Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administra tive” 0 Proiect “ Elaborarea strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM ,… [601354]

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administra tive"

0
Proiect “ Elaborarea strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM , în perioada 2009 – 2013 ”,
co-finanțat din Fondul Social European prin PO DCA 2007 -2013

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
Direcția Generală Politici Industriale și Mediu de Afaceri

Strategia G uvernamentală
pentru dezvoltarea sectorului IMM
– parte a introductivă –

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

1

Cuprins

Lista abrevierilor 3
Capitolul 1 – Introducere 4
1.1 Deciziile care au condus la elaborarea strategiei 5
1.2 Perioada de implementare 6
1.3 Instituții implicate în elaborarea și implementarea strategiei 6
1.4 Grupurile țintă 8
1.5 Modul de lucru 9
Capitolul 2 – Informații generale relevante 11
2.1. Analiza situației actuale a sectorului IMM în România 11
2.1.1 Evoluția de ansamblu a sectorului IMM în perioada 2004 -2008 11
2.1.2 Situația IMM -urilor în perioada de recesiune economică 18
2.2. Analiza celor mai noi tendințe de planificare strategică pentru sprijinirea
IMM -urilor în Uniunea Europeană 19
2.3. Analiza dinamicii accesul ui IMM -urilor la finanțare 21
2.3.1 Principalele modalități de finanțare pentru IMM -uri 21
2.3.2 Principalele surse de finanțare pentru IMM -uri 22
2.4. Analiza activităților de inovare în IMM -urile din România 23
2.5. Analiza sistemului educației antreprenoriale din România 29
2.6. Analiza situației actuale a sectorului cooperatist din Româ nia 30
Capitolul 3 – Definirea problemei 33
3.1. Accesibilitatea creditelor bancare/garantarea creditelor 33
3.2. Accesul la tehnologie nouă și la finan țare a CDI 34
3.3. Crearea de parteneriate între IMM -uri și organizațiile de cercetare -dezvoltare/
structurile de sprijin 35
3.4. Cadrul institiuțional și uman al sistemului educației an trepenoriale 36
3.5. Accesul IMM -urilor pe piața UE și pe piețe terțe 37
3.6. Relațiile de muncă 37
3.7. Fiscalitatea 38
3.8. Absorbția fondurilor structurale și accesibilitatea fondurilor de la bugetul de
stat 38
3.9. Administrația publică centrală și locală 40
3.10. Accesul la achiziții publice 41
3.11. Plățile întârziate 41
3.12. Cultura economică a populației 41
3.13. Cadrul legal și jurisdicțional 42
Capitolul 4 – Analiza SWOT 43

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

2

Capitolul 5 – Principiile generale ale strategiei 49
Capitolul 6 – Implementarea politicilor europene SBA în cadrul strategiei 54
Anex a 1 – Metodologia de elaborare a strategiei pentru dezvoltarea sectorului IMM 68
Anexa 2 – Prioritățile, politicile, cadrul legislativ existente 69

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

3

LISTA ABREVIERILOR

AIPPIMM Agenția pentru Implementare Programelor și Proiectelor pentru IMM -uri
BEI Banca Europeană de Investiții
BERD Banc a Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
BM Banca Mondială
CENTROCOOP Uniunea Națională a Cooperației de Consum
CD Cercetare – Dezvoltare
CDI Cercetare , Dezvolta re, Inovare
CIP Programul pentru Inovare și Competitivitate (Competitiveness and
Innovation Framework Programme)
CNIPMMR Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
FNGCIMM Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM
FRCG Fondul Român de Contragarantare
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
HG Hotărâre de Guvern
MAE Ministerul Afacerilor Externe
MECMA Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
OECD Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
ONG Organizație neguvernamentală
PIB Produsul Intern Brut
PND Planul Na țional de Dezvoltare
PNR Planul Naț ional de Reformă
PO DCA Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
POS CCE Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POS DRU Programul Operațional Sectorial Dezv oltarea Resurselor Umane
POR Programul Operațional Regional
SBA Small Business Act for Europe
SNCDI Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare
SNI Siste mului Național de Inovare
TIC Tehnologia Informației și Comunicațiilor
UCECOM Uniunea N ațională a Cooperației Meșteșugărești
UE Uniunea Europeană

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

4

Capitolul 1 – Introducere
2008 a reprezentat anul final al „Strategiei Guvernului pentru susținerea dezvoltării întreprinderilor
mici și mijlocii în perioada 2004 -2008 ”, dar și anul în care Comis ia Europeană a avut inițiativa de a
lansa documentul „Smal l Business Act for Europe” (SBA ), care trasează noul cadru pentru evoluția
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii din Uniunea Europeană , în contextul economiei
globalizate a secolului XXI. Do meniile de politici cheie identificate sunt acoperitoare și relevante
pentru definirea documentului SBA , concentrând ariile de intervenție ale Cartei Europene pentru
Întreprinderi Mici, lansate de Comisia Europeană în anul 2000, în jurul principiului „Thin k Small
First!”.
Strategia guvernamentală pentru perioada 2004 -2008 a fost destinată susținerii dezvoltării IMM -urilor
din România în proc esul de integrare economică pe Piața Unică.
Având în vedere contextul economic mondial, pentru perioada următoare se impune definirea unui
nou cadru general strategic pentru sprijinirea dezvoltării viitoare a sectorului IMM .
Astfel, „Strategia guvernamentală pe ntru dezvoltarea sectorului IMM ” continuă cadrul strategi c
realizat pentru perioada 2004 -2008, actualizând și adaptând prioritățile de politică pub lică a României
în domeniul IMM -urilor la noile evoluții pe plan european. Acest cadru general va trebui să se
conformeze politicilor promovate de către Comisia Europeană în contextul „Strategiei Europa 2020 ”,
care prev ede trei priorități ce se susțin reciproc1:
 creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa ștere și inovare;
 creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai com petitive;
 creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței
de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Astfel, p rincipalele obiective ale acestor trei priorități ale „Strategiei Europa 2020 ” se referă la:
 crearea unei economii competitive prin recentrarea politicii în domeniul cercetării –
dezvoltării și inovării spre provocările cu care se confruntă societatea noastră, precum
schimbările climatice, energia și utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea și schimbările
demografice (“O Uniune a inovării” );
 creșterea nivelului general de calitate la toate nivelurile de educație și formare în UE
(„Tineretul în mișcare”) ;
 crearea de beneficii sociale și economice durabile pe baza unei piețe digital e unice („O
agendă digitală pentru Europa”) ;
 sprijinirea tranziției către o economie eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor și
reducerea emisiilor de dioxid de carbon („O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării
resurselor”) ;
 elabo rarea cadrului pentru o politică industrială modernă, care să sprijine spiritul
antreprenorial („O politică industrială adaptată erei globalizării”) ;

1 Comunicare a Comisiei Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Bruxelles,
3.3.2010, COM(2010) 2020 final_ro

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

5

 crearea condițiilor necesare modernizării pi ețelor muncii pentru a crește niveluril e de ocupare
a forței de muncă și pentru a asigura sustenabilitatea modelelor sociale europene („O agendă
pentru noi competențe și noi locuri de muncă”) ;
 asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale („O platformă europeană de combatere a
sărăciei”) .
Astfel, a bordare a domeniilor cheie de politici pentru IMM -urile din România va trebui să urmărească
dezvoltarea unui sector al întreprinderilor mici și mijlocii competitiv economic și sustenabil, cu
asigurarea consolidării sistemelor de securitate și responsabilitate soci ală. În acelaș i timp, prezenta
strategie trebuie să ofere un răspuns eficient la criza economică și financiară și să dea un nou impuls
și coerență procesului de redresare a economiei naționale , prin mobilizarea și coordonarea
instrumentelor de politică eco nomică destinate IMM -urilor.
În acest context, scopul strategi ei îl reprezintă punerea în aplicare a măsurilor necesare în vederea
sprijinirii IMM -urilor pentru ieșirea din criză în perioada imediat următoare, respectiv anul 2011 ,
precum și a celor mai bun e pârghii pentru relansarea dezvoltării sectorului IMM pentru perioada
2012 -2013.
1.1 Deciziil e care au condus la elaborarea s trategiei
Preocuparea continuă privind d ezvoltarea sectorului IMM , atât la nivel mondial cât și la nivel
european și național , reflect ă recunoașterea rolului acestuia în structura economică a unei țări, a
contribuției lui în asigurarea unei dezvoltări economice și sociale echilibrate.
Sectorul IMM reprezintă cel mai activ sector al unei economii moderne, un factor de progres
tehnologic și inovare.
Principalele efecte pozitive generate de sectorul IMM într-o economie sunt:
 schimbări le structurale și redefinirea politicilor economice. În conte xtul actual, sectorul IMM este
cel mai afectat de criza economico -financiară, dar în același timp constituie sectorul care poate
contribui substanțial la revirimen tul economiei în ansamblul ei;
 crearea de noi locuri de muncă, reprezentând cea mai eficientă moda litate de combatere a
șomajului;
 îmbunătățirea mediului concurențial care conduce la creștere a calității produselor și serviciilor
oferite pe piață, stimulează inovarea și transferul tehnologic și opt imizează utilizarea resurselor;
 stimularea dezvoltării regionale și rurale. IMM -urile reprezintă o soluție pentru reducerea
decalajelor economice reg ionale prin valorificarea resurselor locale, prin abilitatea de a răspunde
cerințelor locale pe baza informațiilor detaliate pe care le dețin privind piețele respective ;
 creșterea investițiilor, având ca sursă economiile populației și antrenarea unui efect multiplicator
al acestora; atragerea de investiții străine prin oferirea de servicii conexe de calitate necesare
dezvoltării acestora ;
 dezvoltarea componentelor infrastructurii de afaceri, IMM -urile acționând ca furnizori
specializați de piese, părți comp onente și servicii pentru întreprinderile mari ;
 accentuarea caracterului de atom icitate al pieței, p rin dimensiunile lor reduse și prin numărul
mare . Prin stimularea concurenței, se reduc posibilitățile de creare a unor poziții de monopol care
ar conduce l a creșteri de prețuri și la ineficiențe în com binarea factorilor de producție;
 adaptabilitatea ofertei la cerințele clienților, IMM -urile dovedind un grad înalt de flexibilitate,
capacitate de inovare, reacție rapidă la schimbările mediului economic și putând ocupa nișe de
piață care nu sunt profitab ile pentru întreprinderile mari.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

6

Astfel, pornind de la realitatea că întreprinderile mici și mijlocii sunt p rincipalul factor de dezvoltare
economică și creare de locuri de muncă, Guvernul Românie i recunoaște sectorul IMM ca domeniu de
interes strategic în țara noastră. În acest sens, în perspectiva anilor viitori, este esențial ca sectorul
IMM să treacă de la etapa de consolidare la cea de dezvoltare competitivă, prin orientarea
întreprinderilor către activități inovative și domenii cu valoare adăugată sporită.
Atingerea acestui deziderat ne cesită continuarea eforturilor G uvernului pentru îmbunătățirea mediului
de afaceri, prin coordonarea măsurilor implementate de structurile în domeniu , care au ca scop
încuraj area inițiativei antreprenoriale și valorificarea potențialului competitiv al IMM -urilor .
Consolidarea unui cadru instituțional, fiscal și de reglementare stabil va permite întreprinderilor să
opereze și să crească într -un mediu bazat pe o competiție corec tă și va asigura dezvoltarea sustenabilă
a sectorului IMM .
1.2 Perioada de implementare
Perioada de implementare a prezentei strategii este până în 2013, interval care coincide cu finalul
primei perioade de operare a fondurilor europene post -aderare. Strategi a privind d ezvoltarea
sectorului IMM vizează două etape:
 2011, anul în care vor fi adoptate măsuri de sprijin pentru sectorul IMM în scopul susținerii
acestuia în depășirea efectelor crizei ;
 2012 -2013, interval în care vor fi adoptate măsuri de sprijinir e a sectorului pentru reluarea
creșterii economice.
Astfel, măsurile pe termen scurt vor viza pregătirea și încurajarea IMM -urilor pentr u accesarea de
fonduri europene și facilitarea accesului la finanțare prin intermed iul schemelor de ajutor de stat și
prin implementarea d e noi instrumente de finanțare.
În ceea ce privește măsurile pe termen mediu , cu efecte pe termen lung, pentru sprijinirea sectorului,
vor fi avute în vedere: dezvoltarea culturii antreprenoriale; sprijin pentru internaționalizarea
afacerilor; pentru creșterea competitivității pe piețe externe, prin susținerea IMM -urilor inovatoare,
specializate în produse cu valoare adăugată mare; încurajarea transferului tehnologic; sprijinirea
structurilor pentru susținerea dezvoltării afacerilor (in cubatoare de afaceri , poli de creștere, cen tre de
afaceri , etc.); sprijin pentru diversificarea sectoarelor de activitate la nivel regional și local, susținere a
accesului întreprinderilor mici și mijlocii la servicii de instruire și consultanță.
1.3 Instituții implicate în elaborarea și implementarea s trategiei
Sprijinirea sectorului IMM constituie o temă transversală abordată în cadrul politicilor, strategiilor și
programelor gestionate atât de structuri ale administrației publice centrale și locale, cât și de structuri
din sectorul privat sau nonguvernamental.
Astfel, autoritățile implicate în elaborarea și implem entarea s trategiei sunt:
 Din punct de vedere legislativ:
 Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri ;
 Ministerul Finanțelor Publice ;
 Mini sterul Justiției ;
 Secretariatul General al Guvernului ;

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

7

 Consiliul Concurenței .
 Din punct de vedere financiar:
 Ministerul Finanțelor Publice ;
 Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri ;
 Alte ministere de linie responsabile cu implementarea fondu rilor structurale:
Ministerul Administrației și Internelor , M inisterul Educa ției, Cercetării,
Tineretului și Sportului , Ministerul Muncii, Familiei și Protec ției Sociale ,
Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Com unicațiilor și
Societă ții Informa ționale , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și
structurile subordonate .
 Din punct de vedere al coordonării măsurilor, acțiunilor și subacțiunilor prevăzute în
strategie:
 Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și struct urile
subor donate, inclusiv Agenția pentru Implementarea Proiec telor și Programelor
pentru IMM/ Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și
Cooperație;
 Ministerul Educației, Cerce tării, Tineretului și Sportului;
 Ministerul Muncii, Familie i și Protecției Sociale;
 Ministerul Admin istrației și Internelor;
 Ministerul Dezv oltării Regionale și Turismului;
 Ministerul Comnicațiil or și Societății Informaționale;
 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ;
 Autoritățile Publice Locale .
 Din punct d e vedere al dialogului social :
 Comitetul Consultativ pentru D ezvoltarea IMM ;
 Organizațiile cu rol de reprezentare a IMM și cooperativelor , organizații
patronale, confederații patronale, etc.;
 ONG -uri;
 Parteneri i sociali.
Structurile cu rol în colectarea, structurarea, analizarea și furnizarea datelor referitoare la
activitatea sectorul IMM sunt:
 Institu tul Național de Statistică;
 Comisia Na țională de Prognoză;
 Oficiul Na țional al Registrului Comer țului;
 Direc ția Generală a Vămilor;
 Agenții le de Dezvoltare Regională;
 Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație;
 Autori tățile Publice Locale;
 Camerele de Comerț și Industrie;
 Organizațiile cu rol de reprezentare a IMM etc.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

8

1.4 Grupurile țintă
Beneficiari direcți:
 întreprinderile mici ș i mijlocii,
 societățile cooperative.
Actori implicați (stakeholders):
 Comisia Europeană
 Guvernul României
 Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
 Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și
Mijloc ii
 Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație
 Ministerul Finanțelor Publice
 Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
 Ministerul Mediului și Pădurilor
 Ministerul Educației , Cercetării, Tineretului și Sportului
 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
 Ministerul Justiției
 Ministerul Afacerilor Externe
 Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale
 Ministerul Administrației și Internelor
 Ministerul Transporturilo r și Infrastructurii
 Ministerul Sănătății
 Consiliul Concurenței
 Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii
 Fondul Român de Contragarantare
 Agenția Națională de Administrare Fiscală
 Autoritatea pentru Coordonarea Ins trumentelor Structurale
 Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci
 Universități le, institute le de cercetare
 Camera de Comerț și Industrie a României
 Camere le de Comerț și Industrie Județene
 Camere le de Comerț și Industrie Bilaterale
 Consiliul Na țional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
 Patronate le Județene ale Întreprinderilor Mici și Mijlocii
 Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești
 Uniunea Națională a Cooperației de Consum
 Organizațiile de reprezentare a intereselor IMM -urilor
 ONG -urile.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

9

1.5 Modul de lucru
Elaborarea prezentului document a presupus:
 Evaluarea cadrului strategic existent în vederea fundamentării strategiei, care a inclus :
 analiza modului de imple mentare a strategiei precedente (analiza relev anței, eficienței,
eficacității , durabilității/sustenabilității documentul strategic; elaborarea, transmiterea și
analiza de chestionare în scopul evaluării impactului la nivelul beneficiarilor intervenției
strategice, etc.);
 studiul documentelor relevante: rapoarte le de imp lementare a programelor strategice
naționale care includ și sectorul IMM , procedurile de implementare a programelor de
finanțare dedicate IMM -urilor , rapoartele anuale sectoriale, docum entele cadru de
implementare ale Programelor Operaționale finanțate din Fonduri Structurale ; analiza
politicilor economice relevante ale Uniunii Europene; analiza documente lor strategice și
de politică economică în vigoare; etc.
 corelarea cu alte proiecte derulate în prezent de MECMA , co-finanțate din Fondul Soc ial
European, prin PO DCA, 2007 -2013 , în scopul evitării suprapunerilor și asigurării
complementarității măsurilor , respectiv :
– „Întărirea capacității instituționale de management a reformei privind îmbunătățirea
mediului de afaceri din România ” (proiect în parteneria t cu Secretariatul General al
Guvernului);
– „Simplificarea procedurilor administrative pentru IMM -uri prin introducerea de birouri
unice One Stop Shop” ;
– „Elaborarea S trategiei G uvernamentale pentru îmbunătățirea și dezvoltarea mediului de
afaceri ”.
 Evaluarea și analiza sectoarelor relevante ale mediului de afaceri și determinarea tendințelor în
domeniile respective, care au avut ca rezultat elaborarea de studii și microstudii privind:
 „Analiza celor mai noi tendințe de planificare strategică pentru sprij inirea IMM -urilor în
Uniunea Europeană ”;
 „Analiza situației actuale a sectorului IMM în România ”;
 „Analiza situației actuale a sec torului cooperatist din România ”;
 „Analiza dinam icii accesului IMM -urilor la finanțare ”;
 „Analiza sistemului educați ei antrepr enoriale din România ”;
 „Analiza activităților de inovare în IMM -urile din România ”.
 Consultarea – în cadrul a 16 sesiuni de consultări – a reprezentanților întreprinderilor mici și
mijlocii, organizațiilor și asociațiilor patronale, ONG -urilor din domeniu , precum și a
reprezentanților instituțiilor publice cu responsabilități în sprijinirea IMM -urilor , cu privire la
concluziile și recomandările rezultate în urma analizelor elaborate și la identificarea de noi
priorități strategice pentru sprijinirea d ezvolt ării sectorului IMM .
 Integrarea concluziilor rezultate în urma consultărilor.
 Elaborarea variante i preliminare a strategiei pentru dezvoltarea sectorului IMM , inclusiv planul
de acțiuni aferent, conform metodologie i prezentate în anexa nr. 1.
 Dezbaterea v ariantei preliminare a strategiei , inclusiv a planului de acțiuni aferent – în cadrul a 6
sesiuni de dezbateri și a unei reuniuni a Comitetului Consultativ pentru D ezvoltarea IMM -urilor

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

10

– cu reprezentanții IMM -urilor, organizațiilor și asociațiilor patrona le, ONG -urilor din domeniu ,
precum și cu reprezentanții instituțiilor și organismelor publice cu responsabilități în sprijinirea
IMM -urilor.
 Integrarea concluziilor rezultate în urma celor 7 sesiuni de dezbateri.
 Elaborarea strategiei pentru dezvoltarea sectorului IMM , inclusiv a planului de acțiuni aferent și
lansarea celor două documente strategice în cadrul unei conferințe internaționale.
 Publicarea celor două documente strategice pe site -ul MECMA ( www.minind.ro ) în vederea
dezbaterii publice începând cu 05 august 2010.
 Analiza propunerilor și comentariilor primite în cadrul procesului de dezbater e public ă.
 Finalizarea strategiei pentru dezvoltarea sectorului IMM , inclusiv a planului de acțiuni aferent ,
pe baza propun erilor și comentariilor primite în cadrul procesului de dezbater e public ă.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

11

Capitolul 2 – Informații generale relevante
Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM are la bază o serie de analize privind
sectoarele relevante și determinarea pr incipalelor tendințe în domeniu :
 analiza situației actuale a sectorului IMM în România;
 analiza celor mai noi tendințe de planificare strategică pentru sprijinirea IMM -urilor în
Uniunea Europeană;
 analiza dinam icii accesului IMM -urilor la finanțare;
 analiz a activităților de inovare în IMM -urile din România;
 analiza sistemului educaț iei antreprenoriale din România;
 analiza situației actuale a sec torului cooperatist din România.
2.1. Analiza situației actuale a sectorului IMM în România
2.1.1 Evoluția de ansamblu a sectorului IMM în perioada 2004 -2008
Economia României a înre gistrat importante transformări în perioada 2004 -2008 în procesul de
adaptare și integrare în structura Uniunii Europene, reflectat e atât la nivel macroeconomic , cât și la
nivelul sectorului IMM . Profundele reforme în plan politic, economic și social care au însoțit procesul
de preaderare a României la Uniunea Europeană au fost urmate de noi provocăr i aferente consolidării
până la integr area deplină în structurile UE. Efortul de adaptare la acquis -ul comunitar a fost însoți t
de participarea României, ca stat m embru, la procesul de perfecționare a strategiilor, politicilor și
mecanismelor de funcționare ale UE pentru a tingerea obiectivelor asumate.
În pofida dificultăților întâmpinate , România a cuno scut un proces semnificativ de creștere
economică, fapt reflectat de evoluția PIB -ului în perioada analizată. Astfel, PIB -ul în valori absolute a
crescut de la 246.469 milioane lei în anul 2004 la aproximativ 503.959 milioane lei la sfârșitul anului
2008. Rata reală de creștere a PIB -ului s-a situat permanent peste nivelul mediei comunitare, însă a
avut o evoluție oscilantă, cu un vârf de creștere în anul 2004 (8,4%) și un nivel minim un an mai
târziu (4,4%). Pentru anul 2008, ritmul de creștere a PIB -ului a fost de 7,1 %2.
Creșterea economică pozitivă a fost determinată în special de dinamica susținută a sectorului terțiar
(construcții, piața imobiliară, servicii financiar -bancare, comerț), dar și de un nivel ridicat al
consumului populației, ca urmare a cr eșterii veniturilor.
În contextul creșterii economice, ponderea sectorului privat în economia națională, reflectată de
aportul acestuia la formarea PIB -ului s-a menținut aproximativ constantă (71 ,5% în anul 2004,
respectiv 71,7% în anul 2008 ). Contribuția cea mai mare a sectorului privat la formarea PIB -ului a
fost determinată de comerțul cu amănuntul, agricultură, construcții și turism.
Deși aportul mediului privat la formarea PIB -ului nu s-a modificat semnificativ, numărul IMM -urilor
active în economia r omânească a continuat să sporească, înregistrând creșteri anuale de peste 5%. L a
sfârșitul perioadei analizate, numărul IMM -urilor active era de aproximativ 553.089, cu peste 36%
mai mare comparativ cu anul 2004. Din punct de vedere al dinamicii numărului IMM -urilor pe
categorii de mărime se poate constata că ponderea microîntreprinderilor în totalul sectorului IMM
este covâ rșitoare (aproximativ 89,50%, în creștere față de anul 2004, când procentul era de 88,75%).
Numărul mare al microîntreprinderilor este explicabil prin existența , în perioada de analiză, a unor

2 Institutul Național de Statistică

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

12

facilități fiscale , precum și de capacitatea investițională limitată a întreprinzătorilor români.
404.300
434.847
463.504
487.628
553.089
0100.000200.000300.000400.000500.000600.000
2004 2005 2006 2007 2008Num ărul total al IMM -urilor active ,
în perioada 2004 -2008

88,74% 88,90% 88,62% 88,39%89,50%9,00% 9,00% 9,37% 9,64%8,70%2,26% 2,11% 2,01% 1,96% 1,80%
82%84%86%88%90%92%94%96%98%100%
2004 2005 2006 2007 2008Distribu ția IMM pe clase de m ărime ,
în perioada 2004 -2008
Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii

Sursa: Institutul Național de Statistică, Raportul anual al sectorului IMM ,edițiile 2007 -2008
Pe fondul creșterii numărului microîntreprinderilor, în anul 2008 s -a înregistrat o scădere a ponderii
întreprinderilor mici (8,70% față de 9,64% în anul 2007) și a întreprinderilor mijlocii (1,80%
comparativ cu 1,96% în anul 2007), tendință contrarie evol uției înregistrate în primii trei ani ai
perioadei analizate.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

13

În ceea ce privește evoluția numărului IMM -urilor din punct de vedere al sectorului de activitate se
poate remarca o tendință crescătoare în toate domeniile de activitate:
 Aportul cel mai mare l a creșterea număr ului total de IMM -uri l-au avut întreprinderile din
sectorul construcțiilor (creștere cu aproximativ 135% în perioada 2004 -2008). Dinamica
sectorului construcțiilor s -a datorat oportunităților generate de necesitatea dezvoltării și
reabili tării i nfrastructurii publice, precum ș i creșterii semnificative a proiectelor imobiliare;
 Numărul IMM -urilor care activează în sectorul serviciilor a crescut de la aproximativ 312 mii la
420 mii, rămânând domeniul de activitate predilect al IMM -urilor ;
 Dinamica IMM -urilor din agricultură și silvicultură în perioada analizată reflectă o creștere a
numărului IMM -urilor cu peste 15%, fapt care poate fi explicat prin facilitățile create în urma
aderării României la UE, precum și prin oportunitățile de finanța re comunitare și publice;
 Numărul IMM -urilor care activează în sectorul industrial și energetic a crescut cu aproximativ
10% în perioada analizată, însă dinamica a rămas în urma celorlalte sectoare, reflectând
dificultățile structurale care au continuat să existe în acest domeniu.
11.746 11.958 12.859 14.036 13.56854.993 55.718 56.87359.492 60.214
25.197 29.26534.75745.89659.195312.364337.906359.015 368.204420.112
404.300434.847463.504487.628553.089
050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000450.000500.000550.000600.000
2004 2005 2006 2007 2008Num ărul de IMM -uri private active dup ăsectorul de activitate ,
în perioada 2004 -2008
Num ărul de IMM din agricultur ăși silvicultur ă Num ărul IMM din industrie și sectorul energetic
Num ărul IMM din sectorul construc țiilor Num ărul IMM din sectorul serviciilor
Num ărul total al IMM

Sursa: Institutul Național de Statistică, Raportul anual al sectorului IMM,edițiile 2007 -2008
Din punct de vedere al distribuției IMM -urilor în regiunile de dezvoltare din România, se poate
constata că , în anul 2008, cea mai mar e parte a IMM -urilor este concentrată în regiunea Bucu rești-
Ilfov (23,20% ), urmată de regiunea Nord -Vest (14,18%) și regiunea Centru (12,25%). La polul opus,

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

14

se situează regiunea Sud -Vest Oltenia (doar 7,20% în 2008), respectiv regiunea Vest (cu 9,50% în
același an). În perioada analizată, evoluția distribuției geografice nu a înregistrat o dinamică
spectaculoasă, numărul IMM -urilor în fiecare dintre regiunile de dezvoltare variind în limita unui
singur procent.

Referitor la di stribuția IMM -urilor pe categorii de mărime și sectoare de activitate, în perioada 2006 –
2008, remarcăm că majoritatea microîntreprinderilor au activat în domeniul serviciilor: aproximativ
78,5% din totalul microîntreprinderilor în anul 2008, însă ponderea este în scădere față de anul 2006,
când era de peste 80%. Cele mai puține microîntreprinderi au activat în sectoarele agricol și silvic,
respectiv aproximativ 2,4% în anul 2008.
În anul 2008, peste jumătate dintre întreprinderile mici au avut activitate în sectorul terțiar (mai mult
de 57%), în timp ce un sfert dintre acestea au desfășurat activități în industrie și sectorul energetic. În
perioada 2006 -2008, se identifică o tendință de creștere a numărului întreprinderilor mici care
activează în industrie ș i sectorul energetic, în detrimentul acelora din sectorul terțiar.
În ceea ce privește întreprinderile mijlocii, majoritatea acestora au continuat să activeze în industrie și
sectorul energetic (41%), o pondere însemnată înregistrându -se deopotrivă și în s ectorul serviciilor
(40%). Tendința perioadei 2004 -2006 a fost de creștere a ponderii întreprinderilor mijlocii care
activează în sectorul terțiar și de reducere a numărului celor care desfășoară activități în industrie și
sectorul energetic.

Evolu ția distribu ției geografice a IMM, în perioada 2004 -2008
13.68% 13.75% 13.81% 14.04% 14.18% 12.41% 12.39% 12.33% 12.34% 12.25% 11.28% 11.17% 11.15% 11.06% 11.05% 12.37% 12.14% 12.00% 11.86% 11.85% 22.26% 22.86% 23.07% 23.27% 23.20% 10.84% 10.62% 10.60% 10.60% 10.77% 7.75% 7.54% 7.39% 7.25% 7.20% 9.41% 9.53% 9.67% 9.58% 9.50%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2004 2005 2006 2007 2008
Regiunea NORD -VEST Regiunea CENTRU Regiunea NORD -EST
Regiunea SUD -EST Regiunea BUCUREȘTI – ILFOV Regiunea SUD -MUNTENIA
Regiunea SUD -VEST OLTENIA Regiunea VEST

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Int ernelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

15

11060
12136
117821571
1679
1572228
221
21441202
42688
4411911348
12568
119864323
4236
410928428
37775
507275068
6671
69011261
1450
1567330073
338430
38839125432
26104
276723510
3670
4049
0100000200000300000400000500000
2006 2007 2008Distribu ția IMM pe categorii de m ărime și
sectoare de activitate, în perioada 2006 -2008
Microîntreprinderi din agricultura și silvicultur ă Întreprinderi mici din agricultur ăși silvicultur ă
Întreprinderi mijlocii din agricultur ăși silvicultur ă Microîntreprinderi din industrie și sectorul energetic
Întreprinderi mici din industrie și sectorul energetic Întreprinderi mijlocii din industrie și sectorul energetic
Microîntreprinderi din sectorul construc țiilor Întreprinderi mici din sectorul construc țiilor
Întreprinderi mijlocii din sectorul construc țiilor Microîntreprinderi din sectorul serviciilor
Întreprinderi mici din sectorul serviciilor Întreprinderi mijlocii din sectorul serviciilor

Sursa: Institutul Național de Statistică, Raportul anual al sectorului IMM,edițiile 2007 -2008

În cadrul industriei prelucrătoare, în anul 2008 , cea mai mare parte a IMM -urilor din România au
activat în industria de prelucrare a lemnului și a produselor din lemn (aproximativ 21%), în timp ce
următoarele locuri au fost deținute de întreprinderile din industria alimentară (14%) și cele din
industria textilă (11%). Comparativ cu anul 2005, numărul IMM -urilor din industria alimentară a
scăzut cu 4%, numărul IMM -urilor din industria textilă s -a redus cu 3%, în timp ce numărul IMM –
urilor din industria lemnului a crescut cu 8%.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

16

10330
10102
9447
94407702
7571
7411
75621950
1910
1862
19297107
7062
7085
140864931
5127
5373
571118
25
52
221104
1082
1093
11122372
2567
2872
31162515
2687
2982
31126070
6467
7272
76141383
1413
1562
17432459
2595
2940
3051549
592
1024
12936256
6602
6832
7614
0200040006000800010000120001400016000
2005 2006 2007 2008Evolu ția num ărului IMM -urilor din industria prelucr ătoare,
în perioada 2005 -2008
Industria alimentar ă, a băuturilor și a tutunului Industria textil ăși a produselor textile
Industria piel ăriei și a produselor din piele Fabricarea lemnului și a produselor din lemn
Fabricarea celulozei, hârtiei și a produselor din hârtie; editarea și tipărirea publica țiilor Fabricarea produselor de cocserie, a produselor ob ținute prin rafinarea petrolului și a combustibililor nucleari
Fabricarea substan țelor, a produselor chimice și a fibrelor și firelor sintetice și artificiale Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria metalurgic ăși a produselor din metal
Industria de ma șini și echipamente Industria de echipamente electrice și optice
Industria mijloacelor de transport Alte activit ăți industriale
Sursa: Institutul Național de Statistică, Raportul anual al sectorului IMM, edițiile 2007 -2008

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

17

În ceea ce privește numărul IMM -urilor din s ectorul terțiar, se observă că majoritatea acestora au
activat în domeniul comerțului în perioada 2006 -2008 (58,8% din totalul IMM -urilor în anul 2008).
În același timp, deși a înregistrat o creștere a ponderii specifice în totalul serviciilor de la 6,1% l a
6,5%, dinamica IMM -urilor din turism este destul de redusă. O creștere spectaculoasă în perioada
2006 -2008 a înregistrat -o numărul IMM -urilor care activează în sectorul transportului și
comunicațiilor (ponderea acestora în totalul IMM -urilor din sectorul terțiar a crescut de la 8,6% în
anul 2006 la 19,66% în anul 2008).
182562
177188
19683715360
14629
153181595
1666
179017512
19724
208312107
2569
2507223
250
2932689
3015
20904514
536
738102103
109286
498215276
5891
38171178
1218
73827896
32222
49821
050000100000150000200000250000
2006 2007 2008Num ărul de IMM -uri care activeaz ăîn sectorul serviciilor
în func ție de tipurile de servicii (2006 -2008)
Microîntreprinderi din sectorul comer ț Întreprinderi mici din sectorul comer ț
Întreprinderi mijlocii din sectorul comer ț Microîntreprinderi cu activitate turistic ă
Întreprinderi mici cu activitate turistic ă Întreprinderi mijlocii cu activitate turistic ă
Întreprinderi mici din sectorul transport și comunica ții Întreprinderi mijlocii din sectorul transport și comunica ții
Microîntreprinderi din sectorul alte servicii Întreprinderi mici din sectorul alte servicii
Întreprinderi mijlocii din sectorul alte servicii Microîntreprinderi din sectorul transport și comunica ții

Expansiunea sectorului IMM din România în perioada 2004 -2008 se reflectă și în performanțele
economi ce înregistrate . Astfel, dacă în anul 2004 cifra de aface ri agregată la nivelul sectorului IMM
era de 302.194 milioane lei prețuri curente, în anul 200 8 cifra de afaceri totală a ajuns la 585.800
milioane lei prețuri curente. Din punct de vedere al contribuției diferitelor categorii de IMM -uri la
realizarea cifr ei de afaceri agregate se poate constata că microîntrepri nderile generează aproximativ
29% din cifra de afaceri, în timp ce întreprinde rile mici și mijlocii creează 35 %, respectiv 3 6% din
cifra de afaceri. Dinamica ponderilor în perioada analizată nu refle ctă modificări semnificative
privind aportul diferitelor categorii de IMM -uri la realizarea cifrei de afaceri.
În trimestrul al IV -lea al anului 2008, criza economică și financiară a început să se manifeste și în
România. Sursa: Institutul Național de Statistică, Raportul anual al sectorului IMM, edițiile 2007 -2008

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

18

2.1.2 Situația IMM -urilor în perioada de recesiune economică
Recesiunea economică a afectat România începând cu trimestrul IV al anului 2008 , având o influență
semnificativă asupra activității IMM -urilor. Astfel, în anul 2009, peste 130 mii de IMM -uri și -au
suspendat activitatea comparativ cu circa 12 mii în anii 2007 și 2008 , și peste 40 mii de IMM -uri au
fost radiate în anul 2009 comparativ cu circa 18 mii în anul 2008 și 20 mii în anul 2007.
sem I sem II Total sem I sem II Total
Înmatriculări 142.073 76.460 64.182 140.642 60.979 55.043 116.022
Radieri 20.401 6.495 11.181 17.676 12.037 31.578 43.615
Suspendări 12.012 7.194 4.825 12.019 71.250 62.112 133.362Evoluția înregistrărilor IMM în perioada 2007 – 2009
Sursa: Oficiul Registrul Comerțului – Sinteze statistice20072008 2009

Pe de altă parte, se poate constata că în anul 2009 au fost înmatric ulate circa 116 mii de IMM -uri, mai
puțin decât media d e 141 mii a anilor 2007 și 2008 .
Principalele efecte ale crizei economico -financiare manifestate la nivel macroeconomic în România
se referă la:
 scăderea economică generalizată , fapt ce a afectat puternic atât cererea internă cât și cererea
externă, determinând companiile să își reducă investițiile sau chiar afacerile , ceea ce a avut ca
efect creșterea șomajului;
 amplific area deficitului fiscal de la 24,6 miliarde le i la 9 luni ale anului 2008 la 30 miliarde
lei în aceeași perioad ă a anului 2009;
 accentuarea dificultă ților în ac cesarea finanțării , creditul devenind mai scump atât pentru stat ,
cât și pentru companii. În plus, defi citul fiscal ridicat a adus g uvernul în competiție cu
sectorul privat pentru lichidități , în defavoarea acestuia din urmă ;
 diminuarea investițiil or străine, de la 14 miliarde lei în primele 9 luni ale anului 2008 la 6,8
miliarde lei în aceeași perioadă a anului 2009, în corelare cu încadrarea României în tr-o
categorie de risc sub pragul “ investment grade ”;
 accentuarea riscului de lichiditate, atât pentru sectorul financiar -bancar , cât și pentru sectorul
de afaceri;
 manifestarea riscului de solvabilitate atât pentru sectorul financiar -bancar (ca urmare a
eliminării „ activelor toxice ” din portofoliu, creșterii provizioanelor prin devalorizarea
activelor etc.) , cât și pentru sectorul real (devalorizarea activelor, imposibilitatea finanțării
ciclurilor de producție și investiții etc.);
 manifestarea riscului de contagiune: în sistemul bancar românesc acționariatul străin deține o
pondere covârșitoare (Grecia – 30%, Austria – 24%, Ol anda – 12%, Italia, Ungaria, Franța –
câte 6% etc.). Încetarea finanțării din partea societăților mamă sau închiderea sucursalelor de
pe teritoriul României ar avea efecte în lanț în într eaga economie.
Acordurile încheiate în anul 2009 de România cu Fondul Monetar Internațional, UE și Banca
Mondială, precum și angajamentele asumate de marile bănci europene de continuare a finanțării ,
asigură acoperirea deficitului de finanțare externă și conferă investitorilor un plus de încredere cu
privire la sistemul de finanțare și creditare .

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

19

2.2. Analiza celor mai noi tendințe de planificare strategică pentru sprijinirea IMM -urilor
în Uniunea Europeană
Criza a afectat inițial țările dezvoltate, dar s -a prop agat rapid și către zonele emergente, inclusiv din
Europa Centrală și de Est, aceasta din urmă fiind plasată în categoria de risc ridicat.
Criza economică mondială s -a manifestat prin reducerea ritmului de dezvoltare a IMM -urilor și
creșterea numărului de falimente, afectând economia tuturor statelor. Perioada 2008 -2010 a
demonstrat că sectorul IMM este unul dintre cele mai afectate de criza economico -financiară,
reprezentând în același timp sectorul care poate contribui substanțial la redresarea economiei , în
ansamblul ei.
Astfel, în scopul identificării celor mai bune soluții de sprijin pentru IMM -uri, statele OECD au
elaborat o serie de studii și analize cu privire la situația IMM -urilor în perioada actuală, din care au
rezultat principalele probleme c u care sectorul IMM se confruntă în prezent:
 întârzierile la plată, în condiții de reducere a vânzărilor și implicit epuizarea capitalului de
lucru;
 creșterea ratei de insolvență a IMM -urilor;
 dificultatea IMM -urilor de a accesa credite și alte tipuri de finanțări;
 scăderea a trager ii capitalului de risc.
În aceste condiții, majoritatea g uvernelor au adoptat măsuri anticriză, grupate în două mari categorii:
stimularea cererii (pachete care să stimuleze consumul, programe de infrastructură, politici privind
sistemul de taxare) și relansarea creditării, incluzând măsuri de recapitalizare a băncilor, concentrate
pe facilitarea accesului IMM -urilor la finanțare . Acordarea de credite acoperite cu garanția statului,
reprezintă măsura cea mai frecvent întâlnită în măsurile adoptate de guverne în perioada actuală.
Alte măsuri vizează:
 reducerea întârzierilor la plată pentru facturile aferente contractelor semnate prin achiziție
publică (Australia, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie);
 restabilirea disciplinei fiscale (Franța);
 extinderea perioadelor de creditare;
 acordarea de dobânzi preferențiale;
 introducerea instituției “mediator -ului bancar” , cu rolul de a interveni la nivel regional sau
local, pentru rezolvarea problemelor cu care se c onfruntă IMM -urile în ceea ce privește
capacitatea acestora de rambu rsare a creditelor obținute (Franța) .
De asemenea, în contextul crizei economico -financiare, UE și -a exprimat preocuparea pentru
adoptarea de măsuri politice complexe în favoarea IMM -urilo r. Totodată , țările membre au recurs la
măsuri dedicate sprijinirii IMM -urilor pentru depășirea acestei perioade3. Astfel, în decembrie 2 008,

3 European SMEs under pressure; Annual Report on EU Small and Medium – sized Enterprises, 2009, European Commission, DG
Enterprise and Industry; Report on the implementation of the SBA, 2009, Raportul grupului de experți pri vind spiritul antreprenorial în
EFP, 2009, European Commission, DG Enterprise; Internationalisation of European SMEs, Final Report, 2010, European Commission , DG
Enterprise and Industry

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

20

Consiliul Competitivitate4 a adoptat inițiativa SBA și a aprobat un plan de acțiuni care prevede măsuri
ce trebuie aplicate cu prioritate, pentru a răspunde mai bine nevoilor IMM -urilor în contextul crizei
mondiale, focalizat pe ameliorarea accesului la finanțare, a accesului la piețe și a cadrului de
reglementar e. Acest plan de acțiune a fost aprobat ulte rior de cătr e Consiliul Europe i în decembrie
2008. Parlamentul European a susținut inițiativa SBA și a invitat statele membre să o pună în aplicare
în întregime. În final, dar nu mai puțin important, Comitetul Regiunilor a susți nut în mod ferm
necesitatea de a elibera în întregime potențialul IMM -urilor cu ajutorul inițiativei SBA.
Comisia Europeană a adoptat cinci propuneri legislative de susținere a SBA:
 Regulament General de Exceptare pe Categorii în ceea ce privește ajutoarele de stat (RGEC) .
Acest regulament, adoptat în iulie 2008 , a permis scutirea de la notificarea prealabilă a anumitor
categorii de ajutoare de stat care sunt deja acoperite prin regulamentele existente în domeniul
ajutorului pentru IMM -uri, referitoare la formare, ocuparea locurilor de muncă, ce rcetare și
dezvoltare ș i ajutoare regionale, precum și, eventual, noi categorii de ajutoare. Noul re gulament
a simplificat ș i armonizat normele existente aplicabile IMM -urilor și a intensificat ajutoarele
pentru investiții destinate IMM -urilor.
 Directiva p rivind procentele reduse de TVA . Această directivă5 a intrat în vigoare la 1 iunie 2009
și oferă statelor membre posibilitatea de a opta pentru aplicarea unor coeficienți de TVA reduși,
în primul rând pentru serviciile furnizate pe plan local, care sunt of erite în special de către IMM –
uri, stimulând activitat ea economică, cu precădere în domeniul serviciilor cu utilizare intensivă
a forței de muncă.
 Directiva privind plățile întârziate . Se are în vedere amendarea Directivei 2000/35/CE privind
plățile întâ rziate, cu scopul de a se asigura că IMM -urile vor fi plătite în mod punctual pentru
orice tranzacție comercială.
 Regulamentul privind Statutul de Societate Privată Europeană (SPE) . Acest regulament prevede
elaborarea unui statut pentru o SPE care ar putea fi creată ș i care ar putea funcționa conform
acelorași principii uniforme în toate statele membre. Astfel, optând pentru crearea unei SPE,
antreprenorii vor economisi bani și timp .
 Propunerea privind facturarea TVA . Această propunere a fost adoptată de Co misie în ianuarie
2009 și vizează garantarea unui tratament egal al facturilor pe suport de hârtie și a l celor
electronice. Potrivit estimărilor, aceasta ar permite o economie de 18,4 miliarde de euro pe
termen mediu, dacă toate întreprinderile ar trimite facturile electronic.6
Ca urmare a implementării inițiativei SBA , atât Comisia, cât și țările membre au adoptat măsuri
substanțiale pentru ameliorarea accesului IMM -urilor la finanțare și facilitarea accesului acestora pe
piețele UE și ale țărilor terțe, p recum și pentru ameliorarea condițiilor -cadru de lucru pentru IMM -uri,
îndeosebi prin înlăturarea sarcinilor administrative inutile.
Astfel , s-au obținut succese importante în aceste domenii de interes . Cu toate acestea, rămân
prioritare continuarea puneri i în practică a planului de acțiune al SBA la toate nivelurile responsabile
ale autorităților publice și înființarea de IMM -uri în vederea constitui rii unui mediu favorabil pentru
punerea în practică a „Strategiei Europa 2020 ”.

4 Consiliul UE este princ ipalul organ de decizie al UE. Î n funcție de subiectele de pe agenda de lucru, la reuniuni participă diferiți miniștri.
Spre exemplu, dacă în Consiliu se vor discuta probleme legate de concurență, la reuniune va participa ministrul de resort din fiecare stat
membru UE și reuniunea va avea titlul „Con siliul Competitivitate”.
5 Directiva 2009/47/CE a Consiliului din 5 mai 2009 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele reduse a le taxei pe
valoarea adăugată
6 Raport privind punerea în aplicare a inițiativei SBA, COM(2009)680, 15 d ecembrie 2009

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

21

Având în vedere aspectele d e mai sus, și luând în considerare situația IMM -urilor în economia
României, implementarea prezentei strategii guvernamentale pentru sprijinirea dezvoltării sectorului
IMM reprezintă o prioritate pentru perioada imediat următoare. Măsurile care vor fi impl ementate vor
stimula creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.
2.3. Analiza dinamicii accesului IMM -urilor la finanțare
2.3.1 Principalele modalități de finanțare pentru IMM -uri
Principalele modalități de finanțare pentru IMM -uri sunt: resurse pro prii, împrumuturi private ale
acționarilor/asociaților, credit comercial (împrumut furnizor i, plăți în avans), credite bancare, leasing,
factoring, microcredite, fonduri nerambursabile, finanțări obținute cu sprijinul unor instituții
specializate (garanții ale FNGCIMM), emisiuni de titluri (acțiuni sau obligațiuni) pe piața de capital,
capital participativ și alte finanțări ale investitorilor privați (business angels) sau instituționali
(fonduri cu capital de risc).
Pe baza analizei dinamicii principalelor modalități de finanțare a IMM -urilor din România în perioada
2004 -2009, se constată un grad inegal de disponibilitate și accesibilitate a instrumentelor financiare
specifice fiecărei etape din dezvoltarea unui IMM. Pe faze de evoluție se constată că:
 Finan țarea necesară demarării unei afaceri (pre -seed phase) nu constitui e o dificultate
deosebită , fapt demonstrat de media de peste 10.000 de firme înmatriculate pe lună în
perioada dinaintea crizei (2003 -2007) sau de numărul relativ redus de clienți ai princi palelor
societăți de microfinanțare (în anul 2006, la un volum mediu de microcredite în sold de 10,6
milioane euro corespundeau în medie 4.077 clienți pe societate și o valoare medie a
microcreditului la acordare de 5.000 euro).
 Finanțarea inițială (early stage; seed/start -up phase) este problematică pentru o mare parte a
întreprinzătorilor, din cauza absenței unor rețele de business angels cu acop erire regională sau
națională, a lipsei instrumentelor de capital de risc (seed & early stage venture capital funds )
și a unor instrumente hibride flexibile de finanțare ( credit mezanin ) de valori relativ mici
(până la 200.000 euro).
 Finanțarea primei etape de dezvoltare (emerging growth) este dificilă în special pentru
întreprinderile noi (start -up) și pentru în treprinderile mici inovative, pentru aceleași motive
enunțate cu privire la finanțarea inițială, cu mențiunea că suma necesară este mai mare7.
 Finanțarea dezvoltării (emerging growth/development) unui IMM prin credit bancar este
forma de finanțare relati v mai dezvoltată, sprijinită și de dezvoltarea fondurilor de garantare.
Totuși, creditul bancar este accesibil pentru cel mult 25% din numărul IMM -urilor (în special
întreprinderilor mijlocii), față de 70 -80% în țările europene dezvoltate.
 Finanțarea fazei de dezvoltare (development) a IMM -urilor prin investiții de capital de risc
(formal venture capital funds) și, respectiv prin emisiuni de acțiuni sau obligațiuni pe piața de
capital este posibilă (pentru câteva zeci de întreprinderi mijlocii), dar extrem de selectivă,
datorită valorii relativ mari a tranzacțiilor (peste 2 milioane euro) și criteriilor riguroase de
selecție care includ de obicei un istoric de funcționare profitabilă de câțiva ani, potențial de
creștere excepțională și o poziție consolidată pe piață.
În ace astă conjunctură , este necesar să se acționeze în sensul susținerii diversificării , precum și al unei
mai bune direcționări a instrumentelor financiare menite a veni în sprijinul sectorului IMM , prin

7 Conform Raportului CE din mai 2007 privind finanțarea mezanin, între 200.000 și 2 milioane euro

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

22

dezvoltarea instrumentelor existente pen tru pregătirea relansării economice, în contextul menținerii
unor condiții restrictive de finanțare a IMM -urilor în anul 2011 și crearea instituțiilor și
instrumentelor de finanțare necesare.
De asemenea, un acces mai bun al IMM -urilor la finanțare poate c ontribui major la încurajarea și
susținerea investițiilor, un factor esențial pentru redresarea economică, pentru crearea de noi locuri de
muncă și pentru reducerea decalajelor tehnologice .
2.3.2 Principalele surse de finanțare pentru IMM -uri
Principalele surse de finanțare de care dispun IMM -urile sunt fondurile europene și programele
guvernamentale gestionate de AIPPIMM.
Finanțări din fonduri europene pentru IMM -uri
IMM -urile pot aplica pentru obținerea de finanțări nerambursabile din fonduri e uropene, în cadr ul
următoarelor Programe O peraționale, pe anumite axe prioritare, după cum urmează:
POS Creșterea Competitivității Economice (POS CCE )
 Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producție
 Axa Prioritară 2: Cercetare și Dezvoltare pentru competitivitate
 Axa Prioritară 3: Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele privat și public
PO Regional (POR)
 Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local
 Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
POS Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
 Axa Prioritară1: Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și
dezvoltării societății bazate pe cunoaștere
 Axa Prioritară 2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii
 Axa Pri oritară 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor
 Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare
 Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)
 Axa Prioritara 3: Calitatea vi eții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale
Programele de cooperare teritorială europeană

Programe de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii

Programele de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii
elaborate și implementate de Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru
Întreprinderile Mici și Mijlocii, conform Legii Nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării
și dezvoltării înt reprinderilor mici și mijloc ii, sunt:
 Programul național multianual pe perioada 2002 -2013 de înființare și dezvoltare de
incubatoare tehnologice și de afaceri (cod 338) ;

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

23

 Programul național multianual pe perioada 2002 -2013 pentru sprijinirea microîntreprinderilor
și întreprinderilor m ici la servicii de instruire și consultanță (cod 340) ;
 Programul național multianual pe perioada 2006 -2013 pentru susținerea meșteșugurilor și
artizanatului (cod 342) ;
 Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (cod 343) ;
 Progr amul UNCTAD EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM -urilor (cod
344);
 Programul pentru organizarea Târgului Național Cooperatist (cod 440) ;
 Programul național multianual pe perioada 2005 -2013 pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale în rându l femeilor manager din sectorul IMM (cod 441) ;
 Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea
accesului acestora la finanțare – START (cod 454) ;
 Programul de dezvoltare ș i modernizare a activităților de comerci alizare a produselor și
serviciilor de piață (cod 518) ;
 Programul național multianual pe perioada 2002 -2013 de susținere a in vestițiilor realizate de
către î ntreprinderi nou înființate și microîntreprinderi, precum și a investițiilor de
modernizare/retehno logizare a IMM -urilor (cod 337) ;
 Programul național multianual pentru creșterea competitivităț ii IMM -urilor prin inovarea
produselor și serviciilor lansate pe piață ( cod 679) ;
 Programul național pentru sprijinirea și facilitarea accesului IMM -urilor la fin anțările și
fondurile comunitare (cod 516) ;
 Schema temporară pentru acordarea de ajutor de stat în perioada crizei economice și
financiare aprobată de Comisia Europeană prin Decizia nr. 9859/03.12.2009 (caz N
547/2009) .

2.4. Analiza activităților de inovare în IMM -urile din România
În centrul preocupărilor UE privind perfecționarea politicilor și mecanismelor de funcționare s -au
aflat inițiative privind dezvoltarea și consolidarea “Spațiului European al Cercetării (SEC)”, prin
includerea obiectivelor de creșter e economică și crearea de locuri de muncă. Promovarea unei
economii competitive și durabile presupune coordonarea schimbărilor tehnologice în economia bazată
pe cunoaștere cu asigurarea dezvoltării pe principii durabile .
Invitația de sincronizare a activit ăților de cercetare, dezvoltare și promovare a științei și tehnologiei
între țările membre UE vizează reducerea decalajelor de competitivitate în interiorul UE, cât și a
acesteia în ansamblu, cu SUA și, respectiv, cu Japonia. În acest context, în Strategia Națională de
Cercetare, Dezvoltare și Inovare (SNCDI) sunt conturate obiectivele Sistemului Național de Inovare
(SNI).
Crearea unui mediu de afaceri favorabil înființării și dezvoltării IMM -urilor reprezintă unul din
obiectivele strate gice ale sistemului CDI din Româ nia.
Conform celor mai recente date disponibile8 ponderea întreprinderilor inovative din România a fost
de 33,3% în perioada 2006 -2008, iar a celor non -inovative de 66,6% . Pe clase de mărime, poderea
cea mai mare în totalul întreprinderilor inovative o dețin întreprinderile mari cu 58,9%, urmate de
cele mijlocii cu 40,8% și de cele mici cu 29,8%.

8 Inovare în industrie și servicii, perioada 2006 -2008, INS, publicată în 2010

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

24

33,30%29,80%40,80%58,90%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%
ÎntreprinderiPonderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi,
pe clase de m ărime, în perioada 2006 -2008
Total Mici Mijlocii Mari

Întreprinderile cu activitate inovativă se împart în:
 întreprinderi cu inovări tehnologice:
 întreprinderi cu in ovări de produse și/sau procese,
 întreprinderi cu inovări n efinalizate și/sau abandonate,
 întreprinderi cu inovări non -tehnologice:
 întreprinderi cu inovări organizaționale și/sau de marketing, această ultimă categorie
reprezintă o extindere a definiției inovării fa ță de perioada anter ioară 2004 -2006.
Pentru inovatorii tehnologici, rata de inovare a fost de 19,7%. Dintre totalul acestora, i novatorii de
produs și proces aduc principala contribuție (10,3%) la rata de inovare, fiind urmați de inovatorii
numai de proces (6,6%), inovatorii n umai de produs reprezentând 2,4% din numărul total de
întreprinderi.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

25

Tipologia inovatorilor, în perioada 2006 -2008
Număr
întreprinderiPonderea
față de numărul total de
întreprinderi (%)
Total întreprinderi 29.979 100
Întreprinderi inovative 9.986 33,3
Inovatori tehnologici 5.907 19,7
Inovatori numai de produs 710 2,4
Inovatori numai de proces 1.965 6,6
Inovatori de produs și proces 3.073 10,3
Întreprinderi cu inovări nefinalizate și/sau abandonate 159 0,5
Inovatori non-tehnologici 4.079 13,6
Întreprinderi non-inovative 19.993 66,7
Sursa: Institutul Național de Statistică, Inovare în industrie și servicii, publicată 2010
Pe activități din totalul întreprinderilor inovative, 60,1% din întreprinderi activează în industrie, cu
aproape trei procente mai puțin față de perioada 2004 -2006 (63%), în timp ce întreprinderile din
sfera serviciilor au înregistrat o creștere cu aproximativ trei puncte procentuale ajungând la 39,9%.
Pentru întreprinderile cu inovări tehnologice, tipologia inovatorilor se prezintă astfel:
Inovare numai
de produsInovare numai
de procesInovare de
produs și proces
Total 5907 710 1965 3073
Mici 3787 449 1324 1987
Mijlocii 1520 205 487 708
Mari 600 56 154 378
Industrie 3751 431 1216 2001
Mici 2181 232 768 1118
Mijlocii 1101 157 332 583
Mari 469 42 116 300
Servicii 2156 279 749 1072
Mici 1606 217 556 789
Mijlocii 419 48 155 205
Mari 131 14 38 78
Sursa: Institutul Național de Statistică, Inovare în industrie și servicii, publicată 2010din care:Tipologia inovatorilor, pe activități și clase de mărime, în perioada 2006 – 2008
Număr
Total
inovatori de
succes

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

26

Finan țarea activită ții de inovare
Creșter ea economică susținută și în ritm rapid în perioada 2004 -2008 a avut un impact favorabil de
susținere a cheltuielilor de cercetare – dezvolta re, care au crescut de trei ori în valoare absolută
exprimată în prețuri curente, ajungând în anul 2008 la aproape 3 miliarde lei. Alocarea cheltuielilor
de cercetare – dezvoltare în anul 2008 a fost direcționată cu prioritate către activitățile de cercetare din
sectorul guvernamental (1,2 miliarde lei) și în proporții relativ egale spre sectorul întreprinderi și
învăț ământ superior.
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Total 952.872 1.183.659 1.565.802 2.177.335 2.980.674
Sectorul întreprinderi 527.004 588.538 759.225 906.506 892.998
Sectorul guvernamental 325.369 404.460 506.479 739.165 1.220.835
Sectorul învățământ superior 96.267 161.781 277.382 524.742 859.964
Sector privat non-profit 4.232 28.880 22.716 6.922 6.877Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare pe sectoare de execuție (mii lei)
Sursa: Institutul Național de Statistică

Fondurile publice au fost principala sursă de finanțare a activ ităților de cercetare – dezvoltare în
întreaga perioadă analizată, ponderea acestora în totalul surselor de finanțare crescând de la 45,7% în
anul 2004 până la 52,2% în anul 2 008, cu un apogeu în anul 2007 (60,2%). Dacă la acestea se adaugă
și fondurile publice generale universitare care au înregistrat o creștere puternică în anul 2008,
finanțarea din fonduri publice în anul 2008 reprezintă circa 70% din cheltuielile cu activit atea de
cercetare – dezvoltare.
Finanțarea din fonduri din străinătate a fost relativ redusă (4 -5%) și a avut o evoluție descendentă în
perioada 2004 -2008 (de la 5,5% la 4%). Implicarea agenților economici în activitatea de finanțare a
cercetării – dezvol tării a înregistrat o tendință d escrescătoare, ponderea acesteia în cheltuielile totale
de cercetare – dezvoltare ajungând de la 44% în anul 2004 la 23% în anul 2008.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

27

2004 2005 2006 2007 2008
Fonduri ale institu țiilor f ărăscop lucrativ 0,03% 0,02% 0,18% 0,05% 0,03%
Fonduri ale unit ăților de înv ățământ superior 1,48% 3,99% 1,23% 1,40% 2,64%
Fonduri din str ăinătate 5,50% 5,25% 4,08% 4,54% 3,97%
Fonduri publice generale universitare 3,30% 3,68% 5,11% 6,98% 17,88%
Fonduri ale agen ților economice 43,96% 37,23% 30,41% 26,87% 23,26%
Fonduri publice 45,74% 49,82% 58,98% 60,16% 52,23%0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare -dezvoltare pe
surse de finan țare,în perioada 2004 -2008
Sursa: Institutul Naționa l de Statistică

Pe parcursul timpului , întreprinderile inovat ive au înregistrat dificultă ți în procesul de accesare a
fondurilor din cauza faptului că băncile au impus exigențe sporite pentru IMM -uri, atât în ceea ce
privește calitatea documentațiilor, starea financiară a societății, cât și valoarea garanțiilor soli citate.
Slaba capitalizare a IMM -urilor a condus la amânarea sau prelungirea termenelor de realizare a
investițiilor. Gradul redus de inovare a fost determinat în mare măsură și de lipsa altor scheme și
mecanisme de finanțare ( venture capital pentru firme cu grad ridicat de risc și spin-off, scheme de
finanțare a firmelor cu activități de inovare, etc .).
În ceea ce privește cheltuielile cu inovarea, d intre întreprinderile inovative, doar 2,9% au primit
finanțare publică locală, iar 5,4% – fonduri UE.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

28

2,90%4,70%5,40%
0,00%1,00%2,00%3,00%4,00%5,00%6,00%
Surse fonduriPonderea întreprinderilor inovative care au primit fonduri
publice, pe surse de fonduri, în perioada 2006 -2008
De la autorit ățile locale sau regionale De la Guvern De la Uniunea European ă
Sursa: Institutul Național de Statistică
Lipsa surselor adecvate de finanțare pentru realiz area investițiilor de inovare a determinat
întreprinzătorii să ca ute soluții de parteneriat în vederea gestionării afacerilor, însă intensitatea
cooperării în vederea realizării inovării este corelată cu mărimea întreprinderi i. Astfel, întreprinderile
mari cooperează mult mai bine, comparativ cu întreprinderile mici și mijlocii.
Majoritatea soluțiilor de parteneriat încheiate au avut ca partener furnizorii (10,5 %), cl ienții/
cumpărătorii produselor inovatorulu i (8,2 %) sau orice alt partener fără o legătură cu inovatorul
(17,3%).
Total Mici Mijlocii Mari Industrie Servicii
Orice tip de partener de cooperare 13,8 11,1 15,1 27,3 13,1 15,0
Alte întreprinderi din interiorul grupului 4,6 2,8 5,3 14,2 3,8 5,9
Furnizori 10,5 8,2 11,5 22,3 9,9 11,6
Clienți sau cumpărători 8,2 6,6 9,2 16,0 8,7 7,5
Concurenți 4,8 3,4 5,2 12,3 4,0 6,0
Consultanți, laboratoare comerciale, institute de
cercetare private4,4 2,2 6,4 13,5 4,6 4,2
Universități/instituții de învățământ superior 5,1 3,5 5,3 14,7 4,9 5,4
Instituții guvernamentale sau institute publice
de cercetare3,0 1,3 3,8 11,8 3,1 2,8
Sursa: Institutul Național de StatisticăÎntreprinderi ActivitățiTipul parteneruluiPonderea întreprinderilor implicate în cooperare, pe clase de mărime, activități și parteneri,
în perioada 2006 – 2008
Procente

Totodată, rolul redus al unităților de învățământ superior, institutelor publice de cercetare și
consultanților specializați în încheierea de parteneriate reflectă interesul scăzut de valorificare a
rezultatelor cercetării – dezvoltării în mediul economic. De asemenea, acest lucru demonstrează și
slaba informare a inovatorului privind rezultatele unor cercetări efectuate aplicabile în activit atea sa.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

29

2.5. Analiza sistemului educației antreprenoriale din România
Consiliul European de la Barcelona din 2002 a ratificat planul detaliat de lucru pentru implementarea
obiectivelor sistemelor educaționale și de formare profesională din Europa pentru peri oada 2001 –
2015. Unul dintre obiectivele strategice privind sistemul educațional este „Deschiderea sistemelor
educaționale și de formare profesională” incluzând și dezvoltarea spiritului antreprenorial.
De asemenea, „ Strategia Europa 2020 ” are ca obiectiv p rincipal transformarea UE într -o economie
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată de niveluri ridicate de ocupare a forței de
muncă, productivitate și coeziune socială. Un factor important în atingerea acestui obiectiv este
promovare a spiritului antreprenorial.
Preocupările privind adaptarea educației la cerințele în schimbare ale societății, precum și cele legate
de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii, organizării și
administrării educație i în România. Astfel, în vederea alinierii la cerințele Uniunii Europene,
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a decis adoptarea P lanului de lucru din 2002
prin implementarea „Reformei învățământului obligatoriu din România” în iunie 2003.
Deși în perioada 2000 -2008 România a înregistrat o cre ștere economică importantă , din punct de
vedere al resurselor umane s -a înregistrat un progres minim . De-a lungul timpului, fluxul de investi ții
străine directe a determinat crearea de noi locuri de muncă și, în acest context, promovarea spiritului
antreprenorial și dezvoltarea culturii antreprenoriale au devenit absolut necesar e.
Astfel, dezvoltarea culturii antreprenoriale a fost introdusă ca unul din obiectivele principale ale
„Strategiei dezvo ltării învățământului preuniversitar 2001 -2004” , precum și ale „Strategiei
învățământului superior românesc pentru perioada 2002 -2004”.
Ulterior, „Strategi a învățământului su perior românesc pe perioada 2002 -2010” a inclus acțiuni care să
conducă la o mai bună corelare a învățământului superior cu piața forței de muncă. Strategia
subliniază necesitatea și importanța promovării conceptului de universitate antreprenorială și a
inițiativei antreprenoriale. Legătura dintre universitate și mediul economico -socia l și cultural are o
importanță deosebită asupra formării spiritului antreprenorial la studenți, care, ulterior terminării
studiilor, pot intra direct în afaceri. În același timp, o universitate cu relații extinse în mediul
economic poate asigura mult mai b ine un loc de muncă pe măsura pregătirii studenților.
În 2006 , Comisia Europeană a publicat un comunicat privind cultivarea spiritului antreprenorial prin
educație și învățare , în care subliniază importanța promovării culturii antreprenoriale și creării un ui
mediu favorabil IMM -urilor. Numai universitățile antreprenoriale pot contribui direct la educație,
cercetare și inovare în domeniul economic. Prin relevanța materiilor de studiu, universitatea
antreprenorială orientată spre rezultate directe poate fi un vehicul pentru dezvoltare și, implicit , o
modalitate de a răspunde nevoilor societății.
În România, structura actuală a popula ției ocupate , după nivelul de instruire este atât o reflectare a
configurației actuale a economiei cât și a deficitului de persoa ne cu studii medii specializate. În aceste
condi ții, chiar și puținele sectoare cu valoare adăugată ridicată care există în economia românească se
confruntă cu probleme în satisfacerea cererii de for ță de muncă calificată.
În prezent , România are nevoie să dezvolte o nouă genera ție de antreprenori cu abilită ți caracteristice
precum responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, ini țiativă și spirit managerial, care
să le permită să identifice și să implementeze strategii adecvate pătrunderii și men ținerii pe pia ță.
Aceste abilită ți personale trebuie să fie cultivate începând cu școala primară și dezvoltate la nivel
superior, în licee și facultă ți.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

30

Inițiativele Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului privind educația și inst ruirea
întreprinzătorilor s -au concretizat în măsuri de promovare a spiritului antreprenorial la toate
nivelurile, prin introducerea în curriculum a unor discipline noi legate de dezvoltarea spiritului de
inițiativă și a capacității de orientare profesiona lă, prin aprobarea de manuale alternative pentru
disciplina „Educație Antreprenorială”, precum și prin continuarea programelor care contribuie la
dezvoltarea culturii antreprenoriale.
În tabelul de mai jos se prezintă stadiul educației antreprenoriale în î nvățământul din România:
Situatia orelor de educatie antreprenoriala in invatamant
Nivel de invatamant Denumire disciplina Nr. ore/ saptamana
clasele I-IV Consiliere si orientare 0-1 ora/saptamana
clasele V-VIII Educatie tehnologica-trunchi comun 1 ora/saptamana
clasa a IX-a Cultura civica/antreprenoriala 1 ora /saptamana
clasa a X-a Educatie antreprenoriala 1 ora /saptamana
clasele a IX-a si a X-a, la scoala
de arte si meseriiCultura civica/ antreprenoriala 1 ora /saptamana
clasa a IX-a – toate domeniile
clasa a X-a domeniul economic
clasa a XI-a – pentru anul de
completareEconomie aplicata si Educatie
antreprenorialaEconomie aplicata – 2 ore/saptamana pentru domeniile:
Comert, Turism si Alimentatie;
Educatie antreprenoriala -1 ora/saptamana pentru celelalte
domenii
clasa a XII-a – trunchi comun,
filiera tehnologica, toate
specializarileEducatie antreprenoriala 1 ora/saptamana

În ceea ce prive ște ini țiativa sistemului educa țional universitar, se poate aprecia că educa ția
antreprenorială este un demers mai pu țin sistematic decât în cazul învă țământului preuniversitar. Cu
toate acestea, se remarcă ini țiativele diferitelor universită ți din România, în special cele tehnice, în
crearea de parteneriate, elaborarea și implementarea de programe și proiecte destinate dezvoltării
spiritului educa țional antreprenorial. Situa ția economică actuală, corelată cu exper iența acumulată
până în prezent, certifică necesitatea extinderii acestor ini țiative în toate centrele universitare, precum
și includerea educa ției antreprenoriale ca disciplină obligatorie (sau cel puțin disciplină opțională) în
curricula universitară .
Mediul economic în schimbare, în contextul numeroaselor provocări ale globalizării , va conduce
inevitabil la noi evoluții pe piață, implementarea unor măsuri adecvate pentru stimularea sistemului
educa țional antreprenorial reprezentând astfel o necesitate pentru dezvoltarea IMM -urilor.
2.6. Analiza situației actuale a sectorului cooperatist din România
În contextul general al globalizării și al dezvoltării susținute pe care o parcurge economia mondială,
sectorul cooperatist deține un rol important, argumentat de capacitatea plurivalentă dovedită de -a
lungul întregii sale existente.
Datorită principiilor specifice în baza cărora func ționează, sistemul cooperatist poate fi o punte de
legătură între societatea globală și activitatea economică na țională.
Analiza situației sistemului cooperatist din Româ nia a condus la evidențierea puncte lor tari și
puncte lor slabe ale acestuia .

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

31

Principalele punctele tari și avantaje se referă la :
 mecanismele de funcționare a cooperativelor , care au la bază principiile coopera tiste
moderne, cu un pronunțat caracter democratic;
 existența posibilității de înființare de cooperative și de către persoane care dispun de un
capital social mic;
 cooperativele sunt răspândite în toate zonele țării, ceea ce confer ă posibilitatea implică rii unui
segment important al populației;
 cooperativele sunt recunoscute de către toate instituțiile din țară și străinătate ca importanți
agenți economici care asigură alături de componenta economică pe cea socială, legată
nemijlocit de interesele membri lor cooperatori;
 cooperative le agricole sunt recuno scute ca grupuri de producători și beneficia ză de toate
drepturile prevăzute de legislația în vigoare;
 cooperația este un important segment al economiei naționale care asigură locuri de muncă
stabile pen tru persoanele cu handicap, în unități special organizate;
 cooperația participă activ la perpetuarea și promovarea tradițiilor românești în lume, prin
activitățile de producție și comercializare (pe piața internă, europeană și internațională) a
produselor și serviciilor realizate;
 domeniul educațio nal reprezintă o componentă semnificativă a cooperației, în general, și a
sectorului meșteșugăresc, în special. Astfel, învățământul cooperatist are ca scop, pe lângă
promovarea principiilor cooperatiste și afirm area tot mai largă a acestui sector, formarea de
manageri și specialiști care să acopere necesarul de personal calificat al societăților
cooperative și respectiv unităților reprezentative pentru sectorul întreprinderilor mici și
mijlocii .
Printre punctele slabe se regăsesc :
 inexistența unei uniuni de ramură la nivelul cooperativelor agricole , ca verigă importantă în
organizarea sistemului cooperatist din România;
 nu există o bază de date primară care să ofere informații despre sectorul cooperatist agricol
din România; lipsa de date pertinente referitoare la activitatea cooperativelor: cifra de afaceri,
număr de cooperatori, număr de angajați;
 există probleme în ceea ce privește înregistrarea cooperativelor agricole în Registrul Național
al Comerțului din România9;
 există o dispersie mare a sectorului cooperatist în România;
 cu toate că există reglementări legale menite să clarifice problema proprietății asupra
terenurilor aferente clădirilor deținute, acestea nu sunt suficiente pentru a consfinți
proprie tatea. Aceasta este o mare piedică în desfășurarea unor programe de investiții în
condițiile în care cooperativele nu au capacitatea de a oferi garanții pentru credite bancare pe
termen lung ;

9 Înscrierea unei cooperative în registrul cooperativelor este id entificată prin apariția literei „C” în numărul de înregistrare de la Registrul
Comerțului. Analiza cooperativelor agricole din România a scos în evidență faptul că există cooperative agricole care sunt în registrate în
Registrul Societăților Comerciale și au în numărul de înregistrare litera „J”, corespunzător societăților comerciale.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

32

 există o lipsă de surse financiare lichide care ar putea fi des tinate asigurării necesarului
investițional;
 sectorul cooperatist cuprinde un număr mare de cooperative, dar deține un număr mic de
membri.
Astfel, s ectorul cooperatist constituie o importantă componentă a economiei de piaț ă moderne,
contribuind la dezvolt area rurală prin crearea de oportunități de piață pentru micii producători prin
valorificarea posibilităților locale , crearea de noi locuri de muncă și angajarea tinerilor într -o formă de
activitate organizată .
Pe de altă parte, nu este mai puțin adevărat că dezv oltarea sectorului cooperatist – ca segment
semnificativ al economiei naționale – va fi condiționată, în mod obiectiv, de evoluția socio -economică
de ansamblu a României.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

33

Capitolul 3 – Definirea problemei

Pentru identificarea problemelor sectorulu i IMM , au fost luate în calcul atât concluziile
studiilor/analizelor10 realizate anterior elaborării s trategiei , cât și rezultatele consultărilor și
dezbaterilor publice organizate cu reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii pe de o parte, și
reprezentanți ai instituțiilor și organismelor publice cu rol și responsabilități în sprijinirea sectorului
IMM pe de altă parte.
Astfel, au fost identificate următoarele aspecte principale :

3.1. Accesibilitatea creditelor bancare /garantarea creditelor
În prezent, condițiile macroeconomice și cele de reglementare descurajează instituțiile bancare și
nebancare în finanțarea IMM -urilor, ducând astfel la o finanțare insuficientă a acestora din urmă.
Piețele emergente, mai ales în condițiile crizei economico – financiare, sunt mai predispuse
dezechilibrelor macroeconomice care conduc la o cerere în exces pentru resursele disponibile , care
sunt direcționate de finanțatori către alocări cu riscuri mai mici, decât riscurile finanțării sectorului
IMM . În perioade în care cadrul instituțional și financiar prezintă slăbiciuni, sectorul IMM este
afectat într -un procent mult mai mare decât sectorul întreprinderilor mari.
Relansarea economică este condiționată de accesul IMM -urilor la finanțare. Criza economică a afectat
nevoia de instrumente de finanțare a IMM -uri, astfel: a scăzut dramatic cererea de credite de investiții
și de leasing și a crescut masiv cererea de credit pentru capital de lucru și de garanții.
Accesul la finanțare a fost restricționat de către băncile co merciale, pe fondul crizei, afectând
afacerile întreprinzătorilor mici și mijlocii, prin diminuarea fluxurilor de numerar și a profitului net .
UE a întreprins acțiuni pentru a permite statelor m embre să adopte măsuri suplimentare de ajutor de
stat limitate în timp, până la 31.12.2010, aplicabile tuturor sectoarelor, atât IMM -urilor, cât și
companiilor mari, prin care pot fi obținute ajutoare de până la 500.000 de euro prin scheme care
trebuie notificate Comisiei11. Principalele măsuri avute în vedere de Comi sia Europeană se referă la:
 valoarea limitată compatibilă a ajutorului;
 ajutor sub formă de garanții;
 ajutor sub formă de subvenționare a dobânzii,
 ajutor pentru fabricarea de produse ecologice;
 alte măsuri: măsuri de capital de risc , etc.
La nivel naț ional, prin Hotărârea Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări nr.
14/2010 a fost modificată și completată Norma privind instituirea unei scheme de ajutor de stat
destinată facilitării accesului la finanțare în actuala perioadă de c riză economică și financiară,
constând în garanții acordate IMM -urilor și întreprinderilor mari.

10 Analiza dinamicii accesului la finanțare al IMM; Analiza situației actuale a IMM -urilor din România; Analiza situației actuale a
sistemului cooperatist din România . Studii r ealizate în cadrul proiectului „Elaborarea strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea
sectorului IMM, în perioada 2009 -2013 ‟, proiect co -finanțat din FSE, prin PO DCA, 2007 – 2013 .
11 Comunicarea Comisiei Europene: Cadru comunitar temporar pentru măsuril e de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în
contextul actualei crize financiare și economice – 2009/C 16/01 , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 16/1 din 22.01.2009

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

34

Referitor la aspectele legate de accesibilitatea creditelor bancare/garantarea creditelor, au fost
identificate urmă toarele :
 întreprinzătorii din România, în special cei din zonele rurale și mai izolate, au acces
limitat la finanțare, în afara surselor ce provin de la membrii familiei sau a celor din
afara sectorului financiar, caz în care dobânzile pot fi fo arte mari;
 în prezent, în România, numărul instituții lor financiar -bancare care acordă credite
microîntreprinderilor și întreprinderilor mici este încă scăzut, iar instituțiile financiare
non-bancare nu au surse suficiente de finanțare și costurile asociate sunt prea mari;
 IMM -urile, în majoritatea lor , nu mai dispun de capitaluri pr oprii pentru dezvoltare
sau pentru susținerea activității curente. Sursele atrase sunt foarte scumpe, timpii de
accesare a unor credite sunt mari, iar multe dintre companiile existente pe piață au
gradele de îndatorare foarte mari , nemaiputând obține, în cele mai multe cazuri,
reeșalonări sau diminuări ale costurilor cu utilizarea în continuare a di verselor
instrumente financiare;
 sectorul bancar nu recunoaște istoricul creditării IMM -urilor prin instituții financiare
non-bancare, aceasta fiind o problemă mai ales pentru întreprinderile nou înființate12;
 necesitatea capitalizării Fondu lui Național de Garantare a Creditelor pentru IMM -uri
și a Fondului Român de Contragarantare a creditelor pentru IMM -uri, cât și
stimularea băncilor și a celorlalte instituții de credit în susținerea finanțării IMM –
urilor .

3.2. Accesul la tehnologie nouă și la finanțare a CD I
IMM -urile din România sunt încă deficitare din punct de vedere al utilizării tehnologiilor existente pe
plan internațional, necesare creșterii calității produselor sau serviciilor pe care acestea le oferă și, mai
ales, creșterii productivității muncii.
Consultarea reprezentanților IMM -urilor și a întreprinzătorilor a evidențiat faptul că , din perspectiva
inovării , majoritatea IMM -urilor din România se află într -un stadiu incipient.
Deși au fost înregistrate unele progrese, IMM -urile din România prezintă decalaje însemnate de
competitivitate în raport cu statele m embre, în principal cauzate de următorii factori :
 majoritatea IMM -urilor lucrează cu tehnologie învechită, foarte puține reușind să
introducă echipamente tehnologice noi și eficiente;
 IMM -urile din România au o orientare preponderentă către domenii de activitate cu
nivel tehnologic scăzut sau mediu, cu efect negativ asupra p osibilității de a satisface
nevoile pieței naționale și a celor internaționale;
 investițiile inovatorilor sunt distribuite, în principal, pentru asigurarea dotării tehnice
(mașini, echipamente și software) și nu se pune accent pe inovarea organizațională ,
pe achizițiile de cunoștințe externe de tipul drepturilor de utilizare de brevete, licențe,
know -how, etc. ;

12 Băncile ar trebui să ia în calcul nu numai micro -credit ele oferite prin Instituții Financiare Non -bancare dar și ajutoarele nerambursabile
obținute prin programe de finanțare pentru IMM -uri (naționale sau de la UE).

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

35

 doar IMM -urile care activează în zona high tech manifestă un interes semnificativ
pentru inovare și dreptul de proprietate industrială;
 majoritatea IMM -urilor întâmpină dificultăți în acțiunile de implementare a noilor
tehnologii în absența cunoșt ințelor nec esare conducerii proceselor de schimbare
organizațională;
 protecția drepturilor de proprietate intelectuală este slab reprezentată la nivelul
întreprinderilor inovative ;
 majoritatea firmelor își bazează strategiile pe reducerea costurilor și nu pe creșterea
productivității , în special din cauza abilități lor reduse în domeniul managementului ;
 IMM -urile sunt slab capitalizate, în special din cauza exi stenței unor exigențe sporite
din partea băncilor pentru creditarea acestora ;
 fonduri le structurale sunt greu accesibile;
 firmele cu activități de inovare se confruntă cu lipsa scheme lor și mecanismelor de
finanțare de tipul venture capital pentru firme cu grad ridicat de risc și spin -off;
 finanțarea sistemului CDI este realizat ă în principal din fonduri publice, însă s -a
constatat o reducere drastică a cheltuielilor publice cu inovarea în anul 2009;
 în România, o proporție semnificativă a ajutoarelor de st at continuă să fie acordate
sectoarelor de produ cție de bunuri (manufacturing) ș i de minerit, în loc să fie
acordate pentru obiective orizontale (d ezvoltarea sectorului IMM , CDI).

3.3. Crearea de p arteneriate între IMM -uri și organizații le de cercetare -dezvoltare/
structuri le de sprijin
Pe termen mediu, România trebuie să concureze într -un mod mai eficient pe piața internațională. În
consecință, este absolut necesară crește rea capacit ății IMM -urilor de a intra în competiție mai ales în
sectoarele cu valo are adăugată sporită. Pentru a atinge acest obiectiv, România trebuie să investească
în cercetare -dezvoltare și inovare, să asigure adaptarea rapidă a noilor tehnologii la procesele de
producție și să faciliteze participarea eficientă a IMM -urilor la siste mele de comerț electronic. În acest
context, se constată necesitatea încurajă rii creării de parteneriate între IMM -uri și organizațiile de
CD/structurile de sprijin al afacerilor, ținând cont de :
 gradul redus de informare al întreprinzătorilor privind rezu ltatele cercetărilor
științifice cu caracter aplicativ;
 gradul redus de informare în privința rezultatelor activităților de dezvoltare
tehnologică la nivel european și internațional;
 comercializare a redusă a rezultatelor cercetării din universități și inst itutele de
cercetare – dezvoltare;
 parteneriate le nesemnificative ale întreprinderilor inovative cu unitățile de
învățământ superior, institutele publice și private de cercetare;
 dificultăți le în obținerea de servicii de consultanță și transfer de cunoștin țe în domenii
tehnologice specializate deoarece infrastructura de afaceri și serviciile suport sunt
încă insuficient dezvoltate; furnizorii de servicii de asistență tehnică și consultanță

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

36

tehnologică sunt puțin numeroși , iar calitatea serviciilor acestora nu este întotdeauna
situată la cel mai înalt nivel;
 IMM -urile nu achiziționează și nici nu utilizează, în mod obișnuit, servicii de
consultanță, privându -se astfel de accesul la resurse importante de cunoaștere, în
special tehnologice.

3.4. Cadrul instit iuțional și uman al sistemul ui educației antrepenoriale
Autoritățile responsabile și -au manifestat preocuparea pentru susținerea și dezvoltarea sistemului
educației antreprenoriale din Români a prin elaborarea de politici specifice destinate îmbunătățirii
abilităților antreprenoriale ale proprietarilor de afaceri și ale tinerilor potențiali întreprinzători.
Punctul slab l -a reprezentat însă modul în care s -au implementat aceste politici la nivelul unităților de
învățământ responsabile.
Deși au fost înregis trate progrese considerabile în ceea ce privește dezvoltarea sistemului educației
antreprenoriale în România, acesta se confruntă încă cu următoarele probleme:
 implicare slabă a reprezentanților sectorului IMM în elaborarea și aplicarea
curriculumului;
 insuficiente parteneriate la nivel instituțional în formarea profesională;
 insuficientă flexibilitate în adaptarea curriculumului la nevoile actuale ale pieței și ale
cerințelor învățării pe tot parcursul vieții;
 schimbări frecvente în planurile de învățământ , în alocarea de ore, în structura de
pregătire;
 schimbări frecvente la nivelul legislației privind ed ucația și formarea profesională;
 programe insuficient dezvoltate dedicate formării adecvate a profesorilor în domeniul
educației antreprenoriale;
 resurse umane care necesită sprijin pentru diseminarea experiențelor acumulate;
 resurse umane insuficient motivate pentru a lucra suplimentar în proiecte.
O abordare europeană a educației antreprenoriale poate asigura o mai bună coordonare între politicile
naționa le, schimbul de bune practici și experiență și monitorizarea progreselor înregistrate referitoare
de sistemul educației antreprenoriale din România. Așa cum s -a subliniat în „Strategia Europa 2020”,
programele de învățământ ale sistemelor de educație și fo rmare ar trebui să se concentreze asupra
creativității, inovării și spiritului antreprenorial13. În același timp, ar trebui încurajată educarea
spiritului antreprenorial, care înseamnă spirit de inițiativă, capacitatea de a pune ideile în practică,
creativi tate și încredere în sine; aceasta ar trebui să devină accesibilă pentru toți cursanții, din toate
programele de învățământ și din toate domeniile de studiu14. Aceasta ar trebui să îi sensibilizeze pe
cursanți cu privire la opțiunea de a face carieră în dom eniul unei activități independente și să îi
formeze astfel încât să își lanseze propria afacere. De asemenea, spiritul antreprenorial trebuie să
devină o parte normală din cadrul competențelor pentru profesori și formatori .

13 Un nou impuls pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pe ntru a sprijini strategia Europa 2020,
Comunicare a comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, 20 10
14 Raportul grupului de experți privind spiritul antreprenorial în EFP, 2009, European Com mission, DG Enterprise

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

37

3.5. Accesul IMM -urilor pe piaț a UE și pe piețe terțe
În cadrul procesului de internaționalizare, IMM -urile se confruntă cu probleme specifice, cum ar fi:
 lipsa de experiență pe plan internațional;
 dificultatea în obținerea accesului la finanțare;
 gradul insuficient de inovare în cad rul sectorului IMM ;
 insuficiența resurselor umane cu experiență;
 cadru l normativ internațional foarte complex;
 resurse le și informații le limitate cu privire la oport unitățile de afaceri potrivite și la
potențialii parteneri;
 lipsa de informații cu privir e la oportunitățile de a participa la achiziții publice în alte
țări;
 deschidere a limitată a IMM -urilor spre piețele străine;
 număr ul redus de participări la cooperări transnaționale.
Aceste probleme descurajează IMM -urile să facă schimbările structurale necesare pentru a putea
beneficia de pe urma internaționalizării, deși internaționalizarea a devenit o condiție pentru
supraviețuirea IMM -urilor în mediul extrem de competitiv din prezent.
Din cauza faptului că scăderea cererii este una din cele mai mari p robleme cu care se confruntă
sectorul IMM , stimularea cererii ar trebui să fie una din priorităț ile politicilor publice . Dat fiind
deficitul bugetar major, creșterea cheltuielilor publice sau reducerea taxelor nu reprezintă măsuri
realiste pentru momentul actual . Astfel , acestea pot fi înlocuite cu măsuri care să faciliteze și să
încurajeze IMM -urile să export e produsele lor sau să acționeze ca subcontractanți pentru exportatori.

3.6. Relațiile de muncă
O altă problemă identificată este cea referitoare la flexibilizarea relațiilor de muncă și reducerea
presiunilor administrative asupra angajatorului. Având în vedere că acest aspect este prevăzut în
Programul Naț ional de Reformă, 2007 -2010, iar Codul Muncii este în discuție sub coordonarea
Ministerului Mu ncii, F amiliei și Protecției Sociale, s trategia pentru dezvoltarea sectorului IMM nu
face decât să sublinieze (fără a crea suprapuneri) importanța măsurilor privind15:
 relaxarea restricțiilor privind încheierea contractelor individuale de muncă pe
perioad ă determinată;
 reglementarea unor forme noi de angajare prin contracte de muncă cu timp parțial,
prin agent de muncă temporară sau muncă la domiciliu;
 simplificarea procedurilor de evidență a salariaților prin introducerea registrului
general de evidență a salariaților;
 flexibilizarea procedurilor de concediere individuală și colectivă, precum și
garantarea drepturilor salariaților în cazul acestor concedieri.

15 Planul Național de Reformă, 2007 – 2010

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

38

3.7. Fiscalitate a
În ceea ce privește aspectele legate de fiscalitate și parafiscalitate, controa lele rămân în sfera de
preocupare majoră pentru investitori și solicită continuarea acordării unei atenții deosebite în
prioritățile de reformă .
În ciuda eforturilor serioase întreprinse de Guvern pentru îmbunătățirea situației în acest domeniu ,
controale le continuă să fie în topul preocupării investitorilor. Reforma în acest sector este complicată,
deoarece implică un număr mare de instituții. IMM -urile solicită schimbări, nu numai în ceea ce
privește legislația și reglementările, dar și referitor la cultura și mentalitatea funcționarilor la nivel
operațional.
De asemenea, birocrația reprezintă o problemă importantă având în vedere că managerii IMM -urilor
alocă aproximativ 30% din timpul lor problemelor birocratice (raportări), mult mai mult comparativ
cu alte țări din regiune.
Reducând, de exemplu, numărul rapoartelor inutile, un manager al unei companii va putea aloca mai
mult timp activităților curente, determinând astfel o reducere a costurilor de producție și implicit
investiții suplimentare, activit ăți inovatoare care ar trebui să îmbunătățească productivitatea și
competitivitatea în ansamblu.
Din punct de vedere al aplicării unor măsuri fiscale adecvate IMM -urilor , este necesară asigurarea
unui mediu stimulativ și nediscriminatoriu, măsurile întrepr inse trebuie să se concentreze pe
consolidarea transparenței, stabilității și predictibilității cadrului fiscal . În același timp, vor fi
îndeplinite condițiile de claritate, coeziune și corelare în elaborarea legislației fiscale prin adaptarea
continuă la cerințele mediului de afaceri.
Aceste elemente se regăs esc ca obiectiv pe termen mediu al politicii fiscale , în cadrul „Strategiei
fiscal -bugetare a Guvernului României, 2011 -2013 ”, care este documentul de politică publică ce
stabilește obiectivele și pri oritățile în domeniu l fiscal.
De asemenea, se consideră că problematica fiscalității trebuie tratată corelat în cadrul documentelor
de planificare strategică guvernamentale privind politicile fiscale și de ocupare, ținând cont și de
angajamentele Guvernu lui României în fața instituțiilor internaționale (acordul cu FMI-UE-IFI16,
acord care a impus reconfigurarea coordonatelor politicii fiscale ).

3.8. Absorbția fondurilor structurale și accesibilitatea fondurilor de la bugetul de stat
Referitor la accesibi litatea fondurilor structurale și a celor de la bugetul de stat, au fost identificate
următoarele aspecte:
 IMM -urile au dificultăți în asigurarea cofinanțării proiectelor derulate în cadrul
Programelor Operaționale, cu finanțare nerambursabilă de la UE;
 IMM-urile întâmpină dificultăți în accesarea fondurilor de la bugetul de stat, de la
UE, precum și de la instituțiile de credit din cauza faptului că înregistrează pierdere
financiară;
 nivelul scăzut al culturii antreprenoriale în rândul managerilor și lipsa de experiență
se constituie în bariere privind accesarea și/sau implementarea proiectelor;

16 Fondul Monetar Internațional – Uniunea Europeană – alte Instituții Financiare Internaționale

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

39

 formalitățile pentru accesarea fondurilor structurale sunt greoaie . De aceea, IMM –
urile consideră că resursele proprii sunt cea mai importantă și mai accesibilă sur să de
finanțare , urmate de creditul bancar și în ultimul rând finanțarea nerambursabilă din
fonduri europene.
 lipsa de instrumente clare de informare a IMM -urilor asupra posibilităților de
finanțare;
 lipsa unei informări corecte a IMM -urilor asupra riscuri lor pe care le implică
accesarea fondurilor structurale și implementarea proiectelor admise la finanțare, cu
măsuri concrete de combatere și răspuns la riscuri;
 IMM -urile se confruntă cu lipsa unei educații privind încurajarea accesării fondurilor
de la bu getul de stat și de la Uniunea Europeană.
Existența fondurilor europene pentru IMM -uri reprezintă o oportunitate pentru acestea. Este de
notorietate faptul că rata de absorbție a fondurilor structurale de către IMM -urile din România este
relativ scăzută, i ar acest lucru este cauzat de existența unor bariere legislative, de dificultățile legate
de implementare, de capacitatea administrativă redusă a instituțiilor responsabile , etc.
Astfel, există bariere legislative cu impact asupra ritmului de absorbție a fondurilor europene17,
acestea intervenind în t oate etapele de implementare a programelor o peraționale.
Cele mai importante deficiențe legislative cu caracter orizontal derivă din legislația bugetară, care
conține o serie de prevederi restrictive de natură să afecteze implementarea eficientă și rapidă a
proiectelor finanțate din fondurile structurale și de coeziune18.
Capacitatea administrativă pentru gestionarea fondurilor UE este redusă, aspect cauzat în principal de
dificultățile generate de numărul mare de posturi neocupate și inactive și de pregătirea insuficientă a
personalului. În același timp, proceduri le administrative îndelungate la nivelul Autorităților de
Management/Organismelor Intermediare contribuie la întârzieri le în semnarea contractelor de
finanțare. Procesul de supraveghere și transparență a achizițiilor publice la nivel central, regional și
local necesită de asemenea îmbunătățiri.
Măsuri care să conducă la îmbunătățirea gradului de absorbție a fondurilor europene au fost prevăzute
atât în e valuările intermediare ale majorității program elor operaționale, cât și în s trategia
guvernamentală pentru mediul de afaceri ( de exemplu : externalizarea O rganismului Intermediar POS
CCE).
În acest sens, în Raportul de evaluare a Cadrului Strategic Național de Referință sunt analizate
problemele și sunt prezentate recomandări: „ACIS și Autoritățile de Management relevante sunt
informate pe această cale că există o nevoie urgentă de instrumente proiectate pentru a ajuta IMM –
urile să aibă acces la fondurile In strumentelor Structurale. Una dintre măsurile recomandate este
scutirea IMM -urilor de obligația de a asigura garanții de pre -finanțare, care reduc lichiditățile, în
special în cazul intervențiilor cu bugete reduse și risc moderat.”19
De asemenea, prin Rap ortul de evaluare intermediară a POS CCE au fost semnalate aspectele legate
de accesul IMM -urilor la fonduri europene: „A ccesul la finanțare al IMM -urilor , care era oricum o

17 Raportul Strategic Național 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune
18 Ibidem
19 „O evaluare formativă a instrumentelor structurale în România” , 2010 . Sursa: site -ul Autorității pentru Coordonarea In strumentelor
Structurale, MFP, http://www.fonduri -ue.ro/upload/Exec%20Sum%20 -%20evaluare%20CSNR%20_2_.pdf

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

40

problemă chiar și înaintea apariției crizei, s ‐a înrăutățit și mai mult, atât din cauza prudenței adiționale
a băncilor, cât și din cauza căderii pieței imobiliare și a garanțiilor imobiliare (colaterale) aferente
creditării. Înrăutățirea accesului la finanțare afectează direct implementarea POS CCE. Acest fapt a
dus pe de ‐o parte la re nunțarea de către o parte din beneficiari la implementarea proiectelor abia
câștigate în cadrul POS CCE, și pe de altă parte la „autoselectarea” potențialilor solicitanți din
sectorul privat pe principii oarecum darwiniste, în sensul că doar firmele cu o s ituație financiară
solidă își mai permit să depună și să implementeze proiecte de investiții în cadrul POSCCE.”20 De
asemenea, în cadrul Raportului au fost făcute recomandări privind soluționarea acestor aspecte.
Astfel, strategia pentru dezvoltarea sectoru lui IMM , pentru a evita suprapunerile cu documentele
relevante referitoare la problematica absorbției fondurilor europene, a avut în vedere aspecte legate de
sprijinirea creării și operaționalizării unei rețele de investitori privați de succes, susținerea și
multiplicarea capitalului privat de risc prin participarea la crearea unui proiect pilot de fond de capital
de risc în parteneriat public -privat, acțiuni având ca finalitate capitalizarea FNGCIMM și a FRCG ,
dezvolt area culturii antreprenoriale – prin PO S DRU, dezvolta rea capacității administrative – prin PO
DCA, etc.

3.9. Administrația publică centrală și locală
Îmbunătățirea capacității administrative este considerată o prioritate orizontală de o deosebită
importanță în contextul dezvoltării sector ului IMM .
Referitor la administrația publică centrală și locală au fost identificate constrângeri precum:
 pregătire insuficientă pentru a monitoriza și evalua politicile publice;
 capacitate instituțională redusă de evaluare ex -ante și ex -post a impactului politicilor
publice și a reglementărilor;
 insuficientă pregătire profesională a resurselor umane în domeniul măsurării
costurilor administrative pe care reglementările existente le impun întreprinderilor
mici și mijlocii, utilizând metodologia de măsurare a costului standard;
 calitate și eficiență scăzute privind furnizarea serviciilor publice destinate
întreprinderilor mici și mijlocii;
 capacitate redusă a autorităților locale de elaborare și implementare de politici
publice/acțiuni la nivelul lor;
 eficiență redusă a proceselor de planificare a dezvoltării sectorului întreprinderilor
mici și mijlo cii, ca element al politicii de dezvoltare locală/regional ă, în cadrul
autorităților locale sau organizații lor cu rol în planificarea dezvoltării regionale;
 nivel scăzut de consultare pentru planificarea obiectivelor privind stimularea inovării,
referitor la implicarea autorităților locale și organizațiilor cu rol în planificarea
politicilor de dezvoltare regional ă.

20 „Sumar executiv Eva luarea intermediară 20 09 a POS CCE”, 2010. Sursa: site -ul Autorității de Management a POS CCE, MECMA,
http://amposcce.minind.ro/fonduri_structurale/pdf/Sumar_executiv_Evaluare_intermediara_2009_a_POS_CCE_18082010.pdf

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

41

3.10. Accesul la achiziții publice
În ciuda efo rturilor serioase întreprinse de Guvern pentru îmbunătățirea situației în acest domeniu,
participarea IMM -urilor la procedurile de achiziții publice nu se realizează la un nivel corespunzător,
din următoarele cauze :
 sarcinile administrative mari pe care tr ebuie să le suporte IMM -urile;
 dificultăți le în obținerea informații lor (din lipsa resurs elor necesare colectării lor );
 cunoștințe le insuficiente privind legislația achizițiilor publice;
 costuri le ridicate pentru preg ătirea ofertei (având în vedere că mul te dintre costuri
sunt fixe, acestea afectează IMM -urile într-o măsură mai mare în raport cu
întreprinderile mari );
 disproporționalitate a în ceea ce privește cerințele privind nivelul de calificare și
certificare (comparativ cu întreprinderile mari) ;
 dificultatea de a găsi parteneri externi , etc.

3.11. Plățile întârziate
 întreprinderile, în special cele mici și mijlocii, se confruntă cu mari greutăți
administrative și financiare ca rezultat al termenelor îndelungate de plată și a
întârzierii efectuării plăților. Mai mult, aceste probleme sunt o cauză majoră a
insolvenței care amenință supraviețuirea întreprinderilor și duc la pierderea a
numeroase locuri de muncă .
În data de 20 octombrie 2010, Parlamentul European a adoptat Rezoluția legislativă referitoar e la
propunerea de directivă21 a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea întârzierii
efectuării plăților în cazul tranzacț iilor comerciale .
Obiectivul Directivei reformate îl constituie combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul
tranzacțiilor comerciale, cu scopul de a asigura funcționarea adecvată a pieței interne, promovând
astfel competitivitatea întreprinderilor, în special a IMM -urilor.
În prezent , România aplică măsurile incluse î n cadrul Directivei 2000/35/CE privind comba terea
întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale – în vigoare – ale cărei prevederi au fost
instituite prin Ordonanța de Urgență nr. 119/2007, aprobată cu mod ificări prin Legea nr. 118/2008.

3.12. Cultura economică a populației
Din punct de vedere al mediului în care IMM -urile își desfășoară activitatea se constată:
 nevoia de remodelare a culturii economice a po pulației în scopul recunoașterii de
către societate a importanței antreprenorilor , al modificării percepției rolului
antre preno rilor și a asumării de riscuri, al recunoașterii faptului că IMM -urile
contribuie în mod substanțial la crearea de locuri de muncă și la creșterea economic ă;

21 COM(2009)0126 – C7-0044/2009 – 2009/0 054(COD) , reprezentând reformularea Directivei 2000/35/CE . În continuare, acordul trebuie s ă
fie adoptat în mod formal de către Consiliu. Noua directivă va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea î n Jurnalul Oficial. State le
membre au doi ani la dis poziție pentru punerea în aplicare a acestor dispoziț ii.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

42

 climat ul general insuficient dezvoltat în sensul realizării condițiilor necesare pentru
ca pe rsoanele să considere posibilitatea creării propriilor lor societăți ;
 insuficienta promovare a principiului „Gândiți mai întâi la scară mică”.

3.13. Cadrul legal și jurisdicțional
În noiembrie 2006, Comisia Europeană a lansat un amplu Program de acțiune22 care își propune să
reducă sarcinile administrative ale reglementărilor existente la nivelul Uniunii Europene fixând
procentul de 25% ca țintă de reducere a acestora, ce trebuie atinsă de statele m embre până în anul
2012. Programul, aprobat de către Cons iliul european de primăvară din 2007, presupune adoptarea de
acțiuni concrete și imediate de către instituțiile europene și autoritățile naționale, care să conducă la
îmbunătățirea mediului de afaceri . Acest program de acțiune se referă nu atât la dereglem entare, cât
mai ales la îmbunătățirea calității reglementărilor, pentru eliminarea acelor aspecte împovărătoare și
nenecesare, care afectează derularea afacerilor.
Reducerea sarcinilor, a costurilor și poverii administrative pentru mediul de afaceri nu est e un scop în
sine, ci un obiectiv necesar a fi îndeplinit în vederea asigurării unor reglementări mai bune23, ca parte
a efortului de creștere și asigurare de locuri de muncă , demarat de către Uniunea Europeană prin
strategia Lisabona.
În ultimii ani, Român ia a înregistrat progrese pe linia reformelor în domeniul politicilor și
reglementărilor ce vizează îmbunătățirea mediului de afaceri și stimularea investițiilor .
Guvernul vine în sprijinul acțiunilor lansate de Comisia Europeană, concentrându -se “cu prio ritate pe
îmbunătățirea calității și simplificarea reglementărilor naționale, în vederea creșterii competitivității
economiei și a creării de noi locuri de muncă”24.
Guvernul a întreprins, până în prezent, acțiuni sistematice concrete de soluționare a unor probleme
identificate în sfera administrativă și de îmbunătățire a transparenței și eficienței sistemului de
reglementare. Aceste acțiuni s -au concretizat în măsuri de ordin legislativ și de reglementare , precum
și în stabilirea / implementarea unor struct uri instituționale dedicate facilitării înregistrării, autorizării
și operaționalizării afacerilor .
Cu toate îmbunătățirile efectuate cu privire la cadrul legislativ și jurisdicțional, IMM -urile încă
întâmpină mari probleme legate de modificarea frecventă a legislației, numărul mare de reglementări,
lipsa unui model standardizat de mă surare a barierelor adm inistrative impuse prin legislaț ie, slaba
coordonare inter -instituțională pentru rezolvarea problemelor comune , deficiențe semnificative î n
formularea d e politici publice , întâ rzieri în planificarea și pregă tirea legislației, ceea ce afectează
implementarea politicilor sectoriale , etc.

22 COM (2007) 23 Final
23 “better regulation” în documentele de politici ale Comisiei Europene.
24 Sursa: Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administrației publice centrale 2008 -2013

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

43

Capitolul 4 – Analiza SWOT
Pe baza analizelor , a concluziilor rezultate în urma discuțiilor cu reprezentanții sectorului în cadrul
sesiunilor de consultări, a analizelor SWOT ale diferitelor componente ale sectorului, a analizelor
regionale privind sectorul IMM, a analizei indicatorilor relevanți ai sectorului raportați către Comisia
Europeană, a fost elaborată analiza SWOT a sectorului IMM . Analiza are la bază studiul aprofundat al
factorilor interni și externi ai mediului în care IMM -urile își desfășoară activitatea.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Procedurile facile de înființare
 Capacitatea ridicată de valorificare a
resurselor / oportunităților de afaceri locale
 Adaptabilitatea ridicată la dinamica pieței
 Introducerea directă în circuitul economic a
resurselor financiare ale populației
 Importanța economică a secto rului IMM:
 pondere a de peste 90% din totalul
firmelor
 furnizor ul a peste 60% din totalul
locurilor de muncă ocupate
 pondere a de peste 70% din PIB
 Capacitatea ridicată de creare de noi locuri
de muncă, comparativ cu firmele mari
 Costurile reduse, comparativ cu firmele
mari, la produse și servicii
 Capabilitatea ridicată de inovare  Orientarea preponderentă către comerț și
servicii (peste 65%) în detrimentul producției
 Nivelul tehnologic redus
 Competitivitatea redusă
 Gradul ridicat de îndatorare
 Resurse financiare proprii modeste/
lichiditatea redusă
 Formarea antreprenorială precară:
 management ul modest
 slaba cunoaștere a tehnicilor de export/
acces pe piețe externe
 cunoaștere insuficientă a drepturilor și
oportunităților oferite IMM -urilor de
statutul României de stat membru al UE
 slaba cunoaștere a instrumentelor de
finanț are externă
 neîncadrarea produselor/ serviciilor în
standardele europene/ internaționale de
calitate
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 Preocuparea prioritară a UE privind
dezvoltarea IMM -urilor:
 SBA
 Strategia Europa 2020
 Liniile de finanțare din fonduri europene
deschise inclusiv IMM -urilor prin
Programele operaționale
 Liniile de finanțare deschise de BERD, BM
și BEI pentru IMM -uri
 Programele guvernamentale dedicate
dezvoltării sectorului IMM
 Avantajele oferite de sectorul cooperatist
 Sursele de informare/ consulta nță
guvernamentale și non -guvernamentale
dedicate sectorului IMM, inclusiv rețeaua
de reprezentare externă a României prin
MECMA, MAE și sistemul de parteneriate  Efectele crizei economico -financiare:
 scăderea investițiilor străine directe/ a
investițiilor mari
 scăderea generală a cererii
 Acumularea datoriilor statului față de IMM –
uri cu efec t de multiplicare spre
subcontractori
 Instabilitatea cadrului legislativ
 Menținerea întârzierilor la plata facturilor
 Sistemul judiciar greoi
 Creșterea concurenței pe piață ca efect
cumulat al aderării la UE și al globalizării
 Disponibilitatea redusă a bă ncilor pentru
acordarea de credite
 Birocrație ridicată
 Fiscalitate excesivă/sistemul de impozitare
 Creșterea prețului la combustibili și utilități

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

44

externe ale Camerelor de Comerț și
Industrie (pentru facilitarea accesului pe
piețe externe)
 Accesul la piețe externe, în special UE și
piețele tradiționale de export
 Migrația forței de muncă calificate/ instruite
spre țările dezvoltate din UE
 Capacitatea instituțională redus ă a
autorităților publice centrale și locale de
elaborare și implementare a politicilor
destinate sectorului și de a furniza servicii
publice IMM -urilor

Evaluarea oportunităților și ierarhizarea acelora care pot crea beneficii relevante pentru dezvolta rea
IMM -urilor până în 2013 :
1. Liniile de finanțare: programele operaționale, liniile de creditare BERD, BM, BEI, schemele
de ajutor de stat
2. Accesul pe piețele externe, în special Piața Internă și piețele tradiționale de export
3. Sursele de informare/ consulta nță guvernamentale și non -guvernamentale dedicate sectorului
IMM, inclusiv rețeaua de reprezentare externă a României prin MECMA, MAE și sistemul
de parteneriate externe ale Camerelor de Comerț și Industrie (pentru facilitarea accesului pe
piețe externe)
4. Programele de formare antreprenorială
5. Sectorul cooperatist
6. Implementarea politicilor europene: SBA și „Strategia Europa 2020 ”

Evaluarea amenin țărilor și ierarhizarea acelora care pot avea un impact negativ semnificativ asupra
dezvoltării IMM -urilor până în 2013 :
1. Efectele crizei economico -financiare: scăderea investițiilor străine directe/ a investițiilor mari,
scăderea cererii
2. Acumularea datoriilor statului față de IMM -uri
3. Menținerea întârzierilor la plata facturilor
4. Fiscalitatea / sistemul de impozitare
5. Capacitatea instituțională redusă a autorităților publice centrale și locale
6. Instabilitatea cadrului legislativ
7. Disponibilitatea redusă a băncilor pentru acordarea de credite
8. Creșterea concurenței pe piață

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

45

Considerații privind sectorul IMM cu r elevanță în mediul economic

Punctele tari ce pot contribui la:

Fructificarea oportunităților

Diminuarea amenințărilor
 Capacitatea de inovare poate contribui la
accesarea liniilor de finanțare  Capacitatea ridicată de inovare și costurile
reduse pot contribui la diminuarea efectelor
negative ale creșterii concurenței pe piață  Costurile reduse și capacitatea de inovare pot
contribui la ieșirea pe piețe externe
 Adaptabilitatea și capacitatea de inovare pot
contribui la accesarea programelor de
formar e  Capacitatea de inovare, adaptabilit atea și
capacitatea de valorifi care a resurselor/
oportunităților de afaceri locale pot contribui
la diminuarea efectului scăderii cererii
generale  Capacitatea de valorificare a resurselor/
oportunităților locale de af aceri poate
contribui la dezvoltarea sectorului cooperatist

Puncte slabe ce pot împiedica:

Fructificarea oportunităților

Diminuarea amenințărilor
 Formarea antreprenorială precară împiedică:
 accesarea liniilor de finanțare,
 ieșirea pe piețele exte rne,
 accesarea surselor de informare și/sau
consultanță  Gradul ridicat de îndatorare și resursele
financiare proprii modeste cresc
vulnerabilitatea IMM -urilor față de:
 acumularea datoriilor statului față de
IMM -uri
 menținerea întârzierilor la plata factur ilor
 disponibilitatea redusă de creditare a
băncilor
 fiscalitatea excesivă/ sistemul de
impozitare
 Resursele financiare proprii modeste
împiedică:
 accesarea liniilor de finanțare
 dezvoltarea sectorului cooperatist  Nivelul tehnologic redus și competitivita tea
scăzută cresc vulnerabilitatea IMM -urilor
față de scăderea generală a cererii și față de
creșterea concurenței pe piață
 Nivelul tehnologic red us și competitivitatea
scăzută î mpiedică ieșirea pe piețe externe  Formarea antreprenorială precară crește
vulnerabilitatea IMM -urilor față de creșterea
concurenței pe piață și de disponibilitatea
redusă de creditare a băncilor

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

46

Integrarea rezultatelor

Puncte tari cu relevanță din perspectiva
contribuție i lor la dezvoltarea IMM -urilor
până în 2013 Puncte s labe cu relevanță din perspectiva
efectului negativ al acestora asupra dezvoltării
IMM -urilor până în 2013
1.1. Capacitatea de inovare
1.2. Costurile reduse ale produselor și serviciilor
1.3. Capacitatea de valorificare a resurselor/
oportunităților de afaceri locale
1.4. Adaptabilitatea la dinamica pieței 2.1. Resursele financiare modeste
2.2. Formarea antreprenorială precară
2.3. Nivelul tehnologic redus și competitivitatea
scăzută

MĂSURI NECESARE PENTRU DEZVOLTAREA S ECTORULUI IMM PÂNĂ ÎN 2013

Îmbunătă țirea accesului IMM -urilor la finanțare (2.1.)
Dezvoltarea sistemului educației antreprenoriale (2.2.)
Facilitarea accesului la tehnologie (2.3.)
Sprijinirea capacității de inovare a IMM -urilor (1.1.)
Sprijinirea c reșter ii competitivității IMM -urilor și a participării acestora pe piețe externe (1.2., 1.3.,
1.4.)

Considerații privind aspecte ale mediul ui economic cu relevanță asupra sectorului IMM

Oportunități ce pot contribui la:

Eliminarea unor puncte slabe

Amplificarea unor puncte tari
 Liniile de finanțare asigurate prin ajutorul de
stat pot sprijini finanțarea IMM -urilor  Politica SBA și „Strategia Europa 2020” pot
sprijini consolidarea importanței economice a
IMM -urilor
 Sursele de informare/ consultanță, in clusiv
rețeaua de reprezentar e externă a României
prin MECMA, MAE pot facilita accesul
IMM -urilor pe piețe externe  Sectorul cooperatist poate sprijini furnizarea
de produse și servicii la costuri reduse
 Implementarea SBA și a „Strategiei Europa
2020” contribui e la îmbunătățirea acces ului
la tehnologie și la creșterea activităților
productive  Șomajul ridicat asigură forța de muncă
pentru locurile nou create de IMM -uri
 Avantajele sectorului cooperatist pot
contribui la creșterea competitivității

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

47

Amenințări ce pot conduce la:

Amplificarea unor puncte slabe

Afectarea negativă a unor puncte tari
 Acumularea datoriilor statului față de IMM –
uri poate amplifica lipsa resurselor financiare
ale acestora și poate conduce la creșterea
gradul de îndatorare  Instabilitatea cadrului leg islativ, birocrația
ridicată și fiscalitatea excesivă pot afecta
capacitatea de valorificare a resurselor/
oportunităților locale, precum și capacitatea
de creare a noi locuri de muncă
 Disponibilitatea redusă a băncilor pentru
creditare po ate amplifica li psa resurselor
financiare ale IMM -urilor  Disponibilitatea redusă a băncilor pentru
creditare poate afecta atât adaptabilitatea pe
piață cât și crearea de noi locuri de muncă
 Instabilitatea cadrului legislativ, birocrația
ridicată și fiscalitatea excesivă pot crește
gradul de îndatorare și adânci lipsa resurselor
financiare ale IMM -urilor  Migrația forței calificate de muncă poate
afecta capacitatea de valorificare a
oportunităților de afaceri și pe cea de inovare

Integrarea rezultatelor

Oportunități cu relevanță din perspectiva
posibilității de stimulare a dezvoltării IMM –
urilor până în 2013 Amenințări cu relevanță din perspectiva
efectului negativ al acestora asupra dezvoltării
IMM -urilor până în 2013
1.1. Implementarea SBA și a “Strategiei Europa
2020 ”
1.2. Sprijinirea dezvoltării sectorului cooperatist 2.1. Acumularea datoriilor statului față de IMM –
uri
2.2. Instabilitatea cadru lui legislativ, fiscalitatea
excesivă
2.3. Disponibilitatea redusă a băncilor pentru
creditare

MĂSURI NECESARE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA MEDIU LUI DE AFACERI AL
SECTORULUI IMM PÂNĂ ÎN 2013

Implementarea SBA și a „Strategiei Europa 2020 ” (1.1.)
Sprijinirea sectorului cooperatist (1 .2.)
Simplificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ dedicat IMM -urilor și cooperativelor (2.1., 2.2. )
Stimularea deschiderii creditării bancare pentru IMM -uri (2.3.)

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

48

Concluzii

Pe baza analizei SWOT, măsurile necesare pentru dezvoltarea sectorului IMM din România trebuie să
urmărească:
 îmbunătățirea accesului IMM -urilor la finanțare
 dezvoltarea sistemului educației antreprenoriale
 facilitarea accesului la tehnologie
 sprijinirea capacității de inovare a IMM -urilor
 sprijinirea creșterii competitivității IMM -urilor și a participării acestora pe piețe externe
 implementarea politicilor europene dedicate sectoru lui: SBA, “Strategia Europa 2020”
 sprijinirea dezvoltării sectorului cooperatist
 simplificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ dedicat IMM -urilor și cooperativelor

Pentru ca strategia să ofere răspunsul cel mai efic ient la nevoile / problemele secto rului IMM , au fost
stabilite cinci priorități strategice /direcții de acțiune :
 îmbunătățirea accesului IMM -urilor la finanțare ;
 sprijin irea dezvoltă rii spiritului inovator al IMM -urilor și creșterea competitivității
acestora ;
 simplificarea și îmbunătățirea cadrului de reglementare în domeniul IMM -urilor și al
cooperației ;
 sprijinirea dezvoltării sistemului educației antreprenoriale ;
 îmbunătățirea participării IMM -urilor pe Piața Internă și pe terțe piețe .

Aceste priorități au fost concepute pentru a crea un cadru legal, administrativ și fiscal care să sprijine
sectorul IMM și care să ofere suport financiar pentru dezvoltarea și sustenabilitatea IMM -urilor din
România.
Acțiunil e de sprijin prevăzute în s trategie au fost identificate, formulate și structurate astfel încât, prin
implementarea lor, să poată contribui la diminuarea și chiar eliminarea punctelor slabe ale sectorului
IMM, la stabilirea unor bariere în calea amenințărilor externe cu care se confruntă acesta , la
amplificarea punctelor tari și la valor ificarea oportunităților pe care le oferă mediul economic .

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

49

Capitolul 5 – Principiile generale ale strategiei

Principiile care stau la baza s trategiei pentru dezvoltarea sectorului IMM sunt următoarele:
Princi piului transparenței
Transparența inst ituțională, credibilitatea reglementării și reducerea costurilor reglementării și
administrării reprezintă un determinant fundamental al competitivității unei economii. Aplicarea
principiului transparenței va permite accesul cetățenilor și al tuturor grupu rilor interesate la
informațiile publice și, în egală măsură, va asigura o comunicare continuă din partea autorităților
publice a principalelor elemente ale politicilor și a conținutului actelor normative aflate în difer ite
faze de elaborare.
Respectarea acestui principiu va contribui la o mai bună guvernare, la asumarea responsabilității de
către organismele implicate, asigurând totodată eficiența, eficacitatea și echitate în aplicarea măsurilor
de sprijinire a sectorului IMM . Prioritățile stabilite prin prezenta strategie favorizează creșterea
productivității economice printr -o orientare mai clară a acțiunilor ce trebuie întreprinse, printr -un
sistem eficient și transparent de decizie, printr -o mai mare operativitate a procedurilor, politici mai
coerente și mai transparente și servicii mai eficiente, contribuind astfel la optimizarea impactului
investițiilor și la crearea unui mediu propice pentru inovare.
Principiul consultării și participării
Principiul consultării și participării este expresia unei tran sformări calitative a funcției de informare a
autorităților publice, prin transformarea monologului în dialog și a dialogului în participare activă și
efectivă a cetățenilor și comunităților/ grupurilor de interese la actul guvernării.
Aceste principii ale unei guvernări democratice sunt aplicate în toate domeniile politicilor publice,
fiind cu atât mai importante în domeniul sectorului IMM , având în vedere implicațiile acestuia în
sfera coeziunii economice și sociale, a creșterii competitivității și a gradu lui de ocupare.
În acest context, strategia g uvernamentală de sprijinire a sectorului IMM , în perioada următoare ,
reprezintă un pas deosebit de important pe calea stabilirii și permanentizării dialogului între
organismele publice și cetățeni, reprezentanți ai IMM -urilor, precum și cu reprezentanți ai
organizațiilor și confederațiilor patronale sau alte instituții cu atribuții în domeniu, sindicate prin
participarea activă a acestora la actul complex al formulării obiectivelor de susținere a sectorului
IMM .
Principiul dezvoltării durabile și protecției mediului
Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM ia în considerare conceptul de
dezvoltare durabilă în sensul promovării unor măsuri specifice care vor trebui implementate pentru a
crea un echilibru între nevoile economice, sociale și cele din domeniul protecției mediului
înconjurător, asigurând prosperitate pentru generațiile actuale și viitoare. Dezvoltarea durabilă este
recunoașterea faptului că obiectivele economice, sociale ș i de mediu nu pot fi realizate separat.
Guvernul va asi gura, pe perioada implementării s trategiei , promovarea conceptului de dezvoltar e
durabilă, protecția mediului ș i utilizarea rațională a resurselor pentru a satisface nevoile actuale fără a
compromite resursele ne cesare generațiilor viitoare.
Principiul dezvoltării durabile este abordat din perspectiva protecției și îmbunătățirii mediului
înconjurător. În particular, activitățile specifice vor fi sprijinite în scopul dezvoltării IMM -urilor;
pentru dezvoltarea bunel or practici pentru IMM -uri în relație cu managementul eficient al protecției

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

50

mediului, adoptarea și folosirea tehnologiilor de prevenire a poluării, integrarea tehnologiilor de
producție nepoluante și pentru asigurarea participării active a cetățenilor la protecția mediului și
controlul poluării.
Principiul e galit ății de șanse ș i nediscrimin ării
CE a stabilit ca egalitatea de gen să fie inclusă în toate politicile fundamentale de dezvoltare, ceea ce
presupune adoptarea de măsuri specifice de promovare a fem eilor și de dezvoltare a rolului lor în
viața politică, economică și socială. România ca stat m embru al UE asigură promovarea egalității de
șanse și de gen, luând măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex, rasă
sau origine etn ică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.
Această temă este abordată, în cadrul strategiei, prin obiectivele urmărite, tipurile de măsuri și acțiuni
de implementare a priorităților definite prin strategie.
Astfel, implementarea strategiei va asigura un tratament egal, indiferent de rasă sau origine etnică,
religie și credință, dizabili tăți, orientare sexuală, vârstă, sex.
Strategia pentru dezvoltarea sectorului IMM promovează egalitatea de șanse, nediscriminarea și
incluziunea so cială. În acest sens, Guvernul se va asigura că implementarea măsurilor strategice
contribuie la promovarea egalității și la eliminarea inegalității dintre femei și bărbați. Abordarea
integrată a egalității de șanse va fi combinată cu acțiuni specifice pen tru creșterea participării durabile
și progresului femeilor în activitatea profesională.
Principiul d escentraliz ării
Principalele obiective avute în vedere în cadrul strategiei contribuie la îndeplinirea eficientă a
competențelor administrațiilor publice, care reies din procesul de descentralizare (responsabilități și
resurse financiare clar stabilite), îmbunătățirea calității serviciilor publice și sporirea capacității de a
furniza noi servicii, dezvoltarea capacității de accesare și management al fonduril or de dezvoltare
interne și externe, în special a fondurilor comunitare. Descentralizarea administrativă a condus la
creșterea capacității administrațiilor locale de a furniza servicii publice de calitate și eficiente, în
conformitate cu obiectivele UE, at ât pentru dezvoltarea socio -economică locală, cât și pentru
dezvoltarea regională echilibrată și îmbunătățirea condițiilor generale de viață pentru cetățeni.
Descentralizarea administrativă are la bază următoarele principii:
a) principiul autonomiei local e, care presupune garantarea dreptului și capacității efective a
autorităților publice locale de a reglementa și gestiona, conform legii, sub propria lor responsabilitate
și în interesul populației locale, o parte importantă din treburile publice;
b) prin cipiul subsidiarității, care presupune exercitarea responsabilităților publice de către autoritățile
care sunt cel mai aproape de cetățeni, cu excepția cazurilor în care intervenția autorităților de nivel
superior prezintă avantaje evidente ce rezultă din volumul și natura responsabilităților și din
necesitatea de a asigura eficacitatea acțiunii publice;
c) principiul echității, care presupune garantarea unor condiții și oportunități egale tuturor autorităților
publice locale pentru a -și atinge obiectivele în realizarea competențelor lor;
d) principiul integrității competențelor, care presupune că orice competență atribuită autorităților
publice locale trebuie să fie deplină și exclusivă, exercitarea acesteia nu poate fi contestată sau
limitată de o altă a utoritate decât în cazurile prevăzute de lege;

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

51

e) principiul corespunderii resurselor cu competențele, care presupune corespunderea resurselor
financiare și materiale alocate autorităților publice locale cu volumul și natura competențelor ce le
sunt atrib uite pentru a asigura îndeplinirea eficientă a acestora;
f) principiul solidarității financiare, care presupune susținerea financiară de către stat a celor mai slab
dezvoltate unități administrativ -teritoriale, în special prin aplicarea unor mecanisme de repartizare
financiară echitabilă;
g) principiul dialogului instituțional, care presupune informarea și consultarea de către stat, în timp
util, a autorităților publice locale, în procesul de planificare și de luare a deciziilor, prin structurile lor
asociative, asupra oricăror chestiuni ce le privesc în mod direct ori sunt legate de procesul
descentralizării administrative;
h) principiul parteneriatului public -privat, public -public, public -civil, care presupune garantarea unor
posibilități reale de coope rare între guvern, autoritățile locale, sectorul privat și societatea civilă;
i) principiul responsabilității autorităților administrației publice locale, care presupune, în limitele
competențelor ce le revin, obligativitatea realizării unor standarde min ime de calitate stabilite de lege
la prestarea serviciilor publice și de utilitate publică de care sunt responsabile.
Principiul s ociet ății informațional e
Societatea informațională permite accesul larg la informație, un nou mod de lucru și de cunoaștere,
amplifică posibilitatea globalizării economice și a creșterii coeziunii sociale. Informația și capacitatea
de comunicare sunt considerate a fi principalii factori care vor determina creșterea economică pe
termen lung.
Sprijinirea extinderii societății info rmaționale este cu atât mai importantă, cu cât aceasta integrează și
dimensiunea economică, prin dezvoltarea unor noi paradigme ale economiei digitale și ale noii
economii bazate pe cunoaștere, inovare, cultură antreprenorială și managerială, educație a
cetățeanului și a consumatorului. De asemenea, societatea informațională integrează obiectivele
dezvoltării durabile, egalității de șanse, protecției mediului, dezvoltarea inovativă, restructurarea
industriei și a mediului de afaceri, inclusiv ale sectorului IMM .
Principiul adiționalității
Se aplică în principal beneficiarilor de fonduri europene și constă în condiționalitatea impusă de
Comisia Europeană, potrivit căreia contribuția fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor
structurale publice sau asimilabile dintr -un stat membru.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

52

Principiile SBA
Small Business Act for Europe propune un set de 10 principii menite să ghideze concepția și punerea
în aplicare a politicilor atât la nivel UE cât și la nivelul statelor membre. Aceste principii , sunt
esențiale pentru a conferi o valoare adăugată la nivel comunitar, a plasa IMM -urile pe picior de
egalitate și a ameliora cadrul juridic și administrativ pe tot teritoriul UE.
Aceste principii sunt25:
I. Crearea unui mediu în care antreprenorii și întrep rinderile familiale să poată prospera și
unde spiritul antreprenorial este recompensat.
Trebuie să se acorde o atenție deosebită viitorilor antreprenori, încurajând, în special, spiritul
antreprenorial și talentul, mai ales în rândul tinerilor și al femei lor și simplificând condițiile
transmiterii de întreprinderi.
II. Asigurarea posibilității pentru antreprenorii cinstiți care au dat faliment de a beneficia în
mod rapid de o a doua șansă .
III. Definirea regulilor după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” .
UE și statele membre ar trebui să elaboreze norme în conformitate cu principiul ”Gândiți mai întâi la
scară mică”, ținând cont de caracteristicile IMM -urilor atunci când elaborează legislația și
simplificând cadrul de reglementare existent.
IV. Asigurarea rea ctivității administrațiilor la nevoile IMM -urilor .
UE și statele membre trebuie să se asigure că administrațiile publice reacționează la nevoile IMM –
urilor și că facilitează pe cât posibil viața acestora, încurajând, mai ales, recursul la serviciile
admin istrative online și soluțiile de tipul „ghișeului unic”.
V. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM -urilor: Facilitarea participării
IMM -urilor la achizițiile publice și exploatarea mai judicioasă a posibilităților oferite
IMM -urilor de a be neficia de ajutoare de stat .
UE și statele membre trebuie să adapteze instrumentele puterilor publice la nevoile IMM -urilor.
Acestea trebuie să utilizeze codul bunelor practici pentru a oferi autorităților contractante orientări cu
privire la modul de apl icare a cadrul ui comunitar al achizițiilor publice, într -un mod care să faciliteze
participarea IMM -urilor la respectivele achiziții. În scopul remedierii disfuncționalităților pieței, cu
care IMM -urile se confruntă pe toată durata ciclului lor de viață, e ste important să se exploateze mai
judicios posibilitățile oferite de normele comunitare referitoare la ajutoarele de stat în sprijinul
tinerelor întreprinderi și să se prevadă stimulente pentru IMM -uri.
VI. Facilitarea accesului IMM -urilor la finanțare și pun erea în aplicare a unui cadru juridic
și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia tranzacțiilor comerciale .
UE și statele membre trebuie să faciliteze accesul IMM -urilor la finanțare, în special la capitalul de
risc, la microcredit și la finanțarea de tip mezanin și punerea în aplicare a unui cadru juridic și
comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia tranzacțiilor comerciale.
VII. Sprijinirea IMM -urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite de piața unic ă.
UE și statele membre trebuie să încurajeze IMM -urile să profite mai mult de oportunitățile oferite de
piața unică, în special îmbunătățind guvernanța politicii privind piața unică și informarea referitoare

25 http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0394:FIN:RO:PDF

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

53

la această politică, permițând o mai bună repre zentare a intereselor IMM -urilor în cadrul elaborării de
standarde și facilitând accesul IMM -urilor la brevete și mărci comerciale.
VIII. Promovarea ameliorării competențelor în interiorul IMM -urilor și a tuturor formelor de
inovație .
UE și statele membre trebu ie să promoveze ameliorarea competențelor în cadrul IMM -urilor, precum
și toate formele de inovare. Ele trebuie să încurajeze investițiile IMM -urilor în cercetare și
participarea acestora la programe de sprijinire a cercetării și dezvoltării, a cercetării transnaționale, a
grupării și a gestionării active a proprietății intelectuale de către IMM -uri.
IX. Ajutarea IMM -urilor să transforme provocările în materie de mediu în oportunități .
UE și statele membre trebuie să permită IMM -urilor să transforme provocăril e legate de mediu în
oportunități. Ele trebuie să furnizeze mai multe informații, expertiză și stimulente financiare pentru a
permite fructificarea deplină a oportunităților oferite de noile piețe „verzi” și o mai mare eficiență
energetică, în parte prin i mplementarea unor sisteme de management de mediu în IMM -uri.
X. Încurajarea și sprijinirea IMM -urilor pentru a profita de creșterea piețelor .
UE și statele membre trebuie să sprijine și să încurajeze IMM -urile să beneficieze de creșterea
piețelor din exterio rul UE, în special printr -un sprijin specific pieței și prin activități de formare în
afaceri.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dez voltarea
Capacității Administrative"

54

Capitolul 6 – Implementarea poli ticilor europene SBA în cadrul s trategiei

„Small Business Act” (SBA) trasează noul cadru pentru evoluția dezvoltării întreprin derilor mici și
mijlocii din Uniunea Europeană, în contextul economiei globalizate a secolului XXI.

Domeniile de politici cheie identificate sunt acoperitoare și relevante pentru definirea documentului
SBA, concentrând ariile de intervenție ale Cartei Eu ropene pentru Întreprinderi Mici, lansate de
Comisia Europeană în anul 2000, în jurul principiului „Think Small First!”.

Small Business Act situează IMM -urile în centrul politicilor europene și propune un parteneriat între
Uniunea Europeană și statele mem bre, orientând toate resursele către susținerea micilor afaceri, în
scopul deblocării potențialului lor de creștere și stimulării prin măsuri adecvate a înființării și
menținerii locurilor de muncă.

Având în vedere că SBA propune un set comun de principii pentru legiuitorii de la nivelul UE și al
statelor membre, MECMA și -a asumat rolul cu privire la transpunerea prevederilor Small Business
Act în România, iar prin strategia pentru dezvoltarea sectorului IMM a stabilit ac țiuni concrete de
aplicare a acesto r principii, după cum urmează:

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

55

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
I. Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată prospera și unde spiritul antreprenorial es te recompensat
 să stimuleze spiritul de inovație și antreprenorial în rândul tinerilor, făcând din
spiritul antreprenorial un element -cheie al programelor școlare, mai ales în
cadrul învățământului secundar general, și să se asigure că aceste orientări sunt
luate în seamă în mod core spunzător în materialele didactice . Acțiunea 4.1.1:
Crearea unor module cu caracter specific în cadrul programei școlare, care ofere elevilor posibilitatea
de a învăța lucruri concrete și de a opta pentru aprofundarea cunoștințelor antreprenoriale.
Acțiune a 4.3.1:
Îmbunătățirea definirii și transparenței calificărilor profesionale, recunoașterea acestora și validarea
învățării non -formale și informale pentru a răspunde la noile nevoi ocupaționale, competențe cheie și
viitoare cerințe de expertiză.
Acțiunea 4.4.1:
Asigurarea unor elemente de educație antreprenorială consistente la nivelul învățământului superior.
 să se asigure că importanța spiritului antreprenorial este luată în considerare în
mod corect în formarea cadrelor didactice . Acțiunea 4.1.2:
Forma rea adecvată a profesorilor.
Acțiunea 4.3.3:
Dezvoltarea parteneriatelor între componenta educațională și de formare profesională și cea din
economia reală prin implicarea partenerilor sociali în planificarea educației și formării profesionale.
 să întărea scă cooperarea cu comunitatea de afaceri pentru a dezvolta strategii
sistematice de formare a spiritului antreprenorial la toate nivelurile . Acțiunea 3.1.5:
Consultarea și creșterea competențelor de elaborare de propuneri de politici publice a actorilor no n-
guvernamentali relevanți pentru reprezentarea, sprijinirea și dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici
și mijlocii.
Acțiunea 3.1.7:
Sprijin pentru autoritățile locale sau organizațiile cu rol în planificarea dezvoltării regionale în vederea

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

56

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
îmbunătăț irii proceselor de planificare a dezvoltării sectorului de întreprinderi mici și mijlocii, ca
element al politicii de dezvoltare locală/regională.
Acțiunea 4.1.4:
Întărirea cooperării cu comunitățile de afaceri pentru dezvoltarea unor strategii sistematic e de formare a
spiritului antreprenorial la toate nivelurile educaționale.
Acțiune 4.2.1:
Dezvoltarea de programe, în colaborare cu mediul de afaceri local, care să ofere elevilor/studenților
posibilitatea experienței practice prin derularea de activități în cadrul unor firme.
Acțiunea 4.2.2:
Crearea unui mediu propice dezvoltării antreprenoriatului și întreprinderilor familiale la nivelul
comunităților locale și care motivează spiritul antreprenorial.
 să se asigure că fiscalitatea (în special drepturile d e donație, impozitele asupra
dividendelor și impozitul pe avere) nu împiedică în mod inutil transmiterea de
întreprinderi . Acțiunea 3.1.3:
Extinderea eforturilor de reducere a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșir ii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.
 să instituie sisteme de apropiere între întreprinderile susceptibile de a fi
transmise și noii proprietari potențiali . Acțiunea 3.1.3:
Extinderea eforturilor de reducere a barierelor administ rative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.
 să propună un tutorat și o asistență în sprijinul transmiterii de întreprinderi . Acțiunea 3.1.3:
Extinderea eforturilor de reducer e a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.

 Să propună un tutorat și o asistență pentru femeile antreprenori . Acțiunea 4.1.5:

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

57

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
Dezvoltarea culturii și abilităților antreprenoriale în rândul femeilor manager și tinerilor
II. Asigurarea posibilității pentru antreprenorii cinstiți care au dat faliment de a beneficia în mod rapid de o a doua șansă
 să promoveze o atitudine pozitivă în societate față de ant reprenorii care doresc
să reînceapă o afacere, oferind, de exemplu, campanii de informare a publicului . Acțiunea 4.1.3:
Încurajarea creativității elevilor, dezvoltarea ideilor acestora prin organizarea de competiții dotate cu
premii.
Acțiunea 4.3.2:
Facili tarea și diversificarea accesului tuturor categoriilor sociale la educație, pregătire profesională și
cunoaștere prin intermediul organizării timpului de lucru, serviciilor de sprijin familial, orientare
vocațională și noi forme de împărțire a costurilor.
Acțiunea 4.4.2:
Încurajarea creativității studenților, prin recompensarea ideilor lor antreprenoriale în cadrul unor
competiții dotate cu premii.
 să încerce să limiteze la un an durata ansamblului procedurilor judiciare de
lichidare a unei întreprinderi î n caz de faliment nefraudulos . Acțiunea 3.1.3:
Extinderea eforturilor de reducere a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.
III. Definirea regulilor du pă principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”
 să se asigure că rezultatele politicii aplicate sunt atinse, impunând minimizarea
costurilor și sarcinilor întreprinderilor, inclusiv prin intermediul unei ansamblu
coerent de instrumente cum ar fi recunoașt erea mutuală, autoreglementarea sau
coreglementarea, pentru a obține rezultatele scontate . Acțiunea 3.1.1:
Simplificarea și îmbunătățirea calității reglementărilor existente precum și a propunerilor de politici
publice și reglementări.

 să evalueze în mod riguros impactul viitoarelor inițiative legislative și Acțiunea 3.1.1:

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

58

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
administrative privind IMM -urile („testul IMM”) și să țină seama de rezultatele
acestei evaluări în momentul elaborării propunerilor . Simplificarea și îmbunătățirea calității reglement ărilor existente precum și a propunerilor de politici
publice și reglementări.
Acțiunea 3.1.2:
Continuarea și extinderea proiectelor de măsurare a costurilor și reducerea sarcinilor administrative
impuse întreprinderilor mici și mijlocii.
Acțiunea 3.1.3:
Extinderea eforturilor de reducere a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.
 să consulte părțile interesate, inclusiv organizațiile de IMM -uri, cu cel p uțin opt
săptămâni înainte de prezentarea unei propuneri legislative sau administrative
care ar avea repercusiuni asupra întreprinderilor . Acțiunea 3.1.4:
Consultarea autorităților locale în scopul elaborării de politici publice și reglementări.
Acțiunea 3 .1.5:
Consultarea și creșterea competențelor de elaborare de propuneri de politici publice a actorilor non –
guvernamentali relevanți pentru reprezentarea, sprijinirea și dezvoltarea sectorului IMM .
Acțiunea 3.1.7:
Sprijin pentru autoritățile locale sau orga nizațiile cu rol în planificarea dezvoltării regionale în vederea
îmbunătățirii proceselor de planificare a dezvoltării sectorului IMM , ca element al politicii de
dezvoltare locală/regională.
 să instaureze măsuri specifice pentru întreprinderile mici și pentru
microîntreprinderi, cum sunt derogările, perioadele de tranziție și scutirile, în
special în ceea ce privește obligațiile de informare și de declarare, precum și alte
abordări adaptate acestor întreprinderi, de câte ori se justifică . Acțiunea 3.1.2:
Continuarea și extinderea proiectelor de măsurare a costurilor și reducerea sarcinilor administrative
impuse întreprinderilor mici și mijlocii.
 să studieze utilitatea introducerii datelor comune de aplicare și de declarații
anuale legate de actele legisl ative care intră în vigoare . Acțiunea 3.1.2:

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

59

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
Continuarea și extinderea proiectelor de măsurare a costurilor și reducerea sarcinilor administrative
impuse întreprinderilor mici și mijlocii.
 să exploateze prevederile privind flexibilitatea în ceea ce priveș te IMM -urile în
momentul punerii în aplicare a legislației comunitare și să evite exagerările . Acțiunea 3.1.2:
Continuarea și extinderea proiectelor de măsurare a costurilor și reducerea sarcinilor administrative
impuse întreprinderilor mici și mijlocii.
 să adopte, acolo unde nu s -a realizat încă acest lucru, obiective ambițioase,
comparabile angajamentului de a reduce sarcinile administrative la nivel
comunitar cu 25% până în 2012 și de a pune în aplicare aceste obiective .
Acțiunea 3.1.3:
Extinderea efor turilor de reducere a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.
 să se asigure de adoptarea rapidă a propunerilor privind reducerea sarcinilor
administrat ive de către legislația comunitară . Acțiunea 3.1.2:
Continuarea și extinderea proiectelor de măsurare a costurilor și reducerea sarcinilor administrative
impuse întreprinderilor mici și mijlocii.
IV. Creșterea nivelului de înțelegere în administrația publ ică în raport cu nevoile reale ale IMM -urilor
 să reducă nivelul taxelor percepute de administrațiile statelor membre pentru
înregistrarea unei întreprinderi, inspirându -se din exemplul statelor membre
celor mai performante în acest domeniu . Acțiunea 3.1.3 :
Extinderea eforturilor de reducere a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.
 să-și continue eforturile pentru a reduce la mai puțin de o săptămână ti mpul
necesar constituirii unei întreprinderi, atunci când acest obiectiv nu este deja
atins . Acțiunea 3.1.3:
Extinderea eforturilor de reducere a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării l a achiziții publice a IMM -urilor.
 să accelereze începutul activității comerciale a IMM -urilor, reducând și
simplificând licențele și autorizațiile necesare. Mai precis, statele membre ar
putea fixa un termen maxim de o lună pentru acordarea respectivelor licențe și
autorizații, cu excepția cazurilor în care aplicarea unui termen mai lung este
justificată prin riscuri grave pentru persoane sau pentru mediul înconjurător . Acțiunea 3.1.3:
Extinderea eforturilor de reducere a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

60

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
 să se abțină de a solicita IMM -urilor informații de care administrația dispune
deja, cu excepția cazului când acestea trebuie actualizate . Acțiun ea 3.1.6:
Dezvoltarea unui sistem statistic care să permită monitorizarea evoluției sectorului IMM .
 să se asigure că microîntreprinderile nu sunt invitate să participe mai mult de o
dată la trei ani la o anchetă statistică aflată sub responsabilitatea org anismului
local, regional sau național de statistică, cu excepția cazului în care nevoile de
informații statistice sau de alte tipuri de informații necesită această participare . Acțiunea 3.1.6:
Dezvoltarea unui sistem statistic care să permită monitorizare a evoluției sectorului IMM .
 să stabilească un punct de contact unde părțile interesate să poată semnala
reglementările sau procedurile considerate drept disproporționate și/sau care
împiedică inutil activitățile IMM -urilor . Acțiunea 3.1.3:
Extinderea efor turilor de reducere a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.
 să se asigure de punerea în aplicare deplină și la timp a directivei privind
serviciile, inclusiv de crearea ghișeelor unice prin intermediul cărora
întreprinderile să poată obține toate informațiile importante și să poată efectua
toate procedurile și formalitățile necesare pe cale electronică. Acțiunea 3.1.3:
Extinderea eforturilor de reducer e a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.
V. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM -urilor: Facilitarea participării IMM -urilor la achizițiile publice și exploatarea mai judicioasă a posibilităților oferite
IMM -urilor de a beneficia de ajutoare de stat
 să instaleze portaluri electronice pentru a spori accesul la informații cu privire la
oportunitățile de achiziții publice inferioare plafoanelor UE . Acțiunea 5.1.3:
Furnizarea de informații și asistență de specialitate.
 să încurajeze autoritățile contractante să divizeze ofertele în loturi, atunci când
este adecvat, și să mărească vizibilitatea posibilităților de subcontractare . Acțiu nea 3.1.3:
Extinderea eforturilor de reducere a barierelor administrative în calea înființării, dezvoltării,
transferului, ieșirii de pe piață, participării la achiziții publice a IMM -urilor.
 să amintească autorităților contractante obligația de a nu imp une exigențe
disproporționate în materie de calificare și de capacitate financiară .
 să încurajeze un dialog constructiv și o înțelegere reciprocă între IMM -uri și
marii cumpărători, mulțumită unor activități precum informarea, formarea, Acțiunea 5.1.3:

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

61

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
monitorizarea și schimbul de bune practici . Furnizarea de informații și asistență de specialitate (oferirea de informații și facilitarea participării
IMM -urilor la procedurile de achiziții publice din alte țări).
 să recentreze politica ajutoarelor de stat pentru a o adapta mai bine nevoilor
IMM -urilor, cu precădere elaborând măsuri mai specifice. Acțiunea 1.1.1:
Sprijin public pentru achiziționarea de echipamente.
Acțiunea 1.1.2:
Schemă de finanțare pentru IMM -uri în scopul sprijinirii dezvoltării regionale .
Acțiunea 1.3.1:
Crearea unui sistem descentralizat de fonduri regionale de asistență și garantare care să îmbunătățească
accesul IMM -urilor la finanțare prin îmbinarea resurselor financiare locale ale băncilor cu garanțiile
fondurilor locale de garantare .
Acțiunea 1.3.2:
Capitalizarea suplimentară a FNGCIMM prin majorarea capitalului social la un nivel care să -i permită
o mai bună multiplicare a capitalului în condiții de risc controlat.
Acțiunea 1.3.3:
Capitalizarea continuă a Fondului Român de Contragar antare.
Acțiunea 1.3.4:
Stimularea accesului la schemele europene de cogarantare sau contragarantare.
Acțiunea 2.2.1:
Reanalizarea și reorientarea ajutorului de stat pentru inovare în acord cu nevoile de susținere a tuturor
formelor de inovare în întreprin derile mici și mijlocii și obiectivele regionale de susținere a inovării.
Acțiunea 2.2.5:

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

62

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
Schemă de finanțare pentru IMM -uri în scopul realizării de proiecte de cercetare -dezvoltare și inovare.
VI. Facilitarea accesului IMM -urilor la finanțare și punerea în aplicare a unui cadru juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia tranzacțiilor
comerciale
 să elaboreze programe de finanțare care pot remedia absența finanțărilor
disponibile pentru sume cuprinse între 100 000 de euro și 1 milion de euro, în
special prin intermediul unor instrumente care combină caracteristicile
împrumutului și ale capitalului social, respectând în același timp normele privind
ajutoarele de stat . Acțiunea 1.1.1:
Sprijin public pentru achiziționarea de ech ipamente.
Acțiunea 1.1.2:
Schemă de finanțare pentru IMM -uri în scopul sprijinirii dezvoltării regionale.
Acțiunea 1.1.4:
Susținerea și multiplicarea capitalului privat de risc prin participarea la crearea unui proiect pilot de
fond de capital de risc în p arteneriat public -privat pentru sprijinul dezvoltării afacerilor cu potențial de
creștere și creării de locuri de muncă.
Acțiunea 1.1.5:
Crearea și operaționalizarea unei rețele de investitori privați de succes („business angels” network).
Acțiunea 1.2.1:
Dezvoltarea de scheme de microcreditare.
Acțiunea 1.3.1:
Crearea unui sistem descentralizat de fonduri regionale de asistență și garantare care să îmbunătățească
accesul IMM -urilor la finanțare prin îmbinarea resurselor financiare locale private cu spriji nul acordat
de stat/UE.
Acțiunea 1.3.2:
Capitalizarea suplimentară a FNGCIMM prin majorarea capitalului social la un nivel care să -i permită
o mai bună multiplicare a capitalului în condiții de risc controlat.
Acțiunea 1.3.3:
Capitalizarea continuă a Fondu lui Român de Contragarantare.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

63

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
Acțiunea 1.3.4:
Stimularea accesului la schemele europene de cogarantare sau contragarantare.
 să abordeze obstacolele de reglementare și fiscale care împiedică fondurile de
capital de risc existente pe piața unică să investe ască în aceleași condiții ca
fondurile naționale . Acțiunea 1.1.4:
Susținerea și multiplicarea capitalului privat de risc prin participarea la crearea unui proiect pilot de
fond de capital de risc in parteneriat public -privat pentru sprijinul dezvoltării af acerilor cu potențial de
creștere ș i creării de locuri de muncă.
 să utilizeze pe deplin finanțarea disponibilă în cadrul programelor legate de
politica de coeziune și în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală, pentru a sprijini IMM -urile. Acțiunea 1.1.3:
Promovarea creșterii economice în mediul rural prin sprijinirea dezvoltării micro -întreprinderilor și a
cooperativelor de fermieri.
VII. Sprijinirea IMM -urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite de piața unică
 să asi gure aplicarea corectă a principiului recunoașterii reciproce . Acțiunea 5.1.3:
Furnizarea de informații și asistență de specialitate.
 să încurajeze organismele naționale de standardizare să își reexamineze modelul
de întreprindere pentru a reduce costul a ccesului la standarde . Acțiunea 2.1.3:
Susținerea dezvoltării organizațiilor din domeniul infrastructurilor calității, în special în vederea
creșterii accesibilității întreprinderilor mici și mijlocii la serviciile oferite și la activitățile desfășurate
de către acestea.
 să asigure componența echitabilă a comitetelor de standardizare . Acțiunea 2.1.1:
Sprijin pentru organizațiile de reprezentare a intereselor IMM -urilor și a celor expert din domeniul
afacerilor pentru a crește capacitatea de reprezentare a intereselor IMM -urilor în structurile și în
activitățile instituțiilor specifice infrastructurii calității din România, în special la activitățile de
standardizare.

 să invite organismele naționale de standardizare, alături de organismele
europene de stan dardizare, să lanseze campanii de promovare și informare
pentru a încuraja IMM -urile să utilizeze mai eficient standardele și să ofere Acțiunea 2.1.1:
Sprijin pentru organizațiile de reprezentare a intereselor IM M-urilor și a celor expert din domeniul
afacerilor pentru a crește capacitatea de reprezentare a intereselor IMM -urilor în structurile și în

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

64

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
feedback cu privire la conținutul acestora . activitățile instituțiilor specifice infrastructurii calității din România, în special la activitățile de
standardi zare.
 să ofere IMM -urilor servicii de consiliere, inclusiv sprijin pentru a se putea
apăra împotriva practicilor comerciale neloiale . Acțiunea 2.1.2:
Sprijin pentru diseminarea unei noi culturi a calității în România, îndeosebi prin intermediul
structuril or de sprijin al dezvoltării afacerilor.
Acțiunea 2.2.3:
Finanțare pentru servicii de consultanță în domeniul inovării și servicii de sprijinire a inovării pentru
IMM -uri.
Acțiunea 2.2.6:
Finanțare pentru obținerea și validarea drepturilor de proprietate i ndustrială pentru IMM -uri.
VIII. Promovarea ameliorării competențelor în interiorul IMM -urilor și a tuturor formelor de inovație
 să încurajeze eforturile depuse de IMM -uri pentru a se internaționaliza și pentru
a deveni întreprinderi cu o creștere putern ică, inclusiv prin participarea la
grupările inovatoare . Acțiunea 2.2.1:
Reanalizarea și reorientarea ajutorului de stat pentru inovare în acord cu nevoile de susținere a tuturor
formelor de inovare în întreprinderile mici și mijlocii și obiectivele region ale de susținere a inovării.
Acțiunea 2.2.3:
Finanțare pentru servicii de consultanță în domeniul inovării și servicii de sprijinire a inovării pentru
IMM -uri.
Acțiunea 2.2.4:
Sprijinirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la Programul Cadru 7, CI P și alte programe
comunitare care sprijină transferul de cunoștințe.

Acțiunea 5.2.1:
Dezvoltarea parteneriatelor de afaceri, parteneriatelor public – private cu scopul dezvoltării activității
de export.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

65

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
Acțiunea 5.2.2:
Încurajarea proiectelor de cooperar e transnațională desfășurate de asociații sectoriale, în scopul
sprijinirii exportului și a creșterii capacității de internaționalizare a IMM -urilor, dezvoltând strategii
comune de comercializare în țările terțe.
Acțiunea 5.2.4:
Intensificarea cooperării d intre IMM -uri și universități/centre de cercetare pentru a îmbunătăți
cercetarea și inovarea pentru produse destinate exportului.
 să promoveze dezvoltarea competențelor IMM -urilor în domeniul cercetării și al
inovării, de exemplu, prin intermediul accesul ui simplificat la infrastructurile
publice de cercetare, prin utilizarea serviciilor de cercetare și dezvoltare, prin
recrutarea și formarea de personal calificat, în conformitate cu noul cadru
comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvolt are și inovare . Acțiunea 2.2.1:
Reanalizarea și reorientarea ajutorului de stat pentru inovare în acord cu nevoile de susținere a tuturor
formelor de inovare în întreprinderile mici și mijlocii și obiectivele regionale de susținere a inovării.
Acțiunea 2.2 .2:
Sprijin pentru susținerea creării sau dezvoltării capacității tehnice și competențelor de
facilitator/intermediar de transfer tehnologic transnațional ale furnizorilor de servicii de sprijin al
inovării.
Acțiunea 2.2.5:
Schemă de finanțare pentru IMM -uri în scopul realizării de proiecte de cercetare -dezvoltare și inovare.
Acțiunea 2.3.1:
Crearea și dezvoltarea de structuri de sprijin al IMM -urilor și al inovării la nivel local/regional.
Acțiunea 2.3.2:
Stimularea înființării, dezvoltării și funcționării în rețea a incubatoarelor de afaceri.

 să deschidă programe naționale de cercetare în cazul în care această acțiune
oferă avantaje și pentru IMM -urile din alte state membre și să contribuie la
accesul IMM -urilor la activitățile de cercetare transnațional e, de exemplu, printr –
o programare comună . Acțiunea 2.2.4:
Sprijinirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la Programul Cadru 7, CIP și alte programe
comunitare care sprijină transferul de cunoștințe.

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

66

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
 să se asigure că, în cadrul punerii în aplicar e a programului privind politica de
coeziune, IMM -urile pot obține ușor finanțări legate de spiritul antreprenorial,
inovare și cunoștințe . Acțiunea 2.2.1:
Reanalizarea și reorientarea ajutorului de stat pentru inovare în acord cu nevoile de susținere a tu turor
formelor de inovare în întreprinderile mici și mijlocii și obiectivele regionale de susținere a inovării.
Acțiunea 2.2.3:
Finanțare pentru servicii de consultanță în domeniul inovării și servicii de sprijinire a inovării pentru
IMM -uri.
 să susțină d ezvoltarea unei identități electronice pentru întreprinderi, pentru a
permite facturarea și tranzacțiile administrative on -line. Acțiunea 2.4.1:
Program de sprijin pentru micro -întreprinderi inovative în vederea construirii infrastructurii necesare
emiteri i electronice a facturilor.
Acțiunea 2.4.2:
Dezvoltarea unui portal de servicii electronice pentru IMM -uri (în cadrul portalului e -România) și
campanie de promovare a portalului în vederea diseminării serviciilor pe scară cât mai largă.
 să încurajeze într eprinderile, în special IMM -urile și alte părți interesate, inclusiv
autoritățile relevante responsabile cu achizițiile publice, să participe la acțiuni
care contribuie la implementarea rapidă a inițiativei privind piețele -pilot. Acțiunea 2.2.2:
Sprijin pe ntru susținerea creării sau dezvoltării capacității tehnice și competențelor de
facilitator/intermediar de transfer tehnologic transnațional ale furnizorilor de servicii de sprijin al
inovării.
IX. Ajutarea IMM -urilor să transforme provocările în materie de mediu în oportunități
 să ofere stimulente pentru întreprinderile și produsele eficiente din punct de
vedere ecologic (de exemplu, sisteme de stimulente fiscale și prioritatea acordată
subvențiilor destinate finanțării întreprinderilor durabile), în con formitate cu
orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului și să
recurgă la abordarea simplificată privind ajutoarele de mediu pentru IMM -uri,
dezvoltată în regulamentul general de exceptare pe categorii (RGEC) . Măsura 2.1:
Dezv oltarea afacerilor bazate pe creșterea calității producției și pe modele de afaceri eco -eficiente

 să utilizeze în totalitate suma de aproximativ 2,5 miliarde de euro alocată Acțiunea 5.1.1:

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

67

SBA – Acțiuni pentru s tatele membre Acțiuni prevăzute în s trategi e
programelor legate de politica de coeziune, pentru a susține produsele și
procedeele ecologice în IMM -uri. Sprijinirea accesului pe noi piețe și internaționalizare prin promovarea schemei de finanțare „Sprijin
pentru accesul pe noi piețe și internaționalizare” (POS CCE, AP 1 – Un sistem de producție inovativ și
eco – eficient, DMI 1.1. Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor,
în special a IMM -urilor ).
X. Încurajarea și sprijinirea IMM -urilor pentru a profita de creșterea piețelor
 să încurajeze consilierea IMM -urilor de cătr e întreprinderi mari pentru a le ajuta
să aibă acces la piețele internaționale .
Acțiunea 2.2.7:
Finanțare pentru angajarea temporară de personal cu înaltă calificare în IMM -uri.
Acțiunea 5.2.3:
Stimularea comunicării între autorități le publice și IMM -uri referitor la investițiile străine.

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

68

Anexa 1 – Metodologia de elaborare a strategiei pentru dezvoltarea sectorului IMM

Unde se afla, in acest moment,
sectorul IMM -urilor ?
Unde dorim saajungem ?
Cum putem ajunge la stadiul dorit ?
Care sunt pasii necesari pentru
a ajunge la stadiul dorit ?Viziunea
Ariile de interventie
Optiunile strategice
Strategia selectata
Obiectivul strategic
Obiectivele generale
Setul de obiectiveIntrebare
Stabilirea cauzelor
Stabilirea problemelorRezultat
Analiza SWOT
Care sunt instrumentele pentru
a ajunge la stadiul dorit ?Instrumentele
Matricea instrumentelor siobiectivelor
Cat vacosta ? Planul financiar
Care sunt masurile concrete pentru atingerea scopului ?
Cum vom masura progresul facut ?Structura , desfasurarea sicalendarul implementarii
Planul de monitorizare sievaluare
Este strategia coerenta , consistenta siacopera
necesitatile sectorului ?Evaluarea ex -ante: Evaluarea consistentei
Evaluarea coerenteiEtapa
Evaluare Planificarea implementarii Crearea conceptuluiUnde se afla, in acest moment,
sectorul IMM -urilor ?
Unde dorim saajungem ?
Cum putem ajunge la stadiul dorit ?
Care sunt pasii necesari pentru
a ajunge la stadiul dorit ?Viziunea
Ariile de interventie
Optiunile strategice
Strategia selectata
Obiectivul strategic
Obiectivele generale
Setul de obiectiveIntrebare
Stabilirea cauzelor
Stabilirea problemelorRezultat
Analiza SWOT
Care sunt instrumentele pentru
a ajunge la stadiul dorit ?Instrumentele
Matricea instrumentelor siobiectivelor
Cat vacosta ? Planul financiar
Care sunt masurile concrete pentru atingerea scopului ?
Cum vom masura progresul facut ?Structura , desfasurarea sicalendarul implementarii
Planul de monitorizare sievaluare
Este strategia coerenta , consistenta siacopera
necesitatile sectorului ?Evaluarea ex -ante: Evaluarea consistentei
Evaluarea coerenteiEtapa
Evaluare Planificarea implementarii Crearea conceptului

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

69

Anexa 2 – Priorități le, politici le, cadrul legislativ existente
OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
Obiectiv general:
1 Creșterea economică și calitatea locurilor de muncă sustenabile
Sursa: Strategia Lisabona/Obiective prioritare IMM -uri Reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvolta re so cio-economică între
România și statele m embre ale Uniunii Europene
Sursa: PND 2007 -2013
Obiectiv specific
1.1 Agendă socială reînnoită în domeniul (…) educației

 Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești
 Perfecționarea și u tilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton
Sursa: PND 2007 -2013
 Creșterea competitivității economiei românești prin inovare cu impact la nivelul
agenților economici
 Creșterea calității sociale prin dezvoltarea de soluții inclusiv tehnologice care să
genereze beneficii directe la nivelul societății
Sursa: SNCDI
Obiectiv
1.1.1 Promovarea flexibilității și securității angajaților și reducerea segmentării pieței
forței de muncă ținând cont de rolul partenerilor sociali (Obiectiv 21) Creșterea gradul ui de ocupare și a ratei de participare pe piața muncii – prioritate E
Sursa: PNR
Politici
1.1.1.1  Adaptarea legislației muncii prin revizuirea, acolo unde este necesar, a
diferitelor forme contractuale și perioade de timp alocate muncii
Explicații: Cont ribuie la atingerea Obiectivului 21
 Sistemul modern de asigurări sociale presupune un sistem adecvat al
veniturilor, încurajează angajarea și facilitează mobilitatea forței de muncă
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă susten abile  Prioritatea 3: Crearea condițiilor pentru o piață a muncii flexibilă
Sursa: Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud -Est 2009 -2013
1.1.1.2  Politici privind combaterea muncii la negru
Explicații: Contribuie la atingerea Obiectivului 21
Sursa: Ghidul in tegrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile

1.1.1.3  Promovarea și diseminarea formelor inovative de organizare a muncii
având ca scop îmbunătățirea calității și productivității muncii cu
respectarea normelor de sănătate și securitat e a muncii

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

70

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
Explicații: Contribuie la atingerea Obiectivului 21
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
1.1.1.4  Sprijin pentru tranzi ția de la școală la muncă incluzând training, self
employment, creare de afaceri ș i mobilitate geografică
Explicații: Contribuie la atingerea Obiectivului 21
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Îmbunătățirea calității resurselor umane.
Explicații: În cadrul priorității E.
Sursa: PNR
 POS DRU 2007 -2013 –Axa prioritară 2 – Corela rea învățării pe tot parcursul
vieții cu piața muncii
Obiectiv
1.1.2  Adaptarea sistemelor de educație și training pentru a răspunde noilor cereri
de competențe (Obiectiv 24)
Explicații: Obiectiv specific pentru atinger ea obiectivelor Lisabona, util pentru
definirea politicilor naționale de reformă
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Creșterea gradului de ocupare și a ratei de participare pe piața muncii –
prioritate E
Sursa: P NR
 Dezvoltarea formelor de învățământ pentru adulți orientate cu predilecție spre
satisfacerea nevoilor angajatorilor
 Elaborarea și implementarea unor instrumente de investigare a gradului de
satisfacție a agenților economici față de formarea profesional ă inițială furnizată
de școală
Sursa: PNDR Bucur ești-Ilfov 2007 -2013
Politici
1.1.2.1  Facilitarea și diversificarea accesului tuturor la educație, training și
cunoaștere prin intermediul organizării timpului de lucru, serviciilor de
sprijin familial, orien tare vocațională și noi forme de împărțire a costurilor
Explicații: Contribu ie la atingerea obiectivului 24
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă
sustenabile  Creșterea numărului persoanelor dezavantajate car e participa la sist emul de
învăță mânt
 Abor darea excluziunii sociale prin încurajarea creării oportunităț ilor de noi
locuri de muncă într -un număr de sectoare legate de servicii cum ar fi turism,
educ ație, cercetare, TIC, financiar și prin reducerea disparit ăților intra-
regio nale în special pentru grupurile vulnerabile cum ar fi minorit ățile et nice,
femeile, în general și pări nții singuri, în special, popul ația din mediul rural,
tinerii, șomerii pe termen lung, muncitorii necalific ați, muncitorii în vârsta,
persoanele cu handi cap
Sursa: PNDR București -Ilfov 2007 -2013
 POS DRU 2007 -2013 – Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale
1.1.2.2  Îmbunătățirea definirii și transparenței calificărilor profesionale,
recunoașterea acestora și validarea învățării non -formale și i nformale  Centrarea curricul ei pe 8 competențe -cheie, agreate și utilizate în Uniunea
Europeană

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

71

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
pentru a răspunde la noile nevoi ocupaționale, competențe cheie și viitoare
cerințe de expertiză
Explicații: Contribuie la atingerea obiectivului 24
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile Explicații: În Legea educației naționale, Curriculumul Național este fundamentat pe
cele 8 domenii de competențe -cheie care determină profilul de formare al elevului
din perspectiva învăță rii pe parcursul întregii vieți.
Sursa: Programul de Guvernare, capitolul 5 – Educație
 Îmbunătă țirea sistemului de formare profesională a angaj aților în vederea
creării unei fo rțe de muncă adaptate la ceri nțele pi eței munci i, aflate în
continuă schimbare
 Furnizarea de instruire în vederea cre șterii educ ației antreprenoriale a
managerilor de la toate nivelurile, a persoanelor angajate și șomere pentru
crearea de noi firme și pentru dezvoltarea afacerilor
 Furnizarea de instruire categoriilor dezavantajate și excluse social în vederea
creșterii gradului de includere socială și dezvoltării de abilit ăți și compete nțe
pentru integrarea acestora pe pi ața muncii
 Formarea popul ației active din mediul rural în vederea reconversiei
profesionale
 Îmbunăt ățirea capacit ății de absor bție a fondurilor alocate prin programele de
finanțare externe și, în special, pregătirea pentru accesarea fondurilor
structurale și de coeziune
Sursa: Planul regional de a cțiune pentru înv ățământ 2008 – 2013 /Regiunea Nord –
Est
Obiectiv specif ic
1.2 Deblocarea potențialului de creștere a IMM -urilor pe parcursul duratei lor de viață
Obiectiv
1.2.1 Promovarea unei culturi antreprenoriale și crearea unui mediu favorabil pentru
IMM -uri (Obiectiv 15)
Explicații: Obiectiv specific pentru atingerea obiectivelor Lisabona, util pentru
definirea politicilor naționale de reformă
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Continuarea îmbunătățirii mediului de afaceri –Prioritate D
Sursa: PNR
 Dezvoltarea, în cadrul sist emului de învățământ și în sisteme de pregătire
specializate, a culturii antreprenoriale, întărirea performanțelor manageriale și
încurajarea spiritului inovator; în acest context sunt necesare eforturi pentru
conștientizarea în mediul de afaceri românesc a importanței drepturilor de
proprietate intelectuală, managementului calității, managementului activelor
intangibile, în particular al brevetelor de invenție și al mărcilor – stimularea
utilizării acestora

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

72

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
 Programul UNCTAD EMPRETEC România pentru sprijini rea dezvoltării
IMM -urilor (cod 344)
 Programul național multianual pe perioada 2005 -2013 pentru dezvoltarea
culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM (cod 441)
 Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul t inerilor și
facilitarea accesului acestora la finanțare – START (cod 454)
Sursa: Programul de Guvernare, capitolul 5 – Educație , capitolul 11 – Mediul de
afaceri, IMM -urile, concurența și protecția consumatorului
 Dezvoltarea antreprenoriatului și a IMM -urilor în vederea creării de locuri de
muncă
Sursa : PNDR București -Ilfov 2007 -2013
 Înființarea de noi firme și cre șterea competitivit ății și a eficie nței celor
existente în vederea dezvoltării sectoarelor cu pote nțial de cre ștere economică
din regiune
Sursa: S trategia de Dezvoltare a Regiunii Nord – Est, 2007 -2013
Politici
1.2.1.1  Îmbunătățirea accesului la finanțare în vederea sprijinirii, creării și
dezvoltării acestora, în mod particular, micro -creditarea și alte forme de
capital de risc
Explicații: Contr ibuie la atingerea obiectivului 15 – Crearea și dezvoltarea
afacerilor poat e fi încurajată prin îmbunătățir ea accesului la finanțare și
crearea unui sistem coerent de stimulare economică (sistem de taxare care să
stimuleze succesul, reducerea cheltuielilor non-salariale, reducerea barierelor
administrative pentru firmele nou înființate, întărirea rețelelor de asistență
relevante, crearea sau susținerea unor puncte de informare și co ntact pe mo delul
one-stop-shop)
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere econo mică și locuri de muncă sustenabile  Facilitarea accesului la finanțare
Explicații: În cadrul priorității D
 Constituirea fondurilor de garantare a creditelor pe diferite segmente ale
economiei
Sursa: PNR
 Facilitarea accesului întreprinderilor la fondurile structurale europene și la
mecanismele de finanțare
 Accelerarea sistemului de absorbție a fondurilor europene și asigurarea
resurselor financiare necesare pentru cofinanțarea proiectelor r ealizate
 H.G. nr.1164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru
dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor (valabilitate: 2007 -2011, buget:
100 milioane euro, intensitate: sprijin de minimis 200.000 euro, excepție
transport rutier care este de 100.000 euro)
 Programul național multianual pe perioada 2002 -2012 pentru susținerea
meșteșugurilor și artizanatului (finanțare de la bugetul de stat)
 Programul național multianual pe perioada 2002 -2013 pentru sprijinirea

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

73

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
microîntreprinderilor și întreprinderilor mici la servicii de instruire și
consultanță (finanțare de la bugetul de stat)
 Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici ș i Mijlocii
(finanțare de la bugetul de stat)
 Programul pentru organizarea Târgului Național Cooperatist (finanțare de la
bugetul de stat)
 Programul de dezvoltare ș i moderniza re a activităților de comercializare a
produselor și serviciilor de piață (finanțare de la bugetul de stat)
 Programul național multianual pe perioada 2002 -2013 de susținere a
investițiilor realizate de către î ntreprinderi nou înființate și microîntreprinde ri,
precum și a investițiilor de modernizare/retehnologizare a IMM -urilor
(finanțare de la bugetul de stat)
 Programul național multianual pentru creșterea competitivităț ii IMM -urilor
prin inovarea produselor și serviciilor lansate pe piață (finanțare de la bugetul
de stat)
 Programul național pentru sprijinirea și facilitarea accesului IMM -urilor la
finanțările și fondurile comunitare (finanțare de la bugetul de stat)
 Schema temporară pentru acordarea de ajutor de stat în perioada crizei
economice și financi are aprobată de Comisia Europeana prin Decizia nr.
9859/03.12.2009 (caz N 547/2009) (finanțare de la bugetul de stat)
 Programului pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și
facilitarea accesului acestora la finanțare – START (cu rsuri și program de
micro -credite)
 Programului națio nal multianual pe perioada 2006 -2012 pentru susținerea
accesului întreprinderilor mici și mijlocii la servicii de instruire și consultanță
 Programul de micro -credite lansat de ANOFM, cu finanțare BIRD,
implementat de birourile regionale CED (până în 2013)
Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” – Axa
prioritară 1: Un sistem de producție inovativ și eco -eficient
1.2.1.2  Întărirea sistemului de stimulente economice, incluzând simplificarea
sistemului de taxare și reducerea costurilor non -salariale
Explicații:Contribu ie la atingerea obiectivului 15

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

74

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
1.2.1.3  Stimularea potențialului inovativ al secto rului IMM
Explicații : Contribu ie la atingerea obiectivului 15
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă
sustenabile26  Stimularea inovării
Explicații: În cadrul priorității D.
Sursa: PNR
 Sprijinirea activităților inovative
 Programu l național multianual pe perioada 2002 -2013 de înființare și
dezvoltare de incubatoare tehnologice și de afaceri (finanțare de la bugetul de
stat)
Sursa: Programul de Guvernare , Capitolul 11 – Mediul de afaceri, IMM -urile,
concurența și protecția consumato rului
 Integrarea cercetării științifice în mediul economic și social
Sursa: Programul de Guvernare , Capitolul 13 – Cercetarea științifică, dezvoltarea și
inovarea
 Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” – Axa
prioritară 1 – Un sistem de producț ie inovativ și eco -eficient
1.2.1.4  Promovarea unor servicii de sprijin reprezentative cum ar fi crearea unor
puncte de contact de tipul one -stop-shop cât și stimularea rețelelor
naționale de sprijin pentru întreprinzători în scopul c reării și dezvoltării
acestora
Explicații: Contribu ie la atingerea obiectivului 15
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Reducerea și simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra
mediului de afaceri și p rofesiilor liberale
Sursa: Programul de Guvernare , Capitolul 11 – Mediul de afaceri, IMM -urile,
concurența și protecția consumatorului
 Îmbunătă țirea compete nțelor în afaceri, de marketing și promovare ale firmelor
existente în vederea creșterii competitivi tății și a vânzărilor pe pi ețele interne,
europene și intern aționale
 Pregă tirea IMM -urilor din reg iune pentru accesul produselor și serviciilor lor
pe Piața Unică a UE
Sursa: Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord – Est/ 2007 -2013
 HG 290/2.03.2006 pentr u aprobarea „Strategiei de stimulare a dezvoltării
rețelei naționale de incubatoare de afaceri ”
 Program ul Operațional Regional 2007 -2013
Axa prio ritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere

26 Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creștere Economică și Ocupare 2005 -2008 (strategia Lisabona revizuită)

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

75

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local
Axa Pr ioritară 5 – Dezvoltarea durabilă ș i promovarea turismului
Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” – Axa
prioritară 1 – Un sistem de producț ie inovativ și eco -eficient
Obiectiv specific
1.3 Reducerea cu 25% a sarcinilor administrative comunitare până în 2012 plus program de simplificare
Obiectiv
1.3.1 Crearea unui mediu de afaceri competitiv și încurajarea inițiativei private printr -o
reglementare mai bună (Obiectiv 14)
Explicații: Contribu ie la atingerea Obiectivului 14
Obiectiv specific pentru atingerea obiectivelor Lisabona, util pentru definirea
politicilor naționale de reformă
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
Reduc erea poverii administrative și legislative
Sursa: European Economic Recovery Plan, COMM 2008800  Îmbunătățirea capacității administrative – Prioritate A
 Continuarea îmbunătățirii mediului de afaceri –Prioritate D
Sursa: PNR
 Inițierea proiectelor de acte nor mative având ca scop consolidarea mediului de
afaceri și dezvoltarea activităților din domeniul profesiilor liberale.
Sursa: Programul de Guvernare, Capitolul 11 – Mediul de afaceri, IMM -urile,
concurența și protecția consumatorului
Politici
1.3.1.1  Reducerea barierelor administrative în mod special pentru sectorul IMM și
pentru demararea afacerilor
Explicații: Contribu ie la atingerea Obiectivului 14
 Reducerea cu 25% a barierelor administrative pana in anul 2012 rezultate
din legislația europeană cât și din transpunerea la nivel național a acesteia
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Măsurarea costurilor administrative
Sursa: PNR
 Reducerea și simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra
mediului de afaceri și profesiilor liberale, inclusiv prin înființarea și
operaționalizarea unor birouri (ghișee) unice, pentru rezolvarea tut uror
problemelor administrative
 Stabilirea sistemului electronic de acordare a unor autorizații prin Sistemul
Electronic Na țional
 Plan de Acțiuni e -Government
 Îmbunătățirea legislației privind falimentul
Sursa: Programul de Guvernare , Capitolul 11 – Mediul de afaceri, IMM -urile,
concurența și protecția consumatorului
1.3.1.2  Încurajarea întreprinderilor în crearea și dezvolt area responsabilității lor
sociale
Explicații: Contribui e la atingerea Obiectivului 14
 Implementarea propunerilor este parte din SBA UE și va contribui la

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

76

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
relansarea creșterii economice și la noi locuri de muncă în sectorul IMM
Sursa: Ghidul integrat pentr u creștere economică și locuri de muncă sustenabile
Obiectiv specific
1.4 Consolidarea Pietei unice, creșterea competitivității în domeniul serviciilor și integrarea pieței de servicii financiare
Obiectiv
1.4.1 Consolidarea avantajelor competitive ale bazei industriale (Obiectiv 10)
Explicații: Obiectiv specific pentru atingerea obiectivelor Lisabona, util pentru
definirea p oliticilor naționale de reformă
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
Politici
1.4.1.1  Identificarea v alorii adăugate și a competiti vității factorilor în sectoarele
industriale cheie care core spund procesului de globalizare
Explicații: Contribuie la atingerea Obiectivului 10
1.4.1.2  Angajamentul de a promova inițiativele tehnologice noi bazate pe
parteneriat public privat și cooperare între țările membre, în vederea tratării
cazur ilor reale de eșec al piețelor
Explicații: Contribu ie la atingerea Obiectivului 10
1.4.1.3  Crearea și dezvoltarea unor rețele de clustere la nivel regional și local în
UE cu o mai mare implica re a IMM -urilor
Explicații: Contribuie la atingerea Obiectivului 10  Stimularea comportamentului de tip cluster al firmelor, dezvoltarea IMM –
urilor ca furnizori pe termen lung, precum și cooperarea inter -firme în activități
economice cu potențial de dezvol tare
Sursa: PNR
Obiectiv
1.4.2 Consolidarea și adâncirea Pieței Interne (Obiectiv 12)
Explicații: Obiectiv specific pentru atingerea obiectivelor Lisabona, util pentru
definirea politicilor naționale de reformă
Sursa: Gh idul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile Îmbunătățirea capacității administrative – Prioritate A
Îmbunătățirea funcționării piețelor – prioritate C
Politici
1.4.2.1  Accelerarea transpunerii Directivelor Pieței Interne
Expli cații: Contribuie la atingerea Obiectivului 12 – Prioritizarea legislației
pentru o mai buna aplicare a legislației interne
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile Continuarea procesului de reducere a barierelor admi nistrative prin evaluarea
sistemelor actuale de autorizare, evaluare inițiată din perspectiva transpunerii
Directivei Serviciilor în Piața Internă, urmărind crearea unei piețe funcționale a
serviciilor.

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

77

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
Sursa: PNR
1.4.2.2  Eliminarea barierelor rămase în activitatea transfrontalieră.
Explicații: Contribu ie la atingerea Obiectivului 12
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
1.4.2.3  Aplicarea corectă a procedurilor de achiziții publice.
Explicații: Contrib uie la ati ngerea Obiectivului 12
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
1.4.2.4  Promovarea unei piețe interne operaționale a servicilor în condițiile
păstrării modelului social european
Explicații: Contribuie la atingerea Obiectivului 12
 Promovarea unei economii de piață și nu a unei societăți de piață
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
1.4.2.5  Accelerarea integrării pieței financiare printr -o implementare coerentă a
Planului d e Acțiuni privind serviciile financiare.
Explicații: Contribu ie la atingerea Obiectivului 12
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
Obiectiv
1.4.3 Asigurarea piețelor deschise și competitive în interiorul și ext eriorul Europei și
utilizarea avantajelor globalizării (Obiectiv 13)
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile Îmbunătățirea capacității administrative – Prioritate A
Îmbunătățirea calității și managementului cheltuie lilor guvernamentale –Prioritate B
Îmbunătățirea funcționăr ii piețelor – Prioritate C
Continuarea îmbunătățirii mediului de afaceri – Prioritate D
Politici
1.4.3 1  Eliminarea barierelor comerciale și de reglementare care distorsionează
competiția
Explica ții: Contribuie la atingerea Obiectivului 13
1.4.3 2  Aplicarea eficientă a politicilor privind concurența
Explicații: Contribu ie la atingerea Obiectivului 13
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
1.4.3 3  Întărirea rolului autorităților de reglementare privind competiția în vederea
identificării și înlăturării barierelor referitoare la aceasta și la intrarea în
piață

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

78

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
Explicații: Contribuie la atingerea Obiectivului 13.
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere econo mică și locuri de muncă sustenabile
1.4.3 4  Realocarea ajutorului de stat în favoarea sprijinirii anumitor obiective
orizontale (CD și inovare, optimizarea capitalului uman), numai în situații
de eșec bine identificat al piețelor
Explicații: Contribu ie la atingerea Obiectivului 13
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Reducerea și reorientarea ajutorului de st at către o abordare orizontală
Explicații: În cadrul priorității D
Sursa: PNR

1.4.3 5  Promovarea intr -un context multilateral a deschiderii către piețe externe.
Explicații: Contribu ie la atingerea Obiectivului 13
 Deschiderea externă către investiții și comerț prin creșterea, atât a
exporturilor cât și a importurilor, este un factor important pentru creștere și
ocupare cu rezultate în imple mentarea reformelor structurale
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Implementarea, susținerea și monitorizarea implementării „Strategiei Naționale
de Export ”, inclusiv dezvoltarea de strategii regionale de competitivitate la
expo rt în parteneriat public -privat
 Dezvoltarea sistemelor informatice referitoare la piața externă, a ccesibile
producătorilor români
 Corelarea activităților promoționale și de acces pe piețe non -UE la nivel
național cu cele la nivelul UE, prin participarea activă la Comitetul Consultativ
de Acce s pe Piețe al Comisiei Europene
 Urmărirea deschiderii de noi piețe pentru exporturile românești, atât prin
negocierile comerciale multilaterale, cât și prin cele privind noi Acorduri de
Comerț Liber ale UE
 Demersuri pentru expansiunea firmelor cu capital românesc în sud -estul
Europei și în vecinătatea estică, susținerea promovării exporturilor românești și
atragerea de investiții în zonel e țintă de expansiune economică
Sursa: Programul de Guvernare, Capitolul 11 – Mediul de afaceri, IMM -urile,
concurența și protecția și Capitolul 21 – Politica externă

Obiectiv
1.5 Libera circulație a cunoașterii și crearea unui spa țiu european de cercetare
1.5.1 Creșterea investițiilo r în cercetare dezvoltare în special în sectorul privat
(Obiectiv 7)
Explicații: Obiectiv specific pentru atingerea obiectivelor Lisabona, util pentru
definirea politicilor naționale de reformă
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile Îmbunătățirea calității și managementului cheltuielilor guvernamentale –Prioritate B
Continuarea îmbunătățirii mediului de afaceri –Prioritate D

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

79

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
Politici
1.5.1.1  Îmbunătăț irea condițiilor generale și asigurarea unui cadru competitiv ș i
atractiv de operare al întreprinderilor
Explicații: Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 7
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Crearea cadrului instituțional, legislativ și financiar favorabil susținerii IMM –
urilor și a inițiativei private
 Contracararea efectelor crizei economice globale prin implementarea, în regim
de urgență, a unor măsuri de natură economică și de reglementare fiscală, în
vederea susți nerii și stimulării IMM – urilo r
Sursa : Programul de Guvernare, Capitolul 11 – Mediul de afaceri, IMM -urile,
concurența și protecția consumatorului
1.5.1.2  Orientarea către cheltuieli publice eficiente de cercetare -dezvoltare și
dezvoltarea de parteneriate publice private
Explicații:M ăsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 7
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Focalizarea eforturilor de cercetare spre probleme clar identificate prin
implicarea în proiectele CDI a repre zentanților cererii, în special a celei venite
din partea firmelor dar și a autorităților publice naționale sau regionale
Sursa: SNCDI
1.5.1.3  Dezvoltarea și consolidarea centrelor de excelență ale instituțiilor
educaționale și de cercetare din statele me mbre precum și crearea de noi
centre și îmbunătățirea cooperării și transferului de tehnologii între
institutele de cercetare publice și sectorul privat
Explicații: Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 7
Sursa: Ghidul integrat p entru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Asigurarea condițiilor necesare în domeniul cercetării științifice și tehnice în
vederea afirmării activității de creație și inovare, dezvoltării unor tehnologii
autohtone avansate, creșterii competit ivității produselor românești
Sursa: programul de Guvernare, Capitolul 2 – Angaja mentul pentru buna guvernare
a României. Principiile de guvernare. Măsuri pentru reluarea creșterii economice
 Integrarea cercetării științifi ce în mediul economic și social
Sursa: programul de Guvernare , Capitolul 13 – Cercetarea științifică, dezvoltarea și
inovarea
 Dezvoltarea parteneriatelor public privat în știință și tehnologie prin crearea
unor centre de competență, platforme tehnologice, parcuri științifice , cât și a
unor interfețe specializate între cererea și oferta de CDI
Sursa: SNCDI
 Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” – Axa
Prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru
competitivitate
1.5.1.4  Scheme de ajutor de stat
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Stimularea participării mediului privat la CDI, inclusiv pentru creșterea
capacității de inovare, dezvoltare tehnologică și asimilare în producție a
rezultatelor cercetări i
Sursa: SNCDI
 Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” –Axa

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

80

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
prioritară 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate
1.5.1.5  Modernizarea managementului instituțiilor de cercetare și universităților
Explicații:Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 7
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” –Axa
prioritară 2 – Cercet are, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate

Obiectiv specific
1.6 Îmbunătățirea condițiilor generale în materie de inovare în special cu
privire la capitalul de risc și drepturile de proprietate intelectuală
Modernizarea sistemului de protejare a drepturilor de proprieta te industrială și
intelectuală
Explicații: recomandările Consiliului de primăvară din 2006
Sursa: PNR
Obiectiv
1.6.1 Facilitarea tuturor formelor de inovare (Obiectiv 8)
Explicații: Obiectiv specific pentru atingere a obiectivelor Lisabona, util pentru
definirea politicilor naționale de reformă
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile Continuarea îmbunătățirii mediului de afaceri –Prioritate D
Sursa: SNCDI
Politici
1.6.1.1  Îmbu nătățirea serviciilor de sprijin ale inovării în special pentru diseminare
și transfer de tehnologie
Explicații: Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 8
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenab ile  Stimularea participării mediului privat la CDI, inclusiv pentru creșterea
capacității de inovare, dezvoltare tehnologică și asimilare în producție a
rezultatelor cercetării
 Sprijinirea creării și dezvoltă rii de entități de transfer tehnologic, în speci al în
cadrul institutelor publice de cercetare și al universităților
 Creșterea accesului IMM -urilor la informații referitoare la rezultatele
cercetărilor, la oportunități de finanțare și colaborare, prin servicii de suport
dedicate
Sursa: SNCDI
1.6.1.2  Crearea și dezvoltarea de poli de inovare, rețele și incubatoare care s ă
aducă împreună universități, î ntreprinderi de cercetare, inclusiv la nivel
local și regional pentru a acoperi decalajele tehnologice între regiuni
Explicații: Măsuri recomandate statelo r membre pentru atingerea Obiectivului 8
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Stimularea participării mediului privat la CDI
 Dezvoltarea parteneriatelor public privat în știință și tehnologie
 Promovarea antrepr enoriatul bazat pe inovare
 Încurajare a rețelelor inovative, participă rii la platformele tehnologice europene
și dezvoltă rii unor platforme tehnologice naționale în domenii strategice
 Crearea și dezvoltarea de parcuri științifice și tehnologice
Sursa: SNCDI

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

81

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
1.6.1.3  Încurajarea transferului transfrontalier de cunoaștere inclusiv prin investiții
străine directe
Explicații: Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 8
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
1.6.1.4  Încurajarea achizițiilor publice de produse și servicii inovative
Explicații: Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 8
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
1.6.1.5  Acces la finanțare națională și internațională
Explicații: Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 8
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile Simplificarea accesului firmelor inovative la s chemele de finanțare CDI orientate
către cofinanțare și susținerea colaborării acestora cu cercetarea din universitati și
institutele publice de CD
Sursa: SNCDI
Obiectiv
1.6.2 Diseminarea și utilizarea eficientă a TIC și construirea unei societăți
infor maționale inclusive, nediscriminatorii (Obiectiv 9)
Explicații: Obiectiv specific pentru atingerea obiectivelor Lisabona, util pentru
definirea politicilor naționale de reformă
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabil e Îmbunătățirea capacității administrative – Prioritate A
Continuarea îmbunătățirii mediului de afaceri –Prioritate D
Creșterea gradului de ocupare și a ratei de participare pe piața muncii – prioritate E
Sursa: PNR
Politici
1.6.2.1  Încurajarea utilizări i pe scară largă a TIC în servicii publice, IMM -uri și
gospodării
Explicații: Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 9
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Creșterea rolului sectorului TI C în promovarea și stimularea dezvoltării
economice, a coeziunii sociale și în reducerea decal ajelor regionale de
dezvoltare
Sursa: Programul de Guvernare, Capitolul 14 – Societatea Informațională
 Dezvoltarea și creșterea accesibilității infrastructurii de comunicații în bandă
largă (broadband)
Explicații: În cadrul priorității C. Implementarea „Strategiei de dezvoltare a
comunicațiilor electronice de bandă largă ” va crește rata de penetrare a
conexiunilor broadband
Sursa : PNR
 Programul Operațional Sector ial “Creșterea Competitivității Economice” – Axa
Prioritară 3: Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat
și public

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

82

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
1.6.2.2  Incurajarea dezvoltării TIC și al industriilor furnizoare de conținut și buna
funcționare a piețelor
Explic ații: Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 9
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile
1.6.2.3  Încurajarea înlocuirii rețelelor în banda largă inclusiv pentru regiunile slab
deservite în v ederea dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere
Explicații: Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului 9
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Programul Operațional Sectorial “Creșterea Comp etitivității Economice” – Axa
Prioritară 3: Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat
și public
Obiectiv specific
1.7 Promovarea unei politici industriale axată pe modele durabile de producție și consum eficiente energetic
Obiect iv
1.7.1 Încurajarea utilizării durabile a resurselor și întărirea sinergiei între protecția
mediului și creșterea economică (Obiectiv 11)
Explicații: Obiectiv specific pentru atingerea obiectivelor Lisabona, util pentru
definirea politicilor naționale de reformă
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile Continuarea îmbunătățirii mediului de afaceri – Prioritate D
Îmbunătățirea calității vieții prin gestionarea durabilă a resurselor regenerabile și
atenuarea efectelor schimbărilor climatice – Prioritate F
Sursa: PNR
Politici
1.7.1.1 Prioritate acordată eficienței energetice și diseminarea rapidă a tehnologiilor eco
eficiente
Explicații: Contribuie la atingerea Obiectivului 11
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere eco nomică și locuri de muncă sustenabile  Stimulente economice și financiare pentru investițiile în domeniul gestiunii
deșeurilor și în specia l pentru valorificarea acestora
 Crearea unor centre de cercetare în domeniul protecției mediului în centrele
universit are și stimularea cercetării aplicative î n domeniul tehnologiilor curate
Sursa: Programul de Guvernare, Capitolul 18 – Protecția mediului înconjurător
1.7.1.2  Promovarea și dezvoltarea instrumentelor de internaționalizare specifice
protecției mediului
Explicaț ii: Contribuie la atingerea Obiectivului 11
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile  Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” – Axa
prioritară 1: Un sistem de producție inovativ și eco-eficient

1.7.1.3  Implementarea eficientă a măsurilor din protocolul de la Kyoto cu accent
pe sectorul IMM
Explicații: Contribuie la atingerea Obiectivului 11.
Sursa: Ghidul integrat pentru creștere economică și locuri de muncă sustenabile „Strategi a națională a României privind schimbările climatice ” (SNSC)
„Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013 -2020 –
2030 ”

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

83

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
2 Obiective generale
 Creștere economică inteligentă
Explicații: Dezvoltarea unei economii bazate pe c unoaștere și inovare
 Creștere durabilă
Explicații: Promovarea unei economii competitive verzi și eficiente din punct de
vedere al resurselor
 Creștere inclusivă
Explicații: Încurajarea unei economii cu rata mare de ocupare care să asigure
coeziunea socială și teritorială
Sursa: Europe 2020
3 Inițiative
3.1 Inițiativa „O Europa eficientă din punct de vedere al resurselor”
Explicații: Decuplarea creșterii economice de la utilizarea resurselor și energiei
Aplicare la nivelul s tatelor membre
 Alocarea de ins trumente de piață, cum ar fi facilități fiscale și achiziții publice pentru adaptarea metodelor de producție și consum
 Stimularea instrumentelor de reducere a consumului de energie care pot crește eficiența în sectoarele intensive energetic
3.2 Inițiativ a „O politica industrială pentru era globalizării”
Aplicare la nivelul s tatelor membre
 Îmbunătățirea mediului de afaceri în special pentru IMM -urile inovative inclusiv prin achiziții publice care recompensează inovarea
 Îmbunătățirea condițiilor de asigura re a proprietății intelectuale
 Reducerea barierelor adm inistrative pentru companii și î mbunătățirea calității legislației în domeniul afacerilor
 Cooperare cu părțile interesate din diferite sectoare pentru identificarea neajunsurilor și dezvoltarea unei an alize privind menținerea bazei industriale și de
cunoaștere și poziționarea UE în fruntea dezvoltării globale durabile
3.3 Inițiativa „O agendă pentru noi locuri de muncă și competențe”
Aplicare la nivelul s tatelor membre
 Implementarea flexicurității
 Dezv oltarea parteneriatelor între componenta educațională și de training și cea din economia reală prin implicarea partenerilor s ociali în planificarea educației și
trainingului

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

84

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
3.4 Inițiativa „Platforma europeană împotriva sărăciei”
Aplicare la nivelul s tatelor membre
 Promovarea responsabilității colective și individuale în combaterea sărăciei și excluderii sociale
 Definirea și implementarea de măsuri care să corespundă circumstanțelor specifice ale grupurilor de risc
4. Ghidul principiilor de elaborare și implementare a politicilor – Sursa: Small Business Act pentru Europe
 Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să
poată prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat
 Asigurarea posibilității pentru antreprenorii ci nstiți care au dat faliment de
a beneficia în mod rapid de o a doua șansă
 Definirea regulilor după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”
 Creșterea nivelului de înțelegere în administrația publică în raport cu
nevoile reale ale IMM -urilor
 Adaptarea i nstrumentelor puterilor publice la nevoile IMM -urilor:
Facilitarea participării IMM -urilor la achizițiile publice și exploatarea mai
judicioasă a posibilităților oferite IMM -urilor de a beneficia de ajutoare de
stat
 Facilitarea accesului IMM -urilor la fina nțare și punerea în aplicare a unui
cadru juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu
ocazia tranzacțiilor comerciale
 Sprijinirea IMM -urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite
de piața unică
 Promovarea ameliorării competențelor în interiorul IMM -urilor și a tuturor
formelor de inovație
 Ajutarea IMM -urilor să transforme provocările în materie de mediu în
oportunități
 Încurajarea și sprijinirea IMM -urilor pentru a profita de creșterea piețelor Mediul de afaceri: Româ nia își propune dezvoltarea politicilor de sprijin al IMM –
urilor în conformitate cu principiul „Think small first”.
Explicații: recomandările Consiliului de primăvară din 2006
Sursa: PNR
5. Acțiuni pentru s tatele membre
 Crearea unui mediu în care antr eprenorii și întreprinderile familiale să
poată prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat
 Asigurarea posibilității pentru antreprenorii cinstiți care au dat faliment de
a beneficia în mod rapid de o a doua șansă
 Creșterea nivelului de înțel egere în administrația publică în raport cu

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

85

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
nevoile reale ale IMM -urilor
 Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM -urilor:
Facilitarea participării IMM -urilor la achizițiile publice și exploatarea mai
judicioasă a posibilităților oferite IM M-urilor de a beneficia de ajutoare de
stat
 Facilitarea accesului IMM -urilor la finanțare și punerea în aplicare a unui
cadru juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu
ocazia tranzacțiilor comerciale
 Sprijinirea IMM -urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite
de piața unică
 Promovarea ameliorării competențelor în interiorul IMM -urilor și a tuturor
formelor de inovație
 Ajutarea IMM -urilor să transforme provocările în materie de mediu în
oportunități
 Încurajarea și s prijinirea IMM -urilor pentru a profita de creșterea piețelor
6 Orientări strategice comunitare pentru dezvoltarea rurală
Prioritatea 1: Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier
 restructurarea și modernizarea sectorului agricol
 ameliorarea inte grării în lanțul agro -alimentar
 încurajarea adoptării și difuzării tehnologiilor informației și comunicațiilor
(TIC), în spec ial pentru întreprinderile mici
 încurajarea spiritului antreprenorial dinamic, profitând de oportunitățile
oferite de reformelor recente, care au creat un mediu orientat către pia ță
pentru agricultura europeană
 crearea de noi piețe de desfacere pentru produsele agricole și forestiere,
inclusiv dezvoltarea materiilor energetice regenerabile, a biocarburanților ș i
a cap acităților de prelucrare
 îmbunătățirea performanțelor de mediu ale exploatațiilor agricole și
forestiere  creșterea competențelor tehnice și manageriale din sectoarele agroalimentar și
forestier, precum și coordonarea dintre producătorii p rimari și sectorul
agribusiness
 ridicarea sectorului agricol neperformant la potențialul său real
 îmbunătățirea calității și di sponibilității materiilor prime
 sprijin pentru modernizarea și restructurarea sectoarelor de procesare
agroalimentar și forestier
 transfer de cuno ștințe prin GAEC
 creșterea ofertei de produse provenite din sistemele de prod ucție prietenoase față
de mediu
 extinderea suprafe ței de pădure, ca resursă economică cu o importantă funcție de
protecție a mediului
 activități non agricole
Sursa: Planul Naționa l Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 -2013

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

86

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
Prioritatea 2: Îmbunătățirea mediului și a peisajului
 consolidarea contribuției agriculturii ecologice, ca parte dintr -o abordare
globală a ag riculturii durabile
 încurajarea mediului / inițiativele economi ce, cum ar fi furnizarea de produse
ecologice, în special atunci când sunt corelate cu diversificarea în turism,
artizanat, f ormare sau sectorul nealimentar
 promovarea unui echilibru teritorial pentru menținerea unui echilibru durabil
între zonele urbane ș i cele rurale  protejarea mediului prin îmbunătățirea pra cticilor agricole și forestiere
 adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul, inclusive adoptarea
normelor comunitare privind cerințele de ecocondiționalitate.
 modernizarea și restructurar ea exploatațiilor agricole și forestiere vor
încuraja:(a) menținerea și durabilitatea multor sisteme agricole de tip HNV;(b)
respectarea normelor de mediu și utilizarea durabilă a unor tehnologii de
producție și procesare;(c) utilizarea surselor de energie regenerabilă de la nivelul
fermelor
 crearea de valoare adăugată pentru produsele agricole și Forestiere
 menținerea biodiversității și a peisajului
 energie regenerabilă
 investiții în infrastructură, protejarea resurselor de apă și aer.
 protejarea mediului
Sursa: Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 -2013
Prioritatea 3: Î mbunătățirea calității vieții în zonele rurale și încurajarea diversificării economiei rurale
 dezvoltarea activității economice și a ratelor ocupării forței de muncă în
economia rurală în sensul larg și crearea unui echilibru teritorial mai bun,
atât din punct de vedere economic cât și social
 revenirea înapoi în sate prin intermediul unor inițiative integrate care
asociază diversificarea, crearea de întreprinderi, inves tițiile în patrimoniul
cultural, infrastructurile în favoarea serviciilor locale
 formarea tinerilor în competențele necesare pentru diversificarea economiei
locale
 încurajarea adoptării și difuzării TIC, a căror utilizare va permite, de
asemenea, economii de scară care pot fi atinse, facilitând adoptarea IT de
către exploatațiile agricole locale și întreprinderile rurale, precum și
adopta rea de e -business și e -commerce
 încurajarea dezvol tării turismului
 modernizarea infrastructurii locale (majore de teleco municații, transport,
energie și apă de infrastructură), î n special în noile state membre  creșterea productivității muncii și generarea de locuri de muncă viabile în
sectoarele agroali mentar și forestier
 creșterea economică durabilă și crearea unor posibil ități viabile de angajare în
zonele rurale prin îmbunătățirea competitivității sectoarelor de comercializare și
procesare
 menținerea populației rurale și a nivelului calitativ al zonelor rurale, ca bază a
creșterii economice și a oportunităților de ocupare
 conservarea biodiversității și a peisajelor tradiționale, ca bază de diversificare a
economiei rurale pri n activități turistice durabile
 diversificarea economiei rurale prin activități turistice durabile.
 crearea de locu ri de muncă, creștere economică
 crearea de antreprenoriate
Sursa : Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 -2013

UNIUNE A EUROPEANĂ
Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Administrației și Internelor

Inovație în administrație
Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative"

87

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ ,
EXPLICAȚII, SURSA) OBIEC TIV/POLITICĂ ROMÂNIA
(OBIECTIV / POLITIC Ă, EXPLICA ȚII, SURSA)
Prioritatea 4: Consolidarea capacităților locale pentru ocuparea forței de muncă și diversificare
 construirea capacității locale de parteneriat, de animare și de promovare a
dobândirii de competențe, care poate contribui la mobilizarea potențialului
local
 promovare a parteneriatului public -privat
 promovarea cooperării și a inovației, încurajarea spiritului antreprenorial ș i
promovarea serviciilor locale
 îmbună tățirea guvernării locale prin dezvoltarea de legături între agricultură,
silvicultură și economia locală  integrarea fermierilor în activitatea de guvernare locală și la utilizar ea
potențialului local endogen
 consolidarea capacității locale de a capta pote nțialul local endogen prin
coordonare mai bună cu grupurile de producători
 sprijin pentru crearea de parteneriate locale
Sursa: Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 -2013
Prioritatea 5: Asigurarea coerenței în programare
 la întocmir ea planurilor lor naționale, statele membre sunt obligate să se
asigure că sinergiile dintre axele sunt maximizate și să evite eventualele
contradicții
 înființarea de rețele europene și naționale pentru dezvoltarea rurală, ca o
platformă pentru schimbul de bune practici și a expertizei
 informare și publicitate

Prioritatea 6: Complementaritatea dintre instrumentele comunitare
 să se asigure complementaritatea și coerența între acțiunile care urmează să
fie finanțate de FEDR, Fondul de Coeziune, FS E și FEP pe un anumit
teritoriu și într -un anumit domeniu de activitate.