Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
CUPRINS
INTRODUCERE_________________________________________________________ 5
I. PREZENTAREA PRIGRAMULUI OPERATIONAL_________________________6
OBIECTIVE_____________________________________________________________6
AXELE PRIORITARE____________________________________________________7
LEGATURA INTRE OBIECTIVE, AXE PRIORITARE, DOMENII MAJORE DE INTERVENTIE SI OPERATIUNI___________________________________________9
II. DOMENII MAJORE DE INTERVENTIE_________________________________14
II. 1. AXA PRIORITARA 1 – UN SISTEM INOVATIV DE PRODUCTIE_________14
II. 2. AXA PRIORITARA 2: – CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE PRIN CERCETARE – DEZVOLTARE SI INOVARE__________________________25
II.3. AXA PRIORITARA 3 – TIC PENTRU SECTOARELE PRIVAT SI PUBLIC________________________________________________________________35
II. 4. AXA PRIORITARA 4 – IMBUNATATIREA EFICIENTEI ENERGETICE SI DEZVOLTAREA DURABILA A SECTORULUI ENERGETIC_________________42
II. 5. AXA PRIORITARA 5: ROMANIA CA DESTINATIE ATRACTIVA PENTRU TURISM SI AFACERI_______________________________________53
\II. 6. AXA PRIORITARA 6 – ASISTENTA TEHNICA_____________________57
III. SISTEMUL DE IMPLEMENTARE__________________________________59
MANAGEMENT___________________________________________________ 59
IV. MECANISME PENTRU ASIGURAREA CO – FINANTARII_____________61
CONCLUZII_______________________________________________________ 65
BIBLIOGRAFIE____________________________________________________ 70
INTRODUCERE
Programul operational sectorial „Cresterea competitivitatii economice” (POS CCE) este unul dintre cele sapte programe operationale sectoriale (POS-uri) – instrumente pentru realizarea prioritatilor trasate prin Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR) si prin Planul National de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013. Aceste documente strategice la nivel national urmaresc consolidarea si aplicarea in Romania a politicilor de coeziune sociala si economica si a celor de dezvoltare regionala cu adaptarea corespunzatoare a acestora la politicile europene si la strategia Lisabona, orientata cu precadere spre cresterea economica si crearea de locuri de munca.
POS CCE raspunde, pe de o parte primei prioritati a PND 2007 – 2013: „Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere” si pe de alta parte prioritatii a doua a CNSR, respectiv „Cresterea competitivitatii economice pe termen lung”, contribuind in acelasi timp la implementarea tuturor celorlalte prioritati ale CNSR.
In vederea definirii aspectelor operationale legate de implementarea POS CCE, elaborarea programului complement a tinut cont atat de politicile europene relevante cat si de strategiile Guvernului Romaniei care sprijina dezvoltarea competitivitatii economice si care vor influenta politica economica si de coeziune sociala:
Strategia pentru dezvoltarea IMM-urilor (2004-2008)
Strategia Nationala pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare (CDI)
Strategia Nationala pentru dezvoltarea Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor (TIC)
Energie – in curs de elaborare
Turism – in curs de elaborare
Creșterea competitivității este un proces ce implică parcurgerea a mai multor faze:
– economia bazată pe factori, în care avantajul competitiv este reprezentat de costul redus al factorilor de producție iar tehnologia este asimilată prin importuri și investiții străine directe. În această situație, firmele au un rol redus în realizarea valorii adăugate și se bazează pe forța de muncă ieftină;
– economia bazată pe investiții, în care avantajul competitiv constă în capacitatea de a produce bunuri și servicii de calitate, prin metode eficiente, dar și cu salarii mai reduse, iar tehnologia este asimilată prin licențe, joint ventures, investiții străine și creație proprie.
– economia bazată pe inovare, în care avantajul competitiv constă în crearea de bunuri și servicii inovative pe plan internațional. În această fază strategiile competitive ale firmelor sunt globale, iar diamantul național este competitiv în toate domeniile.
În condițiile integrării în Uniunea Europeană, problema ridicării competitivității firmelor a devenit esențială pentru economia României. Aceasta implică însă, cu necesitate elaborarea și aplicarea unor strategii clare atât la nivelul firmelor cât și al guvernului cu obiective și acțiuni specifice.
I. PREZENTAREA PROGRAMULUI OPERATIONAL
OBIECTIVE
Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti si reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta este o crestere medie anuala a PIB pe angajat de cca. 5,5 %. Aceasta va permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a UE pana in anul 2015.
Obiective specifice
Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv din Romania
Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizarii si inovarii intreprinderilor existente si crearea unora noi, in special IMM-uri in sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri. Cresterea in valoare si in calitate a echipamentelor de productie bazata pe extinderea si modernizarea acestora, inovarea proceselor de productie si sprijinirea adoptarii standardelor internationale, conduc si sprijina dezvoltarea gamei de produse. De asemenea, cresterea ofertei de consultanta specializata si sprijinul internationalizarii contribuie la procesul de crestere a cotei de piata.
Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor
Elementul cheie al acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltarii spiritului intreprinzator prin reducerea constrangerilor in domeniile de esec ale pietei – acces la finantare, instrumente financiare inovative, accesul la infrastructurile si serviciile de afaceri – pentru crearea de noi intreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente.
Realizarea acestor doua obiective de mai sus poate fi cuantificata prin „cresterea contributiei IMM la PIB” cu 20% in 2015.
Cresterea capacitatii de cercetare si dezvoltare (C&D) si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si sectorul productiv
Elementele cheie ale acestui obiectiv specific constau in finantarea proiectelor de CD, care vor genera rezultate aplicabile direct in economie, modernizarea si dezvoltarea capacitatii si infrastructurii CDI, cresterea calitatii si diversificarea ofertei de servicii inovative si stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv.
Realizarea acestui obiectiv va contribui la cresterea valorii cheltuielilor totale de CD (GERD) pana la 3% din PIB in 2015.
Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (cetateni, intreprinderi)
Elementele cheie sunt exploatarea resurselor umane calificate si de know how si imbunatatirea infrastructurii in special in zonele de esec ale pietei. Scopul este acela de promovare a introducerii inovarii in sectorul productiv, in procesele administrative, in viata cotidiana si de dezvoltarea a pietei pentru o noua generatie de produse si servicii.
Tinta este de crestere a numarului utilizatorilor de Internet (accesul intreprinderilor la servicii on-line) de la 52% in 2003 la 70% in 2015.
Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energie
Elementele cheie sunt: reducerea intensitatii energetice prin implementarea in sectorul energetic a unor tehnologii noi in scopul cresterii productivitatii, cresterea eficientei energetice pe tot ciclul de productie si cresterea ponderii energiei din surse regenerabile. Se va acorda de asemenea un sprijin important si implementarii de tehnologii noi pentru reducerea emisiilor produse de marile instalatii energetice.
Scopul urmarit este de a contribui la obiectivele nationale: reducerea intensitatii energetice primare cu 40 % pana in anul 2015, comparativ cu 2001, cresterea ponderii energiei obtinute din resurse regenerabile pana la 33% din consumul national brut de energie pana in 2010 si reducerea emisiilor de noxe din sectorul energetic, conform Programului National de reducere a bioxidului de sulf (SO2), oxidului de azot (NOX) si prafului in instalatiile mari de ardere.
Promovarea potentialului turismului romanesc
Elementele cheie ale acestui obiectiv specific sunt imbunatatirea imaginii tarii pentru promovarea Romaniei si cresterea atractivitatii in strainatate, precum si crearea unui sistem integrat al ofertei turistice romanesti.
Avand in vedere deopotriva posibilitatile identificate pentru imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor romanesti pentru a face fata noilor provocari si folosirea oportunitatilor de a opera pe Piata Unica Europeana, cat si eligibilitatea Romaniei pentru finantarea din FEDR, in cadrul POS-CCE au fost identificate urmatoarele axe prioritare:
AXELE PRIORITARE
Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ de productie
Obiective :
Eficientizarea echipamentelor de productie, bazata pe extinderea si modernizarea lor, innoirea proceselor de productie si sprijinirea adoptarii standardelor internationale care conduc la diversificarea gamei de produse.
Imbunatatirea serviciilor de consultanta specializate si sprijinirea internationalizarii in scopul cresterii cotei de piata.
Realizarea unui mediu favorabil pentru intreprinzatori prin asigurarea accesului la finantare, crearea unor instrumente financiare inovative, facilitarea accesului la infrastructura si servicii pentru afaceri.
Axa Prioritara 2: Cercetare, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate
Obiectiv:
Sprijinirea modernizarii si dezvoltarii capacitatii si infrastructurii de CDI, dezvoltarea calitatii si a gamei de produse si servicii inovative, stimularea cererii potentiale de inovare din partea sectorului productiv.
Axa Prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru sectoarele privat si public
Obiective:
Imbunatatirea infrastructurii TIC, in special in zonele de esec al pietei;
Promovarea introducerii unui sistem inovativ de productie in administratie si sectorul public;
Dezvoltarea pietei pentru o noua generatie de produse si servicii de conectare, sprijin pentru infiintarea de portaluri, construirea sistemelor integrate de informatii pentru dezvoltarea GIS bazate pe interoperabilitate si dezvoltarea serviciilor e-Business.
Axa Prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic
Obiective:
Cresterea eficientei energetice;
Cresterea utilizarii resurselor energetice regenerabile;
Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.
Axa Prioritara 5: Romania, destinatie atractiva pentru turism si afaceri
Obiectiv:
Imbunatatirea imaginii Romaniei ca destinatie turistica in scopul cresterii atractivitatii nu numai pentru turisti dar si pentru afaceri si crearea unui sistem integrat pentru oferta romaneasca de turism.
Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica
Obiectiv:
Asigurarea sprijinului pentru procesul de implementare a programului si utilizare efectiva a resurselor financiare comunitare si a cofinantarii nationale.
Fiecare axa prioritara contine domenii majore de interventie, care la randul lor se bazeaza pe operatiuni care permit indeplinirea obiectivelor axei prioritare respective.
Legatura intre obiectivele specifice, axe prioritare, domenii majore de interventie si operatiuni este prezentata in tabelul urmator.
LEGATURA INTRE OBIECTIVE, AXE PRIORITARE, DOMENII MAJORE DE INTERVENTIE SI OPERATIUNI
II. DOMENII MAJORE DE INTERVENTIE
II.1. AXA PRIORITARA 1 – UN SISTEM INOVATIV DE PRODUCTIE
II.1.1. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 1.1. – INVESTITII PRODUCTIVE SI PREGATIREA PENTRU CONCURENTA PE PIATA A INTREPRINDERILOR, IN SPECIAL A IMM-URILOR
1.1.1. Descriere
Consolidarea si dezvoltarea intreprinderilor depinde in mare parte de achizitionarea permanenta de echipamente, tehnologii si know how pentru a permite adaptarea productiei la cerintele Pietei Interne. Extinderea e Pietei Interne. Extinderea proceselor inalt tehnologizate, realizarea de produse cu valoare adaugata ridicata, in industria prelucratoare raspund dezideratului de coeziune economica dar necesita si investitii considerabile.
Data fiind competitia dura de pe Piata Interna si nivelul crescand al protectiei consumatorului, intreprinderile din Romania vor trebui sa imbunatateasca calitatea produselor si a serviciilor oferite, contribuind la asigurarea unui nivel crescut al securitatii si protectiei consumatorului si al mediului. In acelasi timp intreprinderile vor trebui sa-si sporeasca eforturile pentru a avea acces la noi piete.
Implementarea voluntara a standardelor Europene de catre intreprinderi reprezinta un exemplu de buna practica care si-a dovedit eficienta pe pietele dezvoltate si a contribuit la cresterea schimburilor comerciale.
Implementarea sistemelor de management al calitatii/mediului si a certificarii produselor reprezinta o investitie care va asigura patrunderea produselor si serviciilor romanesti pe Piata Interna si pe terte piete.
Existenta unei infrastructuri de certificare adecvate este o conditie esentiala pentru depasirea dificultatilor financiare pe care le presupune procesul de certificare si implementare a sistemelor de management de mediu si de calitate.
In acest context, IMM-urile au nevoie de sprijin specific deoarece productivitatea acestora este mai scazuta decat cea a intreprinderilor mari, chiar daca sectorul IMM angajeaza aproximativ 54% din totalul fortei de munca.
Productivitatea scazuta a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii se explica prin faptul ca un procent semnificativ al acestora utilizeaza echipament de productie depasit, iar altele, de asemenea in numar mare, nu pot indeplini cerintele de calitate ale UE, datorita lipsei de investitii in tehnologii moderne.
Obiectivul specific al acestui domeniu major de interventie este:
Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv din Romania prin:
valorificarea si certificarea sectorului productiv prin dezvoltare si modernizare, prin achizitionarea de tehnologii, echipamente noi si know-how;
inovarea proceselor de productie si a produselor;
adoptarea standardelor internationale si certificarea sistemelor de management (de calitate, de mediu etc);
accesul la piete noi;
promovarea unei dezvoltari durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului si imbunatatirea competitivitatii internationale.
Acest domeniu major de interventie contribuie in principal la urmatoarele prioritati tematice ale CNSR:
cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti;
dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman din Romania;
asigurarea convergentei teritoriale.
1.1.2. Operatiuni
Sunt prevazute urmatoarele operatiuni indicative:
a. Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile
b. Sprijin pentru achizitionarea serviciilor calificate pentru implementarea standardelor europene
c. Sprijin pentru accesul la piete noi si internationalizare.
Operatiunile indicative ale acestui domeniu major de interventie vor fi completate de activitatile implementate in cadrul POR (axa prioritara 2 – Imbunatatirea mediului de afaceri local si regional) care sustin investitiile in microintreprinderi din sectorul productiv si al serviciilor.
Operatiunea a.
Micro-intreprinderile nu sunt eligibile pentru operatiunea a.
a.1) Investitii pentru intreprinderile mari
Beneficiarii sunt intreprinderi mari asa cum sunt definite in HG 27/2006 cu modificarile ulterioare.
Intreprinderile trebuie sa opereze in unul din urmatoarele sectoare economice eligibile: coduri CAEN: CB.0.00 – Minerit si cariere; D.0.00 – industrie prelucratoare; F0.00 – Constructii.
a.2) Investitii pentru IMM-uri
Beneficiarii eligibili sunt IMM-urile asa cum sunt definite in anexa 1 din Regulamentul CE 364/2004 si Legea nr. 346/2004 cu modificarile si completarile ulterioare.
Intreprinderile trebuie sa opereze in unul din urmatoarele sectoare economice eligibile, conform codurilor CAEN: CB.0.00 – Minerit si cariere D.0.00 – Industrie prelucratoare; F0.00 – Constructii.
Referitor la codurile CAEN mentionate mai sus, in conformitate cu regulamentul de exceptare in bloc in cadrul ajutorului de stat regional pentru investitii, productia primara a produselor agricole asa cum sunt listate in anexa 1 a tratatului, constructii navale, carbune si otel si fibre sintetice, nu sunt eligibile. Procesarea si marketingul produselor agricole, cu exceptia fabricarii si marketingului produselor care imita sau substituie laptele si produsele din lapte (asa cum se specifica in Art.3(2) din Regulament EC nr.1898/87 din 2 iulie 1987) sunt eligibile, cu precizarea ca activitatile pot fi co-finantate cu FEDR.
a.3) Investitii mici pentru IMM-uri
Beneficiarii sunt IMM-urile definite conform Legii nr. 346/2004 cu privire la infiintarea si stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, modificata prin Legea nr. 175/2006.
Intreprinderile trebuie sa opereze in unul din urmatoarele sectoare economice eligibile conform codurilor CAEN: CB.0.00 – Minerit si cariere; D.0.00 – Industrie prelucratoare; F0.00 – Constructii.
Referitor la codurile CAEN mentionate mai sus, in conformitate cu regulamentul de exceptare in bloc, urmatoarele activitati/ajutoare nu sunt eligibile: productia primara a produselor agricole asa cum sunt listate in anexa 1 a Tratatului; prelucrarea si marketingul produselor agricole asa cum sunt listate in anexa 1 a Tratatului, suma la care sunt fixate pe baza pretului sau calitatii acestor produse achizitionate sau puse pe piata, sau, conditionat, partial sau integral date producatorilor primari (fermieri); ajutor pentru activitati legate de export; contingent in functie de preponderenta utilizarii bunurilor nationale in raport cu cele din import; stabilirea unei retele de distributie sau a altor cheltuieli curente legate de activitatea de export in alte State Membre.
Operatiunea b. Sprijin pentru achizitionarea de servicii calificate pentru implementarea standardelor europene
IMM-uri definite conform anexei 1 la Regulamentul CE 364/ 2004 si Legii 346/2004 cu modificarile si completarile ulterioare.
Intreprinderile trebuie sa aiba ca obiect principal de activitate unul din urmatoarele sectoare eligibile, coduri CAEN: CB.0.00 – Minerit si cariere, D.0.00 – Industrie Prelucratoare; E.0.00 – Energie; F.0.00 – Constructii; K.72.00 – Computere si activitati conexe; K.73.00 – Cercetare – Dezvoltare; K.74.20 – Arhitectura, inginerie si alte servicii tehnice; K.74.30 – Activitati de testari si analize tehnice.
Pentru laboratoare de incercari si etalonari, cu referire la codurile CAEN mentionate mai sus, productia primara de produse agricole, constructii navale, carbune, otel si fibre sintetice nu sunt eligibile. Procesarea si comercializarea produselor agricole, cu exceptia fabricarii si comercializarii produselor care imita sau inlocuiesc laptele si produsele din lapte (cum sunt mentionate in art. 3 (2) din reglementarea CEE 1898/87 din 2 iulie 1987) sunt eligibile cu precizarea ca activitatile pot fi cofinantate cu FEDR.
Pentru alte tipuri de proiecte eligibile referitor la codurile CAEN mentionate mai sus, in conformitate cu Regulamentul comisiei 364/2004 care modifica reglementarea 70/2001, urmatoarele activitati nu sunt eligibile: activitati legate de productia, procesarea sau marketingul produselor listate in anexa 1 la Tratat; activitatile legate de ajutor pentru export (si anume ajutorul legat direct de cantitatile exportate, de crearea si functionarea unei retele de distributie sau de alte cheltuieli curente legate de activitatile de export); sectorul minier (carbune).
Operatiunea c. Sprijin pentru accesul la piete noi si internationalizare.
Beneficiarii sunt IMM – uri definite conform anexei 1 la Regulamentul CE 364/ 2004 si Legii nr. 346/2004 cu modificarile si completarile ulterioare.
Intreprinderile trebuie sa functioneze intr-unul din urmatoarele sectoare eligibile: coduri CAEN: D .0.00 – Industrie Prelucratoare; F.0.00 – Constructii; K.72.00 – Informatica si activitati conexe si K .73.00 – Cercetare – Dezvoltare.
Grupurile de firme sau consortiile pot prezenta proiecte comune.
Pentru participare la targuri si expozitii si referitor la codurile CAEN mentionate mai sus, in conformitate cu regulamentele privind ajutorul de minimis, urmatoarele activitati/ajutoare nu sunt eligibile: productia primara de produse agricole listate in anexa I la Tratat; procesarea si marketingul produselor agricole, conform anexei I la Tratat, cantitatea fiind fixata pe baza pretului sau cantitatii acestor produse achizitionate sau puse pe piata, sau, conditionat, fiind partial sau integral date producatorilor primari (fermieri); ajutor pentru activitati legate de export; contingente pentru a favoriza productia interna fata de importuri; si stabilirea unei retele de distributie sau alte cheltuieli curente legate de activitatea de export in alte state membre.
Pentru celelalte tipuri de proiecte eligibile corespunzator codurilor CAEN mai sus mentionate, cu respectarea Regulamentului Comisiei 364/2004 care modifica Regulamentul 70/2001, urmatoarele activitati nu sunt eligibile: activitati legate de productia, procesarea si marketingul produselor din Anexa I din Tratat; activitati legat de ajutorul pentru export (si anume ajutor legat direct de cantitatea exportata, de crearea si functionarea unei retele de distributie sau de alte cheltuieli curente legate de activitatile de export); sectorul minier (carbune).
1.1.3. Teme orizontale
– Dezvoltarea durabila
Domeniul cheie de interventie contribuie la dezvoltarea sustinuta de adoptarea standardelor de mediu europene si a sistemelor de management al mediului de catre intreprinderi.
– Egalitatea de sanse
Egalitatea sanselor este promovata prin criterii preferintiale adecvate, indeosebi favorizarea crearii de noi locuri de munca care asigura oportunitati egale.
II.1.2. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 1.2. – ACCESUL LA CREDIT SI INSTRUMENTE DE FINANTARE PENTRU IMM-URI
1.2.1. Descriere
Finantarea proiectelor de investitii pentru IMM necesara intreprinderilor in scopul cresterii competitivitatii lor a intampinat dificultati, datorita conditiilor de acordare a creditelor impuse de banci, greu accesibile IMM datorita insuficientei capitalului si a absentei garantiilor cerute.
Desi ideile inovative, produsele si serviciile, noi modele de afaceri sunt frecvent generate de IMM, aceste intreprinderi nu dispun de experienta de creditare si de profituri materiale pentru a fi folosite in garantarea creditelor in conditiile unei finantari bancare tipice.
Accesul dificil la capitalul de lucru reprezinta principala constrangere pentru intreprinzatori, IMM-uri existente si start-up-uri, aceasta situatie fiind critica in special in regiunile din afara marilor centre urbane.
Instrumentele de garantare sunt in continuare inadecvat promovate, in timp ce capitalurile de risc sunt subdezvoltate in ceea ce priveste finantarea IMM- urilor.
Aceasta situatie justifica nevoia de dezvoltare a instrumentelor financiare inovative selectate pe criterii de competenta comerciala si de transparenta. Solutia actuala oferita prin existenta Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri va fi dezvoltata intr-un sistem de management al riscului financiar mai eficient, avand ca tinta instrumentele inovative pentru garantarea capitalului de risc. Datorita faptului ca pietele financiare nu acopera riscurile mari pentru anumite categorii de IMM-uri, sistemul de garantare trebuie sa faca parte din politica de sprijinire economica a IMM-urilor.
Fondul capitalului de risc va sprijini investitiile in IMM-uri. Scopul sau este de a promova finantarea pentru crearea de companii si pentru a sprijini dezvoltarea celor existente, cu o atentie deosebita acordata proiectelor cu inalt continut tehnologic. Din punctul de vedere al capitalului de risc, atentia se concentreaza asupra finantarii primelor faze de initiere a afacerii (capital initial si start-up-uri); de asemenea, se acorda prioritate proiectelor cu inalt continut tehnologic, facilitand transferul de tehnologie de la proiectele de cercetare care provin din universitati, catre afaceri .
Se poate crea un fond special (conform prevederilor Regulamentului general al fondurilor structurale CE. 1083/2006 – (41)) printr-o schema financiara; acesta va investi in fondurile cu capital de risc gestionate de companii de management profesioniste selectate prin licitatie competitiva. Astfel se poate apela alternativ la asistenta acordata prin initiativa JEREMIE.
Pentru a promova accesul IMM-urilor la capital, crearea unui mediu de finantare favorabil pe piata financiara competitiva va fi un pas inainte in comparatie cu abordarile actuale, care sunt in principal bazate pe sprijin investitional direct.
Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie este:
– stabilirea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea intreprinderilor prin facilitarea accesului la finantare prin instrumente financiare inovative.
Acest domeniu major de interventie contribuie in special la prioritatea CNSR:
– Cresterea pe termen lung a competitivitatii economiei romanesti.
1.2.2. Operatiuni
Operatiunile prevazute sunt urmatoarele:
a) Sprijinirea dezvoltarii functiei de co-garantare a Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri
b) Infiintarea si dezvoltarea fondurilor locale de garantare
c) Instrumente de finantare inovative (capital de risc, equity, venture, etc)
Operatiunile de mai sus favorizeaza accesul la finantare pentru IMM-uri prin dezvoltarea functiei de co-garantare a Fondului National de Garantare pentru IMM-uri, infiintarea si dezvoltarea fondurilor locale de garantare si crearea instrumentelor inovative de finantare (capital de risc, equity, venture, etc).
Modalitatile si conditiile pentru fondurile de garantare (operatiunea a. si b.) si instrumentele financiare inovative vor fi specificate in detaliu in continuare in Programul Complement, corelat cu planificarea inceperii operatiunilor prevazute pentru a doua jumatate a perioadei de programare (operatiunea c.), in functie de rezultatele colaborarii in initiativa JEREMIE.
Grupurile tinta pentru garantii sunt IMM-urile, definite in anexa 1 din regulamentul CE nr. 364/2004 si Legea 346/2004 cu modificarile si completarile ulterioare.
Intreprinderile vor desfasura activitati in unul din urmatoarele sectoare eligibile, coduri CAEN: CB. 0.00 Minerit si cariere, D.0.00 – Industrie prelucratoare, F.0.00-Constructii.
Cu privire la codurile CAEN sus-mentionate, in conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 364/204, care modifica regulamentul nr. 70/2001, nu sunt eligibile urmatoarele activitati legate de productia, procesarea sau marketingul produselor listate in Anexa I din Tratat sprijin pentru activitati asociate exportului (si anume ajutoare direct legate de cantitatile exportate, de infiintarea si operarea unei retele de distributie sau de alte cheltuieli curente legate de activitatile de export); sectorul minier (carbune).
Grupurile tinta pentru capitalul de risc sunt intreprinderi cu potential mare de crestere, aflate intr-un stadiu incipient de dezvoltare in tehnologii inalte si companiile cu potential inovativ ridicat in ultimii 3 ani, cum ar fi:
– investitii noi
– societati mixte
– filiale
– achizitii de companii
– proiecte orientate spre dezvoltare tehnologica
1.2.3. Teme orizontale
Dezvoltarea durabila
In timpul selectiei proiectelor, sunt preferati solicitantii care asigura respectarea integrala a normelor corespunzatoare de protectie a mediului, sau care au in vedere normele de protectie a mediului in procesul de dezvoltare tehnologica, a produselor si serviciilor, peste cerintele minime.Infiintarea de noi Fonduri Locale vor viza in special regiunile in care problemele de mediu sunt prioritare (IMM din domeniul dezvoltarii de servicii si produselor de protectie a mediului).
II.1.3. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 1.3. – DEZVOLTAREA ANTREPRENORIALA
1.3.1. Descriere
Afacerile nou create si cele mici sunt o realitate a economiei globale, in care flexibilitatea si creativitatea individuala sunt factori importanti ai dezvoltarii.
Sectorul IMM din Romania este inca in urma atat din punct de vedere al numarului de IMM (19 IMM/1.000 locuitori, comparativ cu 52 IMM/1.000 locuitori in UE 15) si al potentialului de creare de locuri de munca, cat si din punct de vedere al performantei antreprenoriale pentru o crestere dinamica.
Stadiul incipient al noilor intreprinderi este considerat a fi unul dificil. Ca rezultat, actiunile pentru dezvoltarea afacerilor noilor si a micilor intreprinderi sunt in mod real foarte importante.
Astfel, pentru intarirea capacitatii IMM-urilor existente si pentru sprijinirea start-up-urilor, acest domeniu major de interventie are ca scop dezvoltarea unei infrastructuri adecvate de afaceri, oferirea avantajelor managementului corporatist pentru IMM-uri, a surselor de finantare adecvate, a avantajelor tehnice a serviciilor societatii informationale si cooperarea activa cu universitatile si sectorul de cercetare.
Un element cheie al infrastructurii de afaceri este dezvoltarea serviciilor suport cu valoare adaugata pentru consultanta si educatie antreprenoriala. Piata serviciilor suport pentru intreprinderi trebuie sa fie suficient dezvoltata, diversificata si competitiva pentru a permite intreprinderilor, in special IMM-urilor sa beneficieze de consultanta, atat generala cat si specializata, pentru a deveni mai competitive pe piata.
Acest domeniu de interventie este orientat catre:
dezvoltarea unor instrumente soft si hard adaptate nevoilor IMM-urilor;
asigurarea unui cadru favorabil pentru antreprenoriat prin reducerea constrangerilor existente;
disponibilitatea infrastructurilor si serviciilor pentru afaceri;
crearea de noi intreprinderi si dezvoltarea celor existente;
crearea de noi locuri de munca;
furnizarea de mijloace pentru investitii noi, cu potential mare de crestere (seed);
asigurarea accesului la servicii cu valoare adaugata mare pentru achizitionarea si implementarea tehnologiilor si echipamentelor eficiente (inclusiv implementarea transferului tehnologic) si dezvoltarea capacitatii inovative a IMM-urilor;
imbunatatirea pozitiei pe piata si competitivitatii intreprinderilor mici si a celor nou create.
Obiectiv specific:
Crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea intreprinderilor.
Contributia domeniului de interventie la prioritatile CNSR:.
Acest domeniu major de interventie contribuie la urmatoarele prioritati tematice ale CNSR:
– cresterea competitivitatii economiei romanesti pe termen lung;
– dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania.
1.3.2. Operatiuni
Sunt vizate urmatoarele operatiuni indicative:
a) dezvoltarea incubatoarelor de afaceri
b) consultanta pentru IMM
c) sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturile de furnizori sau clustere.
Operatiunile indicative ale acestui domeniu major de interventie vor fi complementate de activitati implementate in cadrul Programului Operational Regional (axa prioritara 2 – Imbunatatirea mediului de afaceri la nivel local si regional) care vor sprijini alte tipuri de infrastructura de afaceri si Programului Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane care asigura instruire pentru sustinerea educatiei antreprenoriale.
Proiecte eligibile
a) Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri
Operatiunea este complementara axei prioritare/operatiunilor POS care are ca scop intarirea si perfectionarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile, servicii de consultanta, facilitati TIC si activitati de C&D.
a1) Sprijin pentru incubatoare de afaceri existente sau pentru infiintarea de noi incubatoare
investitii in constructia infrastructurii initiale
retehnologizarea/modernizarea/consolidarea infrastructurilor existente, inclusiv spatii de lucru, birouri, facilitati sociale comune, reabilitare termica si electrica a infrastructurii existente, extinderea infrastructurii existente, construirea de noi infrastructuri, achizitionarea de materiale de constructie si servicii tehnice pentru designul proiectului
investitii initiale, inovative, cu potential mare de crestere (seed) in mijloace fixe noi (masini, echipamente si utilaje), inclusiv punerea lor in functiune
crearea de noi companii si dezvoltarea IMM-urilor existente in cadrul incubatoarelor de afaceri
achizitionarea de servicii de consultanta specializate, consiliere, instruire, transfer de know – how, seminarii, grupuri de lucru
a2) Sustinere pentru companiile noi, inovative, cu potential mare de crestere (seed) si start-upuri
investitii initiale, inovative, cu potential mare de crestere (seed) in sectoarele productive si servicii pentru activitati productive, schimbari fundamentale ale produsului, procese tehnologice si de productie
achizitionarea de servicii de consultanta cu valoare adaugata si crearea de noi locuri de munca in legatura cu noile investitii
investitii in licente pentru produse noi sau procese tehnologice si produse software dedicate companiilor.
b) Imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor prin consultanta
Se vor sustine, prin granturi, intreprinderile care acopera o parte din costurile serviciilor de consultanta avand ca scop, printre altele, implementarea strategiei de dezvoltare bazata pe solutii inovative si crearea de noi produse/servicii.
Serviciile de consultanta legate de implementarea managementului calitatii, mediului si standardizarii vor fi finantate in cadrul domeniului major de interventie 1.1. – Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piata, in special a IMM-urilor.
c) Sustinerea integrarii intreprinderilor in retele de furnizori sau clustere
Se va sustine procesul de concentrare, atat orizontal cat si vertical, care poate duce la importante avantaje competitive, legate de:
imbunatatirea calitatii si competitivitatii produselor si serviciilor prin care companiile beneficiare sa devina furnizori pe termen lung
crearea unor grupuri de furnizori, constand atat in companii cat si organizatii non profit, organizate in cadrul lantului de furnizori
promovarea sistemelor de productie integrate care implica companii mari, institute de cercetare si dezvoltare, furnizori dinamici si inovatori si organizatii de dezvoltare economica locale.
1.3.3. Teme orizontale
Dezvoltare durabila
Domeniul major de interventie va avea un efect pozitiv asupra politicii de dezvoltare durabila prin promovarea investitiilor in tehnologii inovative, fara impact poluant asupra mediului inconjurator si prin creare de noi locuri de munca.
In cadrul procesului de evaluare al proiectelor, se va atribui un punctaj suplimentar pentru proiectele care indeplinesc prevederile legale privind protectia mediului si crearea de noi locuri de munca/ pastrarea locurilor de munca.
Egalitatea de sanse
Proiectele vor fi evaluate si in ceea ce priveste impactul lor strategic asupra egalitatii de sanse, pe baza urmatoarelor patru criterii: imbunatatirea conditiilor de viata pentru categoriile dezavantajate si marginalizate; imbunatatirea accesului la piata fortei de munca si la pregatire profesionala pentru categoriile dezavantajate si marginalizate; imbunatatirea conditiilor de munca si promovarea categoriilor dezavantajate si marginalizate.
II.2. AXA PRIORITARA 2: – CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE PRIN CERCETARE – DEZVOLTARE SI INOVARE
II.2.1. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.1. – CERCETAREA IN PARTENERIAT INTRE UNIVERSITATI/INSTITUTE DE CERCETARE – DEZVOLTARE SI INTREPRINDERI (INDUSTRIE) IN VEDEREA OBTINERII DE REZULTATE APLICABILE
2.1.1. Descriere
Activitatile de cercetare-dezvoltare care vor genera rezultate cu aplicabilitate directa in economie servesc la dezvoltarea produselor, serviciilor si tehnologiilor cu valoare adaugata mare, noi sau imbunatatite. In acest mod contribuie la reducerea deficitului tehnologic al intreprinderilor din Romania prin cresterea competitivitatii economice si asigurarea unei dezvoltari durabile.
Sprijinirea parteneriatelor intre institute de cercetare-dezvoltare/universitati si industrie constituie baza obtinerii unor rezultate deosebite, solicitate de industrie, in cele mai dinamice domenii ale cercetarii-dezvoltarii. Totodata, se urmareste dezvoltarea tehnologica bazata pe cercetarea industriala (aplicativa) si dezvoltarea experimentala (precompetitiva).
Domeniul major de interventie sprijina activitatea inovatoare a intreprinderilor in obtinerea de produse, tehnologii si servicii noi sau perfectionate (ca rezultate ale activitatii C-D), ca baza pentru realizarea transferului tehnologic si aplicarea in productie.
Obiective specifice
In sensul cresterii competitivitatii economice a Romaniei, obiectivele domeniului de interventie au in vedere:
– Incurajarea parteneriatului intre universitati/institute de cercetare-dezvoltare si intreprinderi pentru
intensificarea activitatilor de C-D si promovarea transferului tehnologic, in special in domenii de
prioritate europeana sau de interes economic pentru Romania;
– Generarea de rezultate de interes economic si stimularea transformarii rezultatelor din cercetare in
produse, tehnologii si servicii noi sau imbunatatite, cu cerere pe piata;
– Asigurarea transferului de cunostinte de la institutiile de C-D catre intreprinderi;
– Dezvoltarea tehnologica a intreprinderilor ca prim factor pentru cresterea competitivitatii lor;
– Dezvoltarea capacitatii personalului C-D prin parteneriate cu cercetatori cu experienta care
lucreaza in strainatate, in domenii high-tech.
2.1.2. Operatiuni
Operatiunea 1: Sprijinirea parteneriatului intre intreprinderi si institutii de cercetare/universitati in proiecte de C-D
Obiectivul acestei operatiuni este de a sprijini activitatile de C-D, care au ca rezultat dezvoltarea de produse, tehnologii sau servicii cu valoare adaugata mare si cu cerere de piata si care sunt realizate in parteneriat intre intreprinderi si institute de C-D si/sau universitati. Orientarea este spre sustinerea domeniilor cu potential de dezvoltare tehnologica ridicata.
Activitatile eligibile care pot fi finantate sunt:
activitati de cercetare industriala (aplicativa) si activitati de dezvoltare experimentala (precompetitiva);
transfer de cunostinte si diseminarea informatiilor;
inregistrare brevete (pentru institutii publice si pentru IMM-uri).
In cadrul acestor proiecte intreprinderile vor beneficia de transferul de cunostinte catre personalul implicat in aplicarea rezultatelor cercetarilor in intreprindere. De asemenea intreprinderile pot aplica pentru sprijin pentru training prin POS Resurse Umane, in cadrul axei prioritare „Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor”, prin care sunt promovate programe de formare antreprenoriala si dezvoltare a competentelor manageriale, precum si servicii de consultanta si asistenta pentru dezvoltarea noilor afaceri.
2.1.3. Teme orizontale
Dezvoltare durabila
Acest domeniu de interventie stimuleaza proiectele care au ca rezultat tehnologii nepoluante si „curate” din punct de vedere ecologic. De asemenea vor fi preferate (prin acordarea de bonusuri) proiectele care au ca obiectiv inlocuirea materialelor poluante, reducerea consumurilor de energie, combustibili, resurse naturale, precum si crearea de noi materiale cu performante imbunatatite din aceleasi puncte de vedere.
Cerintele minime avute in vedere pentru toate proiectele sunt de a respecta standardele europene de mediu, atat pentru cresterea competitivitatii intreprinderilor romanesti, cat si pentru reducerea poluarii mediului.
Egalitatea de sanse
Acest domeniu major de interventie are un efect indirect asupra egalitatii de sanse. Vor fi preferate proiectele care au in vedere egalitatea de sanse. In acest sens, va fi stimulata participarea tinerilor cercetatori, precum si a femeilor cercetator in activitati de C-D, in cadrul domeniului. Se va evidentia principiul respectiv in colectarea datelor si elaborarea de statistici.
II.2.2. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.2 – INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE CDI
2.2.1. Descriere
Infrastructura de cercetare a institutelor C-D si universitatilor publice este in mare parte depasita fizic si moral sau nu acopera anumite segmente / activitati noi si de interes ridicat. Dezvoltarea bazei de cunoastere este strans legata de dezvoltarea corespunzatoare a infrastructurii de C-D si contribuie la cresterea capacitatii de cercetare.
Obiective specifice
Obiectivele acestui domeniu major de interventie sunt:
cresterea calitatii si eficientei activitatii de C-D desfasurate in universitatile si in institutele de C-D publice, care vor asigura standarde educationale ridicate si servicii performante pentru intreprinderi, prin dotarea lor cu cele mai moderne echipamente, instrumente, software, care sa contribuie la dezvoltarea infrastructurii C-D existente sau prin dezvoltarea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de excelenta);
dezvoltarea de poli de excelenta prin formarea de parteneriate locale/regionale/nationale in principal intre universitati si institute CD si IMM-uri high-tech pentru dezvoltarea tehnologica a unor domenii cu potential economic pentru Romania si
dezvoltarea parteneriatului international in C-D (in special in plan european), prin racordarea centrelor C-D la retele europene si internationale de profil (GRID, GEANT).
In cadrul domeniului major de interventie se vor sprijini urmatoarele categorii de proiecte:
proiecte pentru finantarea dezvoltarii infrastructurii C-D existente sau crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de excelenta) pentru universitati si institute de C-D publice non-profit;
proiecte pentru crearea de poli de excelenta, in domenii cu potential economic pentru Romania, care, prin parteneriate active sa dezvolte activitati indreptate spre aceeasi piata finala, pe baza unei strategii de dezvoltare comune pentru toti partenerii;
proiecte de conectare a centrelor CD, din domenii specifice, la retele internationale tip GRID sau GEANT, prin achizitii de hardware si software de aplicatii necesare.
2.2.2. Operatiuni indicative
Operatiunea 1: Dezvoltarea infrastructurii CD existente si crearea de noi infrastructuri CD (laboratoare, centre de excelenta)
Prin aceasta operatiune se va finanta dezvoltarea infrastructurii de CD a universitatilor si institutelor CD publice non-profit prin dotarea/modernizarea laboratoarelor existente, prin acreditarea laboratoarelor de masurari, incercari etc, prin crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre/institute CD).
Prin sprijinirea dezvoltarii infrastructurii C-D se urmareste:
dezvoltarea activitatii C-D si abordarea de domenii/subdomenii noi de cercetare stiintifica, in acord cu tendintele de pe plan european;
cresterea calitatii si diversificarea actului educational, precum si modernizarea universitatilor din Romania;
implicarea mai mare a cercetatorilor si specialistilor romani in programele europene de C-D;
servicii noi si extinderea serviciilor stiintifice existente acordate intreprinderilor, inclusiv in domeniul masurarilor, testarilor, incercarilor si certificarilor.
Activitatile eligibile:
– achizitionarea in scopuri de cercetare de aparatura, instrumente noi;
– modernizarea si/sau repararea dotarilor existente pentru C-D;
– achizitionarea de hardware si software pentru C-D;
– achizitia de bunuri intangibile (licente, brevete, know-how etc);
– amenajarea sau modernizarea cladirilor si laboratoarelor C-D;
– crearea de noi facilitati (cladiri) C-D (institute/centre/laboratoare C-D);
– acreditarea laboratoarelor de masurari, incercari, etc.;
– angajare de personal tehnic pentru intretinerea echipamente, pe durata proiectului.
Operatiunea 2: Dezvoltarea de poli de excelenta
Aceasta operatiune are ca obiectiv crearea de legaturi permanente/lunga durata intre universitati si institute CD si IMM-uri high-tech pentru dezvoltarea tehnologica de domenii cu potential economic pentru Romania. Operatiunea urmareste dezvoltarea de concentrari formate din intreprinderi inovative (start-ups, IMM-uri, intreprinderi mari), institutii de cercetare, centre de formare si/sau universitati, entitati de TTI, centre de consultanta, care, prin parteneriate active intr-un anumit sector sau regiune, sa dezvolte activitati indreptate spre aceeasi piata finala (prin utilizarea in comun a facilitatilor, inclusiv de C-D, prin activitati C-D, prin schimb de cunostinte si expertiza, prin transfer tehnologic si inovare, prin diseminarea de informatii) pe baza unei strategii de dezvoltare durabila pe termen lung, comune pentru toti partenerii.
Prin aceasta operatiune se urmareste:
identificarea si dezvoltarea polilor de excelenta;
intarirea legaturilor dintre industrie, cercetare si educatie in vederea cooperarii in domeniul inovarii;
incurajarea crearii de noi intreprinderi si noi locuri de munca;
incurajarea cooperarii orizontale si utilizarea in comun a resurselor;
stimularea mobilitatii resurselor umane si a participarii la proiecte colective, precum si cresterea gradului lor de pregatire/calificare;
dezvoltarea infrastructurii de informare si comunicare intre parteneri;
crearea de legaturi cu polii de excelenta/polii de competitivitate din Europa.
Obiectivul acestei operatiuni va fi atins prin sprijinul acordat grupului de intreprinderi, institutii de C-D, universitati, centre de formare si consultanta, entitati de TTI, eventual autoritati locale pentru:
elaborarea, in prima faza, a strategiei de dezvoltare pe termen lung cu caracteristici de inovare tehnologica, dezvoltare durabila (corelata cu strategia de dezvoltare regionala/sectoriala) si care sa asigure competitivitate de nivel european (exporturi in domeniul/domeniile de activitate abordate) si care sa subsumeze un numar de proiecte comune de C-D-I intre partenerii polului de excelenta;
infiintarea polului de excelenta si dezvoltarea proiectelor comune propuse, numai dupa evaluarea si aprobarea strategiei de dezvoltare propuse in prima faza.
Activitatile eligibile:
– investitia initiala (cladiri, echipamente)
– investitii in active fixe intangibile (rezultate C-D, licente, know-how etc.)
– realizare de activitati de cercetare-dezvoltare
– inregistrare de brevete
– achizitionare de servicii de consultanta pentru intreprinderi (IMM-uri)
– elaborarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung a polului, care sa subsumeze un numar de
proiecte comune de C-D-I intre partenerii polului de excelenta;
– transfer de tehnologie si inovare.
Operatiunea 3: Dezvoltarea unor retele de centre CD, coordonate la nivel national si racordate la retele europene si internationale de profil (GRID, GEANT)
Prin aceasta operatiune sunt sprijinite proiecte de conectare a centrelor CD la retele internationale tip GRID sau GEANT, prin achizitii de hardware si software de aplicatii specifice.
Operatiunea urmareste:
intrarea/cresterea participarii cercetatorilor romani in proiecte internationale de mare anvergura si cu implicatii importante in dezvoltarea viitoare a stiintei si tehnologiei;
dezvoltarea unei infrastructuri capabile sa sustina proiecte de cercetare complexe.
Activitati eligibile:
– achizitia de servere si calculatoare, componente hardware si orice alte elemente necesare pentru conectarea si participarea cu resurse la retele internationale tip GRID sau GEANT;
– amenajarea de cladiri pentru asigurarea conditiilor climatice si a surselor de tensiune alternativa pentru functionarea in bune conditii si in mod continuu a echipamentelor;
– achizitia de licente software necesare;
– angajarea de personal specializat pentru mentinerea si supravegherea continua a functionarii echipamentelor (pe durata proiectelor).
2.2.3. Teme orizontale
Dezvoltare durabila
Acest domeniu de interventie stimuleaza transferul tehnologiilor moderne, in scopul adaptarii la standardele europene de mediu, atat pentru cresterea competitivitatii intreprinderilor romanesti cat si pentru reducerea poluarii mediului. La evaluarea proiectelor se vor acorda punctaje preferentiale proiectelor care au ca obiectiv introducerea si/sau utilizarea de echipamente, tehnologii care asigura protectia mediului si/sau care conduc la diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, de energie, combustibil.
Egalitatea de sanse
Principiul egalitatii de sanse se va respecta, prin acordarea de punctaje preferentiale (in procesul de selectie) propunerilor de proiecte care il vor lua in consideratie. In acest mod se vor crea oportunitati pentru tineri si femei si, eventual, pentru alte grupe dezavantajate atat in activitati C-D, cat si in activitati de inovare, sustinute prin proiecte.
II.2.3. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.3. – ACCESUL INTREPRINDERILOR LA ACTIVITATI DE CERCETARE-DEZVOLTARE SI INOVARE
2.3.1. Descriere
Pentru reducerea decalajelor tehnologice si de competitivitate foarte mari fata de UE manifestate, in principal, prin nivelul scazut al inovarii in intreprinderi, capacitatea redusa de absorbtie a rezultatelor de cercetare de catre agentii economici, precum si prin slaba dezvoltare a activitatii de CD la nivelul firmei, se va sprijini accesul intreprinderilor, in special IMM, la activitati de CD&I.
Obiective specifice:
Sprijinirea intrarii pe piata a noilor afaceri cu caracter inovativ;
Sprijinirea activitatilor de inovare ale start-up-urilor si spin-off-urilor de high – tech (bazate pe rezultatele activitatilor de C-D obtinute de universitati sau institute de C-D) cu scopul de a asigura transferul de cunostinte si de tehnologie si de a acorda asistenta respectivelor intreprinderi in domeniul inceperii de noi afaceri;
Generarea de rezultate de interes economic si transformarea cercetarilor in produse, tehnologii si servicii imbunatatite, cu cerere mare pe piata;
Dezvoltarea capacitatii de C-D a intreprinderilor, prin imbunatatirea infrastructurii C-D si prin cresterea calitatii activitatii proprii de C-D;
Dezvoltarea tehnologica a intreprinderilor ca prim factor pentru cresterea competitivitatii lor.
Activitati:
proiecte pentru sprijinirea start-up-urilor si spin-off-urilor high-tech;
proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de C-D a intreprinderilor;
proiecte pentru sprijinirea activitatilor de CD si inovare ale intreprinderilor, in scopul realizarii de produse, tehnologii sau servicii noi/imbunatatite.
2.3.2. Operatiuni
Operatiunea 1: Sprijin pentru activitati de inovare a start-up-urilor si spin-off-urilor de high-tech
Aceasta operatiune are ca obiectiv sprijinirea implementarii planurilor de afaceri ale celor care initiaza o noua afacere bazata pe rezultatele C-D proprii sau pe rezultate C-D achizitionate.
In acest scop vor fi sprijinite activitati de inovare a start-up-urilor si spin-off-urilor high-tech (bazate pe rezultatele CD ale unei universitati sau institut de CD) pentru a se asigura transferul de cunostinte si tehnologie dintre cercetare si intreprindere, care sa conduca la comercializarea produselor, tehnologiilor si serviciilor rezultate din cercetare.
Activitati eligibile:
realizarea de activitati C-D independente
adaptarea si dezvoltarea rezultatelor C-D pentru aplicarea lor in productie
achizitionarea de bunuri intangibile (rezultate C-D, know-how, brevete, licente etc.)
inregistrarea de brevete
dezvoltarea de prototipuri
achizitionarea de servicii C-D
achizitionarea de servicii de consultanta pentru inovare (pentru afaceri, financiare, juridice, pentru protectia drepturilor intelectuale etc.)
Operatiunea 2: Dezvoltarea infrastructurii de CD a intreprinderilor, cu asigurarea de noi locuri de munca pentru CD
Obiectivul acestei operatiuni este de a sprijini dezvoltarea capacitatii de cercetare a intreprinderilor, prin finantarea achizitionarii de instrumente, echipamente, calculatoare, software necesare activitatii de C-D, care sa conduca la crearea de noi locuri de munca pentru activitatea de C-D.
Activitati eligibile:
achizitionarea de instrumente, echipamente pentru activitatea de C-D din intreprinderi
achizitionarea de echipamente si licente de tehnologia informatiilor utilizate exclusiv in scopuri C-D
achizitionarea de bunuri intangibile (rezultate C-D, know-how, brevete, licente, etc.)
amenajarea si/sau modernizarea cladirilor si laboratoarelor C-D.
Operatiunea 3: Promovarea inovarii in cadrul firmelor
Obiectivul acestei operatiuni este de a sprijini dezvoltarea, cresterea de competitivitate si productivitate a intreprinderilor si a economiei. Pentru atingerea acestui obiectiv vor fi sprijinite investitiile intreprinderilor care urmaresc inovarea proceselor, serviciilor si produselor proprii, pe baza activitatilor C-D.
Inovarea depinde totusi de capacitatea financiara si are un inalt nivel de risc. Sprijinul acordat prin aceasta operatiune va contribui la stabilitatea financiara a intreprinderilor care implementeaza inovari de produse/servicii, sau procese/tehnologii.
Inovarea, asa cum este ea definita reprezinta un produs (bun/serviciu) sau proces nou sau semnificativ imbunatatit lansat pe piata, sau introducerea in propria intreprindere a unui proces nou sau semnificativ imbunatatit. Inovarea este bazata pe rezultatele unor tehnologii noi, pe noi combinatii ale tehnologiei existente sau utilizarea altor cunostinte dobandite de intreprindere.
Nu vor fi considerate ca inovari vanzarile de produse inovative care sunt realizate sau dezvoltate in intregime de alte intreprinderi.
Inovarea se clasifica in patru tipuri principale: inovare de produs, inovare de proces, inovare organizatorica si inovare de marketing.
O intreprindere poate declara o inovare de produs chiar daca acesta nu este nou pentru piata, dar este nou pentru intreprindere. De asemenea, o intreprindere poate declara inovare de proces, chiar daca ea nu este prima care a introdus procesul pe piata.
Inovari de produse
Inovarile de produse se refera la bunuri sau servicii cu caracteristici sau intentii de utilizare care difera semnificativ de produsele precedente realizate de intreprindere. Acestea includ schimbari semnificative in specificatiile tehnice, in componente si materiale, software incorporat, utilizare prietenoasa sau alte caracteristici functionale. Spre deosebire de inovarile de proces, ele se vand direct clientilor.
Inovari de procese
Inovarile de procese apar atat in sectorul industriei, cat si in sectorul serviciilor si includ metode de productie noi sau imbunatatite, sisteme de transport si distributie. Ele includ schimbari semnificative in tehnici specifice, echipament si/sau software, intentionand sa imbunatateasca calitatea, eficienta sau flexibilitatea unei activitati productive sau a unei activitati de aprovizionare, si sa reduca riscurile privind siguranta mediului ambiant.
Inovari organizatorice
Inovarile organizatorice reprezinta implementarea unei schimbari semnificative in practicile de afaceri, organizarea locului de munca sau in relatiile externe, intentionand sa imbunatateasca capacitatea inovativa a firmei sau caracteristicile de performanta, cum ar fi calitatea sau eficienta fluxurilor muncii.
Inovarile organizatorice de obicei implica schimbari mai importante in lantul de furnizori ai firmei si sunt mai putin dependente de tehnologie decat inovarile de proces.
Inovari de marketing
Inovarile de marketing se refera la schimbari semnificative in modul in care pietele de desfacere ale intreprinderii accepta schimbari in design si ambalare pentru bunuri si servicii.
Activitati eligibile:
achizitia si adaptarea drepturilor de aplicare a rezultatelor C-D la conditiile specifice ale intreprinderii
activitati de cercetare-dezvoltare (industriala/aplicativa si cercetare precompetitiva/ dezvoltare experimentala), independente, achizitionate sau realizate in colaborare cu institutii C-D si/sau universitati
dezvoltare independenta de tehnologii, produse, servicii si introducerea lor in productie
achizitia de masini si echipamente strict necesare pentru introducerea rezultatelor cercetarii in ciclul productiv, dimensionata la volumul real de productie
servicii de consultanta pentru inovare (pentru IMM-uri)
inregistrare de brevete.
Intreprinderile implicate in aceste proiecte pot solicita sprijin pentru training prin POS Resurse Umane, in cadrul axei prioritare „Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor”, prin care sunt promovate programe de formare antreprenoriala si dezvoltare a competentelor manageriale, precum si servicii de consultanta si asistenta pentru initierea de noi afaceri.
2.3.3. Teme orizontale
Dezvoltare durabila
Se va urmari stimularea transferului tehnologiilor moderne, care in principal corespund standardelor europene de mediu. La evaluarea proiectelor se vor acorda punctaje preferentiale proiectelor care au ca obiectiv dezvoltarea de produse, tehnologii, servicii care asigura protectia mediului si/sau care conduc la diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, de energie, combustibil. In acest mod, va creste utilizarea de tehnologii, produse si sisteme de productie care sunt curate ecologic, asigura protectia mediului si contribuie la dezvoltarea durabila.
Egalitatea de sanse
Principiul egalitatii de sanse se va respecta, prin acordarea de punctaje preferentiale propunerilor de proiecte ce il vor lua in consideratie. In acest mod se vor crea oportunitati pentru tineri si femei si, eventual, pentru alte grupe dezavantajate atat in activitati C-D, cat si in activitati de inovare, sustinute prin proiecte.
II.3. AXA PRIORITARA 3 – TIC PENTRU SECTOARELE PRIVAT SI PUBLIC
II.3.1. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 3.1 – SUSTINEREA UTILIZARII TEHNOLOGIEI INFORMATIEI
3.1.1. Descriere
In era informationala, infrastructura de comunicatii reprezinta intr-o mare masura un element critic al competitivitatii regionale. Romania prezinta ramaneri in urma in ceea ce priveste infrastructura de broadband, atat din punct de vedere al distributiei la nivel teritorial, cat si in ceea ce priveste tehnologia folosita. Desi numarul conexiunilor la internet aproape s-a dublat in anul 2005 fata de 2004 (de la 973.000 la 1.751.000), acesta continua sa fie redus in comparatie cu cel al mediei tarilor membre UE.
Dezvoltarea infrastructurii de broadband in zonele de esec al pietei, luand in considerare prevederile “Ghidului privind criteriile si modalitatile de implementare a fondurilor structurale in sprijinul comunicarii electronice” va functiona ca un “motor si pol de atractie pentru activitatile de afaceri”. In prezent, in Romania, retelele de broadband sunt dezvoltate de furnizori privati de retele de comunicatii electronice. Experienta a demonstrat ca realizarea retelelor de broadband tinde sa se concentreze in marile orase, in timp ce orasele mici si zonele rurale sunt neglijate.
Referindu-ne la evolutiile tehnice si economice din noua economie globala, este extrem de important ca abilitatile companiilor sa fie imbunatatite pentru a face fata noilor provocari, accesul la informare si noi piete prin intermediul internetului fiind esential.
Obiectivul specific aferent acestui domeniu major de interventie:
consolidarea infrastructurii TIC si facilitarea accesului public la acesta, in special in zonele periferice.
Contributia la prioritatile CNSR:
Cresterea durabila a competitivitatii economice a Romaniei
Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a resurselor umane in Romania
Promovarea unei dezvoltari teritoriale echilibrate
3.1.2. Operatiuni
Operatiunile acestui domeniu major de interventie vor sprijini proiectele de infrastructura din zonele de esec al pietei, in conditiile specificate in ghidul de utilizare a fondurilor structurale in comunicatiile electronice, cum ar fi neutralitatea tehnologica, accesul liber la retele, etc. si in conformitate cu strategia nationala de broadband si cu i2010.
Sunt vizate urmatoarele operatiuni indicative:
Operatiunea 1
Sprijinirea accesului IMM-urilor la Internet si la serviciile conexe. Prin aceasta operatiune se are in vedere oferirea de sprijin IMM-urilor pentru conectarea la Internet prin conexiuni broadband (de banda larga) si achizitionarea de hardware si software corespunzatoare.
Operatiunea 2
Sprijin pentru furnizorii de retele de comunicatii electronice pentru construirea retelelor broadband, in special in zonele de esec al pietei.
Operatiunea 3
Sprijin pentru autoritatile publice pentru realizarea unor retele broadband, in special in zonele de esec al pietei.
Operatiunea 4
Sprijin pentru autoritatile locale pentru realizarea de telecentre (info-chioscuri) mai ales in zonele de esec al pietei, prin intermediul conexiunilor broadband.
3.1.3. Teme orizontale
Dezvoltare durabila
Operatiunile domeniului de interventie promoveaza activitati inovative, tehnologii curate prin excelenta (IT) fara efecte nocive asupra mediului. Acest domeniu major, aduce o contributie indirecta dar la fel de importanta asupra dezvoltarii durabile, prin reducerea consumului de resurse.
Egalitatea de sanse
Dezvoltarea societatii informationale va sprijini egalitatea de sanse prin includerea unor criterii de selectie specifice.
In plus, dezvoltarea societatii informationale, in particular a infrastructurii de banda larga, va sprijini egalitatea de sanse prin facilitarea accesului la informatie si la piata muncii a comunitatilor mici si/sau izolate, precum si a grupurilor sociale dezavantajate.
In general, operatiunile selectate sub axa prioritara 3 vor genera cresterea accesului tuturor categoriilor sociale la informatie, educatie, pregatire profesionala, consultanta manageriala. Aceste masuri vor contribui in mod indirect la deschiderea de oportunitati noi pentru categoriile dezavantajate. De exemplu, dezvoltarea societatii informationale si a sectorului TIC, poate oferi femeilor sau persoanelor cu dizabilitati, noi oportunitati de a lucra de acasa, intr-un regim flexibil sau de a-si continua educatia si pregatirea profesionala in timpul perioadelor de absenta de pe piata muncii.
Principiul egalitatii de sanse se va respecta, prin acordarea de punctaje preferentiale propunerilor de proiecte ca il vor lua in consideratie. In acest mod se vor crea oportunitati pentru tineri si femei si, eventual, pentru alte grupe dezavantajate.
II.3.2. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 3.2 – DEZVOLTAREA SI CRESTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE MODERNE (E-GUVERNARE, E-EDUCATIE SI E-SANATATE)
3.2.1. Descriere
e-guvernare
Competitivitatea in Romania va creste odata cu dezvoltarea serviciilor de e-guvernare, in special la nivelul administratiei locale. Acest lucru inseamna sprijin pentru implementarea diferitelor aplicatii, care vor fi folosite de diversi utilizatori, in special de cei din mediul de afaceri.
Discrepantele importante in domeniul serviciilor publice electronice trebuie reduse, insa acest lucru necesita investitii mari din partea institutiilor publice din Romania.
Populatia este receptiva la aplicatiile de e-guvernare, insa nivelul de interactiune este scazut datorita numarului redus de aplicatii disponibile. O situatie asemanatoare se intalneste si in cazul intreprinderilor care folosesc serviciile publice prin Internet.
Pana la momentul actual, dezvoltarea e-guvernarii s-a confruntat cu diverse probleme de genul: infrastructura insuficient dezvoltata, lipsa interoperabilitatii intre serviciile publice si un numar redus de aplicatii.
In general accesul electronic la informatie va creste eficienta serviciilor publice si va ajuta dezvoltarea altor sisteme (de exemplu municipal, educatie, biblioteca, arhiva si muzeu).
Constituirea de servicii publice electronice va avea o contributie importanta la imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor romanesti. Astfel de servicii publice electronice sunt exemplificate dupa cum urmeaza:
semnatura electronica,
inregistrarea activitatii de afaceri,
formulare de taxe, taxele pe venituri locale si alte taxe,
achizitii publice,
transferul datelor statistice,
autorizatii si taxe pentru utilizarea terenului / de mediu,
etc.
In prezent nici unul dintre serviciile specificate mai sus nu este in totalitate disponibil pe Internet. Beneficiile preconizate ale operatiunilor planificate in cadrul acestui domeniu major de interventie vor include: reducerea timpului si a costurilor, a formalitatilor administrative si a volumului de lucru a intreprinzatorilor, simplificarea procedurilor si reducerea birocratiei.
e- sanatate
A fost realizat un sistem national informatic de sanatate pentru a monitoriza activitatile legate de acest domeniu, pentru a colecta, procesa si aduna informatii din surse complementare, cu scopul de a fi folosite, analizate, interpretate si schimbate atat de catre profesionistii din sistemul de sanatate cat si de catre public. Cu toate acestea, in 2004, s-a observat ca numai 43% dintre spitale si numai 33% dintre clinici aveau acces la Internet.
Ca o concluzie, eficienta tratamentelor este scazuta, iar comunicarea inter-institutionala si controlul informatiilor sunt slabe, in special datorita fragmentarii datelor si a neutilizarii aproape totale a comunicatiilor electronice, a raportarilor si schimburilor de date. De aceea, datorita faptului ca acest sector este mai putin dezvoltat, se creaza un potential important de dezvoltare pentru aplicatiile e-sanatate. Situatia actuala a infrastructurii sistemului de sanatate este necorespunzatoare, iar populatia din zonele rurale ale tarii are acces limitat la sistemul de sanatate primara si ajutorul medical de urgenta. Aceste conditii afecteaza calitatea vietii si potentialul de dezvoltare economica in aceste teritorii.
e-learning
Conectarea unitatilor scolare la reteaua de broadband reprezinta o prioritate pentru toata Europa. Atata timp cat broadband-ul este un instrument care imbunatateste standardul de viata al populatiei, mediului de afaceri si sectorului public, acesta va face diferenta intre cei care stiu sa foloseasca Internetul si cei care nu stiu. In mod evident, scoala este locul potrivit in care aceasta diferenta poate fi minimizata.
In viitor, unitatiile scolare vor beneficia de o reala conectare broadband. Noua generatie de retele va incuraja profesorii sa-si imbunatateasca si sa-si personalizeze cursurile cu un continut multimedia avansat.
Toate serviciile publice moderne vor fi dezvoltate in colaborare cu ministerele responsabile pentru fiecare domeniu specific: Ministerul Administratiei si Internelor pentru e-guvernare, Ministerul Sanatatii pentru e-sanatate si Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru e-learning.
Obiectivul specific al acestui domeniu major de interventie este:
– sprijinirea competitivitatii economice si promovarea interactiunilor dintre sectorul public si
intreprinderi/cetateni prin imbunatatirea si exploatarea pe deplin a potentialului TIC si a aplicatiilor.
3.2.2. Operatiuni
Operatiunea 1- Realizarea de portaluri:
e-learning
e-sanatate
un portal pentru informarea cetatenilor in legatura cu locurile de munca disponibile prin intermediul unor puncte publice de acces.
Operatiunea 2 – Sustinerea conexiunilor broadband pentru:
scoli (primare, gimnaziale si licee)
administratia publica.
Operatiunea 3 – Sisteme electronice integrate pentru:
servicii medicale
la nivelul administratiei publice, necesare pentru cresterea prezentei on-line.
Operatiunea 4 – Realizarea de sisteme GIS pentru cresterea interoperabilitatii sistemelor informationale.
II.3.3. DOMENIU MAJOR DE INTERVENTIE 3.3 – DEZVOLTAREA E-ECONOMIEI
3.3.1. Descriere
Intr-o economie moderna, Tehnologia Informatiei si Comunicatiile (TIC) au un puternic impact asupra competitivitatii intreprinderilor. Studiile demonstreza ca o adoptare eficienta a TIC contribuie la aproximativ jumatate din cresterea productivitatii intreprinderilor din UE. Utilizarea TIC stimuleaza dezvoltarea sectorului productiv de bunuri si servicii prin accesarea unor noi piete, promovarea si comercializarea produselor si serviciilor prin mijloace electronice, scaderea costurilor (de productie, administrative si de desfacere). In acelasi timp, noile tehnologii vor sprijini managementul intreprinderilor in luarea deciziilor.
Studiul “The 2005 e-readiness ranking” realizat de Economic Intelligence Unit, a plasat Romania pe locul al 10-lea din 14 tari din Centrul si Sud-Estul Europei. Cel mai slab punctaj a fost obtinut pentru adoptarea TIC de catre consumatori si de catre mediul de afaceri.
Desi TIC este utilizat in cea mai mare parte de catre intreprinderi, de obicei acest aspect se rezuma la folosirea unor aplicatii de baza (aplicatii office si de contabilitate), in timp ce Internetul este utilizat in cea mai mare masura pentru corespondenta si pentru obtinerea de informatii.
Implementarea unor programe performante pentru managementul afacerilor reprezinta un pas important in dezvoltarea unei companii, necesitand resurse financiare, umane, precum si o strategie adecvata. Pentru dezvoltarea e-economiei este imperativa sprijinirea introducerii solutiilor moderne de IT si promovarea unui management eficient bazat pe cunoastere.
Obiectivele specifice ale acestui domeniu major de interventie sunt:
cresterea eficientei firmelor prin reorganizarea tuturor proceselor pe baza unui sistem informatic;
introducerea de sisteme TIC moderne ce incurajeaza inovarea si ofera sprijin pentru deciziile managementului.
Pentru atingerea obiectivelor enuntate mai sus se va acorda sprijin pentru introducerea si folosirea la nivelul intreprinderilor a solutiilor TIC moderne. Actiunile in aceasta directie vor viza dezvoltarea unor sisteme de management bazate pe cunoastere, promovarea si extinderea solutiilor TIC pentru afaceri, comertul electronic, imbunatatirea securitatii TIC si a eficientei utilizarii echipamentelor electronice.
3.3.2. Operatiuni
Operatiunile acestui domeniu major de interventie constau in sprijinirea aplicatiilor de afaceri, dupa cum urmeaza:
Operatiunea 1
Introducerea sau extinderea sistemelor ERP (Enterprise Resource Planning).
Introducerea de software pentru design/productie, pentru imbunatatirea managementului ciclului de viata al produselor.
Introducerea sau dezvoltarea sistemelor inteligente pentru afaceri si pentru managementul informatiei.
Introducerea de sisteme pentru relatii cu clientii (CRM – Customer Relationship Management).
Operatiunea 2
Introducerea de sisteme pentru comertul electronic.
Introducerea de sisteme pentru afaceri intre companii.
Introducerea de sisteme pentru licitatii electronice.
Operatiunea 3
Introducerea de sisteme pentru tranzactii electronice securizate.
II.4. AXA PRIORITARA 4 – IMBUNATATIREA EFICIENTEI ENERGETICE SI DEZVOLTAREA DURABILA A SECTORULUI ENERGETIC
II.4.1. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 4.1 – IMBUNATATIREA EFICIENTEI ENERGETICE
Descriere
Operatiunea 1 – Sprijinirea investitiilor in construirea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente, in scopul cresterii eficientei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate)
Eficienta energetica este un factor important al competitivitatii economice si reprezinta o preocupare constanta la nivel european si national.
Romania se caracterizeaza printr-o intensitate energetica primara si finala ridicata comparativ cu media UE 25 (de circa 4 ori mai mare la nivelul anului 2005, calculata la paritatea ratei de schimb). Estimarile arata o crestere a consumului de energie in Romania cu un ritm mediu anual de circa 2,5 % in perioada 2007 – 2015, precum si o crestere a dependentei de importurile de resurse energetice primare.
Avand in vedere tinta de reducere a intensitatii energetice cu 40% pana in 2015, comparativ cu anul 2001, Romania trebuie sa investeasca atat in noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, cat si in cele existente. Sectorul de producere a energiei electrice si termice reprezinta cel mai mare consumator de energie din intregul lant – resurse primare, producere, transport si distributie/furnizare a energiei electrice si termice. Retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea capacitatilor de producere existente ar putea contribui in mod semnificativ la reducerea intensitatii energetice.
Reabilitarea capacitatilor de producere a energiei electrice si termice existente trebuie luata in considerare, in cazul in care este eficienta din punct de vedere al costului investitiei, intrucat cea mai mare parte a echipamentelor aflate in functiune au durata de viata normata depasita, un consum ridicat de energie si, implicit, un nivel scazut al eficientei energetice.
Astfel, in cazul producerii de energie electrica pe baza de combustibili fosili, mai mult de 32% din echipamente sunt mai vechi de 30 ani, 50% au 20-30 ani si doar 0,7% au mai putin de 10 ani. In ceea ce priveste grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora au durata normata de functionare depasita. Proiectele de reabilitare/retehnologizare/modernizare a capacitatilor de producere a energiei electrice si termice existente vor conduce la o extindere cu cel putin 15 ani a duratei de viata a capacitatii de productie reabilitate/retehnologizate/modernizate dupa implementarea investitiei.
De asemenea, se va lua in considerare construirea de noi capacitati de producere, tinand seama ca durata lor de viata este semnificativ mai lunga decat in cazul reabilitarii unor grupuri energetice. Investitiile in noi capacitati de producere a energiei electrice si termice vor contribui la acoperirea cererii de electricitate si de energie termica a tarii.
Datorita economiilor importante de combustibil, precum si a emisiilor reduse de CO2, rezultate in producerea combinata de energie electrica si termica, se vor realiza investitii in construirea de noi grupuri in co-generare. Producerea combinata de energie electrica si termica (cogenerare) este in concordanta cu noile tendinte de utilizare a combustibililor “curati”.
In acest context, construirea de noi capacitati de co-generare, in concordanta cu prevederile Directivei CE nr.8/2004, poate constitui un instrument de crestere a eficientei energetice (prin economiile de energie primara), de reducere a emisiilor poluante, precum si de acoperire a cererii de energie in zonele izolate sau a cererii de energie in zonele rezidentiale, comerciale si industriale, in contextul conditiilor economice si de mediu specifice acestor zone.
Pentru 2005, in Romania, producerea energiei a reprezentat cea mai importanta componenta a pretului la energie electrica si, de aceea, trebuie acordata o atentie sporita acestui sector.
Companiile din sectorul energetic realizeaza permanent programe multianuale de investitii. Investitiile vizate in acest sector pot conduce la scaderea costurilor de producere a energiei, iar eventualele fonduri suplimentare pot conduce la realizarea mai rapida a acestor investitii.
Operatiunea 2 – Investitii pentru extinderea si modernizarea retelelor de transport si distributie/furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si petrolului, in scopul reducerii pierderilor in retele si realizarea in conditii de siguranta si continuitate a serviciului de transport si distributie/furnizare.
Consumul propriu tehnologic in retelele de distributie / furnizare a energiei electrice (inclusiv pierderile comerciale) a atins in anul 2004 valoarea medie anuala de 12,6%, comparativ cu media tarilor din UE de 7,3%.
Majoritatea echipamentelor necesita o interventie rapida, iar o mare parte din cablurile subterane pentru distributia energiei electrice trebuie inlocuite. De asemenea, se au in vedere investitii pentru inlocuirea unor linii electrice aeriene.
Modernizarea retelelor de transport si distributie/furnizare a energiei electrice are ca scop: reducerea pierderilor de energie electrica printr-un control strict al calitatii energiei, un control mai bun, automatizat si computerizat al transferului energiei electrice catre utilizatorii finali, o crestere a securitatii alimentarii prin eliminarea intreruperilor de tensiune, precum si reducerea corespunzatoare a costurilor de intretinere si cu personalul.
In acelasi timp, prin dezvoltarea retelelor de transport si distributie/furnizare, accesul la capacitatile de producere a energiei electrice care utilizeaza resurse regenerabile de energie ar putea fi imbunatatit.
Companiile de transport si distributie/furnizare a energiei electrice realizeaza permanent programe multianuale de investitii pentru imbunatatirea functionarii retelelor (de exemplu, pentru linii, statii si alte echipamente/ instalatii pentru retea). Extinderea si retehnologizarea retelelor de transport si distributie/furnizare a energiei electrice va permite companiilor sa mentina pretul energiei electrice la un nivel suportabil pentru operatorii economici.
In privinta retelelor de transport si distributie/furnizare a petrolului si gazelor naturale, exista aceleasi preocupari ce vizeaza siguranta si continuitatea in alimentare a consumatorilor finali, astfel identificandu-se nevoia unor investitii suplimentare.
Operatiunea 3: Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor de transport a energiei electrice, gazelor naturale si petrolului cu retelele europene.
Dezvoltarea retelelor de transport ale energiei electrice, gazelor naturale si petrolului care fac legatura cu retelele statelor membre ale Uniunii Europene, precum si cu acelea ale tarilor candidate sau potential candidate la Uniunea Europeana, reprezinta un mijloc important pentru integrarea pietei de energie a Romaniei cu pietele acestor tari, contribuind astfel la intarirea pietei regionale de energie.
Investitiile pentru interconectarea retelelor trebuie avute in vedere la nivelul pietei regionale, tinand cont de complementaritatea cererii si ofertei din diversele state vizate.
Implementarea prevederilor Tratatului pentru Constituirea Comunitatii Energetice in Europa de Sud-Est (1 iulie 2006), care stabileste cadrul legal pentru crearea pietei regionale de energie electrica si gaze naturale, presupune asigurarea alimentarii cu energie in regiune. Tratatul prevede necesitatea dezvoltarii retelelor de transport ale energiei electrice transfrontaliere (interconexiuni), astfel incat sistemul energetic al regiunii sa poata face fata cererilor de energie ale fiecarui stat.
Totodata, este necesar sa se extinda retelele nationale de transport ale energiei electrice, petrolului si gazelor naturale care sunt interconectate cu retelele europene, in scopul facilitarii accesului consumatorilor din Romania la piata de energie europeana. Aceasta presupune intarirea si extinderea retelelor interne si capacitatilor de interconexiune necesare dezvoltarii conectarii la reteaua UCTE.
De asemenea, trebuie identificata lipsa sau insuficienta capacitatilor de interconexiune necesare schimbului de energie electrica cu statele membre ale comunitatii si continuata dezvoltarea pietei interne.
In privinta retelelor romanesti de transport ale petrolului si gazelor naturale, construirea sau extinderea unor capacitati de interconexiune corespunzatoare va contribui, de asemenea, la diversificarea alimentarii cu petrol si gaze naturale a consumatorilor finali si la imbunatatirea sigurantei tranzitului catre piata Uniunii Europene.
Interconectarea retelelor de transport ale gazelor naturale cu retelele europene va conduce la un management mai bun al perioadelor de varf de consum, la parametri tehnici imbunatatiti (presiune si debit) intr-o perioada scurta de timp, facand posibila alimentarea cu gaze in toate zonele, inclusiv zonele critice.
Toate actiunile propuse vor contribui la imbunatatirea globala a eficientei energetice a sistemului energetic si la o utilizare mai buna a infrastructurii existente. In consecinta, se va asigura o viabilitate pe termen lung a sistemului si o mai buna sinergie a sistemelor energetice si practicilor din domeniul energiei cu cele ale Comunitatii. Aceste actiuni sunt in concordanta cu reglementarile europene cum ar fi: “Carta Verde privind eficienta energetica” sau “A realiza mult cu putin”, “Politica de coeziune in sprijinul cresterii economice si a numarului de locuri de munca: Orientarile strategice ale Comunitatii 2007-2013”, Strategia de la Lisabona, New Energy Policy precum si cu Documentul de Politica Energetica a Romaniei, si cu Strategia Nationala in domeniul Eficientei Energetice
Obiective specifice
Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sectorului energetic
Principalele obiective urmarite vizeaza: reducerea intensitatii energetice prin introducerea de noi tehnologii pentru cresterea productivitatii; imbunatatirea eficientei energetice pe intregul lant energetic, cresterea gradului de utilizare a energiei regenerabile.
Un sprijin important va fi acordat implementarii de noi tehnologii pentru a reduce emisiile poluante din sectorul energetic.
Obiectivul propus este de a contribui la atingerea urmatoarelor tinte nationale: reducerea intensitatii energetice primare cu 40% pana in anul 2015, comparativ cu anul 2001.
Operatiunile propuse vor contribui la realizarea urmatoarelor obiective:
Operatiunea 1 – Sprijinirea investitiilor in construirea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente, in scopul cresterii eficientei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate)
Cresterea eficientei energetice la nivel national, conducand la o competitivitate economica crescuta;
Utilizarea mai buna a resurselor de energie primara disponibila, in sensul unei productii mai mari de energie, utilizand mai putine resurse de energie primara;
Reducerea dependentei de importurile de resurse energetice primare (in principal combustibili fosili);
Asigurarea sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor;
Reducerea impactului negativ asupra mediului.
Operatiune 2 – Investitii pentru extinderea si modernizarea retelelor de transport si distributie/furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si petrolului, in scopul reducerii pierderilor in retele si realizarea in conditii de siguranta si continuitate a serviciului de transport si distributie/furnizare.
Cresterea eficientei energetice la nivel national, conducand la o competitivitate economica crescuta;
Utilizarea rationala a resurselor de energie prin reducerea pierderilor;
Asigurarea sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor;
Crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea activitatilor economice si astfel pentru dezvoltarea infrastructurii nationale de energie la standarde europene;
Reducerea impactului negativ asupra mediului;
Reducerea costurilor de distributie si furnizare si extinderea retelelor de transport si distributie/furnizare.
Operatiunea 3: Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale si petrolului cu retelele europene.
Continuarea si intarirea procesului de cooperare regionala, in cadrul pietei regionale de energie electrica si gaze naturale;
Pregatirea mai buna a pietelor nationale pentru integrarea lor in piata unica europeana;
Cresterea competitiei intre actorii din sectorul energetic ce activeaza in plan regional;
Cresterea competitivitatii operatorilor economici din Romania, luand in considerare ofertele diversificate de alimentare cu resurse primare si energie electrica;
Extinderea retelelor transeuropene de energie.
4.1.2. Operatiuni
1. Construirea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente, in scopul cresterii eficientei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate)
2. Extinderea si modernizarea retelelor de transport si distributie/furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si petrolului, in scopul reducerii pierderilor in retele si realizarea in conditii de siguranta si continuitate a serviciului de transport si distributie/furnizare.
3. Interconectarea retelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale si petrolului cu retelele europene
4.1.3. Teme orizontale
Dezvoltare durabila
Promovarea eficientei energetice are un impact pozitiv asupra reducerii nivelului de poluare in zonele de interventie, prin reducerea emisiilor de CO2.
Operatiunile propuse contribuie la siguranta alimentarii cu energie si la un pret al energiei competitiv, avand ca rezultat promovarea unor noi activitati economice si dezvoltarea celor existente din punct de vedere al competitivitatii. Siguranta furnizarii energiei si cresterea competitivitatii reprezinta, de asemenea, efecte ale integrarii pietelor, la care contribuie acest domeniu major de interventie. Dezvoltarea economica in zonele de interventie va avea un impact important asupra crearii/mentinerii locurilor de munca.
Egalitatea de sanse
Modernizarea sectorului energetic conduce la procese tehnologice automatizate, furnizand oportunitati egale pentru angajarea persoanelor cu disabilitati si a femeilor.
II.4.2. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 4.2 – VALORIFICAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
Descriere
Romania dispune de un important potential exploatabil al resurselor regenerabile de energie (hidro 40.000 GWh/an din care 6000 GWh/an pentru microhidro, 23000GWh/an – vant, 60 GJ/an – energie solara termica, 1200GWh/an – energie solara pentru aplicatii fotovoltaice, 318×106 GJ/an- biomasa, 7×106 GJ/an – energie geotermala), distribuite in diferite zone ale tarii.
Resursele regenerabile de energie au un potential energetic important, iar gradul lor de disponibilitate este mai mare decat al combustibililor conventionali in anumite zone. Utilizarea lor trebuie facuta pe baza a trei premise importante: accesibilitate, disponibilitate si acceptabilitate.
Productia de energie electrica din resurse regenerabile de energie (in cea mai mare parte, energie produsa in centrale hidroelectrice cu putere instalata mai mare de 10 MW) reprezinta aproximativ 35% din totalul productiei de energie electrica din Romania raportata in 2005.
Desi exista un potential semnificativ de resurse hidroenergetice disponibil si acestea au fost valorificate pe scara larga, o mare parte a capacitatilor de productie in acest domeniu prezinta un grad avansat de uzura si trebuie modernizate.
Cu exceptia resurselor hidroenergetice, principalele resurse energetice regenerabile din Romania sunt biomasa, resursele eoliene, resursele de energie solara pentru aplicatii termice precum si resursele geotermale. Pana in prezent, valorificarea acestor tipuri de resurse regenerabile nu este semnificativa.
Resursele eoliene, solare, biomasa si biocombustibilii, resursele geotermale ar putea fi mai intens utilizate, in acelasi timp continuand valorificarea resurselor hidro, care au avantajul de a genera energie la preturi competitive.
Valorificarea diversificata a resurselor regenerabile de energie este necesara, luaind in considerare faptul ca exista diferite tipuri de resurse regenerabile disponibile pentru utilizare si faptul ca productia de energie din aceste resurse variaza in diversele perioade ale anului, in functie de conditiile meteorologice.
In acest mod, se poate atinge tinta nationala de 33% pentru ponderea energiei electrica produse din resurse regenerabile in consumul brut de energie electrica la nivelul anului 2010, conform Hotararii Guvernului nr. 443/2003 (modificata prin HG nr. 958/2005) pentru promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie si Strategia Nationala de valorificare a resurselor regenerabile de energie aprobata prin HG 1535/2003.
De asemenea, valorificarea resurselor regenerabile de energie poate favoriza introducerea in sistemul economic a unor zone izolate, furnizand astfel o baza pentru dezvoltarea unor activitati economice.
Investitiile in valorificarea resurselor regenerabile de energie vor favoriza dezvoltarea mediului economic si social din diferite zone din Romania si vor contribui la reducerea dependentei de importurile de energie, contribuind in acelasi timp la progresul tehnologic si la crearea de noi locuri de munca pe piata locala a muncii.
Utilizarea energiei regenerabile are efecte pozitive asupra mediului si contribuie la reducerea emisiilor de CO2 si a altor gaze cu efect de sera.
Aceste actiuni sunt in concordanta cu reglementarile europene: “Energie pentru viitor: resurse regenerabile de energie – Cartea Alba stabilind o strategie a Comunitatii si un plan de actiune”; “Cartea Verde a Comisiei din 20 noiembrie 1996 in ceea ce priveste resursele de energie regenerabila”; “Politica de coeziune pentru sprijinirea cresterii economice si a numarului locurilor de munca: Orientarile strategice de coeziune 2007- 2013”; Directiva nr.77/2001 a CE, New Energy Policy si Strategia de la Lisabona, .
Obiective
Scopul principal este intensificarea utilizarii energiei din resurse regenerabile. Obiectivul avut in vedere este de a contribui la urmatoarea tinta nationala: ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie in consumul national brut de energie electrica sa fie 33% pana in 2010.
Obiective specifice:
Reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in principal combustibili fosili)
Diversificarea resurselor disponibile de energie
Capacitatile de producere luate in considerare in zone diferite ale tarii vor conduce la cresterea angajarilor si simultan vor diversifica oferta pe piata muncii
Mediul de afaceri va fi diversificat, prin atragerea companiilor private (din tara si din strainatate), precum si a autoritatilor publice locale si centrale, in procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie.
Investitiile in domeniul resurselor regenerabile de energie vor oferi posibilitatea fabricarii, transferului si comercializarii de produse si tehnologii moderne in acest domeniu.
Valorificarea resurselor regenerabile de energie va conduce la o mai mare reducere a emisiilor posibile rezultate din procesul arderii combustibilului fosil si la conservarea mediului.
4.2.2. Teme orizontale
Dezvoltare durabila
Contributia emisiilor de gaze cu efect de sera la schimbarile climatice a impulsionat apelurile pentru un mai mare accent pus pe combustibili nefosili.
Cresterea ponderii resurselor regenerabile de energie va avea un impact pozitiv asupra mediului, luand in considerare faptul ca Romania a acceptat cerintele de mediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyoto in cadrul Conventiei Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari Climatice, adoptat la 11 decembrie 1997.
Operatiunea propusa contribuie la atingerea a 3 obiective majore mentionate in Cartea Alba – energie pentru viitor: resurse regenerabile de energie: siguranta in alimentare, imbunatatirea competitivitatii afacerilor europene, accent pe “dimensiunea energetica a schimbarii climatice”, utilizarea lor avand un impact minim asupra mediului.
Egalitate de sanse
Dezvoltarea economica in ariile de interventie va avea un impact important asupra crearii/mentinerii locurilor de munca.
II.4.3. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 4.3 – REDUCEREA IMPACTULUI NEGATIV ASUPRA MEDIULUI AL FUNCTIONARII SISTEMULUI ENERGETIC
Descriere
Sectorul energetic este unul din marii poluatori din economie. Reducerea emisiilor toxice in atmosfera reprezinta un aspect important al politicii nationale in domeniul mediului. Desi Romania a obtinut perioade de tranzitie pana in anul 2013, respectiv 2017 pentru emisii – dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, sunt necesare eforturi importante pentru a respecta angajamentele asumate in procesul de negociere si trebuie realizate investitii in obiective de mediu care implica resurse financiare substantiale pentru reducerea emisiilor in instalatii mari de ardere conform Directivei CE nr. 80/2001.
Potrivit studiului realizat de ICIM Bucuresti in 2004, din cele 72 IMA coordonate de Ministerul Economiei si Comertului, nici una nu era conforma cu cerintele Directivei CE nr. 80/2001 referitoare la valorile limita de emisie.
Instalatiile Mari de Ardere evacueaza in atmosfera o cantitate mare de substante poluante (cca. 88% din emisiile totale de NOx si CO2, peste 90% din emisiile totale de SO2 si cca. 72% din pulberi provin din centralele electrice pe carbune).
Din cauza impactului negativ al emisiilor poluante asupra mediului si a posibilitatii de inchidere a instalatiilor mari de ardere cu perioada de tranzitie in cazul in care angajamentele asumate in procesul de negociere nu se vor respecta (ceea ce ar putea produce distorsiuni asupra functionarii in siguranta a Sistemului Energetic National si in cadrul pietei de energie, conducand la cresterea pretului energiei si cu impact negativ social etc.), reabilitarea instalatiilor mari de ardere face parte din domeniile majore de interventie ale axei prioritare IV.
Obiective
Obiectivul esential este reducerea emisiilor de poluanti in aer, proveniti din instalatiile mari de ardere, care reprezinta sursa principala de energie termica si apa calda pentru consumatori, insa si principala sursa de poluare a aerului, datorita combustibililor fosili (carbune, petrol) utilizati de catre aceste instalatii.
Acest domeniu de interventie este in concordanta cu unul din obiectivele Axei prioritare 3 – “Imbunatatirea sistemelor municipale de incalzire in zone prioritare selectate” din cadrul POS Mediu, obiectiv ce urmareste reducerea poluarii instalatiilor mari de ardere fiind complementar cu obiectivul din POS Mediu de reabilitare a instalatiilor mari de ardere la nivel municipal.
Acest domeniu major de interventie este orientat catre:
introducerea celor mai bune tehnici disponibile si tehnologii moderne pentru reducerea emisiilor poluante (investitii in instalatii de desulfurare a gazelor de ardere, arzatoare cu continut de NOx redus si filtre pentru instalatii mari de ardere) ;
crearea de noi locuri de munca si mentinerea celor existente;
asigurarea accesului la implementarea tehnologiilor si a echipamentelor eficiente (inclusiv implementarea transferului de tehnologie) si dezvoltarea capacitatii instalatiilor de producere a energiei.
4.3.2. Operatiuni
Dotarea capacitatilor de producere a energiei electrice si termice cu instalatii de desulfurare a gazelor de ardere,
Montarea electrofiltrelor pentru reducerea pulberilor;
Montarea arzatoarelor cu NOx redus.
Dezvoltare durabila
Protectia mediului este obiectivul specific al acestui domeniu major de interventie, astfel incat acesta contribuie in intregime la dezvoltarea durabila.
II.5. AXA PRIORITARA 5: ROMANIA CA DESTINATIE ATRACTIVA PENTRU TURISM SI AFACERI
II.5.1. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 5.1. – PROMOVAREA POTENTIALULUI TURISTIC ROMANESC
5.1.1. Descriere
Romania are de promovat un potential turistic de o mare diversitate, armonios si simetric repartizat in teritoriu, care ofera posibilitatea practicarii intregii game de forme de turism si pe toata durata anului. Privatizarea sectorului turistic a contribuit la realizarea de investitii pentru modernizarea infrastructurii turistice, si in consecinta a calitatii si diversitatii serviciilor turistice oferite. Apar si se dezvolta noi produse turistice si noi forme de turism, cum este turismul rural, agro turismul si turismul de aventura, precum si turismul de nisa, ca de exemplu turismul balneo-climateric. Turismul de afaceri se dezvolta fiind generat de congrese, simpozioane si expozitii, actiuni cu caracter diplomatic pentru aderarea Romaniei la NATO, intrarea Romaniei in UE, viata cultural – stiintifica, deschiderea de afaceri cu firme internationale, extinderea afacerilor unor companii multinationale in Romania.
Pe de alta parte, cunoasterea produselor romanesti prin turism reprezinta un factor principal de promovare internationala a economiei Romaniei si de dezvoltare a pietei interne a acesteia.
In acest context, dezvoltarea brandului turistic national reprezinta o prioritate generala, determinata atat de contributia la realizarea brand-ului de tara cu efecte in atragerea de investitii straine si echilibrarea contului curent. Romania nu are o imagine bine conturata ca destinatie turistica, iar promovarea interna este insuficienta si subdimensionata fata de cerere.
Obiective specifice:
Promovarea potentialului turistic romanesc prin imbunatatirea imaginii de tara cu scopul de a promova Romania in strainatate si de a creste atractivitatea sa pentru turism si afaceri precum si prin instituirea unui sistem integrat a ofertei turistice romanesti.
Contributia la prioritatile CNSR:
Cresterea, pe termen lung a competitivitatii economiei nationale;
Dezvoltarea si utilizarea (mai) eficienta a capitalului uman din Romania.
5.1.2. Operatiuni
a) Imbunatatirea imaginii Romaniei ca destinatie turistica prin crearea, implementarea si dezvoltarea brand-ului turistic national
Scopul acestei operatiuni este crearea, promovarea si actualizarea brand-ului turistic national pentru cresterea atractivitatii imaginii Romaniei pe piata internationala ca o destinatie turistica personalizata, diferentiata de celelalte destinatii competitive, atragerea de investitori si alti parteneri strategici asigurandu-se astfel dezvoltarea pietei turistice.
Se vor sprijini activitati pentru crearea unei imagini turistice reale si complexe, prin introducerea unor noi elemente de promovare si diversificare a materialelor promotionale (brosuri, CD-uri, filme, harti, study-tour, road-show-uri etc.)
b) Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sustinerea promovarii produselor turistice si a activitatilor de marketing specifice.
Scopul acestei operatiuni este de a dezvolta turismul national prin sustinerea promovarii produselor turistice si a activitatilor de marketing specifice in vedera cresterii fluentizarii si a numarului de turisti. Astfel, se doreste dezvoltarea conceptului turismului de recreere in Romania, stimularea petrecerii vacantelor in Romania prin promovarea produselor specifice turistice si dezvoltarea pietei turistice nationale.
Activitati eligibile:
Operatiunea a) imbunatatirea imaginii Romaniei ca destinatie turistica prin crearea, implementarea si dezvoltarea brand-ului turistic national
Crearea si actualizarea brandului turistic national;
Implementarea campaniilor de promovare a brandului turistic national.
Operatiunea b) dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sustinerea promovarii produselor turistice si a activitatilor de marketing specifice
promovarea produselor specifice turistice;
activitati de marketing specifice.
5.1.3. Teme orizontale
Dezvoltare durabila
Activitatile de promovare turistica se vor concentra asupra patrimoniului natural, conservarii resurselor turistice nationale si al unui mediu curat, raspunzand astfel principiilor dezvoltarii durabile
Egalitatea de sanse
Promovarea turistica va conduce la dezvoltarea acestuia si implicit la crearea de noi locuri de munca in special pentru femei, datorita specificului activitatii.
II.5.2. DOMENIU MAJOR DE INTERVENTIE 5.2. – DEZVOLTAREA UNEI RETELE NATIONALE DE CENTRE DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA.
5.2.1. Descriere
Romania dispune din plin de zone turistice, traditii culturale si resurse naturale. Turismul are o importanta contributie la PIB, precum si in (domeniul/sectorul) ocuparea fortei de munca. Promovarea turismului ofera noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea a numeroase regiuni din Romania.
In prezent, accesarea informatiilor privind date de interes general referitoare la Romania, prin intermediul unor centre specializate de informare si promovare turistica (atractii turistice, evenimente culturale si de afaceri, situri arheologice, structuri de primire, restaurante, posibilitati de petrecere a timpului liber sau orice alte facilitati ce pot insoti o calatorie turistica/sau si de interes turistic/sau mai scurt facilitati de agrement), este aproape imposibila datorita inexistentei sau existentei sporadice a unor astfel de centre.
In aceeasi situatie se afla si tour-operatorii straini, care pentru a-si crea propriile programe turistice cu destinatie Romania, au nevoie ca aceste informatii sa fie disponibile inclusiv pe website/internet.
In urma analizei acestor date, s-au identificat urmatoarele puncte slabe:
– Nivel redus de promovare si dezvoltare a centrelor de informare turistica, dar si a serviciilor
conexe acestui domeniu de activitate;
– Regiunile turistice nu dispun de o retea corespunzatoare de centre multi-functionale specializate in
turism, care sa permita accesul turistilor la informatii, servicii de informare si evenimente specifice.
Astfel s-a identificat posibilitatea dezvoltarii sectorului turistic romanesc. Pentru accelerarea acestui proces se impune ca solutie crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica, retea care ar putea oferi servicii utile si materiale promotionale in toate zonele turistice.
Crearea acestei retele va oferi cadrul logistic necesar in vederea facilitarii schimbului de informatii in sectorul turistic intre institutii si centrele de informare in zonele turistice. Introducerea serviciilor moderne de informatii si dezvoltarea unui sistem unitar de informare turistica va crea conditii mai bune pentru stocarea informatiilor si va permite schimbul de date privind activitatea turistica pentru turistii autohtoni si straini. Un astfel de sistem poate fi extins si interconectat cu alte sisteme de informare, cum ar fi de exemplu sistemul de rezervare on-line, programe de conferinte/evenimente culturale internationale etc.
Obiectiv specific:
Promovarea potentialului turistic romanesc prin imbunatatirea imaginii de tara cu scopul de a
promova Romania in strainatate si de a creste atractivitatea sa, precum si prin instituirea unui sistem integrat a ofertei turistice romanesti.
Contributia la prioritatile CNSR:
– Cresterea competitivitatii economiei nationale/romanesti pe termen lung
– Dezvoltarea si eficientizarea capitalului uman din Romania.
5.2.2. Operatiuni
a) crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica;
Aceste centre vor fi echipate corespunzator pentru a asigura servicii adecvate de promovare si informare catre public.
b) realizarea unui web site care va conecta toate centrele de informare si promovare turistica; Operatiunea consta in construirea unei site web national si a unei retele informatice integrate, care va permite conectarea on line a centrelor de informare si promovare.
5.2.3. Teme orizontale
Dezvoltarea durabila
Activitatile de promovare turistica se vor concentra asupra patrimoniului natural, conservarii resurselor turistice nationale si al unui mediu curat, contribuind astfel la indeplinirea principiilor dezvoltarii durabile.
Egalitate de sanse
Aceasta operatiune respecta principiul egalitatii de sanse pentru femei, barbati, tineri si persoane cu dizabilitati (s-a revenit la formula persoane cu handicap). Pe parcursul lucrarilor de constructie, toate obstacolele fizice vor trebui eliminate pentru a asigura accesibilitatea pentru persoane cu dizabilitati, astfel indeplinindu-se cerintele prevazute in legislatia privind cladirile si constructiile de uz public. Aplicarea principiului mentionat anterior va fi monitorizata.
II.6. AXA PRIORITARA 6 – ASISTENTA TEHNICA
II.6.1 DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 6.1. – SPRIJIN PENTRU MANAGEMENTUL, IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA SI CONTROLUL PROGRAMULUI OPERATIONAL SECTORIAL “CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE”
6.1.1. Descriere
Asistenta tehnica din cadrul POS CCE este o axa prioritara complementara domeniului interventiei prin Programului Operational de Asistenta Tehnica 2007-2013 (gestionat de AM CSC-MFP) si care, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului 1083/2006, se va aplica pentru intarirea sistemului de management, monitorizare, control si evaluare a implementarii POS CCE.
Obiectivul acestui domeniu major de interventie este furnizarea de asistenta tehnica si financiara pentru procesul de elaborare a proiectelor, monitorizare, evaluarea si control, avand ca scop final implementarea efectiva a POS CCE si folosirea eficienta a resurselor financiare alocate prin FEDR.
6.1.2. Operatiuni
In cadrul acestui domeniu major de interventie sunt incluse urmatoarele tipuri de operatiuni:
a) procesul de selectie si verificare a proiectelor;
b) procesul de management;
c) procesul de monitorizare;
d) procesul de control.
6.1.14. Teme orizontale
Pentru a raspunde necesitatilor evaluarii temelor orizontale, in faza de selectie a proiectelor se va realiza o expertiza.
Studiile specifice si activitatile de monitorizare vor fi dedicate evaluarii contributiei POS CCE la integrarea temelor orizontale ale POS CCE. Indicatorii de monitorizare si evaluare vor fi masurati, daca este posibil, cu distinctie pe genuri.
In procesul de implementare beneficiarii vor da asigurari asupra respectarii reglementarilor de mediu.
II.6.2. DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 6.2. – SPRIJIN PENTRU COMUNICARE, EVALUARE SI TI
6.2.1. Descriere
Asistenta tehnica din POS CCE este complementara domeniului de interventie al Programului Operational de Asistenta Tehnica 2007 – 2013 si, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului 1083/2006, se va aplica pentru intarirea sistemului de management, monitorizare, control si evaluare a implementarii POS CCE. Rezultatul acestei axe prioritare este realizarea unui sistem eficient de implementare, care sa conduca la indeplinirea obiectivelor SOP CCE.
Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie este implementarea de catre Autoritatea de Management pentru POS CCE, a obligatiilor rezultate din Articolul 46 al Regulamentului Consiliului 1083/2006 privind promovarea actiunilor programului si informarea, atat a entitatilor interesate in primirea sprijinului din partea fondurilor, cat si a publicului larg, asupra oportunitatilor deschise de asistenta si de beneficiile acestora.
Domeniul major de interventie urmareste de asemenea sa asigure evaluarea POS CCE, precum si sa stabileasca standardele operationale pentru fiecare tip de evaluare. In cadrul acestui domeniu de interventie, vor fi prevazute mijloacele financiare pentru evaluatorii straini, in vederea elaborarii de rapoarte, analize, studii, comentarii etc, pentru a sprijini unitatea de evaluare in indeplinirea obligatiilor ce-i revin.
Un alt obiectiv este cel de consolidare a capacitatii administrative pentru managementul POS-CCE, prin asigurarea unui numar suficient de calculatoare si echipamente de birou, inclusiv software specializat pentru management, monitorizare, control si evaluare, complementar cu sistemul SMIS.
6.2.2. Operatiuni
Operatiunile indicative pentru domeniile majore de interventie sunt urmatoarele:
a) Comunicarea
b) Evaluarea
c) Dezvoltarea TI
6.2.3. Teme orizontale
In activitatile de Comunicare, se va avea in vedere informarea si promovarea contributiei POS la integrarea temelor orizontale. Aceste activitati de comunicare si informare se vor adresa atat grupurilor tinta, cat si publicul larg, in scopul de a disemina principiile care stau la baza temelor orizontale.
Pentru imbunatatirea contributiei programului la integrarea temelor orizontale se vor efectua evaluari ad hoc.
III. SISTEMUL DE IMPLEMENTARE
III.1. MANAGEMENT
Ministerul Economiei si Comertului prin Directia Programe cu Organizatii Internationale actioneaza ca Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice” (HG nr. 497/2004, HG 738/2004).
Autoritatea de Management este responsabila cu managementul si implementarea programului operational, asa cum este stipulat in Articolul 60 al Regulamentului Comisiei (EC) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006, realizandu-si atributiile pe principiile unui management financiar corect.
Monitorizarea POS CCE este responsabilitatea Autoritatii de Management sub controlul Comitetului de Monitorizare.
Comitetul de Monitorizare este infiintat de Statul Membru, in acord cu Autoritatea de Management, dupa consultari cu partenerii, conform propriilor aranjamente si practici institutionale si conform prevederilor Regulamentului Comisiei (EC) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006, articolul 63.
Membrii Comitetului de Monitorizare POS CCE vor fi reprezentanti ai Autoritatii de Management POS CCE, reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice, ai Autoritatii de Certificare, Autoritatii de Audit, Organismului de Plati, Organismelor Intermediare, ai altor Autoritati de Management, ai Agentiei Nationale pentru Oportunitati Egale, Consiliului Concurentei, parteneri sociali, ONG-uri relevante, precum si reprezentanti ai organizatiilor nationale interesate in participarea activa la implementarea POS CCE. Reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Europene de Investitii pot participa, cand este cazul, cu rol consultativ in cadrul Comitetului de Monitorizare. Componenta Comitetului de Monitorizare al POS CCE va respecta principiul participarii egale a barbatilor si a femeilor.
Comitetul de Monitorizare al POS CCE va indeplini sarcinile prevazute in articolul 65 din Regulamentul Comisiei nr. 1083/2006 printr-o activitate eficienta si de calitate pentru implementarea Fondurilor Structurale alocate.
Comitetul de Monitorizare este prezidat de un reprezentant al Autoritatii de Management POS CCE si este responsabil pentru trasarea propriilor reguli de procedura si punerea lor de acord cu Autoritatea de Management.
Pentru a realiza eficient programul, au fost desemnate ca Organisme Intermediare pentru POS CCE urmatoarele institutii:
Responsabilitatile Organismelor Intermediare sunt stabilite in contractul de delegare dintre Autoritatea de Management si Organismul Intermediar in cauza.
Pentru unele operatiuni, pot fi nominalizate si alte structuri pentru implementare, de catre Autoritatea de Management, in consultare cu statul membru si Organismele Intermediare.
Organismul Intermediar este responsabil in principal cu colectarea si transmiterea datelor privind implementarea POS-CCE in numele Autoritatii de Management. Este de asemenea responsabil cu verificarea corectitudinii cererilor de plata. Reprezentantii sai participa atat la lucrarile Comitetului de Monitorizare, cat si la grupurile de lucru pentru selectarea proiectelor privind domeniile majore de interventie din aria de responsabilitate a Organismului Intermediar.
IV. MECANISME PENTRU ASIGURAREA CO-FINANTARII
Bugetul de stat si Co-finantare
Regulamentul privind Fondurile Structurale si de Coeziune prevede ca granturile acordate de Uniunea Europeana sa fie completate de co-finantare din partea Statelor Membre. Nivelul maxim al unui grant acordat de Uniunea Europeana este stabilit prin Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006, care prevede pentru Romania un procent de maximum 85% pentru toate Fondurile. Guvernul roman a acceptat sa puna la dispozitie co-finantare de la bugetul de stat. Este prevazuta si co-finantare publica provenita de la nivel local (pana la 5%). Aceasta se aplica operatiunilor din cadrul POS CEE care se adreseaza autoritatilor locale. Cea mai mare parte a co-finantarii va proveni din surse private.
Pre-finantare
De completat (dupa clarificare cu MFP)
Co-finantare privata
Planul financiar din cadrul POS CCE include co-finantare privata.
In etapa solicitarii, conform criteriilor de eligibilitate, solicitantul este obligat sa prezinte dovada scrisa a capacitatii sale de a co-finanta proiectul (in concordanta cu tipul si dimensiunile proiectului ce urmeaza sa fie finantat).
Analiza situatiei actuale
Cercetarile sociologice recente (realizate de IMAS, IRSOP si AB Research Group Romania) dezvaluie cateva informatii interesante privind perceptia populatiei si a mediului de afaceri referitoare la Fondurile UE, Planul National de Dezvoltare, Programele Operationale; nivelul de pregatire al companiilor din Romania in perspectiva aderarii la UE; asteptarile privind cantitatea si calitatea informatiilor despre Europa; identificarea celor mai potrivite canale de comunicare si a posibilelor blocaje de comunicare
In particular cercetarile arata ca:
in randul cetatenilor romani, UE este mult mai populara decat alte institutii internationale;
Fondurile Structurale sunt percepute ca un subiect foarte specializat, nu foarte accesibil atat pentru mediul de afaceri cat si pentru societatea civila;
Informatiile privind Fondurile Structurale sunt insuficiente si creaza confuzii, in special in privinta diferentelor dintre acestea si fondurile de pre-aderare si confuzii legate de institutiile cu atributii privind managementul si controlul acestora;
72% dintre companiile romanesti declara ca sunt doar “partial informate” despre legislatia UE si 20% ca sunt “complet informate”;
59% dintre intreprinderile romanesti declara ca au luat la cunostinta despre Fondurile Structurale;
Cele mai informate grupuri sunt in ordine: ONG-urile, Administratia Publica, Centrele Academice/de cercetare si IMM-urile;
Sursele de informare despre Fondurile Structurale s-au dovedit a fi mass media, internet-ul si publicatiile (inclusiv cele realizate de Comisia Europeana si de Camerele de Comert).
Obiective
Actiunile de informare si publicitate pentru POS CCE vizeaza:
– cresterea nivelului de informare al publicului privind Politica de Coeziune a UE si privind
oportunitatile oferite Romaniei de Fondurile Structurale;
– sublinierea rolului Uniunii Europene in co-finantarea activitatilor din cadrul POS CCE in
sustinerea competitivitatii economice a Romaniei, in generarea dezvoltarii economice si reducerea
disparitatilor regionale;
– cresterea nivelului de informare al publicului privind POS CCE si in ceea ce priveste prioritatile,
obiectivele si mecanismele acestuia;
– Informarea potentialilor beneficiari privind: conditiile de eligibilitate pentru finantare prin POS
CCE, procedurile de examinare a solicitarilor privind finantarea si intervalul de timp prevazut,
criteriile de selectie a operatiunilor care vor fi finantate, contacte la nivel national, regional sau
local pentru oferirea de informatii despre POS CCE;
– diseminarea informatiei despre proiectele aprobate si finantate cat si despre rezultatele realizate
si bunele practici;
– asigurarea accesului la informatie pentru toate grupurile tinta;
– asigurarea unei transparente maxime in oferirea informatiei publicului privind alocarea si
managementul fondurilor.
Principii generale
Diseminarea informatiilor se va baza pe principiile generale privind publicitatea si anume: accesibilitate, credibilitate, obiectivitate, consistenta, promptitudine, etc.
Se va lua in considerare gasirea celor mai potrivite mesaje tinand cont de grupurile tinta, prin utilizarea unei exprimari clare, fara exces de termeni tehnici, folosind exemple concrete si cazuri de succes care sa induca o imagine pozitiva privind fondurile Uniunii Europene. O cooperare constanta cu mass-media va fi esentiala pentru succesul actiunilor de informare si comunicare incluse in prezentul Plan.
Principalele mesaje
Diseminarea informatiilor va urmari ca urmatoarele mesaje sa fie transmise grupurilor tinta:
– Toate proiectele vor fi legate de implementarea obiectivului general al POS-CCE: Consolidarea si cresterea sectorului productiv din Romania;
– Stabilirea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltarii intreprinderilor;
Cresterea capacitatii de C&D si stimularea cooperarii dintre Institutele de Cercetare-Dezvoltare si sectorul productiv;
– Valorificarea potentialului TIC si aplicarea sa in sectoarele public si privat;
– Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic;
– Promovarea potentialului turistic romanesc;
– Obligatii specifice legate de finantare, inlcusiv cerinte privind procedurile de achizitii, de licitatii, existenta co-finantarii, asigurarea unor oportunitati egale, raportare, comunicare;
– Cooperarea dintre parteneri este decisiva.
Grupuri tinta
Au fost identificate urmatoarele grupuri tinta pentru actiunile POS-CCE de informare si comunicare:
a). Publicul larg, segmentat pe varsta, sex si localizare geografica;
b). Grupurile tinta ale actiunilor de comunicare, precum:
– IMM-uri si Asociatii ale IMM-urilor;
– Organizatii de afaceri sau de comert;
– ONG-uri;
– Universitati, institutii de invatamant, centre de cercetare;
– Operatori de informare turistica;(tour-operatori, birouri de informare turistica, societati
comerciale din domeniul turistic)
– Autoritati locale.
c). Solicitantii de proiecte care au primit finantare
d). lideri de opinie si mass-media, cu referire in mod special la;
ziare economice si financiare reprezentative;
televiziuni si posturi de radio importante;
mass-media locala reprezentativa
e). “partenerii de comunicare”, de ex. toate institutiile care pot ajuta Autoritatea de Management in diseminarea pe scara larga a informatiilor, precum:
Organisme Intermediare;
Camere de Comert;
Patronate;
Sindicate;
Alte asociatii profesionale;
Centre de informare europene si si reprezentanta Comisiei Europene in Romania
Instrumente si activitati
Strategia de comunicare a POS CCE va folosi un complex de instrumente de informare mergand de la clasicele instrumente ale presei pana la noile tehnologii.
In conformitate cu mesajele ce trebuie transmise, scopul audientelor si bugetul disponibil, va fi folosita una sau o combinatie de masuri. Daca mesajul este adresat tuturor grupurilor tinta (ex.: anuntul aprobarii POS CCE), instrumentele folosite trebuie sa fie de natura globala (ex.: un comunicat de presa). In cazul in care mesajul este destinat unui anumit grup tinta este necesar un instrument specific (ex.: un seminar destinat asociatiilor profesionale dintr-un anume sector industrial pentru furnizarea de informatii privind procedura de aplicare).
CONCLUZII
Filosofia creșterii competitivității economice a țărilor membre ale Uniunii Europene ș-a găsit concretizarea într-o serie de documente deosebit de importante pentru strategia preconizată.
„Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, a plasat conceptul de competitivitate în centrul politicilor comunitare și a stabilit obiectivul de transformare a Europei în cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere. Printre principalele obiective ale strategiei elaborate se înscriu:
– creșterea unui cadru favorabil pentru întreprinderi;
– stimularea spiritului antreprenorial;
– sprijinirea inovării prin crearea unui cadru de reglementare favorabil;
– utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații.
* Consiliul European de la Goteburg, din iunie 2001, a definit Strategia pentru dezvoltarea durabilă, care acordă o importanță deosebită, în cadrul trinomului creștere economică – incluziune socială – protecția mediului, următoarelor obiective:
– cadrul favorabil pentru întreprinderile mici și mijlocii;
– strategiile competitive ale firmelor;
– utilizarea durabilă a resurselor;
– asigurarea unui mediu competitiv deschis.
* Consiliul European de primăvară de la Bruxelles, martie 2004, a subliniat drept condiții absolut necesare pentru dezvoltare și creștere:
– inovarea;
– promovarea culturii antreprenoriale;
– stimularea IMM;
– eco – tehnologiile.
* Comisia pentru strategia revizuită, din februarie 2005, reinterează următoarele obiective:
– stimularea inițiativei antreprenoriale;
– atragerea de surse de finanțare suficiente pentru noile afaceri (fonduri de risc);
– crearea de facilități pentru inovare și eco-inovare;
– sporirea investițiilor în educație și pregătire profesională;
– utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații;
– utilizarea durabilă a resurselor.
* Propunerea Comisiei Europene de Decizie a Parlamentului European și a Consiliului pentru stabilirea Programului – cadru pentru competitivitate și inovare (2007 – 2013, aprilie 2005, menționează următoarele obiective:
– îmbunătățirea competitivității companiilor, în special IMM;
– promovarea inovării și a eco-inovării;
– accelerarea dezvoltării unei societăți informaționale competitive și inovatoare;
– promovarea eficienței energetice și a surselor noi și regenerabile de energie.
Toate documentele de mai sus, conturează o paradigmă nouă a dezvoltării economiei care se bazează pe conceptul de avantaj competitiv, aflat la distanță de teoria avantajului comparativ, acceptată pe scară largă în perioadele anterioare.
2. Teoria avantajului comparativ
Teoria avantajului comparativ este formulată pe baza ipotezei condițiilor naturale favorabile existente într-o economie în comparație cu alte economii. În varianta clasică (D. Ricardo, J. St.Mill ) teoria pornește de la unele premise cum ar fi omisiunea costului de transport și considerarea factorilor de producție mobili pe plan intern dar imobili pe plan internațional. Teoria neoclasică a reformulat premisele anterioare și pune accent pe economiile de scară, generatoare de profit, efect al lărgirii pieței ca urmare a schimburilor comerciale .
În varianta contemporană, Heckscher – Ohlin – Samelson conceptul de muncă s-a modificat în cel de „capital uman”, iar costul a fost redefinit prin prisma costului de oportunitate. Se susține că avantajul comparativ al unei națiuni este determinat de abundența relativă în resurse și factori de producție direcți sau derivați, cum sunt capitalul, muncă, resursele materiale .
Modul de argumentație al acestei teorii decurge din știință economică pozitivă preocupată de descrierea și analiza economiei așa cum este ea. Obiectivele se realizează autonom prin jocul liber al pieței concurențiale iar politicile economice au un caracter pasiv. Teoria avantajului comparativ se sprijină pe următorii piloni:
– existența unor resurse naturale abundente și ieftine care stau la baza orientării structurii economiei;
– existența mediului concurențial;
– o politică macroeconomică neutră.
În literatura economică se stabilizează, că legea avantajului comparativ, dacă va fi lăsat să acționeze liber pentru a configura structura economiei, conform principiului darvinist al selecției naturale, va duce la realizarea unor tipuri de ajustări care conduc la degradarea structurii economice prin contracția, până aproape de dispariție a acelor ramuri și firme care contribuie la generarea și diseminarea progresului tehnic, la asigurarea securității alimentare și dezvoltării umane, la informatizarea societății: cercetare științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea, producția mijloacelor tehnicii de calcul, aparate și instrumente medicale, aparate de măsura și control, electrotehnice și electronice, chimie fină, mijloace de automatizare, avioane, industrie alimentară, etc.
A accepta concluzii privind specializarea pe ramurii exclusiv pe baza legii avantajului comparativ, înseamnă renunțarea la o cercetare obiectivă a factorilor de producție în dinamica lor, la schimbarea calității acestora, precum și la contribuția substanțială pe care o are stocul de cunoștințe științifice, invenția și inovația tehnologică asupra structurii activităților din economie.
3. Avantajul competitiv
Spre deosebire de teoria avantajului comparativ, cu o viziune statică și mai mult macroeconomică, conceptul de avantaje competitiv, cu o viziune dinamică și microeconomică, scoate în evidență faptul că evoluția succesului și specializarea economiilor depinde, în primul rând, de gradul de competitivitate al firmelor pe piața națională și internațională, de evoluția și profilul firmelor, de asimilarea progresului tehnic și mai puțin, de existența resurselor naturale.
În teoria modernă a dezvoltării economice, avantajele comparative, în privința factorilor tradiționali, s-au diminuat, comerțul internațional deosebit de activ contribuind la o dotare aproximativ similară a țărilor cu factorii de producție clasici. De asemenea, tendința de globalizare a producției face ca întreprinderile moderne, transnaționale, să nu depindă numai de dotarea cu factori de producție dintr-o țară. Totodată, capitalul financiar circulă liber în economia mondială și se investește în acele țări unde găsește cele mai eficiente condiții de utilizare. În consecință, avantajele competitive au devenit decisive în privința condiționării dezvoltării economice.
Competitivitatea înseamnă productivitate, înțeleasă ca valoare adăugată realizată pe baza unei unități de factor de producție utilizat. Ea are un caracter dinamic, iar noutățile joacă un rol de acceleratori ai activității întreprinderilor, care sunt obligate să renunțe la inerție și să stimuleze inovația. Diverse alte accepțiuni – nivelul redus al costului forței de muncă, fiscalitate scăzută, deprecierea monedei naționale, exporturi crescute sau resurse naturale abundente – sunt fie rezultate ale unei competitivități crescute, fie eventuale stadii ale dezvoltării competitive, fără a fi factori sau nici măcar condiții necesare. În accepțiunea Uniunii Europene competitivitatea înseamnă, cumulativ, productivitate și avantaj comparativ, pe plan internațional. Productivitatea subsumează, în fapt elementele intrinseci avantajului comparativ, însă include o gamă mai largă de factori. Și în viziunea comunitară, „competitivitatea este determinată de creșterea productivității”.
Competitivitatea se creează la nivel microeconomic. Prosperitatea sustenabilă este creată de către firme. În consecință, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental. Factorii care determină nivelul productivității sunt multipli. Printre acești deosebiți sunt cei ce se referă la stimularea investițiilor nivelul concurenței și capacitatea de a inova.
Avantajul competitiv se fundamentează pe economia normativă ale cărei analize oferă prescripții sau formulări, mai degrabă, despre ceea ce trebuie să fie decât despre ceea ce este. Noul concept se bazează pe politici active, selective și direcționate către realizarea anumitor ținte în contextul mecanismelor concurențiale de piață.
Avantajele competitive în dezvoltarea economică rezultă dintr-un sistem de condiții din ale căror dimensiuni și intercondiționări cantitative și calitativ – structurale rezultă nivelul de competitivitate. Noul concept se sprijină explicit pe patru piloni: a) firma și nu ramura sau economia națională; b) competiția între firme; c) mediul economic favorabil; d) politicile adecvate, active și direcționate aplicate de către firme și guverne.
Pentru a avea o interpretare corectă a conceptului de avantaj competitiv trebuie luați în considerare toți cei patru piloni în strânsă interdependență. Numai așa ei formează și se manifestă că „diamant a lui Porter”.
Modelul Porter prezintă certe avantaje:
a) este dinamic. Conform acestui model, prosperitatea este creată, nu moștenită. Dotarea cu factori de producție naturali sau moștenirea unui nivel de prosperitate economică nu reprezintă o garanție și nici o condiție a competitivității.
b) este cuprinzător. Modelele tradiționale includ, mai ales, condiții legate de factori de producție. Principalele modele concurente din domeniul avantajului competitiv, opun viziuni bazate pe elemente ce țin de ofertă, celor bazate pe elemente ale cererii. Modelul Porter include atât factori din sfera ofertei (tehnologie, dotare cu factori), cât și factori din sfera cererii (dimensiunea și caracteristicile cererii).
c) discerne dimensiunea geografică a factorilor competitivi, ceea ce dă posibilitatea să fie incluse în analiză elementele ale „diamantului” care se manifestă la nivel regional, național sau transfrontalier. Diverși factori care influențează competitivitatea pot fi identificați în dimensiunea lor geografică reală. Factorii sau cererea „internă” ca elemente ale diamantului competitiv pot fi identificați, în unele cazuri ca țări membre UE, ca resurse la nivel transfrontalier, după caz, având în vedere libertatea de circulație și gradul de interconectivitate al multor dintre aceste economii.
„Diamantul” include patru factori principali, influențați în ansamblul lor de acțiunea guvernamentală: 1) avantajul competitiv consistente și care sunt specializați; 2) cererea internă ale cărei caracteristici au efecte semnificative asupra strategiei firmelor naționale, prin gusturi, dimensiune și prin presiunea indusă asupra costurilor, a inovației și calității; 3) existența industriei conexe sau complementare competitive la nivel internațional reprezintă o condiție a succesului. O firmă sau ramură nu poate excela izolat de restul rețelei economice pe care se sprijină performanța sa de ansamblu; 4) strategia, structura și concurența între firme. se construiește pe factorii creați prin investiții
Elementele care pot susține sau nu o prezentă competitivă în diverse industrii sau segmente de piață, sunt reprezentate de diferitele metode de management, orizontul de performanța investițională, dimensiunea firmelor și tipul de poziționare pe piață. Toate cele patru elemente, trebuie privite în strânsă interdependență, avantajul competitiv bazându-se pe „diamant” ca sistem, nu ca elemente disparate.
Analizele empirice relevă un fapt deosebit: competitivitatea se manifestă la nivelul firmelor și numai prin intermediul lor ea se realizează la nivelul unor industrii și al economiei. Firmele sunt cele care creează și susțin avantajul competitiv și numai prin ele se poate ajunge la atingerea unor obiective sau ținte stabilite la nivel național.
Într-un articol publicat în Foreign Affair, în deceniul trecut, Paul Krugman spunea că firmele sunt entități ce concurează și nu statele naționale. Într-un anumit sens, această afirmație este de nedisputat.
Pe de altă parte, efectele de aglomerare, funcționarea imperfectă a piețelor, procesele cumulative, existența echilibrelor multiple în spațiile reale indică două fapte de necontestat: a) politica publică poate și are de jucat un rol în funcționarea economiei; b) firmele țin seama de contextul în care operează și iau decizii strategice. Chiar logică de operație și evoluție a clusterului susține această vizualizare a dinamicii competitive în arii regionale și în economia globală. În plus trebuie reținut și contextualizarea socială a procesului economic iar în planul politicii unui guvern se împletesc aspecte economice, sociale și politice Prin urmare, noțiunea de competitivitate poate fi aplicată nu mai firmelor unde ea se creează și manifestă direct, ci și sistemelor economice naționale, chiar și a celor care alcătuiesc Uniunea Europeană, deși agenda publică națională rămâne relevantă în explicarea performanței unei economii naționale.
Creșterea competitivității este un proces ce implică parcurgerea a mai multor faze:
– economia bazată pe factori, în care avantajul competitiv este reprezentat de costul redus al factorilor de producție iar tehnologia este asimilată prin importuri și investiții străine directe. În această situație, firmele au un rol redus în realizarea valorii adăugate și se bazează pe forța de muncă ieftină;
– economia bazată pe investiții, în care avantajul competitiv constă în capacitatea de a produce bunuri și servicii de calitate, prin metode eficiente, dar și cu salarii mai reduse, iar tehnologia este asimilată prin licențe, joint ventures, investiții străine și creație proprie.
– economia bazată pe inovare, în care avantajul competitiv constă în crearea de bunuri și servicii inovative pe plan internațional. În această fază strategiile competitive ale firmelor sunt globale, iar diamantul național este competitiv în toate domeniile.
În condițiile integrării în Uniunea Europeană, problema ridicării competitivității firmelor a devenit esențială pentru economia României. Aceasta implică însă, cu necesitate elaborarea și aplicarea unor strategii clare atât la nivelul firmelor cât și al guvernului cu obiective și acțiuni specifice.
Cu tot progresul înregistrat în creșterea economică după anul 2000, România se află în urma competitorilor europeni. Nivelul PIB pe locuitor reprezintă circa 50% din cel realizat de țările care au aderat la UE în anul 2004 și circa 1/3 din media UE – 25. Dacă avem în vedere productivitatea muncii, în 2004, România realiza doar 35,3% din productivitatea înregistrată în UE – 25. Creșterea productivității depinde de un complex de factorii dintre care nu lipsesc tehnologia, calitatea produselor marketingul și a altor surse ce determină majorarea valorii adăugate pe unitate de factor de producție utilizat în procesul de creare și realizare a produselor și serviciilor.
BIBLIOGRAFIE
1. DĂIANU D., 1999, Din nou despre competitivitate, în Jurnal Național, 05.10.2005;
2. GILIN ROBERT, Economia politică a relațiilor internaționale, Ed. DU Style, București, p.219;
3. IANCU AUREL, 2000, Avantajul competitiv și accesul în Uniunea Europeană, în Relansarea creșterii economice în România, Ed. Economică, București, p. 478 – 484;
4. IANCU A., 2003, „Dezvoltarea intensivă și specializarea națiunilor”, Editura Economică, București, p. 245 – 316;
5. LUȚAȘ MIHAELA, 2000, „Avantajul comparativ al României în relațiile cu Uniunea Europeană”, în „Relansarea creșterii economice în România”, Ed. Economică, București, p.456 – 460;
6. PORTER MICHAEL, 1990, The Competitive Advantage of Nations, Mc Millan, Press Ltd.
7. Prof. univ. dr. Ilie Băbăiță, lect. univ. dr. Ion Imbrescu, De la avantajul comparativ la teoria avantajului competitiv
www.uvvg.ro/…/economice/…/printarticle.php?…
www.competitivitate.minind.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (ID: 132260)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.