amplificând resentimente față de ceea ce ei consideră a fi o încălcare a intimității lor sau o insistență comercială exagerată.

CAPITOLUL VI

STUDIU DE CAZ: ATITUDINEA LOCUITORILOR DIN NANOV FAȚĂ DE STAȚIA DE BETOANE-SORTARE AMPLASATĂ

IPOTEZELE ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Ipotezele cercetării

Pornind de la definirea problemei de cercetat putem formula o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmează a fi cercetate. Odata fixate aceste ipoteze putem transpune problema de marketing în obiective ale cercetării:

Majoritatea locuitorilor din Nanov consideră problema stației de betoane foarte importantă, în cadrul general al societății S.C. Tel Drum S.A.

O parte a populației din Nanov nu cunoaște specificul utilitar al stației de betoane amplasată în Nanov pentru comunitatea locală.

Majoritatea populației din localitatea Nanov e conștientă de implicațiile benefice pe termen lung a stației de betoane-sortare amplasate.

Majoritatea populației din localitatea Nanov nu știe că peste puțin timp stația de betoane amplasată își va dovedi eficiența.

În localitatea Nanov există persoane care consideră că nu au nicio obligație individuală legată de informarea în materia stației de betoane amplasate.

Ipotezele statistice

H0: Cel mult 30% din populația localității Nanov nu e interesată de soarta stației de betoane amplasată.

H1: Mai mult de 30% din populația localității Nanov e interesată de soarta stației de betoane amplasată.

H0: Diferitele nivele de vârstă nu exercită o influență semnificativă asupra activității stației de de betoane din partea populației din localitatea Nanov.

H1: Diferitele nivele de vârstă au o influență semnificativă asupra activității stației de betoane din partea populației din localitatea Nanov.

H0: Există legătură între nivelul de educație al populației din localitatea Nanov și activitatea stației de betoane.

H1: Nu există legătură între nivelul de educație al populației din localitatea Nanov și activitatea stației de betoane.

H0: Cel mult 50% din populația localității Nanov cunoaște faptul că activitatea stației de betoane poate fi valorificată.

H1: Mai mult de 50% din populația localității Nanov cunoaște faptul că activitatea stației de betoane poate fi valorificată.

H0: Cel mult 60% din populația localității Nanov e conștientă de efectele poluării datorate cantităților mari de beton.

H1: Mai mult de 60% din populația localității Nanov e conștientă de efectele poluării datorate cantităților mari de beton.

Obiectivele cercetării

CONSIDERAȚII PRIVIND ASPECTELE CALITATIVE ALE INVESTIGAȚIEI

Tipuri de investigații calitative, posibile pentru tema de cercetare aleasă

Cercetarea exploratorie reprezintă un studiu inițial, cu nivele diferite de complexitate, menit să clarifice, să definească și să identifice aspectele de bază ale unei probleme sau unei oportunități de marketing.

Modelele de investigații calitative posibile pentru tema “Atitudinea locuitorilor din Nanov față de stația de betoane-sortare amplasată” sunt:

Anchetele exploratorii în rândul potențialilor subiecți;

Utilizarea datelor secundare;

Studiile pilot.

Anchetele exploratorii în rândul potențialilor subiecți. Cu ajutorul acestora s-ar obține date primare calitative referitoare la opiniile, atitudinile și intențiile populației din localitatea Nanov cu privire la oportunitatea sortării betonului. Pentru aceasta se poate utiliza un chestionar care să răspundă la aceste obiective ale cercetării, datele respective urmând a fi culese de la un eșantion de mărime și reprezentativitate rezonabile.

Utilizarea datelor secundare. Aceasta reprezintă o altă metodă operativă și economică de a obține informații utile menite să clarifice diferite aspecte privind problema sortării betonului.Aceste informații pot fi găsite în diferite reviste și cărți, în publicații, rapoarte, comunicări științifice etc.

Utilizarea studiilor pilot. Se pot alege pentru temă de cercetare aleasă și studiile pilot, care sunt tehnici de cercetare exploratorie care presupun cercetări de teren, pe scară redusă, folosind eșantioane de mici dimensiuni.Ele sunt generatoare de date primare, utilizate, în special, pentru analize calitative. Studiile pilot au la bază atât tehnici de comunicare directe, nestructurate, cât și tehnici indirecte, denumite tehnici proiective.

În cadrul tehnicilor de comunicare directe, nestructurate, sau semistructurate se includ:

„Discuțiile neformale” – presupun obținerea de către cercetător a unor informații utile despre sortarea betonului, din discuții purtate cu prieteni, colegi, vecini.

„Metoda interviului de profunzime” – reprezintă o conversație, un dialog, o comunicare nondirectivă care presupune formularea de către cercetător a unui număr mare de întrebări care au rolul de a afla de la subiect, în detaliu, credințele și sentimentele sale în legătură cu tot ce se leagă de sortarea betonului, cu scopul de a descoperi motivele de bază ale comportamentului său.

„Metoda interviului (orientat) de grup (sau focus group)” – presupune o discuție amplă cu un grup, relativ omogen, compus din 6-10 persoane.E o formă de investigare semistructurată bazată pe un ghid și pe prestația unui moderator. Durata de desfășurare este de o jumătate de zi sau 3-4 ore. Este necesar un spațiu special amenajat cu circuite audio-video. De regulă participă și un observator.

Metoda concretă de analiză calitativă la S.C. Tel Drum S.A.

Am ales pentru exemplificare interviul de profunzime semistructurat.

Obiective propuse:

Determinarea măsurii în care populația localității Nanov e interesată de problema activității stației de betoane;

Aflarea motivelor care l-au determinat pe subiect să se intereseze de problema activității stației de betoane;

Identificarea tipului de beton care este sortat cel mai des;

Identificarea tipului de beton considerat cel mai poluant;

Determinarea măsurii în care populația din localitatea Nanov își manifestă interesul față de valorificarea betonului în stația amplasată;

Identificarea tipului de beton care a fost cel mai mult valorificat (dacă este cazul).

Ghid de abordare:

Discuție despre activitatea stației de betoane;

Relatare a ultimei dăți când subiectul a avut cunoștințe despre activitatea stației de betoane în zonă;

Relatare a motivelor care au determinat S.C. Tel Drum S.A. să amplaseze o stație de betoane în zonă;

Discuție despre poluarea cu beton;

Discuție despre valorificarea betonului.

Temele vor fi aduse în discuție doar în cazul în care subiectul nu le abordează în cadrul expunerii sale spontane, sau nu le aprofundează.

Mărimea eșantionului va fi de talie redusă și se va constitui din 10 persoane cu vârsta peste 18 ani, care au un venit lunar permanent și îndeplinesc condițiile necesare obținerii unui credit, pentru o anumită perioadă de timp. Cinci persoane vor fi selectate dintr-o zonă „A” a localității Nanov, iar celelalte cinci persoane dintr-o zonă „B” a localității Nanov. Aceste persoane vor fi alese aleator indiferent de sex.

Eșantionul nu este reprezentativ din punct de vedere statistic.

Modul de desfășurare a interviului. Interviurile se vor desfășura pe stradă, iar fiecare interviu va dura 5-10 minute. Fiecare interviu (dialog) va fi înregistrat pe bandă, retranscris, iar la sfârșit se va analiza conținutul.

PROIECTAREA CERCETĂRII

Tipul cercetării și metoda de obținere a datelor primare

Cercetarea de marketing reprezintă un proces sistematic și obiectiv, generator de informații necesare adoptării deciziilor de marketing. El presupune culegerea, investigarea și analiza informațiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizațiilor, oamenilor, locurilor și ideilor. Astfel, cercetării de marketing îi revine rolul de a identifica și evalua oportunitățile de marketing, de a analiza și alege piețele-obiectiv, de a fundamenta planificarea și realizarea mix-ului de marketing.

Această cercetare de marketing își propune studierea ,,atitudinii locuitorilor din Nanov față de stația de betoane amplasată”. Din punctul de vedere al orientării activității de cercetare, această cercetare de marketing este o cercetare aplicativă de tip descriptiv care are în vedere activitatea stației de betoane.

Această cercetare urmărește să obțină informații despre activitatea stației de betoane: care este procentul de populație la nivelul localității Nanov care este interesată de activitatea stației de betoane; câți cunosc că betonul poate fi valorificat; câți sunt conștienți de poluarea datorată cantităților mari de beton și multe altele. La nivelul localității Nanov dorim să cunoaștem ce segmente de populație se interesează de activitatea stației de betoane amplasate și măsura în care această activitate influențează veniturile, ocupația și vârsta acestora.

Procesul obținerii datelor primare are un caracter complex și se desfășoară în timp. Cea mai utilizată metodă de obținere a datelor primare este ancheta. Anchetele urmăresc să descrie comportamentul, să cunoască motivele care stau la baza unor acțiuni de marketing, să afle opiniile și preferințele consumatorilor. Anchetele presupun existența unui chestionar și a unui eșantion reprezentativ pentru populația avută în vedere în cadrul cercetării.

Pentru elaborarea acestei lucrări s-au folosit anchetele ,,față în față” pentru a se obține un control mai bun asupra condițiilor de desfășurare a interviurilor. În acest sens operatorul a putut clarifica o serie de întrebări cu un grad mai mare de complexitate, oferindu-le subiecților explicații și îndrumări privind aspectele avute în vedere, obținându-se astfel răspunsuri corecte.

Considerații privind elaborarea chestionarului

Tipuri de întrebări utilizate

Conceperea chestionarului reprezintă o activitate de maximă importanță pentru orice cercetare de marketing bazată pe o anchetă prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului determină rezultatele cercetării.

Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetării și conține 30 de intrebări. Predomină întrebările închise, deoarece acestea îl pun pe subiect în situația de a indica unul sau mai multe din răspunsurile posibile propuse, răspunsurile sunt mai ușor de dat, iar prelucrarea și interpretarea datelor obținute se simplifică. Chestionarul conține atata întrebări cu alegere unică cat și întrebari cu alegere multiplă.

Dintre întrebările închise 6 sunt dihotomice: 1, 5, 9, 11, 16, 21.

În cadrul chestionarului, întrebările 1, 5, 9, 11, 16 sunt întrebări filtru și întrebările 26, 27, 28, 29, 30 sunt de caracterizare.

Pentru formularea întrebărilor s-au ales cuvinte simple, ușor de înțeles, evitându-se întrebările care să sugereze sau să implice anumite răspunsuri. Formularea întrebărilor s-a făcut într-o manieră directă pentru a ușura răspunsurile subiecților și pentru a evita anumite interpretări greșite.

Ordinea de aranjare a întrebărilor

Chestionarul are o anumită dinamică, o anumită ordine de dispunere a întrebărilor.

Ordinea de aranjare a întrebărilor în cadrul chestionarului este foarte importantă, deoarece ea influențează decizia subiecților de a participa la desfășurarea anchetei și de a răspunde la toate întrebările.

Chestionarul începe cu întrebări simple, întrebări generale, urmează apoi întrebările care ating direct problematica cercetării și care intercalează întrebările mai dificile care cer un timp mai mare de gândire cu întrebări mai ușoare.

La sfârșitul chestionarului au fost plasate întrebări de caracterizare a subiecților, care să permită descrierea acestora în raport cu o serie de criterii precum: vârsta, nivelul de educație, ocupația, venitul, sexul.

Tipuri de scale utilizate pentru fiecare întrebare

Alegerea tipului de scală folosită în acest chestionar a fost influențată de modul de cunoaștere de către subiecți a problemei supusă cercetării.

Pentru întrebările cuprinse în acest chestionar am utilizat următoarele tipuri de scale:

Scale nominale pentru întrebările: 2, 6, 8, 10, 12, 15, 18, 19, 26, 27, 28, 29, 30.

Scale nominale dihotomice pentru întrebările: 1, 5, 9, 11, 16, 21.

Scale ordinale pentru întrebarea 14.

Diferențială semantică pentru întrebările: 3, 7, 17, 22.

Stapel pentru întrebarea: 20.

Likert pentru întrebarea: 24.

Scală interval pentru întrebările: 4, 13, 23, 25.

Considerații metodologice privind eșantionarea

Populația cercetată și mărimea acesteia

Foarte importantă pentru determinarea eșantionului este stabilirea corectă a populației statistice asupra căreia se va realiza cercetarea, dacă eșantionul se dorește a fi reprezentativ.

Ținând cont de faptul că pe cei care se interesează de activitatea stației de betane amplasatp nu-i putem categorisi ca fiind doar bărbați sau ca fiind numai persoane tinere, vom spune că populația cercetată va fi populația întregii localități Nanov, în vârstă de peste 18 ani. Mărimea acesteia este de aprozimativ 2.500 locuitori.

În definirea populației am avut grijă să evităm fie tendința de a alege o populație nejustificat de mare, fie tendința de a alege o populație nejustificat de restrânsă.

Din această populație cadru va fi ales un eșantion de la care vom obține informațiile primare.

Stabilirea mărimii eșantionului

Pentru determinatea mărimii eșantionului în cazul unei eșantionări aleatoare, am considerat atât nivelul de prezicere al estimării (eroarea admisă) cât și intervalul de încredere.

Am avut în vedere un nivel al erorii admise de ±3%, pentru un nivel de încredere de 95% căruia, conform tabelului distribuției z, îi corespunde valoarea 1,96.

Deoarece nu beneficiez de informații anterioare despre p (procentul celor care au răspuns „Da”), acesta va fi de 50%.

Mărimea eșantionului va fi:

unde Z2 – pătratul coeficientului z corespunzător nivelului de încredere;

p – estimarea procentului în caz de succes;

q – estimarea procentului în caz de insucces;

E – nivelul erorii admise.

Astfel:

Din motive financiare cercetarea reală se va efectua pe un eșantion de 50 de persoane.

Eroarea va fi de:

Alegerea unității de observare, eșantionare și analiză

Unitatea de eșantionare este reprezentată de un element sau un grup de elemente ce pot fi selectate pentru a forma eșantionul. Am ales ca unitate de eșantionare, individul (persoana).

De la unitățile eșantionului se obțin informații pe baza cărora se vor trage concluziile valabile pentru întreaga populație avută în vedere.

Alegerea metodei de eșantionare

Pentru tema aleasă, metoda de eșantionare potrivită este eșantionarea în trepte.

Eșantionarea în trepte presupune parcurgerea unor etape succesive numite trepte. O primă treaptă pentru prezentul studiu o constituie selectarea zonelor din localitatea Nanov alese pentru a face parte din eșantion. Acest lucru îl voi realiza calculând 15% din numărul total de zone din localitatea Nanov, care este de 12. Rezultatul obținut este 1.8, ceea ce aproximativ înseamnă alegerea a două zone. Prin eșantionarea aleatoare simplă, am ales zonele specifice centurii Caransebeș. Următoarea treaptă cuprinde 15% din numărul total de case din cele două zone alese. În prima zonă există 53 de case, iar în a doua, 75 de case. Calculând procentul de 15% din numărul total de case din fiecare zonă în parte, am ajuns la următoarele rezultate: studiul meu trebuie să cuprindă aproximativ 8 case din prima zonă și aproximativ 11 case din a doua zonă. Din motive de timp, financiare și pentru că această cercetare reprezintă un proiect realizat în cadrul Universității „Valahia” din Târgoviște, din numărul rezultat de 8 case, respectiv 11, din fiecare zonă pe care ar trebui să le cercetez, voi alege prin eșantionare aleatoare simplă o casă din fiecare zonă.

Am continuat cu eșantionarea aleatoare simplă și în ceea ce privește casele selectate din zonele mai sus menționate. Din fiecare casă, din numărul total de persoane, am chestionat o singură persoană cu vârsta de peste 18 ani.

Astfel, în urma îmbinării metodei de eșantionare în trepte cu metoda de eșantionare aleatoare simplă se poate stabili eșantionul reprezentativ pentru cercetarea avută în vedere, care privește atitudinile și opiniile populației localității Nanov cu privire la oportunitatea sortării betoanelor în stația de betoane Nanov.

Asigurarea reprezentativității eșantionului

Reprezentativitatea eșantionului este asigurată prin faptul că fiecare persoană are aceeași șansă ca și celelalte de a fi inclusă în eșantion, elementele subiective ale favorizării unor persoane în operațiile de selecționare fiind reduse la minimum, prin alegerea întâmplătoare după principiul tragerii la sorți.

O limită a erorii admise de 3% ar fi asigurat mai bine reprezentativitatea eșantionului. Reducând eșantionul la 50 de persoane garantez astfel reprezentativitatea eșantionului cu o eroare ±13,85% și cu un nivel de încredere de 95%.

Prin îmbinarea metodei de eșantionare în trepte cu metoda de eșantionare aleatoare simplă, adaptate pentru prezentul studiu, din punct de vedere al structurii, reprezentativitatea eșantionului este asigurată.

Planificarea activității de teren

Din principalele metode de comunicare cu subiecții, am ales anchetele față în față care sunt mai compelexe, astfel putându-se obține un control mai bun asupra condițiilor de desfășurare a interviurilor. În timpul intervievării, întrebările au fost citite rar, clar, respectându-se regulile privind modul de punere a întrebărilor.

Putem spune că subiecții au fost binevoitori făcându-le plăcere colaborarea în realizarea acestei cercetări. De asemenea, au fost clarificate anumite întrebări cu un grad mai mare de complexitate, oferindu-le subiecților explicații și îndrumări fără a le influența însă opiniile.

Măsuri preconizate menite să aducă la reducerea erorii aleatoare și a erorilor sistematice

Eroarea aleatoare se datorează variabilității șanselor de a face parte din eșantion. Asemenea erori sunt de neînlăturat atâta timp cât nu se recurge la mărirea eșantionului. Erorile aleatoare sunt de neînlăturat mai ales atâta timp cât avem un eșantion relativ redus, de 50 de persoan. Eroarea sistematică, în schimb, este generată de factori legați de imperfecțiunea procesului de eșantionare. Eroarea sistematică legată de răspuns se manifestă atunci când unii subiecți dau răspunsuri care nu corespund cu realitate. Au putut apărea erori de consimțământ precum și erori de reprezentare socială.

CAPITOLUL VII

ANALIZA CHESTIONARULUI

Întrebarea 1: „Considerați că, în prezent, populația localității Nanov acordă importanță problemei activității stației de betoane?”

În urma analizei datelor am observat că 49 din totalul de 50 de persoane intervievate (adica 98% din total) consideră că populația localității Nanov nu acordă importanță problemei activității stației de betoane.

Întrebarea 2: „Care sunt câteva motive, pentru care credeți că cetățenii nu acordă importanță problemei activității stației de betoane, în zilele noastre?”

Din analiza datelor rezultă ca motivul principal pentru care nu se acordă importanță activității stației de betoane de către populatia localității Nanov e „dezinteresul” (68% din totalul de 50 de persoane intervievate), urmat îndeaproape de „lipsa mijloacelor necesare” (62% din totalul de 50 de persoane intervievate). Pentru categoria „altul” au optat doar 8% (4 persoane) din totalul de 50 de persoane intervievate, acestea considerand „lipsa educației” un motiv pentru neacordarea de importanță activității stației de betoane.

Întrebarea 3: „Cât de importantă este pentru dumneavoastră problema activității stației de betoane?”

În urma analizei datelor se observă că majoritatea subiecților (54%) consideră „importantă” problema activității stației de betoane.

Repartizam frecventele in functie de caracteristica varsta:

Se observă că odată cu creșterea vârstei crește și importanța acordată activității stației de betoane. Astfel pentru variantele „foarte importantă” și „importantă” au optat doar 62,5% dintre cei între 18-25 de ani spre deosebire de 100% din cei peste 55 de ani.

Întrebarea 4: „În ce măsură cunoașteți în ce constă activitatea stației de betoane?”

Din analiza datelor rezultă ca mai mult de jumătate din subiectii intervievați (56%) cunosc într-o mare măsură în ce constă activitatea stației de betoane.

Estimarea parametrilor populației: cu interval de încredere.

Am ales un nivel de încredere de 95%, pentru care Z α/2 = ±1,96

Mărimea eșantionului: n = 50

Cu o probabilitate de 95% putem spune că gradul de cunoaștere al populației privind activitatea stației de betoane este cuprins între 3.55 și 4.01.

Intrebarea 5: „Sunteți pentru activitatea stației de betoane?”

Din analiza datelor rezultă căa majoritatea subiecților intervievați (96%) nu înțeleg conceptul de activitate a stației de betoane.

Repartizăm frecvențele în funcție de caracteristica vârstă:

Estimarea parametrilor populatiei:

Punctuala: q = 1 – p = 1- 0.04 = 0.96, p = 4%, q = 96%

Cu interval de încredere. Am ales un nivel de incredere de 95% pentru care care Z α/2 = ±1,96

Marimea eșantionului: n = 50

Cu o probabilitate de 95% garantez că procentul celor ce înțeleg conceptul de activitate a stației de betoane se situează în intervalul [1.429%; 9.429%].

Întrebarea 6: „Care este betonul folosit cel mai des, din punctul dvs. de vedere?”

Întrebarea 7: „În ce măsură considerați că acțiunea de sortare a betoanelor reduce nivelul de poluare?”

Din analiza datelor rezultă că subiecții consideră că acțiunea stației de sortare betoane reduce în foarte mare măsură nivelul de poluare.

Întrebarea 8: „Care este motivul pentru care nu ați fi de acord cu activitatea stației de betoane?”

Din analiza datelor rezultă că majoritatea subiecților (54% din 50 de persoane) care nu sunt de acord cu activitatea stației de betoane fac acest lucru din cauză că nu au mijloacele necesare pentru înțelegerea acesteia. Pe loc secund cu un procent de 22% dintr-un total de 50 de subiecți, se află varianta „nu consider că am vreo obligație în a mă informa”.

Întrebarea 9: „În viitor intentionați să vă preocupați cu informarea în materia activității stației de betoane?”

Din analiza rezultatelor, se concluzionează că numarul celor care nu se vor preocupa în viitor cu activitatea stației de betoane (26 de persoane) este mai mare decat a acelora care vor face acest lucru (22 de persoane).

Observăm că cei mai mulți din cei care intenționează să se preocupe cu informarea în materia activității stației de betoane pe viitor (13 persoane din 48 de respondenți) au venituri între 4 si 6 milioane.

Întrebarea 10: „Care sunt motivele care v-au făcut să luați această decizie? (de informare în privința activității stației de betoane)”

Din analiza datelor rezultă că motivul principal de luare a deciziei de informare în privința activității stației de betoane în viitor este introducerea obligativității activității stației de betoane, din încredințarea standardelor și directivelor europene, cu o frecvență de 22% din totalul de 50 de persoane. Pe loc secund, cu o frecvență de 20% din cei 50 de subiecți, se află campaniile de informare întreprinse de mass-media.

Întrebarea 11: „Considerați că nesortarea betoanelor duce la poluarea mediului înconjurător?”

Din datele interpretate rezultă că numărul celor care consideră că nesortarea betoanelor duce la poluarea mediului (42, adică 84% din totalul celor 50 de persoane) este mai mare decât a celor care nu cred acest lucru (8, adică 16% din cei 50 de subiecți).

Întrebarea 12: „De ce credeți că nesortarea betoanelor nu poluează mediul?”

Din analiza datelor se observă că din totalitatea de 8 răspunsuri valide acestea s-au împărțit în mod egal între primele două variante de răspuns: „betoanele nu sunt poluante și sunt degradabile”.

Întrebarea 13: „Cât de periculoasă considerați că este poluarea datorată cantităților mari de beton?”

Din analiza datelor observam că scorul mediu este 4,17 ceea ce pe o scală de la 1 la 5 arată că subiecții consideră periculoasă poluarea datorata cantităților mari de beton. Ponderea cea mai mare a subiecților intervievați (36%) a optat pentru varianta „foarte periculoasă”.

Estimarea parametrilor populatiei: cu interval de incredere. Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z α/2 = ±1,96

Mărimea eșantionului: n = 50

Cu o probabilitate de 95% putem spune că gradul de cunoaștere al populației privind periculozitatea poluării datorate cantităților mari de beton este cuprins între 3.23 și 3.76.

Întrebarea 14: „Vă rugăm să ordonați urmatoarele tipuri de beton în funcție de gradul de poluare pe care credeți că le au.”

Se calculează scorul general:

B50: (7*2)+(8*3)+(16*4)+(11*5)=15;

B75: (18*1)+(11*2)+(7*3)+(5*4)+(1*5)=86;

B100: (10*1)+(14*2)+(6*3)+(5*4)+(7*5)=111

B150: (9*2)+(21*3)+(12*4)=129;

B200: (14*1)+(1*2)+(4*4)+(23*5)=147.

Din calculul scorului general – determinat ca o măsură a produsului dintre numărul de ordine al preferinței și numărul corespunzător de opțiuni – rezultă următoarea ordonare a betoanelor în funcție de poluarea lor (scorul cel mai mic va indica materialul cel mai poluant): B200 – locul 1; B150 – locul 2; B100 – locul 3; B75 – locul 4; B50 – locul 5.

Întrebarea 15: „Care este consecința cea mai periculoasă a poluării cu betoane?”

Modulul – frecvența maximă absolută este înregistrată de al doilea motiv: contaminarea apelor, aerului, solului. Acest modul are valoarea 2, ceea ce înseamnă că în proporție de 54% contaminarea apelor, aerului, solului este considerată consecința cea mai periculoasă a poluării cu betoane.

Întrebarea 16: „Aveți cunoștință de posibilitatea valorificării betoanelor?”

Din analiza datelor rezultă că numărul celor care nu au cunoștință de posibilitatea valorificării betoanelor (60% din cei 50 de subiecți intervievați) este mai mare decât a celor care sunt conștienți de această posibilitate.

Estimarea parametrilor populatiei:

Punctuala: q = 1 – p = 1- 0.40 = 0.60, p = 40%, q = 60%

Cu interval de încredere. Am ales un nivel de încredere de 95% pentru care care Z α/2 = ±1,96

Mărimea eșantionului: n = 50

Cu o probabilitate de 95% garantez că procentul celor care au cunoștință de sortarea betoanelor se situează în intervalul [26.43%; 53.56%].

Întrebarea 17: „În ce măsură vă sunt cunoscute metodele de valorificare a betoanelor?”

Din datele rezultate se observă că variantele „mare” și „nici mare / nici mică” au avut cea mai mare frecvență de răspunsuri (45% din cei 20 de subiecți care au răspuns la această întrebare).

Întrebarea 18: „Care din metodele de mai jos sunt cunoscute de dvs.?”

Din analiza datelor se observă că metoda cea mai cunoscută de valorificare a betoanelor este metoda chimică (cu o frecvență de 20 persoane din tot atâtea posibile), urmată de metoda Marshall (cu o frecvență de 17 persoane care au ales această variantă).

Întrebarea 19: „Ce tip de beton este cel mai valorificabil?”

Din analiza datelor rezultă că betonul care este cel mai mult valorificabil, din punctul de vedere al subiecților intervievați este B50 (65% din totalul de 20 de persoane care au răspuns la această întrebare).

Întrebarea 20: „Cum apreciați gradul de implicare al instituțiilor publice de profil în activitatea stației de betoane?”

Scor=[(+3*5)+(+2*2)+(+1*8)+(-1*8)+(-2*18)+(-3*9)]/50=-0.88

Observăm că respondenții au o părere pe ansamblu negativă despre gradul de implicare al instituțiilor publice în activitatea stației de betoane.

Întrebarea 21: „Cunoașteți faptul că în curând activitatea stației de betoane va deveni obligatorie?”

Din analiza datelor rezultă ca este mai mare numărul celor care nu cunosc că sortarea betoanelor va deveni obligatorie. Aceștia reprezintă 58% din totalul de 50 de respondenți.

Întrebarea 22: „Precizați gradul în care considerați importantă introducerea obligativității activității stației de betoane în vederea reducerii poluării mediului?”

Se observă că majoritatea respondenților consideră foarte importantă și importantă introducerea obligativității activitatea stației de betoane. Femeile acordă mai multă importanță introducerii obligativității activității stației de betoane în vederea reducerii poluării decât bărbații.

Întrebarea 23: „În ce măsură sunteți de acord cu introducerea obligativității acitivății stației de betoane?”

Din interpretarea datelor obținute, rezultă că majoritatea subiecților intervievați sunt de acord cu introducerea obligativității activității stației de betoane.

Estimarea parametrilor populației: cu interval de încredere. Am ales un nivel de încredere de 95%, pentru care Z α/2 = ±1,96

Mărimea eșantionului: n = 50,

Cu o probabilitate de 95% putem spune că gradul de acord al populației privind introducerea obligativității activității stației de betoane este cuprins între [3.96; 4.44].

Întrebarea 24: „Vă rog să vă exprimați gradul dvs. de acord sau dezacord în legătură cu următoarele afirmații: nivelul de educație influențează decisiv interesul manifestat pentru activitatea stației de betoane; o mai intensă informare a cetățenilor, de către instituțiile publice, ar duce la o mai bună înțelegere a importanței activității stației de betoane.”

Din analiza datelor pentru prima afirmație, rezultă că cea mai mare parte a respondenților sunt de acord că nivelul de educație influențează decisiv interesul manifestat pentru activitatea stației de betoane.

Din analiza datelor pentru a doua afirmație, rezultă că majoritatea respondenților (62% din cei 50 de subiecți) au ales varianta „acord total” pentru afirmația a doua, ceilalți 38% optând pentru varianta „acord”.

Întrebarea 25: „Încercuiți valoarea care exprimă importanța pe care o acordați următoarelor aspecte legate de activitatea stației de betoane: reducerea poluării mediului înconjurător; reducerea cheltuielilor; economisirea resurselor naturale; obținerea de bani din valorificarea acestuia.”

Voi calcula pentru fiecare aspect media pentru aprecierea importanței acordate fiecărei caracteristici :

Reducerea poluarii mediului inconjurator:

Reducerea cheltuielilor:

Economisirea resurselor naturale:

Obținerea de bani din valorificarea acestuia:

Întrebarea 26: „În ce categorie de vârstă vă încadrați?”

Din analiza datelor de mai sus rezultă că majoritatea respondenților sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 46 și 55 de ani (14% din cei 50 de subiecți).

Întrebarea 27: „Ultima școală absolvită de dvs. este:”

Din tabelul de mai sus rezultă că majoritatea celor intervievați (34% din totalitatea respondenților) au absolvit ultima dată o școală postliceală.

Întrebarea 28: „Ocupația dvs. este:”

32% din respondenți au optat pentru varianta de răspuns „altă profesie” printre aceste alte profesii numărându-se: consilier juridic, croitoreasă, tinichigiu, tâmplar, informatician, sudor, vânzător, șofer, gardian public, paznic, reprezentant vânzări, instalator, etc.

Întrebarea 29: „Între ce limite se încadrează venitul dumneavoastră?”

Din analiza datelor de mai sus se observă că majoritatea respondenților (50% din totalul lor) au venituri cuprinse intre 650 RON și 900 RON, iar 44% din ei au veniturile cuprinse între 900 RON și 1.400 RON.

Întrebarea 30: „Sexul interlocutorului:”

Se observă că eșantionul ales este destul de omogen din punct de vedere al distribuției pe sexe: 52% – masculin; 48% – feminin.

TESTAREA IPOTEZELOR

Ipoteza 1:

H0: Cel mult 30% din populația localității Nanov nu e interesată de soarta stației de betoane amplasată.

H1: Mai mult de 30% din populația localității Nanov e interesată de soarta stației de betoane amplasată.

Am folosit răspunsurile de la întrebarea nr. 5.

Mărimea eșantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral dreapta cu ipotezele: H0: =30%, H1: >30%.

Se acceptă un nivel de semnificație α=0,05.

Regula de decizie este:

Acceptăm H0 daca zobs. ≤1,64;

Respingem H0 și acceptăm H1 dacă zobs.>1,64

Se estimează mărimea abaterii standard.

Se determină raportul critic:

zobs.<zα ⇒ Se acceptă ipoteza nulă H0: Cel mult 30% din populația localității Nanov nu e interesată de soarta stației de betoane amplasată.

Ipoteza 2:

H0: Cel mult 50% din populația localității Nanov cunoaște faptul că activitatea stației de betoane poate fi valorificată.

H1: Mai mult de 50% din populația localității Nanov cunoaște faptul că activitatea stației de betoane poate fi valorificată.

Am folosit răspunsurile de la intrebarea nr. 16.

Mărimea eșantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral stânga cu ipotezele: H0: =50%, H1: >50%

Se acceptă un nivel de semnificație α=0,05.

Testăm ipoteza nulă prin utilizarea intervalului de încredere.

-zα*σp ≤ π ≤ + zα*σp

=50%

p=

50-1,64*7,07 ≤ π ≤ 50+1,64*7,07 ⇔ 38,40 ≤ π ≤ 61,59

zobs.=

-zα < zobs. < zα ⇒ Se acceptă ipoteza nulă H0: Cel mult 50% din populația localității Nanov cunoaște faptul că activitatea stației de betoane poate fi valorificată.

Ipoteza 3:

H0: Cel mult 60% din populația localității Nanov e conștientă de efectele poluării datorate cantităților mari de beton.

H1: Mai mult de 60% din populația localității Nanov e conștientă de efectele poluării datorate cantităților mari de beton.

Am folosit răspunsurile de la întrebarea nr. 11.

Mărimea eșantionului este de 50 de persoane. Avem un test unilateral dreapta cu ipotezele: H0: =60%, H1: >60%

Se acceptă un nivel de semnificație α=0,05.

Regula de decizie este:

Acceptăm H0 daca zobs. ≤1,64;

Respingem H0 și acceptăm H1 dacă zobs.>1,64

Se estimează mărimea abaterii standard.

Se determină raportul critic.

zobs. > zα ⇒ se respinge ipoteza nulă H0 și se acceptă ipoteza alternativă H1: Mai mult de 60% din populația localității Nanov e conștientă de efectele poluării datorate cantităților mari de beton.

TESTAREA DIFERENȚELOR DINTRE MEDII

ȘI A DIFERENȚELOR DINTRE PROCENTE

Voi testa diferența dintre diferitele nivele de vârstă și măsura în care se cunoaște în ce constă sortarea betoanelor.

H0: Nu există diferențe semnificative între diferitele nivele de vârstă și măsura în care se cunoaște în ce constă activitatea stației de betoane.

H1: Există diferențe semnificative între diferitele nivele de vârstă și măsura în care se cunoaște în ce constă activitatea stației de betoane.

Raportul critic (RC) se compară cu zα/2 care are valoarea 1.96. RC<1.96 deci se acceptă H0: Nu există diferențe semnificative între diferitele nivele de vârstă și măsura în care se cunoaște în ce constă activitatea stației de betoane.

Voi testa dacă există diferențe între nivelele de vârstă ale populației în cadrul procentului celor care sunt pentru activitatea stației de betoane.

H0: Nu există diferențe între nivelele de vârstă ale populației în cadrul procentului celor care sunt pentru activitatea stației de betoane.

H1: Există diferențe între nivelele de vârstă ale populației în cadrul procentului celor care sunt pentru activitatea stației de betoane.

RC>-1.96 se accepta H0: Nu există diferențe între nivelele de vârstă ale populației în cadrul procentului celor care sunt pentru activitatea stației de betoane.

ANALIZA LEGĂTURII DINTRE DOUĂ VARIABILE

Ipoteza 4:

H0: Diferitele nivele de vârstă nu exercită o influență semnificativă asupra activității în stația de betoane amplasată.

H1: Diferitele nivele de vârstă au o influență semnificativă asupra activității în stația de betoane amplasată.

Datorită faptului că mărimea mică a eșantionului nu ne permite să împărțim subiectii în două părți, voi face o testare univariată. Al doilea subeșantion care ar trebui realizat îl voi constitui dintr-o distribuție medie a valorilor.

Utilizez testul Kolmogorov-Smirnov pentru testarea ipotezei (am în vedere o variabilă nominală+variabilă ordinală).

H0: Diferența maximă dintre frecvențele cumulate ale celor două grupuri este 0.

H1: Diferența maximă dintre frecvențele cumulate ale celor două grupuri este diferită de 0.

Regula de decizie:

Dacă Dcalc≤Dα, se acceptă H0;

Dacă Dcalc>Dα, se acceptă H1;

Dcalc= maxk[F1(k)-F2(k)]

n1= 50 (subiecții din esantionul real);

n2=50 (subiecții din distribuția medie);

Dcalc= 0,400 pentru n=50 și un nivel de semnificație de 0,05.

Dcalc > Dteoretic => Se acceptă ipoteza alternativă H1: Diferitele nivele de vârstă au o influență semnificativă asupra activității în stația de betoane amplasată.

Ipoteza 5:

H0: Există legătură între nivelul de educație al populației din localitatea Nanov și activitatea stației de betoane.

H1: Nu există legătură între nivelul de educație al populației din localitatea Nanov și activitatea stației de betoane.

Voi folosi testul χ2.

Pentru un nivel de semnificație de 0,05 și grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, χ2teoretic=9,49.

χ2calc(=2,704) < χ2teoretic (=9,49) => Se acceptă ipoteza nulă: Există legătură între nivelul de educație al populației din localitatea Nanov și activitatea stației de betoane.

Pentru a determina intensitatea legăturii dintre variabile vom calcula coeficientul de contingență C:

unde:

C = coeficientul de contingență;

χ2 = valoarea calculată a lui χ2 în cazul celor două variabile nominale;

n = mărimea eșantionului.

Legătura care există între variabile este de intensitate slabă, deoarece C=0.22.

Voi calcula coeficientul T al lui Ciuprov pentru a determina intensitatea legăturii:

Legătura care există între nivelul de educație al populației și activitatea stației de betoane este o legătură slabă.

Legătura dintre sexul respondentului și activitatea stației de betoane. Voi folosi testul χ2 pentru a afla dacă există vreo legătură între sexul respondenților și activitatea stației de betoane.

H0: Nu există o legătură între sexul respondenților și activitatea stației de betoane.

H1 : Există o legătura între sexul respondenților și activitate stației de betoane.

χ2calc =

Oij – valoare observată;

Eij – valoare așteptată;

χ2calc=1.923.

Pentru un nivel de semnificație de 0,05 și grade de libertate (2-1)*(2-1)=1, 2teoretic=3.84.

χ2calc(=1.923) < χ2teoretic (=3.84) => Se acceptă ipoteza nulă: Nu există o legătură între sexul respondenților și activitatea stației de betoane.

Legătura între vârsta subiecților și cunoașterea posibilității de valorificare a betoanelor. Voi folosi testul χ2 pentru a afla dacă există vreo legătură între vârsta respondenților și cunoașterea posibilității de valorificare a betoanelor.

H0: Nu există legătura între vârsta subiecților și cunoașterea posibilității de valorificare a betoanelor.

H1: Există legătura între vârsta subiecților și cunoașterea posibilității de valorificare a betoanelor.

χ2calc =

Oij – valoare observată;

Eij – valoare așteptată;

χ2calc=17.6.

Pentru un nivel de semnificație de 0,05 și grade de libertate (2-1)*(5-1)=4, χ2teoretic=9.49. χ2calc(=17.6) > χ2teoretic (=9.49) => Se acceptă ipoteza H1: Există legătura între vârsta subiecților și cunoașterea posibilității de valorificare a betoanelor.

Pentru a determina intensitatea legăturii dintre variabile vom calcula coeficientul de contingență C:

unde:

C = coeficientul de contingență;

χ2 = valoarea calculată a lui χ2 în cazul celor două variabile nominale;

n = mărimea eșantionului.

Legătura care există între variabile este de intensitate medie, deoarece C=0.51.

În continuare, voi calcula coeficientul V al lui Cramer în același scop și anume de a vedea intensitatea legăturii dintre variabile.

Legătura care există între variabile este de intensitate medie, deoarece V=0.59.

CONCLUZII

În lucrarea de față au fost studiate atitudinile, opiniile și intențiile populației din localitatea Nanov cu privire la oportunitatea activității din stația de betoane amplasată. În urma analizei datelor am observat că respondenții sunt de acord cu activitatea în stația de betoane sus-amintită, cel mai utilizat beton fiind B50. Înțelegerea procesului activității stației de betoane este influențată de nivelul de educație. Vârsta subiecților nu influențează această activitate.

Din analiza datelor rezultă că motivul principal pentru care nu se acordă importanță activitatea stației de betoane de către populația din localitatea Nanov este „dezinteresul” (68% din totalul de 50 de persoane intervievate), urmat îndeaproape de „lipsa mijloacelor de înțelegere” (62% din totalul de 50 de persoane intervievate). Alte persoane consideră „lipsa educației” un motiv pentru neacordarea de importanță actitvității stației de betoane.

Mai mult de jumătate din subiecții intervievați (56%) cunosc într-o mare măsură în ce constă activitatea stației de betoane.

Din analiza datelor mai rezultă că numărul celor care consideră că nesortarea betoanelor duce la poluarea mediului este de 42 de persoane din totalul de respondenți, (adică 84% din totalul celor 50 de persoane).

Se mai observă că numărul celor care nu au cunoștință de posibilitatea valorificării betoanelor (60% din cei 50 de subiecți intervievați) este mai mare decât a celor care sunt conștienți de această posibilitate.

Din analiza datelor mai rezultă că este mai mare numărul celor care nu cunosc că activitatea stației de betoane va deveni obligatorie. Aceștia reprezintă 58% din totalul de 50 de respondenți.

În încheiere sugerez populației localității Nanov să se implice mai mult în activitatea de informare în materia activității în stația de betoane amintită, deoarece aceasta este o problemă foarte importantă în zilele noastre. De asemenea sugerez și statului să se implice mai mult atât în activități de informare de informare a populației despre această problemă.

Universitatea „Valahia” din Târgoviște

Facultatea DSEA Alexandria

Sectia Marketing

Nr. Chestionar:_________

Data interviului:________

CHESTIONAR

În vederea efectuării unei cercetări pentru cunoașterea atitudinilor și opiniilor privind oportunitatea activității stației de betoane, a măsurii în care populația este interesată și se implică în activitatea de informare privind activitatea în stații de betoane specializate, vă rugăm să aveți amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări.

Răspunsurile dumneavoastra sunt foarte importante pentru reușita cercetării și vă asigurăm că vor rămâne strict confidențiale!

1. Considerați că, în prezent, populația localității Nanov acordă importanță problemei activității stației de betoane?

____DA; (treceți la întrebarea nr. 3)

(1)

____NU;

(2)

2. Care sunt câteva motive, pentru care credeți că cetățenii nu acordă importanță problemei activității stației de betoane, în zilele noastre?

❒ Dezinteres

❒ Nu au timp

❒ Nu au mijloacele necesare

❒ Altul (care anume?)…………

3. Cât de importantă este pentru dumneavoastră problema activității stației de betoane?

______ ______ ______ ______ ______

Foarte Importantă Nici importantă/ Puțin Neimportantă

Importantă Nici neimportantă importantă

(Marcați cu X una din treptele scalei ce corespunde opiniei dumneavoastră)

4. În ce măsură cunoașteți în ce constă activitatea stației de betoane? (Alegeți un nivel între cele 2 limite, considerând egală distanța între 2 intervale)

Foarte mare 5 4 3 2 1 Foarte mică

5. Sunteți pentru activitatea stației de betoane?

❒ DA

❒ NU (treceți la întrebarea nr. 8)

6. Care este betonul utilizat cel mai des, din punctul dvs. de vedere?

______ ______ ______ ______ ______ ______

B50 B75 B100 B150 B200 Altul

(care anume)

7. În ce măsură considerați că acțiunea stației de betoane reduce nivelul de poluare?

_____ _____ _____ _____ _____

Foarte Mare Nici mare/ Mică Foarte

mare Nici mică mică

(treceți la întrebarea nr. 11)

8. Care este motivul pentru care nu ați fi de acord cu activitatea stației de betoane?

❒ Nu consider interesant acest gen de activitate

❒ Nu am timp să mă gândesc

❒ Nu știu despre ce este vorba

❒ Nu consider că am o obligație de a opina

❒ Nu am mijloacele necesare de a înțelege

❒ Altul (care anume?)……………………………….

9. În viitor intentionați să vă preocupați cu informarea în materia activității stației de betoane?

❒ DA

❒ NU (treceți la întrebarea nr. 11)

10. Care sunt motivele care v-au făcut să luați această decizie? (de informare în privința activitatea stației de betoane)

❒ Sfaturile prietenilor

❒ Campaniile de informare întreprinse de mass – media

❒ Introducerea obligativității sortării betoanelor

❒ Altul (care anume?)……………………………………………..

11. Considerați că nesortarea betoanelor duce la poluarea mediului înconjurător?

❒ DA (treceți la întrebarea nr. 13)

❒ NU

12. De ce credeți că nesortarea betoanelor nu poluează mediul?

❒ Betonul nu este poluant

❒ Majoritatea betoanelor sunt degradabile

❒ Există o bună organizare a colectării betoanelor degradate

❒ Altul (care anume?)……………………

(treceți la întrebarea nr. 16)

13. Cât de periculoasă considerați că este poluarea datorată cantităților mari de beton? (Alegeți un nivel între cele 2 limite, considerând egală distanța între 2 intervale)

Inofensivă 1 2 3 4 5 Foarte

periculoasă

14. Vă rugăm să ordonați urmatoarele tipuri de beton în funcție de gradul de poluare pe care credeți că le au. (se acordă cifra 1 betonului care credeți ca este cel mai poluant, cifra 2 celui de pe locul secund, ș.a.m.d.):

____B50

____B75

____B100

____B150

____B200

15. Care este consecința cea mai periculoasă a poluării cu betoane?

❒ riscuri pentru sănătatea populației

❒ contaminarea apelor, aerului și solului

❒ mirosuri neplăcute

❒ afectarea peisajelor

❒ alta (care anume?)……………………………

16. Aveți cunoștință de posibilitatea valorificării betoanelor?

❒ DA

❒ NU (treceți la întrebarea nr. 20)

17. În ce măsură vă sunt cunoscute metodele de valorificare a betoanelor?

_____ _____ _____ _____ _____

Foarte Mare Nici mare/ Mică Foarte

mare Nici mică mică

18. Care din metodele de mai jos sunt cunoscute de dvs.?

❒ metoda chimică

❒ metoda Marshall

❒ alta (care anume?)………………………………………..

19. Ce tip de beton este cel mai valorificabil?

❒ B50

❒ B75

❒ B100

❒ B150

❒ B200

20. Cum apreciați gradul de implicare al instituțiilor publice de profil în activitatea stației de betoane? (încercuiți o singură cifră)

+3

+2

+1

gradul de implicare al

instituțiilor publice

-1

-2

-3

21. Cunoașteți faptul că în curând activitatea stației de betoane va deveni obligatorie?

❒ DA

❒ NU

22. Precizați gradul în care considerați importantă introducerea obligativității activitatea stației de betoane în vederea reducerii poluării mediului?

______ ______ ______ ______ ______

Foarte Importantă Nici importantă/ Puțin Neimportantă

Importantă Nici neimportantă importantă

23. În ce măsură sunteți de acord cu introducerea obligativității activității stației de betoane?

Acord 5 4 3 2 1 Dezacord

total total

24. Vă rog să vă exprimați gradul dvs. de acord sau dezacord în legătură cu următoarele afirmații (notați cu X una din cele 5 trepte ale scalei, de la fiecare afirmație, care exprimă opinia dvs.).

★ Nivelul de educație influențează decisiv interesul manifestat pentru activitatea stației de betoane.

______ ______ ______ ______ ______

Acord Acord Nici acord/ Dezacord Dezacord

total Nici dezacord total

★ O mai intensă informare a cetățenilor, de către instituțiile publice, ar duce la o mai bună înțelegere a importanței activității stației de betonae.

______ ______ ______ ______ ______

Acord Acord Nici acord/ Dezacord Dezacord

total Nici dezacord total

25. Încercuiți valoarea care exprimă importanța pe care o acordați următoarelor aspecte legate de sortarea betoanelor:

Aspecte Foarte Neimportant

important

– reducerea poluării mediului inconjurator 5 4 3 2 1

– reducerea cheltuielilor 5 4 3 2 1

– economisirea resurselor naturale 5 4 3 2 1

– obținerea de bani din valorificarea acestuia 5 4 3 2 1

26. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

❒ 18 – 25 ani

❒ 26 – 35 ani

❒ 36 – 45 ani

❒ 46 – 55 ani

❒ peste 55 de ani

27. Ultima școală absolvită de dvs. este:

❒ școala gimnazială

❒ școala profesională

❒ liceul

❒ școala postliceală

❒ facultate/postuniversitară

28. Ocupația dvs. este:

❒ inginer/ economist/ patron

❒ muncitor/ maistru

❒ funcționar/ technician

❒ medic/ profesor

❒ elev/ student

❒ pensionar/ casnică

❒ altă profesie (care anume?)………………………

29. Între ce limite se încadrează venitul dumneavoastră?

❒ sub 650 RON

❒ 650 – 900 RON

❒ 900 – 1.400 RON

❒ peste 1.400 RON

30. Sexul interlocutorului:

❒ Masculin

❒ Feminin

BIBLIOGRAFIE

Amerein, P., “Manual de marketing strategic și operațional“, Ed. Teora, București, 2002;

Baker, J. Michael, “Marketing“, Societatea Științifică și Tehnică S.A., București, 1997;

Balaure, V. și Adascăliței, V. și Bălan, C. și Boboc, Șt. și Cătoiu, I. și Olteanu, V. și Pop, N. Al. și Teodorescu, N., “Marketing“, ediția a 2-a revăzută și adăugită, Ed. Uranus, București, 2002;

Bruhn, Manfred, “Marketing“, Ed. Economică, București, 1999;

Cătoiu, I. și Bălan, C. și Onete, C. și Popescu, I. C. și Vegheș, C., “Metode și tehnici utilizate în cercetările de marketing. Aplicații“, Ed. Uranus, București, 1999;

Cojocaru, Constantin și Călin, Geanina și Cojocea, Aureliana Guoadelia, “Analiza economico-financiară“ (manual complementar), Ed. Economică, București, 2003;

Demetrescu, M. C., “Marketing“, Ed. Europa Nova, Lugoj, 1991;

Dobre, C., “Comportamentul consumatorului și strategia de comunicare a firmei“, Ed. Solness, Timișoara, 2002;

Dubois, P. L., “Marketing, Teorie și practică“, Ed. Academiei de Științe Agricole, Cluj Napoca, 1992;

Evans, J. și Berman, B., “Marketing“, 4th edition, Macmillan Publishing Company, New York, 1990;

Florescu, C., “Marketing“, Ed. Independența Economică, București, 1997;

Foltean, Florin, “Marketing“, Ed. Brumar, Timișoara, 2000;

Ișfănescu A. și Stănescu, C. și Băicuși A., “Analiza economică“, ediția a II-a, Ed. Economică, București, 2003;

Jugănaru, Mariana, “Marketing“, Ed. Expert, București, 2000;

Kotler, Ph. “Despre marketing“, Ed. Brandbuilders, București, 2003;

Kotler, Philip, “Managementul marketingului“, Ed. Teora, București, 1997;

Kotler, Philip, “Principiile marketingului“, Ed. Teora, București, 1998;

Kotler, Ph. și Dubois, B., “Marketing Management“, Publi-Union Edition, Paris, 1992;

Lefter, C. (coordonator), “Marketing“, vol. 1, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2006;

Mercer, David, “Marketing“, Ed. Blockwell Publisher, Londra, 1992;

Negruț, Constantin, “Marketing“, Ed. InterGraf, 1997;

Olteanu, V. și Eupre, M. și Bondrea, A. A., “Cercetări de marketing“, Ed. Fundația România de Mâine, București, 2000;

Pistol, Gh., “Marketing“, Ed. Fundația România de Mâine, București, 1999;

Pop, N. Al., “Marketing“, Ed. didactică și pedagogică, București, 1997;

Skinner, S., “Marketing“, Houghton Mifflin Company, Boston, 1990;

Smedescu, I., “Marketing“, Ed. Sylvi, București, 2006;

Stanton, W. J., “Fundamentals of Marketing“, 3th Edition, McGraw-Hill, Toronto, 1972;

Stăncioiu, A. F. (coord.) și Puiu, C. și Flităr, M., “Marketing. Abordare instrumentală“, Ed. „Scrisul Românesc”, Craiova, 2002;

Thomas, M., “Manual de marketing“, Ed. Codecs, București, 1998;

Vernette, E., “Marketing foundamental“, Eyrolles Univrsite, 1993.

BIBLIOGRAFIE

Amerein, P., “Manual de marketing strategic și operațional“, Ed. Teora, București, 2002;

Baker, J. Michael, “Marketing“, Societatea Științifică și Tehnică S.A., București, 1997;

Balaure, V. și Adascăliței, V. și Bălan, C. și Boboc, Șt. și Cătoiu, I. și Olteanu, V. și Pop, N. Al. și Teodorescu, N., “Marketing“, ediția a 2-a revăzută și adăugită, Ed. Uranus, București, 2002;

Bruhn, Manfred, “Marketing“, Ed. Economică, București, 1999;

Cătoiu, I. și Bălan, C. și Onete, C. și Popescu, I. C. și Vegheș, C., “Metode și tehnici utilizate în cercetările de marketing. Aplicații“, Ed. Uranus, București, 1999;

Cojocaru, Constantin și Călin, Geanina și Cojocea, Aureliana Guoadelia, “Analiza economico-financiară“ (manual complementar), Ed. Economică, București, 2003;

Demetrescu, M. C., “Marketing“, Ed. Europa Nova, Lugoj, 1991;

Dobre, C., “Comportamentul consumatorului și strategia de comunicare a firmei“, Ed. Solness, Timișoara, 2002;

Dubois, P. L., “Marketing, Teorie și practică“, Ed. Academiei de Științe Agricole, Cluj Napoca, 1992;

Evans, J. și Berman, B., “Marketing“, 4th edition, Macmillan Publishing Company, New York, 1990;

Florescu, C., “Marketing“, Ed. Independența Economică, București, 1997;

Foltean, Florin, “Marketing“, Ed. Brumar, Timișoara, 2000;

Ișfănescu A. și Stănescu, C. și Băicuși A., “Analiza economică“, ediția a II-a, Ed. Economică, București, 2003;

Jugănaru, Mariana, “Marketing“, Ed. Expert, București, 2000;

Kotler, Ph. “Despre marketing“, Ed. Brandbuilders, București, 2003;

Kotler, Philip, “Managementul marketingului“, Ed. Teora, București, 1997;

Kotler, Philip, “Principiile marketingului“, Ed. Teora, București, 1998;

Kotler, Ph. și Dubois, B., “Marketing Management“, Publi-Union Edition, Paris, 1992;

Lefter, C. (coordonator), “Marketing“, vol. 1, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2006;

Mercer, David, “Marketing“, Ed. Blockwell Publisher, Londra, 1992;

Negruț, Constantin, “Marketing“, Ed. InterGraf, 1997;

Olteanu, V. și Eupre, M. și Bondrea, A. A., “Cercetări de marketing“, Ed. Fundația România de Mâine, București, 2000;

Pistol, Gh., “Marketing“, Ed. Fundația România de Mâine, București, 1999;

Pop, N. Al., “Marketing“, Ed. didactică și pedagogică, București, 1997;

Skinner, S., “Marketing“, Houghton Mifflin Company, Boston, 1990;

Smedescu, I., “Marketing“, Ed. Sylvi, București, 2006;

Stanton, W. J., “Fundamentals of Marketing“, 3th Edition, McGraw-Hill, Toronto, 1972;

Stăncioiu, A. F. (coord.) și Puiu, C. și Flităr, M., “Marketing. Abordare instrumentală“, Ed. „Scrisul Românesc”, Craiova, 2002;

Thomas, M., “Manual de marketing“, Ed. Codecs, București, 1998;

Vernette, E., “Marketing foundamental“, Eyrolles Univrsite, 1993.