PROGRAMULDESTUDIU:FINANȚE,BĂNCI,ASIGURĂRI [613142]
UNIVERSITATEADINORADEA
FACULTATEADEȘTIINȚEECONOMICE
PROGRAMULDESTUDIU:FINANȚE,BĂNCI,ASIGURĂRI
FORMADEÎNVĂȚĂMÂNT:IF
Lucrarededisertație
Coordonator:
Prof.univ.dr.habil.Claudia-DianaSabău-Popa
Absolvent: [anonimizat]
2020
2UNIVERSITATEADINORADEA
FACULTATEADEȘTIINȚEECONOMICE
PROGRAMULDESTUDIU:FINANȚE,BĂNCI,ASIGURĂRI
FORMADEÎNVĂȚĂMÂNT:IF
SISTEMEFISCALE
DINUNIUNEAEUROPEANĂ.
ANALIZĂCOMPARATIVĂ
Coordonator:
Prof.univ.dr.habil.Claudia-DianaSabău-Popa
Absolvent: [anonimizat]
2020
3Cuprins
Cuprins……………………………………………………………………………………………………………………….3
CapitolulI.UniuneaEuropeană……………………………………………………………………………………..5
I.1.UniuneaEuropeană-istorieșiprezent…………………………………………………………………..5
I.2.FormareaUniuniiEconomiceșiMonetare……………………………………………………………..7
I.3.PactulFiscalEuropean…………………………………………………………………………………………9
CapitolulII.Aspecteprivindfiscalitateaînstatelemembreale………………………………………..11
UniuniiEuropene……………………………………………………………………………………………………….11
II.1.Principiilefiscalității………………………………………………………………………………………..11
II.2.Sistemelefiscale-conținut,caracteristicișitipologie…………………………………………..12
II.3.Impozitul-elementuldebazăalsistemuluifiscal………………………………………………..14
II.4.PoliticafiscalăgeneralăîncadrulUniuniiEuropene…………………………………………….15
II.5.Acquis-ulcomunitarînmateriefiscală………………………………………………………………..17
II.6.Impozitareadirectă…………………………………………………………………………………………..18
II.7.Impozitareaindirectă………………………………………………………………………………………..20
II.8.Aplicareaconvențiilordeevitareadubleiimpunerifiscale……………………………………22
CapitolulIII.Studiuempiric-SistemefiscaledinUniuneaEuropeanăînperioada2012-2018.
AnalizăcomparativăGermania,FranțașiRomânia………………………………………………………..24
III.1.EvoluțiaPIBînUniuneaEuropeană………………………………………………………………….24
III.2.EvoluțiaPIBpecapdelocuitorînUniuneaEuropeană………………………………………..25
III.3.EvoluțiaimpozitelorșitaxelorînUniuneaEuropeană…………………………………………27
III.4.SistemulfiscalînGermania……………………………………………………………………………..29
III.5.SistemulfiscalînFranța…………………………………………………………………………………..34
III.6.SistemulfiscalînRomânia……………………………………………………………………………….41
III.7.SistemefiscalecomparateGermania,FranțașiRomânia……………………………………..47
Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………..59
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………….60
Sitografie…………………………………………………………………………………………………………………..61
4Introducere
FiscalitateaîncadrulUniuniiEuropeneesteunsubiectdeactualitate,prinimplicațiile
pecareleareasupraactivitățiieconomiceasuprastatelormembre,asupraniveluluidetraial
tuturorcetățenilor.
SistemuldeimpoziteșitaxedinUniuneaEuropeanăfaceprogresevizibile,reformele
fiscalediferădelaunstatlaaltul,daracesteaîngeneralurmărescdiminuareasarciniifiscale,
chiardacăaudevenituneorigeneratoaredeconcurențăfiscală.
UniuneaEuropeanăarelaoraactuală28destatemembre,fiecarestatavândunsistem
fiscalpropriu,înfuncțiedepoliticafiscalăabordată.Înprezentsuntelaborateprograme
menitesămodificesistemelefiscaleactuale,scopulprincipalfiindarmonizareasistemelor
fiscalealestatelormembre.
Armonizareafiscalăsedovedeșteafiesențialăpepiațacomunitară,politicilefiscale
alestatelormembresuntinfluențatedeUniuneaEuropeanăprincoordonarefiscală.
Coordonareafiscalăarelabazăceledouăprincipiialeintegrăriieuropene:principiul
acceptăriipoliticilorfiscalealetuturorstatelormembre,cuanumitecondiții,șiprincipiul
subsidiarității-relațiiverticaleîntreinstituțiileeuropeneșiguvernelenaționale.
Colectareacreanțelorfiscalelanivelcomunitarareunputernicimpactsupra
cetățenilorșiagențiloreconomici,aceastafiindînfaptmotivațiaalegeriiprezenteiteme.
Obiectivelelucrăriiconstauînprezentareateoreticășipracticăaaspectelorlegatede
fiscalitateșidesistemelefiscaledinspațiulcomunitareuropean,cudetaliereaelementelorde
fiscalitatecupondereaceamaisemnificativășicuprezentareasistemelorfiscaleale
Germaniei,FranțeișiRomâniei.
Lucrareaestestructuratăîntreipărți.Înprimaparteamprezentatpelarginformații
despreUniuneaEuropeanădelaînființarepânăînprezent,aspectereferitoarelaformarea
UniuniiEconomiceșiMonetareșilaPactulFiscalEuropean.Parteaadouaconțineaspecte
privindfiscalitateaînstatelemembrealeUniuniiEuropene,cuaprofundareaprincipalelor
elemente.Încontinuare,înparteaatreia,prinintermediulmetodelorșitehnicilorabordateam
doritsăevidențiezprintr-unstudiuempiricsistemelefiscalealestatelormembrealeUniunii
EuropeneGermania,FranțașiRomânialanivelmacroeconomic,cuevoluțiaprincipalelor
veniturifiscaleînperioadaanilor2012-2018.
5CapitolulI.UniuneaEuropeană
I.1.UniuneaEuropeană-istorieșiprezent
UniuneaEuropeană(UE)esteouniunepoliticășieconomicăformatălaoraactuală
din28destatemembresituateînEuropa,înplinprocesdeextindere,constituindcelmai
avansattipdeintegrareeconomicăexistentînprezentpeplanmondial.
OrigineaUniuniiEuropeneesteînComunitateaEuropeanăaCărbuneluișiOțelului
(CECO)înființatăîn18aprilie1951prinTratatuldelaParisprecumșiînComunitatea
EconomicăEuropeană(CEE)șiComunitateaEuropeanăaEnergieiAtomice(CEEA)
înființateîn25martie1957prinTratatuldelaRoma.Cele6statemembrefondatoaresunt:
Belgia,Franța,Germania,Italia,LuxemburgșiȚăriledeJos.Industriilecărbuneluișioțelului
aufostadministrateîncomundecele6statemembre.Acestaareprezentatdefaptprimulpas
spreintegrareaeuropeană.RobertSchuman,ministrulfrancezalafacerilorexternedeclaraîn
9mai1950:“Europanusevaconstruidintr-odatăsaucaurmareaunuiplanunic,ciprin
realizăriconcretecaresăcreezeînprimulrândosolidaritatedefacto.”1
Înperioada1973-1986ComunitateaEconomicăEuropeanăs-aextinsprinaderarea
următoarelorstate:Danemarca,Irlanda,RegatulUnit,Grecia,SpaniașiPortugalia.
Ladatade7februarie1992afostsemnatTratatuldelaMaastrichtprincarealuat
ființăUniuneaEuropeanăsubactualadenumire.Acestaaintratînvigoarela1noiembrie
1993.
În1995auaderatlaUniuneaEuropeanăAustria,FinlandașiSuedia.
Înanul2004unnumarde10stateauaderatlaUniuneaEuropeană:Cipru,Cehia,
Estonia,Ungaria,Letonia,Lituania,Malta,Polonia,SlovaciașiSlovenia.
RomâniaadevenitstatmembrualUniuniiEuropenela1ianuarie2007,împreunăcu
Bulgaria,iarultimulstatcareaaderatesteCroația,înanul2013.
Cele28destatemembrealeUniuniiEuropeneînprezentsunt:Austria,Belgia,
Bulgaria,Cehia,Cipru,Croația,Danemarca,Estonia,Finlanda,Franța,Germania,Grecia,
Irlanda,Italia,Letonia,Lituania,Luxemburg,Malta,Polonia,Portugalia,RegatulUnit,
România,Slovacia,Slovenia,Spania,Suedia,ȚăriledeJosșiUngaria.
ValorileUniuniiEuropenesuntcomunestatelormembre.Acesteasunt:demnitatea
umană,libertatea,democrația,egalitatea,statuldedreptșidrepturileomului.Cao
1http://www.europarl.europa.eu/consultatla05.01.2020
6recunoaștereaeforturilordepuseînsusținereaacestorvalori,UniuneaEuropeanăaprimit
PremiulNobelpentruPaceîn2012.
Unmomentistoricpentrucooperareaeconomicășimonetarăîntrestatelemembre,o
etapăimportantăînprocesuldeintegrareeuropeanaafostrealizatăîn1ianuarie1999,cânda
fostlansatămonedaunicăeuro,utilizatăînprezentde19dincele28destatemembre.
Introducereaefectivăamonedeiuniceeuros-arealizatla1ianuarie2002.Aceastareprezintă
unsimbolalunitățiieuropenemenităaasiguraprosperitateașistabilitateaînUniunea
Europeanășiaajunsadouavalutăcaimportanțăinternaționalădupădolarulamerican.
Stabilitateaeconomicăindusădemonedaeuroestebeneficăpentrueconomiastatelormembre,
oferindnoioportunitățiîntr-opiațăunicămaieficientă.
PiațaUnicăeuropeanăîntemeiatăîn1986prinActulUnicEuropeanesteunadintre
realizărileUniuniiEuropenecuunputernicimpactasuprastatelormembre.
ÎncontextulexistențeiuneiPiețeUniceeraimperiosnecesarăaplicareaunornorme
armonizateatâtdecătrestatelemembreUEcâtșidecătrecandidațiilaaderare,înscopul
asigurăriiacelorașicondițiiconcurențialepeîntregteritoriulUE.Afirmareaacesteiexigențe
nuînsemnaeliminareaposibilitățiidenegociereaunorperioadetranzitorii,cudefinirea
durateișianumăruluisectoarelorlacaresereferea.2
S-auînregistratprogresenotabileînliberacirculațieamărfurilorprinarmonizarea
legislațieifiscaleînspațiulcomunitar.Liberacirculațieaserviciilorșiforțeidemuncăauavut
unritmdeimplementaremailentdatorităpoliticilorsocialeeuropene.SistemulMonetar
Europeanafavorizatliberacirculațieacapitalurilor.Liberacirculațieabunurilor,serviciilor,
persoanelorșicapitaluluiauunimpactdeosebitasuprastandardelordeviață,cubeneficii
semnificativepentrucetățenișipentruagențiieconomici,cucreștereacompetitivității
afaceriloreuropenepeplanmondial.
Înmartie2012estesemnatdecătrestatelemembre(cuexcepțiaRegatuluiUnit,
CehieișiCroației)Tratatulinterguvernamentalprivindstabilitatea,coordonareașiguvernanța
încadruluniuniieconomiceșimonetareacăruicomponentăbugetarăestePactulfiscal.
Statelemembretrebuiesăadoptepoliticifiscaleresponsabileșisustenabile.
2BărbulescuIordanGheorghe,UniuneaEuropeană:politicileextinderii,EdituraTritonic,București,2006,p.95
7I.2.FormareaUniuniiEconomiceșiMonetare
RaportulWernerîntocmitîn1970areprezentatprimulpasînîncercareadeunificare
monetarăaEuropei.Acestraportafostîntocmitdelideriieuropeniîncadrulunuigrup
condusdeprim-ministrulluxemburghezPierreWernerșiprezentamodulîncarearputeafi
realizatăouniuneeconomicășimonetarăîntermende10ani.3
SistemulMonetarEuropeanafostulteriornegociatîn1978șilansatîn1979decătre
celenouăstatemembrelaaceadată.Sistemulaveacaprimobiectivcreareauneizonede
stabilitatemonetară,urmăreastabilizarearatelordeschimb,avândcascopprincipallimitarea
fluctuațiilormonedelordelaunstatlaaltulșireducereainflației.Acestaareprezentatun
mecanismdestabilizarearaportuluideschimbdintrestatelecomunitare.4
ArmonizareaSistemuluiMonetarEuropeanareprezentatprimulpasînformarea
UniuniiEconomiceșiMonetare.
ÎncadrulTratatuluidelaMaastrichtdin1992,statelemembreauaprobatlansare
UniuniiEconomiceșiMonetare(UEM).
CreareaUniuniiEconomiceșiMonetare(UEM)reprezintăoetapădeimportanță
majorăînprocesuldeintegrareaeconomiilorUniuniiEuropene.
FormareaUniuniiEconomiceșiMonetarepresupunearmonizareapoliticilor
economiceșifiscalealestatelormembreșiadoptareamonedeiuniceeuro.
GestionareaUniuniiEconomiceșiMonetareesterealizatădeurmătoareleinstituții:
ComisiaEuropeană,ConsiliulEuropean,Summitulzoneieuro,ConsiliuldeMiniștrialUE,
Eurogrupul,ParlamentulEuropean,BancaCentralăEuropeanășiGuvernelenaționale.
UniuneaEconomicășiMonetarăpresupuneoUniuneEconomică,oUniunefinanciară,
oUniunefiscalășioUniunepolitică.
Uniuneamonetarăurmăreștestabilitateaprețurilorînspațiulcomunitar,fixarearatelor
dobânzilorînzonaeuroșimonitorizeazăcirculațiabancnotelorșimonedeloreuro.De
implementareapoliticiimonetarerăspundeBancaCentralăEuropeană(BCE)șiguvernele
naționale.GuvernelenaționaleemitmonedeeuroconformaprobărilorBCE,iarBanca
CentralăEuropeanăesterăspunzătoaredetipărireaacestora.
Uniuneaeconomicăvizeazăpoliticabugetarășiluareadeciziiloreconomice,avândca
repersprijinireaUniuniimonetare.Încadrulpoliticiibugetareguvernelenaționaleurmăresc
3https://europa.eu/euroat20/roconsultatla12.01.2020
4ConstanțaAureliaChițiba,Economiamodialădinviziuneglobală,EdituraProUniversitaria,București,2017,
p.103
8cheltuielile,veniturilebugetareșigraduldeîndatorare.NormelecomunealeUEînacest
domeniuvizeazădeficitelestatelormembre.Luareadeciziiloreconomiceserealizeazăla
nivelnațional,darforurileUEcoordoneazășifacrecomandăriînscopularmonizării
comunitare.
ConformRaportuluicelorcincipreședințidin22iunie2015,procesulde
implementarearetreietapedistincte,aînceputîn1iulie2015șisedoreșteafifinalizatîn
2025.
Înprimaetapăsuntutilizateinstrumenteleexistenteșitratateleînvigoarepentrua
stimulaconvergențastructuralășicreștereaeconomică,cuaccenteputernicepeocuparea
forțeidemuncășiîmbunătățireacoordonăriipoliticiloreconomice.
ÎncadrulUniuniifinanciarearelocfinalizareaUniuniibancare,inițiereaUniunii
piețelordecapitalșiconsolidareaComitetulEuropeanpentruRiscSistemic(CERS).
UniuneafiscalănecesităconformRaportuluicelorcincipreședințiînființareaunuinou
consiliufiscaleuropeancarearaveaînatribuțiunievaluareaexecuțieibugetareastatelordin
spațiulcomunitar,monitorizîndmodalitateaîncaresuntîndepliniteobiectiveleși
recomandăriestipulateîncadrulfiscalalUniuniiEuropene.Statelemembretrebuiesăadopte
politicifiscaleresponsabileșisustenabile.
Sepuneaccentșipeconsolidarearăspunderiidemocraticeprinadoptareaunormăsuri
derevizuireasemestruluieuropeanșiprinconsolidareacontroluluiparlamentar,creșterea
graduluidecooperaredintreparlamentelestatelormembreșiParlamentulEuropean.
Înetapaadouasuntlansatenoiacțiunidenaturăjuridicăvizîndprocesulde
convergențăcarevoraveauncaracterobligatoriu,constituireauneitrezoreriiazoneieurocu
răspunderelaniveleuropean,peplanfiscalsepunbazelestabilizăriimacroeconomicepentru
zonaeuro.
Etapafinalăcares-arealizatceltârziuînanul2015aprezentatoUniuneeconomicăși
Monetarăprosperăpentrustatelecareauadoptatmonedaunică,lacaresădoreascăaderareași
altestatealeUniuniiEuropene.
DupăcumsemenționeazăînRaportulcelorcincipreședinți,“finalizareaUEMnueste
unscopînsine,ciesteunmijlocpentruaasiguraoviațămaibunășimaiechitabilătuturor
cetățenilor,pentruapregătiUniuneasăfacăfațăviitoarelorprovocăriglobaleșipentrua
permitefiecăruiadintremembriisăisăprospere.”5
Monedaeuroestelaoraactualăutilizatăîn19statemembredeunnumarde330
milioanecetățeni.Esteomonedăputernicășistabilăîntr-opiațăunicăcompetitivășiprosperă,
5https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/consultatla11.01.2020
9destinatăsăcontribuielaaccelerareaprocesuluideintegrarecomunitară.Dintreavantajelepe
careleprezintăutilizaremonedeiuniceeuromenționămreducereacosturilortranzacțiilor
financiare,facilitareadeplasărilortuturorcetățenilorînspațiulcomunitar,impunereaUniunii
Europenepeplanmondial,azisituându-sealăturideStateleUniteșiChinaînrândulprimelor
treieconomiiîncomerțulinternațional.
Pentrucetățeniidinspațiulcomunitarbeneficiileutilizăriimonedeieurosunt
reprezentatedeeliminareaschimbuluivalutarlafrontiere,favorizareaachizițiilor
transfrontaliere,creștereagraduluideocupareaforțeidemuncă,darșiprotejareaputeriide
cumpărareatuturorconsumatorilordinUE.
Agențiieconomicidinspațiulcomunitarzonaeuroaudeasemeneamultiplebeneficii
constândînratestabilealedobânzilor,favorizareainvestițiilorșicreareadenoilocuride
muncă,creștereagraduluidecompetitivitateatâtpepiațaeuropeanăcâtșiînplan
internațional.
StateleEuropeiCentralesideRăsăritnuauaderatlazonaeurosimultancuaderareala
UE.ExplicațiaconstăînfaptulcănegocieriledeaderareșiîncheiereaTratatuluideaderare
reprezintăîndeplinireacondițiilorminimalepentruaderarealaUE,întimpceaderareala
UniuneaEconomicășiMonetarăsauSpațiulSchenghenînseamnăîndeplinireaunorcondiții
suplimentare,dificildeatinschiarpentruunelestatemembre.6
I.3.PactulFiscalEuropean
PactulFiscalEuropeanestecomponentabugetarăaTratatuluiprivindstabilitatea,
coordonareașiguvernanțaîncadrulUniuniiEconomiceșiMonetaresemnatladatade2
martie2012laBruxellesdetoatestatelemembrealeUE,cuexcepțiaRegatuluiUnitșia
RepubliciiCeheșiaintratînvigoarela1ianuarie2013.
PactulFiscalEuropeanafostinițiatdeGermaniașiageneratnumeroasedisputeîn
rânduleuroparlamentarilor.Estebineștiutcă,pentrucaouniunemonetarăsafiedesucces
trebuiesăbeneficiezeșideouniunefiscală,iaraceastanusevamaterializaîncontextulîn
carestatelemembrealeUEimplementeazăpoliticifiscalediferite.PremierulbritanicDavid
CameronaafirmatreferitorlaadoptareaPactuluiFiscalcăacestaechivaleazăcurenunțareala
suveranitateanațională.7ÎncazulstatelorsemnatarealePactuluiarelocolimitarea
6BărbulescuIordanGheorghe,op.cit.,p.472
7https://www.dw.com/consultatla20.06.2020
10suveranitățiinaționaleasumată,cuscopulbinedeterminataluniuniifiscaleînspațiul
comunitar.
Tratatularelaoriginidreptobiectivmenținereastabilitățiizoneieuro,darauaderatși
stateledinafarazoneieuro.
ÎnurmasemnăriiPactuluiFiscal,statelemembrepotbeneficiadeasistențăfinanciară
însoluționareaproblemelorîntâmpinateînimplementareaprevederilor.Suntimpusenorme
maistricteîncazulaparițieideficitelorexcesive,precumșideclanșareaunuimecanismde
corecțiepropriufiecăruistat,carevafielaboratdestatelemembreînbazaprincipiilordictate
deComisiaEuropeană.Pactulprevedesancționareaindisciplineibugetareșifrânarea
majorăriidatoriilorstatelormembrealeUEprinreglementărinecesarafiintroduseîn
legislațiilenaționale.
Statelesemnatareți-auluatangajamentulintroduceriiînConstituțieaprevederilorde
echilibrareabugetuluiprecumșitransmitereaproiectelordebugetcătreComisiaEuropeană
învedereaverificării.
PactulFiscalmenționeazăfaptulcălimitainferioarăadeficituluistructuralnutrebuie
sădepășească0,5%dinPIB,iarîncazulîncaredeficitulpublicestesub60%dinPIBșinu
existăriscuriprivindsustenabilitateapetermenlungafinanțelorpublicelimitaestede1%din
PIB,iaracesteprevederitrebuieintroduseîndreptulnațional.8Deficitulbugetarciclicmaxim
pluscelstructuralesteprevăzutcătrebuiesănudepășească3%dinPIB.
PactulFiscalEuropeanpresupuneunefortdestabilizarefiscalădinparteastatelor
membrealeUE,oguvernanțăfiscalăsolidăcarearelabazăreglementărifiscalepentru
echilibrareabugetelorînvedereaobțineriiuneiuniunieconomiceșimonetareeficiente.
LanivelulUniuniiEuropeneseimpuneremediereadintimpadezechilibrelor
macroeconomicecepotapăreaînrândulstatelormembreșimonitorizareapoliticilorfiscale
adoptate.
Tratatuluiprivindstabilitatea,coordonareașiguvernanțaîncadrulUniuniiEconomice
șiMonetaresprijinăobiectiveleUniuniiEuropeneprivindcreștereaeconomicădurabilă,
competitivitateașicoeziuneasocială.9
8https://www.europarl.europa.eu/consultatla05.01.2020
9https://www.consilium.europa.eu/consultatla20.06.2020
11CapitolulII.Aspecteprivindfiscalitateaînstatelemembreale
UniuniiEuropene
II.1.Principiilefiscalității
Fiscalitateareprezintăocaracteristicăapoliticiistatuluireferitoarelaimpozitare,iar
politicafiscalăpedealtăpartereprezintă“ansambluldeciziilorfinanciarepebazacărora
decidentulpublic,statul,acționeazăînsensulinfluențăriișiobțineriiunorobiective
economico-socialestabilitelanivelmacroeconomic”.10
PrincipiilegeneralealefiscalitățiiînviziuneaeconomistuluifrancezMauriceAllais
(1911-2010),laureatalPremiuluiNobelpentrueconomieînanul1988sunt:"individualitatea,
nediscriminarea,impersonalitateaimpozitelor,neutralitateaimpozitelor,diferențierea
tratamentelorfiscaleînraportculegitimitateaveniturilorrealizatedeplătitorișilipsa
arbitrariului''11
Înprezentsunt3grupedeprincipiicarestaulabazastabiliriișiașezăriiimpozitelor:
randamentulimpunerii,echitateaimpuneriișiprincipiidepoliticăeconomicășisocială.
Randamentulimpuneriiesteunprincipiudepoliticăfinanciarăcarepresupuneo
rentabilitateaimpozitelor,astfelîncâtacesteasăducălaunmaximdevenituricuunminim
decheltuieli.
Echitateaimpuneriiesteunprincipiueticcarepresupuneachitareaunuiimpozitegal
decătrecontribuabiliicarerealizeazăaceeașimasăimpozabilă.
Principiiledepoliticăeconomicășisocialăstaulabazapoliticifiscale,alăturide
principiulimpuneriișideprincipiulechitățiifiscale.Impozitelesuntutilizatepentru
favorizareaunorramurieconomice,saupentrudescurajareaunoractivitățișisuntdiferențiate
pecriteriideordinsocial.
Înpracticafiscalăsuntutilizatepârghiidestimulareaunorsectoaresauramuriale
economieiavândcascoprestructurareaeconomică,suntacordatefacilitățifiscalepentru
creștereaeconomicășimodernizareaeconomiei.
Măsuriledeordinfiscalsuntfolositeînoricețarăcaunuldincelemaiimportante
instrumentedeinfluențareaactivitățiieconomice.12
10VintilăNicoleta,FilipescuMaria-Oana,LazărPaula,Fiscalitateaplicatășielementedemanagementfiscal,
EdituraC.H.Beck,București,2013,p.1
11TulaiConstantinI.,Finanțelepubliceșifiscalitatea,CasaCărțiideȘtiință,Cluj-Napoca,2003,p.211-212
12LăcrițaGrigorieN.,Fiscalitate-controverseșisoluții,EdituraIrecson,București,2007,p.176
12PrevederileLegiinr.227/2015privindCodulfiscalprezintăprincipiilecarestaula
bazaimpozităriidinRomânia.Acesteprincipiisunt:neutralitateamăsurilorfiscaleînraport
cudiferitelecategoriideinvestitorișicapitaluri,cuformadeproprietate;certitudinea
impunerii,prinelaborareadenormejuridiceclare,caresănuconducălainterpretăriarbitrare,
iartermenele,modalitateașisumeledeplatăsăfieprecisstabilitepentrufiecareplătitor;
echitateafiscalăasigurăcasarcinafiscalăafiecăruicontribuabilsăfiestabilităpebazaputerii
contributive;eficiențaimpuneriiasigurănivelurisimilarealeveniturilorbugetaredelaun
exercițiubugetarlaaltulprinmenținerearandamentuluiimpozitelor,taxelorșicontribuțiilor
întoatefazelecicluluieconomic;predictibilitateaimpuneriiasigurăstabilitateaimpozitelor,
taxelorșicontribuțiilorobligatorii,pentruoperioadădetimpdecelpuținunan.13
II.2.Sistemelefiscale-conținut,caracteristicișitipologie
Sistemelefiscaleprezintăostructurădiversificată,cucomponentecarerelaționeazăla
toatenivelele,învedereaîndepliniriiobiectivelorimpusedepoliticilefiscaleînvigoare.
Prelevărilefiscalereprezintăelementulesențialaloricăruisistemfiscal.Acesteasunt
prelevăriobligatorii,fărăocontraprestațieimediatăsaudirectă.Impozitele,taxeleși
contribuțiilesocialesuntinstrumentedefinitoriiînmateriefiscală,darnaturalorareimpact
atâtînplaneconomico-financiar,câtșiînplansocialșipolitic.
Cândsediscutădespresistemulfiscaltrebuieavutînvederesistemuldeimpoziteși
taxeexistentîncadruleconomiei,metodeleșitehnicileutilizatepentrudeterminarea,așezarea,
urmărireașiîncasareaveniturilorstatului,precumșiaparatulfiscal,menitsăreuneascăcele
douăelementemaisusmenționate.14
Mecanismulfiscalesteresponsabildefuncționareasistemuluifiscal.Privitîn
ansamblu,mecanismulfiscalînsumeazăoseriedemetode,tehnicișiinstrumentefiscale
destinatedimensionării,așezăriișiperceperiiimpozitelor,taxelor,contribuțiilorsociale
precumșiaaltorsumedatoratestatului.
Aparatulfiscalcuprindeatâtelementelemenționateanterior,câtînprimulrând
instituțiileșiorganeleabilitatesădesfășoareactivitățiîndomeniulfiscal.Instituțiiledin
componențaaparatuluifiscalpotavearoldedecizie,saurolexecutiv,înfuncțiedegradulde
implicareșirelaționarecucontribuabilii.
13Art.3,Legeanr.227/2015privindCodulfiscal.
14MorarIoanDanșicolectivul,Fiscalitate,EdituraUniversitățiidinOradea,2009,p.8
13Sistemelefiscalepotficlasificatepecriteriidefuncționalitate,iarînacestcazîntâlnim
sistemefiscaleclasificatedupăcategoriadeimpozitepredominante,sausistemefiscale
clasificatedupăintensitateapresiuniifiscale.15
Înfuncțiedecategoriadeimpozitepredominanteîntâlnimsistemefiscaleîncare
predominăimpoziteledirecte(înstatelecelemaidezvoltate),sistemefiscaleîncare
predominăimpoziteleindirecte(înstatelesubdezvoltate),sistemefiscalecupredominanță
complexă(înstatelecuregimuripoliticedetipsocial-democrat),sistemefiscalecu
predominanțaimpozitelorgeneralesaucupredominanțaimpozitelorparticulare.
Înliteraturadespecialitatesuntprezentatesistemelefiscaledenaturăutopică,sau
sistemelefiscaledenaturăteoretico-proiectivă.
Sistemulfiscaleuropeantrebuieprivitsubmaimulteaspecte.Necesitateade
armonizareestefundamentalăpentrusistemulfiscaleuropeanșiesențialăpentruopiață
internăunică.StatelemembrealeUEauoindependențălimitatăînmateriedeimpozitare.
Armonizareafiscalănupresupuneoegalitateîntresistemelefiscalealestatelormembre,cio
convergențăîntreacestea,menitesăprevinășisădiminuezedecalajeleconcurențiale,darși
dobândireaunoralocăriimparțialederesurseînspațiulcomunitar.BugetulUEreprezintă
uniculinstrumentprincaresuntpuseînaplicarepoliticilefiscale.Reglementărilefiscaleale
UEsuntmenitesăcoordonezepoliticilebugetarealestatelormembre,urmărinddeasemenea
șiostabilizareaacestora.
Legislațiacomunitarăîndomeniulfiscalcuprinderegulamente,directive,decizii,
opiniișirecomandări.
Regulamentelesuntactejuridicecareseaplicăautomatșiuniformîntoatestatele
membrealeUE16,directiveleauroluldeasolicitastatelormembresăobținăunanumit
rezultatfărăaimpunemodalitateadesoluționare.Deciziilesuntactejuridiceobligatoriude
implementatdecătrestatelemembrecăroralesuntadresate.Dupăcumremarcăm,atât
reglementărilecâtșideciziilesuntformealelegislațieicomunitarecucaracterobligatoriu.
InstituțiileUEpotsă-șiprezintepunctuldevedereînfațastatelormembreprinopiniiși
recomandărifărăcaracterdeobligativitateîndomeniulfiscalstatelormembre,lăsânddecizia
lanivelnațional.
15Leonard-CălinAbrudan,Finanțeinternaționale:aspecteprivindficalitateaînUniuneaeuropeană,Editura
UniversitățiidinOradea,Oradea,2012,p.12
16https://ec.europa.eu/info/law/consultatla19.01.2020
14SistemulfiscaldinRomâniatrebuieanalizatîncontextulsistemuluifiscaleuropean.
Româniatrebuiesăsesupunătuturorreglementăriloreuropeneavândcascoparmonizarea
fiscală.
ComponentelesistemuluifiscalînRomâniasuntcomponentalegislativă,componenta
proceduralășicomponentainstituțională.
Componentalegislativăcuprindeactenormativecucaracterfiscal(Codulfiscal,Codul
deprocedurafiscală,Codulvamal).Componentaproceduralăreprezintamecanismulfiscalși
estedescrisăînCoduldeprocedurăfiscală,iarcomponentainstituționalăesteaparatulfiscal.
Funcțiilesistemuluifiscalsunt:demobilizarearesurselorfinanciarepublice,de
stimulareeconomică,deprotecțiesocialășidecontrolasupraeconomiei.17
Funcțiademobilizarearesurselorfinanciarepubliceconstituiefuncțiaprimordială,cu
rolesențialînîndeplinirearoluluistatuluiîneconomie.Funcțiadestimulareeconomicăareîn
vedereacordareadefacilitățifiscaleanumitorsectoarealeeconomiei,sauacordareade
facilitățicaresăfavorizezeanumitecomportamenteeconomice.Funcțiadeprotecțiesocială
sematerializeazăprinacordareadefacilitățifiscaleînvedereadiminuăriisarciniifiscale
pentruanumitecategoriisociale.Funcțiasistemuluifiscaldecontrolasupraeconomieieste
înfăptuitădeinstituțiilestatuluicuactivitățideadministrarea,colectareșicontrolîndomeniul
fiscal.
II.3.Impozitul-elementuldebazăalsistemuluifiscal
ÎnopiniaprofesoruluiIulianVăcărel,„impozitelereprezintăoformădeprelevarea
uneipărțidinveniturileși/sauavereapersoanelorfiziceșijuridiceladispozițiastatuluiîn
vedereaacopeririicheltuielilorpublice.Aceastăprelevaresefaceînmodobligatoriu,cutitlu
definitiv(nerambursabil)șifărăcontraprestațiedirectădinparteastatului.18
Impoziteleauunrolmajorîneconomiaunuistat,înîncurajareasaudescurajareaunei
activitățieconomice,îninfluențareadeciziilorfinanciarealeagențiloreconomici.
EconomistulAdamSmith(1723-1790)precizadespretaxecăacesteatrebuie:săfie
egale,adicătrebuiesăfieproporționalecuveniturileplătitorilordetaxe,săfieexacte,deci
independentedecapriciilecolectoruluidetaxe,săfieeconomice,adicăcâștigulpecare-laduc
17VintilăNicoleta,FilipescuMaria-Oana,LazărPaula,op.cit.,p.9
18VăcărelIulianșicolectivul,Finanțepublice-EditiaaV-a,EdituraDidacticășiPedagogică,București,2006,
p.358
15săfiemaimaredecâtcostulcolectăriișicătaxareatrebuiesăfieastfelaranjatăîncât
colectareataxelorsăfieconvenabilă.19
Clasificareaimpozitelorpoatefirealizatădupătrăsăturiledefondșideformăale
acestora,șiatunciavemimpozitedirecteșiimpoziteindirecte.
Impoziteledirectesuntimpoziteleperceputedirectdelasubiectulimpozituluipentru
venitulobținutsaupentruavereadeținută,pebazaunorcotedeimpunere,laanumitetermene
stabiliteprindispozițiilegale.Impoziteledirectepotfiimpozitereale(obiective)sauimpozite
personale(subiective).
Stabilireaimpozitelerealearelabazadeținereaunorobiectematerialedecătre
contribuabil(teren,clădiri,magazineetc.)șinuseținecontdesituațiapersonalăasubiectului
impozitului.Uneledintreacesteimpozitesuntimpozitulpeteren,impozitulpeclădiri,
impozitulpecapitalulmobiliarsaupecapitalulbănesc.
Spredeosebiredeimpozitelereale,impozitelepersonaleseașeazăasupraveniturilor
sauaveriicontribuabilului.Încazulacestorimpoziteseținecontșidesituațiapersonalăa
subiectuluiimpozitului.
Impoziteleindirectesuntimpoziteleperceputedestatcuprilejulvânzăriiunorbunuri
sauprestăriiunorserviciiprinintermediulvânzatorilor.Acesteimpozitefacpartedinprețul
mărfurilorsautarifulserviciilorșisuntsuportatedirectdeconsumator.
Impozitelepotficlasificateînfuncțiede„obiectulimpuneriișiatuncielepotfi
impozitepevenit,impozitepeavereșiimpozitepecheltuieli,înfuncțiedescopulurmărit
cândpotfiimpozitefinanciareșiimpozitedeordinesaudupăfrecvențacucareserealizează
șiatuncipotfiimpoziteordinaresauimpoziteextraordinare”.20
Rolulimpozitelorîneconomiesemanifestăpemaimulteplanuri:constituie
principalulmijlocdeprocurarearesurselorfinanciarenecesarepentruacoperireacheltuielilor
publice,unmijlocdeintervențieastatuluiîneconomie,iarprinintermediulimpozitelorare
locredistribuireauneipărțiimportantedinPIBîntreveniturilediferitelorpersoanefiziceși
juridice.
II.4.PoliticafiscalăgeneralăîncadrulUniuniiEuropene
Politicageneralăaunuistatacordăoatențiemaximăpoliticiifiscale,cuimpactmajor
laniveluleconomieinaționale.Politicafiscalăgeneralătrebuieadaptatăconjuncturii
19GeoffreyWhitehead,Economia,EdituraSedona,Timișoara,1997,p.385
20VăcărelIulianșicolectivul,op.cit.,p.379
16economice,dartrebuieținutcontșideimpactulsocialastfelîncâtsistemulfiscaladoptatsă
aibăcarezultatocreștereeconomicăsusținutășiostabilitatemacroeconomică.
Politicăfiscalădesemnezăconcepția,măsurileșiacțiunilestatuluiprivindimpozitele
șirolullorînformareaveniturilorbugetareșifinanțareacheltuielilorbugetare,tipurilede
impozite,percepereașifolosirealorcainstrumentdestimulareacreșteriieconomice.Politica
fiscalăsereferălautilizareaimpozituluicainstrumentdeintervențieaautoritățilorpubliceîn
economieșiînviațăsocială.Creștereanecontrolatăaimpozitelorșiacontribuțiilorsociale
poateaveaunimpactnegativasupraprocesuluidestabilireaprețurilorșisalariilor,existând
astfelrisculdeinflațieprinfiscalitate.
PoliticafiscalăcomunitarăafostinițiatăprinTratatuldelaRomadin1957,carea
consacratînființareaComunitățiiEconomiceEuropene.
PoliticafiscalăaUniuniiEuropenearedreptțintăcreareaunei“piețecomune
fiscale“prinaplicareaunorreglementărijuridicefiscalecomune,caresăeviteoriceconflicte
șioricediscriminăriîntresistemelefiscalenaționale.21Avândcaobiectivmajorsuprimarea
frontierelorfiscale,politicafiscalăcomunitarăurmăreștearmonizarealegislațieifiscale.
PoliticafiscalăgeneralăîncadrulUniuniiEuropeneestelanivellegislativformatădin
tratatefondatoare,regulamente,directiveșidecizii.Acesteareprezintăfundamentullegislativ
comunitarcarereglementeazămoduldefuncționarealUEșilacaretrebuiesăsealinieze
toatestatelemembre.
ÎnurmaTratatuluidelaLisabonasemnatdestatelemembrealeUEînanul2007,
TratatuldeinstituireaComunitățiiEconomiceEuropeneafostredenumitînTratatulprivind
funcționareaUniuniiEuropene,careesteînvigoareînprezent.
TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene(TFUE)conținedispozițiirelevante
pentrupoliticăfiscală.Dupăcumestemenționatînart.3,pct.1,competențaUniuniieste
exclusivăînurmătoareledomenii:uniuneavamală,stabilireanormelorprivindconcurența
necesarefuncționăriipiețeiinterne,politicamonetarăpentrustatelemembreacărormonedă
esteeuro,conservarearesurselorbiologicealemăriiîncadrulpoliticiicomuneprivind
pescuitul,politicacomercialăcomună.22
CompetențelepartajateîntreUniuneșistatelemembresuntmenționateînTFUEîn
art.4,pct.2șiseaplicăînurmătoareledomeniiprincipale:piațainternă,politicasocială,
pentruaspecteledefiniteînprezentultratat;coeziuneaeconomică,socialășiteritorială,
21Fanu-MocaAdrian,PopaConstantinDragoș,Dreptfinanciarpublic-EdițiaaII-a,EdituraUniversulJuridic,
București,2013,p.118
22Art.3,pct.1,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene
17agriculturașipescuitul,cuexcepțiaconservăriiresurselorbiologicealemării,mediul,
protecțiaconsumatorului,transporturile,rețeleletranseuropene,energia,spațiuldelibertate,
securitateșijustiție,obiectivelecomunedesecuritateînmateriedesănătatepublică,pentru
aspecteledefiniteînprezentultratat.23
PoliticilefiscaleșibugetareatâtpeplaninternaționalcâtșilanivelulUniunii
Europenepotprezentaproblemeprindecalajeleoperaționale,derecunoașteresau
administrative.Seînregistreazădecalajeîntimpdelamomentuladoptăriimăsurilorde
politicăfiscalășipânălamomentulîncareacestemăsuriprezintăefecteînplaneconomic,de
lamomentulînceperiiuneiperioadederecesiunesauexpansiunepânălamomentulîncare
arelocconștientizareafenomenului,delamomentulîncareseimpuneintervențiapoliticii
fiscaleșipânălaadoptareamăsurilorimpuse.
Politicilefiscalediscreționaresaunon-discreționaresuntalteproblemepecarele-au
întâmpinatstatelemembreeleUniuniiEuropene.
Întrecut,Româniaaavutopoliticăfiscalădiscreționarăprociclică,încares-au
accentuatdezechilibreleeconomice.Limitareadeficituluistructuralînrândulstatelormembre
aleUEvageneraodisciplinăfiscalăapreciabilă,ceeacepoateconstituiunavantaj
semnificativpentrustatelecuoistorienegativăînacestsens.
II.5.Acquis-ulcomunitarînmateriefiscală
Termenul“acquiscomunitar”provinedinlimbafrancezășidesemneazăansamblul
drepturilorșiobligațiilorcomuneaplicabilestatelormembrealeUniuniiEuropene.
Acquisulcomunitarcuprinde:conținutul,principiileșiobiectivelepoliticeale
tratatelor,legislațiaadoptatăînaplicareatratatelor,jurisprudențaCurțiideJustițiea
ComunitățilorEuropene,declarațiileșirezoluțiileadoptatedeUE,măsurileadoptateîn
domeniulpoliticiiexterneșidesecuritatecomunestatelormembre,măsurileadoptateîn
domeniuljustițieișialafacerilorinterne,acordurileinternaționaleîncheiatedecătre
ComunitateșidecătrestatelemembreîntreeleîndomeniiledeactivitatealeUniunii.24
ÎnvedereaaderăriilaUniuneaEuropeană,statelecandidatetrebuiesă-șiînsușească
acquis-ulcomunitar.
TratatuldelaLisabonasemnatla13decembrie2007amendadouătratateanterioare
aleUniuniiEuropene:TratatulprivindUniuneaEuropeană(Maastricht,1992)șiTratatulde
23Art.4,pct.2,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene
24PetreBrezeanu,IlieȘimon,SorinCelea,Fiscalitateeuropeană,EdituraEconomică,București,2005,p.214
18instituireaComunitățiiEuropene(Roma,1957).Caurmare,Tratatuldeinstituirea
ComunitățiiEuropeneafostredenumitTratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene
(TFUE).
ÎnTratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene(TFUE)parteaatreia:Politicileși
acțiunileinternealeUniuniisuntprevăzutedispozițiilerelevanteînmateriefiscală.Articolul
28prevedeinterzicereaaplicăriitaxelorvamalelaimportșilaexportșiaoricărortaxecu
efectechivalentîntrestatelemembrealeUniunii.25Articolul30menționeazăcăaceastă
interdicțieseaplicădeasemeneataxelorvamalecucaracterfiscal.26LaTitlulVIINorme
comuneprivindconcurența,impozitareașiarmonizarealegislativăsuntprevăzutedispoziții
fiscalereferitoarelaimpoziteleindirecte,altedomeniideimpozitare,măsurimenitesă
previnădistorsiunilepieței,măsuriînvedereaevităriidubleiimpuneri.Articolul113prevede
faptulcăadoptareadispozițiilorreferitoarelaarmonizarealegislațiilorprivindimpozitulpe
cifradeafaceri,accizeleșialteimpoziteindirectevaaveacascopinstituireașifunționarea
piețeiinterneprecumșievitareadenaturăriiconcurenței27.
LegislațiafiscalădinRomâniaanecesitatoadaptarelaacquis-ulcomunitar,înacest
sensaufostemisenumeroaseactenormativeînvedereareduceriinumăruluideproduseși
prestărideserviciiscutitedeTVA,sautaxatecucotereduse,modificareacotelorde
impozitare.
II.6.Impozitareadirectă
Impoziteledirectesuntaceleimpozitecaresestabilescnominalînfuncțiedeveniturile
sauavereacontribuabililor,pebazaunorcotedeimpunere,iar„sarcinafiscalăestesuportată
deplătitor”.28Dupăcumlespuneșinumele,impoziteledirectesuntperceputedirectdela
subiectulimpozituluilaanumitetermenestabiliteprindispozițiilegale.Îngeneral,încazul
impozitelordirecte,subiectulimpozituluișisuportatorulimpozituluisuntaceeașipersoană.
Impoziteledirectepotfilarândullorgrupateînimpozitereale(obiective)șiimpozite
personale(subiective).
Impozitelerealeseașeazăasupraunorobiectematerialedeținutedecătrecontribuabil
șinuseținecontdesituațiapersonalăasubiectuluiimpozitului(impozitulpeteren,impozitul
peclădiri,impozitulpecapitalulmobiliarsaupecapitalulbănesc).
25Art.28,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene
26Art.30,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene
27Art.113,TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene
28MorarIoanDan,Finanțepublice,EdituraUniversitățiidinOradea,2004,p.151
19Impozitelepersonaleseașeazăasupraveniturilorsauaveriicontribuabiluluișise
diferențiazăînfuncțiedemărimeaveniturilor,aaveriișidesituațiapersonalăaplătitorului.
Seconstatăînacestcazodiferențiereasarciniifiscale,înfuncțiedemărimeavenitului,a
averiișiasituațieipersonaleacontribuabilului.
Impozitulpeprofitesteunuldintreimpoziteledirectecurolsemnificativîn
constituirearesurselorbugetuluidestat,unimpozitutilizatdenenumărateoricainstrument
deinfluențareaunoractivitățieconomice.
Impozitulpeveniturilepersoanelorfiziceseaplicănudoarasuprasalariilorcetățenilor,
ciasupratuturorveniturilorrealizatedecătreaceștiadinoricealteactivități.Menționămaici
venituriledinactivitățiindependente,venituriledincedareafolosințeibunurilormobileși
imobile,venituridindividenteșidobânzi,venituridinpensii,venituridinuneleactivități
agricole,venituridinjocuriledenoroc,venituridintransferuldreptuluideproprietateasupra
valorilormobiliare.Înpracticafiscalăseîntâlnescdouăsistemedeașezareaimpozitelorpe
veniturilepersoanelorfizice:sistemulimpuneriiseparateafiecăruivenitprovenitdintr-o
anumităsursășisistemulimpuneriiglobaleaveniturilor,indiferentdesursadeproveniență.29
Impozitelepeaverereprezintăunalttipdeimpozitepersonaleșielesepotconstitui
asupraaveriipropriu-zise,asupracirculațieiaverișiasuprasporuluideavere.
Avantajeleprincipalealeimpozitelordirectesuntaceleacăele“aducuncâștigmare
relativlacost,suntrezonabildesigureînaplicarealorsiechitabile,deoarececadcelmai
puternicasupracelorcare-sipotpermitesăplătească.“30Avândînvederefaptulcăsunt
nominativeșicuuncuantumșitermenedeplatăprecise,putemafirmacăimpoziteledirecte
suntmaiechitabiledecâtceleindirecte.
ImpozitareadirectăîncadrulUniuniiEuropenenuserealizeazăînbazaunorprevederi
legislativeexplicite,iararmonizareafiscalăestemultmairestrânsă.Politicafiscală
comunitarăurmăreștearmonizarealimitativă,maialesaacelorimpozitecareauoinfluență
directăasupraformăriișicirculațieicapitalurilor.31Statelormembrelerevinelibertateade
stabiliunsistemdeimpozitarepropriu,darcaresărespectedrepturilefundamentalelanivel
comunitarreferitoarelaliberacirculațieamărfurilor,serviciilor,persoanelorșicapitalurilor.
Acquis-ulcomunitarimpunemăsurimenitesăevitedublaimpozitare,suntelaborate
prevederilegislativereferitoarelaactivitățileeconomicetransfrontaliere.
29VăcărelIulianșicolectivul,op.cit.,p.384
30GeoffreyWhitehead,op.cit.,p.389
31Fanu-MocaAdrian,PopaConstantinDragoș,op.cit.,p.118
20LanivelulUniuniiEuropeneserealizeazăocoordonarefiscalăaimpozitelorpe
veniturilepersoanelormenitesăelimineobstacolelefiscaledinliberacirculațieaforțeide
muncășiaserviciilorasiguratedeaceasta,evitareaevaziuniitransfrontaliereprecumși
prevenireacompetițieidăunătoare.32Suntnumeroasecazurileîncarecontribuabiliirealizează
venituriînafarastatuluidedomiciliusaurezidență,sauîncareavereaunuicontribuabilse
aflăînaltstat.Pentruasemenacazuri,statelesuntliberesăreglementezeimpozitarealanivel
național,darcurespectarealegislațieicareprevedeevitareadubleiimpuneri.
Referitorlaimpozitareacompaniilors-arimpuneouniformizareacotelorde
impozitarelanivelulstatelordinspațiulcomunitar,deoarecediferențierileexistenteauun
puternicimpactasupradeciziilorprivindloculefectuăriiinvestițiilor,iaraceastalarândulei
genereazăefecteasupraocupăriiforțeidemuncă.
II.7.Impozitareaindirectă
Impoziteleindirectesunt„impoziteleperceputedestatprinintermediulvânzătorilorși
suntsuportatedeconsumatorșifacpartedinprețulmărfurilorsautarifulserviciilor”.33
Subiectulimpozituluiestealtăpersoanăfizicăsaujuridicădecâtsuportatorulacestora.
Impoziteleindirectesuntinstrumentealepoliticiiconjuncturaleprinfaptulcăpot
diminuaconsumulșiprinefecteleantiinflaționisteprincarepoatefistopatdeclinuleconomic.
Acesteaau„omișcareoscilantă,avândrandamentfiscalridicatînperioadeledeavânt
economicșiscăzutînperiodeledecrizășidepresiune”.34
Celedouămaricategoriideimpoziteindirectesuntreprezentatedetaxapevaloarea
adăugată(TVA)șiaccize.
Avantajeleprincipalealeimpozitelorindirectesuntaceleacăefectelesuntrăspândite
mailargîncadrulcomunității,acesteasuntadeseoriplătitefărăcaplătitorulsăfieconștient
deele,deoareceaparpentruelcapartedinprețuldecumpărarealprodusuluisaual
serviciuluicareestefurnizat.35Pedealtăparte,dacăarfisăcomparămimpoziteleindirecte
cuceledirecte,constatămcăimpoziteleindirectenuținseamadeprincipiulechitățiifiscaleca
celedirecte,deoarececontribuabiliinuștiucuanticipațiecândșicâtdinacesteavorachita
statului.Impoziteleindirecteafecteazăîntr-omaimaremăsurăpeceicuveniturimiciluândîn
considerarefaptulcăpondereaacestoraînvenituriestecuatâtmaimarecucâtveniturile
32PetreBrezeanu,op.cit.,p.223
33MorarIoanDan,op.cit.,p.180
34DanDrosuȘaguna,Dreptfiscal,Editia5,EdituraC.H.Beck,București,2013,p.25
35GeoffreyWhitehead,op.cit.,p.391
21realizatesuntmaiscăzute.Acestaesteconsiderentulpentrucareseconsiderăcăîncazul
impozitelorindirectenuesterespectatprincipiulechitățiifiscale.
Înstateledezvoltateseconstatăcăestemaimarepondereaimpozitelordirecteîn
totalulveniturilorfiscale,întimpceînstateleîntranzițieremarcămpondereaimpozitelor
indirecte.Pondereamaimareaimpozitelorindirecteîncazulstatelorîntranzițieseexplică
prinrandamentulscăzutalimpozitelordirecteîntr-oeconomiecuperformanțediminuateși
princostulredusalașezării,perceperiișiurmăririitaxelordeconsumație.Conjunctura
economicăareimpactasupraimpozitelorindirecteprinfaptulcăacesteaauunrandament
ridicatîntr-operioadădedezvoltareeconomicășiunrandamentscăzutînperioadelededeclin,
cândproducțiașiconsumulpotînregistrascăderisemnificative.
ImpozitareaindirectăîncadrulUniuniiEuropeneestereglementatăînmodunitarde
cătreautoritățilecomunitare.Acesteanecesităungradmaimaredearmonizare,avândîn
vedereliberacirculațieaproduselorșiserviciilor.
UnpasimportantînarmonizareaTVAîlocupăDirectivaaVI-aaConsiliuluiUE
nr.77/388/CEEdin17mai1977careprecizasferadeaplicareaTVA,operațiunilesupuse
impozitării,conținutulbazeideimpunere,regimulcotelordeimpunere,persoanele
impozabile,loculimpozităriișialtereglementărispecifice.Politicafiscalăcomunitarăa
urmăritarmonizareareglementărilornaționaleprinînlocuireaimpozituluipecifradeafaceri
cutaxapevaloareaadăugatășiasietauniformăaacesteitaxe,precumșiprinlimitarea
categoriilorsupuseaccizelor,recomandândșimarjepentrutarifeleacesteitaxeșiale
accizelor.36
ÎndomeniulTVAexistăocompetențăpartajatăîntreComunitateșistatelemembre.
Statelemembrepotsă-șistabileascănivelulcotelordeimpunere,darcondițiaimpusăesteca
acesteasăseîncadrezeîntre15%și25%.ReferitorlacoteleredusedeTVA,legislația
comunitarăimpunecaacesteasăfiecelmultdouăcoteredusepânălacelpuțin5%.
RandamentulfiscalalimpozitelorindirecteîncadrulUEestesusținutdecomerțul
electronic,carearecarezultatodiminuareamodalitățiideevaziunefiscală.
36Fanu-MocaAdrian,PopaConstantinDragoș,op.cit.,p.118
22II.8.Aplicareaconvențiilordeevitareadubleiimpunerifiscale
Dublaimpunerejuridicăinternaționalăreprezintăsupunerealaimpozitaaceleași
materiiimpozabileșipentruaceeașiperioadădetimp,decătredouăautoritățifiscaledințări
diferite.37Acestapoateapăreadoarîncazulimpozitelordirecte.
Convențiilepentruevitareadubleiimpuneriinternaționalesuntînțelegeriîntrestatepe
bazacăroraseîncearcăevitareaimpozităriiaceleiașimateriiimpozabiledecătreautoritățile
fiscaledinstatediferite.38Acesteaseaplicăpersoanelorfiziceșijuridicecaresuntrezidente
aleunuistatcontractantsaualefiecăruiadintreceledouăstatesemnatare.
Metodelesauprocedeeletehnicedeeliminareadubleiimpuneriutilizateînpractica
fiscalăsuntmetodascutiriitotale,metodascutiriiprogresive,metodacredităriitotaleși
metodacredităriiordinare.Printremetodeledeeliminareadubleiimpunerisuntșiconvențiile
bilateraleșimultilaterale.
Metodascutiriitotaleprevedecăvenitulrealizatdeunrezindentînstrăinătatenueste
supusimpozităriiînțaradedomiciliudacăacestafacedovadacăafostimpozitatînstrăinătate,
întimpceîncazulscutiriiprogresivevenitulnetrealizatînstrăinătateseadaugălaveniturile
realizateînțaradedomiciliudoarpentrustabilireacoteideimpozitareavenituluiglobal.39
Cotadeimpozitarecalculatăsevaaplicadoarveniturilorrealizateînțaradedomiciliu.
Constatămcăîncazulambelormetodemenționateveniturilerealizateînstrăinătatesunt
scutitedeimpozitareînțaraderezidență,darîncazulscutiriiprogresiveveniturilerealizateîn
țaradedomiciliusuntimpozitatemaiaspru.
Metodacredităriitotalepresupunestabilireastabilireaimpozituluiaferentveniturilor
cumulatealecontribuabiluluiînțaraderezidență,dinacestimpoziturmândasescădea
impozitulachitatînstrăinătate.Încazulcredităriiordinarestabilireastabilireaimpozitului
aferentveniturilorcumulatealecontribuabiluluiserealizeazătotînțaraderezidență,dardin
acestimpoziturmândasescădeaimpozitulasupraveniturilorrealizateînstrăinătateîn
condițiileimpozităriiveniturilordințaradedomiciliu.
Fenomenuldubleiimpunerifiscalesepoatespunecăaredouăcauzemajore.Înprimul
rândavemsituațiaîncarecontribuabiliirealizeazăvenituriînaltețăridecâtțaradereședință,
iaracestfenomeniaamploareînspațiulcomunitardatoritălibereicirculațiiapersoanelor.Pe
dealtăparteavempoliticilefiscalealestatelorîncarecetățeniialtorstaterealizeazăvenituri,
37VăcărelIulianșicolectivul,op.cit.,p.403
38MoșteanuTatiana,Finanțepublice,EditiaaIII-a,EdituraUniversitară,București,2008,p.200
39TulaiConstantinI.,op.cit.,p.269
23cusistemefiscalediferite,poatechiarconcurente,undepoatediferichiarșimodulde
determinareavenituluiimpozabil.
Pentruevitareadubleiimpunerifiscalepeplaninternaționalsuntsemnateconvenții
bilateralecareaulabază“TratatulModeldeeliminareaaDubleiImpuneri“elaboratde
OrganizațiapentruCooperareEconomicășiDezvoltare(OCDE).
Româniaareîncheiatelaoraactualăconvențiideevitareadubleiimpunericu87de
state.Demenționatcăprimaconvențiebilateralădeevitareadubleiimpunerisemnatăde
RomâniaafostcuGermania(aplicabilădela1ianuarie1972).Înconvențiilesemnatecu
FranțașiGermaniastudiateînprezentalucrare,Româniaaplicămetodacredităriiordinare.
Îndatade7iunie2017laParisafostsemnatăConvențamultilateralădemodificarea
tratatelordeevitareadubleiimpunericareamendatratatelefiscaleexitente.Caurmarea
semnăriiConvențieimultilaterale,Româniaarealizatunpasmajorîndirecțiaevităriidublei
impuneri,urmândamodificatratatelebilateraledeevitareadubleiimpunerișideprevenirea
evaziuniifiscalecuprivirelaimpozitelepevenitșicapitalexistente.
LegislațiaUniuniiEuropeneurmăreștesoluționareaproblemelordediscriminare
fiscalăîncazulpersoanelorcaredesfășoarăactivitățitransnaționale,precumșiîncazul
societățilortransnaționale.Încazulunorsistemefiscaleincompatibileseimpunearmonizarea
fiscală,statelemembretrebuiesăfacădemersuripentrurectificareaincompatibilitățilorcu
legislațiacomunitară,pentruaseevitafenomenuldedublăimpunere.
Contribuabiliicarepentruacelașivenitșiînaceeașiperioadădetimpsuntsupuși
impozituluipevenitatâtinRomâniacătșiînstrăinătate,audreptulladeducereadinimpozitul
pevenitdatoratînRomâniaaimpozituluiplătitînstrăinătate.Pentruaplicareaconvențiilorde
evitareaadubleiimpuneri,beneficiarulvenituluivaprezentaorganelorfiscaleromâne
certificatulderezidențăfiscalăeliberatdeorganulfiscaldințaraderezidență,princaresă
atestecăesterezidentalstatuluirespectivșicăîisuntaplicateprevederileconvențieide
evitareadubleiimpuneri.40
40Fanu-MocaAdrian,PopaConstantinDragoș,op.cit.,p.140
24CapitolulIII.Studiuempiric-SistemefiscaledinUniuneaEuropeanăîn
perioada2012-2018.AnalizăcomparativăGermania,FranțașiRomânia
III.1.EvoluțiaPIBînUniuneaEuropeană
ProdusulInternBrut(PIB)estecelmairelevantindicatormacroeconomic,reprezintă
principalulindicatordemăsurareaeconomieinaționale.
Dupăniveluleconomieinaționaleputemfaceodepartajareacelor28destatemembre
aleUE.Avemprimelecincimarieconomii,apoicincieconomiimedii,nouăeconomii
semnificativeșinouăeconomiimici.
ConstatămcăGermaniașiFranțasuntîntreprimelecincimarieconomiialeUniunii
Europeneînanul2018,Germaniaocupândprimulloc,iarFranțalocultrei.Demenționatcă
primelecincieconomiiînsumeazăpeste70%dintotaluleconomieiUE.Româniase
poziționeazăpelocul15dincele28destatemembre,făcândpartedingrupulcelornouă
economiisemnificativelanivelcomunitar.41
PebazadatelorfurnizatedeComisiaEuropeanășideEurostatobservămnivelulPIB-
uluidinstatelemembrealeUniuniiEuropeneînperioada2012-2018,pentruaprezentaomai
clarăsituațieapozițieieconomiceastateloranalizateGermania,FranțașiRomânia.
GermaniaareunPIBînanul2018de3.344.370milioaneeuro,cu21,8%maimare
decâtîn2012șiocupăprimullocînrândulstatelormembrealeUE.FranțaareunPIBde
2.353.090milioaneeuroînanul2018,cu12,6%maimaredecâtîn2012șisesitueazăpe
locul3înUE.Româniaocupălocul15înclasament,cuunPIBîn2018de204.641milioane
euro,cuocreșterede53,69%.42RemarcămcăPIB-ulGermanieidinanul2018estecu
42,12%maimaredecâtalFranțeișidepeste16orimaimaredecâtcelalRomâniei.
PrimeletreistatemembreGermania,MareaBritanieșiFranțaaurealizatîmpreună
51%dinprodusulinternbrut(PIB)alUE.ProdusulinternbrutalGermanieireprezintă21%
dinPIB-ulUE,produsulinternbrutalFranțeiestede14,8%dinPIB-ulUE,întimpce
Româniadeținedoar1,3%dinPIB-ulcomunitar.
41https://cursdeguvernare.ro/consultatla11.01.2020
42https://ec.europa.eu/eurostat/consultatla03.06.2020
25III.2.EvoluțiaPIBpecapdelocuitorînUniuneaEuropeană
Produsulinternbrutpecapdelocuitoresteunindicatoreconomicgeneralalnivelului
detraișisecalculeazăcaraportîntrePIBșipopulațiamedieîntr-unanumitan,fiindfolositca
unindicatoralniveluluidetrai.
Întabelulnr.III.1.,pebazadatelorfurnizatedeComisiaEuropeanășideEurostat,
prezentămcomparativnivelulPIB-uluipecapdelocuitordinstatelemembrealeUniunii
Europeneînperioada2012-2018,pentruareliefaniveluldetraialcelor513milioanede
cetățenidincele28destatemembre.
ÎnfuncțiedePIB-ulpecapdelocuitorGermaniasesitueazăpelocul8,cuocreșterede
18%în2018raportatla2012,Franțaocupălocul11cuocreșterede10%,întimpce
Româniaocupădoarlocul27,cutoatecăaînregistratocreșterede58%înperioadaanalizată.
ÎncazulPIB-uluipecapdelocuitorGermaniașiFranțanumaiocupălocurifruntașe,
cutoatecădepășescmediaUE-28.ConducedetașatstatulLuxemburg,careareoeconomie
aparte,cunumeroșirezidențistrăiniangajațicarecontribuielaPIB,darcarenusuntinclușiîn
calcululpopulațieirezidente.ÎncercărilesuccesivealeunorțăriprecumGermaniasăimpună
rezidențilorpercepereaimpozituluipevenituldininvestițiilasursăaconduslascurgeri
masivedecapitalsprealtețări,vecinulLuxemburgfiindprincipalulbeneficiar43și,dupăcum
seconstată,cucelmaimarePIBpecapdelocuitordinspațiulcomunitar.
PIBpecapdelocuitorînGermaniaestecu30%maimaredecâtmedialanivel
european,Franțadepășeștemediacu13%,iarRomânia,lacoadaclasamentului,areunPIBpe
capdelocuitorde3orimaimicdecâtmediaeuropeană.
ClasamentulefectuatprezintăoRomâniecuunniveldetraifoartescăzut,careimpune
măsurideordinfiscalmenitesăstopezeafluxulcetățenilorcătrestatecuunniveldetraimai
ridicat,funcțiadeprotecțiesocialăasistemuluifiscalromânesctrebuiesăsematerializează
prinacordareadefacilitățifiscaleînvedereadiminuăriisarciniifiscalepentrucategoriile
socialedefavorizate.
43LoukasTsoukalis,CefeldeEuropă?,EdituraBicAll,București,2005,p.153
26Tabelulnr.III.1.
EvoluțiaProdusuluiinternbrutpecapdelocuitorînUniuneaEuropeană
înperioada2012-2018
euro
Nr.
Crt.Statmembru2012201320142015201620172018
1Luxemburg 83,00085,27089,24091,44093,93095,17098,640
2Irlanda 38,09038,89041,87055,97057,21061,87066,670
3Danemarca 45,53046,10047,09048,05049,42050,70052,010
4Suedia 45,17046,02045,26046,48046,99047,73046,260
5ȚăriledeJos38,97039,30039,82040,73041,59043,09044,920
6Austria 37,82038,21038,99039,89040,88042,10043,640
7Finlanda 37,13037,57037,88038,57039,58041,00042,350
8Germania 34,13034,86036,15037,09038,06039,26040,340
9Belgia 34,77035,21035,95036,96037,97039,20040,210
10RegatulUnit33,15032,73035,76040,56037,09035,78036,480
11Franța 31,82032,08032,42033,02033,43034,22034,980
12Italia 26,92026,59026,77027,26027,97028,69029,210
13Spania 22,05021,90022,22023,22023,98024,97025,730
14Malta 17,07017,96019,61021,68022,76024,17025,560
15Cipru 22,50020,88020,42021,03022,16023,32024,290
16Slovenia 17,63017,70018,25018,83019,55020,81022,080
17Portugalia 16,01016,30016,64017,35018,06019,02019,870
18Estonia 13,62014,42015,34015,82016,49018,07019,740
19Cehia 15,36015,01014,88015,98016,69018,10019,530
20Grecia 17,31016,48016,40016,38016,38016,76017,210
21Slovacia 13,59013,74014,07014,71014,92015,54016,450
22Lituania 11,16011,83012,46012,85013,56014,94016,160
23Letonia 10,87011,35011,86012,35012,80013,81015,080
24Ungaria 10,05010,31010,73011,40011,74012,83013,690
25Polonia 10,10010,25010,68011,19011,10012,16012,950
26Croatia 10,29010,27010,25010,60011,17011,89012,620
27România 6,6407,1907,5508,0908,6509,58010,510
28Bulgaria 5,7505,7705,9406,3606,8207,3907,980
Uniunea
Europeană-
28destate 26,68026,85027,72029,14029,31030,07030,980
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatedehttps://ec.europa.eu/eurostat/consultatla
03.06.2020
27III.3.EvoluțiaimpozitelorșitaxelorînUniuneaEuropeană
PebazadatelorfurnizatedeComisiaEuropeanășideEurostatprezentămîn
continuareîntabelulnr.III.2.nivelultotaluluiimpozitelorșicontribuțiilorsocialeca%din
PIBînstatelemembrealeUniuniiEuropeneînperioada2012-2018.
LanivelulUniuniiEuropeneîn2018seînregistreazăopondereaataxelorși
impozitelorcolectatedinPIBde39,2%,iarînzonaeuropondereaestede40,5%.
Înanul2018peprimullocsesitueazăFranțacu46,5%pondereînPIBataxelor
colectate,depășindatâtmedialanivelulcelor28destatemembrecareafostde39,2%câtși
medialanivelulstatelordinzonaeuroundes-aînregistrat40,5%.
Germaniasesitueazăînanul2018pelocul8cu40,1%pondereînPIBataxelor
colectate,cuocreșterede1,8%în2018fațăde2012.
România,situatăînanul2018pelocul27înclasamentulefectuatreferitorlaponderea
înPIBataxelorcolectatecu26,3%,prezintăoscădereaponderiiîn2018comparativcu2012
de1,5%.
Situatăîncoadaclasamentului,Româniaartrebuisăajungălaunnivelalimpozitelor
înPIBdecelpuțin30%pentruaseapropiaderealizărilefostelorstatesocialistecareau
aderatlaUE.AltestatedinEuropaCentralășideEstauperformatmultmaibinedecât
România.Slovaciaaajunslaoponderede34,1%ataxelordinPIB,Poloniaaajunsla35,2%,
iarCehiala36,1%,toateînregistândcreștericonstante.
Înperioada2012-2018supusăanalizeiconstatămcăIrlandaînregistreazăceamai
puternicăscădere,de5,7%încolectareataxelorșiacontribuțiilordeasigurări.Slovaciapede
altăparteareceamaimarecreștereînrândulstatelormembre,de5,5%.
LanivelulUniuniiEuropene,înanul2018raportatlaanul2017seînregistrează
creșterialetaxelorșiimpozitelorcolectateca%dinPIBîn16dincele28destatemembre.44
44https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/consultatla03.06.2020
28Tabelulnr.III.2.
Totalimpoziteșicontribuțiisocialeca%dinPIBînUniuneaEuropeană
înperioada2012-2018
DiferențăClasament
20122013201420152016201720182012-
20182018
EU-28 38.338.738.738.538.839.039.20.9
EA-19 39.640.140.240.040.140.340.50.9
Belgia 45.346.045.745.044.244.744.8-0.5 3
Bulgaria 26.728.428.429.129.129.429.93.3 26
Cehia 34.234.833.934.034.835.436.11.9 15
Danemarca 45.846.348.946.445.946.045.1-0.7 2
Germania 38.438.538.338.739.239.640.11.8 8
Estonia 31.531.531.933.133.632.632.81.3 22
Irlanda 28.428.828.923.323.522.722.6-5.7 28
Grecia 35.835.736.036.438.438.638.93.1 10
Spania 32.433.233.933.933.734.034.72.3 18
Franța 44.545.545.745.745.746.446.51.9 1
Croatia 35.936.436.737.337.837.838.62.7 12
Italia 43.143.242.942.842.141.841.8-1.4 7
Cipru 31.731.833.833.232.433.333.82.1 20
Letonia 29.129.329.629.931.031.331.01.9 24
Lituania 27.026.927.529.029.729.530.23.2 25
Luxemburg 38.438.337.537.136.937.739.30.9 9
Ungaria 39.238.738.639.039.538.437.6-1.7 14
Malta 32.432.632.430.731.231.931.8-0.6 23
ȚăriledeJos35.636.137.036.938.438.738.73.2 11
Austria 41.942.742.843.241.941.842.30.4 5
Polonia 32.031.931.932.433.434.135.23.2 16
Portugalia 31.734.034.234.434.134.134.93.2 17
România 27.827.427.528.125.924.926.3-1.5 27
Slovenia 37.937.537.437.637.737.437.6-0.3 13
Slovacia 28.630.931.832.533.134.134.15.5 19
Finlanda 42.443.443.543.543.743.042.2-0.2 6
Suedia 42.242.742.342.744.144.143.81.5 4
RegatulUnit33.032.832.532.833.333.733.80.8 21
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
29III.4.SistemulfiscalînGermania
Germaniaesteorepublicăfederalăparlamentarăalcătuitădin16statenumitelanduri.
EstemembrufondatoralComunitățilorEuropenedin1957careadevenitînprezentUniunea
Europeană.GermaniaesteceamaipopulatățarădinUniuneaEuropeană,cuunnumărde82
demilioanedelocuitori.45
TaxeleșiimpoziteleîncasateînGermaniasuntrepartizateîntrebugetulfederalși
bugetelelandurilor,alocărilemaimarifiindcătrebugetulfederal.Lanivelfederalsunt
efectuatedistribuirialeunorveniturișicheltuielicătrebugetelelandurilor,înfuncțiede
situațiafiscalăaacestora.Distribuirilesuntefectuateatâtlanivelvertical,întrebugetul
federalșibugetelelandurilor,câtșilanivelorizontal,întrebugetelelandurilor.
TaxareadirectăînGermaniaareoponderede33,7%dintotalulveniturilorfiscaleîn
anul2018,înregistrândocreștereînanul2018fațădeanul2012de2,3%șiocupândastfel
locul10înrândulcelor28destatemembrealeUniuniiEuropene,conformtabeluluinr.III.10.
ImpozitulpevenitînGermaniaseaplicătuturorveniturilorcontribuabililor,indiferent
desursadeproveniență,subaspectteritorial.
Contribuabililorcaresuntangajațilesuntreținutedinsalariușiviratecătre
AdministrațiaFiscalătoateimpoziteleaferenteacestorvenituri.Salariațilorleestereținut
impozitulpesalariu,taxadesolidaritate(introdusăcaimpozitspecialînscopulreconstrucției
GermanieideEst)precumșiotaxădecult(taxăvoluntarăreținutăîncazulmembriloruneia
dintreconfesiunilereligioaseexistentelaoraactuală).46
Societățileinternaționalecusucursalesaufilialegermanebeneficiazădeacelași
tratamentfiscalprecumsocietățilenaționale,cuaceleașiscutirișireduceri.
ÎnGermaniaexistăunsistemprogresivdeimpozitareaveniturilordinsalariu.Cota
impozituluipevenitestedirectproporționalăcuvaloareavenitului,creștereavenitului
impozabilgenerândlarânduleișicreștereacoteimediideimpozitare.Cotadeprelevare
pentrupersoanefizicesesitueazăîntre14%și45%.47
Taxadesolidaritatereprezintă5,5%dinimpozitulpeprofitsaucelpevenitșise
aplicăatâtangajațilorcâtșisocietățilorcomerciale.Aceastătaxăageneratnumeroasedispute,
iarGermaniavarenunțalaeaîncepândcuanul2021,conformdeclarațiilorMinistruluide
Finanțe.
45http://www.portaldecomert.ro/consultatla11.01.2020
46https://www.berlin.de/consultatla11.01.2020
47https://dendax.com/consultatla11.01.2020
30Taxadecultestede8%dinimpozitulpevenitîndouălandurișide9%dinimpozitul
pevenitîncelelaltelanduri.48
Contribuțiilepentruasigurărisocialesuntîncotediferite,înfuncțiedenaturalorși
cadatâtînsarcinaangajatorilor,câtșiasalariaților.AtâtGermaniacâtșiFranțautilizează
cotediferitedeprelevareînfuncțiedemărimeabazeideimpunere.49Celemaiimportante
contribuțiipentruasigurărisocialesuncontribuțiilepentrupensii,asigurăridesănătate,
contribuțiipentrufonduldeșomaj,asigurarepentruincapacitatedemuncă.
Impozitareasocietățilorcomercialebeneficiazădeoratăstandarddeimpunerede15%.
Pelângăacestasemaiaplicăosuprataxăsolidarăde5,5%șiosuprataxamunicipalăîntre14
și17%astfelîncâtseajungelaoratăcombinatăde30-33%.
Creștereapatrimoniuluiprivatșiinegalitățileînmateriedepatrimoniusuntsubiecte
caregenereazăîndoielireferitoarelaechitatearegimurilorfiscaleexistentelaoraactualăîn
UniuneaEuropeană,iarGermaniaesteprintrestatelecareauoproblemăserioasăînacestsens.
ÎncetinireacreșteriieconomiceaGermanieidinultimaperioadărepezintăoproblemă
pentruFranța,deoareceGermaniareprezintăprincipalulpartenercomercialalacesteia.Se
observăofrânareaeconomieigermanedatorităînspecialsectoruluiauto,iaraceastaexpune
marilecompaniifrancezecolaboratoare.50
Germaniaaîncheiatnumeroasetratatedeevitareaadubleiimpuneri,cuimpactfiscal
asuprainvestitorilorinternaționali,carebeneficiazădenumeroasescutirișireduceri.
TaxareaindirectăînGermaniaareoponderede27%dintotalulveniturilorfiscaleîn
anul2018,înregistrândoscădereînanul2018fațădeanul2012de2%șiocupândastfel
ultimullocînrândulcelor28destatemembrealeUniuniiEuropene,conformtabelului
nr.III.12.
Taxapevaloareaadăugată(TVA)practicatăînGermaniaprezintăocotăstandardde
TVAde19%aplicabilămajoritățiibunurilorșiserviciilorșiocotăredusădeTVAde7%
pentrumajoritateaproduseloralimentare,inclusivpentruserviciilededistribuțieaalimentelor.
ProduselesupuseaccizelorînGermaniaprecumînîntregspațiulcomunitarsunt
alcoolulșibăuturilealcoolice,produseleenergeticeșielectricitateașiproduseledintutun.
AvândînvederefaptulcălegislațiaUniuniiEuropeneprevedecoteleminimeale
accizelor,darstatelemembrepotsă-șifixezecotemaimari,încazulberiideexemplu
Germaniapercepeaccizecuolimităsuperioarăextremdemicăfațădenumeroasestatedin
48https://roger24.de/info/consultatla19.01.2020
49Leonard-CălinAbrudan,op,cit.,p.45
50https://www.economica.net/consultatla12.01.2020
31spațiulcomunitar,faptcareducelaprosperitateaacestuisectordeactivitate,pelângă
binențelesdiminuareaevaziuniifiscaleșiacontrabandeicuacesteproduse.
PrezentămîncontinuareoseriededatestatisticereferitoarelafiscalitateaGermaniei,
aceastăputereeconomicăincontestabilăaUniuniiEuropene.
Întabelulnr.III.3.prezentămevoluțiaveniturilorfiscaledinGermaniadupătipulde
impoziteca%dinPIBînperioada2012-2018.Remarcămoscădereataxelorindirectede
0,3%,ocreșterede1,4%ataxelordirecteșiocreșterede0,6%acontribuțiilorsocialeînanul
2018laraportatla2012.
Tabelulnr.III.3.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînGermaniadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înperioada2012-2018
Germania 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri2018
(miliarde
euro)
Taxeindirecte 11.111.010.911.010.910.810.826 362.7
Taxapevaloareaadăugată 7.17.06.97.07.07.07.0 20 235.1
Impoziteșitaxelaimporturi
(fărăTVA) 0.80.80.80.80.80.90.9 6 29.8
Impozitepeproduse(faraTVA
șitaxedeimport) 2.52.52.52.52.42.32.2 24 74.6
Altetaxe 0.70.70.70.70.70.70.7 25 23.1
Taxedirecte 12.112.312.312.512.913.213.511 452.1
Impozitepevenituripersonale8.79.08.99.19.29.59.7 6 323.4
Impozitepeprofit 2.52.42.42.42.72.72.9 12 96.3
Alteimpozite 0.90.91.01.11.01.01.0 10 32.3
Contribuțiisociale 15.215.215.115.215.415.615.8 2 527.1
Angajatori 6.56.56.56.56.56.66.7 11 223.8
Gospodării 8.78.78.78.78.89.09.1 3 303.3
Total 38.438.538.338.739.239.640.1 8 1341.8
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Înclasamentulponderiicontribuțiilorsocialeca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăGermaniaocupălocul2dincele28destatemembre.
Germaniasesitueazăînanul2018peloc8înrândulcelor28destatemembrealeUE
canivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu40,1%.Observămocreșterede1,7%a
niveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018raportatlaanul2012.
32Îngraficulnr.III.1.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.3.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinGermaniadupătipuldeimpoziteca%dinPIBînanul2018.
Contribuțiilesocialeocupăprimulloccuunprocentde39%urmatdetaxeledirectecuo
ponderede34%șipeultimullocsesitueazataxeleindirectecudoar27%.Sepuneaccentpe
taxareadirectăîndetrimentultaxăriiindirecte.
Graficulnr.III.1.
PondereaveniturilorfiscaleînGermaniadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Pondereaveniturilorfiscaledupătipuldeimpoziteca%dinPIBestecaurmarea
măsurilorfiscaleimplementatedestatulgerman,cuimplicațiidirecteatâtasupraîntregii
activitățieconomicecâtșiasupraniveluluidetraialpopulației.
EvoluțiaveniturilorfiscaledinGermaniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBîn
perioada2012-2018esteprezentatăîntabelulnr.III.4.
Remarcămoscădereataxăriiconsumuluide0,5%,ocreștereataxăriimunciide
1,4%șiocreșterede0,8%ataxăriicapitaluluiînanul2018laraportatla2012.
Constatămcătaxareamunciiesteprintrecelemairidicatedinspațiulcomunitar,
ocupândlocul5dincele28destatemembrealeUE.
33Tabelulnr.III.4.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînGermaniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înperioada2012-2018
Germania 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Consum 10.710.610.510.410.310.210.225 341.8
Muncă 21.421.621.621.722.022.422.8 5 762.9
Dincaredinvenituridinangajare18.719.018.919.019.319.720.1 5 670.9
Plătitedeangajatori 6.56.56.56.56.56.66.7 14 223.8
Plătitedeangajați 12.312.512.512.612.813.113.4 2 447.1
Plătitedeneangajați 2.62.72.62.72.72.72.8 6 92.0
Capital 6.36.36.26.56.97.07.1 16 237.1
Veniturilecorporațiilor 2.52.42.42.42.72.72.9 12 96.3
Veniturilegospodăriilor 0.40.50.60.70.70.60.7 13 21.7
Veniturilelucrătorilorindependenți2.22.32.22.32.32.32.3 6 76.1
Stocdecapital 1.11.11.11.31.31.31.3 19 43.0
Total 38.438.538.338.739.239.640.1 8 1341.8
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Germaniasesitueazăînanul2018pelocul8înrândulcelor28destatemembreale
UEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu40,1%.Constatămocreșterede1,7%
aniveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018raportatlaanul2012.
Îngraficulnr.III.2.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.4.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinGermaniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBînanul2018.
Impozitareamunciiocupăprimulloccuunprocentde57%urmatdeimpozitarea
consumuluicuoponderede25%șipeultimullocsesitueazăimpozitareacapitaluluicudoar
18%.
Conformstatisticilor,veniturilepersoanelorfizicedinGermaniadepășesccumult
mediaeuropeană.51NivelulPIBpecapdelocuitorînGermaniaestecu30%maimaredecât
cellaniveleuropeanceeacedenotăunniveldetraimairidicat.
51https://www.dw.com/consultatla11.01.2020
34Graficulnr.III.2.
PondereaveniturilorfiscaleînGermaniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
AutorulconstatăînurmaanalizeiefectuatecăGermania,ceamaiputernicăeconomie
laniveleuropean,cutoatăimpozitareacrescută,areunsistemfiscalcubeneficiilatoate
nivelele,atâtpentrucontribuabilicâtșipentrustat.Aceastaexplicășimobilitateaforțeide
muncădinstatemaislabdezvoltatealeUEcătreGermania,mobilitatefavorizatădelegislația
privindliberacirculațieapersoanelor.
III.5.SistemulfiscalînFranța
FranțaesteacinceaputereeconomicăalumiidupăSUA,China,JaponiașiGermania
șiadouaceamaimareeconomieazoneieuro.52
Franțaesteorepublicăsemi-prezidențialăalcăruiteritoriucuprinde18regiuni
administrativeși5regiunipestemări.53Regiunilepestemărisuntoparticularitatepentru
Franțacareesteofostăputerecolonială,spredeosebiredealtestatedinUniuneaEuropeană.
AcesteteritoriisuntpărțiintegrantealeFranțeișialeUniuniiEuropene,prinurmarelise
aplicăreglementărilefiscalealestatuluifrancez.
52http://www.imm.gov.ro/consultatla11.01.2020
53https://europa.eu/european-union/consultatla19.01.2020
35SistemulfiscalfrancezarecabazălegislativăCodulGeneralalImpozitelor(GCI).
Acestaguverneazăîntreagaactivitatedeprelevareaveniturilorbugetareprinagregareși
impunereîncoteprogresive.
TaxareadirectăînFranțaareoponderede29,9%dintotalulveniturilorfiscaleînanul
2018,înregistrândocreșterede1%fațădeanul2012șiocupândastfellocul14înrândul
celor28destatemembrealeUniuniiEuropene,conformtabeluluinr.III.10.
Impozitulpeveniturilepersoanelorareunmodspecificdetratare,prinfaptulcăse
aplicăimpozitulasupra“căminuluifiscal”șinuasuprapersoanei.Căminulfiscalincludesoțul,
soțiașicopiinecăsătorițicuvârstasub18anișicarerealizeazăvenituri.Moduldecalculal
capacitățiicontributiveacontribuabiluluiserealizeazăînbazaunuitabeldecoeficienți
familiali,curoluldealimitaprogresivitatearatelordeimpunere.Mărimeașivenitul
gospodărieistaulabazacalcululuiimpozituluipevenit,acesteastaulabazacalcululuipărților
fiscale,untermenpropriusistemuluifiscalfrancez.Încazulîncaresumatotalăaimpozitelor
unuicontribuabildepășește60%dinvenitulpeanulprecedent,atunciimpozitulpeaverea
netăseajusteazăcorespunzător.
Contribuabiliicompleteazăodeclarațiedevenitcarecuprindetoateveniturile
membriloruneigospodăriifiscale:venituridinsalarii,indemnizațiiledeasigurărisociale,
indemnizațiiledeșomaj,venituriledinactivefinanciare,venituriledinchirii,venituriledin
dobânzișioricealtvenit.Suntacordateanumitededuceripentru:cheltuielilegatedecreșterea
copiilor,sprijinfinanciarpentrupărințiicontribuabilului,cheltuieliculucrarimajorede
reparațiisauîntreținerealocuințeiprincipaleacontribuabilului,donațiicătreinstituțiidin
Franțasaucheltuielicuajutorulladomiciliubinențelescucondițiaprezentăriiunoracte
doveditoareînacestsens.
Înbazadecalarațieicompletatepesite-ulFisculuisecalculeazăautomatimpozitul
datoratdecontribuabil,iaracestapoatefiachitatlunar,trimestrialsauanual.
Înafarădeimpozitulpevenitpersoanelefiziceplătescoseriedealtetaxe:taxa
funciară,taxadehabitație,taxapeavere,contribuțiasocialăgeneralizatăetc.
Impozitareasocietățilorcomercialebeneficiazădeasemeneadeaspectespecifice,prin
faptulcăsuntluateîncalculdoarveniturilerealizatepeteritoriulstatuluifrancez,iardintre
veniturilerealizateînafarăderezidențiisăiseiauîncalculdoarrezultateleinvestițiilorpasive.
Sistemuldeimpunerefrancezprinurmaresebazeazăpeprincipiulteritorialității.Rata
standarddeimpunereestede33,33%.Uncazaparteîlconstituiesocietățilemediisaumici
deținuteînproporțiede75%depersoanefiziceșicuocifrădeafacerisub7.630.000euro
carebeneficiazădeoratădeimpunerede15%.
36Suntsupuseimpozituluipesocietăți:societățileanonime(SA),societățileanonime
simplificate(SAS),întreprinderileunipersonalecurăspunderelimitată(EURL),societățilecu
raspunderelimitată(SRL),societățileîncomandităpeacțiuni,societățilecooperatiste,sub
rezervaanumitorexcepții.Societățilestrăinesuntimpozitateindiferentdacăsuntfiliale,
sucursalesausediipermanente.Colectivitățilepublicesauprivatesuntimpozitateînfuncție
deanumiteactivități,iarsocietățiledepersoanepotoptapentruimpozitarevoluntară.54
Contribuțiilepentruasigurărilesocialedesănătatesuntachitatedesocietățiîncote
regresive,înfuncțiedemărimeabazeideimpozitare.
Franțaesteunadintrestateledinspațiulcomunitarundesocietățilecomercialesunt
supuseunuinumărfoarteridicatdeimpoziteșitaxelocale.
TaxareaindirectăînFranțaareoponderede35,9%dintotalulveniturilorfiscaleîn
anul2018,cuocreșterede1,4%fațădeanul2012,ocupândastfellocul17înrândulcelor28
destatemembrealeUniuniiEuropene,conformtabeluluinr.III.12.
Taxapevaloareaadăugată(TVA)practicatădela1ianuarie2014înFranțaprezintă
urmatoarelecotedeimpunere:ocotăstandarddeTVAde20%aplicabilămajorității
operațiuniloreconomice,ocotăintermediarădeTVAde10%aplicabilăserviciilorhoteliere,
restaurantelor,transportului,construcțieidelocuințeintermediare,vânzăriioperelordeartă,
medicamentelornerambursabile,vizităriiobiectivelorculturaleșiproduseloragricole
netransformate,ocotăredusădeTVAde5,5%pentruproduseledeprimănecesitate(alimente,
cantineșcolare,lucrăriderenovarealocuințelorsocialeșiasistemelortermiceetc.)șioaltă
cotăredusădeTVAde2,1%pentrumedicamente,ziare,activitățiartistice.
ProduselesupuseaccizelorînFranțaprecumînîntregspațiulcomunitarsuntalcoolul
șibăuturilealcoolice,produseleenergeticeșielectricitateașiproduseledintutun.
LegislațiaUniuniiEuropeneprevedecoteleminimealeaccizelor,darstatelemembre
potsă-șifixezecotemaimari,înfuncțiedepoliticafiscalăadoptată.
AccizelepealcoolșibăuturialcooliceînFranțasuntsimilarecelordinstatelemembre
aleUE,deosebireaconstândînfaptulcămaiexistăocotăadiționalăașezatăasupra
decilitruluidealcoolpurinclusîncockteiluri.
NormeleprivindaccizeleînEuropaîndomeniulproduselorenergeticeșia
electricitățiisuntprevăzuteînDirectiva2003/96/CEdinoctombrie2003,iarîncepândcu1
ianuarie2010s-astabilitoratăminimădeimpozitarepemotorinăde33deeuro/hl,subcare
statelemembrealeUEnupotcoborî.Pentrustatelecarenusuntînzonaeuronivelulaccizei
peanulîncursestecalculatînfuncțiedecursuloficialdeschimbdin1octombrieaanului
54PetreBrezeanu,IlieȘimon,SorinCelea,op.cit.,p.70
37precedent.FranțasesitueazăîntopulstatelordinUniuneaEuropeanăcuaccizemariaplicate
motorinei,nivelulacestortaxedepășind60deeuro/hl.55
Directiva2014/40/UEdinaprilie2014prevedenormeleînceeacepriveștefabricarea,
prezentareașivânzareaproduselordintutunșiaproduselorconexe.Tutunulesteunprodus
puternictaxatînFranța.Seînregistreazăcreștericonstantealeaccizăriitutunului,veniturile
fiscaledinacesteaccizecresc,cutoatecăseconstatăodiminuareavânzărilor.
FranțacoopereazăcuRomâniaînnumeroasesectoareșireprezintăaltreileapartener
comercialalacesteiaînanul2018.56Relațiilecomercialeaulabază“Tratatuldeaderareaa
RomânieilaUniuneaEuropeană”din25aprilie2005.
MariinvestitorifranceziîșidesfășoarăactivitateaînRomâniadatorităatractivității
economice,Franțareprezentândalcincileainvestitorîneconomiaromânească.57
Tabelulnr.III.5.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînFranțadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înperioada2012-2018
Franța 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Taxeindirecte 15.415.615.815.916.116.416.7 5 393.0
Taxapevaloareaadăugată 6.86.86.96.96.97.17.2 18 168.9
Impoziteșitaxelaimporturi
(fărăTVA) 0.10.10.10.10.10.10.1 24 2.8
Impozitepeproduse(faraTVA
șitaxedeimport) 4.14.14.24.44.54.64.8 8 112.2
Altetaxe 4.44.54.64.64.64.64.6 2 109.1
Taxedirecte 12.913.413.213.213.113.513.9 8 327.2
Impozitepevenituripersonale8.58.88.88.88.78.79.6 8 226.3
Impozitepeprofit 2.72.82.72.62.62.92.7 14 63.5
Alteimpozite 1.71.71.81.81.81.91.6 3 37.4
Contribuțiisociale 16.516.817.016.816.816.816.2 1 380.2
Angajatori 11.311.411.511.311.211.311.3 1 265.1
Gospodării 5.35.55.55.55.55.64.9 14 115.0
Total 44.545.545.745.745.746.446.5 1 1093.5
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
55https://www.ziuacargo.com/consultatla12.01.2020
56https://constantafinanciara.ro/consultatla12.01.2020
57https://imm.gov.roconsultatla19.01.2020
38Întabelulnr.III.5.prezentămevoluțiaveniturilorfiscaledinFranțadupătipulde
impoziteca%dinPIBînperioada2012-2018.
Remarcămocreștereataxelorindirectede1,3%,ocreșterede1%ataxelordirecteși
oscăderede0,3%acontribuțiilorsocialeînanul2018raportatla2012.
Franțasesitueazăînanul2018peprimullocînrândulcelor28destatemembreale
UEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu46,5%.Constatămocreșterede2%a
niveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018raportatlaanul2012.
Îngraficulnr.III.3.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.5.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinFranțadupătipuldeimpoziteca%dinPIBînanul2018.
Graficulnr.III.3.
PondereaveniturilorfiscaleînFranțadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Taxeleindirecteocupăprimulloccuunprocentde36%urmatdecontribuțiile
socialecuoponderede34%șipeultimullocsesitueazătaxeledirectecudoar30%.De
menționatcăesteprimulandinceișapteanisupușianalizeicândpondereataxelorindirecte
depășeștepondereacontribuțiilorsociale.Sepuneaccentpetaxareaindirectăîndetrimentul
taxăriidirecte.
39Înclasamentulponderiicontribuțiilorsocialeca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaestepeprimullocurmatădeGermania,careocupă
loculsecund.
Măsurilefiscaleadoptatedestatulfrancezaucarezultatpondereaveniturilorfiscale
dupătipuldeimpoziteca%dinPIBprezentateanterior,cuimplicațiidirecteatâtasupra
întregiiactivitățieconomicecâtșiasupraniveluluidetraialpopulației.
EvoluțiaveniturilorfiscaledinFranțadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBîn
perioada2012-2018esteprezentatăîntabelulnr.III.6.
Tabelulnr.III.6.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînFranțadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înperioada2012-2018
Franța 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Consum 10.911.011.111.211.311.511.716 275.9
Muncă 23.123.723.923.723.723.823.9 2 562.6
Dincaredinvenituridinangajare21.622.122.322.022.122.122.1 2 519.5
Plătitedeangajatori 13.113.313.413.213.113.213.2 1 309.8
Plătitedeangajați 8.68.88.98.88.99.08.9 14 209.7
Plătitedeneangajați 1.51.61.71.71.71.71.8 9 43.1
Capital 10.510.810.710.710.611.010.8 3 255.0
Veniturilecorporațiilor 2.92.92.82.82.83.12.9 13 67.6
Veniturilegospodăriilor 1.71.91.81.81.71.71.9 1 44.1
Veniturilelucrătorilorindependenți1.92.02.01.91.81.71.8 7 42.7
Stocdecapital 4.04.14.14.34.34.54.3 3 100.5
Total 44.545.545.745.745.746.446.5 1 1093.5
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Remarcămocreștereataxăriiconsumuluide0,8%,ocreștereataxăriimunciide
0,8%șiocreșterede0,3%ataxăriicapitaluluiînanul2018laraportatla2012.
Constatămcătaxareamunciiesteprintrecelemairidicatedinspațiulcomunitar,
ocupândlocul2dincele28destatemembrealeUE.
40Franțasesitueazăînanul2018peprimullocînrândulcelor28destatemembreale
UEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu46,5%.Constatămocreșterede2%a
niveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018raportatlaanul2012.
Îngraficulnr.III.4.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.6.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinFranțadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBînanul2018.
Graficulnr.III.4.
PondereaveniturilorfiscaleînFranțadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Impozitareamunciiocupăprimulloccuunprocentde52%urmatdeimpozitarea
consumuluicuoponderede25%șipeultimullocsesitueazaimpozitareacapitaluluicudoar
23%.
ConstatămînurmaanalizeiefectuatecăFranțadispunedeunsistemfiscalcomplicat,
cuaccentpefuncțiadestimulareeconomică,carefacedinFranțaadouamareputere
economicăaEuropeișiaspațiuluicomunitar,dupăGermania.
Cutoatecăînperioadaanalizatăaavutlocoîncetinireaactivitățiieconomicea
Franțeicudezechilibremacroeconomice,s-aufăcutprogreseînsimplificareasistemuluifiscal
prinlimitareautilizăriicheltuielilorfiscale,prineliminareataxelorșiimpozitelorineficienteși
sedoreșteoreducereasarciniifiscaleasupraîntreprinderilorprinreducereaimpozitelorpe
producțiepercepute.
41III.6.SistemulfiscalînRomânia
SistemulfiscalromânescarecabazălegislativăLegeanr.227/2015privindCodul
fiscalșidinLegeanr.207/2015privindCoduldeprocedurăfiscală.
ReformafiscalădinRomâniadinanul2005aintroduscotaunicădeimpozitpeprofit
de16%.58Aceastaseaplicăatâtprofituluiagențiloreconomici,câtșiveniturilorpersoanelor
fizice.
Legeanr.227/2015privindCodulfiscalart.14delimiteazăsferadecuprinderea
impozituluipeprofit,care,,seaplicădupăcumurmează:încazulpersoanelorjuridiceromâne
asupraprofituluiimpozabilobținutdinoricesursă,atâtdinRomânia,câtșidinstrăinătate;în
cazulpersoanelorjuridicestrăinecaredesfășoarăactivitateprinintermediulunuisediu
permanent/maimultorsediipermanenteînRomânia,asupraprofituluiimpozabilatribuibil
sediuluipermanent”.59
MăsurilefiscaleadoptatedeRomâniareferitoarelaimpozitulpeprofitseîncadrează
întendințeleUniuniiEuropene,acesteaconstândînfaptulcăs-amenținutpânăînprezentcota
unicădeimpozitde16%,dars-amajoratbazadeimpozitare.Cotadeimpozitareestediferită
pentruagențiieconomicicaredesfășoarăactivitățidenaturabarurilordenoapte,acluburilor
denoapte,adiscotecilor,acazinourilorsauapariurilorsportive.Înacestcaz,impozitulpe
profitnupoatefimaimicde5%dinveniturileaferenteactivității(incazulacestoraimpozitul
vafi5%dinveniturileactivității).
Considerămcădinamicaimpozituluipeprofitînperioadaanalizatăarelabazăpolitica
fiscalăadoptatăînultimiianiprecumșicomplexitatealegislațieiaferente,careprevedeo
majorareabazeideimpozitareprineliminareadeductibilitățiilaunnumărsemnificativde
cheltuieli,sauprinnerecunoaștereadinpunctdevederefiscalareevaluărilorefectuatela
sfârșitulanului.Pedealtăparte,trebuieținutcontșidefaptulcăagențiieconomicidestat
plătitorideimpozitpeprofitbeneficiazădeprofitulachitat,caresereîntoarcesubforma
investițiilorsausubvențiilor,sauunaltaspect,faptulcămăsurilederelaxarefiscalăprintre
careșineimpozitareaprofituluireinvestitnuaudiminuatgraduldecolectareaacestuiimpozit.
Legeanr.227/2015privindCodulfiscalart.59delimiteazăsferadecuprinderea
impozituluipevenit,care"seaplicădupăcumurmează:încazulpersoanelorfizicerezidente
române,cudomiciliulînRomânia,asupraveniturilorobținutedinoricesursă,atâtdin
58https://static.anaf.ro/consultatla12.01.2020
59Art.14,Legeanr.227/2015privindCodulfiscal.
42România,câtșidinafaraRomâniei;încazulpersoanelorfizicerezidenteasupraveniturilor
obținutedinoricesursă,atâtdinRomânia,câtșidinafaraRomâniei,începândcudatadela
caredevinrezidențiînRomânia;încazulpersoanelorfizicenerezidente,caredesfășoară
activitateindependentăprinintermediulunuisediupermanentînRomânia,asupravenitului
netatribuibilsediuluipermanent;încazulpersoanelorfizicenerezidente,caredesfășoară
activitatedependentăînRomânia,asupravenituluisalarialnetdinactivitatearespectivă."60
Considerămcăevoluțiaacestuiimpozitînperioadaanalizată,trendulascendent,s-a
datoratînprimulrândmajorărilorsalariuluiminimpeeconomieșiprinurmareabazeide
impozitare.
SistemuldeprotecțiesocialădincadrulUniuniiEuropeneesteavansat,cutoate
acesteaRomâniasesitueazăprintrestatelemembrecucelemairidicatenivelurideinegalitate
aveniturilor,dupăimpozitareșitransferuri.
ÎnRomânia,Taxapevaloareaadăugatădatoratăbugetuluidestatsestabileștelunarca
diferențaîntreTVAcolectatășiTVAdeductibilă,înbazadecontuluidepusdeagentul
economic,potrivitlegii.
Caurmareaalinieriifiscalitățiidințaranoastrălapracticațărilordezvoltateșicondiție
pentruaderareaRomânieilaUniuneaEuropeană,"înțaranoastrăacestimpozitafostintrodus
cuînceperedela1iulie1993,caunimpozitpecifradeafacerinetă,înlocuindimpozitulpe
circulațiamărfurilor,unimpozitpecifradeafaceribrută."61
Taxapevaloareaadăugată(TVA)înRomâniaprezintăurmatoarelecotedeimpunere:
ocotăstandarddeTVAde19%aplicabilămajoritățiioperațiuniloreconomice,ocotăredusă
deTVAde9%aplicabilăalimentelorșiserviciilordealimentațiepublică,serviciilorhoteliere,
medicamentelordeuzumanșiveterinar,produselorortopedice,apeipotabileșiapeipentru
irigațiiînagricultură,livrăriideîngrășăminteșipesticidepentruagricultură,semințelorși
altorproduseagricoledestinateînsămânțăriisauplantării,prestăriledeserviciispecifice
sectoruluiagricol,ocotăredusădeTVAde5,5%pentrulivrăriledemanualeșcolare,reviste,
prestăriledeserviciiculturale,livrareadelocuințecaparteapoliticiisociale.
ExtindereasfereideaplicabilitateacoteiredusedeTVAde9%cuînceperedin1iunie
2015aavutunimpactmajorpeplaneconomic,prinfaptulcarataanualăainflațieia
înregistratvalorinegative.
60Art.59,Legeanr.227/2015privindCodulfiscal.
61MorarIoanDan,Sistemulfiscalromânesc.Tradițieșicapacitatedeadaptare,EdituraDacia,Cluj-Napoca,
2000,p.163.
43Avândînvederefaptulcataxapevaloareaadăugatăreprezintăceamaiimportantă
resursăfinanciarăpentrubugetuldestatșiadouapentrubugetulgeneralconsolidat,orice
ajustarelaTVAareimplicațiifiscalemajorepeplanmacroeconomic.
DeficituldeîncasareaTVA-uluiînregistreazăînRomâniaprintrecelemairidicate
niveluridintretoatestatelemembreeleUniuniiEuropene.
ProduselesupuseaccizelorînRomâniaprecumînîntregspațiulcomunitarsunt
alcoolulșibăuturilealcoolice,produseleenergeticeșielectricitateașiproduseledintutun.
AderareaRomânieilaUniuneaEuropeanăaadusmodificăriînlegislațiacuprivirela
accize,caurmareaatențieiacordatesănătățiipopulațieișiprotejăriiacesteiadeprodusele
nocive,arelocotaxaremaiasprăamărfurilordeviciușideluxșiotaxaremedieamărfurilor
delargconsum.
DemenționatcăpachetuldețigareteestecelmaitaxatprodusdinRomânia,aproape
80%dinprețreprezentândtaxeachitatelastat.62LaaceastacontribuieșifaptulcăRomânia
estesituatălafrontieraesticăaUniuniiEuropeneșiaregranițeextinsecustatecarenusunt
membrealeUE.PrețulunuipachetdețigareteparemicînRomâniaîncomparațiecuceldin
Franța,Germaniasaualtestatedinspațiulcomunitardar,dacăraportămlaputereade
cumpărare,constatămcăestecelmaiscumpdinUE.
Înrândulstatelordinspațiulcomunitar,administrațiafiscalăromâneascăareceamai
slabăperformanțăîncolectaretaxelor.Colectareadeficitarăînspecialaimpozitelorindirecte
reprezintăunadintrecauzeleniveluluicrescutdeevaziunefiscalăînRomânia.
RaportândvaloarePIBînregistratăînanul2018laPIBdinanul2012,într-operioadă
de7aniconstatămocreștereaprodusuluiinternbrutcuaproape54%.Majorareaeste
datoratămăsurilordepoliticăfiscalăadoptate,careauduslacreștereacereriiinternede
bunurișiservicii.
Raportuldețarăpentruanul2015alserviciilorComisieiEuropeneconstatăcă
"respectarealegislațieifiscaleesteîncontinuarelimitată,iarpoliticafiscalăestedestulde
instabilă.Cutoatecăsepunînaplicaremăsurimenitesăsporeascăeficiențaadministrației
fiscale,respectarealegislațieiînmateriedeTVAseaflăprintrecelemairedusedinUE,iar
muncanedeclaratăafecteazăveniturilebugetare.Modificărilefrecventeadusesistemului
fiscalcontribuielainstabilitateadincadrulmediuluideafaceri."63
Întabelulnr.III.7.prezentămevoluțiaveniturilorfiscaledinRomâniadupătipulde
impoziteca%dinPIBînperioada2012-2018.Remarcămoscădereataxelorindirectede
62http://www.customs.ro/assets/consultatla19.01.2020
63http://ec.europa.eu/consultatla19.01.2020
442,5%,oscăderede0,9%ataxelordirecteșiocreșterede1,9%acontribuțiilorsocialeînanul
2018raportatla2012.
Tabelulnr.III.7.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînRomâniadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înperioada2012-2018
România 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Taxeindirecte 13.212.812.813.311.310.410.7 27 21.7
Taxapevaloareaadăugată 8.38.17.68.16.46.26.4 25 12.9
Impoziteșitaxelaimporturi
(fărăTVA) 0.50.40.30.40.40.30.3 10 0.6
Impozitepeproduse(faraTVA
șitaxedeimport) 3.83.63.94.03.83.33.3 19 6.7
Altetaxe 0.70.60.90.80.70.60.7 24 1.4
Taxedirecte 5.85.96.26.66.46.14.9 28 10.0
Impozitepevenituripersonale3.43.43.53.73.63.62.4 28 4.8
Impozitepeprofit 1.92.02.12.32.22.02.1 22 4.2
Alteimpozite 0.50.50.50.60.60.50.5 19 0.9
Contribuțiisociale 8.78.68.58.18.08.510.6 19 21.6
Angajatori 5.55.65.55.04.95.31.2 27 2.4
Gospodării 3.23.03.03.13.13.29.5 2 19.2
Total 27.827.327.528.025.824.926.2 27 53.3
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Româniasesitueazăînanul2018lacoadaclasamentuluiînrândulcelor28destate
membrealeUEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIBocupândlocul27,cu26,2%.
Constatămoscăderede1,6%aniveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018
raportatlaanul2012.
Îngraficulnr.III.5.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.7.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinRomâniadupătipuldeimpoziteca%dinPIBînanul2018.
Taxeleindirecteocupăprimulloccuunprocentde41%urmatdecontribuțiilesociale
cuoponderede40%șipeultimullocsesitueazataxeledirectecudoar19%.
Sepuneunaccentputernicpetaxareaindirectăîndetrimentultaxăriidirecte,cu
stimulareaconsumului.
45Graficulnr.III.5.
PondereaveniturilorfiscaleînRomâniadupătipuldeimpoziteca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Pondereaveniturilorfiscaledupătipuldeimpoziteca%dinPIBestecaurmarea
măsurilorfiscaleimplementatedeRomânia,cuimpactatâtînplaneconomico-financiar,câtși
înplansocialșipolitic.
EvoluțiaveniturilorfiscaledinRomâniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBîn
perioada2012-2018esteprezentatăîntabelulnr.III.8.
Seevidențiazăoscădereataxăriiconsumuluide2,3%,ocreștereataxăriimunciide
1,2%șioscăderede0,4%ataxăriicapitaluluiînanul2018laraportatla2012.
Româniasesitueazăînanul2018pelocul27înrândulcelor28destatemembreale
UEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu26,2%.Constatămoscăderede1,6%
aniveluluiveniturilorfiscalecaprocentdinPIBînanul2018raportatlaanul2012.
Îngraficulnr.III.6.întocmitpebazadatelordintabelulnr.III.8.seobservăponderea
veniturilorfiscaledinRomâniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIBînanul2018.
46Tabelulnr.III.8.
EvoluțiaveniturilorfiscaleînRomâniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înperioada2012-2018
România 2012201320142015201620172018Clasa
ment
2018Venituri2018
(miliarde
euro)
Consum 12.612.111.912.610.79.910.324 20.9
Muncă 11.111.010.710.310.010.712.324 24.9
Dincaredinvenituridinangajare10.910.810.510.19.810.612.224 24.8
Plătitedeangajatori 5.55.65.55.04.95.31.227 2.3
Plătitedeangajați 5.45.25.15.14.95.311.16 22.4
Plătitedeneangajați 0.20.20.20.20.20.10.125 0.2
Capital 4.14.24.85.15.14.33.725 7.5
Veniturilecorporațiilor 1.92.02.12.32.22.02.123 4.2
Veniturilegospodăriilor 0.70.60.91.21.41.20.811 1.5
Veniturilelucrătorilorindependenți0.50.50.50.50.40.30.127 0.2
Stocdecapital 1.01.01.31.21.10.80.726 1.5
Total 27.827.327.528.025.824.926.227 53.3
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Graficulnr.III.6.
PondereaveniturilorfiscaleînRomâniadupăfuncțiaeconomicăca%dinPIB
înanul2018
Sursadate:Calculautorpebazadatelorfurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
47Impozitareamunciiocupăprimulloccuunprocentde47%urmatdeimpozitarea
consumuluicuoponderede39%șipeultimullocsesitueazaimpozitareacapitaluluicudoar
14%.
ÎnurmaanalizeiefectuateautorulobservăoRomâniecuunsistemfiscaldeficitar,
caresitueazățaranoastrăînrândulcelormaislabestatedinUE,încarefuncțiadeprotecție
socialănecesităîmbunătățirisubstanțiale.Suntluatenumeroasemăsurifiscalepentru
atragereainvestorilorstrăini,ceeacefacecaRomâniasăaibăunadintrecelemairidicaterate
aleinvestițiilordinUE.
CutoatecăstructuraveniturilorfiscalealeRomânieiestefavorabilăcreșterii,în
perioadaanalizatăs-aurealizatprogreselimitateînceeacepriveșterespectareaobligațiilor
fiscaleșiîmbunătățireacolectăriitaxelorșiimpozitelor.
CamembrualUniuniiEuropene,Româniaesteconectatălaunmediueconomic
competitiv,oportunitățilededezvoltarecrescuteconducândlaaccesullanoipiețe,resurseși
tehnologii.
III.7.SistemefiscalecomparateGermania,FranțașiRomânia
Întabelulnr.III.9.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelordirecteca%din
PIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
RemarcămcăFranțaînregistreazăocreșterede1%,Germaniaocreșterede1,4%,iar
Româniaoscăderede0,9%înanul2018raportatlaanul2012.
Tabelulnr.III.9.
Pondereataxelordirecteca%dinPIBînperioada2012-2018
Taxedirecte 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Franța 12.913.413.213.213.113.513.9 8 327.2
Germania 12.112.312.312.512.913.213.5 11 452.1
România 5.85.96.26.66.46.14.9 28 10.0
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
48CeledouămariputerieconomicealeUniuniiEuropeneGermaniașiFranțaauo
pondereataxelordirecteca%dinPIBaproapetriplăfațădeceaaRomâniei.
Graficulnr.III.7.
Pondereataxelordirecteca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereataxelordirecteca%dinPIB
estede30%(graficulnr.III.3.),înGermaniaestede34%(graficulnr.III.1.)iarînRomâniade
19%(graficulnr.III.5.).
Într-unclasamentalponderiitaxelordirecteca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul8,Germaniaocupălocul11,iar
Româniasesitueazălacoadaclasamentuluiocupânddoarlocul28.
Întabelulnr.III.10.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelordirecteca%
dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,Franțași
România.
Tabelulnr.III.10.
Pondereataxelordirecteca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 33.533.933.834.134.134.234.3 0.7
EA-19 31.732.131.832.132.232.532.8 1.1
Germania 31.431.932.032.332.933.333.7 2.3 10
Franța 28.929.328.929.028.729.029.9 1.0 14
România 20.921.622.523.524.924.418.8 -2.1 26
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
49Pondereataxelordirecteînimpozitareatotalăatingeunnivelde33,7%înGermaniaîn
anul2018cuuntrendcrescătorfațădeanul2012,Franțaînregistreazăocreșterede1%în
intervalulsupusanalizei,înschimbRomâniaareoscăderede2,1%ajungândla18,8%în
2018.
ScădereataxelordirecteînRomâniasuntrezultatulmăsurilorfiscaleadoptatedar,cu
toateacesteaocupălocul26înrândulcelor28destatemembrealeUE.
LipsadepredictibilitatealegislațieiîndomeniulfiscaldinRomâniaareunimpact
majorasupracapacitățiifirmelordealuadeciziiînmateriedeinvestiții.Aceastavinepe
fondulunordezechilibremacroeconomicecucareseconfruntănudoarRomânia,cichiarși
marileputerieconomiceFranțașiGermania.
Întabelulnr.III.11.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorindirecteca%
dinPIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
Tabelulnr.III.11.
Pondereataxelorindirecteca%dinPIBînperioada2012-2018
Taxeindirecte 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri2018
(miliarde
euro)
Franța 15.415.615.815.916.116.416.7 5 393.0
Germania 11.111.010.911.010.910.810.826 362.7
România 13.212.812.813.311.310.410.727 21.7
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Într-unclasamentalponderiitaxelorindirecteca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul5,Germaniaocupălocul26,iar
Românialocul27.
RemarcămcăFranțaînregistreazăocreșterede1,3%,Germaniaoscăderede0,3%,iar
Româniaoscăderede2,5%înanul2018raportatlaanul2012.
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereataxelorindirecteca%din
PIBestede36%(graficulnr.III.3.),înGermaniaestede27%(graficulnr.III.1.)iarîn
Româniade41%(graficulnr.III.5.).
ConstatămcăRomâniafacepartedincategoriastatelorcareaulabazasistemuluide
impozitaretaxareaindirectă.
50Graficulnr.III.8.
Pondereataxelorindirecteca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Întabelulnr.III.12.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorindirecteca%
dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,Franțași
România.
Tabelulnr.III.12.
Pondereataxelorindirecteca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 35.034.935.135.335.034.834.7 -0.3
EA-19 32.932.733.033.132.932.732.7 -0.2
Germania 29.028.728.528.427.827.427.0 -2.0 28
Franța 34.634.334.534.935.235.335.9 1.4 17
România 47.746.846.547.744.241.840.7 -6.9 10
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Pondereataxelorindirecteînimpozitareatotalăatingeunnivelde27%înGermaniaîn
anul2018cuuntrendînscăderefațădeanul2012,Franțaînregistreazăoușoarăcreștere,în
schimbRomâniaareoscăderefoartemarede6,9%,ajungândla40,7%în2018.
ScădereataxelorindirecteînRomâniasuntrezultatulmăsurilorfiscaleadoptateiar
aceastaositueazăpelocul10înrândulcelor28destatemembrealeUE.
Întabelulnr.III.13.prezentămosituațiecomparativăaponderiicontribuțiilorsociale
ca%dinPIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
51Tabelulnr.III.13.
Pondereacontribuțiilorsocialeca%dinPIBînperioada2012-2018
Contribuțiisociale 2012201320142015201620172018Clasam
ent
2018Venituri2018
(miliardeeuro)
Franța 16.516.817.016.816.816.816.21 380.2
Germania 15.215.215.115.215.415.615.82 527.1
România 8.78.68.58.18.08.510.619 21.6
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
RemarcămcăFranțaînregistreazăoscăderede0,3%,Germaniaocreșterede0,6%,iar
Româniaocreșterede1,9%înanul2018raportatlaanul2012.
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereacontribuțiilorsocialeca%
dinPIBestede34%(graficulnr.III.3.),înGermaniaestede39%(graficulnr.III.1.)iarîn
Româniade40%(graficulnr.III.5.).
Graficulnr.III.9.
Pondereacontribuțiilorsocialeca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
52Într-unclasamentalponderiicontribuțiilorsocialeca%dinPIBîncadrulUEîn
perioadaanalizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul1,Germaniaocupălocul2,iar
Românialocul19.
ConstatămcăFranțașiGermaniafacpartedincategoriastatelorcareaulabaza
sistemuluideimpozitarecontribuțiiledeasigurărisociale.
Tabelulnr.III.14.
Pondereacontribuțiilorsocialeca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 31.631.431.230.931.131.231.1 -0.5
EA-19 35.635.435.335.135.134.934.7 -0.9
Germania 39.539.439.539.339.339.339.3 -0.3 6
Franța 37.137.037.236.836.736.334.8 -2.4 10
România 31.531.531.028.830.933.940.5 9.0 5
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Pondereacontribuțiilorsocialeînimpozitareatotalăatingeunnivelde39,3%în
Germaniaînanul2018cuuntrendînscăderefațădeanul2012,Franțaînregistreazăoscădere
maimare,de2,4%,ajungândlanivelulde34,8%,înschimbRomâniaareocreșterefoarte
marede9%ajungândla40,5%în2018.
Întabelulnr.III.15.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorpeconsumca
%dinPIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
Tabelulnr.III.15.
Pondereataxelorpeconsumca%dinPIBînperioada2012-2018
Taxepeconsum 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri
2018
(miliarde
euro)
Franța 10.911.011.111.211.311.511.7 16 275.9
Germania 10.710.610.510.410.310.210.2 25 341.8
România 12.612.111.912.610.79.910.3 24 20.9
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
53Într-unclasamentalponderiitaxelordeconsumca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul16,Germaniaocupălocul25,iar
Românialocul24.
Graficulnr.III.10.
Pondereataxelorpeconsumca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
SepoateobservacăFranțaînregistreazăocreșterede0,8%,Germaniaoscăderede
0,5%,iarRomâniaomarescăderede2,3%înanul2018raportatlaanul2012.
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereataxelorpeconsumca%din
PIBestede25%(graficulnr.III.4.),înGermaniaestede25%(graficulnr.III.2.)iarîn
Româniade39%(graficulnr.III.6.).
Tabelulnr.III.16.
Pondereataxelorpeconsumca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 28.828.628.628.828.728.528.5 -0.3
EA-19 27.126.927.027.027.127.026.9 -0.2
Germania 28.027.527.327.026.325.925.5 -2.5 25
Franța 24.624.224.324.624.824.925.2 0.7 26
România 45.444.643.545.141.739.939.1 -6.2 7
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
54Întabelulnr.III.16.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorpeconsumca
%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,Franțași
România.
Pondereataxelorpeconsumînimpozitareatotalăatingeunnivelde25,5%în
Germaniaînanul2018cuuntrendînscăderefațădeanul2012,Franțaînregistreazăoușoară
creșterepânălanivelulde25,2%,înschimbRomâniaareoscăderesemnificativăde6,2%
ajungândla39,1%în2018.
Întabelulnr.III.17.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorpemuncăca%
dinPIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
Tabelulnr.III.17.
Pondereataxelorpemuncăca%dinPIBînperioada2012-2018
Taxepemuncă 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri2018
(miliarde
euro)
Franța 23.123.723.923.723.723.823.92 562.6
Germania 21.421.621.621.722.022.422.85 762.9
România 11.111.010.710.310.010.712.324 24.9
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
ÎnurmaanalizeisepoateconstatacăFranțaînregistreazăocreșterede0,8%,
Germaniaocreșterede1,4%,iarRomâniaocreșterede1,2%înanul2018raportatlaanul
2012.
Graficulnr.III.11.
Pondereataxelorpemuncăca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
55ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereataxelorpemuncăca%din
PIBestede52%(graficulnr.III.4.),înGermaniaestede57%(graficulnr.III.2.)iarîn
Româniade47%(graficulnr.III.6.).
Într-unclasamentalponderiitaxelorpemuncăca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul2,Germaniaocupălocul5,iarRomânia
locul24.
Întabelulnr.III.18.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorpemuncăca%
dintaxareatotalăînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
Pondereataxelorpemuncăînimpozitareatotalăatingeunnivelde56,9%înGermania
înanul2018încreșterefațădeanul2012cu1,2%,Franțaînregistreazăoscăderepânăla
nivelulde51,5%,iarRomâniaareocreșterede6,9%ajungândla46,8%în2018.
Tabelulnr.III.18.
Pondereataxelorpemuncăca%dintaxareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 50.450.550.249.549.649.749.9 -0.5
EA-19 52.752.652.552.151.951.952.1 -0.6
Germania 55.756.256.456.156.156.656.9 1.2 2
Franța 52.052.052.351.952.051.451.5 -0.5 9
România 39.940.239.136.738.742.946.8 6.9 16
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Întabelulnr.III.19.prezentămosituațiecomparativăaponderiitaxelorpecapitalca%
dinPIBînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,FranțașiRomânia.
ConstatămcăFranțaînregistreazăocreșterede0,3%,Germaniaocreșterede0,8%,
iarRomâniaoscăderede0,4%înanul2018raportatlaanul2012.
ConformgraficelorprezentateanteriorînFranțapondereataxelorpecapitalca%din
PIBestede23%(graficulnr.III.4.),înGermaniaestede18%(graficulnr.III.2.)iarîn
Româniade14%(graficulnr.III.6.).
56Tabelulnr.III.19.
Pondereataxelorpecapitalca%dinPIBînperioada2012-2018
Taxepecapital 2012201320142015201620172018Clasament
2018Venituri2018
(miliarde
euro)
Franța 10.510.810.710.710.611.010.83 255.0
Germania 6.36.36.26.56.97.07.116 237.1
România 4.14.24.85.15.14.33.725 7.5
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Într-unclasamentalponderiitaxelorpecapitalca%dinPIBîncadrulUEînperioada
analizată2012-2018constatămcăFranțaocupălocul3,Germaniaocupălocul16,iar
Românialocul25.
Graficulnr.III.12.
Pondereataxelorpecapitalca%dinPIBînperioada2012-2018
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Întabelulnr.III.20.prezentămosituațiecomparativăaevoluțieiponderiitaxelorpe
capitalca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018pentrustateleanalizateGermania,
FranțașiRomânia.
57Tabelulnr.III.20.
Pondereataxelorpecapitalca%dinimpozitareatotalăînperioada2012-2018
2012201320142015201620172018DiferențăClasament
2012-20182018
EU-28 20.821.021.221.721.821.821.6 0.8
EA-19 20.220.520.520.921.021.221.0 0.8
Germania 16.316.316.316.917.617.617.7 1.3 15
Franța 23.523.823.423.523.223.823.3 -0.2 9
România 14.715.217.418.219.617.214.0 -0.6 20
Sursadatelor:Situațiistatisticefurnizatede
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-taxation/
consultatla03.06.2020
Pondereataxelorpecapitalînimpozitareatotalăatingeunnivelde17,7%înGermania
înanul2018cuuntrendîncreșterefațădeanul2012,Franțaînregistreazăoușoarăscădere
pânălanivelulde23,3%,iarRomâniaareoscăderede0,6%ajungândla14%în2018.
ÎnurmaanalizeiefectuateconstatămcăGermania,deșiceamaiputernicăeconomie
dinUniuneaEuropeană,sesitueazăînanul2018doarpeloc8înrândulcelor28destate
membrealeUEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu40,1%cuocreșterede
1,7%înanul2018raportatlaanul2012.Contribuțiilesocialeocupăprimulloccuunprocent
de39%urmatdetaxeledirectecuoponderede34%șipeultimullocsesitueazataxele
indirectecudoar27%.Remarcămoscădereataxelorindirectede0,3%,ocreșterede1,4%a
taxelordirecteșiocreșterede0,6%acontribuțiilorsocialeînanul2018raportatla2012.
Franțasesitueazăînanul2018conformprezentuluistudiupeprimullocînrândul
celor28destatemembrealeUEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu46,5%,
realizândocreșterede2%înanul2018raportatlaanul2012.Taxeleindirectedeținopondere
de36%,contribuțiilesociale34%,iarpeultimullocsesitueazataxeledirectecudoar30%.
Remarcămcreștereaponderiitaxelorindirecteînanul2018,cutoatecăînanul2017
contribuțiilesocialeauavutpondereaceamaimare.Sepoateobservaocreștereataxelor
indirectede1,3%,ocreșterede1%ataxelordirecteșioscăderede0,3%acontribuțiilor
socialeînanul2018raportatla2012.
ConstatămcăRomâniasesitueazăînanul2018pelocul27,lacoadaclasamentului,în
rândulcelor28destatemembrealeUEcanivelalveniturilorfiscalecaprocentdinPIB,cu
26,2%,înregistrândoscăderede1,6%înanul2018raportatlaanul2012.Taxeleindirecte
ocupăprimulloccuunprocentde41%urmatdecontribuțiilesocialecuoponderede40%și
peultimullocsesitueazataxeledirectecudoar19%.Observămoscădereataxelorindirecte
58de2,5%,oscăderede0,9%ataxelordirecteșiocreșterede1,9%acontribuțiilorsocialeîn
perioadasupusăanalizei2012-2018.
SesizămlafinalulanalizeinivelulridicatalponderiiînPIBataxelordirecte,a
contribuțiilorsocialeșiataxelorpemuncăînGermaniașiFranța,acesteaatingândunnivel
maibinededubludecâtceldinRomânia,precumșinivelulfoarteridicatalponderiitaxelor
pecapitalînGermaniașiFranțacomparativcuceldinRomânia.
StudiuldecazrelevăfaptulcăFranțașiGermania,statedezvoltatecueconomii
puternice,aulabazasistemuluideimpozitarecontribuțiiledeasigurărisociale,iarRomânia,
stataflatînperioadadetranziție,arelabazasistemuluideimpozitaretaxareaindirectă.
59Concluzii
ÎnUniuneaEuropeanănuexistălaoraactualăunsistemfiscaleuropeanintegrat,cio
multitudinedesistemefiscalenaționalediferite.Fiecarestatmembruarepropriapolitică
fiscală,iarcoordonareafiscalălanivelcomunitarareînvedererespectareaprincipiului
referitorlaacceptareapoliticilorfiscalealestatelormembrecuanumitecondiții,darși
principiulsubsidiarității.
StabilitateamacroeconomicăîncadrulUniuniiEuropeneesteurmăritădestatele
membre,seimpuneînacestsensrespectareapoliticilorfiscaleînvigoareșireducerea
graduluigeneralalfiscalității.LuândînconsiderarefaptulcăUniuneaEuropeanăreprezintăo
multitudinedesistemefiscalediferite,călaniveleuropeanlipseștesintagmade“fiscalitate
europeană“,specialiștiînmaterieîșipunîntrebareadacămonedaeurovaputeafigestionată
înmodcentralizat,învremeceatâtimpozitelecâtșigestiuneabugetarărămânlaîndemâna
vechiiautoritățiastatelormembre.64
Echitatearegimurilorfiscaleexitentedeclanșeazădezbateriaprinse,avândînvedere
creștereaconstantăapatrimoniuluiprivatșicreștereainegalitățiloratâtdinperspectiva
patrimoniuluicâtșiaaveniturilorînstatelemembrealeUniuniiEuropene.
Laoraactualăindicatoriifiscalisuntrealizațiarmonizat,ceeacefaceposibilă
comparareasistemelorfiscaleșiapoliticilorfiscaleînspațiulcomunitarșiseînregistrează
tendințaeuropeanăasimplificăriisistemuluifiscalșiareduceriicotelordeprelevare.
Originalitateastudiuluidecazdinprezentalucrareconstăînprezentareașianaliza
sistemelorfiscaledinGermania,FranțașiRomâniaînperioada2012-2018,precumșia
evoluțieiprincipalelorelementedefiscalitateînperioadamenționată,pefondulmăsurilor
fiscaleadoptate,cuimpactasupraîntregiiviețieconomiceastatelorprezentate,câtșila
nivelulUniuniiEuropene.
ConstatămînurmaprezenteilucrăricăsistemelefiscalealeputerileeconomiceFranța
șiGermaniapunaccentpecontribuțiilesociale,iarRomânia,unstatîntranziție,areo
ponderemaimareaimpozitelorindirecte,datorităfaptuluicăimpoziteleindirecteauun
randamentridicatîntr-operioadădedezvoltareeconomică,cândproducțiașiconsumul
înregistreazăcreșterisemnificative.Remarcămuncontinuuprocesdereformăîndomeniul
fiscalînspațiulcomunitar,învedereacreșteriieficiențeișieficacitățiiîncolectareataxelorși
impozitelor.
64LiviuC.Andrei,EconomieEuropeană,EdituraEconomică,București,2011,p.210
60Bibliografie
1.BărbulescuIordanGheorghe,UniuneaEuropeană:politicileextinderii,Editura
Tritonic,București,2006
2.ConstanțaAureliaChițiba,Economiamodialădinviziuneglobală,EdituraPro
Universitaria,București,2017
3.DanDrosuȘaguna,Dreptfiscal,Editia5,EdituraC.H.Beck,București,2013
4.Fanu-MocaAdrian,PopaConstantinDragoș,Dreptfinanciarpublic-EdițiaaII-a,
EdituraUniversulJuridic,București,2013
5.GeoffreyWhitehead,Economia,EdituraSedona,Timișoara,1997
6.LăcrițaGrigorieN.,Fiscalitate-controverseșisoluții,EdituraIrecson,București,
2007
7.Leonard-CălinAbrudan,Finanțeinternaționale:aspecteprivindficalitateaîn
Uniuneaeuropeană,EdituraUniversitățiidinOradea,Oradea,2012
8.LiviuC.Andrei,EconomieEuropeană,EdituraEconomică,București,2011
9.LoukasTsoukalis,CefeldeEuropă?,EdituraBicAll,București,2005
10.MorarIoanDan,Sistemulfiscalromânesc.Tradițieșicapacitatedeadaptare,Editura
Dacia,Cluj-Napoca,2000
11.MorarIoanDan,Finanțepublice,EdituraUniversitățiidinOradea,2004
12.MorarIoanDanșicolectivul,Fiscalitate,EdituraUniversitățiidinOradea,2009
13.MoșteanuTatiana,Finanțepublice,EditiaaIII-a,EdituraUniversitară,București,
2008
14.PetreBrezeanu,IlieȘimon,SorinCelea,Fiscalitateeuropeană,EdituraEconomică,
București,2005
15.TulaiConstantinI.,Finanțelepubliceșifiscalitatea,CasaCărțiideȘtiință,Cluj-
Napoca,2003
16.VintilăNicoleta,FilipescuMaria-Oana,LazărPaula,Fiscalitateaplicatășielemente
demanagementfiscal,EdituraC.H.Beck,București,2013
17.VăcărelIulianșicolectivul,Finanțepublice-EditiaaV-a,EdituraDidacticăși
Pedagogică,București,2006
61Legislație
Legeanr.227/2015privindCodulfiscal
TratatulprivindfuncționareaUniuniiEuropene,https://eur-lex.europa.eu/legal-content/,
consultatla14.01.2020
Sitografie
[1]https://ec.europa.eu/eurostat/consultatla20.12.2019
[2]http://www.europarl.europa.eu/consultatla05.01.2020
[3]https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/consultatla11.01.2020
[4]https://cursdeguvernare.ro/consultatla11.01.2020
[5]http://www.portaldecomert.ro/consultatla11.01.2020
[6]https://www.berlin.de/consultatla11.01.2020
[7]https://dendax.com/consultatla11.01.2020
[8]https://www.dw.com/consultatla11.01.2020
[9]http://www.imm.gov.ro/consultatla11.01.2020
[10]https://europa.eu/euroat20/roconsultatla12.01.2020
[11]https://www.economica.net/consultatla12.01.2020
[12]https://constantafinanciara.ro/consultatla12.01.2020
[13]https://www.ziuacargo.com/consultatla12.01.2020
[14]https://static.anaf.ro/consultatla12.01.2020
[15]https://europa.eu/european-union/consultatla19.01.2020
[16]https://ec.europa.eu/info/law/consultatla19.01.2020
[17]https://imm.gov.ro/consultatla19.01.2020
[18]http://www.customs.ro/assets/consultatla19.01.2020
[19]https://roger24.de/info/consultatla19.01.2020
[20]https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/economic-analysis-taxation/data-
taxation/consultatla03.06.2020
[21]https://www.dw.com/consultatla20.06.2020
[22]https://www.consilium.europa.eu/consultatla20.06.2020
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAMULDESTUDIU:FINANȚE,BĂNCI,ASIGURĂRI [613142] (ID: 613142)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.