PROGRAMUL DE STUDIU SILVICULTURĂ FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ PROIECT DE DIPLOMĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : PROF. UNIV. DR. ING. IOAN VLAD… [621161]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI
DOMENIUL SILVICULTURĂ
PROGRAMUL DE STUDIU SILVICULTURĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
PROF. UNIV. DR. ING. IOAN VLAD
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI
DOMENIUL: SILVICULTURĂ
PROGRAMUL DE STUDIU: SILVICULTURĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

PROIECTAREA ȘI INSTALAREA
VEGETAȚIEI FORESTIERE ÎN
U.P. I TĂȘNAD

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
PROF. UNIV. DR. ING. IOAN VLAD
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

2
Cuprins

CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE ………………………….. ………………………….. ….. 6
1.1. Necesitatea și importanța insta lării artificiale a pădurii ………………………….. …………………. 6
1.2. Clasificarea lucrărilor de împădurire ………………………….. ………………………….. ………………. 6
1.3. Modalități de instalare a pădurii ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
CAPITOLUL II DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂȚII DE PRODUCȚIE …………… 9
2.1. Localizarea geografică și sit uația administrativă ………………………….. ………………………. 9
2.2. Studiul condițiilor staționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
2.2.1. Condiții geologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 9
2.2.2. Condiți i morfologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
2.2.3. Condiții climatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
2.2.4. Condiții edafice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 11
2.3. Studiul vegetației forestiere ………………………….. ………………………….. …………………………. 13
2.3.1. Formații forestiere și tipuri naturale de pădure ………………………….. ………………………… 13
2.3.2. Analiza structurii actuale a fondului forestier ………………………….. ………………………….. 13
2.4. Identificarea și caracterizarea unităților de cultură forestieră(u.c.f -uri) ……………………… 14
2.5. Situația ac tuală a terenurilor de împădurit ………………………….. ………………………….. ……… 14
2.6. Eșalonarea intervențiilor cu lucrăr i de regenerare artificială în cadrul u.c.f -urilor ……….. 17
2.7. Analiza lucrărilor de împădurit executate anterior în cuprinsul U.P – ului …………………… 19
CAPITOLUL III PRINCIPII ȘI CRITERII DE ALEGERE A SPECIILOR PENTRU
CULTURI FORESTIERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 20
3.1. Principii privind alegerea speciilor ………………………….. ………………………….. ………………. 20
3.2. Criterii de alegere a speciilor ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20
3.3. Compoziții (formule) și scheme de împădurire ………………………….. ………………………….. ……. 21
CAPITOLUL IV PREGĂTIREA TERENULUI ȘI SOLULUI PENTRU ÎMPĂDURIRI 24
4.1. Lucrarea solului pe toată suprafața ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
4.2. Lucrarea parțială a solului pentru împădurire ………………………….. ………………………….. …. 25
CAPITOLUL V DESCRIEREA SPECIILOR PENTRU ÎMPĂDURIT ………………………… 26
5.1. Quercus petraea – Gorunul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 26
5.2. Frax inus excelsior – Frasinul ………………………….. ………………………….. ………………………… 26
5.3. Acer campestre – Jugastru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 26
5.4. Que rcus robur -Stejarul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 27

3
5.5. Quercus cerris – Cer, Ceroi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 27
CAPITOLUL VI INSTALAREA CULTURILOR PRIN SEMĂNĂTURI DIRECTE .. 28
6.1. Semănături directe prin împrăștiere ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
6.2. Semănături directe în rânduri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 28
6.3. Semănături directe în cuiburi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 28
CAPITOLUL VII INSTALAREA CULTURILOR FORESTIERE PRIN PLANTAȚII . 30
7.1. Plantarea în gropi a puieților cu rădăcină nudă ………………………….. ………………………….. ……. 30
7.2. Plantarea în despicătură a puieților cu rădăcină nudă ………………………….. ………………………. 30
7.3. Plantarea puieților cu rădăcini protejate ………………………….. ………………………….. ……………… 31
7.4. Epoca și adâncimea de plantat ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 31
CAPITOLUL VIII EVALUAREA REUȘITEI INSTALĂRII CULTURILOR
FORESTIERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 33
8.1. Recepția tehnico -financiară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 33
8.2. Controlul culturilor forestiere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 33
CAPITOLUL XIX ÎNGRIJIREA CULTURILOR FORESTIERE ………………………….. ……. 34
9.1. Receparea puieților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 34
9.2. Reglarea desimii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 34
9.3. Întreținerea solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 34
9.4. Fertilizarea culturilor forestiere ………………………….. ………………………….. ………………….. 35
9.5. Lucrări de protejare , formare și stimulare a creșterii puieților ………………………….. ………….. 35
CAPITOLUL X PLANIFICAREA ȘI EVALUAREA LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE …….. 36
10.1. Natura lucrărilor de împădurit ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 36
10.2. Compoziții de regenerare și de împădurire ………………………….. ………………………….. ……….. 37
10.3. Numărul de puieți necesar pentru lucrările de împădurire ………………………….. ……………… 39
10.4. Metoda de instalare a culturilor forestiere ………………………….. ………………………….. ……. 41
10.5. Stabilirea necesarului de forță de muncă ………………………….. ………………………….. …………… 42
10.6. Devizul lucrărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 43
CAPITOLUL XI CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………… 45
Fișa unității de cultură forestieră ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 47
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 67

4
Introducere
Instalarea vegetației forestiere pe cale artificială reprezintă un aspect important al
silviculturii românești și europene.
În pădurea cultivată rațional, dirijată antropic, prin aplicarea complexului de măsuri și
lucrări silvotehnice se urmărește realizarea unor structuri optime care, la încheierea ciclului de
producție să asigure condițiile necesare autoregenerării pădurii concomitent cu exploa tarea și
valorificarea materialului lemnos.
În cuprinsul fondului forestier românesc există numeroase situații în care instalarea
pădurii pe cale naturală nu este posibilă sau dacă pădurea se instalează, este incapabilă să
valorifice la nivel su perior potențialul energetic natural al stațiunilor în care se localizează.
Astfel pentru valorificarea materialului lemnos din considerente de ordin economic
unele arborete sunt parcurse cu tăieri rase concentrate, regenerarea acestora fiind asigurată
exclusiv pe cale artificială.
Pe de altă parte în fondul forestier suprafețe însemnate sunt ocupate de arborete de
productivitate scăzută ca urmare a degradării lor. Este cazul arboretelor cu consistență
subnormală (brăcuite sau avansat degradate), a celor regenerate repetat pe cale v egetativă (din
lăstari sau drajoni) precum și a arboretelor derivate (parțial sau total) cu specii de mică valoare
economică. Reconstrucția unor asemenea arborete pe principii ecologice nu este practic
posibilă decât prin regenerare artificială. În aceeași situație se încadrează și arboretele
calamitate prin incendii, doborâturi sau rupturi de vânt și zăpadă, afectate de fenomene de
uscare intensă.
Adesea intervenția cu lucrări de împăduriri se impune uneori chiar și în cazul aplicării
tratamentelor bazat e pe regenerare naturală. În astfel de situații devin frecvent necesare
lucrări de completare urmărindu -se de la caz la caz, îndesirea ori racordarea semințișurilor
naturale cu desimea prea redusă sau distribuite neuniform pe suprafața de regenerat.
Pădurea se creează artificial și pe ntru punerea în valoare a terenurilor degradate prin
eroziune sau alunecare, a celor sărăturoase sau cu exces de apă, a nisipurilor mobile etc.
Importanța instalării artificiale a pădurii este multiplă. Astfel ecosistemele forestiere
artificiale cu rol principal de producție, concepute și instalate după cele mai adecvate tehnologii
, îndeplinesc totodată și numeroase funcții de protecție.
Având în vedere diversitatea de situații în care pădurea trebuie să fie creată sau
regenerată și particularitățile pe care le prezintă lucrările de împăduriri, specificul intervențiilor
artifciale pentru instalarea pădurii s -a evidențiat prin no țiuni corespunzătoare, care sunt deja

5
cunoscute în activitatea practică ș i consacrate în terminologia de specialitate. În conformitate
cu scopul urmărit condițiile staționale și de vegetație în care se aplică, precum și tehnologiile
adoptate, lucrările de împăduriri sunt grupate în mai multe categorii (împăduriri propriu -zise,
reîmpăduriri propriu -zise, substituiri, refaceri, completări și ameliorări ale arboretelor).
Particularitatea esențială a regenerării artificiale a pădurii constă în faptul că materialul
de împădurire utilizat la instalarea culturilor forestiere selecționat calitativ și ameliorat
genetic, este adus de om, fiind incorporat sau distribuit pe terenul destinat împăduriri i,
adoptând tehnici de lucru diferențiate în raport cu condițiile staționale și de vegetație concrete
din cuprinsul sau din afara fon dului forestier.

6
CAPITOLUL I
CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Necesitatea și importanța instalării artificiale a păduri i

Spațiile împădurite sunt foarte importante în viața oamenilor din mai multe motive, dar cel
mai important dintre ele este eliminarea dioxidului de carbon(CO 2) și producerea de oxigen(O 2)
fără care omenirea nu ar mai exista.
De obicei pădurea are capacitatea de a se regenera singură, însă când acest lucr u nu este
posibil în cadrul unui fond forestier, din diferite cauze, instalarea pe cale artificială a pădurii
este singura soluție.
Instalarea pe cale artificială are loc de exemplu în cazul arboretelor supuse tratamentului
tăierilor rase, unde regenerar ea pădurii trebuie să se facă în cel mai scurt timp pentru
prevenirea deteriorării solului și instalării vegetației invazive. În cazul regenerări naturale,
acolo unde nu s -a realizat pe deplin consistența dorită se intervine cu lucrări de plantare pentru
atingerea consistenței optime de realizare a reușitei definitive. Se dorește instalarea pe cale
artificială a păduri i și în locuri unde aceasta nu a mai existat, de exemplu poieni, enclave, sau
alte terenuri, care numai așa pot fi valorificate și astfel se evită degradarea solului.
Eu cred că plantarea masivă a arborilor, poate să rezolve multe probleme de mediu
existente. Inființarea unei noi culturi de arbori poate reduce poluarea aerului, protejează
împotriva căldurilor excesive și atrag totodată prec ipitațiile, poate să fie o barieră de protecție
împotriva ploilor torențiale care duc la inundații, previne eroziunea solului și acționează ca un
scut împotriva vântului.
1.2. Clasificarea lucrărilor de împădurire
În urma analizei condițiilor staționale și de vegetație din cadrul fiecărui u.c.f, corelate
cu cateoria terenului de împădurit, pentru fiecare u.a. se stabilește natura intervenției cu lucrări
de împădurire. În cadrul U.P. I Tășnad există toate lucrări le de împădurire.
Lucrările de împădurire se clasifică în:
– împăduriri propriu -zise
– reîmpăduriri
– substituiri

7
– refaceri
– comple tări
– ameliorări
Împădurirea propriu -zisă, presupune instalarea pe cala artificială a pădurii pe suprafețe
noi de teren, unde nu a mai existat pădure și se dorește instalarea unei noi culturi sau pe
terenuri de unde aceasta a dispărut în trecut. De exemplu în poien i, goluri sau alte terenuri.
Reîmpădurirea, presupune reinstalarea pădurii pe suprafețe unde aceasta a fost tăiată,
de curând și urmează să se instaleze o nouă generație de arbori, de aceeași valoare economică
sau mult mai valoroasă din punct de vedere e conomic.
Substituirea, presupune înlocuirea speciilor cu productivitate scăzută, neadaptate din
cadrul unei stațiuni, cu specii adaptate stațiunii respective și mai valoroase din punct de
vedere economic. Această lucrare se poate aplica parțial sau tot al în funcție de numărul
arborilor degradați.
Refacerea, este lucrarea de împădurire care presupune înlocuirea unui arboret degradat
cu un arboret care nu se deosebește deloc de arboretul anterior.
Completarea este o lucrare de împădurire foarte impor tantă care se realizează acolo
unde desimea nu este corespunzătoare și se poate realiza atât în regenerările naturale cât și în
plantațiile nou inființate după un sezon de vegetație.
Ameliorările sunt lucrări de împădurire cu caracter parțial ce se execută de regulă în
arborete tinere, aflate în fazele de dezvoltare nuieliș , codrișor, care prezintă o consistență sub
normală. Pentru reabilitarea lor se vor folosi puieți de talie mare.

1.3. Mod alități de instalare a pădurii

Toată lumea știe de rolu l binefăcător al plantelor în viața noastră și asupra mediului, din
această cauză există mai multe metode de instalare atât naturale cât și artificiale ale vegetației
forestiere. Alegerea metodei de instalare a culturilor forestiere se face ținând seama d e
particularitățile biologice ale speciilor, caracteristicile solului, altitudine, relief, climă, semințiș
utilizabil, precipitații sau considerente financiare.
Instalarea pe cale naturală din sămânță ar trebui să fie cea mai utilizată metodă deoarece
are costuri foarte reduse. Intemeierea pădurii este condiționată de aplicarea la timp a lucrărilor
de instalare și îngrijire și de natura și caracterul intervențiilor silvotehnice.

8
Instalarea naturală reprezintă de fapt regenerarea pe cont propriu a pădurii care de multe ori nu
este satisfăcătoare și atunci se intervine și cu lucrării artificiale prin semănături directe. În urma
exploatării sau realizării corecte a unui tratament, regenerarea se face sub adăpost cu p rotecție
de sus , la adăpost cu protecție d in lateral , și descoperit. În urma e xploatării se crea ză acele
benzi care nu trebuie să aibă lățimea mai mare de 1,5 ori, maxim de două ori înălțimea
arboretului matur, unde are loc regerarea naturală din sămânța cazută de la arbo rii apropiați.
Dacă regene rarea nu se realizează în consistența dorită se va adopta instalarea mixtă.
Instalarea artificială a pădurii se poate face prin următoarele metode: semănături
directe, plantații și foarte rar prin butășiri directe la salcie și plop. Acestea sunt cele mai folosite
metode în special plantațiile, chiar dacă sunt mai costisitoare au un randament mai bun.
Plantațiile se fac cu puieți, obținuți în pepiniere, iar semănăturile directe cu semințe recoltate de
la arbori.

9
CAPITOLUL II
DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂȚII DE PRODUCȚIE

2.1. Localizarea geografică și situația administrativă

Din punct de vedere geografic U.P. I Tășnad este situat ă în ținutul Piemonturilor Vestice
și anume Dealurile Silvaniei .
Din punct de vedere administrativ teritoriul în studiu este situat în întregime în județul
Satu Mare, pe raza orașului T ășnad.
Fitoclimatic, pădurile fac parte din etajul:
– „Deluros de gorune te, fǎgete și goruneto -fǎgete” (FD3) – 100%.
Fondul forestier se găsește în limitele teritoriale ale UP III Tășnad și UP II Cean din
cadrul Ocolului Silvic Tășnad. El formează două trupuri de pădure și se învecinează cu păduri
de stat și păduri particulare (păduri comunale, composesorate și păduri aparținând persoanelor
fizice). Limitele fondului forestier aparținând orașului Tășnad au fost materializate de
proprietar cu vopsea galbenă. Hotarele sunt materializate pe arborii de limită cu vopsea și prin
borne amenajistice de către proprietar.
Pădurile aparținând orașului Tășnad constituie fond forestier proprietate publică și este
administrat, pe bază contractuală, de către O colul Silvic Codrii Sătmarului .

2.2. Studiul condițiilor staționale
2.2.1. Condiții geologice

Din punct de vedere ge ologic cea mai mare parte a U.P -ului se desfășoară pe marne,
argile, nisipuri și pietrișuri aparținând panonianului și marne, nisipuri și pietrișuri aparținând
sarmațianului.
Pe aceste roci de soli dificare s -au format soluri mijlociu profunde până la profunde, fără
schelet sau slab scheletice.

10
2.2.2. Condiții morfologice

Unitatea de bază este situată în zona colinară din nord -vestul țării, pe Dealurile
Silvaniei.
Relieful se prezintă sub forma unui amfiteatru ce coboară de la SE către NV.
Dealurile au aspectul unor glacisuri de eroziune ce coboară ușor spre vest.
În rapor t cu expoziția situația este următoarea:
expoziții însorite 70.9 ha 12 %
expoz iții parțial însorite 509.9 ha 85 %
expoziții umbrite 17.6 ha 3 %
TOTAL 598.4 ha 100 %
Expoziția generală a U.P – ului este nordică.
În raport cu panta întreaga suprafață aparține primei c ategorii – pantă mai mică de 160.
Panta med ie a U.P -ului este de aproximativ 90.
Altitudinal suprafața U.P -ului se întinde între 170 m (u.a. 44B) și 265 m (u.a. 51B) și 400 m,
altitudinea medie fiind în jur de 225 m. Repartizarea pe categorii de altitudine este
următoarea:
101- 200 m 114.4 ha 19%
201- 400 m 484.0 ha 81%
TOTAL 598.4 ha 100%

Relieful prin caracteristicile sale (expoziție, pantă, altitudine) influențează distri buția
vegetației.
2.2.3. Condiții climatice

Climatul din cadrul U.P. I Tășnad constituie rezultanta interacțiunii complexe dintre
radiația solară, circulația atmosferică și particularitățile reliefului.
Pentru caracterizarea teritori ului din punct de ved ere climato logic s -au interpretat datele
climatice de la stația meteorologică Carei, precum și datele extrase din Atlasul Climatologic și
Enciclopedia Geografică a României.

11
2.2.4. Condiții edafice

În tabelulul 1 sunt prezentate condițiile edafice.
Tipurile și subtipurile de sol din U.P. I Tășnad
Tabelul 1
Nr.
crt. C l a s a Tipul și subtipul
de sol Codul Succesiunea
orizonturilor Suprafața
ha %
1
Argiluvisoluri Sol brun luvic tipic 2406 Ao-Bv-R 10.3 2
2 litic 2407 Am-Bv-R 495.6 84
Total sol brun luvic 505.9 86
T o t a l a r g i l u v i s o l u r i 505.9 86
3
Cambisoluri Sol brun eumezobazic tipic 3101 Aou-Bs-R 55.8 9
4 molic 3102 Aou-Bs-R 29.8 5
Total sol brun eumezobazic 88.5 14
T o t a l c a m b i s o l u r i 85.6 14
T O T A L U P 591.5 100

2.2.4.1. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol

Solul brun luvic, apare pe substraturi sărace în minerale calcice și feromagneziene:
luturi, șisturi sericitoase, cuarțite, micașisturi, alternanțe de gresii cu luturi, pe versanți cu pantă
ușoară sau platouri. Aciditatea variază între 5,3 – 5,8. Este intens humifer la sup rafață, cu un
conținut de humus de 11.3 – 4.5 % pe grosimea de 10 cm. Cu gradul de saturație în baze de
59% în orizontul E l și 72 -76% în A o și B t este un sol mezobazic.
Bonitatea este superioară pentru fag, gorun și carpen la un sol cu volum edafic mare și
versanți umbriți, și mijlocie în celelalte cazuri.
Subtipul gleizat , cu orizont Go în primii 200 cm sau Gr sub 125 cm adâncime.
Subtipul pseudogleizat , cu orizont w în primii 100 cm sau W între 50 și 200 cm
adâncime.
Solul brun eumezobazic , apare pe sub straturi bogate în minerale calcice și
feromagneziene: gresii calcaroase sau alternanțe de gresii cu marne, pe versanți cu expoziții și
pante diverse. Este foarte puternic acid la acid, cu pH=4.2 – 5.7 și moderat la intens humifer, cu
un conținut de humus de 3.2 – 15.1 % pe grosimea de 5 -15 cm. Este oligomezobazic la
suprafață și eubazic în profun zime, cu un grad de saturație în baze de 47 -78 %. Textura luto –
nisipoasă la lutoasă. Bonitate mijlocie pentru fag și carpen la un volum edafic util mijlociu.
Subtipul tipic , Orizonturi Ao și Bv, ultimul avînd Ao -Bv-C, V=55% și cel puțin în
partea superioară sau cel puțin în pete(în proporție de peste 50%), cu lori în nuanțe mai galbene,
decât 5YR. Nu prezintă caracterele celorlalte subtipuri.
Subtipul molic , asemănător celui tipic, dar cu Am.

12
2.2.5. Sinteze staționale

Indicii de ariditate anuali caracteristici zonei au valoarea de 30.3, iar de umiditate de
62.8.
Unitatea de producție I Tășnad se află situată în regiunea climatică C.f.b.x. (zona
colinară). După Ștefan Stoenescu unitatea se află situată în sectorul cu o climă continental –
moderată I.
În sectorul cu climă continental -moderată I, predominarea în tot cursul anului a
frecvenței aerului umed dinspre sud -vest și nord -vest, activitatea f rontală mai intensă și mai
frecventă în condițiile protecției oferite de lanțul Carpaților Orientali împotriva invaziei aerului
continental din est și nord -est, determină principalele caracteristici ale regimului climatic din
această zonă: umezeală, nebulo zitate, cantități anuale de precipitații mai mari și amplitudini
termice mai mici decât în alte regiuni.
Principalele date care caracterizează regimul pluviometric al zonei sunt:
– precipitații medii anuale: 548.2 mm;
– luna cu precipitații medii lunare cele mai mici: februarie (38.4 mm);
– luna cu precipitații medii lunare cele mai mari: iunie (84.6 mm);
În perioada de vegetație cad peste 60% din cuantumul precipitațiilor.
Cantitățile de precipitații maxime căzute în 24 de ore au însumat 61.5 mm (7 iunie 1905).
Stratul de zăpadă are grosimi variabile.
Principalele date ce caracterizează regimul termic al zonei sunt:
– temperatura medie anuală: 9.3 0C;
– temperatura lunii ianuarie: -3.5 0C;
– temperatura lunii iunie: 20.5 0C;
– temperatura minimă absolută (din data de 11.02.1929): -29 0C;
– temperatura maximă absolută (din data de 10.08.1952): 39.5 0C;
– prima zi cu temperatura mai mică de +10 0C: 15 octombrie;
– prima zi cu temperatura mai mare de +10 0C: 17 aprilie;
– durata medie a intervalului cu temperatura mai mare de +10 0C: 182 zile.
Numărul mediu anual al zilelor cu îngheț este mai mic de 100.
Primul îngheț se înregistrează în jurul datei de 5 noiembrie, în mod excepțional în luna
octombrie, iar ultimul îngheț în jurul datei de 15 aprilie și doar în mod excepțional în luna mai.

13
2.3. Studiul vegetației forestiere
2.3.1. Formații forestiere și tipuri naturale de pădure

Tipuri de pădure din U.P. I Tășnad
Tabelul 2
Nr.
crt Tip
de
staț. Tip de pădure Suprafața Productivitate naturală
Codul Diagnoza ha % super. mijl. infer.
ha
1 6142 5121 Gorunet cu Carex pilosa -m 126.0 21 – 126.0 –
2 7411 Amestec normal de gorun, gârniță și cer -m 364.7 62 – 364.7 –
3 6143 7413 Amestec normal de gorun, cer și gârniță -s 5.9 1 5.9 – –
4 6152 7511 Șleao -ceret de deal cu gorun – m 15.0 3 – 15.0
5 7514 Șleao -ceret de deal cu stejar pedunculat -m 50.1 8 – 50.1 –
6 6153 5111 Gorunet normal cu floră de mull -s 29.8 5 29.8 – –
Total tipuri de pădure 591.5 100 35.7 555.8 –
% 6 94 –
2.3.2. Analiza structurii actuale a fondului forestier
Tipuri de pădure în U.P. I Tășnad
Tabelul 3
***************************************************************************************************************************** **************
******
* ! C A R A C T E R U L A C T U A L A L T I P U L U I D E P A D U R E ! TOTAL ! TERE – ! T O T
A L *
* FORMATIA ! NATURAL FUNDAMENTAL ! D E R I V A T ! ARTIFICIAL ! NEDEFI -! ! NURI !
*
* ! DE PRODUCTIVITATE ! ! PARTIAL! TOTAL (DE P RODUCTIV.) ! DE PRODUCTIV. ! NIT ! PADURE ! !
! *
* FORESTIERA ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUBPROD! ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUP+MIJ! INF. ! ! ! GOALE !
! *
* ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA
! % *
*============================================================================================================================ ==============
=====*
*01 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 6.9 !
6.9! 1*
* ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! 100
! *
*–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––-
––*
*51GORUNETE ! 26.0! 126.0! ! ! 3.8! ! ! ! ! ! ! 155.8! !
155.8! 26*
*PURE ! 17 ! 81 ! ! ! 2 ! ! ! ! ! ! ! 100 ! ! 100
! *
*––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––
––*
*74AMES CI CE ! ! 328.3! ! ! 14.7! ! ! ! 25.8! ! ! 368.8! 1.8 !
370.6! 62*
*CU STEJ MEZOF! ! 89 ! ! ! 4 ! ! ! ! 7 ! ! ! 100 ! ! 100
! *
*–––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––-
––*
*75CERO-SLEAU ! 0.5! ! ! ! 41.6! ! ! ! 23.0! ! ! 65.1! !
65.1! 11*
*GIRNITETO-SL.! 1 ! ! ! ! 64 ! ! ! ! 35 ! ! ! 100 ! ! 100
! *
*–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––-
––*
*TOTAL ! 26.5! 454.3! ! ! 60.1! ! ! ! 48.8! ! ! 589.7! 8.7 !
598.4!100*
* ! 4 ! 78 ! ! ! 10 ! ! ! ! 8 ! ! ! 99 ! 1 ! 100
! *
*================================================================================================================================== ========
=====*
* ! 480.8 ! ! 60.1! ! 48.8 ! ! 589.7! 8.7 !
598.4!100*
* ! 82 ! ! 10 ! ! 8 ! ! 99 ! 1 ! 100
! *
******************************************************************************** ***********************************************************
******

14
Din analiza tabelelor mai sus prezentate rezultă următoarele:
 6% din tipurile de pădure sunt de productivitate superioară;
 pădurile natural fundamentale reprezintă 82% din suprafața UP, iar cele artificiale 8%;
 arborete derivate dețin un procent de sub 10%;
 arboretele artificiale au vârste variate cuprinse între 5 și 50 de ani iar speciile utilizate sunt
gorunul, stejarul, frasinul, paltinul, stejarul roșu, nucul comun, nucul american, serot ina, pinul
negru și duglasul.
2.4. Identificarea și caracterizarea unităților de cultură forestieră(u.c.f -uri)

Identificarea suprafețelor de împădurit din cuprinsul U.P. I Tășnad, respectiv stabilirea
unităților amenajistice u.a. în care sunt necesare intervenții cu lucrări de împădurire se va face
pe baza specificărilor făcute în amenajament la rubrica ’’ lucrări propuse’’ din descrierea
parcelară.
Unitatea de cultură forestieră reprezintă o porțiune de teren omogenă sau cu
variabilitate res trânsă din punct de vedere al condițiilor fizico -geografice, topoclimatului,
solului, substratului litologic și al vegetației naturale, porțiune pe care urmează a se executa o
anumită categorie de lucrări de împădurire .Unitatea nu poate fi mai mică de 0,5 ha.
Pentru fiecare unitate se va întocmi o fișă în care se va prezenta harta amenajistică –
schița u.a. cu conturarea u.c.f. -ului și se vor completa, conform terminologiei specifice.
2.5. Situația ac tuală a terenurilor de împădurit

Intervenția cu lucrări de împădurire în cadrul unei unități amenajistice este necesară, la
un moment dat , îndiferent de unitate a de producție și indiferent de localizarea ei în spațiul
geografic al României.
În funcție de tipurile de teren există patru categorii;
A. Terenuri lipsite de vegetație lemnoasă sau de semințiș utilizabil :

1.Suprafețe lipsite de păduri situate în cuprinsul fondului forestier, folosite ca pășuni,
fânețe etc.
2.Suprafețe scoase temporar din fondul forestier, folosite în alte scopuri și reprim ite în
vederea împăduririi.
3.Suprafețe din afara fondului forestier destinate împăduririlor.

15
4.Suprafețe dezgolite în urma aplicării tăierilor rase sau calamitării unor arborete.

B. Terenuri ocupate cu arborete necorespunzătoare economic, aflate în curs de
exploatare sau planificate pentru exploatare în vederea înlocuirii lor :

1.Suprafețe ocupate cu arborete cu consistență mult sub normală aflate la vârste relativ
înaintate, cu soluri înțelenite, arborete incapabile să se regenereze pe cale naturală.
2.Suprafețe ocupate de arborete afectate de fenomene de uscare intensă.
3.Suprafețe ocupate de arborete regenerate vegetativ, cu stare lâncedă de vegetație.
4.Suprafețe ocupate de culturi artificiale alcătuite din specii ale căror cerințe ecologice
sunt î n mică măsură satisfăcute de condițiile staționale respective.
5.Suprafețe ocupate cu arborete derivate.

C.Terenuri incomplet regenerate pe cale naturală sau artificială :

1.Suprafețe ocupate cu arborete parcurse cu tăieri de regenerare însă incomplet
regenerate sau regenerate în proporție prea mare cu specii de mică valo are economică, ori
ocupate cu semințiș neutilizabil.
2.Suprafețe parcurse cu lucrări de împăduriri în ultimii 2 -3 ani, însă cu reușită
nesatisfăcătoare.
3.Suprafețe ocupate de arborete parcurse cu tăieri de crâng simplu în care apar porțiuni
goale, neregulate , unde este posibil ă introducerea unor specii valoroase.

D.Terenuri ocupate de arborete cu consi stență subnormală în car e se impun lucrări de
împădurire pentru realizarea densității optime la hectar :

1.Suprafețe ocupate de arborete din grupa I -a funcțională, indiferent de vârstă și faza de
dezvoltare.
2.Suprafețe ocupate de arborete din grupa a II -a funcțională cu stare corespunzătoare de
vegetație, afl ate in fazele de n uieliș-codrișor.

Unitățile amenajistice pentru care s -a stabilit prin amenajament intervenția cu lucrări de
împădurire , se vor încadra în una din categoriile de terenuri precizate mai sus. Pentru
încadrarea corectă a fiecărei unități a menajistice în categoria corespunzătoare stării actuale a

16
terenului de împădurit, se vor analiza datele din descrierea parcelară a amenajamentului actual,
completate cu date obținute din observații efectuate pe teren. Încadrarea parcelelor în categor ii
de terenuri de împădurit es te prezentată în tabelul 4 de mai jos.

Încadrarea u.c.f. -urilor pe categorii de terenuri de împădurit
Tabelul 4
Nr. crt. Categorii de teren de împădurit Cod categorie
teren U.c.f Suprafața
ha %
1 Suprafețe lipsite de păduri aflate în fond
forestier (poieni) A1 51 A1 2.0 1.8
2 Suprafețe lipsite de păduri aflate în fond
forestier (poieni) A1 54 V1 0.3 0.27
3 Suprafețe lipsite de păduri aflate în fond
forestier (poieni) A1 57 A1 1.8 1.65
4 Supraf ețe lipsite de păduri aflate în fond
forestier(poieni) A1 56 G 0.9 0.82
5 Suprafețe dezgolite în urma aplicării
tăierilor rase sau calamitării unor
arborete. A4 28 G 0.9 0.82
6 Suprafețe dezgolite în urma aplicării
tăierilor rase sau calamitării unor
arborete A4 32 B 4.7 4.32
7 Suprafețe dezgolite în urma aplicării
tăierilor rase sau calamitării unor
arborete A4 35 A 4.7 4.32
8 Suprafețe dezgolite în urma aplicării
tăierilor rase sau calamitării unor
arborete A4 44 B 3.4 3.12
Total (categoria A) 18.7 17.21
9
Suprafețe ocupate cu arborete cu
consistență, mult sub n ormală aflate la
vârste relativ înaintate, cu soluri
înțelenite, arborete incapabile să se
regenereze pe cale naturală B1 36 A 3.5 3.21
10 B1 37 A 15.5 14.25
11 B1 40 B 15.5 14.25
12 B1 56 J 2.2 2.02
13 B1 55 A 6.2 5.70
Total (categoria B) 42.9 39.46

17
Tabelul 4 (continuare)
14 Suprafețe ocupate cu arborete
parcurse cu tăieri de regenerare însă
incomplet regenerate sau regenerate
în proporție prea mare cu specii de
mică valore economică, ori ocupate
cu semințiș neutilizabil .
C1 35 D 2.5 2.29
15 C1 41 A 7.2 6.62
16
Suprafețe parcurse cu lucrări de
împăduriri în ultimii 2 -3 ani, însă cu
reușită nesatisfăcătoare. C2 53 C 6.8 6.25
17 C2 44 E 1.3 1.19
18 C2 47 B 22.1 20. 33
19 C2 49 C 5.3 4.87
20 C2 42 A 1.9 1.74
Total (categoria C) 47.1 43.33
Total general 108.7 100

2.6. Eșalonarea intervențiilor cu lucrări de regenerare artificială în cadrul u.c.f –
urilor

Planificarea lucrărilor de împădurire se face pe o perioadă de 10 ani. La întocmirea
planului privind eșalonarea lucrărilor de regenerare se ține seama de categoriile de teren de
împădurit. Se va lua în considerare următoarea ordine de prioritate a intervențiilor :
-suprafețe cu semi nțiș natural sau artificial care au densitate a necorespunzătoare;
-supafețe ocupate cu arborete supuse tăierilor rase;
-suprafețe lipsite de păduri (poieni enclave) .
În continuare în tabelul 5 se prezintă situația u.c.f-urilor în care se va împăduriri.

18
Situația u.c.f -urilor în care se va interveni cu lucrări de împădurire

Tabelul 5
Nr.
crt. ucf Suprafața
(ha) Categorii
de terenuri Suprafața efectivă (ha) de parcurs cu lucrări de împăduriri în anul Total
Deceni u
(ha) 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
1 51 A1 2.0 A1 2.0 2.0
2 54 V1 0.3 A1 0.3 0.3
3 57 A1 1.8 A1 1.8 1.8
4 56 G 0.9 A1 0.9 0.9
5 28 G 0.9 A4 0.9 0.9
6 32 B 4.7 A4 2.0 2.7 4.7
7 35 A 4.7 A4 3.7 1.0 4.7
8 44 B 3.4 A4 1.4 2.0 3.4
9 36 A 3.5 B1 0.5 1.0 2.0 3.5
10 37 A 15.5 B1 3.0 3.0 3.0 3.0 3.5 15.5
11 40 B 15.5 B1 3.5 3.5 3.5 3.5 1.5 15.5
12 56 J 2.2 B1 2.2 2.2
13 55 A 6.2 B1 6.2 6.2
14 35 D 2.5 C1 0.62 0.62
15 41 A 7.2 C1 1.44 1.44
16 53 C 6.8 C2 2.0 2.0
17 44 E 1.3 C2 0.32 0.32
18 47 B 22.1 C2 2.20 2.20
19 49 C 5.3 C2 0.79 0.79
20 42 A 1.9 C2 0.38 0.38
Total 5.61 7.92 16.24 7.18 6.0 3.0 3.8 6.0 5.70 7.90 69.35

19

2.7. Analiza lucrărilor de împădurit executate anterior în cuprinsul U.P –
ului

Pentru stabilirea celor mai judicioase soluții tehnice privind împădurirea s -a ținut seama
și de experiența locală câștigată în timp de practicieni.
În cadrul acestei unități de producție împădurirea a fost asigurată prin regenerări
naturale, artificiale și mixte iar pentru reușita acesteia s -au făcut lucrări de îngrijire constând în :
reglarea desimii, întreținerea solului și combaterea vegetației dăunătoare (m obilizări,
descopleșiri, degajări, fertilizarea solului și pentru plantațiile cu foioase receparea puieților).
În funcție de natura și scopul urmărit prin aplicare, lucrările s -au repetat în fiecare an,
însă cu frecvență tot mai redusă pe măsură ce cultur ile s-au dezvoltat, au fost mai puțin
vulnerabile și prin caracteristicile lor s -au apropiat de reușita definitivă, adică stadiul atins de o
cultură de la care aceasta se poate dezvolta normal fără să mai necesite lucrări de îngrijire.
Reușita definitiv ă devansează cu 1 -3 ani stadiul de închidere generalizată a masivului.
Atingerea reușitei definitive și închiderea masivului este influențată de metoda de împădurire
(semănături directe, plantații) și de sortimentele de puieți utilizați la plantare.

20
CAPITOLUL III
PRINCIPII ȘI CRITERII DE ALEGERE A SPECIILOR
PENTRU CULTURI FORESTIERE

3.1. Principii privind aleger ea speciilor

Principiile alegerii speciilor sunt: principiul ecologic, diversității, compatibilității,
economic.
Principiul ecologic sugerează folosir ea speciilor adaptate condi țiilor locale, cele cu
productivitate mare.
Principiul diversității, presupune stabilirea rolului speciilor și toată gama de pr oduse
lemnoase și nelemnoase ce se pot obține.
Principiul compatibilității, se referă la compatibilitatea dintre sp ecii, care trebuie să fie
maximă .
Principiul economic, se referă la alegerea speciilor valoroase și cele cu creștere rapidă.
3.2. Criterii de alegere a speciilor

Criteriile privind alegerea speciilor sunt: tipul natural fundamental de pădure, tipul de
stațiune și culturile experimentale.
Tipul natural fundamental de pădure reunește arboretele care prezintă omogenitate
bioecologică și silvoproductivă adică expresia ansamblului de condiții staționale. Arboretele
aparținând tipului fundamental de pădure sunt optim structurate și în stare de echilibru ecologic
iar capacitatea de producție a speciilor constituiente poate servi drept criteriu de alcătuire
compozițională a culturilor forestiere în stațiunea respectivă.
Tipul natural de pădure, reprezintă totalitatea factorilor ce acționează asupra spe ciilor
caracteristice și care le pot afecta pe termen lung răspândirea, structura și funcțiile, precum și
supraviețuirea speciilor caracteristice.
Tipul de stațiune, reprezintă locul de viață al speciilor forestiere, fiecare cu caracteristicile
ei față de tipul de sol, tipul de roci, altitudine, latitudine, expoziție, panta, poziția pe versant,
precipitații, umiditatea atmosferică etc. Toate speciile vor fii alese după aceste criterii.

21
Culturile experimentale, se fac în scopul observării dezvoltării speciilor exotice într –
o anumită stațiune. Rezultatele obținute sunt de mare ajutor în vederea aclimatizării speciei,
însă necesită o perioadă foarte lungă de timp.
3.3. Compoziții (formule) și scheme de împădurire

În compoziția de împădurire intră speciile care trebuiesc plantate, după rolul și
procentul lor. Putem să avem și o singură specie, aici vorbim de monoculturi, dar se evită pe cât
posibil acest lucru. La împăduririle care se fac cu mai multe specii, există specii principale de
bază, specii principale de amestec, specii secundare și de ameliorare.
Specia principală de b ază, ocupă cel mai mare procent din împădurire și este cea mai
valoroasă, din punct de vedere economic, spre exemplu: stejarul, molidul, fagul.
Specia sau speciile principale de amestec, au un procent mai mic, dar au valoare
apropiată de cea a speciei pri ncipale, spre exemplu: tei, fraxin, gorun, cer.
Speciile secundare sunt specii de elagaj, împingere, forțare, a speciilor principale, spre
exemplu: păr, arțar, cires.
Speciile de ameliorare sunt ar buști, pentru protecția solului, de exemplu corn, păducel.
Compoziția de împădurire cuprinde asocierea speciilor după temperamentul lor față de
lumină, dispozitivul de instalare, asocierea între specii , desimea culturii și valoarea lor.
Asocierea în benzi sau fâșii, cu specii principale și secundare este indicată pe terenurile
plane, sau cu pantă mică din zona de câmpie, unde se plantează în rânduri pentru o întreținere
cât mai mecanizată.
Asocierea în biogrupe a speciilor, este recomandată în zona de deal și munte, unde se
poate realiza asocierea î n buchete, grupe sau pâlcuri. Buchetele ocupă o suprafață între 20 -100
m2 , grupele 100 -400 m2 , pâlcurile peste 400 m2.
Dispunerea neregulată, este intâlnită acolo unde există obstacole, de obicei în
completări, ameliorări.
Dispunerea regulată, acolo u nde suprafața permite în pătrat, dreptunghi sau
paralelogram.

22
Schema de împădurire pentru stațiunea din UP I Tășnad

0 0 0 ^ 0 0 ^ + + #
0 0 0 # 0 0 ^ + + ^
0 0 0 ^ 0 0 ^ + + #
0 0 0 # 0 0 ^ + + ^
0 0 0 ^ 0 0 ^ + + #
0 0 0 # 0 0 ^ + + ^
0 0 0 ^ 0 0 ^ + + #
0 0 0 # 0 0 ^ + + ^
________________________ 15 m _________________________
Legendă
0 – Gorun 50 %
+ – Fraxin 20 %
^ – Jugastru 10 %
# – Arbuști 20 %
Distanța de planta re este de 1,5m între rânduri și 1 m pe rând, număru l de puieți la hectar
este de 67 00.

23

Distanța de plantare, desimea și ponderea pe specii

Tabelul 6
Comp. de
împădurire Mod de
asociere Distanța
de
instalare
(m) Desime
cultură
pură
(puieți/ha) Ponderea pe
specii/ha Mărime
biogrupă
nr biogrup / ha
Suprafață efectivă
Dist. intre rânduri
Nr.
puieți Supraf.
specie
(ari/ha) N
pui. S
(m2)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Schema de împădurire pentru un hectar
50 Go Rânduri 1.5×1 6700 3350 50 – 5000 – Măsurată
20 Fr Rânduri 1.5×1 6700 1340 20 – 2000 –
Măsurată
20 Arb Rânduri 1.5×1 6700 1340 20 – 2000 – Măsurată
10 Ju Rânduri 1.5×1 6700 670 10 – 1000 – Măsurată

24
CAPITOLUL IV
PREGĂTIREA TERENULUI ȘI SOLULUI PENTRU ÎMPĂDURIRI

4.1. Lucrarea solului pe toată suprafața

Lucrarea solului pe toată suprafața se face pentru a asigura culturii forestiere condiții de
vegetație și de dezvoltare cât mai bune. Prin lucrarea solului înțelegem pregătirea lui cu lucrările
specifice pentru a condiționa împădurirea cât m ai ușoară și cât mai repede a acelui teren.
Lucrările care se fac pe toată suprafața în acest scop sunt: scoaterea cioatelor,
curățarea de resturi de exploatare, eliminarea vegetației ier bacee, nivelarea terenului
scarificarea solului , eliminarea apei în exces, aratul și mărunțitul bulgărilor. Toate aceste
lucrării pentru pregătirea terenului presupun timp și niște costuri foarte mari.
Scoaterea cioatelor rămase după exploatare, reprezintă o lucrare foarte impo rtantă,
deoarece astfel se creea ză sp ațiu pentru noua cultură, cum este și în cazul provenienței din
lăstari unde ciotele se scot după 3 -4 generații. Această lucrare se poate face manual cu unelte
manuale – topoare, târnacoape , lucru care se întâmplă mai rar deoarece implică un efort foa rte
mare și mecanizat cu diferite utilaje, trolii, cu defrișatoare, pluguri de scos cioate și rădăcini sau
burghie de dezrădăcinat.
Curățarea resturilor rămase de la exploatare și de la scoaterea cioatelor, se așează în
grămezi numite martoane, care la deal sunt dispuse pe curbele de nivel, ori scoase în afara
suprafeței de împădurit.
Eliminarea vegetației erbacee, prin mijloace mecanice, prin cosire cu motocoase,
tocare, sau cu erbicide cu acțiune totală.
Scarificarea solului este lucrarea care se face, p entru a permite infiltrarea apei în sol, a
aerului din staturile superioare și fragmentarea rădăcinilor rămase în sol. Adâncimea lucrări i
trebuie să depășească 40 centimetri, până la 80 -90 centimetri. În urma scarificării crește și
porozitatea solulu i, permeabilitatea și astfel puieți i se vor adapta mai ușor. Lucrarea se face cu
scarificator tras de tractor.
Nivelarea terenului în vederea asigurării unei suprafețe relativ plane și pentru
astuparea gropilor. Lucrarea se execută cu buldoexcavatorul sau cu buldozerul.

25
Eliminarea apei în exces, în locurile cu exces de umiditate prin executarea unor rigole sau
șanțuri de scurgere către un râu sau o vale colec toare. Pe suprafețe plane se ex ecută puțuri de
colectare.
Aratul pe toată suprafața presupune a fânarea solului și mărunțirea solului, lucrare făcută cu
plugul forestier.
După arătură se face mărunțirea solulu i cu ajutorul discului, grapei sau frezei forestiere
trase de tractoare.
4.2. Lucrarea parțială a solului pentru împădurire

Lucrarea parțială a solului este determinată de înclinarea terenului, gradul de înțelenire și
prezența obstacolelor. În condițiile unui relief accidentat pentru a preveni declanșarea fenomenului
de eroziune, pe versanții ce depășesc o înclinare de 100 , solul se p relucrează parțial, prin
parcurgerea lui în fâșii (benzi), tăblii și pentru pante foarte mari, ce depășesc 450 , se plantează în
vetre fără pregătirea prealabilă a solului.
Pregătirea în fâșii se face în funcție de gradul de înclinare al pantei. Fâșiil e trebuie să aibă
o lățime de 0,7 -1 metru pe terenurile cu pantă peste 120 și 2-3 metri pe terenurile plane și cu pantă
sub 120. Orientarea lor se face pe curbele de nivel unde panta este peste 120 și pe direcția Est -Vest
pe terenurile fără pantă.
Tăbliile sunt porțiuni cu o suprafață cuprinsă între 1 pe 1 metri până la 2 pe 3 metri.
Vetrele au dimensiuni între 40 pe 60 cm, 60 pe 80 cm, 80 pe 100 centimetri.
Pe terenurile cu pantă foarte mare se pot construii terase cu platformă îngustă până la
1,2 metri și cu platformă lată peste 1,2 metri, dar construcția lor este foarte costisitoare.

26
CAPITOLUL V
DESCRIEREA SPECIILOR PENTRU ÎMPĂDURIT
5.1. Quercus petraea – Gorunul
Face parte din Ordinul Fagales F amilia Fagaceae, Genul Quercus, este o specie indigenă,
fiind întâlnit frecvent la altitudini situate între 300 m și 500 m, însă excepțional poate ajunge și la
1000 m în unele zone. Acesta poate atinge înălțimi până la 40-45 m și o longe vitate de circa
600-700 ani. Prezintă o înrădăcinare profundă și poate fii doborât de vânt foarte rar.
Tulpina este d reaptă, cilindrică bine elagată , coroana este bogată , iar ritidomul este
cenușiu închis, cu adâncituri nu foarte pronu nțate. Frunzele sunt de regulă rombic -obovate,
îngustate la bază , cu un pețiol destul de lung de 1 -2,5 cm. Lujerii sunt de culoare verde întunecat.
Fructele se numesc ghinde și sunt grupate câte 2 -5 cu o lungime de 1,5-2,5 cm, de formă ovoid –
elipsoidală. Gorunul fructifică abundent dar nu în fiecare an ci doar la 4 -5 ani. Lemnul se lucrează
mai ușor decât cel de stejar și se folosește pentru tâmplărie, mobilă, doage etc.
5.2. Frasinus excelsior – Frasinul
Provine din Ordinul Ligustrales , Familia Oleacea e, Genul Fraxinus , este un arbore
indigen de mărimea I, poate să ajungă până la 40 m înălțime. În România este întâlnit de la
câmpie până în zona de munte la circa 1400 m. Prezintă o înrădăcinare puternică laterală , o
tulpină cilindrică, dreaptă bine elagată în masiv. Scoarța în tinerețe este netedă, cenușiu –
verzuie, gălbuie sau ușor roșiatică. Mugurii sunt opuși de culoare neagră -mată, iar frunzele
sunt mari, până la 40 cm lungime, imparipenat -compuse, au între 7 -11 (15) foliole de 4-14 cm,
ovat- lanceolate, păroase pe dos. Florile sunt poligame cu 2 -3 stamine, de culoare violacee,
grupate în panicule. Fructele se numesc samare de culoare cenușiu spre galben, având lungimea
de 2-4 cm și lățimea de 4 -6 mm. Lemnul are o culoare albă -gălbuie, foarte gre u, elastic și se
lucrează bine. Se folosește pentru confecționarea mobile i fine, schiuri, vâsle, industria
aeronautică, etc.
5.3. Acer campestre – Jugastru

Aparține Ordinul ui Sapinales, Familia Aceraceae, Genul Acer, este o specie indigenă
de mărimea a III -a, rareori trece de 15 m. Acesta este întâlnit ca specie de amestec în șleauri de
câmpie și de deal. Nu prezintă o tulpină dreaptă, aceasta este rău conformată, noduroasă,
înfurcită, iar coroana este deas ă. Frunzele au 5 -10 cm lungime, 3 -5 palmat lobate.

27
Florile sunt galbene -verzui și apar odată cu frunzele. Lăstărește puternic și are o longevitate
redusă până la 100 de ani. Prezintă un lemn fin, greu, omogen, ușor de prelucrat , însă din cauza
tulpini lui rău conformate are puține întrebu ințării. Este în schimb o specie de ajutor, de elagaj
pentru speciile principale și protejează totodată și solului .
5.4. Quercus robur -Stejarul

Face parte din Ordinul Fagales, F amilia Fagaceae, Genul Quercus , este un arbore
indigen întâlnit în zona de câmpie, având un temperament de lumină. Este o specie de mari
dimensiuni atingând înălțimi de 50 m și diametre de 1 -2 m. Prezintă o înrădăcinare pivotantă
până la 8 -10 m adâncime, de aceea este foarte rezistent l a doborâturile de vânt. Are o tulpină
dreaptă, bine elagată și coroană îngustă. Lujerii sunt viguroși, glabri, ovoizi , de 2 -4 mm
lungime. Frunzele au 6-20 cm lungime obovate și la bază auriculate, lipsite de pețiol sau cu
pețiol foarte scurt de 0,6 cm. Florile sunt unisexuat -monoice . Ghindele sunt fixate câte 2 -5 pe
un peduncul lung de 3 -6 (10) cm, achenă de formă ovoidă, alungită de 2 -5 cm lungime.
Fructifică târziu în masiv după 70 de ani, iar longevitatea este foarte mare depășind 500 -600 de
ani. Lem nul are un duramen brun roșiatic, elastic, tare, rezistent la apă ș i aer, folosit pentru
construcții civile, grinzi, stâlpi, doage, parchete, mobilă, etc. Scoarța este bogată în tanin.
5.5. Quercus cerris – Cer, Ceroi

Aparține Ordinul ui Fagales, Familia Fagaceae, Genul Quercus . Este un arbore indigen
întâlnit de la câmpie până în zona cu dealuri înalte, 500 -600 m. Este iubitor de căldură și
suportă foarte bine seceta și uscăciunea. Poate atinge dimensiuni mari până la 35 m . Tulpina
este dreaptă bine elagată, coroana este îngustă situată în vârful tulpini, ritidomul este gros,
negricios, cu crăpături longitudinale, de culoare roșie -cărămizie , caracteristică. Frunzele sunt
eliptice până la oblong -ovate, de 5 -15 cm lungime , de culoare verd e-închis, lucitoare. Ghindele
au un peduncul scurt , se coc numai în toamna anului al doilea ca la stejarul roșu și sunt mai
lungi până la 4 -5 cm decât la restul stejarilor. Longevitatea este redusă până la 200 -300 de ani.
Lemnul are alburn lat și duramen r oșiatic și se prelucrează greu, însă este un bun combustibil la
fel ca lemnul de fag și carpen. Este o specie valoroasă , datorită cantității mari de masă
lemnoasă pe care îl produce de la vârste mici și în stațiuni nu atât de prielnice.

28
CAPITOLUL V I
INSTALAREA CULTURILOR PRIN SEMĂNĂTURI DIRECTE

Prin metoda semănăturilor directe, semințele arborilor se seamănă direct în solul
destinat culturi i forestiere care trebuie să fie bine afânat și reavăn. Această metodă de
instalare prezintă și avantaje și dezavantaje.
Avantajele sunt reprezentate de faptul că puieți i care se dezvoltă nu trebuie mutați, ei
rămân în același loc pe tot parcursul vieți i. Costurile înființării unei astfel de culturi sunt mai
reduse.
Dezavantajele semănăturilor directe s unt reprezentate de faptul că semințele semănate
toamna pot degera în timpul ierni i sau pot fi consumate de rozătoare. Puieții rezultați din
semănăturile directe, în primi i ani vor întâmpina mari probleme față de pătura erbacee și pot
suferi de deșosar e.
Semănăturile directe se pot face în trei feluri: prin împrăștiere, în cuiburi și în rânduri
6.1. Semănături directe prin împrăștiere

Împrăștierea semințelor se poate face cu mâna, sau cu dispozitive de semănat manuale
ca cele folosite în agricul tură, pe suprafața solului fără a fi incorporate în sol. Se mai poate
folosi împrăștierea din avion pe suprafețe mari de tere n unde trebuie cantități mari de sămânță,
din această cauză nu se prea folosesc.
6.2. Semănături directe în rânduri

Semănăturile directe în rânduri, aici cantitatea de semințe folosită este mai
redusă, iar semințele vor fi incorporate în sol în rigole la aceiași adâncime. Prin semănarea î n
rânduri și întreținerea culturilor se poate face mai ușor prin mecanizarea lucr ărilor.
Semănăturile se pot face și în vetre câte patru în tăblii de doi pe doi metri, acolo unde avem
obstacole.
6.3. Semănături directe în cuiburi

Semănăturile directe în cuiburi, se fac în gropi de formă concavă cu diametrul de 40 -50
centimetri. Cui burile se amplasează câte 4 -5 în tăblii, sau în centrul vetrelor care au

29
dimensiunile de 40 -60 cm, 60 -80 cm, 80 -100 centimetri. La aceste semănături se folosește cea
mai mică cantitate de sămânț ă. În cazul semănării pe suprafețe cu înclinare mai mare, din
cauza scurge rilor de suprafață există riscul ca semințele să fie mutate din cuiburi sau să fie
colmatate , din această cauză se fac mușuroaie în partea centrală a cuibului unde se pune
sămânța atât la baza cât și la mijlocul și vârful mușuroaielo r și peste care se trage apoi pământ.
Semințele pot fi incorporate în sol la adâncimea dorită acolo unde solul este bine prelucrat.
Foto 1 (Original)

Semănatul în rânduri.

30
CAPITOLUL VI I
INSTALAREA CULTURILOR FORESTIERE PRIN PLANTAȚII

7.1. Plantarea în gropi a puieților cu rădăcină nudă

Plantarea puieților cu rădăcină nudă este cea mai întâlnită metodă. Puieți i care urmează
a fii plantați au diferite dimensiuni, la rășinoase puieți de talie mică până la 40 cm, între 40 cm
și 80 cm talie mijlocie, peste 80 cm talie mare, iar la foioase până la 80 cm talie mică, între 80
cm și 120 cm talie mijlocie, iar peste 120 cm talie mare. Dimensiunile gropilor de plantare sunt
și ele în funcț ie de talia puieților de 30 ×30×30 cm , pentru puieți i de talie mică, de 40 ×40×40
cm, la cei de talie mijlocie, 60×60×60 cm , pentru cei de talie mare. Săparea gropilor se poate
face manual sau mecanizat cu burghiul. Plantarea se face de către o echipă formată din 3
muncitori, care au o normă de lucru de 450 puieți pe zi în 8 ore. Primi i 2 muncitori vor săpa
gropile iar următorul va planta puietul. Pe terenurile plane, cu un sol bine prelucrat plantarea se
poate face și mecanizat cu mașini de plantat, productivitatea fiind foarte mare.
Puieți i cu rădăcină nudă sunt produși în pepinieră din sămânță, unde se obțin de 10 -30 de
ori mai mulți puieți decât la semănăturile directe din aceiași cantitate de sămânță.
Plantarea trebuie să se facă cu mare grijă pentru a nu răni i rădăcinile. Se adaptează
destul de ușor dacă condiții le sunt favorabile și se respectă epoca de plantare. Sunt mai rezistenți
la concurența buruienilor iar pent ru unele specii plantarea este unica metodă de împădurire.
7.2. Plantarea în despicătură a puieților cu rădăcină nudă

Plantarea în despicătură se poate face cu plantatorul, casmaua, cu sapa forestieră sau
plantarea pe brazde de plug. Introducerea în sol a puieților prin acest procedeu este foarte
simplă. Se face o despicătură în sol folosind uneltele de mai sus unde se introduce rădăcina
puietului, se lasă pământul înapoi și se aranjează apoi puietul. Această metodă are și
inconveniente deorece rădăcin a puietului este răsucită, îndoită sau fară spațiu suficient în
momentul când este introdusă în sol.
Plantatorul este o unealtă foarte folosită la astfel de lucrări, avănd forma unui T. Este
nevoie de doar 2 muncitori. Primul va introduce plantatorul în sol circa 30 cm, unde va face o
despicătură de 12 -15 cm după care îl scoate. Al doilea muncitor introduce puietul cu rădăcina
în sol, iar primul va introduce plantatorul pentru a doua oară oblic la 10 cm de puiet și îl ridică

31
la verticală pentru a închide despicătura și a încheia plantarea. Productivitatea cu acest plantator
este de 800 -1000 de puieți pe zi pentru cei 2 muncitori.
Prin utilizarea casmalei plantarea se face foarte ușor, fiind nevoie de doar 2 oameni,
unul care va introduce vertica l casmaua în pământ, după care va desprinde și ridic a calupul de
pământ prin introducerea oblică a lamei , făcând astfel o deschizătură unde cel de -al doilea
muncitor va așeza puietul, iar primul va lăsa apoi pământul peste rădăcinile puietului și va tasa
ușor pământul.
Prin plantarea cu sapa forestieră, muncitorul va face o deschizătură ob lică în sol,
introducând sapa la un unghi de 450, va trage pământul înspre sine realizând despicătura în care
cel de-al doilea muncitor va pune puietul, apoi scoate lama sapei și tasează pământul cu
picioarele . Și folosirea sapei forestiere are o productivitate foarte mare.
Plantarea pe brazde de plug, se face pe terenul pregătit deja unde se execută o br azdă
pe direcția rândului de plantat, pe care se așează puie ții, la distanța cores punzătoare. Se vine cu
adoua br azdă răsturnată tot în același sens pentru a acoperi rădăcinile, iar un muncitor va
corecta eventualele nereguli .
7.3. Plantarea puieților cu rădăcini protejate

Puieții cu radăcini protejate reprezintă acei puieți care se scot din solul pepinierei cu
rădăcina protejată de un balot de pământ, sau care cresc in recipiente din plastic sau
biodegradabile care se pot planta direct. Producerea acestor puieți implică c osturi mai ridicate,
dar reușita lor este mai mare în comparație cu cei cu rădăcină nudă, deoarece se adaptează mai
ușor la condițiile de vegetație și climatice, iar rădăcinile nu suferă din cauza mutări i. Plantarea
se poate face manual în gropi sau cu plantatorul. Acesta este unul mai special folosit la astfel
de lucrări, fiind format dintr -un tub care are la capătătul de jos două lame mobile, in momentul
când este introdus în sol se deschid lamele și se pune prin partea de sus a tubului recipientul
cu puietul care cade în groapă , după care se scoate plantatorul printr -o mișcare de rotație.
Productivitatea cu acest plantator este de 1500 -2500 de puieți pe zi pentru un om.
7.4. Epoca și adâncimea de plantat
Epoca de plantare este foarte importantă, la fel și adâncimea. Plantarea puieților se face
în afara repausului vegetativ toamna sau primăvara înainte de a intra în vegetație. În timpul
verii, se pot executa plantații doar excepțional și numai dacă se utilizează puieți cu pământ la
rădăcină în con tainer. Toamna este perioda cea mai propice pentru plantat, dar numai după

32
căderea tuturor frunzelor. După apariția mugurilor și frunzelor, transpirația puieților forestieri
se va accentua considerabil din această cauză adaptarea lor este mai grea.
Adânci mea de plantat se face în funcție de mărimea gropi și talia puieților, coletul
trebuie îngropat cu maxim un centimetru de pământ.
Foto 2 (Original)
Pregătirea
gropilor pentru
plantat.
Foto 3 (Original)
Plantarea
puieților cu
rădăcină nudă.

33
CAPITOLUL VII I
EVALUAREA REUȘITEI INSTALĂRII CULTURILOR
FORESTIERE

8.1. Recepția tehnico -financiară
Reprezintă consemnarea rezultatelor verificării făcute pe teren a lucrării cantitativ și
calitativ, întru -un pr oces verbal de recepție, pent ru a se face plata manoperei . După verificarea
lucrării nou inființate aceasta va fii îns crisă în registrul de împăduriri și va fii verificată anual
până când aceasta va ajunge la reușita definitivă. În teren s e verifică suprafața împădurită,
desimea , modul de asociere a speciilor și calitatea execuției lucrărilor . Datele privind observațiile
și măsurătorile din teren se fac în suprafețe de probă care trebuie să reprezinte minim 4 % din
suprafața șantierul de împădurit și trebuie să aibă formă geometrică .
8.2. Controlul culturilor forestiere

Controlul culturilor s e face pân ă la reușita definitivă pentru ca să putem stabili măsurile
silvotehnice ce urmează să le aplicăm . Se face în per ioada 1 septembrie -31 octombrie, de către o
echipă de teren. Primul control se face după un sezon de vegetație, în suprafețele de probă făcute
în timpu l recepției tehnico -financiară dacă vorbim de plantați i, iar în regenerările naturale ,
suprafețele de probă se fac cu ocazia primului control. Controlul anual vizează obținerea de
informații cu privire la măsurarea puieților în înălțime, starea de sănătate, aspect , procentul de
prindere etc. După starea de săn ătate comisia care controlea ză puieții , va da calificative de foarte
viguroși, viguroși, normali, slabi și foarte slabi dezvoltați.
Primul control se consideră trecut când există 2 puieți viguroși la foioase, sau 4 la
rășinoase după primul sezon de vegetație, în suprafețele regener ate natural un puiet pe m2 din
specia principală, iar în semănăturile directe un cuib pe m2.
Rezultatele obținute se trec în procesul verbal , unde se menționează calificativele și
compoziția reală și se compară cu normele tehnice pentru reușita în împădu riri.

34
CAPITOLUL XIX
ÎNGRIJIREA CULTURILOR FORESTIERE

9.1. Receparea puieților
Receparea se face primăvara după plantare și constă în retezarea la 1 -2 cm de la colet a
tulpini, lucrare care se face numai la foioase, cu mici excepții la unele specii de exemplu la
fraxin. Tăierea la puieți se face oblic în zonele secetoase, iar dacă receparea nu se face la timp,
puieții se autorecepează, adică se usucă de la vârf în jos. După recepare în zona coletului apar e
un singur lăstar , iar rădăcinile se dezvoltă mai bine .
9.2. Reglarea desimii

Reglarea desimii , se poate face fie prin completarea golurilor, fie prin rărirea culturilor
acolo unde sunt prea dese. Completarea goluri lor se face în faza de semințiș -desiș, în
regenerările naturale și după un sezon de vegetație în cazul culturilor artificiale prin plantații.
Pierderile anuale admise în primul an sunt cuprinse între 15% și 25% în fondul forestier, în
funcți e de stațiune, între 20% și 35 % pe terenuri degrad ate și între 30% și 40% în stațiuni
extreme. Din al doilea an și până la reușita definitivă se admit pierderi anuale de 2%, cu
condiția ca până la reușita definitivă pierderile să nu depășească 10%. Dispariția a cel puțin 4
puieți învecinați se consideră p ierderi grupate în cazul plantațiilor. Dacă vorbim despre
semănăturile direct e și regenerăriile naturale, pierderile grupate sunt considerate suprafețele ce
depășesc 10m2. În toate aceste cazuri intervenim cu lucrări de completare.
Cănd avem culturi prea dese, pentru rărirea lor se vor scoate puieți i prea deși la foioase
și se vor tăia de la colet cei de rășinoase, lucrare numită depresaj. Această lucrare se face
pentru a crea spațiu suficient dezvoltării rădăcinilor și totodată pentru selecționarea puieț ilor
sănătoși și bine conformați.

9.3. Întreținerea solului

Întreținerea solului după plantare este o activitate f oarte importantă, în dezvoltarea
plantelor. Solul trebuie curățat de buruieni pe toată suprafața de câte ori este nevoie până la
reușita definitivă a culturii. După plantare pe sol mai apar și alte plante erbacee sau specii
forestiere cu mică valoare economică care trebuiesc eliminate p rin diferite luc rări.

35
Descopleșirile, reprezintă lucra rea de eliminare a vegetației erbacee și eventual
punerea ei în jurul puieților, lucrare numită mulcire, pent ru a împiedica creșterea altor buruieni.
Degajările presupun tăierea cât mai de jos a spec iilor nedorite pentru a face loc speciilor
valoroase.
Prelucrarea solului în continuare presupun e, săparea și mărunțirea acestuia manual cu
sapa pe rând, și mecanizat cu freze după tractoare între rânduri, acolo unde se poate. Această
metodă implică cos turi foarte mari și timp, de aceea se mai pot folosi diverse erbicide care nu
atacă puieți i forestieri. De asemenea se mai poate face mulcirea, prin așezarea în jurul puieților
a ierburilor tăiate, sau a resturilor de exploatare tocate, paie, sau folie de polietilenă de culoare
închisă prin care nu trece lumi na.
9.4. Fertilizarea culturilor forestiere

Fertilizarea culturilor se poate face cu în grășăminte chimice, pentru favorizarea creșterii
puieților. Împrăștierea se poate face pe toată suprafața dar din moti ve financiare se poate face și
doar în jurul puieților. Pentru corectarea ph -ului se folosesc amendamentele.
9.5. Lucrări de protejare , formare și stimulare a creșterii puieților

Protejarea pui eților față de animalele sălbatice și de multe ori și de cele domestice este
necesară, mai ales în prim ii ani de viață, prin împrejmuirea culturilor cu gard din sârmă sau
gard viu din specii cu spini cum ar fi glădița. Puieț ii pot f i protejați și individual cu p lasă de
sârmă sau prin confecționarea unor spirale de sârmă ghimpată. Toate aceste metode costă foarte
mult și de multe ori se protejează doar specia principală sau cea mai valoroasă. Se pot folosi și
substanțe repulsive pentru animale, prin stopirea puieților cu substanțe de origine animală,
sânge alterat de vită, urină, catran, sulf, fenol, ulei de in.
Formarea și stimularea creșteri i se poate face prin tăieri în coroană și elagaj artificial
care duc l a creșterea în înălțime, formarea unui trunchi drept lipsit de noduri cu lemn de
valoare, apt pentru lucru.

36
CAPITOLUL X
PLANIFICAREA ȘI EVALUAREA LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE
10.1. Natura lucrărilor de împădurit
Natura lucrărilor de împăduriri în funcție de categoria de teren de împădurit și ponderea
lor în suprafață
Tabelul 7
Nr.
crt. u.c.f. Categoria
de
teren de
împădurit Natura lucrărilor de
împăduriri Semințiș
utilizabil (%
din suprafață) Suprafața (ha) Ponderea
din
suprafața
totală (%) denumire cod totală efectivă
1 51 A1 A1 a1 – 2.0 2.0 100%
2 54 V1 A1 a1 – 0.3 0.3 100%
3 57 A1 A1 a1 – 1.8 1.8 100%
4 56 G A1 Împăduriri a1 – 0.9 0.9 100%
5 28 G A4 propriu-zise a4 – 0.9 0.9 100%
6 32 B A4 a4 – 4.7 4.7 100%
7 35 A A4 a4 – 4.7 4.7 100%
8 44 B A4 a4 – 3.4 3.4 100%
Total pe categoria A 18.7 18.7 100%
9 36 A B1 b1 – 3.5 3.5 100%
10 37 A B1 b1 – 15.5 15.5 100%
11 40 B B1 Substituiri b1 – 15.5 15.5 100%
12 56 J B1 b1 – 2.2 2.2 100%
13 55 A B1 b1 – 6.2 6.2 100%
Total pe categoria B 42.9 42.9 100%
14 35 D C1 c1.1 – 2.5 0.62 25%
15 41 A C1 c1.1 – 7.2 1.44 20%
16 53 C C2 c1.2 – 6.8 2.0 30%
17 44 E C2 Completări c1.2 – 1.3 0.32 25%
28 47 B C2 c1.2 – 22.1 2.20 10%
19 49 C C2 c1.2 – 5.3 0.79 15%
20 42 A C2 c1.2 – 1.9 0.38 20%
Total pe categoria C 47.1 7.75 16%
Total general 108.7 69.35 64%

37
10.2. Compoziții de regenerare și de împădurire

Compoziții de regenerare și de împădurire stabilite în raport cu natura lucrărilor adoptate pe u.c.f. -uri și rolul atribuit speciilor propuse

Tabelul 8
Nr. crt ucf Sup. totală TS

Grupa
ecologică Compoziția țel
Comp. de împăd.
(%) Specii principale
Sp. secundare
Ponderea %
în suprafață a
sp. principale
din
compoziția de
regenerare Suprafața
efectivă TP
(coduri) Compoziția de
regenerare de bază

de
amestec

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 51
A1 2.0
2.0 6142
7411 GF.2 -1B 6Go 2Fr 2Ju
– 60 Go 20 Fr 20 Ju 60 Go 20 Fr
20 Ju – 60 Go
2 54
V1 0.3
0.3 6142
7411 GF.2 -1B 6Go 2Fr 2Ju
– 60 Go 20 Fr 20 Ju 60 Go 20 Fr
20 Ju – 60 Go
3 57
A1 1.8
1.8 6142
7411 GF.2 -1B 6St 2Fr 2Ju
– 60 St 20 Fr 20 Ju 60 St 20 Fr
20 Ju – 60 St
4 56 G 0.9
0.9 6142
7411 GF.2 -1B 6Go 2Fr 2Ju
– 60 Go 20 Fr 20 Ju 60 Go 20 Fr
20 Ju – 60 Go
5 28 G 0.9
0.9 6142
7411 GF.2 -1B 6St 2Fr 2Ju
– 60 St 20 Fr 20 Ju 60 St 20 Fr
20 Ju – 60 St
6 32 B 4.7
4.7 6143
7413 GF.2 -1B 6Go 2Fr 2Ju
– 60 Go 20 Fr 20 Ju 60 Go 20 Fr
20 Ju – 60 Go
7 35 A 4.7
4.7 6142
7411 GF.2 -1B 6Go 2Fr 2Ju
– 60 Go 20 Fr 20 Ju 60 Go 20 Fr
20 Ju – 60 Go
8 44 B 3.4
3.4 6142
7411 GF.2 -1B 6St 2Fr 2Ju
– 60 St 20 Fr 20 Ju 60 St 20 Fr
20 Ju – 60 St
9 36 A 3.5
3.5 6142
7411 GF.2 -1B 8Ce 1Go 1Ca
5Ce 4Go 1Fr 50Ce 40 Go 10 Fr 50 Ce 40 Go
10 Fr – 50 Ce
10 37 A 15.5
15.5 6142
7411 GF.2 -1B 7Ce 1Go 2Ci
4Go 4Ce 2Ci 40Go 40Ce 20 Ci 40 Go 40 Ce
20 Ci – 40 Go

38
Tabelul 8 (continuare)

11 40 B 15.5
15.5 6142
7411 GF.2 -1B 4Go 4Ce 1Te 1Ci
4Go 4Ce 1Te 1Ci 53Go 13Ce 17Te
17Ci 53 Go 13 Ce
17 Te – 53 Go
12 56 J 2.2
2.2 6152
7514 GF.2 -1B 10 Sc
10 Sc 10 Sc 10 Sc – 10 Sc
13 55 A 6.2
6.2 6142
7411 GF.2 -1B 5Ce 1Ca 4St
5St 5Ce 50St 50Ce 50 St 50 Ce – 50 St
14 35 D 2.5
0.62 6142
7411 GF.2 -1B 7Go 2Fr 1Ca
7Go 2Ce 1Fr 82Go 18Ce 82 Go 18 Ce – 82 Go
15 41 A 7.2
1.44 6142
7411 GF.2 -1B 4Go 4Ce 1Te 1Ci
4Go 4Ce 1Te 1Ci 53Go 13Ce 17Te
17Ci 53 Go 13Ce
17Te
17Ci – 53 Go
16 53 C 6.8
2.0 6142
7411 GF.2 -1B 7Go 2Ce 1Te
7Go 2Ce 1Te 3Te 87Go 10Ce 87 Go 3Te
10Ce – 87 Go
17 44 E 1.3
0.32 6152
7514 GF.2 -1B 4Go 4Ce 1Te 1Ci
6Go 2Ce 1Te 1Ci 53Go 13Ce 17Te
17Ci 53 Go 13Ce
17Te
17Ci – 53 Go
18 47 B 22.1
2.20 6142
7411 GF.2 -1B 4Go 4Ce 1Te 1Ci
6Go 2Ce 1Te 1Ci 53Go 13Ce 17Te
17Ci 53 Go 13Ce
17Te
17Ci – 53 Go
19 49 C 5.3
0.79 6152
7514 GF.2 -1B 5Ce 4Go 1Ci
5Ce 4Go 1Ci 53Go 33Ce 14Ci 53 Go 33Ce
14Ci – 53 Go
20 42 A 1.9
0.38 6152
7514 GF.2 -1B 4Go 3Ce 2Te 1Ci
4Go 3Ce 2Te 1Ci 41 Go 23Ce 21Te
16Ci 41 Go 23Ce
21Te
16Ci – 41 Go

39
10.3. Numărul de puieți necesar pentru lucrările de împădurire

Materialul necesar pentru împădurirea suprafețelor incluse în planul de regenerare

Tabelul 9
u.c.f. Suprafața
efectivă (ha) Compoziția
de împădurire Metoda de
împădurire Desimea la
ha (mii buc) Unitatea
de măsură Cantitatea la u.c.f.
mii buc.
puieți kg
semințe
51 A1 2.0
60 G o
20 Fr
20 Ju
Plantații
Plantații
Plantații

4.02
1.34
1.34
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți

8.04
2.68
2.68

–
–
–
54 V1 0.3 60 Go
20 Fr
20 Ju Plantații
Plantații
Plantații 4.02
1.34
1.34 Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți 1.206
0.402
0.402 –
–
–
57 A1 1.8
60 St
20 Fr
20 Ju
Plantații
Plantații
Plantații
4.02
1.34
1.34
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
7.236
2.412
2.412
–
–
–
56 G 0.9 60 Go
20 Fr
20 Ju Plantații
Plantații
Plantații 4.02
1.34
1.34 Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți 3.618
1.206
1.206 –
–
–
28 G 0.9
60 St
20 Fr
20 Ju
Plantații
Plantații
Plantații
4.02
1.34
1.34
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
3.618
1.206
1.206
–
–
–
32 B 4.7
60 Go
20 Fr
20 Ju
Plantații
Plantații
Plantații
4.02
1.34
1.34
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
18.894
6.298
6.298
–
–
–
35 A 4.7
60 Go
20 Fr
20 Ju
Plantații
Plantații
Plantații
5.36
1.34
1.34
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
18.894
6.298
6.298
–
–
–
44 B 3.4
60 St
20 Fr
20 Ju
Plantații
Plantații
Plantații
4.02
1.34
1.34
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
13.668
4.556
4.556
–
–
–
36 A 3.5
50Ce
40 Go
10 Fr
Plantații
Plantații
Plantații
3.35
2.68
0.67

Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
11.725
9.380
2.345
–
–
–

40
Tabelul 9 (continuare )
37 A 15.5
40 Go
40 Ce
20 Ci
Plantații
Plantații
Plantații
2.68
2.68
1.34
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
41.54
41.54
20.77
–
–
–
40 B 15.5
40Go
40Ce
10Te
10Ci
Plantații
Plantații
Plantații
Plantații
2.68
2.68
0.67
0.67
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
41.54
41.54
10.385
10.385
–
–
–
–
56 J 2.2

10 Sc

Plantații

6.70

Mii bucăți

29.48

–
55 A 6.2
5St
5Ce
Plantații
Plantații
3.35
3.35

Mii bucăți
Mii bucăți
20.70
20.70
–
–
35 D 0.62
82Go
18Ce
Plantații
Plantații

5.494
1.206
Mii bucăți
Mii bucăți
3.407
0.747
–
–
41 A 1.44
53Go
13Ce
17Te
17Ci
Plantații
Plantații
Plantații
Plantații
3.551
0.871
1.139
1.139
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
5.114
1.254
1.640
1.640
–
–
–
53 C 2.0
3Te
87Go
10Ce
Plantații
Plantații
Plantații
0.201
5.829
0.670
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
0.402
11.658
1.340
–
–
–
44 E 0.32 53Go
13Ce
17Te
17Ci Plantații
Plantații
Plantații
Plantații 3.551
0.871
1.139
1.139 Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți 1.137
0.279
0.364
0.364 –
–
–
–
47 B 2.20 53Go
13Ce
17Te
17Ci Plantații
Plantații
Plantații
Plantații 3.551
0.871
1.139
1.139 Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți 7.813
1.917
2.505
2.505 –
–
–
–
49 C 0.79 53Go
33Ce
14Ci Plantații
Plantații
Plantații
3.551
2.211
0.938 Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți 2.805
1.746
0.742 –
–
–
42 A 0.38 41 Go
23Ce
21Te
16Ci Plantații
Plantații
Plantații
Plantații 2.700
1.530
1.400
1.070 Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți 1.040
0.580
0.530
0.400 –
–
–
–

41
10.4. Metoda de instalare a culturilor forestiere

Soluțiile tehnice de instalare a culturilor forestiere adoptate pe U.C.F. -uri

Tabelul 10
Nr.
Crt u.c.f. Natura
lucrărilor
de
împădurire Compoziția
de
împădurire Tehnologii de lucru propuse
Cod Decodificarea tehnologiei
1 51
A1 Împăduriri
propriu -zise 60 Go 20
Fr 20 Ju 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
2 54
V1 Împăduriri
propriu -zise 60 Go 20
Fr 20 Ju 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
3 57
A1 Împăduriri
propriu -zise 60 St 20 Fr
20 Ju 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
4 56
G Împăduriri
propriu -zise 60 Go 20
Fr 20 Ju 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
5 28
G Împăduriri
propriu -zise 60 St 20 Fr
20 Ju 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
6 32
B Împăduriri
propriu -zise 60 Go 20
Fr 20 Ju 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
7 35
A Împăduriri
propriu -zise 60 Go 20
Fr 20 Ju 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
8 44
B Împăduriri
propriu -zise 60 St 20 Fr
20 Ju 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
9 36
A Substituiri 50Ce 40 Go
10 Fr 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
10 37
A Substituiri 40Go 40Ce
20 Ci 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
11 40
B Substituiri 53Go 13Ce
17Te
17Ci 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual

42
Tabelul 10 (continuare)
12 56
J Substituiri 10 Sc 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
13 55
A Substituiri 50St 50Ce 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
14 35
D Completări 82Go 18Ce 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
15 41
A Completări 53Go 13Ce
17Te 17Ci 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
16 53
C Completări 3Te 87Go
10Ce 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
17 44
E Completări 53Go 13Ce
17Te 17Ci 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
18 47
B Completări 53Go 13Ce
17Te 17Ci 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
19 49
C Completări 53Go 33Ce
14Ci 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual
20 42
A Completări 41 Go 23Ce
21Te 16Ci 1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu
rădăcină nudă manual

10.5. Stabilirea necesarului de forță de muncă

Numărul de muncitori se stabilește în funcție de numărul de puieți care trebuie plant at și
pentru ca durata lucrărilor de împădurire să fie cât mai mică. În cazul meu necesarul de echipe de
împădurit este de 20, fiecare formată din 3 muncitori, având un număr total de 60 de muncitori .
Lucrările se vor realiza în 47 de zile lucră toare, no rma pe echipă fiind de 50 0 de puie ți pe zi în 8
ore, iar nu mărul total de puieți este d e 479082 puieți.

43
10.6. Devizul lucrărilor

Presupune evaluarea tuturor costurilor legate de împădurire, atât costul puieților cât și
plata muncitorilor. Puieții și muncitorii vor fii plătiți la prețul pieței.

Prezentarea costului unui puiet din speciile folosite la împădurire

Tabelul 11
Nr.crt. Specia Preț /buc /lei
1 Gorun 0.90
2 Stejar 0.90
3 Cer 0.85
4 Frasin 0,80
5 Jugastru 0,70
6 Cires 0,70
7 Tei 0,70
8 Salcâm 0,50

Muncitorii vor fi plătiți cu suma de 100 de lei pe zi de persoană .

44

Numărul total de puieți folosiți la lucrările de împădurire

Tabelul 12
Nr.
crt Specia Număr total de puieți pe categorii de
lucrării/buc Total puieți
buc
Împăduriri Substituiri Completări
1 Gorun 50652 92460 32974 176086
2 Stejar 24522 20700 45222
3 Cer 115505 7863 123368
4 Frasin 25058 2345 27403
5 Jugastru 25058 25058
6 Cires 31155 5651 36806
7 Tei 10385 5441 15826
8 Salcâm 29480 29480
9 Total puieți 479249

Costul total al lucrărilor propus e, este format din costul puiețior de 395,082 lei și
manopera lucrărilor care este de 282,000 lei, având un cost total de 677,082 de lei.

45
CAPITOLUL XI
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

1. Prin lucrări de împădurire, pădurea poate fi creată acolo unde lipsește dacă se impune
instalarea ei, iar cea existentă poate fi artificial regenerată, parțial sau integral.
2. Regenerarea pădurii exclusiv pe cale artificială se impune în primul rând pe
suprafețele dezgolite în urma aplicării tăierilor rase pentru exploatarea și valorificarea producției
de biomasă. De asemenea prin împăduriri integrale se intervine pentru regenerarea pădurii în
cazul arboretelor calamitate de incendii, doborâturi de vânt pe mai mult de 40 % din suprafața
acestora.
3. În același mod se procedează și în cazul reconstrucției ecologice a pădurilor de
productivitate scăzută afectate de fenomene de degradare cum ar fi re ducerea consistenței
(arboretele brăcuite sau avansat degradate), arborete cu stare lâncedă de vegetație sau arborete
derivate parțial sau total cu specii de mică valoare economică.
4. Particularitatea esențială a regenerării artificiale a pădurii constă î n faptul că materialul
de împădurire utilizat la instalarea culturilor forestiere, selecționat calitativ și ameliorat genetic
este adus de om, fiind incorporat sau distribuit pe terenul destinat împăduririi, adoptând tehnici
de lucru diferențiate în rap ort cu condițiile staționale și de vegetație concrete din cuprinsul sau
din afara fondului forestier.
5. În practica împăduririlor din țara noastră ca materiale de împădurire se utilizează
puieții, semințele și butașii, ordinea lor de prezentare evidențiin d și ponderea ce le revine în
lucrările de instalare artificială a pădurii. Ca urmare principalul material de împădurire folosit la
instalarea artificială a păduri i îl constituie puieții produși în pepiniere și mai rar recoltați din
regenerări naturale.
6. Promovarea speciilor indigene și mai cu seamă a proveniențelor locale valoroase, oferă
șanse sporite de întemeiere a unor culturi forestiere stabile, la care s -ar fi ajuns în cazul
regener ării naturale dacă aceasta ar f i fost posibilă.
7. Crearea unor ecosisteme artificiale stabile, valoroase capabile să răspundă la cel mai
înalt nivel rolul ului polifuncțional în perspectiva evoluției lor presupune armonizarea cât mai
deplină a cerințelor ecologice ale speciilor care constituie biocenoza cu particulari tățile pedo –
climatice al terenurilor de împădurit.

46
8. Luarea în considerare a speciilor valoroase prin producția de lemn și calitatea biomasei
realizate și fundamentarea alegerii lor pe principii ecologice asigură premisa înființării de
ecosisteme forestie re artificiale stabile și multifuncționale.
9. Diversitatea compozițională conferă culturilor forestiere atributele îndeplinirii unor
funcții multiple, cu condiția ca diversitatea acestora să se mențină în întreaga perioadă de existență
a culturii respecti ve.
10. Alegerea speciilor pentru împădurit se fundamentează ecologic însă nomina lizarea și
stabilirea ponderii lor de participare în biocenoză trebuie făcută pe principii de ordin funcțional.
11. Pentru întemeierea pe cale artificială de culturi foresti ere viabile, stabile și valoroase,
amplasarea pe terenul de împădurit a speciilor trebuie făcută astfel încât fiecare să poată să -și
îndeplinească cu maximum de eficiență rolul atribuit în compoziția de împădurire.
12. Pentru evitarea efectului negativ al concurenței, speciile principale trebuie asociate
grupat, iar cele secundare și arbustive în amestec intim cu speciile principale.
13. Cu cât condițiile de vegetație sunt mai prielnice cu atât desimea culturilor poate fi mai
mică. Dinpotrivă în condiții ma i puțin favorabile desimea trebuie să fie mai mare.
14. Dispunerea culturilor în dispozitive regulate de instalare se recomandă oriunde este
posibil pentru a ușura executarea mecanizată a lucrărilor de instalare și de îngrijire.
15. O cultură forestieră es te cu atât mai valoroasă cu cât diversitatea compozițională
inițială se regăsește în biocenoză la atingerea echilibrului ecologic și se menține în continuare
fără ca să necesite între timp intervenții pentru susținerea uneia sau alteia dintre speciile
principale instalate prin lucrări de împăduriri.
16. Recomand ca alegerea speciilor pentru împăduriri să se facă ținând cont de
principiile, ecologic, funcționalității, diversității, compatibilității.
17. Recomand de asemenea ca inființarea culturilor forestie re prin plantații până la
altitudinea de 600 m să se facă toamna și numai peste această altitudine primăvara.

47
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 51 A1
Suprafața
2.0
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Altitudinea 220 Înclinarea 6
Expoziția NV
Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta –
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare –

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7511
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren A1 Natura lucrărilor
de regenerare Împăduriri
propriu -zise Grupa
ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel – Compoziția de
regenerare – Compoziția de
împădurire 60Go 20 Fr 20 Ju

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

48
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 54 V 1
Suprafața
0.3
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Altitudinea 220 Înclinarea 9
Expoziția V Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta –
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare –

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren A1 Natura lucrărilor
de regenerare Împăduriri
propriu -zise Grupa
ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel – Compoziția de
regenerare – Compoziția de
împădurire 60Go 20 Fr 20 Ju

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

49
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 57 A1
Suprafața
1.8
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Altitudinea 220 Înclinarea 9
Expoziția V Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta –
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare –

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren A1 Natura lucrărilor
de regenerare Împăduriri
propriu -zise Grupa
ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel Compoziția de
regenerare Compoziția de
împădurire 6St 2Fr 2Ju

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

50
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 56 G
Suprafața
0.9
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Platou Altitudinea 185 Înclinarea Plan
Expoziția – Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta –
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Carex pilosa

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren A1 Natura lucrărilor
de regenerare Împăduriri
propriu -zise Grupa
ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel – Compoziția de
regenerare – Compoziția de
împădurire 60Go 20 Fr 20 Ju

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări

51
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 28 G
Suprafața
0.9
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant ondulat Altitudinea 180 Înclinarea 6
Expoziția SV Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta –
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Carex pilosa

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren A4 Natura lucrărilor
de regenerare Împăduriri
propriu -zise Grupa
ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel – Compoziția de
regenerare Compoziția de
împădurire 6St 2Fr 2Ju

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări

52
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 32 B
Suprafața
4.7
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant ondulat Altitudinea 220 Înclinarea 6
Expoziția V Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură Normală Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6143
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta –
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Carex -Poa
pratensis

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7413
Denumire

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren A4 Natura lucrărilor
de regenerare Împăduriri
propriu -zise Grupa
ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel – Compoziția de
regenerare – Compoziția de
împădurire 60Go 20 Fr 20 Ju

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

53
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 35 A
Suprafața
4.7
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Altitudinea 220 Înclinarea 6
Expoziția V Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta –
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Carex pilosa

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren A4 Natura lucrărilor
de regenerare Împăduriri
propriu -zise Grupa
ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel – Compoziția de
regenerare – Compoziția de
împădurire 60Go 20 Fr
20 Ju

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

54
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 44 B
Suprafața
3.4
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant plan Altitudinea 170 Înclinarea 6
Expoziția E Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta –
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Genista t. -Poa n.

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren A4 Natura lucrărilor
de regenerare Împăduriri
propriu -zise Grupa
ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel – Compoziția de
regenerare – Compoziția de
împădurire 6Go 2Fr 2Ju

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări

55
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 36 A
Suprafața
3.5
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant Altitudinea 210 Înclinarea 10
Expoziția E Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus 2407 Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență 0.70 Vârsta 80 ani
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Cytisus –
Genista

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren B1 Natura lucrărilor
de regenerare Substituiri Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 8Ce 1Go
1Ca
Compoziția de
regenerare 5Ce 4Go
1Fr Compoziția de
împădurire 50Ce 40 Go 10
Fr

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) În rânduri Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

56
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 37 A
Suprafața
15.5
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant inferior
ondulat Altitudinea 220 Înclinarea 10
Expoziția E Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus 2407 Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență 0.70 Vârsta 90 ani
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Cytisus –
Genista

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren B1 Natura lucrărilor
de regenerare Substituiri Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 7Ce 1Go
2Ci
Compoziția de
regenerare 4Go 4Ce
2Ci Compoziția de
împădurire 40Go 40Ce 20
Ci

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

57
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 40 B
Suprafața
15.5
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant mijlociu
ondulat Altitudinea 200 Înclinarea 10
Expoziția E Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență 0.50 Vârsta 90 ani
Clasa producție – Producția – Creștere
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil 8 Ce
2 Go Floră indicatoare Genista t. -Poa n.

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren B1 Natura lucrărilor
de regenerare Substituiri Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 4Go 4Ce
1Te 1Ci
Compoziția de
regenerare 4Go 4Ce
1Te 1Ci Compoziția de
împădurire 53Go 13Ce
17Te 17Ci

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

58
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 56 J
Suprafața
2.2
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Platou Altitudinea 180 Înclinarea Plan
Expoziția Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta 25 ani
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil 10 Sc Floră indicatoare Carex pilosa

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren B1 Natura lucrărilor
de regenerare Substituiri Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel Compoziția de
regenerare 10 Sc Compoziția de
împădurire 10 Sc

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

59
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 55 A
Suprafața
6.2
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Platou Altitudinea 170 Înclinarea Plan
Expoziția Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență 0.60 Vârsta 90 ani
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Carex -pilosa

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren B1 Natura lucrărilor
de regenerare Substituiri Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 5Ce 1Ca 4St
Compoziția de
regenerare 5St 5Ce Compoziția de
împădurire 50St 50Ce

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare – –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

60
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 35 D
Suprafața
0.62
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant inferior
ondulat Altitudinea 220 Înclinarea 6
Expoziția E Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta 5 ani
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Carex pilosa

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de
teren C1 Natura lucrărilor
de regenerare Complectări Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 7Go 2Fr 1Ca
Compoziția de
regenerare 7Go2Ce
1Fr Compoziția de
împădurire 82Go 18Ce

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

61
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 41 A
Suprafața
1.44
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Altitudinea 220 Înclinarea 9
Expoziția V Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6152
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta 5 ani
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Melica
uniflora

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7514
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren C1 Natura lucrărilor
de regenerare Completări Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 4Go 4Ce
1Te 1Ci Compoziția de
regenerare 4Go 4Ce
1Te 1Ci Compoziția de
împădurire 53Go 13Ce
17Te 17Ci

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări – –

62
Fișa unității de cultură forestier ă

UP I Tășnad
U.A. 53 C
Suprafața
2.0
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant
superior Altitudinea 225 Înclinarea 10
Expoziția E Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta 5 ani
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Genista t. -Poa n.

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren C2 Natura lucrărilor
de regenerare Completări Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 7Go 2Ce
1Te Compoziția de
regenerare 7Go 2Ce
1Te Compoziția de
împădurire 3Te 87Go
10Ce

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

63
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 44 E
Suprafața
0.32
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Altitudinea 230 Înclinarea 10
Expoziția E Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6152
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție Consistență Vârsta 10 ani
Clasa producție Producția Creștere
Vestigii sp.
valoroase Semințiș utilizabil Floră indicatoare Asarum –
Brachypodium

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7514
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren C2 Natura lucrărilor
de regenerare Completări Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 4Go 4Ce
1Te 1Ci Compoziția de
regenerare 6Go 2Ce
1Te 1Ci Compoziția de
împădurire 53Go 13Ce
17Te 17Ci

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

64
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 47 B
Suprafața
2.20
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant
mijlociu Altitudinea 180 Înclinarea 10
Expoziția E Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus 2407 Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6142
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta 5 ani
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Genista t. -Poa n.

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7411
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren C2 Natura lucrărilor
de regenerare Completări Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 4Go 4Ce
1Te 1Ci Compoziția de
regenerare 6Go 2Ce
1Te 1Ci Compoziția de
împădurire 53Go 13Ce
17Te 17Ci

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

65
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 49 C
Suprafața
0.79
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant plan Altitudinea 215 Înclinarea 6
Expoziția V Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6152
Formula stațională

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta 5 ani
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Asarum –
Brachypodium

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7514
Denumire

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren C2 Natura lucrărilor
de regenerare Completări Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 5Ce 4Go
1Ci Compoziția de
regenerare 5Ce 4Go
1Ci Compoziția de
împădurire 53Go 33Ce
14Ci

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

66
Fișa unității de cultură forestieră

UP I Tășnad
U.A. 42 A
Suprafața
0.38
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico -geografice
Forma de relief Versant
inferior Altitudinea 230 Înclinarea 10
Expoziția NV Roca de bază – Climat zonal și
local –

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus – Profunzime – Textura –
Structură – Cantitate schelet – Compactitate –
Volum edafic – Eroziune – Umiditate –
Reacție – Factori limitativi – –

III. Stațiunea
Tip stațiune 6152
Formula stațională –

IV. Structura arboretului existent
Compoziție – Consistență – Vârsta –
Clasa producție – Producția – Creștere –
Vestigii sp.
valoroase – Semințiș utilizabil – Floră indicatoare Asarum –
Brachypodium

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod 7514
Denumire –

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren C1 Natura lucrărilor
de regenerare Completări Grupa ecologică GF.2 -1B
Compoziția țel 4Go 3Ce
2Te 1C1 Compoziția de
regenerare 4Go 3Ce
2Te 1Ci Compoziția de
împădurire 41 Go 23Ce
21Te 16Ci

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului – Pregătirea solului –
Metoda de regenerare –
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) – Desime inițială
la hectar –

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări – Revizuiri – Mobilizări –
Descopleșiri – Completări –

67
BIBLIOGRAFIE

1. Amenajamentul U.P. 1 Tășnad, Ocolul Silvic Codri Sătmarului.
2.Chiriță C. – Pădurile României. Editura Academiei RSR București , 1991.
3.Florescu Gh. – Împăduriri. Semințe forestiere. Editura Universității Transilvania,
Brașov, 1996.
4.Florescu Gh. și Abrudan I.V. – Tehnologia de instalare a culturilor forestiere. Editura
Transilvania, Brașov, 2002.
5. Florescu Gh. și Abrudan I.V – Împăduriri. Lucrări practice . Semințe. Pepiniere.
Editura Transilvania, Brașov, 2002.
6.Floricescu A. – Arhitectura peisajului. Editura Vivya, Cluj -Napoca ,1999.
7. Giurgiu V.- Amenajarea pădurilor cu funcții multiple. Editura Ceres, București ,
1988.
8. Haralamb A. – Cultura speciilor forestiere, Ediția a III -a. Editura Agrosilvică,
București.
9.Iliescu A.F. – Îndrumar pentru lucrări practice de arboricultură. Institutul Agronomic
București , 1985.
10. Negruțiu F. – Spații verzi. Editura Didactică și Pedagocică București , 1980 .
11. Negruțiu F. – Spații verzi. Editura Didactică și Pedagocică București , 1986 .
12. Popescu I. Și Popescu S.C. – Mecanizarea lucrărilor sil vice. Editura Ceres, București ,
2000.
13. Radu St. Lăzărescu C. – Tehnica culturilor silvice. Împăd uriri. Editura Ceres,
București, 1978.
14. Sonea V. Palade L. – Arboricultură ornamentală și arhitectura peisagistică. Editura
Didactică și Pedagocică Bucureșt i, 1979.
15. Stănescu V. – Dendrologie. Editura Didactică și Pedagocică, București , 1979.
16. Vlad M. – Arboricultură. Editura Imprimeriei de Vest, Oradea , 2001.
17. Vlad I. – Amenajarea spațiilor verzi. Editura Universității din Oradea , 2012.
18. Vlad I. – Lucrări practice de împăduriri. Editura Universității din Oradea , 2012.
19. Vlad I. – Curs Împăduriri , 2018 -2019.
20. Zaharia D. –Lucrări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a
pădurilor. Ministrul Silviculturii, București, 1987.

68
21.***Îndrumări tehnice pentru efectuarea controlului anual al împăduririlor. Ministrul
Silviculturii, București, 1991.
22.***Îndrumări tehnice pentru reconstrucția ecologică a pădurilor. Ministrul
Silviculturii, București, 1988.
23.***Report on forest rese arch, Forestry Commision HMSO, London 1990.