PROGRAMUL DE STUDIU: SISTEME DISTRIBUITE ÎN INTERNET [630830]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

PROGRAMUL DE STUDIU: SISTEME DISTRIBUITE ÎN INTERNET

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

Lucrare de Disertație

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Lector Universitar dr. Oros Horea Gavril

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

PROGRAMUL DE STUDIU: SISTEME DISTRIBUITE ÎN INTERNET

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

Aplicații de comer
ț
electronic cu ajutorul framework-ului Laravel

(Websiteul Filipe Hugo)

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Lector Universitar dr. Oros Horea Gavril

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

Cuprins

Introducere

Cap 1. Descrierea tehnologiei folosite…………………………………………………………………………

Cap 2. Prezentarea aplicatiei……………………………………………………………………………………..

Cap 3. Concluzie…………………………………………………………………………………………………..

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………..

Introducere

Tema
proiectului
meu
este
denumit
“Webshopul
Filipe
Hugo”
ș
i
este
rezultatul

curiozită
ț
ii
mele
pentru
comer
ț
ul
online,adică
webshopurile.
In
cadrul
acestei
lucrări
va
fi

abordata
tema
e-comer
ț
ului
ș
i
aplicarea
acestuia
într-o
pagina
web.
Prin
studiul
de
caz
ales
voi

stabili importanta
ș
i nece sitatea acestora pentru un magazin modern.

Motivul
alegerii
acestei
teme
derivă
din
interesului
meu
asupra
acest
subiect,
deoarece

este
unul
extrem
de
important
în
ziua
de
azi.
Ra
ț
iunea
principală
a
politicii
de
eCommerce
este

determinată
de
faptul
că
anticipam
o
cre
ș
tere
semnificativă
a
utilizatorilor
de
internet
ș
i
de
smart

phoneuri, adică un număr ridicat de cumpărători online.

Magazinele
din
ziua
de
azi
sunt
încet
înlocuite
cu
magazinele
electronice,reprezentând
o

afacere
profitabila
având
numeroase
avantaje,atât
pentru
antreprenorii
cat
ș
i
pentru
consumatori.

Comercian
ț
i
pot
accesa
un
public
mult
mai
larg,costurile
sunt
mult
mai
mici
fata
de
un
magazin

clasic.
Consumatorii
pot
alege
din
mult
mai
multe
oferte
disponibile
pe
internet,economisind

timp
ș
i energie.

Pia
ț
a
nu
poate
să
func
ț
ioneze
în
mod
adecvat
fără
un
webshop
bine
structurat,
fiind

necesare
următorii
pa
ș
i,
care
îi
pot
asigura
o
evolu
ț
ie
corespunzătoare:
un
website
pe
care
îl
pot

accesa
cumpărătorii,unde
acestea
pot
alege
dintre
diferite
oferte
ș
i
un
panel
admin,unde

producătorii
pot
accesa
produsele
vândute,sa
le
modifice
ș
i
sa
adauge
produse
noi,sau
sa
le

ș
teargă.

In
realizarea
siteului
am
pus
accentul
pe
simplitate
ș
i
eleganta.E-shopul
este
structurat
pe

categorii
ș
i
subcategorii
pentru
a
facilita
accesul
clien
ț
ilor.
De
asemenea
pentru
fiecare
produs
în

parte sunt ata
ș
ate informa
ț
ii, împreuna cu specifica
ț
ii
ș
i cu pre
ț
ul acestora.

Capitolul I.

Descrierea tehnologiei folosite

I.1. Pagina web

Websiteul,
sau
un
site
web,
este
o
colectie
de
documente
HTML
(HyperText
Markup

Language),
care
formeaza
un
tot
unitar,
coerent,acesta
poate
fi
publica
sau
privata,un
​
ansamblu

de
fișiere
interconectate
într-un
mod
special
pentru
a
putea
deveni
o
entitate
distinctă
în
rețeaua

de
site-uri
numită
internet.
Un
site
este
format
din
documente
HTML,
numite
si
pagini
sau
pagini

web,
care
la
început
erau
mult
prea
simple
con
ț
inând
doar
imagini
ș
i
lincuri
dar
în
ziua
de
azi
au

devenit
mult
mai
complexe,continand
texte
,
imagini,
clipuri
video
sau
audio,
anima
ț
ii
etc.
ș
i

având nenumărate interfe
ț
e.

Un
web
site
este
găzduit
pe
cel
pu
ț
in
un
server
web.
​
Serverele
Web
sunt
computere

performante
dotate
cu
procesoare
puternice,
de
ultimă
genera
ț
ie,
memorie
mare
ș
i
un
spa
ț
iu

foarte
mare
de
stocare
sau
cu
seturi
de
hard
disk-uri
în
anumite
configura
ț
ii
RAID
(create
special

ori
pentru
o
viteză
considerabilă
a
transferului
de
date,
ori
pentru
o
protec
ț
ie
crescută
a
lor)
ce

sunt
administrate
de
companii
de
hosting
în
data
centere,
clădiri
special
construite
ș
i
amenajate

pentru colocarea serverelor.

Scopul
acestui
tip
de
server
este
în
principal
stocarea
unui
site
web
sau
a
mai
multora,
iar

atunci
când
un
vizitator
accesează
acel
site,
serverul
răspunde
prin
afi
ș
area
acelui
website
în

browserul
clientului
respectiv.
Un
server
performant
este
capabil
să
răspundă
la
câteva
zeci
sau

sute
de
mii
de
cereri
simultan.
Aceste
servere
web
rulează
softuri
speciale,
concepute
special

pentru
a
face
posibilă
accesarea
ș
i
administrarea
websiteurilor.
Aceste
programe
sunt
universal

numite la rândul lor servere.

Cele mai frecvent întâlnite servere software sunt:

–
​
serverul web sau HTTP
​
– afi
ș
ează paginile web

–
​
serverul FTP
​
– încarcă fi
ș
ierele sau descarcă acestea într-o altă loca
ț
ie

–
​
serverul de e-mail
​
– comunica
ț
ia prin po
ș
ta electronică

–
​
serverul MySQL baze de date
​
, cel care stochează informa
ț
ii în format de bază de date

Un
site
web
este
accesibil
prin
intermediul
unei
re
ț
ele,
precum
re
ț
eaua
Internet,
prin

intermediul
unei
adrese
web
sau
URL
(Uniform
Resource
Locator).
Totalitatea
paginilor
web

publice pe re
ț
eaua Interne t formează World Wide Web (WWW).

De
obicei,
un
site
web
este
accesat
prin
intermediul
unei
pagini
web
speciale,
numita
si

homepage
(pagina
“acasă”,
sau
pagina
de
index),
de
obicei
având
adresa
web
cel
mai
simplu
de

re
ț
inut,
ș
i anume, chiar numele site-ului web (ex.
​

​
http://www.xyz .ro
​
)

Restul
paginilor
web
ale
site-ului
web
sunt
structurate
într-o
forma
ierarhica
pentru
a

permite
vizitatorilor
sa-
ș
i
poată
forma
o
imagine
asupra
structurii
de
pagini
din
care
este
format

website-ul.
Cu
acest
scop,
de
a
crea
o
imagine
cat
mai
exacta
asupra
structurii
website-ului,
se

crează
o
pagina
speciala
care
con
ț
ine
harta
site-ului
web
(denumita
ș
i
sitemap),
cu
ajutorul

căreia,
vizitatorul
se
poate
orienta
mai
rapid
printre
paginile
website-ului.Un
site
web
este
scris

în
limbajul
HTML
ș
i
este
accesat
prin
intermediul
unei
aplica
ț
ii
software,
cunoscuta
ș
i
sub

numele
de
browser
web.
Exemple
de
browser-e
web:
Internet
Explorer,
Mozilla
Firefox,
Google

Chrome, Opera, Safari etc.

Exista
o
multitudine
de
browser-e
web,
însă
cele
mai
des
utilizate
(însumând
99%
din

utilizatorii
de
Internet)
sunt
primele
trei
men
ț
ionate
anterior.
Felul
în
care
limbajul
HTML
este

interpretat
ș
i afi
ș
at pe ecran poate diferi de la un browser web la a ltul.

Pentru
ca
o
pagina
web
sa
fie
afi
ș
ata
identic,
indiferent
de
faptul
ca
este
vizualizata
de
un

utilizator
care
folose
ș
te
Internet
Explorer
sau
alt
browser
web,
se
face
asa-numita
verificare

cross-browser,
prin
care
se
aplica
mici
artificii
ale
limbajului
HTML
pentru
ca
pagina
sa
arate

identic
în
toate
browser-ele
(majore).
Echipa
websiteuri.ro
practica
acest
tip
de
verificare

cross-browser.

Website-urile
pot
fi
catalogate
după
foarte
multe
criterii:
destina
ț
ie,
con
ț
inut,
audienta,

scop, tehnologie utilizata, număr de pagini etc.

In
func
ț
ie
de
modul
în
care
sunt
stocate
paginile
web,
un
website
poate
fi
static,
dinamic
sau

combinat, adică poate con
ț
ine atât pagini web statice, cat
ș
i pagini web dinamice.

Un
website
static,
este
format
din
pagini
web
statice,
care
sunt
stocate
pe
serverul
web
in

acela
ș
i format in care sun t transmise către browser. De obicei, acest format este HTML.

Websiteurile
simple,
de
prezentare,
sunt,
de
obicei,
siteuri
statice.
Acest
tip
de
website

prezintă
acelea
ș
i
informa
ț
ii
tuturor
vizitatorilor.
Siteul
va
prezent a
acelea
ș
i
informa
ț
ii,
structurate

dupa
formule
consacrate,
pentru
perioade
lungi
de
timp.
De
ș
i
un
website
static
poate
fi
actualizat

periodic,
acest
proces
se
face
manual
ș
i
poate
necesita
anuminte
cunostinte
specifice
de
limbaj

HTML, de editare de imagine etc.

Un
website
dinamic
este
compus
din
pagini
construite
dinamic,
al
căror
con
ț
inut
este

variabil,
in
func
ț
ie
de
diverse
condi
ț
ii
din
website
sau
condi
ț
ii
impuse
de
vizitator.
Un
website

dinamic
conferă
mult
mai
multa
flexibilitate
comparativ
cu
unul
static,
dar
presupune
utilizarea

unui limbaj de programare de nivel înalt precum PHP, ASP, Python, Perl etc.

De
cele
mai
multe
ori,
in
combina
ț
ie
cu
limbajul
de
programare,
se
utilizează
ș
i
structuri

de
date
avansate,
denumite
baze
de
date.
Bazele
de
date
pot
fi
de
multe
tipuri:
statice,
rela
ț
ionale,

orientate
pe
obiecte
etc.
Cel
mai
des
utilizate
sunt
bazele
de
date
rela
ț
ionale,
de
tip
SQL,
ș
i
aici,

ca
ș
i implementare a aces tui tip de baze de date, cel ma des utilizate sunt bazele de date mySQL.

Ca
sa
ie
ș
im
pu
ț
in
din
partea
tehnica
a
acestor
tipuri
de
websiteuri,
sa
men
ț
ionam
ca
ele

sunt,
la
ora
actuala,
cele
mai
răspândite
deoarece
permit
automatizarea
creării
de
pagini
web,

fiind
mult
mai
simplu
de
a
crea
un
sablon
de
pagina,
un
cod
de
generare
a
paginilor
si
o
baza
de

date cu informatiile din pagini, decat sa creezi sute de mii de pagini statice HTML individuale.

Tipuri
de
website-uri
dinamice:
forumuri
de
discutii,
bloguri,
websiteuri
de
socializare,
magazine

online, reviste online etc.

I.2. Comer
ț
ul electronic

Cei
mai
mulți
asociaza
termenul
“comerț
electronic”
cu
efectuarea
cumpărăturilor
online,

în
World
Wide
Web.
Totuși,
comerțul
electronic
numit
altfel
Electronic
Commerce
sau

E-Commerce,
este
mai
mult
decât
procesul
de
cumpărare/vânzare
de
produse
și
servicii.
Acesta

poate
să
cuprindă
multe
alte
activități,
cum
ar
fi:
schimburi
și
negocieri
efectuate
între
companii,

procese
interne
ale
companiilor
pe
care
acestea
le
desfășoară
ca
suport
pentru
activitățile
de

cumpărare/
aprovizionare,
vânzare,
angajări,
planificare
etc.
De
asemenea
comerțului
electronic

implică
transferul
de
documente-de
la
contracte
sau
comenzi,
până
la
imagini
sau
înregistrări

vocale.

Comerțul
electronic
poate
fi
definit
ș
i
ca
un
demers
de
cumpărare
sau
vânzare
prin

intermediul
transmiterii
de
date
la
distanță.
Acest
demers
este
specific
politicii
expansive
a

marketingului

companiilor comerciale. Prin intermediul Internetului

se dezvoltă o relație de servicii și schimb de mărfuri între ofertant și viitorul cumparător.

În
anii
1990
compania
IBM,
printr-o
campanie
publicitară,
a
făcut
popular
și
termenul
echivalent

Electronic Business.

Termenul
de
"e-business"
a
fost
folosit
pentru
a
defini
utilizarea
tehnologiilor
Internet

pentru
îmbunătățirea
și
transformarea
proceselor
cheie
dintr-o
afacere.
În
definiția
dată
de
IBM,

e-business
reprezintă
o
modalitate
de
"acces
securizat,
flexibil
și
integrat
pentru
desfășurarea

diferitelor
afaceri
prin
combinarea
proceselor
și
sistemelor
care
execută
operații
de
bază
ale

afacerilor
cu
cele
ce
fac
posibilă
găsirea
informa
ț
iilor
pe
Internet".Este
foarte
important
să
se

inteleagă
că
afacerile
online
nu
se
limitează
doar
la
vânzarea
produselor
prin
intermediul

Internetului.
Afacerile
electronice
presupun
men
ț
inerea
contactelor
cu
furnizorii,
cu
posibilii

parteneri
de
afaceri,
dar
ș
i
cu
clien
ț
ii,
promovarea
produselor
si/sau
serviciilor
oferite
folosind

mijloace electronice.

Comerțul
electronic
oferă
oportunitatea
de
a
comercializa
produse
în
întreaga
lume,

sporind
numărul
de
potențiali
clienți
în
primul
rând
prin
eliminarea
barierelor
geografice
dintre

clienți
și
comercianți.
În
tranzacțiile
comerciale
clasice
sunt
patru
etape
diferite:
cercetarea
de

marketing,încheierea
contractului
comercial,
vânzarea
produsului
sau
a
serviciului
ș
i
plata

produsului sau a serviciului.

Categorii de comer
ț
electronic

Există cinci categorii generale de comerț electronic:

●
business-to-consumer-companiile vând produse și servicii consumatorilor individuali;

●
business-to-business-companiile vând produse și servicii altor companii;

●
procese
de
business-companiile
mențin
și
folosesc
informații
pentru
a
identifica
și
evalua

clienții,
furnizorii
și
angajații;în
același
timp,
partajează
aceste
informații,
în
mod
atent

controlat, cu clienții, furnizorii, angajații și partenerii de afaceri;

●
consumer-to-consumer-participanții
de
pe
o
piață
online
pot
să
își
vândă/cumpere

reciproc bunuri;

●
business-to-government-companiile
pot
vinde
bunuri
și
servicii
agențiilor

guvernamentale.

Majoritatea
afacerilor
dezvoltate
pe
Internet,
cu
comerț
electronic,s-au
dezvoltat
în
aria

Business-to-Business
și
mai
puțin
Busines-to-Consumer.
Business-to-Business(B2B)
constă
în

realizarea
de
tranzacții
între
companii,
transformând
modul
în
care
acestea
lucrează
între
ele.

Inițial
transferul
dintre
companii
se
realiza
prin
intermediul
unui
sistem
electronic
de
transfer

numit
EDI
(Electronic
Data
Interchange).
Transferul
electronic
care
are
la
bază
sistemul
EDI

transmitea
datele
conform
unui
format
standard.
Având
în
vedere
faptul
că
documentele
erau

aproximativ
în
același
format,
s-au
putut
realiza
standarde
după
acestea
și
a
fost
posibilă
trecerea

lor
în
format
electronic.
Datorită
faptului
că
rețelele
EDI
aveau
un
cost
ridicat,
multe
companii

foloseau
linii
închiriate
sau
serviciile
unor
firme
care
ofereau
conexiuni
si
servicii
de
transmisie

celor angajați în EDI (VAN–Value Added Network).

Folosirea
unei
astfel
de
metode
pentru
transferul
datelor
a
prezentat
șansa
de
a
diminua

costurile
pentru
completarea
formulalelor,
listarea,
trimiterea
sau
stocarea
din
nou
într-un
sistem

informatic
odată
ajunse
la
destinatar,
precum
și
erorile
ce
ar
fi
rezultat
prin
introducerea
repetată

a
datelor.
Odată
cu
apariția
Internetului
s-a
trecut
la
comerțul
electronic
bazat
pe
Internet

deoarece folosirea acestuia este mai puțin costisitoare.

Comerțul
electronic
bazat
pe
Internet
a
cunoscut
mai
multe
etape:
e
tapa
inițială,
etapă
în

care
e-mail-ul
a
fost
cea
mai
folosită
tehnologie
de
transfer
a
datelor;
etapa
www,
care
a
luat

naștere odată cu apariția primului browser web(Mosaic);

etapa
interactivă,
când
multe
website-uri
au
introdus
protocoale
securizate
de

comunicație,aplica
ț
ii
software
pe
partea
de
server
și/sau
client,
formulare,
asigurând

interactivitatea client-furnizor;

etapa
maturizării
web-ului,caracterizată
de
introducerea
lui
în
cadrul
intranet-ului

organizației,utilizarea extranet-ului între organizații, utilizarea tehnologiei Java.

I.3. HTML

Unul
din
primele
elemente
fundamentale
ale
WWW
(
World
Wide
Web
)
este
HTML
(

Hypertext
Markup
Language
),
care
descrie
formatul
primar
în
care
documentele
sunt
distribuite

ș
i
văzute
pe
Web.
Multe
din
trasaturile
lui,
cum
ar
fi
independenta
fata
de
platforma,
structurarea

formatării
ș
i
legaturile
hypertext,
fac
din
el
un
foarte
bun
format
pentru
documentele
Internet
ș
i

Web.

Primele specifica
ț
iile de b ază ale Web-ului au fost HTML, HTTP
ș
i URL.

HTML
a
fost
dezvoltat
initial
de
Tim
Berners-Lee
la
CERN
în
1989.
HTML
a
fost
vazut

ca
o
posibilitate
pentru
fizicienii
care
utilizeaza
computere
diferite
ș
i
schimbe
intre
ei
informa
ț
ie

utilizind
Internetul.
Erau
prin
urmare
necesare
citeva
trasaturi:
independenta
de
platforma,

posibilită
ț
i
hypertext
ș
i
structurarea
documentelor.Independenta
de
platforma
inseamnă
ca
un

document
poate
fi
afi
ș
at
în
mod
asemănător
de
computere
diferite
(
deci
cu
fonte,
grafica
ș
i

culori diferite ), lucru vital pentru o audienta atit de variata.

Hipertext
înseamnă
că
orice
cuvânt,
frază,
imagine
sau
alt
element
al
documentului
văzut

de
un
utilizator
(
client
)
poate
face
referin
ț
a
la
un
alt
document,
ceea
ce
u
ș
urează
mult
navigarea

intre
multiple
documente
sau
chiar
în
interiorul
unui
aceluiasi
document.
Structurarea
riguroasa
a

documentelor
permite
convertirea
acestora
dintr-un
format
în
altul
precum
ș
i
interogarea
unor

baze de date formate din aceste documente.

Standardul
oficial
HTML
este
World
Wide
Web
Consortium
(W3C),
care
este
afiliat
la
Internet

Engineering
Task
Force
(IETF).
W3C
a
enun
ț
at
câteva
versiuni
ale
specifica
ț
iei
HTML,
printre

care
ș
i
HTML
2.0,
HTM L
3.0,HTML
3.2,
HTML
4.0
ș
i,
cel
mai
recent,
HTML
4.01.
în
acela
ș
i

timp,
autorii
de
browsere,
cum
ar
fi
Netscape
ș
i
Microsoft,
au
dezvoltat
adesea
propriile

"extensii"
HTML
în
afara
procesului
standard
ș
i
le-au
incorporat
în
browserele
lor.
în
unele

cazuri,
cum
ar
fi
tagul
Netscape
,
aceste
extensii
au
devenit
standarde
de
facto
adoptate
de
autorii

de browsere.

HTML
2.0,
elaborat
în
Iunie
1994,
este
standardul
pe
care
ar
trebui
să-l
suporte
toate

browserele
curente
–
inclusiv
cele
mod
text.
HTML
2.0
reflecta
concep
ț
ia
originala
a
HTML
ca

un
limbaj
de
marcare
independent
de
obiectele
existente
pentru
a
ș
ezarea
lor
în
pagina,
în
loc
de
a

specifica
exact
cum
ar
trebui
să
arate
acestea.
Dacă
dori
ț
i
să
fi
ț
i
siguri
ca
to
ț
i
vizitatorii
vor
vedea

paginile a
ș
a cum trebuie, folosi
ț
i tagurile HTML 2.0.

Specifica
ț
ia
HTM L
3.0,
Enun
ț
ata
în
1995,
a
incercat
să
dezvolte
HTML
2.0
prin

adăugarea
unor
facilită
ț
i
precum
tabelele
ș
i
un
mai
mare
control
asupra
textului
din
jurul

imaginilor.
De
ș
i
unele
din
noută
ț
ile
HTML
3.0
erau
deja
folosi te
de
autorii
de
browsere,
multe

nu
erau
incă.
în
unele
cazuri,
taguri
asemănătoare
implementate
de
autorii
de
browsere
au

devenit
mai
răspândite
decât
tagurile
"oficiale".
Specifica
ț
ia
HTML
3.0
acum
a
expirat,
deci
nu

mai este un standard oficial.

In
Mai
1996,
W3C
a
scos
pe
pia
ț
a
specifica
ț
ia
HTML
3.2,
care
era
proiectata
să
reflecte

ș
i
să
standardizeze
pract icile
acceptate
la
scara
larga.
Deci,
HTML
3.2
include
tagurile
HTML

3.0
ce
erau
adoptate
de
autorii
de
browsere
ca
Netscape
ș
i
Microsoft
plus
extensii
HTML

răspândite.
în
Bilan
ț
ul
asupra
HTML,
W3C
recomanda
ca
providerii
de
informa
ț
ii
să
utilizeze

specifica
ț
ia
HTML
3.2.V ersiunile
curente
ale
majorită
ț
ii
browserelor
ar
trebui
să
suporte
toate,

sau aproape toate aceste taguri.

De
asemenea
există
extensii
Netscape
ș
i
Microsoft
care
nu
fac
parte
din
specifica
ț
ia

HTML
3.2,
ori
pentru
ca
sunt
mai
pu
ț
in
utilizate,
ori
au
fost
omologate
după
apari
ț
ia
HTML
3.2.

Pentru
ca
navigatorul
Netscape
a
fost
printre
primele
browsere
care
suporta
anumite
taguri

HTML
3.0,
iar
Netscape
de
ț
ine
în
jur
de
70%
din
pia
ț
a
de
browsere,
mul
ț
i
au
crezut
eronat
ca

toate
extensiile
Netscape
(incluzând
taguri
ca
ș
i
facilita
ț
i
ca
ferestrele)
fac
parte
din
HTML
3.0

sau HTML 3.2.

La
momentul
apari
ț
iei
acestui
tutorial,
HTML
4.0
este
larg
utilizat
ș
i
au
fost
deja

publicate
specifica
ț
iile
HTML
4.01.
Documentele
HTML
sunt
documente
în
format
ASCII
ș
i

prin
urmare
pot
fi
create
cu
orice
editor
de
texte.
Au
fost
însa
dezvoltate
editoare
specializate

care
permit
editarea
într-un
fel
de
WYSIWYG
de
ș
i
nu
se
poate
vorbi
de
WYSIWYG
atâta
vreme

cit
navigatoarele
afi
ș
ează
acela
ș
i
document
oarecum
diferit,
în
func
ț
ie
de
platforma
pe
care

ruleaza.
Au
fost
de
asemenea
dezvoltate
convertoare
care
permit
formatarea
HTML
a

documentelor
generate
(
ș
i
formatate
)
cu
alte
editoare.
Evident
conversiile
nu
pot
patra
decât

par
ț
ial formatările anterio are deoarece limbajul HTML este încă incomplet.

I.4. Cascading Style Sheets (CSS)

Cascading
Style
Sheets,
sau
CSS
pe
scurt,
este
un
standard
simplu
al
zilelor
noastre,
ce

oferă
designerilor/programatorilor
un
mod
eficient
de
a
controla
modul
de
prezentare
a
paginilor

"WEB".
CSS
a
ajuns
sa
fie
in
mod
primar,
un
limbaj
folosit
exclusiv
doar
pentru
"web
design"
–

însa nu putem exclude faptul ca acest limbaj este folosit si in alte medii de programare.

In
compara
ț
ie
cu
era
anilor
90,
când
controlul
prezentarii
unei
pagini
se
facea
prin
tag-uri

HTML,
divizate
intre
ele
in
mai
multe
fi
ș
iere,
ce
confereau
o
munca
enorma
in
cazul
unei

actualizari,
CSS
vine
cu
un
nou
standard,
si
anume
ca
printr-un
singur
fisier
(
o
conven
ț
ie
intre

programatori
este
sa
se
folosească
numele
general
'style.css'
)
–
sa
fie
controlat
intreg
aspectul

proiectului
WEB.CSS
nu
necesita
cunostinte
avansate
de
hardware
sau
software,
ci
mai
mult

cateva
cunostinte
HTML,
pentru
a
putea
sa-l
invatam.
Citind
acest
manual,
presupunem
ca

cititorul
are
deja
cunostinte
temeinice
de
HTML
si
ca
în
ț
elege
ce
e
acela
un
SGML
(
Standard

Generalized Markup Language ).

CSS3

CSS3
reprezintă
un
upgrade
ce
aduce
câteva
atribute
noi
ș
i
ajută
la
dezvoltarea
noilor
concepte

în webdesign.

Unele
dintre
cele
mai
importante
segmente
(module)
noi
adăugate
acestui
standard
pentru

formatarea elementelor HTML aduc un plus considerabil in dezvoltarea activită
ț
i webdesign.

Mai jos sunt prezente în listă cele mai importante modulele adăugate in CSS3:

●
Selectors

●
Box Model

●
Backgrounds and Borders

●
Image Values and Replaced Content

●
Text Effects

●
2D/3D Transformations

●
Animations

●
Multiple Column Layout

●
User Interface

De
ș
i
au
apărut
unele
deficiente
de
compatibilitate
intre
browsere,
majoritatea

proprietă
ț
ilor
CSS3
au
fost
implementate
cu
succes
in
variantele
browserelor
noi.
Acum
CSS3

oferă
posibilitatea
de
a
crea
borduri
cu
col
ț
urile
rotunjite
fară
a
folosi
elemente
grafice
de
fundal

a
ș
a cum se folosea anterio r acestui upgrade.

Proprietatea
CSS3
border-radius
define
ș
te
prin
valorile
exprimate
in
pixeli
cat
de

rotunjite
vor
fi
col
ț
urile
unui
element
HTML
sau
unei
imagini.
Fiecare
col
ț
poate
avea
o
alta

valoare
exprimată
in
pixeli
diferită
de
un
alt
col
ț
al
aceluia
ș
i
element.
Prin
urmare
putem
folosi

pana la 4 valori diferite atribuite unui element HTML sau imagine.

Utilizare

Înainte de CSS, aproape toate atributele de prezentare ale documentelor HTML erau

con
ț
inute în marcajul HT ML. Toate culorile fontului, stilurile de fundal, alinierile elementelor,

margini
ș
i dimensiuni tre buie să fie descrise în mod explicit, adesea în mod repetat, în cadrul

codului HTML. CSS permite autorilor să mute o mare parte din acea informa
ț
ie într-un alt fi
ș
ier,

foaia de stil, rezultând un HTML mult mai simplu.

De exemplu, titlurile (elementele h1), sub-rubricile (h2), sub-subtitlurile (h3), etc., sunt

definite structural folosind HTML. În imprimantă
ș
i pe ecran, alegerea fontului, dimensiunii,

culorii
ș
i accentului pentr u aceste elemente este prezentată.

Înainte de CSS, autorii documentelor care doreau să atribuie astfel de caracteristici

tipografice, să spunem că toate titlurile h2 au trebuit să repete marcajul de prezentare HTML

pentru fiecare apari
ț
ie a ti pului de titlu. Acest lucru a făcut ca documentele să fie mai complexe,

mai mari
ș
i mai predispus e la erori
ș
i dificil de între
ț
inut.

CSS permite separarea prezentării de structură. CSS poate defini culoarea, fontul,

alinierea textului, mărimea, marginea, spa
ț
ierea, aspectul
ș
i multe alte caracteristici tipografice
ș
i

pot face acest lucru în mod independent pentru vizualizările pe ecran
ș
i imprimate. De asemenea,

CSS define
ș
te stiluri non- vizuale, cum ar fi viteza de citire
ș
i accentul pentru cititorii textului

audio. W3C a depreciat acum utilizarea tuturor marcajelor de prezentare HTML.

I.5. JavaScript

JavaScript
nu
este
JAVA,Ca
ș
i
​
Java,
JavaScript
are
o
sintaxă
apropiată
de
cea
a

limbajulC,
dar
are
mai
multe
în
comun
cu
​
limbajul
Self
decât
cu
​
Java.
Denumirea
ini
ț
iala
a
fost

LiveScript.
Schimbarea
numelui
din
LiveScript
în
JavaScript
s-a
făcut
cam
în
acela
ș
i
timp
în

care Netscape încorpora suport pentru tehnologia Java în browserul web Netscape Navigator.

JavaScript
este
un
limbaj
de
scripting
client-side,
aceasta
rulează
la
nivelul
browser-ului.

Are
o
sintaxa
asemănătoare
limbajului
C
/
Java.
A
fost
dezvoltat
pentru
a
prelucra
informa
ț
iile

din
formulare
ș
i
a
adăug a
dinamism
paginilor
web.
JavaScript
este
un
limbaj
interpretat
ș
i
este

incorporat de regula în paginile HTML

JavaScript
este
dependent
de
mediu,
software-ul
care
rulează
de
fapt
programul
este

browser-ul
web
(Firefox,
Opera,
Netscape
Navigator,
Internet
Explorer,
Safari,
etc.)
JavaScript

oferă
designerilor
HTML
posibilitatea
de
a
executa
scripturi
la
nivelul
browerului.
JavaScript

poate
reac
ț
iona
la
evenim ente,aceasta
poate
fi
configurat
sa
execute
o
anumita
opera
ț
ie
atunci

când
se
întâmpla
ceva
(e.g.
s-a
terminat
de
încărcat
pagina,
userul
a
făcut
click
pe
un
element

HTML)
JavaScript
poate
citi
ș
i
scrie
elemente
HTML
–Un
JavaScript
poate
citi
ș
i
schimba

con
ț
inutul unui element H TML.

JavaScript
poate
fi
utilizat
pentru
a
valida
datele
din
formulare
înainte
de
a
fi
trimise
către

server.
JavaScript
poate
fi
utilizat
ș
i
pentru
a
detecta
tipul
browserului,
în
func
ț
ie
de
acesta
putem

încarcă
o
pagina
sau
alta.
JavaScript
poate
fi
utilizat
pentru
a
manipula
cookie-uri
sau
poate
fi

utilizat
ș
i pentru a seta co okie-uri
ș
i ob
ț
ine valoarea acestora.

Unele browsere mai vechi nu recunosc tag-ul <script>. Acestea vor ignora tag-ul

script
dar
vor
afi
ș
a
codu l
JavaScript
inclus.
Cea
mai
des
întâlnită
utilizare
a
JavaScript
este
în

scriptarea
paginilor
web.
Programatorii
web
pot
îngloba
în
paginile
HTML
script-uri
pentru

diverse
activită
ț
i
cum
ar
fi
verificarea
datelor
introduse
de
utilizatori
sau
crearea
de
meniuri
ș
i

alte efecte animate.

Browserele
re
ț
in
în
memorie
o
reprezentare
a
unei
pagini
web
sub
forma
unui
arbore
de

obiecte
ș
i
pun
la
dispozi
ț
ie
aceste
obiecte
script-urilor
JavaScri pt,
care
le
pot
citi
ș
i
manipula.

Arborele
de
obiecte
poartă
numele
de
Document
Object
Model
sau
DOM.
Există
un
standard

W3C
pentru
DOM-ul
pe
care
trebuie
să
îl
pună
la
dispozi
ț
ie
un
browser,
ceea
ce
oferă
premiza

scrierii
de
script-uri
portabile,
care
să
func
ț
ioneze
pe
toate
browserele.
În
practică,
însă,

standardul
W3C
pentru
DOM
este
incomplet
implementat.
De
ș
i
tendin
ț
a
browserelor
este
de
a
se

alinia
standardului
W3C,
unele
din
acestea
încă
prezintă
incompatibilită
ț
i
majore,
cum
este
cazul

Internet Explorer.

O
tehnică
de
construire
a
paginilor
web
tot
mai
întâlnită
în
ultimul
timp
este
AJAX,

abreviere
de
la
„Asynchronous
JavaScript
and
XML”.
Această
tehnică
constă
în
executarea
de

cereri
HTTP
în
fundal,
fără
a
reîncărca
toată
pagina
web,
ș
i
actualizarea
numai
anumitor
por
ț
iuni

ale
paginii
prin
manipularea
DOM-ului
paginii.
Tehnica
AJAX
permite
construirea
unor
interfe
ț
e

web
cu
timp
de
răspuns
mic,
întrucât
opera
ț
ia
(costisitoare
ca
timp)
de
încărcare
a
unei
pagini

HTML complete este în mare parte eliminată.

Caracteristici

Următoarele caracteristici sunt comune tuturor implementărilor conforme ECMAScript, cu

excep
ț
ia cazurilor în care este specificat altfel.

Suport universal
​
– Toate browserele web moderne acceptă JavaScript cu ajutorul

interpre
ț
ilor încorpora
ț
i.

Imperativ
ș
i stru cturat-
​
JavaScript suportă o mare parte din sintaxa de programare

structurată de la C (de ex., În cazul în care declara
ț
iile, în timp ce buclele, comenzile de

comutare, fac în timp ce buclele etc.). O excep
ț
ie par
ț
ială este domeniul de aplicare: JavaScript

avea ini
ț
ial doar func
ț
ia de scoping cu var. ECMAScript 2015 a a dăugat cuvinte cheie let
ș
i const

pentru blocarea scoping, ceea ce înseamnă că JavaScript are acum atât func
ț
ia, cât
ș
i blocarea

domeniului. La fel ca
ș
i C, JavaScript face o distinc
ț
ie între expresii
ș
i declara
ț
ii. O diferen
ț
ă

sintactică fa
ț
ă de C este in ser
ț
ia automată a punctului de verigă, c are permite ca punct
ș
i virgulă

care ar termina în mod normal declara
ț
iile să fie omise.

Tastare
​
-Ca
ș
i în m ajoritatea limbilor de scripting, JavaScript este tastat dinamic; un tip

este asociat cu fiecare valoare, mai degrabă decât cu fiecare expresie. De exemplu, o variabilă

care este legată la un anumit număr poate fi ulterior re-legată la un
ș
ir. JavaScript suportă diverse

modalită
ț
i de a testa tipul unui obiect, inclusiv tastarea ra
ț
elor.

Evaluarea timpului de execu
ț
ie
​
– JavaScript include o func
ț
ie eval care poate executa

instruc
ț
iuni furnizate ca
ș
iruri de caractere în timpul run-time.

Prototype (bazat pe obiecte)
​
– JavaScript este aproape în întregime bazat pe obiecte. În

JavaScript, un obiect este o matrice asociativă, augmentată cu un prototip (vezi mai jos); fiecare

cheie de
ș
ir furnizează nu mele unei proprietă
ț
i obiect
ș
i există două modalită
ț
i sintactice de a

specifica un astfel de nume: nota
ț
ie punct (obj.x = 10)
ș
i nota
ț
ie bracket (obj ['x'] = 10). O

proprietate poate fi adăugată, reluată sau
ș
ters în timpul execu
ț
iei. Cele mai multe proprietă
ț
i ale

unui obiect (
ș
i orice prop rietate care apar
ț
ine lan
ț
ului de mo
ș
teniri prototip al unui obiect) pot fi

enumerate folosind o func
ț
ie pentru … în buclă. JavaScript are un număr mic de obiecte

încorporate, inclusiv func
ț
ia
ș
i data.

Func
ț
ionează ca constructor de obiecte
​
– Func
ț
ionează dublu ca constructor de obiecte,

împreună cu rolul lor tipic. Prefixarea unui apel cu noi func
ț
ii va crea o instan
ț
ă a unui prototip,

mo
ș
tenind proprietă
ț
ile
ș
i metodele constructorului (inclusiv proprietă
ț
ile din prototipul Object).

ECMAScript 5 oferă metoda Object.create, care permite crearea explicită a unei instan
ț
e fără

mo
ș
tenirea automată a pr ototipului Object (mediile mai vechi pot atribui prototipul la null).

Proprietatea prototipului constructorului determină obiectul utilizat pentru prototipul intern al

noului obiect. Metode noi pot fi adăugate prin modificarea prototipului func
ț
iei utilizate ca

constructor. Constructorii JavaScript construi
ț
i, precum Array sau Object, au
ș
i prototipuri care

pot fi modificate. De
ș
i este posibil să se modifice prototipul Obiect, acesta este în general

considerat o practică proastă, deoarece majoritatea obiectelor din JavaScript vor mo
ș
teni metode

ș
i proprietă
ț
i din prototipul Obiect
ș
i nu se pot a
ș
tepta ca prototipul să fie modificat.

Func
ț
ionează ca metodă
​
– Spre deosebire de multe limbi orientate pe obiecte, nu există

nicio distinc
ț
ie între defin i
ț
ia unei func
ț
ii
ș
i defini
ț
ia unei metode. Mai degrabă, distinc
ț
ia apare

în timpul apelului func
ț
ional; atunci când o func
ț
ie este numită ca o metodă a unui obiect, func
ț
ia

locală a acestui cuvânt cheie este legată de acel obiect pentru acea invocare.

Funcțional
​
– O func
ț
ie este de primă clasă; o func
ț
ie este c onsiderată a fi un obiect. Ca

atare, o func
ț
ie poate ave a proprietă
ț
i
ș
i metode, cum ar fi .call ()
ș
i .bind (). O func
ț
ie imbricată

este o func
ț
ie definită în c adrul unei alte func
ț
ii. Acesta este creat de fiecare dată când func
ț
ia

externă este invocată. În plus, fiecare func
ț
ie imbricată formează o închidere lexicală: Scopul

lexical al func
ț
iei exterioa re (inclusiv orice variabilă constantă, variabilă locală sau argument)

devine parte a stării interne a fiecărui obiect func
ț
ional interior, chiar
ș
i după executarea func
ț
iei

exterioare. JavaScript suportă
ș
i func
ț
ii anonime.

Func
ț
ionează ca roluri (trăsături
ș
i mixuri)
​
– JavaScript suporta nativ diferite

implementări bazate pe func
ț
ii ale modelelor Rol precum Trasaturi
ș
i Mixins. O astfel de func
ț
ie

define
ș
te un comportame nt suplimentar prin cel pu
ț
in o metodă legată de acest cuvânt cheie în

cadrul corpului său de func
ț
ii. Rolul trebuie apoi delegat explicit prin apel sau aplicat obiectelor

care trebuie să prezinte comportament suplimentar care nu este partajat prin lan
ț
ul prototip.

Constituirea
ș
i mo
ș
tenirea obiectelor
​
– Delegarea explic ită bazată pe func
ț
ii acoperă

compozi
ț
ia în JavaScript, delegarea implicită se întâmplă deja de fiecare dată când lan
ț
ul prototip

este parcurs, pentru a găsi, de exemplu, o metodă care ar putea fi asociată, dar nu este în mod

direct de
ț
inută de un obie ct. Odată ce metoda se găse
ș
te, aceasta se nume
ș
te în contextul acestui

obiect. Astfel, mo
ș
tenirea în JavaScript este acoperită de un automatism de delegare care este

legat de proprietatea prototip a func
ț
iilor constructorului.

Mediu de rulare
​
– În mod obi
ș
nuit, JavaScript se bazează pe un mediu de execu
ț
ie (de

ex., Un browser web) pentru a furniza obiecte
ș
i metode prin care scripturile pot interac
ț
iona cu

mediul (de ex., O pagină web DOM). Se bazează, de asemenea, pe mediul de rulare pentru a

oferi capacitatea de a include / importa scripturi (de exemplu, elemente <script> HTML).

Aceasta nu este o caracteristică lingvistică în sine, dar este obi
ș
nuită în majoritatea

implementărilor JavaScript.

JavaScript procesează mesaje dintr-o coadă pe rând. La încărcarea unui mesaj nou, JavaScript

solicită o func
ț
ie asociată cu acel mesaj, care creează un cadru de stivă de apel (argumentele

func
ț
iei
ș
i variabilele locale). Stackul de apel se mic
ș
orează
ș
i cre
ș
te pe baza nevoilor func
ț
iei.

După terminarea func
ț
iei, atunci când stiva este goală, JavaScript trece la următorul mesaj din

coadă. Aceasta se nume
ș
te buclă de evenimente, descrisă ca fiind "executată până la finalizare",

deoarece fiecare mesaj este procesat pe deplin înainte de luarea în considerare a următorului

mesaj. Cu toate acestea, modelul de concurrency al limbii descrie bucla evenimentului ca fiind

non-blocantă: intrarea / ie
ș
irea programului este efectuată utilizând func
ț
iile de evenimente
ș
i

apel invers. Aceasta înseamnă, de exemplu, că JavaScript poate procesa un click de mouse în

timp ce a
ș
teaptă ca o inte rogare a bazei de date să returneze informa
ț
ii.

Func
ț
iile Variadi c
​
– Un număr nedefinit de parametri poate fi trecut la o func
ț
ie. Func
ț
ia

le poate accesa prin parametrii formali
ș
i, de asemenea, prin obiectul argumentelor locale.

Func
ț
iile Variadic pot fi c reate
ș
i utilizând metoda de legare.

Array
ș
i literal o biect
​
– Ca multe limbi de scripting, arrays
ș
i obiecte (matrice asociative

în alte limbi), fiecare poate fi creat cu o sintaxă succintă de scurtătură. De fapt, aceste literali

formează baza formularului de date JSON.

Expresii obisnuite
​
– De asemenea, JavaScript suportă expresii regulate într-o manieră

similară cu cea a Perl, care oferă o sintaxă concisă
ș
i puternică pentru manipularea textului, care

este mai sofisticată decât func
ț
iile încorporate în
ș
ir.

Extensii specifice furnizorului
​
– JavaScript este gestionat oficial de Mozilla Foundation,

iar noi func
ț
ii lingvistice sunt adăugate periodic.

Cu toate acestea, numai câteva motoare JavaScript suportă aceste noi caracteristici:

proprietă
ț
ile getter
ș
i setter (suportate de WebKit, Gecko, Opera, ActionScript
ș
i Rhino)

-clauze condi
ț
ionate de c aptură

-protocol iterator (adoptat de la Python)

-generatoare superficială-corutine (adoptate de Python)

-arhitectură
ș
i expresii ale generatorului (adoptate de Python)

-scopul propriu al blocului prin intermediul cuvântului cuvânt cheie Let

-matricea
ș
i distrugerea o biectului (formă limitată de potrivire a modelului)

-expresiile func
ț
iilor conc ise (func
ț
ia (args) expr)

-ECMAScript pentru XML (E4X), o extensie care adaugă suportul XML nativ pentru

ECMAScript (neprotejat în Firefox de la versiunea 21

I.6. PHP

PHP
este
un
limbaj
de
programare.
Numele
PHP
provine
din
limba
engleză
ș
i
este
un

acronim
recursiv
:
Php:
Hypertext
Preprocessor.
Folosit
ini
ț
ial
pentru
a
produce
pagini
web

dinamice,
este
folosit
pe
scară
largă
în
dezvoltarea
paginilor
ș
i
aplica
ț
iilor
web.
Se
folose
ș
te
în

principal
înglobat
în
codul
HTML,
dar
începând
de
la
versiunea
4.3.0
se
poate
folosi
ș
i
în
mod

„linie
de
comandă”
(CLI),
permi
ț
ând
crearea
de
aplica
ț
ii
independente.
Este
unul
din
cele
mai

importante
limbaje
de
programare
web
open-source
ș
i
server-side,
existând
versiuni
disponibile

pentru
majoritatea
web
serverelor
ș
i
pentru
toate
sistemele
de
operare.
Conform
statisticilor
este

instalat
pe
20
de
milioane
de
site-uri
web
ș
i
pe
1
milion
de
servere
web.
Este
disponibil
sub

Licen ț a PHP ṣ i Free Software Foundation îl consideră a fi un software liber .

Ini
ț
ial,
limbajul
a
fost
dezvoltat
de
inventatorul
său,
Rasmus
Lerdorf.
Odată
cu
cre
ș
terea

numărului
de
utilizatori,
dezvoltarea
a
fost
preluată
de
o
nouă
entitate,
numită
The
PHP
Group

(Grupul PHP).

PHP 5

Pe
13
iulie
2004
a
fost
lansat
PHP
5,
cu
Zend
Engine
II,
ce
a
adus
ș
i
o
orientare
obiect

mai pronun
ț
ată
ș
i suportând mai multe caracteristici ale acestui ti p de programare.

PHP 5 aduce mai multe noută
ț
i fa
ț
ă de versiunea 4:

●
Suport îmbunătă
ț
it pentru OOP

●
Introduce
extensia
PDO
–
PHP
Data
Objects,
care
define
ș
te
o
modalitate
facilă
ș
i

consistentă de accesare a diferitelor baze de date

●
Imbunătă
ț
iri de performan
ț
ă

●
Suport îmbunătă
ț
it pentru MySQL
ș
i MSSQL

●
Suport nativ pentru SQLite

●
Suport SOAP integrat

●
Iteratori pentru date

●
Controlul erorilor prin tratarea de excep
ț
ii

La
sfâr
ș
itul
lui
2007
doar
versiunea
5.x
mai
era
între
ț
inută,
deoarece
în
data
de
13
iulie

2007
(exact
la
3
ani
după
lansarea
PHP5),
PHP
Group
a
anun
ț
at
că
PHP4
va
fi
scos
din
uz
pe
31

decembrie
2007,
de
ș
i
prognozează
că
anumite
upgrade-uri
de
securitate
se
vor
oferi
până
pe
8

august
2008.
Dezvoltarea
la
PHP
6
începuse
deja
în
decembrie
2007
ș
i
urmează
să
fie
oferit

odată cu scoaterea din uz a PHP4.

PHP 6

PHP 6 are următoarea agendă de îmbunătă
ț
iri
ș
i modificări:

●
îmbunătă
ț
irea suportului pentru Unicode

●
retragerea
definitivă
a
unor
func
ț
ii
ca
register_globals
ș
i
magic_quotes,
ș
i
a

variabilelor tip $HTTP_*_VARS

●
var va fi un alias pentru public,
ș
i folosirea lui va ridica o aten
ț
ionare E_STRICT.

●
suport pentru int pe 64 bi
ț
i.

●
taguri tip ASP sunt retrase definitiv.

●
XMLReader, XMLWriter, Fileinfo vor face parte din distribu
ț
ia principală

●
următoarele
pachete
au
fost
scoase
din
distribu
ț
ia
principală:
Freetype1,
GD1,

mime_magic

●
func
ț
ia ere g() nu mai este disponibilă

●
instan
ț
ierea
obiectelor
prin
referină
(&
new
Obiect())
generează
o
eroare

E_STRICT.

●
erorile tip E_STRICT sunt incluse în E_ALL.

●
adăugarea instruc
ț
iunii goto permite salturi la un alt bloc de comenzi.

●
namespace, import,
ș
i goto devin cuvinte rezervate.

●
accesarea
caracterelor
într-un
ș
ir
(string)
se
face
prin
operatorul
[].
{}
se
scoate

din uz ( ex: $str[42] func
ț
ionează, $str{42} nu func
ț
ionează)

●
constantele
FILE_BINARY
ș
i
FILE_TEXT
devin
disponibile
pentru
folosirea
în

func
ț
ii de citire/scriere fi
ș
iere

●
foreach va suporta array multi dimensional: foreach($a as $b => list($c, $d))

●
pentru
operatorul
ternar
expresia
pentru
valoarea
true
nu
mai
este
obligatorie
($a

= $s ?: ‘b’; // returns $a = $s;)

●
op
ț
iunea s afe_mode a fost înlăturată.

●
operatorul and a fost înlăturat.

●
func
ț
ia mi crotime() returnează un float.

●
zend.ze1_compatibility_mode a fost înlăturat.

Popularitate

PHP-ul
este
unul
din
cele
mai
folosite
limbaje
de
programare
server-side,
conform
unui

studiu
efectuat
de
Netcraft
în
aprilie
2002,
apărând
pe
9
din
cele
37
milioane
de
domenii

cercetate
în
studiu.
De
asemenea,
există
un
grafic
al
cre
ș
terii
folosirii
PHP-ului
pe
site-ul
oficial.

Popularitatea
de
care
se
bucură
acest
limbaj
de
programare
se
datorează
următoarelor

caracteristici :

Familiaritatea
:
sintaxa
limbajului
este
foarte
u
ș
oară
combinând
sintaxele
unora
din
cele

mai populare limbaje Perl sau C;

Simplitatea
​
:
sintaxa
limbajului
este
destul
de
liberă.
Nu
este
nevoie
de
includere
de

biblioteci
sau
de
directive
de
compilare,
codul
PHP
inclus
într-un
document
executându-se
între

marcajele speciale;

Eficien
ț
a
​
:
PHP-u l
se
folose
ș
te
de
mecanisme
de
alocare
a
resurselor,
foarte
necesare
unui

mediu multiutilizator, a
ș
a cum este web-ul;

Securitate
​
:
PHP-ul
pune
la
dispozi
ț
ia
programatorului
un
set
flexibil
ș
i
eficient
de
măsuri

de siguran
ț
ă;

Flexibilitate
​
:
fiind
apărut
din
necesitatea
dezvoltării
web-ului,
PHP
a
fost
modularizat

pentru
a
ț
ine
pasul
cu
dezvoltarea
diferitelor
tehnologii.
Nefiind
legat
de
un
anumit
server
web,

PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.;

Gratuitate
​
:
este
probabil
cea
mai
importantă
caracteristică
a
PHP-ului.
Dezvoltarea

PHP-ului
sub
licen
ț
a
open-source
a
determinat
adaptarea
rapidă
a
PHP-ului
la
nevoile
web-ului,

eficientizarea
ș
i securizar ea codului.

Utilizare

PHP
este
simplu
de
utilizat,
fiind
un
limbaj
de
programare
structurat,
ca
ș
i
C-ul,
Perl-ul
sau

începând
de
la
versiunea
5
chiar
Java,
sintaxa
limbajului
fiind
o
combina
ț
ie
a
celor
trei.
Datorită

modularită
ț
ii
sale
poate
fi
folosit
ș
i
pentru
a
dezvolta
aplica
ț
ii
de
sine
stătătorare,
de
exemplu
în

combina
ț
ie cu PHP-GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Python în linia de comandă.

Probabil
una
din
cele
mai
importante
facilită
ț
i
ale
limbajului
este
conlucrarea
cu

majoritatea
bazelor
de
date
rela
ț
ionale,
de
la
MySQL
ș
i
până
la
Oracle,
trecând
prin
MS
Sql

Server, PostgreSQL, sau DB2.

PHP
poate
rula
pe
majoritatea
sistemelor
de
operare,
de
la
UNIX,
Windows,
sau
Mac
OS

X
ș
i
poate
interac
ț
iona
cu
majoritatea
serverelor
web.
Codul
dumneavoastră
PHP
este
interpretat

de
serverul
WEB
ș
i
generează
un
cod
HTML
care
va
fi
văzut
de
utilizator
(clientului

-browserului- fiindu-i transmis numai cod HTML).

Arhitectura
tip
LAMP
a
devenit
populară
în
industria
web
ca
modalitate
rapidă,
gratuită

ș
i
integrată
de
dezvoltare
a
aplica
ț
iilor.
Alături
de
Linux,
Apache
ș
i
Mysql,
PHP
reprezintă
litera

P,
de
ș
i
uneori
aceasta
se
referă
la
Python
sau
Perl.
Linux
ocupă
rolul
de
sistem
de
operare
pentru

toate
celelalte
aplica
ț
ii,
MySQL
gestionează
bazele
de
date,
Apache
are
rol
de
server
web,
iar

PHP
are
rol
de
interpretator
ș
i
comunicator
între
acestea.
PHP
foloseste
extensii
specifice
pentru

fi
ș
ierele
sale:
.php,
.php3,
.ph3,
.php4,
.inc,
.phtml.
Aceste
fi
ș
iere
sunt
interpretate
de
catre

serverul web iar rezultatul este trimis în formă de text sau cod HTML către browser-ul clientului.

I.7. Laravel

Laravel
este
un
framework
web
gratuit,
open
source
PHP,
creat
de
Taylor
Otwell
ș
i

destinat
dezvoltării
a
aplica
ț
iilor
web
după
modelul
arhitectural
model-view-controller
(MVC)
ș
i

bazat
pe
Symfony.
Laravel
este
un
sistem
modular
de
ambalare
cu
un
manager
de
dependen
ț
ă

dedicata
a
modalită
ț
ii
diferite
de
accesare
a
bazelor
de
date
rela
ț
ionale,
utilită
ț
i
care
ajută
la

implementarea
ș
i
între
ț
inerea
aplica
ț
iilor.
Codul
sursă
al
Laravel-ului
este
găzduit
de
GitHub
ș
i

licen
ț
iat
sub
licen
ț
a
MIT.
Taylor
Otwell
a
creat
framework-ul
Laravel
ca
o
încercare
de
a
oferi
o

alternativă
mai
avansată
la
cadrul
Code
Igniter,
care
nu
a
furnizat
anumite
caracteristici,
cum
ar

fi
suportul
încorporat
pentru
autentificarea
ș
i
autorizarea
utilizatorilor.
Laravel
a
lansat
prima

versiune
beta
pe
9
iunie
2011,
urmată
de
lansarea
Laravel
1
mai
târziu
în
aceea
ș
i
lună.
Laravel
1

include
suportul
integrat
pentru
autentificare,
localizare,
modele,
vizualizări,
sesiuni,
rutare
ș
i

alte
mecanisme,
dar
nu
avea
suport
pentru
controlorii
care
i-au
împiedicat
să
fie
un
adevărat

cadru MVC.

Laravel
2
a
fost
lansat
în
septembrie
2011
ș
i
a
adus
unele
îmbunătă
ț
iri
de
la
autor
ș
i
de
la

comunitate.
Noile
caracteristici
au
inclus:
suportul
pentru
controlori,
ceea
ce
a
făcut
Laravel
2
un

cadru
complet
compatibil
cu
MVC,
suport
încorporat
pentru
principiul
inversării
controlului

(IoC)
ș
i
un
sistem
temp lating
numit
Blade.
Ca
un
dezavantaj,
suportul
pentru
pachetele
ter
ț
ă

parte a fost eliminat în Laravel 2.

Laravel
3
a
fost
lansat
în
februarie
2012
cu
un
set
de
caracteristici
noi,
cum
ar
fi
interfa
ț
a

de
comandă
(CLI)
numită
Artisan,
suport
încorporat
pentru
mai
multe
sisteme
de
gestionare
a

bazelor
de
date,
migra
ț
ii
de
baze
de
date
ca
formă
de
control
al
versiunilor,
evenimente,
precum

ș
i
un
sistem
de
ambalare
numit
Bundles.
O
cre
ș
tere
a
utilizării
Laravel
ș
i
popularitatea
sa
aliniat

cu lansarea lui Laravel 3.

Laravel
4,
numita
Illuminate,
a
fost
lansat
în
mai
2013.
Acesta
a
fost
realizat
ca
o

rescriere
completă
a
cadrului
Laravel,
migrand
aspectul
său
într-un
set
de
pachete
separate

distribuite
prin
Composer,
care
serve
ș
te
ca
un
manager
de
pachete
la
nivel
de
aplica
ț
ie.
Un
astfel

de
aspect
a
îmbunătă
ț
it
extensibilitatea
lui
Laravel
4,
care
a
fost
asociat
cu
programul
său
oficial

de
lansare,
care
se
întinde
pe
ș
ase
luni
între
versiunile
minore
de
puncte.
Alte
caracteristici
noi
în

versiunea
Laravel
4
includ
includerea
bazei
de
date
pentru
popula
ț
ia
ini
ț
ială
de
baze
de
date,

suport
pentru
cozi
de
mesaje,
suport
încorporat
pentru
trimiterea
diferitelor
tipuri
de
e-mail
ș
i

suport pentru
ș
tergerea în târziată a înregistrărilor bazei de date numită
ș
tergere soft.

Laravel
5
a
fost
lansat
în
februarie
2015
ca
rezultat
al
schimbărilor
interne
care
au
ajuns

la
renumerotarea
lansării
Laravel
4.3
de
atunci.
Func
ț
iile
noi
din
versiunea
Laravel
5
includ

suport
pentru
programarea
sarcinilor
executate
periodic
printr-un
pachet
numit
Scheduler,
un

strat
de
abstrac
ț
ie
numit
Flysystem
care
permite
stocarea
la
distan
ț
ă
să
fie
utilizată
în
acela
ș
i
mod

ca
ș
i
sistemele
de
fi
ș
iere
locale,
îmbunătă
ț
irea
manipulării
pachetelor
prin
Elixir
ș
i
simplificată

autentificare
externă
gestionată
prin
pachetul
op
ț
ional
Socialite.
Laravel
5
a
introdus,
de

asemenea, o nouă structură arborescentă internă pentru aplica
ț
iile dezvoltate.

În martie 2015, un sondaj SitePoint a enumerat Laravel ca cel mai popular cadru PHP.

Laravel
5.1,
lansat
în
iunie
2015,
este
prima
lansare
a
lui
Laravel
pentru
a
beneficia
de

suport
pe
termen
lung
(LTS),
cu
disponibilitatea
planificată
de
remediere
a
erorilor
timp
de
doi

ani
ș
i
cu
patch-uri
de
securitate
timp
de
trei
ani.
Lansările
LTS
de
Laravel
sunt
planificate
să
fie

lansate la fiecare doi ani.

Laravel
5.3,
lansat
în
23
august
2016.
Noile
caracteristici
din
5.3
sunt
axate
pe

îmbunătă
ț
irea
vitezei
dezvoltatorilor
prin
adăugarea
unor
îmbunătă
ț
iri
suplimentare
în
afara

casetei.

Laravel
5.4,
lansat
în
24
ianuarie
2017.
Această
versiune
a
avut
numeroase
noi

caracteristici,
cum
ar
fi
Laravel
Dusk,
Laravel
Mix,
Blade
Components
ș
i
Slots,
Markdown

Emails,
Fasade
automate,
Îmbunătă
ț
iri
ale
traseului,
Mesaje
de
comandă
mai
mari
pentru
colec
ț
ii

ș
i multe altele. ]

Laravel 5.5, a fost lansat pe 30 august 2017.

Laravel 5.6, a fost lansat pe 7 februarie 2018.

Laravel 5.7, a fost lansat pe 4 septembrie 2018.

Caracteristici

Următoarele
caracteristici
servesc
drept
puncte
principale
de
proiectare
ale
lui
Laravel
(în

cazul în care nu sunt specificate, descrierile se referă la caracteristicile lui Laravel 3):

●
Bundles
oferă
un
sistem
modular
de
ambalare
de
la
lansarea
Laravel
3,
cu

caracteristici
incluse
deja
disponibile
pentru
adăugarea
u
ș
oară
la
aplica
ț
ii.
În
plus,

Laravel
4
folose
ș
te
Composer
ca
manager
de
dependen
ț
ă
pentru
a
adăuga
pachete

PHP-agnostic
ș
i Laravel specifice PHP disponibile din depozitul de colete.

●
Elocventul
ORM
(mapping
obiect-rela
ț
ional)
este
o
implementare
avansată
a

PHP
a
modelului
de
înregistrare
activ,
oferind
în
acela
ș
i
timp
ș
i
metode
interne

pentru
impunerea
constrângerilor
asupra
rela
ț
iilor
dintre
obiectele
bazei
de
date.

În
urma
modelului
activ
de
înregistrare,
Eloquent
ORM
prezintă
tabelele
de
baze

de date ca clase, cu instan
ț
ele lor obiect legate de rânduri de tabel unic.

●
Instrumentul
de
creare
a
interogărilor,
disponibil
de
la
Laravel
3,
oferă
o

alternativă
mai
directă
de
acces
la
baza
de
date
a
ORM-ului
elocvent.
În
loc
de
a

cere
ca
interogările
SQL
să
fie
scrise
direct,
constructorul
de
interogări
al
lui

Laravel
oferă
un
set
de
clase
ș
i
metode
capabile
să
construiască
interogări

programabil.
De
asemenea,
permite
cache-ul
selectabil
al
rezultatelor
interogărilor

executate.

●
Logica
aplica
ț
iilor
este
o
parte
integrantă
a
aplica
ț
iilor
dezvoltate,
implementate

fie
prin
utilizarea
controlorilor,
fie
ca
parte
a
declara
ț
iilor
de
rută.
Sintaxa
utilizată

pentru a defini logica aplica
ț
iilor este similară cu cea utilizată de cadrul Sinatra.

●
Direc
ț
ionarea
inversă
define
ș
te
o
rela
ț
ie
între
legături
ș
i
rute,
făcând
posibil
ca

modificările
ulterioare
ale
rutelor
să
fie
propagate
automat
în
legături
relevante.

Atunci
când
link-urile
sunt
create
folosind
numele
rutelor
existente,
identificatorii

de resurse uniformi (URI) corespunzători sunt crea
ț
i automat de către Laravel.

●
Modulele
de
control
restful
oferă
o
modalitate
op
ț
ională
de
separare
a
logicii
în

urma servirii cererilor HTTP GET
ș
i POST.

●
Încărcarea
automată
a
clasei
asigură
încărcarea
automată
a
claselor
PHP
fără
a

fi
necesară
între
ț
inerea
manuală
a
căilor
de
includere.
Încărcarea
la
cerere
previne

includerea
componentelor
inutile,
deci
sunt
încărcate
numai
componentele

utilizate efectiv.

●
Vizualiza
ț
i
compozitorii
servi
ca
unită
ț
i
de
cod
logic
personalizabile
care
pot
fi

executate atunci când este încărcată o vizualizare.

●
Blade
template
engine
combină
unul
sau
mai
multe
ș
abloane
cu
un
model
de

date
pentru
a
produce
vederi
rezultate,
făcând
asta
prin
transplayarea
ș
abloanelor

în
cod
PHP
cache
pentru
o
performan
ț
ă
îmbunătă
ț
ită.
Blade
oferă,
de
asemenea,

un
set
de
propriile
sale
structuri
de
control,
cum
ar
fi
instruc
ț
iunile
condi
ț
ionale
ș
i

buclele,
care
sunt
mapate
intern
la
omologii
lor
PHP.
Mai
mult
decât
atât,

serviciile
Laravel
pot
fi
chema
ț
i
din
ș
abloanele
Blade,
iar
motorul
templating

poate fi extins cu directive personalizate.

●
containere
IOC
face
posibilă
pentru
noi
obiecte
pentru
a
fi
generate
urmând

inversiunea
de
control
al
principiului
(IOC)
a,
în
care
cadrul
solicită
în
codul

application-
sau
sarcini
specifice,
cu
instan
ț
iere
op
ț
ională
ș
i
referen
ț
iere
a
unor
noi

obiecte ca singletons.

●
Migrările
furnizează
un
sistem
de
control
al
versiunilor
pentru
schemele
bazei

de
date,
ceea
ce
face
posibilă
asocierea
modificărilor
în
baza
de
date
a
aplica
ț
iei
ș
i

modificările
necesare
în
aspectul
bazei
de
date.
Ca
rezultat,
această
caracteristică

simplifică implementarea
ș
i actualizarea aplica
ț
iilor bazate pe Laravel.

●
Sesizarea
bazei
de
date
oferă
o
modalitate
de
a
popula
tabele
de
baze
de
date
cu

date
implicite
selectate
care
pot
fi
utilizate
pentru
testarea
aplica
ț
iilor
sau
pot
fi

efectuate ca parte a setării ini
ț
iale a aplica
ț
iei.

●
Testarea
unită
ț
ii
este
furnizată
ca
parte
integrantă
a
lui
Laravel:
61-62,
care

con
ț
ine
ea
însă
ș
i
teste
unitare
care
detectează
ș
i
împiedică
regresiile
în
cadru.

Testele
de
unitate
pot
fi
executate
prin
utilitatea
furnizată
de
linia
de
comandă

artizan.

●
Paginarea
automată
simplifică
sarcina
de
a
implementa
paginarea,
înlocuind

abordările
obi
ș
nuite
de
implementare
manuală
cu
metode
automate
integrate
în

Laravel.

●
Solicitarea
formularului
este
o
caracteristică
a
lui
Laravel
5
care
serve
ș
te
ca

bază
pentru
validarea
intrărilor
de
formulare
de
către
ascultători
implica
ț
i
intern,

ceea
ce
are
drept
rezultat
invocarea
automată
a
metodelor
de
validare
a

formularului
ș
i generarea formei reale.

●
Homestead
–
o
ma
ș
ină
virtuală
Hoinar
care
oferă
dezvoltatorilor
Laravel
cu

toate
instrumentele
necesare
pentru
a
dezvolta
Laravel
direct
din
cutie,
inclusiv,

Ubuntu,
Gulp,
Bower
ș
i
alte
instrumente
de
dezvoltare,
care
sunt
utile
în

dezvoltarea de aplica
ț
ii web la scară completă.

Pachete recomandate

Pachete suplimentare

În
plus
fa
ț
ă
de
pachetel e
integrate
ș
i
op
ț
ionale
ale
Laravel,
Laravel
oferă
de
asemenea
un
set

plătit
de
caracteristici
suplimentare
incluse
într-un
pachet
numit
Laravel
Spark.
Pachetul
a
fost

dezvoltat
de
Taylor
Otwell
ș
i
oferă
instrumente
suplimentare
pentru
companiile
online
SaaS
de
a

se
integra
cu
servicii
cum
ar
fi
Stripe,
Producerea
facturilor,
Bootstrap
4.0
ș
i
autentificarea

echipei. Începând cu iunie 2018, versiunea pachetului este de 6.0.

Capitolul II.

1.
Prezentarea aplica
ț
iei

II.1.1 Home

II.1. Pagina principală

Intrând pe pagina principală, ne apare această suprafa
ț
ă. În partea de sus este meniul, prin care

putem naviga în website. Următoarea parte este un banner publicitar, care are un rol important în

informarea posibililor clien
ț
i despre diferite reduceri, oferte. Apăsând pe butonul Discover

ajungem în partea magazinului online,unde putem alege dintre diferite ceasuri.

II.2. Pagina principală în versiunea mobilă

II.3. Cele mai populare ceasuri

Mergând
mai
jos
ne
apare
această
suprafa
ț
ă,cu
cele
mai
bine
vândute
ceasuri.
Dacă
apăsăm
pe

butonul add to cart, atunci ajungem iar pe pagina shop.

II.4. Cele mai populare ceasuri în versiunea mobilă

II.5. Categorii

Mergând
mai
jos
ne
apare
acest
mini
shop,
unde
ceasurile
sunt
sortate
în
diferite
categorii.

Apăsând pe ceasul dorit ne apar diferite informa
ț
ii despre aceasta
ș
i îl putem pune direct în co
ș
.

II.6. Categorii în versiunea mobilă

II.7.Contact

În
partea
de
jos
a
paginii
apare
această
suprafa
ț
ă
publicitară.
Apăsând
pe
una
dintre
imagini
ne

apare
un
pop
up
cu
pagina
de
facebook
a
companiei.Sub
imagini
găsim
informa
ț
iile
de
contact,

adresa de e-mail, nr de telefon
ș
i adresa.

II.8.Contact versiune mobilă

II.1.2 About (Despre noi)

II.9. About

Pe pagina About putem găsi informa
ț
ii despre companie.

II.10. About versiune mobilă

II.1.3. Shop

II.11. Shop-ul

Intrând
în
shop
ne
apare
această
suprafa
ț
ă.
Aici
găsim
produsele
ordonate
în
categorii.
Putem

aplica diferite filtere, care ne ajută să găsim modelul dorit.

II.11. Shop-ul în versiune mobilă

II.1.4. Pagina cu produse

II.12. Pagina cu produse

Apăsând
pe
un
produs
pe
pagina
cu
produse,
ne
apare
produsul
respectiv
cu
pre
ț
ul
ș
i
descrierea

detaliată
a
produsului.
Apasând
pe
butonul
Add
to
cart
produsul
ajunge
în
co
ș
ul
de

cumpărături,iar noi ne putem continua cumpărăturile.

II.13. Pagina cu produse versiune mobilă

II.14. Numărul produselor aflate în co
ș
ul de cumpărături

Dacă
se
află
ceva
în
co
ș
ul
de
cumpărături,
atunci
ne
apare
numărul
produselor
aflate
în
co
ș
lângă

acest
icon,
sus
în
partea
dereaptă
a
ecranului.
Apăsând
pe
co
ș
putem
vizionaliza
con
ț
inutul

co
ș
uli.

II.1.5. Co
ș
ul de cumpăr ături

II.15. Co
ș
ul de cumpărături

Apăsând
pe
co
ș
ul
de
cumpărături
ne
apare
această
pagină,
utem
putem
vizionaliza
produsele

selec
ț
ionate,pre
ț
ul
acestora
ș
i
putem
modifica
comanda.
Dacă
nu
avem
nici
un
produs
selec
ț
ionat

ne apare mesajul Co
ș
ul este gol!

II.16. Co
ș
ul de cumpărături versiune mobilă

II.17.
Ș
tergerea produselor din co
ș

În
cazul
în
care
ne-am
răzgândit,
ș
i
am
vrea
să
ș
tergem
un
produs,
trebuie
să
apăsăm
pe
iconul

co
ș
de gunoi, dacă vrem s ă finalizăm comanda trebuie să apăsăm pe butonul Next.

II.1.6. Finalizarea comenzii

II.18. Finalizarea comenzii

Pentru
finalizarea
comenzii
cumpărătorul
trebuie
să
completeze
un
formular
cu
datele
personale

necesare pentru trimiterea produselor.

II.19. Finalizarea comenzii versiune mobila

II.20. Mesaj de eroare

În cazul,ăn care clientul nu a introdus datele corect atunci va apărea un mesaj de eroare.

II.21. Mesaj de succes

În cazul în care datele au fost introduse corect, va apărea acest mesaj.

II.1.7. Contact

II.22. Contact

Apăsând
pe
contact
ne
apare
această
pagină,
unde
completând
un
chestionar
u
ș
or,
putem
scrie
un

mesaj companiei.

II.23. Contact versiune mobilă

II.2. Admin

II.2.1. Logare

II.22. Logare în panoul admin

Webshopul
con
ț
ine
o
suprafa
ț
ă
administrativă,
prin
care
persoanele
autorizate
pot
preia

comenzile
ș
i
pot
admin istra
con
ț
inutul
shopului.
Dacă
după
URL-ul
webshopului
adăugăm

/admin
atunci
ne
apare
această
pagină.
Desigur
înainte
de
a
putea
face
modificări,sau
de
a

accessa panoul de admin trebuie să ne logăm.

II.2.2. Dashboard

II.23. Dashboard

După logare ajungem într-un a
ș
a zis Dashboard.

II.2.3. Produse

II.24. Produse

Apăsând
pe
butonul
Products
ajungem
pe
această
pagină,
unde
ne
apar
produsele
ordonate
într-o

listă.
Pe
această
suprafa
ț
ă
avem
posibilitatea
de
a
ș
terge
un
produs
nedorit
apăsând
pe
butonul

Delet.

II.2.4. Produse noi

II. 25. Adăugarea produselor noi

Apăsând
pe
Add
product
ajungem
pe
o
pagină
nouă,
unde
putem
adăuga
produse
noi,
cu
imagini

ș
i avem posibilitatea de a adăuga o descriere.

II.26. Mesaj de eroare

În cazul în care am completat ceva gre
ș
it ne apare un mesaj de eroare.

II.27. Mesaj de completare corectă

În cazul în care am completat totul corect, ne apare următorul mesaj.

II.2.5. Modificarea produselor

II.28. Modificarea produselor

Avem
posibilitatea
de
a
modifica
produsele,
dacă
apăsăm
pe
numele
produsului.
În
cazul
în
care

completăm ceva gre
ș
it, ne apare un mesaj de eroare.

Comenzi

II.29. Orders

Pe pagina orders găsim comenzile făcute de clien
ț
i, le putem modifica, sau
ș
terge.

2.5. Modificarea comenzilor

II.30. Modificarea comenzilor

Dacă
apăsăm
pe
numărul
comenzii,
avem
posibilitatea
de
a
o
modifica
ș
i
de
a
modifica
statusul

comenzii.
În
cazul
în
care
comanda
are
statusul
New,comanda
a
fost
plasată
recent,dacă
are

statusul
În
progress,comanda
este
în
procesul
de
prelucrare,
iar
în
cazul
în
care
statusul
este

Done, comanda a fost plasată.

2.6. Contact

II.31. Contacts

Apasănd
pe
Contacts
avem
posibilitatea
de
a
citi
mesajele
intrate,
putem
răspunde
la
ele,
sau
le

putem
ș
terge.

2.7. Log out

II. 32 Log out

Putem
ie
ș
i
din
panoul
administrativ
apăsând
pe
butonul
Log
out.
Astfel
persoanele
neautorizate

nu pot face modificări în numele nostru.

Concluzie

Acest
proiect
a
fost
o
adevărată
provocare
pentru
mine,
prin
care
am
putut
pune
în

practică
informa
ț
iile
primite
la
facultate
ș
i
mi-am
dezvoltat
cuno
ș
tin
ț
ele
cu
informa
ț
iile

acumulate
prin
cercetare.
Webshop-ul
Filipe
Hugo
este
un
website
simplu
dar
ș
i
complex
în

acela
ș
i timp. Este u
ș
or de folosit atât pentru cumpărător cât
ș
i pentru persoanele administrative.

Aceasta lucrare a avut tendin
ț
a de a arăta
ș
i demonstra unele tendin
ț
e
ș
i linii generale

privind tematica dată. Un lucru este cert, în urma citirii acestei lucrări, putem afirma cu

certitudne că webshopurile
ș
i modul de utilizare a acestora, modul de afi
ș
are a produselor ata
ș
ată

cu informa
ț
ii specifice ar e deja un rol important în viata de zi cu zi a multor oameni, dar cel mai

imoprtant, aceste elemente ale lumii digitale au devenit de neînlocuit. Web-ul astăzi, ca
ș
i cel de

ieri
ș
i cel de mâine se afla într-o continua transformare.

Scopul propus de aceasta lucrare a fost de a aduce la cunostinta omului posibilitatile oferite de un

webshop în achizi
ț
ionarea unor produse. Webshopurile ocupă un segment important în pia
ț
a

afacerilor globale, cuprinzând pe an ce trece un segment tot mai mare din acesta.

În cadrul primului capitol am prezentat detaliat tehnicile folosite în realizarea proiectului

HTML, CSS, JavaScript, PHP
ș
i Laravel.

În cadrul capitolului doi am prezentat Webshop-ul Filipe Hugo realizat de mine. Am

acordat o aten
ț
ie deosebit ă pentru prezentarea detaliată a paginii, ata
ș
ând imagini
ș
i prezentând-o

din diferite puncte de vedere atât din perspectiva cumpărătorilor cât
ș
i din perspectiva

persoanelor administrative.

Astfel sper că prin acestă lucrare am reu
ș
it să demonstrez pe cât este de imoprtantă

problema dată, ce impact are ea asupra societă
ț
ii contemporane, iar cel mai important lucru, cum

poate un om de rând utiliza toate acestea în interesele proprii.

Bibliografie

https://en.wikipedia.org/wiki/HTML

HTML & CSS: Design and Build Web Sites by Jon Duckett

HTML5 for Web Designers by Jeremy Keith

https://en.wikipedia.org/wiki/Cascading_Style_Sheets

JavaScript: The Good Parts by Douglas

JavaScript
and
JQuery:
Interactive
Front-End
Web
Development
by:
Jon
Duckett,
Gilles

Ruppert, Jack Moore

Professional JavaScript for Web Developers by Nicholas C. Zakas

https://en.wikipedia.org/wiki/PHP

PHP and MySQL Web Development by Luke Welling

Learning PHP, MySQL & JavaScript: With JQuery, CSS & HTML5 szerző: Robin Nixon

Laravel 5 Essentials by Martin Bean

Mastering Laravelby Christopher John Pecoraro

https://en.wikipedia.org/wiki/Laravel