PROGRAMULDESTUDIU:FINANȚE,BĂNCI,ASIGURĂRI [615144]

UNIVERSITATEADINORADEA
FACULTATEADEȘTIINȚEECONOMICE
PROGRAMULDESTUDIU:FINANȚE,BĂNCI,ASIGURĂRI
FORMADEÎNVĂȚĂMÂNT:IF
Lucrarededisertație
Coordonator:
Prof.univ.dr.habil.Claudia-DianaSabău-Popa
Absolvent: [anonimizat]
2020

2UNIVERSITATEADINORADEA
FACULTATEADEȘTIINȚEECONOMICE
PROGRAMULDESTUDIU:FINANȚE,BĂNCI,ASIGURĂRI
FORMADEÎNVĂȚĂMÂNT:IF
SISTEMELEFISCALE
DINUNIUNEAEUROPEANĂ.
ANALIZĂCOMPARATIVĂ
Coordonator:
Prof.univ.dr.habil.Claudia-DianaSabău-Popa
Absolvent: [anonimizat]
2020

3Cuprins
Cuprins…………………………………………………………………………………………………………………………….3
CapitolulI.UniuneaEuropeană-istorieșiprezent………………………………………………………………..5
CapitolulI.1.FormareaUniuniiEconomiceșiMonetare…………………………………………………….7
CapitolulII.AspecteprivindfiscalitateaînstatelemembrealeUniuniiEuropene…………………..10
II.1.Principiilefiscalității……………………………………………………………………………………………..10
II.2.Sistemelefiscale-conținut,caracteristicișitipologie………………………………………………..11
II.3.Impozitul-elementuldebazăalsistemuluifiscal……………………………………………………..13
II.4.PoliticafiscalăgeneralăîncadrulUniuniiEuropene………………………………………………….15
II.5.Acquis-ulcomunitarînmateriefiscală…………………………………………………………………….17
II.6.Impozitareadirectă………………………………………………………………………………………………..18
II.7.Impozitareaindirectă……………………………………………………………………………………………..20
II.8.Aplicareaconvențiilordeevitareadubleiimpunerifiscale………………………………………..21
CapitolulIII.Studiuempiric-SistemefiscaledinUniuneaEuropeanăînperioada2012-2018.
AnalizăcomparativăGermania,FranțașiRomânia……………………………………………………………..24
III.1.EvoluțiaPIBînUniuneaEuropeană……………………………………………………………………….24
III.2.EvoluțiaPIBpecapdelocuitorînUniuneaEuropeană…………………………………………….26
III.3.EvoluțiaimpozitelorșitaxelorînUniuneaEuropeană………………………………………………28
III.4.SistemulfiscalînGermania…………………………………………………………………………………..30
III.5.SistemulfiscalînFranța……………………………………………………………………………………….36
III.6.SistemulfiscalînRomânia……………………………………………………………………………………43
III.7.SistemefiscalecomparateGermania,FranțașiRomânia………………………………………….50
Concluzii………………………………………………………………………………………………………………………..62
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………….63
Sitografie……………………………………………………………………………………………………………………….65

4Introducere
FiscalitateaîncadrulUniuniiEuropeneesteunsubiectdeactualitate,prinimplicațiilepe
careleareasupraactivitățiieconomiceasuprastatelormembre,asupraniveluluidetraialtuturor
cetățenilor.
SistemuldeimpoziteșitaxedinUniuneaEuropeanăfaceprogresevizibile,reformele
fiscalediferădelaunstatlaaltul,daracesteaîngeneralurmărescdiminuareasarciniifiscale,
chiardacăaudevenituneorigeneratoaredeconcurențăfiscală.
UniuneaEuropeanăarelaoraactuală28destatemembre,fiecarestatavândunsistem
fiscalpropriu,înfuncțiedepoliticafiscalăabordată.Înprezentsuntelaborateprogramemenitesă
modificesistemelefiscaleactuale,scopulprincipalfiindarmonizareasistemelorfiscaleale
statelormembre.
Armonizareafiscalăsedovedeșteafiesențialăpepiațacomunitară,politicilefiscaleale
statelormembresuntinfluențatedeUniuneaEuropeanăprincoordonarefiscală.Coordonarea
fiscalăarelabazăceledouăprincipiialeintegrăriieuropene:principiulacceptăriipoliticilor
fiscalealetuturorstatelormembre,cuanumitecondiții,șiprincipiulsubsidiarității-relații
verticaleîntreinstituțiileeuropeneșiguvernelenaționale.
Colectareacreanțelorfiscalelanivelcomunitarareunputernicimpactsupracetățenilorși
agențiloreconomici,aceastafiindînfaptmotivațiaalegeriiprezenteiteme.
Obiectivelelucrăriiconstauînprezentareateoreticășipracticăaaspectelorlegatede
fiscalitateșidesistemelefiscaledinspațiulcomunitareuropean,cudetaliereaelementelorde
fiscalitatecupondereaceamaisemnificativășicuprezentareasistemelorfiscalealeGermaniei,
FranțeișiRomâniei.
Lucrareaestestructuratăîntreipărți.Înprimaparteamprezentatpelarginformațiidespre
UniuneaEuropeanădelaînființarepânăînprezentșiaspectereferitoarelaformareaUniunii
EconomiceșiMonetare.Parteaadouaconțineaspecteprivindfiscalitateaînstatelemembreale
UniuniiEuropene,cuaprofundareaprincipalelorelemente.Încontinuare,înparteaatreia,prin
intermediulmetodelorșitehnicilorabordateamdoritsăevidențiezprintr-unstudiuempiric
sistemelefiscalealestatelormembrealeUniuniiEuropeneGermania,FranțașiRomânialanivel
macroeconomic,cuevoluțiaprincipalelorveniturifiscaleînperioadaanilor2012-2018.

5CapitolulI.UniuneaEuropeană-istorieșiprezent
UniuneaEuropeană(UE)esteouniunepoliticășieconomicăformatălaoraactualădin28
destatemembresituateînEuropa,înplinprocesdeextindere,constituindcelmaiavansattipde
integrareeconomicăexistentînprezentpeplanmondial.
OrigineaUniuniiEuropeneesteînComunitateaEuropeanăaCărbuneluișiOțelului
(CECO)înființatăîn18aprilie1951prinTratatuldelaParisprecumșiînComunitatea
EconomicăEuropeană(CEE)șiComunitateaEuropeanăaEnergieiAtomice(CEEA)înființateîn
25martie1957prinTratatuldelaRoma.Cele6statemembrefondatoaresunt:Belgia,Franța,
Germania,Italia,LuxemburgșiȚăriledeJos.Industriilecărbuneluișioțeluluiaufost
administrateîncomundecele6statemembre.Acestaareprezentatdefaptprimulpasspre
integrareaeuropeană.RobertSchuman,ministrulfrancezalafacerilorexternedeclaraîn9mai
1950:“Europanusevaconstruidintr-odatăsaucaurmareaunuiplanunic,ciprinrealizări
concretecaresăcreezeînprimulrândosolidaritatedefacto.”1
Înperioada1973-1986ComunitateaEconomicăEuropeanăs-aextinsprinaderarea
următoarelorstate:Danemarca,Irlanda,RegatulUnit,Grecia,SpaniașiPortugalia.
Ladatade7februarie1992afostsemnatTratatuldelaMaastrichtprincarealuatființă
UniuneaEuropeanăsubactualadenumire.Acestaaintratînvigoarela1noiembrie1993.
În1995auaderatlaUniuneaEuropeanăAustria,FinlandașiSuedia.
Înanul2004unnumarde10stateauaderatlaUniuneaEuropeană:Cipru,Cehia,Estonia,
Ungaria,Letonia,Lituania,Malta,Polonia,SlovaciașiSlovenia.
RomâniaadevenitstatmembrualUniuniiEuropenela1ianuarie2007,împreunăcu
Bulgaria,iarultimulstatcareaaderatesteCroația,înanul2013.
Cele28destatemembrealeUniuniiEuropeneînprezentsunt:Austria,Belgia,Bulgaria,
Cehia,Cipru,Croația,Danemarca,Estonia,Finlanda,Franța,Germania,Grecia,Irlanda,Italia,
Letonia,Lituania,Luxemburg,Malta,Polonia,Portugalia,RegatulUnit,România,Slovacia,
Slovenia,Spania,Suedia,ȚăriledeJosșiUngaria.
ValorileUniuniiEuropenesuntcomunestatelormembre.Acesteasunt:demnitateaumană,
libertatea,democrația,egalitatea,statuldedreptșidrepturileomului.Caorecunoașterea
1http://www.europarl.europa.eu/consultatla05.01.2020

6eforturilordepuseînsusținereaacestorvalori,UniuneaEuropeanăaprimitPremiulNobelpentru
Paceîn2012.
Unmomentistoricpentrucooperareaeconomicășimonetarăîntrestatelemembre,oetapă
importantăînprocesuldeintegrareeuropeanaafostrealizatăîn1ianuarie1999,cândafost
lansatămonedaunicăeuro,utilizatăînprezentde19dincele28destatemembre.Introducerea
efectivăamonedeiuniceeuros-arealizatla1ianuarie2002.Aceastareprezintăunsimbolal
unitățiieuropenemenităaasiguraprosperitateașistabilitateaînUniuneaEuropeanășiaajunsa
douavalutăcaimportanțăinternaționalădupădolarulamerican.Stabilitateaeconomicăindusăde
monedaeuroestebeneficăpentrueconomiastatelormembre,oferindnoioportunitățiîntr-opiață
unicămaieficientă.
PiațaUnicăeuropeanăîntemeiatăîn1986prinActulUnicEuropeanesteunadintre
realizărileUniuniiEuropenecuunputernicimpactasuprastatelormembre.
ÎncontextulexistențeiuneiPiețeUniceeraimperiosnecesarăaplicareaunornorme
armonizateatâtdecătrestatelemembreUEcâtșidecătrecandidațiilaaderare,înscopul
asigurăriiacelorașicondițiiconcurențialepeîntregteritoriulUE.Afirmareaacesteiexigențenu
însemnaeliminareaposibilitățiidenegociereaunorperioadetranzitorii,cudefinireadurateișia
număruluisectoarelorlacaresereferea.2
S-auînregistratprogresenotabileînliberacirculațieamărfurilorprinarmonizarea
legislațieifiscaleînspațiulcomunitar.Liberacirculațieaserviciilorșiforțeidemuncăauavutun
ritmdeimplementaremailentdatorităpoliticilorsocialeeuropene.SistemulMonetarEuropeana
favorizatliberacirculațieacapitalurilor.Liberacirculațieabunurilor,serviciilor,persoanelorși
capitaluluiauunimpactdeosebitasuprastandardelordeviață,cubeneficiisemnificativepentru
cetățenișipentruagențiieconomici,cucreștereacompetitivitățiiafaceriloreuropenepeplan
mondial.
Înmartie2012estesemnatdecătrestatelemembre(cuexcepțiaRegatuluiUnit,Cehieiși
Croației)Tratatulinterguvernamentalprivindstabilitatea,coordonareașiguvernanțaîncadrul
uniuniieconomiceșimonetareacăruicomponentăbugetarăestePactulfiscal.
Statelemembretrebuiesăadoptepoliticifiscaleresponsabileșisustenabile.
2BărbulescuIordanGheorghe,UniuneaEuropeană:politicileextinderii,EdituraTritonic,București,2006,p.95

7CapitolulI.1.FormareaUniuniiEconomiceșiMonetare
RaportulWernerîntocmitîn1970areprezentatprimulpasînîncercareadeunificare
monetarăaEuropei.Acestraportafostîntocmitdelideriieuropeniîncadrulunuigrupcondusde
prim-ministrulluxemburghezPierreWernerșiprezentamodulîncarearputeafirealizatăo
uniuneeconomicășimonetarăîntermende10ani.3
SistemulMonetarEuropeanafostulteriornegociatîn1978șilansatîn1979decătrecele
nouăstatemembrelaaceadată.Sistemulaveacaprimobiectivcreareauneizonedestabilitate
monetară,urmăreastabilizarearatelordeschimb,avândcascopprincipallimitareafluctuațiilor
monedelordelaunstatlaaltulșireducereainflației.Acestaareprezentatunmecanismde
stabilizarearaportuluideschimbdintrestatelecomunitare.4
ArmonizareaSistemuluiMonetarEuropeanareprezentatprimulpasînformareaUniunii
EconomiceșiMonetare.
ÎncadrulTratatuluidelaMaastrichtdin1992,statelemembreauaprobatlansareUniunii
EconomiceșiMonetare(UEM).
CreareaUniuniiEconomiceșiMonetare(UEM)reprezintăoetapădeimportanțămajoră
înprocesuldeintegrareaeconomiilorUniuniiEuropene.
FormareaUniuniiEconomiceșiMonetarepresupunearmonizareapoliticiloreconomiceși
fiscalealestatelormembreșiadoptareamonedeiuniceeuro.
GestionareaUniuniiEconomiceșiMonetareesterealizatădeurmătoareleinstituții:
ComisiaEuropeană,ConsiliulEuropean,Summitulzoneieuro,ConsiliuldeMiniștrialUE,
Eurogrupul,ParlamentulEuropean,BancaCentralăEuropeanășiGuvernelenaționale.
UniuneaEconomicășiMonetarăpresupuneoUniuneEconomică,oUniunefinanciară,o
UniunefiscalășioUniunepolitică.
Uniuneamonetarăurmăreștestabilitateaprețurilorînspațiulcomunitar,fixarearatelor
dobânzilorînzonaeuroșimonitorizeazăcirculațiabancnotelorșimonedeloreuro.De
implementareapoliticiimonetarerăspundeBancaCentralăEuropeană(BCE)șiguvernele
naționale.GuvernelenaționaleemitmonedeeuroconformaprobărilorBCE,iarBancaCentrală
Europeanăesterăspunzătoaredetipărireaacestora.
3https://europa.eu/euroat20/roconsultatla12.01.2020
4ConstanțaAureliaChițiba,Economiamodialădinviziuneglobală,EdituraProUniversitaria,București,2017,
p.103

8Uniuneaeconomicăvizeazăpoliticabugetarășiluareadeciziiloreconomice,avândca
repersprijinireaUniuniimonetare.Încadrulpoliticiibugetareguvernelenaționaleurmăresc
cheltuielile,veniturilebugetareșigraduldeîndatorare.NormelecomunealeUEînacestdomeniu
vizeazădeficitelestatelormembre.Luareadeciziiloreconomiceserealizeazălanivelnațional,
darforurileUEcoordoneazășifacrecomandăriînscopularmonizăriicomunitare.
ConformRaportuluicelorcincipreședințidin22iunie2015,procesuldeimplementare
aretreietapedistincte,aînceputîn1iulie2015șisedoreșteafifinalizatîn2025.
Înprimaetapăsuntutilizateinstrumenteleexistenteșitratateleînvigoarepentrua
stimulaconvergențastructuralășicreștereaeconomică,cuaccenteputernicepeocupareaforțeide
muncășiîmbunătățireacoordonăriipoliticiloreconomice.
ÎncadrulUniuniifinanciarearelocfinalizareaUniuniibancare,inițiereaUniuniipiețelor
decapitalșiconsolidareaComitetulEuropeanpentruRiscSistemic(CERS).
UniuneafiscalănecesităconformRaportuluicelorcincipreședințiînființareaunuinou
consiliufiscaleuropeancarearaveaînatribuțiunievaluareaexecuțieibugetareastatelordin
spațiulcomunitar,monitorizîndmodalitateaîncaresuntîndepliniteobiectiveleșirecomandărie
stipulateîncadrulfiscalalUniuniiEuropene.Statelemembretrebuiesăadoptepoliticifiscale
responsabileșisustenabile.
Sepuneaccentșipeconsolidarearăspunderiidemocraticeprinadoptareaunormăsuride
revizuireasemestruluieuropeanșiprinconsolidareacontroluluiparlamentar,creștereagradului
decooperaredintreparlamentelestatelormembreșiParlamentulEuropean.
Înetapaadouasuntlansatenoiacțiunidenaturăjuridicăvizîndprocesuldeconvergență
carevoraveauncaracterobligatoriu,constituireauneitrezoreriiazoneieurocurăspunderela
niveleuropean,peplanfiscalsepunbazelestabilizăriimacroeconomicepentruzonaeuro.
Etapafinalăcares-arealizatceltârziuînanul2015aprezentatoUniuneeconomicăși
Monetarăprosperăpentrustatelecareauadoptatmonedaunică,lacaresădoreascăaderareași
altestatealeUniuniiEuropene.
DupăcumsemenționeazăînRaportulcelorcincipreședinți,“finalizareaUEMnuesteun
scopînsine,ciesteunmijlocpentruaasiguraoviațămaibunășimaiechitabilătuturor
cetățenilor,pentruapregătiUniuneasăfacăfațăviitoarelorprovocăriglobaleșipentruapermite
fiecăruiadintremembriisăisăprospere.”5
5https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/consultatla11.01.2020

9Monedaeuroestelaoraactualăutilizatăîn19statemembredeunnumarde330milioane
cetățeni.Esteomonedăputernicășistabilăîntr-opiațăunicăcompetitivășiprosperă,destinatăsă
contribuielaaccelerareaprocesuluideintegrarecomunitară.Dintreavantajelepecareleprezintă
utilizaremonedeiuniceeuromenționămreducereacosturilortranzacțiilorfinanciare,facilitarea
deplasărilortuturorcetățenilorînspațiulcomunitar,impunereaUniuniiEuropenepeplan
mondial,azisituându-sealăturideStateleUniteșiChinaînrândulprimelortreieconomiiîn
comerțulinternațional.
Pentrucetățeniidinspațiulcomunitarbeneficiileutilizăriimonedeieurosuntreprezentate
deeliminareaschimbuluivalutarlafrontiere,favorizareaachizițiilortransfrontaliere,creșterea
graduluideocupareaforțeidemuncă,darșiprotejareaputeriidecumpărareatuturor
consumatorilordinUE.
Agențiieconomicidinspațiulcomunitarzonaeuroaudeasemeneamultiplebeneficii
constândînratestabilealedobânzilor,favorizareainvestițiilorșicreareadenoilocuridemuncă,
creștereagraduluidecompetitivitateatâtpepiațaeuropeanăcâtșiînplaninternațional.
StateleEuropeiCentralesideRăsăritnuauaderatlazonaeurosimultancuaderareala
UE.ExplicațiaconstăînfaptulcănegocieriledeaderareșiîncheiereaTratatuluideaderare
reprezintăîndeplinireacondițiilorminimalepentruaderarealaUE,întimpceaderareala
UniuneaEconomicășiMonetarăsauSpațiulSchenghenînseamnăîndeplinireaunorcondiții
suplimentare,dificildeatinschiarpentruunelestatemembre.6
6BărbulescuIordanGheorghe,op.cit.,p.472

10CapitolulII.AspecteprivindfiscalitateaînstatelemembrealeUniunii
Europene
II.1.Principiilefiscalității
Fiscalitateareprezintăocaracteristicăapoliticiistatuluireferitoarelaimpozitare,iar
politicafiscalăpedealtăpartereprezintă“ansambluldeciziilorfinanciarepebazacărora
decidentulpublic,statul,acționeazăînsensulinfluențăriișiobțineriiunorobiectiveeconomico-
socialestabilitelanivelmacroeconomic”.7
PrincipiilegeneralealefiscalitățiiînviziuneaeconomistuluifrancezMauriceAllais
(1911-2010),laureatalPremiuluiNobelpentrueconomieînanul1988sunt:"individualitatea,
nediscriminarea,impersonalitateaimpozitelor,neutralitateaimpozitelor,diferențierea
tratamentelorfiscaleînraportculegitimitateaveniturilorrealizatedeplătitorișilipsa
arbitrariului''8
Înprezentsunt3grupedeprincipiicarestaulabazastabiliriișiașezăriiimpozitelor:
randamentulimpunerii,echitateaimpuneriișiprincipiidepoliticăeconomicășisocială.
Randamentulimpuneriiesteunprincipiudepoliticăfinanciarăcarepresupuneo
rentabilitateaimpozitelor,astfelîncâtacesteasăducălaunmaximdevenituricuunminimde
cheltuieli.
Echitateaimpuneriiesteunprincipiueticcarepresupuneachitareaunuiimpozitegalde
cătrecontribuabiliicarerealizeazăaceeașimasăimpozabilă.
Principiiledepoliticăeconomicășisocialăstaulabazapoliticifiscale,alăturide
principiulimpuneriișideprincipiulechitățiifiscale.Impozitelesuntutilizatepentrufavorizarea
unorramurieconomice,saupentrudescurajareaunoractivitățișisuntdiferențiatepecriteriide
ordinsocial.
Înpracticafiscalăsuntutilizatepârghiidestimulareaunorsectoaresauramuriale
economieiavândcascoprestructurareaeconomică,suntacordatefacilitățifiscalepentru
creștereaeconomicășimodernizareaeconomiei.
7VintilăNicoleta,FilipescuMaria-Oana,LazărPaula,Fiscalitateaplicatășielementedemanagementfiscal,
EdituraC.H.Beck,București,2013,p.1
8TulaiConstantinI.,Finanțelepubliceșifiscalitatea,CasaCărțiideȘtiință,Cluj-Napoca,2003,p.211-212

11Măsuriledeordinfiscalsuntfolositeînoricețarăcaunuldincelemaiimportante
instrumentedeinfluențareaactivitățiieconomice.9
PrevederileLegiinr.227/2015privindCodulfiscalprezintăprincipiilecarestaulabaza
impozităriidinRomânia.Acesteprincipiisunt:neutralitateamăsurilorfiscaleînraportcu
diferitelecategoriideinvestitorișicapitaluri,cuformadeproprietate;certitudineaimpunerii,prin
elaborareadenormejuridiceclare,caresănuconducălainterpretăriarbitrare,iartermenele,
modalitateașisumeledeplatăsăfieprecisstabilitepentrufiecareplătitor;echitateafiscală
asigurăcasarcinafiscalăafiecăruicontribuabilsăfiestabilităpebazaputeriicontributive;
eficiențaimpuneriiasigurănivelurisimilarealeveniturilorbugetaredelaunexercițiubugetarla
altulprinmenținerearandamentuluiimpozitelor,taxelorșicontribuțiilorîntoatefazeleciclului
economic;predictibilitateaimpuneriiasigurăstabilitateaimpozitelor,taxelorșicontribuțiilor
obligatorii,pentruoperioadădetimpdecelpuținunan.10
II.2.Sistemelefiscale-conținut,caracteristicișitipologie
Sistemelefiscaleprezintăostructurădiversificată,cucomponentecarerelaționeazăla
toatenivelele,învedereaîndepliniriiobiectivelorimpusedepoliticilefiscaleînvigoare.
Prelevărilefiscalereprezintăelementulesențialaloricăruisistemfiscal.Acesteasunt
prelevăriobligatorii,fărăocontraprestațieimediatăsaudirectă.Impozitele,taxeleșicontribuțiile
socialesuntinstrumentedefinitoriiînmateriefiscală,darnaturalorareimpactatâtînplan
economico-financiar,câtșiînplansocialșipolitic.
Cândsediscutădespresistemulfiscaltrebuieavutînvederesistemuldeimpoziteșitaxe
existentîncadruleconomiei,metodeleșitehnicileutilizatepentrudeterminarea,așezarea,
urmărireașiîncasareaveniturilorstatului,precumșiaparatulfiscal,menitsăreuneascăceledouă
elementemaisusmenționate.11
Mecanismulfiscalesteresponsabildefuncționareasistemuluifiscal.Privitînansamblu,
mecanismulfiscalînsumeazăoseriedemetode,tehnicișiinstrumentefiscaledestinate
9LăcrițaGrigorieN.,Fiscalitate-controverseșisoluții,EdituraIrecson,București,2007,p.176
10Art.3,Legeanr.227/2015privindCodulfiscal.
11MorarIoanDanșicolectivul,Fiscalitate,EdituraUniversitățiidinOradea,2009,p.8

12dimensionării,așezăriișiperceperiiimpozitelor,taxelor,contribuțiilorsocialeprecumșiaaltor
sumedatoratestatului.
Aparatulfiscalcuprindeatâtelementelemenționateanterior,câtînprimulrândinstituțiile
șiorganeleabilitatesădesfășoareactivitățiîndomeniulfiscal.Instituțiiledincomponența
aparatuluifiscalpotavearoldedecizie,saurolexecutiv,înfuncțiedegraduldeimplicareși
relaționarecucontribuabilii.
Sistemelefiscalepotficlasificatepecriteriidefuncționalitate,iarînacestcazîntâlnim
sistemefiscaleclasificatedupăcategoriadeimpozitepredominante,sausistemefiscale
clasificatedupăintensitateapresiuniifiscale.12
Înfuncțiedecategoriadeimpozitepredominanteîntâlnimsistemefiscaleîncare
predominăimpoziteledirecte(înstatelecelemaidezvoltate),sistemefiscaleîncarepredomină
impoziteleindirecte(înstatelesubdezvoltate),sistemefiscalecupredominanțăcomplexă(în
statelecuregimuripoliticedetipsocial-democrat),sistemefiscalecupredominanțaimpozitelor
generalesaucupredominanțaimpozitelorparticulare.
Înliteraturadespecialitatesuntprezentatesistemelefiscaledenaturăutopică,sau
sistemelefiscaledenaturăteoretico-proiectivă.
Sistemulfiscaleuropeantrebuieprivitsubmaimulteaspecte.Necesitateadearmonizare
estefundamentalăpentrusistemulfiscaleuropeanșiesențialăpentruopiațăinternăunică.Statele
membrealeUEauoindependențălimitatăînmateriedeimpozitare.Armonizareafiscalănu
presupuneoegalitateîntresistemelefiscalealestatelormembre,cioconvergențăîntreacestea,
menitesăprevinășisădiminuezedecalajeleconcurențiale,darșidobândireaunoralocări
imparțialederesurseînspațiulcomunitar.BugetulUEreprezintăuniculinstrumentprincaresunt
puseînaplicarepoliticilefiscale.ReglementărilefiscalealeUEsuntmenitesăcoordoneze
politicilebugetarealestatelormembre,urmărinddeasemeneașiostabilizareaacestora.
Legislațiacomunitarăîndomeniulfiscalcuprinderegulamente,directive,decizii,opiniiși
recomandări.
Regulamentelesuntactejuridicecareseaplicăautomatșiuniformîntoatestatelemembre
aleUE13,directiveleauroluldeasolicitastatelormembresăobținăunanumitrezultatfărăa
impunemodalitateadesoluționare.Deciziilesuntactejuridiceobligatoriudeimplementatde
12Leonard-CălinAbrudan,Finanțeinternaționale:aspecteprivindficalitateaînUniuneaeuropeană,Editura
UniversitățiidinOradea,Oradea,2012,p.12
13https://ec.europa.eu/info/law/consultatla19.01.2020

13cătrestatelemembrecăroralesuntadresate.Dupăcumremarcăm,atâtreglementărilecâtși
deciziilesuntformealelegislațieicomunitarecucaracterobligatoriu.InstituțiileUEpotsă-și
prezintepunctuldevedereînfațastatelormembreprinopiniișirecomandărifărăcaracterde
obligativitateîndomeniulfiscalstatelormembre,lăsânddecizialanivelnațional.
SistemulfiscaldinRomâniatrebuieanalizatîncontextulsistemuluifiscaleuropean.
Româniatrebuiesăsesupunătuturorreglementăriloreuropeneavândcascoparmonizareafiscală.
ComponentelesistemuluifiscalînRomâniasuntcomponentalegislativă,componenta
proceduralășicomponentainstituțională.
Componentalegislativăcuprindeactenormativecucaracterfiscal(Codulfiscal,Codulde
procedurafiscală,Codulvamal).Componentaproceduralăreprezintamecanismulfiscalșieste
descrisăînCoduldeprocedurăfiscală,iarcomponentainstituționalăesteaparatulfiscal.
Funcțiilesistemuluifiscalsunt:demobilizarearesurselorfinanciarepublice,destimulare
economică,deprotecțiesocialășidecontrolasupraeconomiei.14
Funcțiademobilizarearesurselorfinanciarepubliceconstituiefuncțiaprimordială,curol
esențialînîndeplinirearoluluistatuluiîneconomie.Funcțiadestimulareeconomicăareînvedere
acordareadefacilitățifiscaleanumitorsectoarealeeconomiei,sauacordareadefacilitățicaresă
favorizezeanumitecomportamenteeconomice.Funcțiadeprotecțiesocialăsematerializeazăprin
acordareadefacilitățifiscaleînvedereadiminuăriisarciniifiscalepentruanumitecategorii
sociale.Funcțiasistemuluifiscaldecontrolasupraeconomieiesteînfăptuitădeinstituțiile
statuluicuactivitățideadministrarea,colectareșicontrolîndomeniulfiscal.
II.3.Impozitul-elementuldebazăalsistemuluifiscal
ÎnopiniaprofesoruluiIulianVăcărel,„impozitelereprezintăoformădeprelevareaunei
părțidinveniturileși/sauavereapersoanelorfiziceșijuridiceladispozițiastatuluiînvederea
acopeririicheltuielilorpublice.Aceastăprelevaresefaceînmodobligatoriu,cutitludefinitiv
(nerambursabil)șifărăcontraprestațiedirectădinparteastatului.15
14VintilăNicoleta,FilipescuMaria-Oana,LazărPaula,op.cit.,p.9
15VăcărelIulianșicolectivul,Finanțepublice-EditiaaV-a,EdituraDidacticășiPedagogică,București,2006,
p.358

14Impoziteleauunrolmajorîneconomiaunuistat,înîncurajareasaudescurajareaunei
activitățieconomice,îninfluențareadeciziilorfinanciarealeagențiloreconomici.
EconomistulAdamSmith(1723-1790)precizadespretaxecăacesteatrebuie:săfieegale,
adicătrebuiesăfieproporționalecuveniturileplătitorilordetaxe,săfieexacte,deci
independentedecapriciilecolectoruluidetaxe,săfieeconomice,adicăcâștigulpecare-laducsă
fiemaimaredecâtcostulcolectăriișicătaxareatrebuiesăfieastfelaranjatăîncâtcolectarea
taxelorsăfieconvenabilă.16
Clasificareaimpozitelorpoatefirealizatădupătrăsăturiledefondșideformăaleacestora,
șiatunciavemimpozitedirecteșiimpoziteindirecte.
Impoziteledirectesuntimpoziteleperceputedirectdelasubiectulimpozituluipentru
venitulobținutsaupentruavereadeținută,pebazaunorcotedeimpunere,laanumitetermene
stabiliteprindispozițiilegale.Impoziteledirectepotfiimpozitereale(obiective)sauimpozite
personale(subiective).
Stabilireaimpozitelerealearelabazadeținereaunorobiectematerialedecătre
contribuabil(teren,clădiri,magazineetc.)șinuseținecontdesituațiapersonalăasubiectului
impozitului.Uneledintreacesteimpozitesuntimpozitulpeteren,impozitulpeclădiri,impozitul
pecapitalulmobiliarsaupecapitalulbănesc.
Spredeosebiredeimpozitelereale,impozitelepersonaleseașeazăasupraveniturilorsau
averiicontribuabilului.Încazulacestorimpoziteseținecontșidesituațiapersonalăasubiectului
impozitului.
Impoziteleindirectesuntimpoziteleperceputedestatcuprilejulvânzăriiunorbunurisau
prestăriiunorserviciiprinintermediulvânzatorilor.Acesteimpozitefacpartedinprețul
mărfurilorsautarifulserviciilorșisuntsuportatedirectdeconsumator.
Impozitelepotficlasificateînfuncțiede„obiectulimpuneriișiatuncielepotfiimpozite
pevenit,impozitepeavereșiimpozitepecheltuieli,înfuncțiedescopulurmăritcândpotfi
impozitefinanciareșiimpozitedeordinesaudupăfrecvențacucareserealizeazășiatuncipotfi
impoziteordinaresauimpoziteextraordinare”.17
Rolulimpozitelorîneconomiesemanifestăpemaimulteplanuri:constituieprincipalul
mijlocdeprocurarearesurselorfinanciarenecesarepentruacoperireacheltuielilorpublice,un
16GeoffreyWhitehead,Economia,EdituraSedona,Timișoara,1997,p.385
17VăcărelIulianșicolectivul,op.cit.,p.379

15mijlocdeintervențieastatuluiîneconomie,iarprinintermediulimpozitelorarelocredistribuirea
uneipărțiimportantedinPIBîntreveniturilediferitelorpersoanefiziceșijuridice.
II.4.PoliticafiscalăgeneralăîncadrulUniuniiEuropene
Politicageneralăaunuistatacordăoatențiemaximăpoliticiifiscale,cuimpactmajorla
niveluleconomieinaționale.Politicafiscalăgeneralătrebuieadaptatăconjuncturiieconomice,
dartrebuieținutcontșideimpactulsocialastfelîncâtsistemulfiscaladoptatsăaibăcarezultato
creștereeconomicăsusținutășiostabilitatemacroeconomică.
Politicăfiscalădesemnezăconcepția,măsurileșiacțiunilestatuluiprivindimpoziteleși
rolullorînformareaveniturilorbugetareșifinanțareacheltuielilorbugetare,tipuriledeimpozite,
percepereașifolosirealorcainstrumentdestimulareacreșteriieconomice.Politicafiscalăse
referălautilizareaimpozituluicainstrumentdeintervențieaautoritățilorpubliceîneconomieși
înviațăsocială.Creștereanecontrolatăaimpozitelorșiacontribuțiilorsocialepoateaveaun
impactnegativasupraprocesuluidestabilireaprețurilorșisalariilor,existândastfelrisculde
inflațieprinfiscalitate.
PoliticafiscalăcomunitarăafostinițiatăprinTratatuldelaRomadin1957,carea
consacratînființareaComunitățiiEconomiceEuropene.
PoliticafiscalăaUniuniiEuropenearedreptțintăcreareaunei“piețecomunefiscale“prin
aplicareaunorreglementărijuridicefiscalecomune,caresăeviteoriceconflicteșiorice
discriminăriîntresistemelefiscalenaționale.18Avândcaobiectivmajorsuprimareafrontierelor
fiscale,politicafiscalăcomunitarăurmăreștearmonizarealegislațieifiscale.
PoliticafiscalăgeneralăîncadrulUniuniiEuropeneestelanivellegislativformatădin
tratatefondatoare,regulamente,directiveșidecizii.Acesteareprezintăfundamentullegislativ
comunitarcarereglementeazămoduldefuncționarealUEșilacaretrebuiesăsealiniezetoate
statelemembre.
ÎnurmaTratatuluidelaLisabonasemnatdestatelemembrealeUEînanul2007,Tratatul
deinstituireaComunitățiiEconomiceEuropeneafostredenumitînTratatulprivindfuncționarea
UniuniiEuropene,careesteînvigoareînprezent.
18Fanu-MocaAdrian,PopaConstantinDragoș,Dreptfinanciarpublic-EdițiaaII-a,EdituraUniversulJuridic,
București,2013,p.118

16TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene(TFUE)conținedispozițiirelevante
pentrupoliticăfiscală.Dupăcumestemenționatînart.3,pct.1,competențaUniuniiesteexclusivă
înurmătoareledomenii:uniuneavamală,stabilireanormelorprivindconcurențanecesare
funcționăriipiețeiinterne,politicamonetarăpentrustatelemembreacărormonedăesteeuro,
conservarearesurselorbiologicealemăriiîncadrulpoliticiicomuneprivindpescuitul,politica
comercialăcomună.19
CompetențelepartajateîntreUniuneșistatelemembresuntmenționateînTFUEînart.4,
pct.2șiseaplicăînurmătoareledomeniiprincipale:piațainternă,politicasocială,pentru
aspecteledefiniteînprezentultratat;coeziuneaeconomică,socialășiteritorială,agriculturași
pescuitul,cuexcepțiaconservăriiresurselorbiologicealemării,mediul,protecțiaconsumatorului,
transporturile,rețeleletranseuropene,energia,spațiuldelibertate,securitateșijustiție,obiectivele
comunedesecuritateînmateriedesănătatepublică,pentruaspecteledefiniteînprezentultratat.20
PoliticilefiscaleșibugetareatâtpeplaninternaționalcâtșilanivelulUniuniiEuropene
potprezentaproblemeprindecalajeleoperaționale,derecunoașteresauadministrative.Se
înregistreazădecalajeîntimpdelamomentuladoptăriimăsurilordepoliticăfiscalășipânăla
momentulîncareacestemăsuriprezintăefecteînplaneconomic,delamomentulînceperiiunei
perioadederecesiunesauexpansiunepânălamomentulîncarearelocconștientizarea
fenomenului,delamomentulîncareseimpuneintervențiapoliticiifiscaleșipânălaadoptarea
măsurilorimpuse.
Politicilefiscalediscreționaresaunon-discreționaresuntalteproblemepecarele-au
întâmpinatstatelemembreeleUniuniiEuropene.
Întrecut,Româniaaavutopoliticăfiscalădiscreționarăprociclică,încares-auaccentuat
dezechilibreleeconomice.LimitareadeficituluistructuralînrândulstatelormembrealeUEva
generaodisciplinăfiscalăapreciabilă,ceeacepoateconstituiunavantajsemnificativpentru
statelecuoistorienegativăînacestsens.
19Art.3,pct.1,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene
20Art.4,pct.2,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene

17II.5.Acquis-ulcomunitarînmateriefiscală
Termenul“acquiscomunitar”provinedinlimbafrancezășidesemneazăansamblul
drepturilorșiobligațiilorcomuneaplicabilestatelormembrealeUniuniiEuropene.
Acquisulcomunitarcuprinde:conținutul,principiileșiobiectivelepoliticealetratatelor,
legislațiaadoptatăînaplicareatratatelor,jurisprudențaCurțiideJustițieaComunităților
Europene,declarațiileșirezoluțiileadoptatedeUE,măsurileadoptateîndomeniulpoliticii
externeșidesecuritatecomunestatelormembre,măsurileadoptateîndomeniuljustițieișial
afacerilorinterne,acordurileinternaționaleîncheiatedecătreComunitateșidecătrestatele
membreîntreeleîndomeniiledeactivitatealeUniunii.21
ÎnvedereaaderăriilaUniuneaEuropeană,statelecandidatetrebuiesă-șiînsușească
acquis-ulcomunitar.
TratatuldelaLisabonasemnatla13decembrie2007amendadouătratateanterioareale
UniuniiEuropene:TratatulprivindUniuneaEuropeană(Maastricht,1992)șiTratatulde
instituireaComunitățiiEuropene(Roma,1957).Caurmare,TratatuldeinstituireaComunității
EuropeneafostredenumitTratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene(TFUE).
ÎnTratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene(TFUE)parteaatreia:Politicileși
acțiunileinternealeUniuniisuntprevăzutedispozițiilerelevanteînmateriefiscală.Articolul28
prevedeinterzicereaaplicăriitaxelorvamalelaimportșilaexportșiaoricărortaxecuefect
echivalentîntrestatelemembrealeUniunii.22Articolul30menționeazăcăaceastăinterdicțiese
aplicădeasemeneataxelorvamalecucaracterfiscal.23LaTitlulVIINormecomuneprivind
concurența,impozitareașiarmonizarealegislativăsuntprevăzutedispozițiifiscalereferitoarela
impoziteleindirecte,altedomeniideimpozitare,măsurimenitesăprevinădistorsiunilepieței,
măsuriînvedereaevităriidubleiimpuneri.Articolul113prevedefaptulcăadoptareadispozițiilor
referitoarelaarmonizarealegislațiilorprivindimpozitulpecifradeafaceri,accizeleșialte
impoziteindirectevaaveacascopinstituireașifunționareapiețeiinterneprecumșievitarea
denaturăriiconcurenței24.
21PetreBrezeanu,IlieȘimon,SorinCelea,Fiscalitateeuropeană,EdituraEconomică,București,2005,p.214
22Art.28,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene
23Art.30,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene
24Art.113,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene

18LegislațiafiscalădinRomâniaanecesitatoadaptarelaacquis-ulcomunitar,înacestsens
aufostemisenumeroaseactenormativeînvedereareduceriinumăruluideproduseșiprestăride
serviciiscutitedeTVA,sautaxatecucotereduse,modificareacotelordeimpozitare.
II.6.Impozitareadirectă
Impoziteledirectesuntaceleimpozitecaresestabilescnominalînfuncțiedeveniturile
sauavereacontribuabililor,pebazaunorcotedeimpunere,iar„sarcinafiscalăestesuportatăde
plătitor”.25Dupăcumlespuneșinumele,impoziteledirectesuntperceputedirectdelasubiectul
impozituluilaanumitetermenestabiliteprindispozițiilegale.Îngeneral,încazulimpozitelor
directe,subiectulimpozituluișisuportatorulimpozituluisuntaceeașipersoană.
Impoziteledirectepotfilarândullorgrupateînimpozitereale(obiective)șiimpozite
personale(subiective).
Impozitelerealeseașeazăasupraunorobiectematerialedeținutedecătrecontribuabilși
nuseținecontdesituațiapersonalăasubiectuluiimpozitului(impozitulpeteren,impozitulpe
clădiri,impozitulpecapitalulmobiliarsaupecapitalulbănesc).
Impozitelepersonaleseașeazăasupraveniturilorsauaveriicontribuabiluluișise
diferențiazăînfuncțiedemărimeaveniturilor,aaveriișidesituațiapersonalăaplătitorului.Se
constatăînacestcazodiferențiereasarciniifiscale,înfuncțiedemărimeavenitului,aaveriișia
situațieipersonaleacontribuabilului.
Impozitulpeprofitesteunuldintreimpoziteledirectecurolsemnificativînconstituirea
resurselorbugetuluidestat,unimpozitutilizatdenenumărateoricainstrumentdeinfluențarea
unoractivitățieconomice.
Impozitulpeveniturilepersoanelorfiziceseaplicănudoarasuprasalariilorcetățenilor,ci
asupratuturorveniturilorrealizatedecătreaceștiadinoricealteactivități.Menționămaici
venituriledinactivitățiindependente,venituriledincedareafolosințeibunurilormobileșiimobile,
venituridindividenteșidobânzi,venituridinpensii,venituridinuneleactivitățiagricole,venituri
dinjocuriledenoroc,venituridintransferuldreptuluideproprietateasupravalorilormobiliare.În
practicafiscalăseîntâlnescdouăsistemedeașezareaimpozitelorpeveniturilepersoanelorfizice:
25MorarIoanDan,Finanțepublice,EdituraUniversitățiidinOradea,2004,p.151

19sistemulimpuneriiseparateafiecăruivenitprovenitdintr-oanumităsursășisistemulimpunerii
globaleaveniturilor,indiferentdesursadeproveniență.26
Impozitelepeaverereprezintăunalttipdeimpozitepersonaleșielesepotconstitui
asupraaveriipropriu-zise,asupracirculațieiaverișiasuprasporuluideavere.
Avantajeleprincipalealeimpozitelordirectesuntaceleacăele“aducuncâștigmare
relativlacost,suntrezonabildesigureînaplicarealorsiechitabile,deoarececadcelmaiputernic
asupracelorcare-sipotpermitesăplătească.“27Avândînvederefaptulcăsuntnominativeșicu
uncuantumșitermenedeplatăprecise,putemafirmacăimpoziteledirectesuntmaiechitabile
decâtceleindirecte.
ImpozitareadirectăîncadrulUniuniiEuropenenuserealizeazăînbazaunorprevederi
legislativeexplicite,iararmonizareafiscalăestemultmairestrânsă.Politicafiscalăcomunitară
urmăreștearmonizarealimitativă,maialesaacelorimpozitecareauoinfluențădirectăasupra
formăriișicirculațieicapitalurilor.28Statelormembrelerevinelibertateadestabiliunsistemde
impozitarepropriu,darcaresărespectedrepturilefundamentalelanivelcomunitarreferitoarela
liberacirculațieamărfurilor,serviciilor,persoanelorșicapitalurilor.
Acquis-ulcomunitarimpunemăsurimenitesăevitedublaimpozitare,suntelaborate
prevederilegislativereferitoarelaactivitățileeconomicetransfrontaliere.
LanivelulUniuniiEuropeneserealizeazăocoordonarefiscalăaimpozitelorpeveniturile
persoanelormenitesăelimineobstacolelefiscaledinliberacirculațieaforțeidemuncășia
serviciilorasiguratedeaceasta,evitareaevaziuniitransfrontaliereprecumșiprevenirea
competițieidăunătoare.29Suntnumeroasecazurileîncarecontribuabiliirealizeazăvenituriîn
afarastatuluidedomiciliusaurezidență,sauîncareavereaunuicontribuabilseaflăînaltstat.
Pentruasemenacazuri,statelesuntliberesăreglementezeimpozitarealanivelnațional,darcu
respectarealegislațieicareprevedeevitareadubleiimpuneri.
Referitorlaimpozitareacompaniilors-arimpuneouniformizareacotelordeimpozitare
lanivelulstatelordinspațiulcomunitar,deoarecediferențierileexistenteauunputernicimpact
asupradeciziilorprivindloculefectuăriiinvestițiilor,iaraceastalarânduleigenereazăefecte
asupraocupăriiforțeidemuncă.
26VăcărelIulianșicolectivul,op.cit.,p.384
27GeoffreyWhitehead,op.cit.,p.389
28Fanu-MocaAdrian,PopaConstantinDragoș,op.cit.,p.118
29PetreBrezeanu,op.cit.,p.223

20II.7.Impozitareaindirectă
Impoziteleindirectesunt„impoziteleperceputedestatprinintermediulvânzătorilorși
suntsuportatedeconsumatorșifacpartedinprețulmărfurilorsautarifulserviciilor”.30Subiectul
impozituluiestealtăpersoanăfizicăsaujuridicădecâtsuportatorulacestora.
Impoziteleindirectesuntinstrumentealepoliticiiconjuncturaleprinfaptulcăpotdiminua
consumulșiprinefecteleantiinflaționisteprincarepoatefistopatdeclinuleconomic.Acesteaau
„omișcareoscilantă,avândrandamentfiscalridicatînperioadeledeavânteconomicșiscăzutîn
periodeledecrizășidepresiune”.31
Celedouămaricategoriideimpoziteindirectesuntreprezentatedetaxapevaloarea
adăugată(TVA)șiaccize.
Avantajeleprincipalealeimpozitelorindirectesuntaceleacăefectelesuntrăspânditemai
largîncadrulcomunității,acesteasuntadeseoriplătitefărăcaplătitorulsăfieconștientdeele,
deoareceaparpentruelcapartedinprețuldecumpărarealprodusuluisaualserviciuluicareeste
furnizat.32Pedealtăparte,dacăarfisăcomparămimpoziteleindirectecuceledirecte,
constatămcăimpoziteleindirectenuținseamadeprincipiulechitățiifiscalecaceledirecte,
deoarececontribuabiliinuștiucuanticipațiecândșicâtdinacesteavorachitastatului.Impozitele
indirecteafecteazăîntr-omaimaremăsurăpeceicuveniturimiciluândînconsiderarefaptulcă
pondereaacestoraînvenituriestecuatâtmaimarecucâtveniturilerealizatesuntmaiscăzute.
Acestaesteconsiderentulpentrucareseconsiderăcăîncazulimpozitelorindirectenueste
respectatprincipiulechitățiifiscale.
Înstateledezvoltateseconstatăcăestemaimarepondereaimpozitelordirecteîntotalul
veniturilorfiscale,întimpceînstateleîntranzițieremarcămpondereaimpozitelorindirecte.
Pondereamaimareaimpozitelorindirecteîncazulstatelorîntranzițieseexplicăprin
randamentulscăzutalimpozitelordirecteîntr-oeconomiecuperformanțediminuateșiprincostul
redusalașezării,perceperiișiurmăririitaxelordeconsumație.Conjuncturaeconomicăareimpact
asupraimpozitelorindirecteprinfaptulcăacesteaauunrandamentridicatîntr-operioadăde
dezvoltareeconomicășiunrandamentscăzutînperioadelededeclin,cândproducțiașiconsumul
potînregistrascăderisemnificative.
30MorarIoanDan,op.cit.,p.180
31DanDrosuȘaguna,Dreptfiscal,Editia5,EdituraC.H.Beck,București,2013,p.25
32GeoffreyWhitehead,op.cit.,p.391

21ImpozitareaindirectăîncadrulUniuniiEuropeneestereglementatăînmodunitardecătre
autoritățilecomunitare.Acesteanecesităungradmaimaredearmonizare,avândînvederelibera
circulațieaproduselorșiserviciilor.
UnpasimportantînarmonizareaTVAîlocupăDirectivaaVI-aaConsiliuluiUE
nr.77/388/CEEdin17mai1977careprecizasferadeaplicareaTVA,operațiunilesupuse
impozitării,conținutulbazeideimpunere,regimulcotelordeimpunere,persoaneleimpozabile,
loculimpozităriișialtereglementărispecifice.Politicafiscalăcomunitarăaurmăritarmonizarea
reglementărilornaționaleprinînlocuireaimpozituluipecifradeafacericutaxapevaloarea
adăugatășiasietauniformăaacesteitaxe,precumșiprinlimitareacategoriilorsupuseaccizelor,
recomandândșimarjepentrutarifeleacesteitaxeșialeaccizelor.33
ÎndomeniulTVAexistăocompetențăpartajatăîntreComunitateșistatelemembre.
Statelemembrepotsă-șistabileascănivelulcotelordeimpunere,darcondițiaimpusăesteca
acesteasăseîncadrezeîntre15%și25%.ReferitorlacoteleredusedeTVA,legislația
comunitarăimpunecaacesteasăfiecelmultdouăcoteredusepânălacelpuțin5%.
RandamentulfiscalalimpozitelorindirecteîncadrulUEestesusținutdecomerțul
electronic,carearecarezultatodiminuareamodalitățiideevaziunefiscală.
II.8.Aplicareaconvențiilordeevitareadubleiimpunerifiscale
Dublaimpunerejuridicăinternaționalăreprezintăsupunerealaimpozitaaceleașimaterii
impozabileșipentruaceeașiperioadădetimp,decătredouăautoritățifiscaledințăridiferite.34
Acestapoateapăreadoarîncazulimpozitelordirecte.
Convențiilepentruevitareadubleiimpuneriinternaționalesuntînțelegeriîntrestatepe
bazacăroraseîncearcăevitareaimpozităriiaceleiașimateriiimpozabiledecătreautoritățile
fiscaledinstatediferite.35Acesteaseaplicăpersoanelorfiziceșijuridicecaresuntrezidenteale
unuistatcontractantsaualefiecăruiadintreceledouăstatesemnatare.
Metodelesauprocedeeletehnicedeeliminareadubleiimpuneriutilizateînpractica
fiscalăsuntmetodascutiriitotale,metodascutiriiprogresive,metodacredităriitotaleșimetoda
33Fanu-MocaAdrian,PopaConstantinDragoș,op.cit.,p.118
34VăcărelIulianșicolectivul,op.cit.,p.403
35MoșteanuTatiana,Finanțepublice,EditiaaIII-a,EdituraUniversitară,București,2008,p.200

22credităriiordinare.Printremetodeledeeliminareadubleiimpunerisuntșiconvențiilebilaterale
șimultilaterale.
Metodascutiriitotaleprevedecăvenitulrealizatdeunrezindentînstrăinătatenueste
supusimpozităriiînțaradedomiciliudacăacestafacedovadacăafostimpozitatînstrăinătate,în
timpceîncazulscutiriiprogresivevenitulnetrealizatînstrăinătateseadaugălaveniturile
realizateînțaradedomiciliudoarpentrustabilireacoteideimpozitareavenituluiglobal.36Cota
deimpozitarecalculatăsevaaplicadoarveniturilorrealizateînțaradedomiciliu.Constatămcă
încazulambelormetodemenționateveniturilerealizateînstrăinătatesuntscutitedeimpozitareîn
țaraderezidență,darîncazulscutiriiprogresiveveniturilerealizateînțaradedomiciliusunt
impozitatemaiaspru.
Metodacredităriitotalepresupunestabilireastabilireaimpozituluiaferentveniturilor
cumulatealecontribuabiluluiînțaraderezidență,dinacestimpoziturmândasescădeaimpozitul
achitatînstrăinătate.Încazulcredităriiordinarestabilireastabilireaimpozituluiaferent
veniturilorcumulatealecontribuabiluluiserealizeazătotînțaraderezidență,dardinacest
impoziturmândasescădeaimpozitulasupraveniturilorrealizateînstrăinătateîncondițiile
impozităriiveniturilordințaradedomiciliu.
Fenomenuldubleiimpunerifiscalesepoatespunecăaredouăcauzemajore.Înprimul
rândavemsituațiaîncarecontribuabiliirealizeazăvenituriînaltețăridecâtțaradereședință,iar
acestfenomeniaamploareînspațiulcomunitardatoritălibereicirculațiiapersoanelor.Pedealtă
parteavempoliticilefiscalealestatelorîncarecetățeniialtorstaterealizeazăvenituri,cusisteme
fiscalediferite,poatechiarconcurente,undepoatediferichiarșimoduldedeterminarea
venituluiimpozabil.
Pentruevitareadubleiimpunerifiscalepeplaninternaționalsuntsemnateconvenții
bilateralecareaulabază“TratatulModeldeeliminareaaDubleiImpuneri“elaboratde
OrganizațiapentruCooperareEconomicășiDezvoltare(OCDE).
Româniaareîncheiatelaoraactualăconvențiideevitareadubleiimpunericu87destate.
DemenționatcăprimaconvențiebilateralădeevitareadubleiimpunerisemnatădeRomâniaa
fostcuGermania(aplicabilădela1ianuarie1972).ÎnconvențiilesemnatecuFranțașiGermania
studiateînprezentalucrare,Româniaaplicămetodacredităriiordinare.
36TulaiConstantinI.,op.cit.,p.269

23Îndatade7iunie2017laParisafostsemnatăConvențamultilateralădemodificarea
tratatelordeevitareadubleiimpunericareamendatratatelefiscaleexitente.Caurmareasemnării
Convențieimultilaterale,Româniaarealizatunpasmajorîndirecțiaevităriidubleiimpuneri,
urmândamodificatratatelebilateraledeevitareadubleiimpunerișideprevenireaevaziunii
fiscalecuprivirelaimpozitelepevenitșicapitalexistente.
LegislațiaUniuniiEuropeneurmăreștesoluționareaproblemelordediscriminarefiscalăîn
cazulpersoanelorcaredesfășoarăactivitățitransnaționale,precumșiîncazulsocietăților
transnaționale.Încazulunorsistemefiscaleincompatibileseimpunearmonizareafiscală,statele
membretrebuiesăfacădemersuripentrurectificareaincompatibilitățilorculegislațiacomunitară,
pentruaseevitafenomenuldedublăimpunere.
Contribuabiliicarepentruacelașivenitșiînaceeașiperioadădetimpsuntsupuși
impozituluipevenitatâtinRomâniacătșiînstrăinătate,audreptulladeducereadinimpozitulpe
venitdatoratînRomâniaaimpozituluiplătitînstrăinătate.Pentruaplicareaconvențiilorde
evitareaadubleiimpuneri,beneficiarulvenituluivaprezentaorganelorfiscaleromânecertificatul
derezidențăfiscalăeliberatdeorganulfiscaldințaraderezidență,princaresăatestecăeste
rezidentalstatuluirespectivșicăîisuntaplicateprevederileconvențieideevitareadublei
impuneri.37
37Fanu-MocaAdrian,PopaConstantinDragoș,op.cit.,p.140

24CapitolulIII.Studiuempiric-SistemefiscaledinUniuneaEuropeanăîn
perioada2012-2018.AnalizăcomparativăGermania,FranțașiRomânia
III.1.EvoluțiaPIBînUniuneaEuropeană
ProdusulInternBrut(PIB)estecelmairelevantindicatormacroeconomic,reprezintă
principalulindicatordemăsurareaeconomieinaționale.
PebazadatelorfurnizatedeComisiaEuropeanășideEurostatprezentămcomparativ
nivelulPIB-uluidinstatelemembrealeUniuniiEuropeneînperioada2012-2018întabelul
nr.III.1.,pentruaprezentaomaiclarăsituațieapozițieieconomiceastateloranalizateGermania,
FranțașiRomânia.
Dupăniveluleconomieinaționaleputemfaceodepartajareacelor28destatemembreale
UE.Avemprimelecincimarieconomii,apoicincieconomiimedii,nouăeconomiisemnificative
șinouăeconomiimici.
ConstatămcăGermaniașiFranțasuntîntreprimelecincimarieconomiialeUniunii
Europeneînanul2018,Germaniaocupândprimulloc,iarFranțalocultrei.Demenționatcă
primelecincieconomiiînsumeazăpeste70%dintotaluleconomieiUE.Româniasepoziționează
pelocul15dincele28destatemembre,făcândpartedingrupulcelornouăeconomii
semnificativelanivelcomunitar.38
PrimeletreistatemembreGermania,MareaBritanieșiFranțaaurealizatîmpreună51%
dinprodusulinternbrut(PIB)alUE.ProdusulinternbrutalGermanieireprezintă21%dinPIB-
ulUE,produsulinternbrutalFranțeiestede14,8%dinPIB-ulUE,întimpceRomâniadeține
doar1,3%dinPIB-ulcomunitar.
Întabelulnr.III.1.prezentămevoluțiaProdusuluiInternBrutînUniuneaEuropeană.
RemarcămcăPIB-ulGermanieidinanul2018estecu42,12%maimaredecâtalFranțeișide
peste16orimaimaredecâtcelalRomâniei.
38https://cursdeguvernare.ro/consultatla11.01.2020

25Tabelulnr.III.1.
EvoluțiaProdusuluiinternbrutînUniuneaEuropeanăînperioada2012-2018
milioaneeuro
Nr.
Crt.Statmembru2012201320142015201620172018
1Germania 2745310281135029274303030070313410032449903344370
2RegatulUnit2111708209842623097852640935243505523631092423737
3Franța 2088804211718921497652198432223412922950632353090
4Italia 1624359161275116274061655355169578717365931766168
5Spania 1031099102034810321581077590111384011618781202193
6ȚăriledeJos652966660463671560690008708337738146774039
7Polonia 389377394734411163430258426556467313497590
8Suedia 430037441851438834455495466267480026470673
9Belgia 386175392880403003416701430231445957459532
10Austria 318653323910333146344269357300370296385712
11Irlanda 175116179661194818262833271684297131324038
12Danemarca 254578258743265757273018283110292408301341
13Finlanda 201037204321206897211385217518225836233619
14Cehia 161434157742156660168473176370191722207570
15România 133147143802150458160298170394187773204641
16Portugalia 168296170492173054179713186490195947204305
17Grecia 191204180654178657177258176488180218184714
18Ungaria 99734102032105906112210115259125603133782
19Slovacia 73484743557625679758810388452189606
20Luxemburg 44112465004982552066548675681460053
21Bulgaria 42034418854287645676486215231056087
22Croatia 43941437034340144616466164909451625
23Slovenia 36253364543763438853403674298745755
24Lituania 33332349853654537322388934226945264
25Letonia 22098228452365424426250732679829056
26Estonia 18051190332018020782216942377626036
27Cipru 19441179951740917827188732004021138
28Malta 7171765285269657103701132212403
Uniunea
Europeană-28
destate 13501731136150901409145014853946149855151540988515909037
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatedehttps://ec.europa.eu/eurostat/consultatla03.06.2020

26III.2.EvoluțiaPIBpecapdelocuitorînUniuneaEuropeană
Produsulinternbrutpecapdelocuitoresteunindicatoreconomicgeneralalniveluluide
traișisecalculeazăcaraportîntrePIBșipopulațiamedieîntr-unanumitan,fiindfolositcaun
indicatoralniveluluidetrai.
Întabelulnr.III.2.,pebazadatelorfurnizatedeComisiaEuropeanășideEurostat,
prezentămcomparativnivelulPIB-uluipecapdelocuitordinstatelemembrealeUniunii
Europeneînperioada2012-2018,pentruareliefaniveluldetraialcelor513milioanedecetățeni
dincele28destatemembre.
ÎnfuncțiedePIB-ulpecapdelocuitorGermaniasesitueazăpelocul8,cuocreșterede
18%în2018raportatla2012,Franțaocupălocul11cuocreșterede10%,întimpceRomânia
ocupădoarlocul27,cutoatecăaînregistratocreșterede58%înperioadaanalizată.
ÎncazulPIB-uluipecapdelocuitorGermaniașiFranțanumaiocupălocurifruntașe,cu
toatecădepășescmediaUE-28.ConducedetașatstatulLuxemburg,careareoeconomieaparte,
cunumeroșirezidențistrăiniangajațicarecontribuielaPIB,darcarenusuntinclușiîncalculul
populațieirezidente.ÎncercărilesuccesivealeunorțăriprecumGermaniasăimpunărezidenților
percepereaimpozituluipevenituldininvestițiilasursăaconduslascurgerimasivedecapital
sprealtețări,vecinulLuxemburgfiindprincipalulbeneficiar39și,dupăcumseconstată,cucel
maimarePIBpecapdelocuitordinspațiulcomunitar.
PIBpecapdelocuitorînGermaniaestecu30%maimaredecâtmedialaniveleuropean,
Franțadepășeștemediacu13%,iarRomânia,lacoadaclasamentului,areunPIBpecapde
locuitorde3orimaimicdecâtmediaeuropeană.
ClasamentulefectuatprezintăoRomâniecuunniveldetraifoartescăzut,careimpune
măsurideordinfiscalmenitesăstopezeafluxulcetățenilorcătrestatecuunniveldetraimai
ridicat,funcțiadeprotecțiesocialăasistemuluifiscalromânesctrebuiesăsematerializeazăprin
acordareadefacilitățifiscaleînvedereadiminuăriisarciniifiscalepentrucategoriilesociale
defavorizate.
39LoukasTsoukalis,CefeldeEuropă?,EdituraBicAll,București,2005,p.153

27Tabelulnr.III.2.
EvoluțiaProdusuluiinternbrutpecapdelocuitorînUniuneaEuropeană
înperioada2012-2018
euro
Nr.
Crt.Statmembru2012201320142015201620172018
1Luxemburg 83,00085,27089,24091,44093,93095,17098,640
2Irlanda 38,09038,89041,87055,97057,21061,87066,670
3Danemarca 45,53046,10047,09048,05049,42050,70052,010
4Suedia 45,17046,02045,26046,48046,99047,73046,260
5ȚăriledeJos38,97039,30039,82040,73041,59043,09044,920
6Austria 37,82038,21038,99039,89040,88042,10043,640
7Finlanda 37,13037,57037,88038,57039,58041,00042,350
8Germania 34,13034,86036,15037,09038,06039,26040,340
9Belgia 34,77035,21035,95036,96037,97039,20040,210
10RegatulUnit33,15032,73035,76040,56037,09035,78036,480
11Franța 31,82032,08032,42033,02033,43034,22034,980
12Italia 26,92026,59026,77027,26027,97028,69029,210
13Spania 22,05021,90022,22023,22023,98024,97025,730
14Malta 17,07017,96019,61021,68022,76024,17025,560
15Cipru 22,50020,88020,42021,03022,16023,32024,290
16Slovenia 17,63017,70018,25018,83019,55020,81022,080
17Portugalia 16,01016,30016,64017,35018,06019,02019,870
18Estonia 13,62014,42015,34015,82016,49018,07019,740
19Cehia 15,36015,01014,88015,98016,69018,10019,530
20Grecia 17,31016,48016,40016,38016,38016,76017,210
21Slovacia 13,59013,74014,07014,71014,92015,54016,450
22Lituania 11,16011,83012,46012,85013,56014,94016,160
23Letonia 10,87011,35011,86012,35012,80013,81015,080
24Ungaria 10,05010,31010,73011,40011,74012,83013,690
25Polonia 10,10010,25010,68011,19011,10012,16012,950
26Croatia 10,29010,27010,25010,60011,17011,89012,620
27România 6,6407,1907,5508,0908,6509,58010,510
28Bulgaria 5,7505,7705,9406,3606,8207,3907,980
Uniunea
Europeană-28
destate 26,68026,85027,72029,14029,31030,07030,980
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatedehttps://ec.europa.eu/eurostat/consultatla03.06.2020

28III.3.EvoluțiaimpozitelorșitaxelorînUniuneaEuropeană
PebazadatelorfurnizatedeComisiaEuropeanășideEurostatprezentămîncontinuareîn
tabelulnr.III.3.nivelultotaluluiimpozitelorșicontribuțiilorsocialeca%dinPIBînstatele
membrealeUniuniiEuropeneînperioada2012-2018.
LanivelulUniuniiEuropeneîn2018seînregistreazăopondereaataxelorșiimpozitelor
colectatedinPIBde39,2%,iarînzonaeuropondereaestede40,5%.
Înanul2018peprimullocsesitueazăFranțacu46,5%pondereînPIBataxelorcolectate,
depășindatâtmedialanivelulcelor28destatemembrecareafostde39,2%câtșimediala
nivelulstatelordinzonaeuroundes-aînregistrat40,5%.
Germaniasesitueazăînanul2018pelocul8cu40,1%pondereînPIBataxelorcolectate,
cuocreșterede1,8%în2018fațăde2012.
România,situatăînanul2018pelocul27înclasamentulefectuatreferitorlapondereaîn
PIBataxelorcolectatecu26,3%,prezintăoscădereaponderiiîn2018comparativcu2012de
1,5%.
Situatăîncoadaclasamentului,Româniaartrebuisăajungălaunnivelalimpozitelorîn
PIBdecelpuțin30%pentruaseapropiaderealizărilefostelorstatesocialistecareauaderatla
UE.AltestatedinEuropaCentralășideEstauperformatmultmaibinedecâtRomânia.Slovacia
aajunslaoponderede34,1%ataxelordinPIB,Poloniaaajunsla35,2%,iarCehiala36,1%,
toateînregistândcreștericonstante.
Înperioada2012-2018supusăanalizeiconstatămcăIrlandaînregistreazăceamai
puternicăscădere,de5,7%încolectareataxelorșiacontribuțiilordeasigurări.Slovaciapede
altăparteareceamaimarecreștereînrândulstatelormembre,de5,5%.
LanivelulUniuniiEuropene,înanul2018raportatlaanul2017seînregistreazăcreșteri
aletaxelorșiimpozitelorcolectateca%dinPIBîn16dincele28destatemembre.40
40https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/consultatla03.06.2020

29Tabelulnr.III.3.
Totalimpoziteșicontribuțiisocialeca%dinPIBînUniuneaEuropeană
înperioada2012-2018
DiferențăClasament
20122013201420152016201720182012-
20182018
EU-28 38.338.738.738.538.839.039.20.9
EA-19 39.640.140.240.040.140.340.50.9
Belgia 45.346.045.745.044.244.744.8-0.5 3
Bulgaria 26.728.428.429.129.129.429.93.3 26
Cehia 34.234.833.934.034.835.436.11.9 15
Danemarca 45.846.348.946.445.946.045.1-0.7 2
Germania 38.438.538.338.739.239.640.11.8 8
Estonia 31.531.531.933.133.632.632.81.3 22
Irlanda 28.428.828.923.323.522.722.6-5.7 28
Grecia 35.835.736.036.438.438.638.93.1 10
Spania 32.433.233.933.933.734.034.72.3 18
Franța 44.545.545.745.745.746.446.51.9 1
Croatia 35.936.436.737.337.837.838.62.7 12
Italia 43.143.242.942.842.141.841.8-1.4 7
Cipru 31.731.833.833.232.433.333.82.1 20
Letonia 29.129.329.629.931.031.331.01.9 24
Lituania 27.026.927.529.029.729.530.23.2 25
Luxemburg 38.438.337.537.136.937.739.30.9 9
Ungaria 39.238.738.639.039.538.437.6-1.7 14
Malta 32.432.632.430.731.231.931.8-0.6 23
ȚăriledeJos35.636.137.036.938.438.738.73.2 11
Austria 41.942.742.843.241.941.842.30.4 5
Polonia 32.031.931.932.433.434.135.23.2 16
Portugalia 31.734.034.234.434.134.134.93.2 17
România 27.827.427.528.125.924.926.3-1.5 27
Slovenia 37.937.537.437.637.737.437.6-0.3 13
Slovacia 28.630.931.832.533.134.134.15.5 19
Finlanda 42.443.443.543.543.743.042.2-0.2 6
Suedia 42.242.742.342.744.144.143.81.5 4
RegatulUnit33.032.832.532.833.333.733.80.8 21
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020

30III.4.SistemulfiscalînGermania
Germaniaesteorepublicăfederalăparlamentarăalcătuitădin16statenumitelanduri.
EstemembrufondatoralComunitățilorEuropenedin1957careadevenitînprezentUniunea
Europeană.GermaniaesteceamaipopulatățarădinUniuneaEuropeană,cuunnumărde82de
milioanedelocuitori.41
TaxeleșiimpoziteleîncasateînGermaniasuntrepartizateîntrebugetulfederalșibugetele
landurilor,alocărilemaimarifiindcătrebugetulfederal.Lanivelfederalsuntefectuatedistribuiri
aleunorveniturișicheltuielicătrebugetelelandurilor,înfuncțiedesituațiafiscalăaacestora.
Distribuirilesuntefectuateatâtlanivelvertical,întrebugetulfederalșibugetelelandurilor,câtși
lanivelorizontal,întrebugetelelandurilor.
TaxareadirectăînGermaniaareoponderede33,7%dintotalulveniturilorfiscaleînanul
2018,înregistrândocreștereînanul2018fațădeanul2012de2,3%șiocupândastfellocul10în
rândulcelor28destatemembrealeUniuniiEuropene,conformtabeluluinr.III.11.
ImpozitulpevenitînGermaniaseaplicătuturorveniturilorcontribuabililor,indiferentde
sursadeproveniență,subaspectteritorial.
ContribuabililorcaresuntangajațilesuntreținutedinsalariușiviratecătreAdministrația
Fiscalătoateimpoziteleaferenteacestorvenituri.Salariațilorleestereținutimpozitulpesalariu,
taxadesolidaritate(introdusăcaimpozitspecialînscopulreconstrucțieiGermanieideEst)
precumșiotaxădecult(taxăvoluntarăreținutăîncazulmembriloruneiadintreconfesiunile
religioaseexistentelaoraactuală).42
Societățileinternaționalecusucursalesaufilialegermanebeneficiazădeacelașitratament
fiscalprecumsocietățilenaționale,cuaceleașiscutirișireduceri.
ÎnGermaniaexistăunsistemprogresivdeimpozitareaveniturilordinsalariu.Cota
impozituluipevenitestedirectproporționalăcuvaloareavenitului,creștereavenituluiimpozabil
generândlarânduleișicreștereacoteimediideimpozitare.Cotadeprelevarepentrupersoane
fizicesesitueazăîntre14%și45%.43
41http://www.portaldecomert.ro/consultatla11.01.2020
42https://www.berlin.de/consultatla11.01.2020
43https://dendax.com/consultatla11.01.2020

31Taxadesolidaritatereprezintă5,5%dinimpozitulpeprofitsaucelpevenitșiseaplică
atâtangajațilorcâtșisocietățilorcomerciale.Aceastătaxăageneratnumeroasedispute,iar
Germaniavarenunțalaeaîncepândcuanul2021,conformdeclarațiilorMinistruluideFinanțe.
Taxadecultestede8%dinimpozitulpevenitîndouălandurișide9%dinimpozitulpe
venitîncelelaltelanduri.44
Contribuțiilepentruasigurărisocialesuntîncotediferite,înfuncțiedenaturalorșicad
atâtînsarcinaangajatorilor,câtșiasalariaților.AtâtGermaniacâtșiFranțautilizeazăcote
diferitedeprelevareînfuncțiedemărimeabazeideimpunere.45Celemaiimportantecontribuții
pentruasigurărisocialesuncontribuțiilepentrupensii,asigurăridesănătate,contribuțiipentru
fonduldeșomaj,asigurarepentruincapacitatedemuncă.
Impozitareasocietățilorcomercialebeneficiazădeoratăstandarddeimpunerede15%.
Pelângăacestasemaiaplicăosuprataxăsolidarăde5,5%șiosuprataxamunicipalăîntre14și
17%astfelîncâtseajungelaoratăcombinatăde30-33%.
Creștereapatrimoniuluiprivatșiinegalitățileînmateriedepatrimoniusuntsubiectecare
genereazăîndoielireferitoarelaechitatearegimurilorfiscaleexistentelaoraactualăînUniunea
Europeană,iarGermaniaesteprintrestatelecareauoproblemăserioasăînacestsens.
ÎncetinireacreșteriieconomiceaGermanieidinultimaperioadărepezintăoproblemă
pentruFranța,deoareceGermaniareprezintăprincipalulpartenercomercialalacesteia.Se
observăofrânareaeconomieigermanedatorităînspecialsectoruluiauto,iaraceastaexpune
marilecompaniifrancezecolaboratoare.46
Germaniaaîncheiatnumeroasetratatedeevitareaadubleiimpuneri,cuimpactfiscal
asuprainvestitorilorinternaționali,carebeneficiazădenumeroasescutirișireduceri.
TaxareaindirectăînGermaniaareoponderede27%dintotalulveniturilorfiscaleînanul
2018,înregistrândoscădereînanul2018fațădeanul2012de2%șiocupândastfelultimullocîn
rândulcelor28destatemembrealeUniuniiEuropene,conformtabeluluinr.IV.13.
Taxapevaloareaadăugată(TVA)practicatăînGermaniaprezintăocotăstandardde
TVAde19%aplicabilămajoritățiibunurilorșiserviciilorșiocotăredusădeTVAde7%pentru
majoritateaproduseloralimentare,inclusivpentruserviciilededistribuțieaalimentelor.
44https://roger24.de/info/consultatla19.01.2020
45Leonard-CălinAbrudan,op,cit.,p.45
46https://www.economica.net/consultatla12.01.2020

32ProduselesupuseaccizelorînGermaniaprecumînîntregspațiulcomunitarsuntalcoolul
șibăuturilealcoolice,produseleenergeticeșielectricitateașiproduseledintutun.
AvândînvederefaptulcălegislațiaUniuniiEuropeneprevedecoteleminimeale
accizelor,darstatelemembrepotsă-șifixezecotemaimari,încazulberiideexempluGermania
percepeaccizecuolimităsuperioarăextremdemicăfațădenumeroasestatedinspațiul
comunitar,faptcareducelaprosperitateaacestuisectordeactivitate,pelângăbinențeles
diminuareaevaziuniifiscaleșiacontrabandeicuacesteproduse.
PrezentămîncontinuareoseriededatestatisticereferitoarelafiscalitateaGermaniei,
aceastăputereeconomicăincontestabilăaUniuniiEuropene.
Tabelulnr.III.4.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînGermaniadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înperioada2012-2018
Germania 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Taxeindirecte 11.111.010.911.010.910.810.826 362.7
Taxapevaloareaadăugată 7.17.06.97.07.07.07.0 20 235.1
Impoziteșitaxelaimporturi
(fărăTVA) 0.80.80.80.80.80.90.9 6 29.8
Impozitepeproduse(faraTVA
șitaxedeimport) 2.52.52.52.52.42.32.2 24 74.6
Altetaxe 0.70.70.70.70.70.70.7 25 23.1
Taxedirecte 12.112.312.312.512.913.213.511 452.1
Impozitepevenituripersonale8.79.08.99.19.29.59.7 6 323.4
Impozitepeprofit 2.52.42.42.42.72.72.9 12 96.3
Alteimpozite 0.90.91.01.11.01.01.0 10 32.3
Contribuțiisociale 15.215.215.115.215.415.615.8 2 527.1
Angajatori 6.56.56.56.56.56.66.7 11 223.8
Gospodării 8.78.78.78.78.89.09.1 3 303.3
Total 38.438.538.338.739.239.640.1 8 1341.8
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020

33Întabelulnr.III.4.prezentămevoluțiaveniturilorfiscaledinGermaniadupătipulde
impoziteca%dinPIBînperioada2012-2018.Remarcămoscădereataxelorindirectede0,3%,
ocreșterede1,4%ataxelordirecteșiocreșterede0,6%acontribuțiilorsocialeînanul2018la
raportatla2012.
Înclasamentulponderiicontribuțiilorsocialeca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăGermaniaocupălocul2dincele28destatemembre.
Germaniasesitueazăînanul2018peloc8înrândulcelor28destatemembrealeUEca
nivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu40,1%.Observămocreșterede1,7%anivelului
veniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018raportatlaanul2012.
Graficulnr.III.1.
PondereaveniturilorfiscaleînGermaniadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Îngraficulnr.III.1.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.4.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinGermaniadupătipuldeimpoziteca%dinPIBînanul2018.Contribuțiile
socialeocupăprimulloccuunprocentde39%urmatdetaxeledirectecuoponderede34%șipe

34ultimullocsesitueazataxeleindirectecudoar27%.Sepuneaccentpetaxareadirectăîn
detrimentultaxăriiindirecte.
Pondereaveniturilorfiscaledupătipuldeimpoziteca%dinPIBestecaurmarea
măsurilorfiscaleimplementatedestatulgerman,cuimplicațiidirecteatâtasupraîntregiiactivități
economicecâtșiasupraniveluluidetraialpopulației.
EvoluțiaveniturilorfiscaledinGermaniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBîn
perioada2012-2018esteprezentatăîntabelulnr.III.5.
Tabelulnr.III.5.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînGermaniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înperioada2012-2018
Germania 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Consum 10.710.610.510.410.310.210.225 341.8
Muncă 21.421.621.621.722.022.422.8 5 762.9
Dincaredinvenituridinangajare18.719.018.919.019.319.720.1 5 670.9
Plătitedeangajatori 6.56.56.56.56.56.66.7 14 223.8
Plătitedeangajați 12.312.512.512.612.813.113.4 2 447.1
Plătitedeneangajați 2.62.72.62.72.72.72.8 6 92.0
Capital 6.36.36.26.56.97.07.1 16 237.1
Veniturilecorporațiilor 2.52.42.42.42.72.72.9 12 96.3
Veniturilegospodăriilor 0.40.50.60.70.70.60.7 13 21.7
Veniturilelucrătorilorindependenți2.22.32.22.32.32.32.3 6 76.1
Stocdecapital 1.11.11.11.31.31.31.3 19 43.0
Total 38.438.538.338.739.239.640.1 8 1341.8
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Remarcămoscădereataxăriiconsumuluide0,5%,ocreștereataxăriimunciide1,4%și
ocreșterede0,8%ataxăriicapitaluluiînanul2018laraportatla2012.
Constatămcătaxareamunciiesteprintrecelemairidicatedinspațiulcomunitar,ocupând
locul5dincele28destatemembrealeUE.

35Germaniasesitueazăînanul2018pelocul8înrândulcelor28destatemembrealeUE
canivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu40,1%.Constatămocreșterede1,7%a
niveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018raportatlaanul2012.
Îngraficulnr.III.2.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.5.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinGermaniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBînanul2018.
Graficulnr.III.2.
PondereaveniturilorfiscaleînGermaniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Impozitareamunciiocupăprimulloccuunprocentde57%urmatdeimpozitarea
consumuluicuoponderede25%șipeultimullocsesitueazăimpozitareacapitaluluicudoar
18%.
Conformstatisticilor,veniturilepersoanelorfizicedinGermaniadepășesccumultmedia
europeană.47NivelulPIBpecapdelocuitorînGermaniaestecu30%maimaredecâtcellanivel
europeanceeacedenotăunniveldetraimairidicat.
47https://www.dw.com/consultatla11.01.2020

36AutorulconstatăînurmaanalizeiefectuatecăGermania,ceamaiputernicăeconomiela
niveleuropean,cutoatăimpozitareacrescută,areunsistemfiscalcubeneficiilatoatenivelele,
atâtpentrucontribuabilicâtșipentrustat.Aceastaexplicășimobilitateaforțeidemuncădinstate
maislabdezvoltatealeUEcătreGermania,mobilitatefavorizatădelegislațiaprivindlibera
circulațieapersoanelor.
III.5.SistemulfiscalînFranța
FranțaesteacinceaputereeconomicăalumiidupăSUA,China,JaponiașiGermaniașia
douaceamaimareeconomieazoneieuro.48
Franțaesteorepublicăsemi-prezidențialăalcăruiteritoriucuprinde18regiuni
administrativeși5regiunipestemări.49RegiunilepestemărisuntoparticularitatepentruFranța
careesteofostăputerecolonială,spredeosebiredealtestatedinUniuneaEuropeană.Aceste
teritoriisuntpărțiintegrantealeFranțeișialeUniuniiEuropene,prinurmareliseaplică
reglementărilefiscalealestatuluifrancez.
SistemulfiscalfrancezarecabazălegislativăCodulGeneralalImpozitelor(GCI).Acesta
guverneazăîntreagaactivitatedeprelevareaveniturilorbugetareprinagregareșiimpunereîn
coteprogresive.
TaxareadirectăînFranțaareoponderede29,9%dintotalulveniturilorfiscaleînanul
2018,înregistrândocreșterede1%fațădeanul2012șiocupândastfellocul14înrândulcelor28
destatemembrealeUniuniiEuropene,conformtabeluluinr.III.11.
Impozitulpeveniturilepersoanelorareunmodspecificdetratare,prinfaptulcăseaplică
impozitulasupra“căminuluifiscal”șinuasuprapersoanei.Căminulfiscalincludesoțul,soțiași
copiinecăsătorițicuvârstasub18anișicarerealizeazăvenituri.Moduldecalculalcapacității
contributiveacontribuabiluluiserealizeazăînbazaunuitabeldecoeficiențifamiliali,curolulde
alimitaprogresivitatearatelordeimpunere.Mărimeașivenitulgospodărieistaulabaza
calcululuiimpozituluipevenit,acesteastaulabazacalcululuipărțilorfiscale,untermenpropriu
48http://www.imm.gov.ro/consultatla11.01.2020
49https://europa.eu/european-union/consultatla19.01.2020

37sistemuluifiscalfrancez.Încazulîncaresumatotalăaimpozitelorunuicontribuabildepășește
60%dinvenitulpeanulprecedent,atunciimpozitulpeavereanetăseajusteazăcorespunzător.
Contribuabiliicompleteazăodeclarațiedevenitcarecuprindetoateveniturilemembrilor
uneigospodăriifiscale:venituridinsalarii,indemnizațiiledeasigurărisociale,indemnizațiilede
șomaj,venituriledinactivefinanciare,venituriledinchirii,venituriledindobânzișioricealt
venit.Suntacordateanumitededuceripentru:cheltuielilegatedecreștereacopiilor,sprijin
financiarpentrupărințiicontribuabilului,cheltuieliculucrarimajoredereparațiisauîntreținerea
locuințeiprincipaleacontribuabilului,donațiicătreinstituțiidinFranțasaucheltuielicuajutorul
ladomiciliubinențelescucondițiaprezentăriiunoractedoveditoareînacestsens.
Înbazadecalarațieicompletatepesite-ulFisculuisecalculeazăautomatimpozituldatorat
decontribuabil,iaracestapoatefiachitatlunar,trimestrialsauanual.
Înafarădeimpozitulpevenitpersoanelefiziceplătescoseriedealtetaxe:taxafunciară,
taxadehabitație,taxapeavere,contribuțiasocialăgeneralizatăetc.
Impozitareasocietățilorcomercialebeneficiazădeasemeneadeaspectespecifice,prin
faptulcăsuntluateîncalculdoarveniturilerealizatepeteritoriulstatuluifrancez,iardintre
veniturilerealizateînafarăderezidențiisăiseiauîncalculdoarrezultateleinvestițiilorpasive.
Sistemuldeimpunerefrancezprinurmaresebazeazăpeprincipiulteritorialității.Ratastandard
deimpunereestede33,33%.Uncazaparteîlconstituiesocietățilemediisaumicideținuteîn
proporțiede75%depersoanefiziceșicuocifrădeafacerisub7.630.000eurocarebeneficiază
deoratădeimpunerede15%.
Suntsupuseimpozituluipesocietăți:societățileanonime(SA),societățileanonime
simplificate(SAS),întreprinderileunipersonalecurăspunderelimitată(EURL),societățilecu
raspunderelimitată(SRL),societățileîncomandităpeacțiuni,societățilecooperatiste,sub
rezervaanumitorexcepții.Societățilestrăinesuntimpozitateindiferentdacăsuntfiliale,sucursale
sausediipermanente.Colectivitățilepublicesauprivatesuntimpozitateînfuncțiedeanumite
activități,iarsocietățiledepersoanepotoptapentruimpozitarevoluntară.50
Contribuțiilepentruasigurărilesocialedesănătatesuntachitatedesocietățiîncote
regresive,înfuncțiedemărimeabazeideimpozitare.
Franțaesteunadintrestateledinspațiulcomunitarundesocietățilecomercialesunt
supuseunuinumărfoarteridicatdeimpoziteșitaxelocale.
50PetreBrezeanu,IlieȘimon,SorinCelea,op.cit.,p.70

38TaxareaindirectăînFranțaareoponderede35,9%dintotalulveniturilorfiscaleînanul
2018,cuocreșterede1,4%fațădeanul2012,ocupândastfellocul17înrândulcelor28destate
membrealeUniuniiEuropene,conformtabeluluinr.IV.13.
Taxapevaloareaadăugată(TVA)practicatădela1ianuarie2014înFranțaprezintă
urmatoarelecotedeimpunere:ocotăstandarddeTVAde20%aplicabilămajorității
operațiuniloreconomice,ocotăintermediarădeTVAde10%aplicabilăserviciilorhoteliere,
restaurantelor,transportului,construcțieidelocuințeintermediare,vânzăriioperelordeartă,
medicamentelornerambursabile,vizităriiobiectivelorculturaleșiproduseloragricole
netransformate,ocotăredusădeTVAde5,5%pentruproduseledeprimănecesitate(alimente,
cantineșcolare,lucrăriderenovarealocuințelorsocialeșiasistemelortermiceetc.)șioaltăcotă
redusădeTVAde2,1%pentrumedicamente,ziare,activitățiartistice.
ProduselesupuseaccizelorînFranțaprecumînîntregspațiulcomunitarsuntalcoolulși
băuturilealcoolice,produseleenergeticeșielectricitateașiproduseledintutun.
LegislațiaUniuniiEuropeneprevedecoteleminimealeaccizelor,darstatelemembrepot
să-șifixezecotemaimari,înfuncțiedepoliticafiscalăadoptată.
AccizelepealcoolșibăuturialcooliceînFranțasuntsimilarecelordinstatelemembreale
UE,deosebireaconstândînfaptulcămaiexistăocotăadiționalăașezatăasupradecilitruluide
alcoolpurinclusîncockteiluri.
NormeleprivindaccizeleînEuropaîndomeniulproduselorenergeticeșiaelectricității
suntprevăzuteînDirectiva2003/96/CEdinoctombrie2003,iarîncepândcu1ianuarie2010s-a
stabilitoratăminimădeimpozitarepemotorinăde33deeuro/hl,subcarestatelemembrealeUE
nupotcoborî.Pentrustatelecarenusuntînzonaeuronivelulaccizeipeanulîncursestecalculat
înfuncțiedecursuloficialdeschimbdin1octombrieaanuluiprecedent.Franțasesitueazăîn
topulstatelordinUniuneaEuropeanăcuaccizemariaplicatemotorinei,nivelulacestortaxe
depășind60deeuro/hl.51
Directiva2014/40/UEdinaprilie2014prevedenormeleînceeacepriveștefabricarea,
prezentareașivânzareaproduselordintutunșiaproduselorconexe.Tutunulesteunprodus
puternictaxatînFranța.Seînregistreazăcreștericonstantealeaccizăriitutunului,veniturile
fiscaledinacesteaccizecresc,cutoatecăseconstatăodiminuareavânzărilor.
51https://www.ziuacargo.com/consultatla12.01.2020

39FranțacoopereazăcuRomâniaînnumeroasesectoareșireprezintăaltreileapartener
comercialalacesteiaînanul2018.52Relațiilecomercialeaulabază“Tratatuldeaderareaa
RomânieilaUniuneaEuropeană”din25aprilie2005.
MariinvestitorifranceziîșidesfășoarăactivitateaînRomâniadatorităatractivității
economice,Franțareprezentândalcincileainvestitorîneconomiaromânească.53
Întabelulnr.III.6.prezentămevoluțiaveniturilorfiscaledinFranțadupătipuldeimpozite
ca%dinPIBînperioada2012-2018.
Tabelulnr.III.6.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînFranțadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înperioada2012-2018
Franța 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Taxeindirecte 15.415.615.815.916.116.416.7 5 393.0
Taxapevaloareaadăugată 6.86.86.96.96.97.17.2 18 168.9
Impoziteșitaxelaimporturi
(fărăTVA) 0.10.10.10.10.10.10.1 24 2.8
Impozitepeproduse(faraTVA
șitaxedeimport) 4.14.14.24.44.54.64.8 8 112.2
Altetaxe 4.44.54.64.64.64.64.6 2 109.1
Taxedirecte 12.913.413.213.213.113.513.9 8 327.2
Impozitepevenituripersonale8.58.88.88.88.78.79.6 8 226.3
Impozitepeprofit 2.72.82.72.62.62.92.7 14 63.5
Alteimpozite 1.71.71.81.81.81.91.6 3 37.4
Contribuțiisociale 16.516.817.016.816.816.816.2 1 380.2
Angajatori 11.311.411.511.311.211.311.3 1 265.1
Gospodării 5.35.55.55.55.55.64.9 14 115.0
Total 44.545.545.745.745.746.446.5 1 1093.5
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
52https://constantafinanciara.ro/consultatla12.01.2020
53https://imm.gov.roconsultatla19.01.2020

40Remarcămocreștereataxelorindirectede1,3%,ocreșterede1%ataxelordirecteșio
scăderede0,3%acontribuțiilorsocialeînanul2018raportatla2012.
Franțasesitueazăînanul2018peprimullocînrândulcelor28destatemembrealeUE
canivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu46,5%.Constatămocreșterede2%a
niveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018raportatlaanul2012.
Îngraficulnr.III.3.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.6.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinFranțadupătipuldeimpoziteca%dinPIBînanul2018.
Graficulnr.III.3.
PondereaveniturilorfiscaleînFranțadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Taxeleindirecteocupăprimulloccuunprocentde36%urmatdecontribuțiilesocialecu
oponderede34%șipeultimullocsesitueazătaxeledirectecudoar30%.Demenționatcăeste
primulandinceișapteanisupușianalizeicândpondereataxelorindirectedepășeșteponderea
contribuțiilorsociale.Sepuneaccentpetaxareaindirectăîndetrimentultaxăriidirecte.
Înclasamentulponderiicontribuțiilorsocialeca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaestepeprimullocurmatădeGermania,careocupă
loculsecund.

41Măsurilefiscaleadoptatedestatulfrancezaucarezultatpondereaveniturilorfiscaledupă
tipuldeimpoziteca%dinPIBprezentateanterior,cuimplicațiidirecteatâtasupraîntregii
activitățieconomicecâtșiasupraniveluluidetraialpopulației.
EvoluțiaveniturilorfiscaledinFranțadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBînperioada
2012-2018esteprezentatăîntabelulnr.III.7.
Tabelulnr.III.7.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînFranțadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înperioada2012-2018
Franța 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Consum 10.911.011.111.211.311.511.716 275.9
Muncă 23.123.723.923.723.723.823.9 2 562.6
Dincaredinvenituridinangajare21.622.122.322.022.122.122.1 2 519.5
Plătitedeangajatori 13.113.313.413.213.113.213.2 1 309.8
Plătitedeangajați 8.68.88.98.88.99.08.9 14 209.7
Plătitedeneangajați 1.51.61.71.71.71.71.8 9 43.1
Capital 10.510.810.710.710.611.010.8 3 255.0
Veniturilecorporațiilor 2.92.92.82.82.83.12.9 13 67.6
Veniturilegospodăriilor 1.71.91.81.81.71.71.9 1 44.1
Veniturilelucrătorilorindependenți1.92.02.01.91.81.71.8 7 42.7
Stocdecapital 4.04.14.14.34.34.54.3 3 100.5
Total 44.545.545.745.745.746.446.5 1 1093.5
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Remarcămocreștereataxăriiconsumuluide0,8%,ocreștereataxăriimunciide0,8%și
ocreșterede0,3%ataxăriicapitaluluiînanul2018laraportatla2012.
Constatămcătaxareamunciiesteprintrecelemairidicatedinspațiulcomunitar,ocupând
locul2dincele28destatemembrealeUE.
Franțasesitueazăînanul2018peprimullocînrândulcelor28destatemembrealeUE
canivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu46,5%.Constatămocreșterede2%a
niveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018raportatlaanul2012.

42Îngraficulnr.III.4.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.7.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinFranțadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBînanul2018.
Graficulnr.III.4.
PondereaveniturilorfiscaleînFranțadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Impozitareamunciiocupăprimulloccuunprocentde52%urmatdeimpozitarea
consumuluicuoponderede25%șipeultimullocsesitueazaimpozitareacapitaluluicudoar
23%.
ConstatămînurmaanalizeiefectuatecăFranțadispunedeunsistemfiscalcomplicat,cu
accentpefuncțiadestimulareeconomică,carefacedinFranțaadouamareputereeconomicăa
Europeișiaspațiuluicomunitar,dupăGermania.
CutoatecăînperioadaanalizatăaavutlocoîncetinireaactivitățiieconomiceaFranței
cudezechilibremacroeconomice,s-aufăcutprogreseînsimplificareasistemuluifiscalprin
limitareautilizăriicheltuielilorfiscale,prineliminareataxelorșiimpozitelorineficienteșise
doreșteoreducereasarciniifiscaleasupraîntreprinderilorprinreducereaimpozitelorpe
producțiepercepute.

43III.6.SistemulfiscalînRomânia
SistemulfiscalromânescarecabazălegislativăLegeanr.227/2015privindCodulfiscal
șidinLegeanr.207/2015privindCoduldeprocedurăfiscală.
ReformafiscalădinRomâniadinanul2005aintroduscotaunicădeimpozitpeprofitde
16%.54Aceastaseaplicăatâtprofituluiagențiloreconomici,câtșiveniturilorpersoanelorfizice.
Legeanr.227/2015privindCodulfiscalart.14delimiteazăsferadecuprinderea
impozituluipeprofit,care,,seaplicădupăcumurmează:încazulpersoanelorjuridiceromâne
asupraprofituluiimpozabilobținutdinoricesursă,atâtdinRomânia,câtșidinstrăinătate;în
cazulpersoanelorjuridicestrăinecaredesfășoarăactivitateprinintermediulunuisediu
permanent/maimultorsediipermanenteînRomânia,asupraprofituluiimpozabilatribuibil
sediuluipermanent”.55
MăsurilefiscaleadoptatedeRomâniareferitoarelaimpozitulpeprofitseîncadreazăîn
tendințeleUniuniiEuropene,acesteaconstândînfaptulcăs-amenținutpânăînprezentcotaunică
deimpozitde16%,dars-amajoratbazadeimpozitare.Cotadeimpozitareestediferităpentru
agențiieconomicicaredesfășoarăactivitățidenaturabarurilordenoapte,acluburilordenoapte,
adiscotecilor,acazinourilorsauapariurilorsportive.Înacestcaz,impozitulpeprofitnupoatefi
maimicde5%dinveniturileaferenteactivității(incazulacestoraimpozitulvafi5%din
veniturileactivității).
Considerămcădinamicaimpozituluipeprofitînperioadaanalizatăarelabazăpolitica
fiscalăadoptatăînultimiianiprecumșicomplexitatealegislațieiaferente,careprevedeo
majorareabazeideimpozitareprineliminareadeductibilitățiilaunnumărsemnificativde
cheltuieli,sauprinnerecunoaștereadinpunctdevederefiscalareevaluărilorefectuatelasfârșitul
anului.Pedealtăparte,trebuieținutcontșidefaptulcăagențiieconomicidestatplătitoride
impozitpeprofitbeneficiazădeprofitulachitat,caresereîntoarcesubformainvestițiilorsau
subvențiilor,sauunaltaspect,faptulcămăsurilederelaxarefiscalăprintrecareșineimpozitarea
profituluireinvestitnuaudiminuatgraduldecolectareaacestuiimpozit.
Legeanr.227/2015privindCodulfiscalart.59delimiteazăsferadecuprinderea
impozituluipevenit,care"seaplicădupăcumurmează:încazulpersoanelorfizicerezidente
54https://static.anaf.ro/consultatla12.01.2020
55Art.14,Legeanr.227/2015privindCodulfiscal.

44române,cudomiciliulînRomânia,asupraveniturilorobținutedinoricesursă,atâtdinRomânia,
câtșidinafaraRomâniei;încazulpersoanelorfizicerezidenteasupraveniturilorobținutedin
oricesursă,atâtdinRomânia,câtșidinafaraRomâniei,începândcudatadelacaredevin
rezidențiînRomânia;încazulpersoanelorfizicenerezidente,caredesfășoarăactivitate
independentăprinintermediulunuisediupermanentînRomânia,asupravenituluinetatribuibil
sediuluipermanent;încazulpersoanelorfizicenerezidente,caredesfășoarăactivitatedependentă
înRomânia,asupravenituluisalarialnetdinactivitatearespectivă."56
Considerămcăevoluțiaacestuiimpozitînperioadaanalizată,trendulascendent,s-a
datoratînprimulrândmajorărilorsalariuluiminimpeeconomieșiprinurmareabazeide
impozitare.
SistemuldeprotecțiesocialădincadrulUniuniiEuropeneesteavansat,cutoateacestea
Româniasesitueazăprintrestatelemembrecucelemairidicatenivelurideinegalitatea
veniturilor,dupăimpozitareșitransferuri.
ÎnRomânia,Taxapevaloareaadăugatădatoratăbugetuluidestatsestabileștelunarca
diferențaîntreTVAcolectatășiTVAdeductibilă,înbazadecontuluidepusdeagentuleconomic,
potrivitlegii.
Caurmareaalinieriifiscalitățiidințaranoastrălapracticațărilordezvoltateșicondiție
pentruaderareaRomânieilaUniuneaEuropeană,"înțaranoastrăacestimpozitafostintroduscu
începeredela1iulie1993,caunimpozitpecifradeafacerinetă,înlocuindimpozitulpe
circulațiamărfurilor,unimpozitpecifradeafaceribrută."57
Taxapevaloareaadăugată(TVA)înRomâniaprezintăurmatoarelecotedeimpunere:o
cotăstandarddeTVAde19%aplicabilămajoritățiioperațiuniloreconomice,ocotăredusăde
TVAde9%aplicabilăalimentelorșiserviciilordealimentațiepublică,serviciilorhoteliere,
medicamentelordeuzumanșiveterinar,produselorortopedice,apeipotabileșiapeipentru
irigațiiînagricultură,livrăriideîngrășăminteșipesticidepentruagricultură,semințelorșialtor
produseagricoledestinateînsămânțăriisauplantării,prestăriledeserviciispecificesectorului
agricol,ocotăredusădeTVAde5,5%pentrulivrăriledemanualeșcolare,reviste,prestărilede
serviciiculturale,livrareadelocuințecaparteapoliticiisociale.
56Art.59,Legeanr.227/2015privindCodulfiscal.
57MorarIoanDan,Sistemulfiscalromânesc.Tradițieșicapacitatedeadaptare,EdituraDacia,Cluj-Napoca,2000,
p.163.

45ExtindereasfereideaplicabilitateacoteiredusedeTVAde9%cuînceperedin1iunie
2015aavutunimpactmajorpeplaneconomic,prinfaptulcarataanualăainflațieiaînregistrat
valorinegative.
Avândînvederefaptulcataxapevaloareaadăugatăreprezintăceamaiimportantăresursă
financiarăpentrubugetuldestatșiadouapentrubugetulgeneralconsolidat,oriceajustarela
TVAareimplicațiifiscalemajorepeplanmacroeconomic.
DeficituldeîncasareaTVA-uluiînregistreazăînRomâniaprintrecelemairidicate
niveluridintretoatestatelemembreeleUniuniiEuropene.
ProduselesupuseaccizelorînRomâniaprecumînîntregspațiulcomunitarsuntalcoolulși
băuturilealcoolice,produseleenergeticeșielectricitateașiproduseledintutun.
AderareaRomânieilaUniuneaEuropeanăaadusmodificăriînlegislațiacuprivirela
accize,caurmareaatențieiacordatesănătățiipopulațieișiprotejăriiacesteiadeproduselenocive,
arelocotaxaremaiasprăamărfurilordeviciușideluxșiotaxaremedieamărfurilordelarg
consum.
DemenționatcăpachetuldețigareteestecelmaitaxatprodusdinRomânia,aproape80%
dinprețreprezentândtaxeachitatelastat.58LaaceastacontribuieșifaptulcăRomâniaeste
situatălafrontieraesticăaUniuniiEuropeneșiaregranițeextinsecustatecarenusuntmembre
aleUE.PrețulunuipachetdețigareteparemicînRomâniaîncomparațiecuceldinFranța,
Germaniasaualtestatedinspațiulcomunitardar,dacăraportămlaputereadecumpărare,
constatămcăestecelmaiscumpdinUE.
Înrândulstatelordinspațiulcomunitar,administrațiafiscalăromâneascăareceamai
slabăperformanțăîncolectaretaxelor.Colectareadeficitarăînspecialaimpozitelorindirecte
reprezintăunadintrecauzeleniveluluicrescutdeevaziunefiscalăînRomânia.
RaportândvaloarePIBînregistratăînanul2018laPIBdinanul2012,într-operioadăde7
aniconstatămocreștereaprodusuluiinternbrutcuaproape54%.Majorareaestedatorată
măsurilordepoliticăfiscalăadoptate,careauduslacreștereacereriiinternedebunurișiservicii.
Raportuldețarăpentruanul2015alserviciilorComisieiEuropeneconstatăcă
"respectarealegislațieifiscaleesteîncontinuarelimitată,iarpoliticafiscalăestedestulde
instabilă.Cutoatecăsepunînaplicaremăsurimenitesăsporeascăeficiențaadministrațieifiscale,
respectarealegislațieiînmateriedeTVAseaflăprintrecelemairedusedinUE,iarmunca
58http://www.customs.ro/assets/consultatla19.01.2020

46nedeclaratăafecteazăveniturilebugetare.Modificărilefrecventeadusesistemuluifiscal
contribuielainstabilitateadincadrulmediuluideafaceri."59
Tabelulnr.III.8.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînRomâniadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înperioada2012-2018
România 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Taxeindirecte 13.212.812.813.311.310.410.7 27 21.7
Taxapevaloareaadăugată 8.38.17.68.16.46.26.4 25 12.9
Impoziteșitaxelaimporturi
(fărăTVA) 0.50.40.30.40.40.30.3 10 0.6
Impozitepeproduse(faraTVA
șitaxedeimport) 3.83.63.94.03.83.33.3 19 6.7
Altetaxe 0.70.60.90.80.70.60.7 24 1.4
Taxedirecte 5.85.96.26.66.46.14.9 28 10.0
Impozitepevenituripersonale3.43.43.53.73.63.62.4 28 4.8
Impozitepeprofit 1.92.02.12.32.22.02.1 22 4.2
Alteimpozite 0.50.50.50.60.60.50.5 19 0.9
Contribuțiisociale 8.78.68.58.18.08.510.6 19 21.6
Angajatori 5.55.65.55.04.95.31.2 27 2.4
Gospodării 3.23.03.03.13.13.29.5 2 19.2
Total 27.827.327.528.025.824.926.2 27 53.3
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Întabelulnr.III.8.prezentămevoluțiaveniturilorfiscaledinRomâniadupătipulde
impoziteca%dinPIBînperioada2012-2018.Remarcămoscădereataxelorindirectede2,5%,
oscăderede0,9%ataxelordirecteșiocreșterede1,9%acontribuțiilorsocialeînanul2018
raportatla2012.
Româniasesitueazăînanul2018lacoadaclasamentuluiînrândulcelor28destate
membrealeUEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIBocupândlocul27,cu26,2%.
59http://ec.europa.eu/consultatla19.01.2020

47Constatămoscăderede1,6%aniveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018
raportatlaanul2012.
Îngraficulnr.III.5.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.8.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinRomâniadupătipuldeimpoziteca%dinPIBînanul2018.
Graficulnr.III.5.
PondereaveniturilorfiscaleînRomâniadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Taxeleindirecteocupăprimulloccuunprocentde41%urmatdecontribuțiilesocialecu
oponderede40%șipeultimullocsesitueazataxeledirectecudoar19%.
Sepuneunaccentputernicpetaxareaindirectăîndetrimentultaxăriidirecte,cu
stimulareaconsumului.
Pondereaveniturilorfiscaledupătipuldeimpoziteca%dinPIBestecaurmarea
măsurilorfiscaleimplementatedeRomânia,cuimpactatâtînplaneconomico-financiar,câtșiîn
plansocialșipolitic.
EvoluțiaveniturilorfiscaledinRomâniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBînperioada
2012-2018esteprezentatăîntabelulnr.III.9.

48Seevidențiazăoscădereataxăriiconsumuluide2,3%,ocreștereataxăriimunciide
1,2%șioscăderede0,4%ataxăriicapitaluluiînanul2018laraportatla2012.
Tabelulnr.III.9.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînRomâniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înperioada2012-2018
România 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Consum 12.612.111.912.610.79.910.324 20.9
Muncă 11.111.010.710.310.010.712.324 24.9
Dincaredinvenituridinangajare10.910.810.510.19.810.612.224 24.8
Plătitedeangajatori 5.55.65.55.04.95.31.2 27 2.3
Plătitedeangajați 5.45.25.15.14.95.311.1 6 22.4
Plătitedeneangajați 0.20.20.20.20.20.10.1 25 0.2
Capital 4.14.24.85.15.14.33.7 25 7.5
Veniturilecorporațiilor 1.92.02.12.32.22.02.1 23 4.2
Veniturilegospodăriilor 0.70.60.91.21.41.20.8 11 1.5
Veniturilelucrătorilorindependenți0.50.50.50.50.40.30.1 27 0.2
Stocdecapital 1.01.01.31.21.10.80.7 26 1.5
Total 27.827.327.528.025.824.926.227 53.3
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Româniasesitueazăînanul2018pelocul27înrândulcelor28destatemembrealeUE
canivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu26,2%.Constatămoscăderede1,6%a
niveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018raportatlaanul2012.
Îngraficulnr.III.6.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.9.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinRomâniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBînanul2018.

49Graficulnr.III.6.
PondereaveniturilorfiscaleînRomâniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Impozitareamunciiocupăprimulloccuunprocentde47%urmatdeimpozitarea
consumuluicuoponderede39%șipeultimullocsesitueazaimpozitareacapitaluluicudoar
14%.
ÎnurmaanalizeiefectuateautorulobservăoRomâniecuunsistemfiscaldeficitar,care
situeazățaranoastrăînrândulcelormaislabestatedinUE,încarefuncțiadeprotecțiesocială
necesităîmbunătățirisubstanțiale.Suntluatenumeroasemăsurifiscalepentruatragerea
investorilorstrăini,ceeacefacecaRomâniasăaibăunadintrecelemairidicaterateale
investițiilordinUE.
CutoatecăstructuraveniturilorfiscalealeRomânieiestefavorabilăcreșterii,înperioada
analizatăs-aurealizatprogreselimitateînceeacepriveșterespectareaobligațiilorfiscaleși
îmbunătățireacolectăriitaxelorșiimpozitelor.
CamembrualUniuniiEuropene,Româniaesteconectatălaunmediueconomic
competitiv,oportunitățilededezvoltarecrescuteconducândlaaccesullanoipiețe,resurseși
tehnologii.

50III.7.SistemefiscalecomparateGermania,FranțașiRomânia
Întabelulnr.III.10.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelordirecteca%din
PIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
RemarcămcăFranțaînregistreazăocreșterede1%,Germaniaocreșterede1,4%,iar
Româniaoscăderede0,9%înanul2018raportatlaanul2012.
Tabelulnr.III.10.
Pondereataxelordirecteca%dinPIBînperioada2012-2018
Taxedirecte 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Franța 12.913.413.213.213.113.513.9 8 327.2
Germania 12.112.312.312.512.913.213.5 11 452.1
România 5.85.96.26.66.46.14.9 28 10.0
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Graficulnr.III.7.
Pondereataxelordirecteca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020

51CeledouămariputerieconomicealeUniuniiEuropeneGermaniașiFranțaauoponderea
taxelordirecteca%dinPIBaproapetriplăfațădeceaaRomâniei.
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereataxelordirecteca%dinPIB
estede30%(graficulnr.III.3.),înGermaniaestede34%(graficulnr.III.1.)iarînRomâniade
19%(graficulnr.III.5.).
Într-unclasamentalponderiitaxelordirecteca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul8,Germaniaocupălocul11,iarRomâniase
situeazălacoadaclasamentuluiocupânddoarlocul28.
Întabelulnr.III.11.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelordirecteca%din
impozitareatotalăînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
Tabelulnr.III.11.
Pondereataxelordirecteca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 33.533.933.834.134.134.234.3 0.7
EA-19 31.732.131.832.132.232.532.8 1.1
Germania31.431.932.032.332.933.333.7 2.3 10
Franța 28.929.328.929.028.729.029.9 1.0 14
România20.921.622.523.524.924.418.8 -2.1 26
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Pondereataxelordirecteînimpozitareatotalăatingeunnivelde33,7%înGermaniaîn
anul2018cuuntrendcrescătorfațădeanul2012,Franțaînregistreazăocreșterede1%în
intervalulsupusanalizei,înschimbRomâniaareoscăderede2,1%ajungândla18,8%în2018.
ScădereataxelordirecteînRomâniasuntrezultatulmăsurilorfiscaleadoptatedar,cutoate
acesteaocupălocul26înrândulcelor28destatemembrealeUE.
LipsadepredictibilitatealegislațieiîndomeniulfiscaldinRomâniaareunimpactmajor
asupracapacitățiifirmelordealuadeciziiînmateriedeinvestiții.Aceastavinepefondulunor
dezechilibremacroeconomicecucareseconfruntănudoarRomânia,cichiarșimarileputeri
economiceFranțașiGermania.

52Întabelulnr.III.12.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorindirecteca%din
PIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
Tabelulnr.III.12.
Pondereataxelorindirecteca%dinPIBînperioada2012-2018
Taxeindirecte 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Franța 15.415.615.815.916.116.416.7 5 393.0
Germania 11.111.010.911.010.910.810.8 26 362.7
România 13.212.812.813.311.310.410.7 27 21.7
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Într-unclasamentalponderiitaxelorindirecteca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul5,Germaniaocupălocul26,iarRomânia
locul27.
Graficulnr.III.8.
Pondereataxelorindirecteca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020

53RemarcămcăFranțaînregistreazăocreșterede1,3%,Germaniaoscăderede0,3%,iar
Româniaoscăderede2,5%înanul2018raportatlaanul2012.
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereataxelorindirecteca%dinPIB
estede36%(graficulnr.III.3.),înGermaniaestede27%(graficulnr.III.1.)iarînRomâniade
41%(graficulnr.III.5.).
.ConstatămcăRomâniafacepartedincategoriastatelorcareaulabazasistemuluide
impozitaretaxareaindirectă.
Întabelulnr.III.13.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorindirecteca%din
impozitareatotalăînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
Tabelulnr.III.13.
Pondereataxelorindirecteca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 35.034.935.135.335.034.834.7 -0.3
EA-19 32.932.733.033.132.932.732.7 -0.2
Germania29.028.728.528.427.827.427.0 -2.0 28
Franța 34.634.334.534.935.235.335.9 1.4 17
România47.746.846.547.744.241.840.7 -6.9 10
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Pondereataxelorindirecteînimpozitareatotalăatingeunnivelde27%înGermaniaîn
anul2018cuuntrendînscăderefațădeanul2012,Franțaînregistreazăoușoarăcreștere,în
schimbRomâniaareoscăderefoartemarede6,9%,ajungândla40,7%în2018.
ScădereataxelorindirecteînRomâniasuntrezultatulmăsurilorfiscaleadoptateiar
aceastaositueazăpelocul10înrândulcelor28destatemembrealeUE.
Întabelulnr.III.14.prezentămosituațiecomparativăaponderiicontribuțiilorsocialeca%
dinPIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.

54Tabelulnr.III.14.
Pondereacontribuțiilorsocialeca%dinPIBînperioada2012-2018
Contribuțiisociale 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Franța 16.516.817.016.816.816.816.2 1 380.2
Germania 15.215.215.115.215.415.615.8 2 527.1
România 8.78.68.58.18.08.510.6 19 21.6
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
RemarcămcăFranțaînregistreazăoscăderede0,3%,Germaniaocreșterede0,6%,iar
Româniaocreșterede1,9%înanul2018raportatlaanul2012.
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereacontribuțiilorsocialeca%din
PIBestede34%(graficulnr.III.3.),înGermaniaestede39%(graficulnr.III.1.)iarînRomânia
de40%(graficulnr.III.5.).
Graficulnr.III.9.
Pondereacontribuțiilorsocialeca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020

55Într-unclasamentalponderiicontribuțiilorsocialeca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul1,Germaniaocupălocul2,iarRomânia
locul19.
ConstatămcăFranțașiGermaniafacpartedincategoriastatelorcareaulabaza
sistemuluideimpozitarecontribuțiiledeasigurărisociale.
Tabelulnr.III.15.
Pondereacontribuțiilorsocialeca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 31.631.431.230.931.131.231.1 -0.5
EA-19 35.635.435.335.135.134.934.7 -0.9
Germania39.539.439.539.339.339.339.3 -0.3 6
Franța 37.137.037.236.836.736.334.8 -2.4 10
România31.531.531.028.830.933.940.5 9.0 5
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Pondereacontribuțiilorsocialeînimpozitareatotalăatingeunnivelde39,3%înGermania
înanul2018cuuntrendînscăderefațădeanul2012,Franțaînregistreazăoscăderemaimare,de
2,4%,ajungândlanivelulde34,8%,înschimbRomâniaareocreșterefoartemarede9%
ajungândla40,5%în2018.
Întabelulnr.III.16.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorpeconsumca%
dinPIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
SepoateobservacăFranțaînregistreazăocreșterede0,8%,Germaniaoscăderede0,5%,
iarRomâniaomarescăderede2,3%înanul2018raportatlaanul2012.
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereataxelorpeconsumca%din
PIBestede25%(graficulnr.III.4.),înGermaniaestede25%(graficulnr.III.2.)iarînRomânia
de39%(graficulnr.III.6.).

56Tabelulnr.III.16.
Pondereataxelorpeconsumca%dinPIBînperioada2012-2018
Taxepeconsum 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Franța 10.911.011.111.211.311.511.7 16 275.9
Germania 10.710.610.510.410.310.210.2 25 341.8
România 12.612.111.912.610.79.910.3 24 20.9
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Într-unclasamentalponderiitaxelordeconsumca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul16,Germaniaocupălocul25,iarRomânia
locul24.
Graficulnr.III.10.
Pondereataxelorpeconsumca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020

57Întabelulnr.III.17.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorpeconsumca%
dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,Franțași
România.
Tabelulnr.III.17.
Pondereataxelorpeconsumca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 28.828.628.628.828.728.528.5 -0.3
EA-19 27.126.927.027.027.127.026.9 -0.2
Germania28.027.527.327.026.325.925.5 -2.5 25
Franța 24.624.224.324.624.824.925.2 0.7 26
România45.444.643.545.141.739.939.1 -6.2 7
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Pondereataxelorpeconsumînimpozitareatotalăatingeunnivelde25,5%înGermania
înanul2018cuuntrendînscăderefațădeanul2012,Franțaînregistreazăoușoarăcreșterepână
lanivelulde25,2%,înschimbRomâniaareoscăderesemnificativăde6,2%ajungândla39,1%
în2018.
Întabelulnr.III.18.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorpemuncăca%
dinPIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
Tabelulnr.III.18.
Pondereataxelorpemuncăca%dinPIBînperioada2012-2018
Taxepemuncă 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Franța 23.123.723.923.723.723.823.9 2 562.6
Germania 21.421.621.621.722.022.422.8 5 762.9
România 11.111.010.710.310.010.712.3 24 24.9
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020

58ÎnurmaanalizeisepoateconstatacăFranțaînregistreazăocreșterede0,8%,Germaniao
creșterede1,4%,iarRomâniaocreșterede1,2%înanul2018raportatlaanul2012.
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereataxelorpemuncăca%dinPIB
estede52%(graficulnr.III.4.),înGermaniaestede57%(graficulnr.III.2.)iarînRomâniade
47%(graficulnr.III.6.).
Într-unclasamentalponderiitaxelorpemuncăca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul2,Germaniaocupălocul5,iarRomânia
locul24.
Graficulnr.III.11.
Pondereataxelorpemuncăca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Întabelulnr.III.19.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorpemuncăca%
dintaxareatotalăînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
Pondereataxelorpemuncăînimpozitareatotalăatingeunnivelde56,9%înGermaniaîn
anul2018încreșterefațădeanul2012cu1,2%,Franțaînregistreazăoscăderepânălanivelulde
51,5%,iarRomâniaareocreșterede6,9%ajungândla46,8%în2018.

59Tabelulnr.III.19.
Pondereataxelorpemuncăca%dintaxareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 50.450.550.249.549.649.749.9 -0.5
EA-19 52.752.652.552.151.951.952.1 -0.6
Germania55.756.256.456.156.156.656.9 1.2 2
Franța 52.052.052.351.952.051.451.5 -0.5 9
România39.940.239.136.738.742.946.8 6.9 16
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Întabelulnr.III.20.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorpecapitalca%
dinPIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
ConstatămcăFranțaînregistreazăocreșterede0,3%,Germaniaocreșterede0,8%,iar
Româniaoscăderede0,4%înanul2018raportatlaanul2012.
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereataxelorpecapitalca%dinPIB
estede23%(graficulnr.III.4.),înGermaniaestede18%(graficulnr.III.2.)iarînRomâniade
14%(graficulnr.III.6.).
Tabelulnr.III.20.
Pondereataxelorpecapitalca%dinPIBînperioada2012-2018
Taxepecapital 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Franța 10.510.810.710.710.611.010.8 3 255.0
Germania 6.36.36.26.56.97.07.1 16 237.1
România 4.14.24.85.15.14.33.7 25 7.5
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020

60Într-unclasamentalponderiitaxelorpecapitalca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul3,Germaniaocupălocul16,iarRomânia
locul25.
Graficulnr.III.12.
Pondereataxelorpecapitalca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Întabelulnr.III.21.prezentămosituațiecomparativăaevoluțieiponderiitaxelorpe
capitalca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,
FranțașiRomânia.
Tabelulnr.III.21.
Pondereataxelorpecapitalca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 20.821.021.221.721.821.821.6 0.8
EA-19 20.220.520.520.921.021.221.0 0.8
Germania16.316.316.316.917.617.617.7 1.3 15
Franța 23.523.823.423.523.223.823.3 -0.2 9
România14.715.217.418.219.617.214.0 -0.6 20
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020

61Pondereataxelorpecapitalînimpozitareatotalăatingeunnivelde17,7%înGermaniaîn
anul2018cuuntrendîncreșterefațădeanul2012,Franțaînregistreazăoușoarăscăderepânăla
nivelulde23,3%,iarRomâniaareoscăderede0,6%ajungândla14%în2018.
ÎnurmaanalizeiefectuateconstatămcăGermania,deșiceamaiputernicăeconomiedin
UniuneaEuropeană,sesitueazăînanul2018doarpeloc8înrândulcelor28destatemembreale
UEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu40,1%cuocreșterede1,7%înanul2018
raportatlaanul2012.Contribuțiilesocialeocupăprimulloccuunprocentde39%urmatde
taxeledirectecuoponderede34%șipeultimullocsesitueazataxeleindirectecudoar27%.
Remarcămoscădereataxelorindirectede0,3%,ocreșterede1,4%ataxelordirecteșiocreștere
de0,6%acontribuțiilorsocialeînanul2018raportatla2012.
Franțasesitueazăînanul2018conformprezentuluistudiupeprimullocînrândulcelor
28destatemembrealeUEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu46,5%,realizând
ocreșterede2%înanul2018raportatlaanul2012.Taxeleindirectedeținoponderede36%,
contribuțiilesociale34%,iarpeultimullocsesitueazataxeledirectecudoar30%.Remarcăm
creștereaponderiitaxelorindirecteînanul2018,cutoatecăînanul2017contribuțiilesocialeau
avutpondereaceamaimare.Sepoateobservaocreștereataxelorindirectede1,3%,ocreștere
de1%ataxelordirecteșioscăderede0,3%acontribuțiilorsocialeînanul2018raportatla2012.
ConstatămcăRomâniasesitueazăînanul2018pelocul27,lacoadaclasamentului,în
rândulcelor28destatemembrealeUEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu
26,2%,înregistrândoscăderede1,6%înanul2018raportatlaanul2012.Taxeleindirecteocupă
primulloccuunprocentde41%urmatdecontribuțiilesocialecuoponderede40%șipeultimul
locsesitueazataxeledirectecudoar19%.Observămoscădereataxelorindirectede2,5%,o
scăderede0,9%ataxelordirecteșiocreșterede1,9%acontribuțiilorsocialeînperioadasupusă
analizei2012-2018.
SesizămlafinalulanalizeinivelulridicatalponderiiînPIBataxelordirecte,a
contribuțiilorsocialeșiataxelorpemuncăînGermaniașiFranța,acesteaatingândunnivelmai
binededubludecâtceldinRomânia,precumșinivelulfoarteridicatalponderiitaxelorpecapital
înGermaniașiFranțacomparativcuceldinRomânia.
StudiuldecazrelevăfaptulcăFranțașiGermania,statedezvoltatecueconomiiputernice,
aulabazasistemuluideimpozitarecontribuțiiledeasigurărisociale,iarRomânia,stataflatîn
perioadadetranziție,arelabazasistemuluideimpozitaretaxareaindirectă.

62Concluzii
ÎnUniuneaEuropeanănuexistălaoraactualăunsistemfiscaleuropeanintegrat,cio
multitudinedesistemefiscalenaționalediferite.Fiecarestatmembruarepropriapoliticăfiscală,
iarcoordonareafiscalălanivelcomunitarareînvedererespectareaprincipiuluireferitorla
acceptareapoliticilorfiscalealestatelormembrecuanumitecondiții,darșiprincipiul
subsidiarității.
StabilitateamacroeconomicăîncadrulUniuniiEuropeneesteurmăritădestatelemembre,
seimpuneînacestsensrespectareapoliticilorfiscaleînvigoareșireducereagraduluigeneralal
fiscalității.
LuândînconsiderarefaptulcăUniuneaEuropeanăreprezintăomultitudinedesisteme
fiscalediferite,călaniveleuropeanlipseștesintagmade“fiscalitateeuropeană“,specialiștiîn
materieîșipunîntrebareadacămonedaeurovaputeafigestionatăînmodcentralizat,învremece
atâtimpozitelecâtșigestiuneabugetarărămânlaîndemânavechiiautoritățiastatelormembre.60
Echitatearegimurilorfiscaleexitentedeclanșeazădezbateriaprinse,avândînvedere
creștereaconstantăapatrimoniuluiprivatșicreștereainegalitățiloratâtdinperspectiva
patrimoniuluicâtșiaaveniturilorînstatelemembrealeUniuniiEuropene.
Laoraactualăindicatoriifiscalisuntrealizațiarmonizat,ceeacefaceposibilăcompararea
sistemelorfiscaleșiapoliticilorfiscaleînspațiulcomunitarșiseînregistreazătendințaeuropeană
asimplificăriisistemuluifiscalșiareduceriicotelordeprelevare.
Originalitateastudiuluidecazdinprezentalucrareconstăînprezentareașianaliza
sistemelorfiscaledinGermania,FranțașiRomâniaînperioada2012-2018,precumșiaevoluției
principalelorelementedefiscalitateînperioadamenționată,pefondulmăsurilorfiscaleadoptate,
cuimpactasupraîntregiiviețieconomiceastatelorprezentate,câtșilanivelulUniuniiEuropene.
ConstatămînurmaprezenteilucrăricăsistemelefiscalealeputerileeconomiceFranțași
Germaniapunaccentpecontribuțiilesociale,iarRomânia,unstatîntranziție,areoponderemai
mareaimpozitelorindirecte,datorităfaptuluicăimpoziteleindirecteauunrandamentridicat
într-operioadădedezvoltareeconomică,cândproducțiașiconsumulînregistreazăcreșteri
semnificative.Remarcămuncontinuuprocesdereformăîndomeniulfiscalînspațiulcomunitar,
învedereacreșteriieficiențeișieficacitățiiîncolectareataxelorșiimpozitelor.
60LiviuC.Andrei,EconomieEuropeană,EdituraEconomică,București,2011,p.210

63Bibliografie
1.BărbulescuIordanGheorghe,UniuneaEuropeană:politicileextinderii,EdituraTritonic,
București,2006
2.ConstanțaAureliaChițiba,Economiamodialădinviziuneglobală,EdituraPro
Universitaria,București,2017
3.DanDrosuȘaguna,Dreptfiscal,Editia5,EdituraC.H.Beck,București,2013
4.Fanu-MocaAdrian,PopaConstantinDragoș,Dreptfinanciarpublic-EdițiaaII-a,
EdituraUniversulJuridic,București,2013
5.GeoffreyWhitehead,Economia,EdituraSedona,Timișoara,1997
6.LăcrițaGrigorieN.,Fiscalitate-controverseșisoluții,EdituraIrecson,București,2007
7.Leonard-CălinAbrudan,Finanțeinternaționale:aspecteprivindficalitateaînUniunea
europeană,EdituraUniversitățiidinOradea,Oradea,2012
8.LiviuC.Andrei,EconomieEuropeană,EdituraEconomică,București,2011
9.LoukasTsoukalis,CefeldeEuropă?,EdituraBicAll,București,2005
10.MorarIoanDan,Sistemulfiscalromânesc.Tradițieșicapacitatedeadaptare,Editura
Dacia,Cluj-Napoca,2000
11.MorarIoanDan,Finanțepublice,EdituraUniversitățiidinOradea,2004
12.MorarIoanDanșicolectivul,Fiscalitate,EdituraUniversitățiidinOradea,2009
13.MoșteanuTatiana,Finanțepublice,EditiaaIII-a,EdituraUniversitară,București,2008
14.PetreBrezeanu,IlieȘimon,SorinCelea,Fiscalitateeuropeană,EdituraEconomică,
București,2005
15.TulaiConstantinI.,Finanțelepubliceșifiscalitatea,CasaCărțiideȘtiință,Cluj-Napoca,
2003
16.VintilăNicoleta,FilipescuMaria-Oana,LazărPaula,Fiscalitateaplicatășielementede
managementfiscal,EdituraC.H.Beck,București,2013
17.VăcărelIulianșicolectivul,Finanțepublice-EditiaaV-a,EdituraDidacticăși
Pedagogică,București,2006

64Legislație
Art.3,Legeanr.227/2015privindCodulfiscal
Art.14,Legeanr.227/2015privindCodulfiscal.
Art.59,Legeanr.227/2015privindCodulfiscal.
Art.3,pct.1,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene,https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/,consultatla14.01.2020
Art.4,pct.2,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene,https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/,consultatla14.01.2020
Art.28,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene,https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/,consultatla14.01.2020
Art.30,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene,https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/,consultatla14.01.2020
Art.113,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene,https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/,consultatla14.01.2020

65Sitografie
[1]https://ec.europa.eu/eurostat/consultatla20.12.2019
[2]http://www.europarl.europa.eu/consultatla05.01.2020
[3]https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/consultatla11.01.2020
[4]https://cursdeguvernare.ro/consultatla11.01.2020
[5]http://www.portaldecomert.ro/consultatla11.01.2020
[6]https://www.berlin.de/consultatla11.01.2020
[7]https://dendax.com/consultatla11.01.2020
[8]https://www.dw.com/consultatla11.01.2020
[9]http://www.imm.gov.ro/consultatla11.01.2020
[10]https://europa.eu/euroat20/roconsultatla12.01.2020
[11]https://www.economica.net/consultatla12.01.2020
[12]https://constantafinanciara.ro/consultatla12.01.2020
[13]https://www.ziuacargo.com/consultatla12.01.2020
[14]https://static.anaf.ro/consultatla12.01.2020
[15]https://europa.eu/european-union/consultatla19.01.2020
[16]https://ec.europa.eu/info/law/consultatla19.01.2020
[17]https://imm.gov.ro/consultatla19.01.2020
[18]http://www.customs.ro/assets/consultatla19.01.2020
[19]https://roger24.de/info/consultatla19.01.2020
[20]https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020