Programuldelicență:ContabilitateșiInformaticădeGestiune Lucraredelicență Microeconomiafactorilordeproducțieși distribuțieaveniturilor… [615482]

UNIVERSITATEACREȘTINĂ„DIMITRIE
CANTEMIR“BUCUREȘTI
FACULTATEADEFINANȚE,BĂNCIȘICONTABILITATE
Programuldelicență:ContabilitateșiInformaticădeGestiune
Lucraredelicență
Microeconomiafactorilordeproducțieși
distribuțieaveniturilor
Coordonatorștiințific:
Conf.univ.dr.CiurlӑuFlorin
Absolvent: [anonimizat]
2020

CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………………………..………..2
Capitolul1.Microeconomiafactorilordeproducțieșidistribuțieavenitulor–
noțiuniteoretice……………………………………………………………………………………………3
1.1.Producțiașifactoriideproducție…………………………………………………….……………3
1.1.1.Tipologiafactorilordeproducție……………………………………………..………4
1.1.2.Formeleproductivității,creștereașidescreștereaproducției……….…….……….…4
1.1.3.Productivitateamunciisirandamentulcapitalului…………..………..……..….….7
1.2.Veniturile,influențașidistribuțialor…………………………………………………………11
1.2.1.Formedesalarizare…………………………………………………..…..…….……….11
1.2.2.Dobândașiprofitul………………………………………………….………………..12
1.2.3.Mărimeașidinamicaprofitului.Factorideinfluență………………………………..14
1.2.4.Renta………………………………………………………………………..……………16
1.2.5.Rentafunciarășiformeleei…………………………………………………………17
1.2.6.Prețulpământului…………………………………………………………….……..18
Capitolul2……………………………………………………………………………………………….
2.1…………………………………………………………………………………….………
2.2………………………………………………………………………………….……………..
2.3…………………………………………………………………………………………..……..
2.4………………………………………………………………………..
Concluzii………………………………………………………………………………………………
Bibliografie……………………………………………………………………………………………
Anexe……………………………………………………………………………………………………….

1INTRODUCERE

2

3Capitolul1
Microeconomiafactorilordeproducțieșidistribuțieaveniturilor
1.1.Producțiașifactoriideproducție
Productivitateasepoatedefinicaraportintrecantitateadebogățieprodusasicantitateade
resurseabsorbiteincursulproceduriisale.Eficacitateasedetermina,într-oasemeneaaccepțiuneca
raportintrerezultateleobținutesieforturiledepusedeci,intreproducțiarealizatasifactoriide
producțieutilizațipentruobținereasa1.
Factoriideproducțieconstituieelementedeintrareinprocesuldeproducție,inactivitățile
economiceingeneral,reprezentândcondițiilenecesaresisuficientepentrudesfășurareaacestui
procesdincarerezultabunurieconomice.Factoriideproducțieseconcretizeazăinresursesi
disponibilitățiaduseinstareactivaprinatragerealorincircuituleconomic,alocareasiconsumarea
lor,corespunzătorunordestinațiiprestabilitedeagențiieconomiciproducători2.
Expresiasinteticaaeficienteiutilizăriifactorilordeproducțieesterodniciasaurandamentul
factorilordeproducție.Aceastapoatefideterminatalaniveldefirma,ramuraeconomicasi
economienațională.Catdemareesterodnicia,randamentulfactorilordeproducție,seapreciazăcu
ajutorulniveluluiproductivității.Nivelulproductivitățiisedeterminacaunraportintrerezultatele
obținutedeproducător(producția)siefecteledepusepentruaobțineacesterezultate(cantitateade
factorideproducțieutilizați).
1.1.1.Tipologiafactorilordeproducție
Produseleșiserviciile(carezultatealeactivitățiieconomice)seobținprincombinarea
factorilordeproducțieînprocesedeproducțiespecificeproductiv.Tipologiafactorilordeproducție,
acceptatăînmodobișnuit,esteurmătoarea:
A)Forțademuncă(L)reprezintăfactoruldeproducțieactiv(maiestedenumitfactoruldeproducție
uman),fiindprincipalulfactordeproducție.Seexprimăprinnumăruldeoremuncăsauprinnumăr
delucrătoriparticipanțilaprocesuldeproducție.Esteunfactordeproducțieprimar,nerezultat
1ConstanțaPopescu,Microeconomie:(cursuniversitar),Tȃrgoviște.Bibliothecca,2000,pag149
2Dobrota,Nita,coord,op,cit,pag209

4dintr-unprocesdeproducțieeconomicăanterior.Estereproductibilșiarecalitateadea-șimări
eficacitateapemăsurăceesteutilizat(prinintermediulcreșteriicalificării).Prinmuncasemai
înțelege“oacțiuneconștientă,decispecificumană,îndreptatăindirecțiasatisfaceriitrebuințelor,în
cadrulcăreiasuntfolositeaptitudinile,experiențașicunoștințeleomului”3.
B)Capitalul(K)reprezintăfactoruldeproducțieintermediarîntreforțademuncășiobiectulmuncii.
Poateficapitalreal(utilaje,mașini,clădiri,drumurietc.)saucapitalfinanciar(expresiamonetarăa
capitaluluireal,cumarfiacțiuni,obligațiuni,numerar,alteactivefinanciare).Subaspectulutilizării,
capitalulpoateficapitalfix(nuseconsumăîntr-unsingurprocesdeproducție,ciparticipălamai
multeasemeneaprocese,măsuraparticipăriiluifiinduzuraexprimatădinpunctdevederemonetar
înamortizare)saucapitalcirculant(seconsumăintegralîntr-unsingurprocesdeproducție).
Capitalulesteunfactordeproducțiederivat,elfiindrezultatulunuiprocesdeproducțieeconomică
anterior.
Inprincipiu,factoruldeproducțiecapitalnupoateficonsumatdirect,elfiindformatdin
resursecareservescindirectlasatisfacereanevoii,combinându-secualțifactorideproducție4.
C)Pământul(N)esteunfactordeproducțiegeneric(înelsuntcuprinsetoateresurselenaturale,
inclusivapa).Poatefiatâtreproductibil,câtșinereproductibil(înfuncțiedecomponentasalacare
nereferim).Cașiforțademuncă,esteunfactorprimar(uniiautoriconsideră,totuși,căacțiunile
noastredeprotecțiesaurecuperareamediuluiconferășipământuluiuncaracterdefactorde
producțiederivat,transformându-ldefaptîncapital)5.Principalacaracteristicaaacestuifactorde
producțieesteraritatea,ceeaceimprimăuncaracterrelativlimitativeșicelorlalțifactorișiimpune
găsireapermanentădenoisoluțiipentruoutilizarecâtmaieficientăalui6.
1.1.2.Formeleproductivității,creștereașidescreștereaproducției
Formeleproductivitățiiprezintăomarediversitate,exprimareaeifăcându-seprintr-omare
varietatedeindicatori,înfuncțiedemaimultecriterii:
Dupănivelulactivitățiisedisting:productivitatelaniveldeîntreprindere,secțiesaulocde
muncă;lanivelulnormeideactivitate;lanivelulîntregiieconomii;
Dupăformadeexprimaresedeosebesc:productivitateafizică(reală),determinatăînunități
fiziceși/saunatural-convenționale;productivitateavalorică(monetară);
3PrahoveanuEugen,op,cit.,pag.48

5Dupămoduldecalculalindicatorilorsedisting:productivitateamedieșiproductivitatea
marginală;
Dupămodulîncaresereflectărezultateleactivitățiieconomicedistingem:productivitatea
brută,calculatălavaloareabrutăaproductivității(inclusivconsumurileintermediare)și
productivitateanetă;
Dupăariadecuprindereaindicatorilorsepotdistinge:productivitateaparțialăși
productivitateaglobală.
Înliteraturadespecialitateproductivitateaesteanalizatăca7:
-Productivitateglobală,princaresemăsoarăperformanțașieficiențacombinăriituturor
factorilordeproducție;
-Productivitateparțial,princaresemăsoarăefecteleobținuteprinutilizareaunuisingur
factordeproducțieconsumat(munca,capital,informație,etc.).
Atâtproductivitateaglobală,câtșiproductivitateaparțialăsedeterminăcaproductivitate
medie(gW)șiproductivitateamarginală(Wgm),astfel:
A)Productivitateaglobalămedieafactorilordeproducție(Wg),sedeterminăcaraportîntrerezultatultotalobținut(Q)
șitotalulfactorilordeproducțieutilizați(F):
WQ
Fg
B)Productivitateaglobalămarginală(Wgm),exprimăeficiențaultimeiunitățidintoțifactoriide
producțieutilizațișisedeterminăcurelația:
0101
gmFFQQ
ΔFΔQW
C)Productivitateaparțialămedieesteexpresiaraportuluidintremărimeaproducției
(Q)șicantitateautilizatădinfactoruldeproducțierespectiv(Fi):
iFFQWi
Încare:iFW-exprimăcâteunități(fizicesauvalorice)deefectutilrevinlaounitate(fizicăsau
valorică)defactordeproducțieutilizat(Fi).
5https://ro.scribd.com/doc/197644858/F-1-N11-Microeconomie-Apostol-Diana-Mihaela
6CosminStoica,Microeconomie:abordăriprivindconduitumanăbunăstării,București,2007,pag.38
7VioricaRӑducanu,Microeconomie(cursuniversitar),Tȃrgoviște.Bibliothecca,2000,pag.149

6D)Productivitateaparțialămarginală(Wpm),reprezintăsporuldeproducțiescontataseobțineprin
utilizareauneiunitățisuplimentaredinfactorulFi,ceilalțifactorirămânândconstanți:
0101
ipmFFQQ
ΔFΔQW
Dupăariadecuprindereaindicatorilorsepotdistinge:productivitateaparțialăși
productivitateaglobală.
Fig.1.1.2Evoluțiaproducției,aproductivitățiimediișimarginale
afactorilordeproducție
Analizacomportamentuluiproducțieiînraportcucâteunuldinfactoriideproducție,în
condițiileclauzei“caeterisparibus”(celelaltelucrurineschimbate),sefacecuajutorulfuncțiilorde
producție,iarevoluțiacurbelorproducției,aproductivitățiimediișimarginaleseprezintăînfigura
1,deundeputemdesprindeurmătoareleconcluzii:
A)PentruFi(0,FM),factoruldeproducțierespectivestedeficitarînraportcucombinația
celorlalțifactoriconsiderațiconstanți.PunctulM(punctdeinflexiune)marcheazătrecereadelaun
randamentcrescătorlaunuldescrescătoralfactoruluiFi,consideratcafiindvariabil.ÎnacestpunctFMQS
MN
FS FN FQ
FMN’
FN FS FWFi
W’Fi
WFi
W’FiM’

7factoruldeproducțierespectivexistăîncantitățilenecesarepentruocombinareeficientăcuceilalți
factorideproducțieconsiderațiinvariabili.
Dupăacestpunctîncepesăsemanifeste“Legeaproductivitățiimarginaledescrescânde"a
factorilordeproducție,conformcăreiaoricesuplimentareamaseiunuifactor,pesteoanumită
limită,menținândconstantnivelulcelorlalți,aredreptefectproducțiidinceîncemaimici;
B)PentruFi(FM,FN),productivitateamarginalăafactoruluideproducțieFidescrește,
atingândpunctulN,încareserealizeazăfolosireaoptimăaacestuiaîncombinațiamenționată,
productivitateamarginalăafactoruluiegaleazăproductivitateamedieasa,iarproducțiaatinge
niveluloptimdepeseamaspoririifactoruluideproducțierespectiv;
C)PentruFi(FM,FS)producțiaajungelasaturațieșioricesporire,încontinuare,amaseiacestui
factor,încondițiileneschimbăriicelorlalți,lasăproducțianemodificatăsaudeterminăreducerea
acesteia.PunctulSestepunctuldesaturațieaproducțieicufactorulFi,iarproductivitateamarginală
afactoruluirespectivdevinenulă.Dupăacestpunctproducțiascadeiarproductivitateamarginală
devinenegativă;
D)ÎnFi(0,FM),suplimentareafactoruluideproducțieFideterminăcreștereaproducției
maimultdecâtproporțional(deaceeapentruFi<FMcurbaproducțieiesteconcavă).ÎnpunctulM
formacurbeiproducțieisetransformăînconvex,semodificărandamentulfactoruluiFidin
crescătorîndescrescător,iarproductivitateamarginalăarenivelmaxim.
Evoluțiacurbelorproducției(Q),aproductivitățiimediișimarginaleafactorilorde
producție,evidențiazăfaptulcăatâttimpcâtproductivitateamarginalăestesuperioară
productivitățiimedii,randamentulfactoruluivariabilestepozitiv(crescătorpânăînpunctulM'și
descrescătorpânăînpunctulN'),încazcontrararetendințădescrescătoare.
1.1.3.Productivitateamunciișirandamentulcapitalului
Productivitateamunciiesteconsideratăcelmairelevantindicatorutilizatînanalizele
economice.Eaconstăîncapacitateaforțeidemuncădeacreaîntr-operioadădetimpunanumit
volumdeutilități(bunurișiservicii).Acestindicatorrealizeazăcompatibilitateaîntrefactorii
materialișiceiumaniaiproducției,eaexprimândrodniciacucareesteutilizatfactoruldeproducție.
Eficientamunciiestedemulteoriidentificatăcuproductivitateamuncii,porninddela
presupunereacatoatecheltuielileaulaoriginealormunca.Dar,așacumafirmauniieconomiști8,
8V.V.Novojilov,Măsurareacheltuielilorșirezultatelor,EdituraȘtiințificășiEnciclopedicӑ,București,1969,pag.66

8produsulmunciinuesteacelașicuefectulmuncii,acestafiinddemulteorimultmaicuprinzătorde
catprodusulmuncii9.
PRODUCTIVITATEAMUNCII
NUMǍRULANGAJAṰILOT(CANTITATE
CANTITATE
DEMUNCǍ OREDEMUNCǍREALIZATE(TIMP)
CHELTUIELIDEPERSONAL
ALEPRODUCṰIEI(VALOARE/TIMP)
Fig.1.1.3Productivitateamuncii10
Nivelulproductivitățiimunciisemăsoarăfieprincalitateașicantitateabunurilorobținuteși
aserviciilorprestateîntr-ounitatedemuncă,fieprincheltuialademuncăcarerevinepeounitatede
buneconomicșisedeterminăcamărimemedieșimarginal.
A)Productivitatemedieamuncii(WL),sedeterminăcaindicatorcalitativdemaxim(WLM),prin
raportareaproducțieiobținute(Q)lafactorulmuncăutilizat(L),iarcaindicatorcalitativdeminim
(WLm),prinraportareafactoruluimuncăutilizat(L)laproducțiaobținută(Q),folosindrelațiile:
LQWLM
 TpQ
Win
1ii
LM


QLWLm
in
1iiLm
pQTW



B)Productivitateamarginalăamuncii,sauprodusulmarginalalmuncii(W'L),sedetermină,ca
indicatorcalitativdemaxim(W'LM),prinsporuldeproducție(Q)obținutcaurmareautilizării
9VioricaRӑducanu,Microeconomie(cursuniversitar),Tȃrgoviște.Bibliothecca,2000,pag.152
10CristianNiculescu,”Introducereȋneconomie:definiṱii,principii,schemegenerale”,EdituraNiculescuSrl,București,
1997,pag.119

9uneiunitățisuplimentaredemuncă(L),încondițiileîncareceilalțifactorisuntpresupuși
constanți,iarcaindicatorcalitativdeminim(W'Lm),prinsporuldefactorideproducție(L)necesar
pentruasporiiproducțiacuounitate,ceilalțifactorirămânândneschimbați,folosindrelațiile:
LQ'WLM
 Lp.Q
'Wn
1iii
LM


p.QL'WLm


n
1iiiLm
p.QT'W
Încare:p-prețuldevânzareunitar.
Analizacomportamentuluiproducțieiînraportcufactorulmuncă(L)evidențiază
variabilitateaproductivitățiimediișimarginaleamuncii,variabilitatecepoatefiexprimatăprintr-
ungraficsimilarceluidinfigura1.
Creștereaproductivitățiimunciiareoimportanțădeosebităpentruagențiieconomici,care
urmărescoproductivitatesporităafactorilordeproducție.Eareprezintăprocesulprincareacelași
volumdemuncăseconcretizeazăîntr-ocantitatemaimaredebunurișiserviciisauinvers,aceeași
masădebunurișiserviciiserealizeazăcuunvolummaimicdemuncă.Creștereaproductivității
munciiareuncaracterlegicșipresupuneschimbareaînfactorideproducție,înmodullorde
combinareetc.,astfelîncâtacelașivolumdemuncădobândeșteforțadeaproduceocantitatemai
maredebunuri.Deaceea,activitateapracticătrebuiesăținăseamadeunîntregcomplexdefactori
pentruaasiguraocreștereaproductivitățiimunciilatoateniveleleeconomieinaționale.
Randamentulcapitaluluipuneînevidențălegăturadintrecapitalulavansat,utilizatsau
folositșiefecteleeconomiceobținutepebazafolosiriilui.Caoriceindicatordeeficiență,
randamentulcapitaluluiseprezintăcaraportdeminim(coeficientulcapitalului)șicaraportde
maxim(productivitateacapitalului).Coeficientulcapitaluluiexprimănecesaruldecapitalsau
consumuldinacestfactorocazionatdeobținereauneiunitățideefecteconomic;eficiențafolosirii
capitaluluifiindcuatâtmaimarecucâtmărimearaportuluiestemaimică.Acestindicatorse
calculeazăcamărimemedieșicamărimemarginală.
A)Coeficientulmediulalcapitalului(K)sedeterminăprinraportareacapitaluluiavansat
(utilizatsaufolosit),într-oanumităperioadădetimp(cafluxuri-K),laefectuleconomicobținut(Q)
înacelașiorizontdetimp.
QKK

10B)Coeficientulmarginalalcapitalului(Km)esteraportuldintresporuldecapital(K)într-
unorizontdetimpșicreșterearezultateloreconomice(Q)înacelașiintervaldetimp:
0101
mQQKK
ΔQΔKK
Productivitateacapitaluluiexprimămărimeaefecteloreconomicecerevinelaounitatedeefort(capital)șise
determinăcamărimemedieșimărimemarginalăastfel:
A)Productivitateamedieacapitalului(WK)secalculeazăcaraportîntreefectuleconomic
obținutsaucareurmeazăafiobținutșicapitalulavansat(utilizatsaufolosit),curelația:
K1
KQWK
B)Productivitateamarginalăacapitalului(WmK)măsoarăsporuldeefecteeconomicece
revinelaounitatedespordecapital.Eareflectărelațiadintrecreștereaproducțieișicreșterea
factoruluicapitalpânălalimitapermisădecombinațiacuceilalțifactorialcărorconsumrămâne
constantșisedeterminăcurelația:
K1
KQWgK
Analizacomportamentuluiproducțieiînraportcufactorulcapital(K),aratăvariabilitatea
productivitățiimediișimarginaleaacestuia,încondițiileîncareconsumulcelorlalțifactoride
producțienusemodifică,variabilitatecepoatefiexprimatăprintr-ungraficsimilarceluidinfigura
1.
Apreciereaniveluluișievoluțieiproductivitățiicapitaluluiimpuneanalizamoduluiîncare
componenteleacestuia(capitalulfixșicapitalulcirculant),participălaobținereaproducției.Înacest
senssefolosescurmătoriiindicatori:
A)Coeficientulcapitaluluifix(Kc)aratănecesaruldecapitalfix(Cf)pentruobținereaunei
unitățiproducție(Q):
QCfKK
B)Randamentulcapitaluluifix(RK)esteinversulindicatoruluianterior,adicăvaloarea
producțieiobținutelaounitatevaloricădecapitalfixutilizat:
CfKK1R
C)Indiceledeutilizareacapacităților(ICp)esteraportuldintreproducțiaobținutăși
capacitateadeproducție(Cp).
CpQICp

11Acestindicatorpermitefundamentareaunordeciziicaresăconducălautilizarearaționalăși
eficientăaspațiilordeproducțieșicapitaluluifix11.
1.2.Veniturile,influențașidistribuțialor
Distribuțiaesteacelprocescareîmparteveniturilefactorilordeproducție(salariu,rentǎ,profit)
întreparticipanțiidirecțilaobținerealor.
Salariulreprezintă:
-Uncostdincombinareafactorilordeproducție,ocomponentaacostuluitotalalbunului
economicobținut;
-Unvenitalcelorcareaucontribuitprinmuncadepusalaobținerearezultatelorrespective12.
Pentrucelcareîlplătește,pentruangajatorulforțeidemuncă,salariulreprezintăuncost,un
elementalprețuluimărfurilorvândute.Pesalariatîlintereseazăcepoatefacecuvenitulobținut.De
ceeasalariulesteprivitcanominalsaureal.Salariulnominal(Sn)reprezintăsumadebanipecare
angajatuloprimeșteînschimbulmunciidepuse.Salariulreal(Sr)reprezintăcantitateadebunuriși
serviciicarepoateficumpărată,launmomentdat,cuajutorulsalariuluinominal.
Înafarădevenitulobținutpeocaledirectă,proporționalcumuncadepusă,angajatulmaipoate
fibeneficiarulsalariuluicolectivșialsalariuluisocial.Salariulcolectivesteacelaatribuittuturor
salariațiloruneifirmecaparticiparelarezultateleacesteia(profit)sauprinacordareaadiferite
facilități.Salariulsocialseobțineînurmaredistribuiriivenituluinaționalînvedereaasigurăriide
venituriunorcategoriidesalariațicareseconfruntăcuproblemdeosebitesauseaflăîntr-osituație
materialăprecară(șomaj,accidentedemunca,boliprofesionaleetc.)13.
1.2.1.Formedesalarizare
Pentruapuneînrelațiecâtmaidirectărezultatele,cantitativeșicalitative,alemunciicu
veniturile,inpracticăseuzeazădetreiprincipaleformedesalarizare:înregie,înacord,pebazăde
coteprocentuale.
Salarizareaînregiesaudupătimpuldelucrusepracticăînaceleunitățisaupentruacele
categoriidesalariațiunderezultatelemunciinusuntpedeplincomensurabile:învățământ,sănătate,
justiție,apărarenațională,administrațieetc.Venitulsedetermină,aici,caunprodusîntretariful
10http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:g0P3QklijAEJ:www.mpt.upt.ro/doc/curs7.doc
12BǎlǎceanuCristina,PredonuMonica,Microeconomie:manualdestudioindividual,2012,pag.52
13Prof.univ.dr.IonIgnat,op.cit.Economie(suportdecurs),Ias,2016,pag.49

12orarșinumăruldeoreprestate.Fiecăruilucrătorîisuntfixate,inmodindividual,printr-ofișăa
postului,sarcinileșiresponsabilitățilece-irevin.Înfuncțiedemodulcumșileîndeplinește,se
fixeazătarifulorarprecumșieventualelerecompense(premii,gradații,gratificațiietc.)iardacăeste
cazuleventualelesancțiunisaudiminuăridesalariu.
Salarizareaînacordsepracticălafirmeleacăroractivitateesterelativomogenăiarrezultatele
munciisuntpedeplinmăsurabile.Acorduliaformauneiînțelegeriîntreceledouăpărți:firma,pe
deoparte,carearelucrărideexecutatșioformațiunedelucru,pedealtaparte,careseangajează
caîntr-unanumitintervaldetimpsăexecutelucrarealaparametriicantitativișicalitatividescriși.
Tarifulsefixeazăpeunitatefizicădelucrareexecutată(bucată,metrupătrat,metrucub,piesă,
ansamblu,subansambluetc.).
Salarizareaîncoteprocentualesepractică,îndeosebi,înunitățilecomerciale.Pentruafi
stimulațiînpromovareaimaginiișivânzareamărfurilorșiserviciilor,lucrătoriiacestorunitățisunt
salarizațiîncoteprocentualeaplicatevaloriivânzărilor.Fiecaredinceletreiformeuzualede
salarizareîșiareavantajeleșidezavantajeleei.Demulteori,aceeașifirmă,învirtuteaautonomiei
salefuncționale,poateprocedalaocombinaredeelementeaparținândadouăsauchiartreiforme
desalarizare.Poatepractica,altfelspus,osalarizaremixtă.Deasemenea,înaplicareapoliticiide
salarizare,fiecarefirmăpleacășidelapremisacăpropriisăisalariațipotficoparticipanțilasalariul
colectivsausocial;potfibeneficiariisistemuluideparticiparelaîmpărțireaprofituriloretc.
1.2.2Dobândașiprofitul
Dobândareprezintă,înesență,remunerareafactoruluicapitaldeîmprumut.Eaestesumade
banicareoplăteșteîmprumutatul,numitdebitor,împrumutătorului,numitcreditor,pentrudreptul
deafolosisumaîmprumutatăoanumităperioadădetimp.Întâidetoate,reținemfaptulcădobânda
poatefiprivitălamodulabsolut,camasăsausumătotalăcuvenităcreditoruluisilamodulrelativca
ratăadobânzii.Masasausumaabsolutăadobânzii(D)sedeterminăfiecadobândăsimplăfieca
dobândăcompusă.
Dobândasimplăareinvedereperioadealeîmprumutuluidepânălaunan,inclusivșifaptul
cădobândacuvenităseîncaseazășinuestecapitalizată.Formuladecalculesteurmătoarea:
D
d∙C∙T
Încare:D-masadobânzii;d-ratadobânzii;C-mărimeacreditului;T-timpulîmprumutului
socotitînani.
Deexemplu,osumăde10milioaneleiîmprumutatăpe6lunicuorataadobânziide50%
vaaducecreditoruluiodobândăînsumăde:

13
Dobândacompusăareînvedereperioademaimarideunanșipresupune,implicit,procesul
decapitalizare;seplăteștedobândăladobândă.Pentruaodetermina,secalculeazămaiîntâisuma
(Sn)cerevinecreditoruluipestenanideîmprumutasumeiC,dupăformula:
Deaiciplecând:D=
−C
Ratadobânzii(d)reprezintăprețulîmprumutuluiaosutăunitățimonetarepetimpdeunan.
Sedeterminăcaraportprocentualîntremărimeaabsolutăadobânziișiceaacreditului,după
formula:
Distingem,apoidobândanominalășidobândareală.
Dobândanominalăreprezintăcâștigulcreditoruluiexprimatînunitățimonetare,sauîn
termeninominali.Deșimonedareprezintăunitateademăsurăgeneralvalabilă,putereaeide
cumpărarepoatefiafectatădeinflație.Înacestcontextcelcarearenunțatlaoplăcereprezentă
pentruunaviitoarevreasăștiecareesteprețulrealalacestuisacrificiușidacăacestaameritat.Ca
săafle,determinăratarealăadobânziicareexprimărandamentulrealalcapitaluluiîmprumutat,
adică,cevolumdebunurivaobținemâineînschimbulcelorlacarearenunțatastăzi.
Ratarealăadobânzii(r)sedeterminăprindiferențadintreratanominală(i)șiratainflației
(π):
R=i−π
Relațiadintreratanominalășicearealăadobânziipuneîntotdeaunaproblemaactualizării
fluxurilordevenituriviitoarepecareuncapitalîmprumutatlepoateproduce.Întrucâtrenunțăla
bunuriprezentepentrubunuriviitoare,oricepersoanăesteinteresatăsaaflevaloareacurentăaunor
câștiguripecareleobțineînviitorcaurmareainvestițieifăcutepeseamaamânăriiconsumului.
Problemaconstă,defapt,înadeterminasumadebanicarearfisuficientăastăzipentruageneraun
anumitfluxdevenituriladimensiunileactualealerateidobânzii.
Încazulîncarepeîntreagaduratădeîmprumutacapitaluluicâștigulanual(A)esteacelași,
iarratadobânzii(i)rămâneneschimbată,valoareaactualizată(Va)sedeterminădupăformula:
Atuncicândfluxurileanualedevenitvariazăpeanumiteintervaledetimp,iardelaun
intervallaaltulratadobânziisemodifică,formuladecalculdevine:

14Unde:
-A1,A2,…An,reprezintăveniturileviitoaredobândibileînintervaleledetimp1,2,…n
-Ireprezintăratadobânziiconstantădoarpentruunanumitintervaldetimp(1,2,…n)
Privităcaexpresiearandamentuluiglobal14alcapitaluluiîmprumutat,dobândaaparecaun
câștigbrut.Dupăplataimpozitului,câștiguldevinenet.Deobicei,dobândaseimpoziteazăprin
procedeulnumitlasursă.
Înfuncțiededurataîmprumutului,dobândapoatefipetermenscurtsaupetermenlung.
Apoi,pedurataîmprumutuluidobândapoaterămânefixă,stabilităinițialprinclauzelecontractului
deîmprumutsauvariabilă,înfuncțiedecondițiilepieței.Maiamintimcădobândapoatevariaîn
funcțiedegradulderisc.Pentruîmprumuturiîncondițiirelativsigureșicubonitatecertăși
recunoscutăapartenerilor,dobândaestemaimică.Risculridicatimplicășioratăadobânziipe
măsură.Dereținutcăînmodnormaldobândanuincludeprimelesaualtecheltuielilegatede
supraveghereasaurecuperareacapitaluluiîmprumutatîncondițiideriscdeosebit.Dacălecuprinde,
acesteaformeazăfalsadobândă.
1.2.3.Mărimeașidinamicaprofitului.Factorideinfluență
Mărimeaprofituluiseexprimălamodulabsolutprinmasaprofituluișilamodulrelativprin
rataprofitului.Masaprofituluireprezintăsumatotalădobândităsubformădecâștigșicalculatăca
diferențăîntreveniturișicosturi.Câștigul,pozitiv,sepoatedeterminalaniveldeprodus,agent
economic,ramurădeproducțiesaueconomienațională.
Înliteraturadespecialitate,categoriaeconomicădeprofitesteprezentatăcafiind“câștigul,
avantajulrealizatsubformăbăneascădintr-oacțiune,operațiesauexercitareauneiactivitățișise
determinăcadiferențăîntreceeaceseîncaseazășiceeaceseplăteșteînactivitateaeconomică,sau
cadiferențăîntreprețuldevânzareșicostulprodusului,serviciului,provenitdinactivitatea
respectivă”15.
Înfuncțiededomeniuldeactivitate,profitulpoatecapătaformaprofituluiindustrial,
comercial,bancaretc.Specificitatealoculuiîncareseobținepoateconduceșilaunmodparticular
decalcul.Deexemplu,profitulbancar(PrB),respectândregulageneralăadiferențeidintrevenituri
șicheltuieli,sedeterminăscăzânddindobândaîncasată(Dî)dobândaplătită(Dp)șicheltuielile
administrativealebăncii(Cha),dupăformula:PrB=Dî−Dpl+Cha
14Randamentulglobalalcapitaluluiîmprumutatincludedobândacuvenită,înexpresiebănească,darșiserviciile
posibiledeobținutcuaceastăocazie,cumarfi:transformarearapidăarespectiveisumeînmijlocdeplată,înlăturarea
risculuideanufipierdutăsaufuratăetc.
15Dicționarulcompletaleconomieidepiață,EdituraInformațiaBusinessBooks,București,1994,pag.273

15Rataprofitului(pr')exprimă"prețul"cucaresedobândeștecâștigulșisedeterminăcaraport
procentualîntremasaprofitului(Pr),pedeoparte,sicapitalulconsumat(costuldeproducție,Cp),
saucapitalulavansat(Ka)saucifradeafaceri(Ca),pedealtăparte,dupăformula:
Fiecareformulăconducelaunaltrezultatdinmomentcenumitoriidiferă.Deși,demanieră
generală,rataprofituluiesteunindicatorimportantpentruevidențiereagraduluiderentabilitatela
niveldeprodus,firmă,ramurăsaueconomienațională16,primaformulăseapropiecelmaimultde
ceeaceteoriașipracticanumeșteratarentabilității.Diferențadintreprimașiadouaformulăderivă
dinfaptulcă,decelemaimulteori,Ka>Cp.Faptulseexplicăprinmodulspecialîncarese
consumăanumitecomponentealecapitaluluicirculant,darcudeosebirealecapitaluluifix.
Formeleprofitului17sunt:
Profitulobținutdeagențiieconomiciînactivitateapecareodesfășoarăpoatefiprofit
legitimsaunelegitim.
Profitullegitimesteobținutdeoriceagenteconomicpentruactivitateadesfășurată.
Profitulnelegitimsauvenitnecuvenitesteprofitulobținutdeunagenteconomicfărăaavea
vreocontribuțielaactivitateaeconomică.Acestgendeprofitseobțineprin„umflareacosturilor”,
sustragereadelaplataimpozitelorșitaxelor,înregistrăriduble,economiipentruprotecțiamediului
înconjurător,practicareaunorprețuridevânzareridicateetc.
Deasemenea,profitulpoatefiprofitnormalșisupraprofitsauprofitdemonopol.
Profitulnormalesteobținutdeagentuleconomicdinactivitateapecareodesfășoarășieste
consideratsuficientpentrua-șicontinuaactivitatea.Profitulnormalesteobținutdeagentul
economicîncondițiideconcurență.
Supraprofitulsauprofituldemonopolesteobținutdeacelagenteconomiccaredeține
monopolulpepiață.Însituațiaîncareseobțineprofitdemonopolînseamnăcăs-aobținutșiprofit
normal,reciprocanefiindadevărată.
Profitulobținutcadiferențăîntreveniturișicheltuieliesteprofitulbrut.Dacădinacest
profitbrutsescadeimpozitulpeprofitseobțineprofitulnet.
Dinamicaprofitului,camasășirată,seaflăsubincidențaunuimarenumărdefactori.Dacă
avemînvederemodulgeneraldecalcul,pentruaasiguracreștereaprofituluivatrebuisăgăsimacei
16http://www.rasfoiesc.com/business/economie/MARIMEA-SI-DINAMICA-PROFITULUI25.php
17http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:YKo-
LsLKLZYJ:librariesigma.ro/product_documents/get/document/id/24/+&cd=5&hl=ro&ct=clnk&gl=ro

16factoricareconduc,fielacreștereaîncasărilordinvânzareabunurilorșiserviciilorcreate,fiela
reducereacosturilor.
Rataprofituluidepindeînmodhotărâtordeacțiuneaconvergentăatreigrupedefactori18,
precum:
A)Factoricareținîndeosebideproducție,precum:cantitateașicalitateabunurilorșiserviciilor
create;structuraproducțieipesortimente;nivelulproductivitățiimuncii;graduldetehnologizare;
sistemulmanagerialetc.
B)Factoricarețindenivelulprețuluișicostului:unprețdevânzaremarepoateconduce,înanumite
condițiideelasticitateacererii,lacreștereamaseiprofitului;oreducereacostuluimediupoate
conducedeasemenealacreștereaabsolutăaprofitului,încondițiilemențineriiaceluiașiprețde
vânzare;
C)Factoricarețindevitezaderotațieacapitalului,astfelcătimpulnecesarparcurgeriiuneimișcări
completeacapitalului(circulant)trebuiesăfiecâtmaiscurt.Cucâtacesttimp,destinat
aprovizionării,producției,depozităriișidesfaceriiestemaimic,cuatâtcapitalulrealizeazăun
numărderotațiimaimareîndecursulunuian,ceeaceînseamnăcălauncapitalegalavansat,
firmelecareîndecursuluneiperioade,realizeazăovitezăderotațiemaimare,obținunprofitmai
mare.
1.2.4.Renta
Fiindlegatădefolosireaunuiadintreprincipaliifactori"originari"-pământul,rentaa
angajatconsistentdiscursulteoreticîncădinperioadadeafirmareaștiințeieconomice.William
Petty,FrançoisQuesnay,AdamSmith,DavidRicardoșiKarlMarxși-aufăcutopreocupare
esențialădinaexplicanaturașiformelepecareleîmbracărenta.
J.B.Say-autorulteorieitrinitare(conformcăreiamunciiîirevinesalariul;capitalului-
profitulșipământului-renta)susțineacă“rentaesteorecompensăpentruserviciileadusede
pământ”19.
Îngeneral,seadmitecăpentrufazaclasicăaștiințeieconomiceteoriarenteiacâștigat,
explicativ,noționalșiînplanulmecanismuluideformare,princontribuțiadecisivăaluiRicardoși
Marx.Cumpentruaceaperioadăpământulerasocotitprincipalulfactordeproducție,rentaa
îmbrăcatformarenteifunciareșiafostdefinitădeRicardo,reprezentativșiacoperitor,cafiind"…
18D.Ciucur,I.Gavrilă,C.Popescu,Economie-manualuniversitar,EdituraEconomică,București,
1999,pag.315.
19http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Renta-economica-abordari-conce517.php

17aceapartedinprodusulpământuluicareseplăteștelandlorduluipentrufolosințaforțelororiginaleși
indestructibilealesolului"20.
Încircumstanțeledeatuncirentaeraexplicatăplecânddela:
proprietateaprivatăasuprapământului;
"legeafertilitățiidescrescânde"asolului,caformăalegiirandamentelorneproporționale;
modulspecificdeformareaprețuriloragricoleîncondițiileuneiofertedepământrelativ
fixe.
ModulîncareRicardo,completatdeMarx,aexplicatrentaarămasdereferință.Teoria
neoclasicăînvariantamarginalistă,darșicontemporanăapreluatesențialuldinceeaceaoferit
Ricardo.Înplus,prinextensieșigeneralizare,atratatrentasubformarenteieconomicecavenit
obținutprinînchiriereafolosințeioricăruifactordeproducțiedisponibilîncantitatelimitată:pământ,
zăcămintedepetrol,aur,darșijucătoridefotbal,aviatorietc.
1.2.5.Rentafunciarășiformeleei
Rentafunciară,venitulperiodic,subformăbăneascăsauînnatură,primitdeproprietarul
terenuluiînschimbulcedăriidreptuluideocupareșideutilizareaacestuia,conformcutermenii
unuicontractdearendareaterenului21.Dacărentaesteodiferență,rezultăcăultimulpământatras
încircuitulagricolsaupecares-ainvestitnuoferăniciorentă.Acestaestepământulcarefixează
prețulproduseloragricole,pământacăruiculturăînseamnăcondițiiledeproducțiecelemai
nefavorabiledar,înacelașitimp,strictnecesarăasigurăriihraneipopulației.
Elaparțineînsăunuiproprietarfunciarcarenuvacedaarendașuluidreptuldefolosință
decâtînschimbuluneisumedebaninumitărentăabsolută.Sursaeiestemecanismulspecificde
formareaprețurilorproduseloragricole.Ofertainelasticăaacestora,datădecaracterullimitatal
terenurilorcepotfiatraseîncircuitulagricol,ridicăprețulproduselorpestenivelullacares-arfixa
printr-oconfruntareliberăauneicererișioferteelastice.Înfelulacesta,prețulincludecostul,
profitulnormalalarendașuluișiunexcedentcareesteînsușitdeproprietarulfunciarînvirtutea
dreptuluideproprietateasuprapământului.
Pentruaînțelegemecanismulformăriirenteidiferențiale(numitășirentadefertilitate,
rezultăfiedindiferențadefertilitatedintreterenuri,fiedininvestițiilesuccesivedecapitalșide
muncăpeosuprafațădeterenînvedereaîmbunătățiriicalitățiiinițiale)22,săluămunexemplu.Fie
20DavidRicardo,Despreprincipiileeconomieipoliticeșiimpunerii,înOperealese,vol.1,EdituraAcademiei
Române,București,1959,pag.85.
21https://www.dex.ro/rent%C4%83/574110
22http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Renta-economica-abordari-conce517.php

18douăterenuri,AșiB,defertilitățidiferite.PeterenulA,maifertil,seobțineoproducțiedegrâude
5000kg/ha,întimpcepeterenulBseobțin4000kg/ha.
Costurilesuntrelativaceleașipeaceeașisuprafațădeteren.Săpresupunemcătoatelucrările
agricolenecesare(arat,însămânțat,întreținereaculturii,recoltat)costă3.000.000lei/ha.Arendașul
trebuiesăobținămăcarunprofitnormal(săzicemoratăarentabilitățiide20%,ceeaceînseamnă
unprofitde600.000lei).Maiesteșirentafunciarăabsolută,careseplăteșteproprietaruluifunciar
pentruoriceteren,indiferentdefertilitateînsumăde,săpresupunem,200.000lei/ha.Carevafi
prețuldevânzarealgrâului?Dacăarendașulcarecultivăterenulmaipuținfertilnu-șiacoperăprin
prețtoatecheltuielileșinuobțineșiunprofitnormal,varenunțași-șivaplasacapitalulînaltă
activitate.TerenulBarrămâneneutilizat.Dar,pentrusatisfacereacereriidegrâuapiețeilaunnivel
câtdecâtacceptabil,estenecesarășiproducțiadepeterenulB.Deaceeaprețulgrâuluiestedictat
decondițiiledepeacestteren.Pentrucele4000kg.trebuiesăserecuperezeprinvânzareapepiață
costul-3.000.000lei-profitulnormalalarendașului-600.000lei-rentafunciarăabsolută-
200.000lei,întotal3.800.000lei.Prețulunitareste3.800.000lei/4000kg=9.500lei/kg.
Acestaesteprețuldirectorpepiață,lacaresevindegrâul,indiferentdepeceterenprovine.
PentruproducțiadepeterenulAseobțineprinvânzaresumade5.000kg.x9.500=4.750.000,din
care:3.000.000costul,600.000profitulnormalalarendașului,200.000renta,iarrestul4.750.000-
3.800.000=950.000reprezintărentafunciarădiferențială,datorităfertilitățiimaimariaterenuluiA,
pecareși-oînsușeșteproprietarulfunciar,conformcontractuluidearendareîncheiat.
Înafarăderentadiferențialășiabsolută,teoria,darșipracticaeconomică,evidențiază
existențarenteidemonopol.Easeprezintăsubformaunuisupraprofit(profitsuplimentarobținut
pesteprofitulmijlociu.23)obținutdeproprietariiunorterenuricuînsușirispeciale(fertilitate
excepțională,poziționareafoarteavantajoasăetc.)șidepecareseobținbunuricucalitățideosebite
cesevândlapreturiridicatedemonopol.
1.2.6.Prețulpământului
Îneconomiadepiațăpământulsevindeșisecumpără.Are,deci,unpreț.Încondițiileîn
carepământulafostsocotitunfactorpuroriginar,"daralnaturii",determinareaprețuluipământului
s-areduslaoproblemădeactualizare.PrimaîncercaredeacestfelaparțineluiWilliamPetty.În
strădaniasadeacalculaprețulpământuluielși-adatseamacăacestareprezintăsumaactualizatăa
rentelorviitoarecesepotobținedepesuprafațarespectivă.Aluatperioadadecalculcafiind
circumscrisăintervaluluiconsideratnecesarpentrucatreigenerațiisătrăiascăîmpreună.Datele
23https://dexonline.ro/definitie/supraprofit

19statisticei-auarătatcaaceastăperioadăestede21ani.Deaici,valoareapământuluieradeterminată
cafiindegalăcude21orivaloarearenteianualemedii.
PefilierașipăstrândmodelulgândiriiluiPetty,astăzi,prețulpământului(Pp)sedetermină
cafiindrentaanuală(Ra)capitalizatăladobândazilei(d)dupăformula:
Dacă,deexemplu,depesuprafațadeterensupusăvânzăriisesperălaorentăanualăde10
milioanelei,laoratăadobânziide10%prețulpământuluivafide100milioanelei.
Deșiformularenteicapitalizateladobândazileiprezintăinteresșipuneînevidențădoi
factoriprincipalidecaredepindeprețulpământului,eanumaipoatefiaplicatăînmodsingular.Și
aceastapentrucăastăzinumaiputemvorbidepământdoarca"daralnaturii".Investițiilesuccesive
pentrua-iamelioracondițial-autransformatînpământ-capital.Iarprețulpământuluicapital,
atuncicândfaceobiectulpiețeilibere,estesupusinfluențeiurmătorilorfactori:
A)Cerereașiofertadeteren.Înfapt,ceacarefixeazăprețulmaisussaumaijosestecererea,
limitareanaturalăapământuluifăcândofertainelastică.
B)Cerereașiofertadeproduseagricole.Cașiîncazulaltorfactorideproducție,cerereadeteren
esteunaimplicită.Eaderivădincerereapentruserviciilepecarerespectivulterenlepoateoferi
(produseagricole,locpentruconstrucții,plantațiipomicole,viticole,silviceetc.).
C)Posibilitateafolosiriialternativeaterenului.Unterencaresepreteazăunormultiplefolosințe
estesocotitmaivaloros.
D)Ratadobânziiinfluențeazăinversproporționalnivelulprețuluipământului.Faptulesteexplicabil
prinaceeacăproprietarulterenuluivapretindelavânzarealuiosumăegalăcucapitalulcare,depus
labancăcudobândazilei,îiaduceanualunvenitegalcurentaobținutădacăararendaterenul.
E)Mărimearenteianualeinfluențeazădirectproporționalprețulpământului.
F)Cantitateadecapitalinvestitășiregăsibilăîninfrastructură,drenări,desecări,instalațiideirigație
etc.Poatecontribuilacreștereaprețuluipământului24.
24Prof.univ.dr.IonIgnat,Economie(suportdecurs),2016,pag55