PROGRAMUL DE STUDIU: PLANIFICARE TERITORIALĂ [631118]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE TURISM ȘI SPORT
PROGRAMUL DE STUDIU: PLANIFICARE TERITORIALĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lector univ. dr. MARIUS I. STUPARIU ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE TURISM ȘI SPORT
PROGRAMUL DE STUDIU: PLANIFICARE TERITORIALĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

DISPARITĂȚI DEMOGRAFICE
ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE
NORD -VEST

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lector univ. dr. MARIUS I. STUPARIU ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

3

CUPRINS

1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 4
2. METODOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
3. REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD -VEST ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
3.1. Localizare geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 12
3.2. Cadrul natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..14
3.3. Structura sistemului de așez ări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..16
3.4. Dezvoltare urbană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
4. DISPARITĂȚI DEMOGRAFICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 23
4.1. Populația totală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 23
4.2. Densitatea populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 24
4.3. Structura populației p e sexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 24
4.4. Structura populației pe medii de rezidență ………………………….. ………………………….. ………………. 25
4.5. Structura populației pe grupe de vârstă ………………………….. ………………………….. …………………… 26
4.6. Natalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 30
4.7. Mortalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……30
4.8. Sporul natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..31
4.9. Structura etnică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 31
5. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 33
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 35
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 37

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

4

1. INTRODUCERE

În ultimii 30 de ani, datorită diferitelor evenimente, s -au creat unele dezechilibre
evidente în dezvoltarea socială și economică în profil teritorial . Cauzele apari ției acestor
disparită ții sunt ampl u analizate , iar cercetătorii încearcă să le explice prin abordarea unor
teorii care diferă de la o regiune la alta. Aceste teorii regionale sunt abordate cu interes
datorită influen ței pe care o au asupra fenomenelor socio -economice. Astfel, principala
provocare a cercetătorilor este, prin emiterea teoriilor regionale, atenuarea disparită ților
regionale. Ulterior, teoriile regionale ar trebui puse în practică de acei actori care
realizează politicile de dezvoltare regională , urmărindu -se atenuarea, prin in terven ție
directă sau indirectă, a disfunc ționalită ților structurale ale sistemului social și economic
care apar ca elemente restrictive în dezvoltarea regiunilor . Polarizarea economică ,
văzută ca efect al inegalită ții în dezvoltarea economică , este în leg ătură directă cu
polarizarea socială. , mai mult decât atât, disparită țile teritoriale reprezintă , atât o sursă
de popularizare a teritoriilor , cât și o sursă de poten țială instabilitate.
Pe fondul modificărilor politice și economice s-a marcat un șir de sc himbări în
evolu ția socială și economică , care au avut un deosebit impact atât asupra structurii
funcționale a teritoriilor , implicit, și în structura, dinamica, și calitatea vie ții popula ției din
aceste teritorii , cât și asupra structurii teritoriale .
Dezvoltarea regională reprezintă un aspect a celor mai complexe și importante
politici și strategii de dezvoltare. În primul rând , acestea vizează obiective privind:
– reducerea disparită ților sociale și economice;
– dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii care vor genera cre ștere
economică;
– dezvoltarea unor domenii semnificative, precum: turism, agricultura, industria,
transporturile, protec ția mediului, etc.;
– educa ția, formarea și ocuparea profesională, egalitatea de gen , etc.
În perspectiva Agendei Teritoriale 2020 , problematica disparită ților regionale
prezintă un interes deosebit în Uniunea Europeană , în contextul în care devine
opera țional conceptul de coeziune teritorială care vizează dezvoltarea teritorială

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

5 integrată, bazată pe guvernan ța multinivel. În actualul cadru na țional și european, s -au
amplificat preocupările pentru analiza inegalită ților teritoriale într -o viziune mai
cuprinzătoare, multidimensională, care adaugă la analizele tradi ționale privind decalajele
economice elemente noi p rivind disparită țile legate de incluziunea/excluziunea socială
(Constantin et al., 2010; Nahtigal, 2013 ).
România a început tranzi ția la economia de pia ță de la un nivel relativ scăzut al
disparită ților regionale comparativ cu economiile vest -europene, dar inegalită țile în ceea
ce prive ște nivelul de dezvoltare de ansamblu, infrastructura și capacitatea de a absorbi
investi țiile au crescut rapid ca urmare a cre șterii economice mult mai rapide în capitală și
în câteva zone urbane majore, care au fost princip alele beneficiare ale influxurilor de
capital (în special ISD) și de resurse umane.
Comparativ cu media UE -27, toate regiunile din România au un nivel scăzut de
dezvoltare, iar cinci din cele opt regiuni NUTS2 române ști sunt incluse în cele
cincisprezece c ele mai slab dezvoltate regiuni din UE în ceea ce prive ște PIB -ul pe cap
de locuitor, în timp ce Regiunea Nord -Est este cea mai săracă regiune a UE. Decalajele
mari de dezvoltare persistă între mediul urban și zonele rurale, care de țin 45% din
popula ția Ro mâniei, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Zonele rurale sunt
afectate de îmbătrânirea popula ției și de dependen ța de activită țile agricole, în special de
agricultura de subzisten ță.
Disparită țile de infrastructură sunt și mai accentuate: c alitatea drumurilor, utilită țile
publice, nivelul de trai sunt mult sub cele din mediul urban. În plus, există vechi disparită ți
economice între Estul și Vestul României, precum și un decalaj considerabil care separă
regiunea capitalei de restul țării.
Identificarea principalelor aspecte privind disparită țile teritoriale în România, la
nivelul regiunilor de dezvoltare și al jude țelor, este deosebit de utilă în contextul actual al
pregătirii procesului de regionalizare și descentralizare administrativă și al fundamentării
Programului opera țional regional. Cunoa șterea dimensiunii și dinamicii inegalită ților
teritoriale în România este importantă pentru definirea priorită ților din strategiile de
dezvoltare regională, ca bază solidă pentru conturarea politicilor în domeniul coeziunii
economice, sociale și teritoriale.
În contextul intensificării preocupărilor pentru analiza inegalită ților teritoriale,
cercetarea urmăre ște reliefarea unei imagini cuprinzătoare asupra nivelului și dinamicii
disparită ților teritoria le în România, la nivelul jude țelor și al regiunilor de dezvoltare, din
punctul de vedere al recentei crize economice.

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

6 Principalul element de noutate al cercetării îl reprezintă aplicarea unei metodologii
diversificate de estimare a decalajelor teritorial e, pe un interval de timp mai lung, inclusiv
perioada recentei crize economice.

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

7

2. METODOLOGIE

Problematica inegalită ților regionale și a cre șterii coeziunii sociale este abordată
sistematic de numeroase universită ți și institu ții științifice din s trăinătate, multe dintre
acestea de mare prestigiu. Scopul acestor studii este de a oferi factorilor de decizie date
și informa ții relevante pentru tendin țele care au loc în acest domeniu, elemente care
influen țează nivelul și evolu ția disparită ților.
Deși politicile regionale europene au scopul explicit al reducerii inegalită ților
regionale și al cre șterii coeziunii sociale, cercetările desfă șurate pe plan european în
acest domeniu demonstrează că există profunde inegalită ții între veniturile regionale în
Uniunea Europeană, inegalită ți care s -au adâncit în ultimele două decenii. Preocuparea
tot mai mare cu privire la reducerea acestor disparită ți regionale a făcut din instrumentele
financiare ale politicii regionale a UE (fondurile structurale și fondul de coeziune, introdus
în 1993) componenta cu cea mai rapidă cre ștere în cadrul bugetului UE. De -a lungul
ultimilor cincisprezece ani, diferen țele de venit între statele UE -15 au scăzut, dar
inegalită țile dintre regiunile din fiecare stat membru au crescut. Ex tinderea UE a contribuit
la adâncirea și mai puternică a decalajelor regionale, instrumentele financiare singure
fiind ineficiente în lipsa unor politici adecvate de dezvoltare regională ( Huffschmid, 2005;
Horváth, 2009 ). Studiile care examinează procesul de convergen ță în Europa Centrală și
de Est (ECE), dintr -o perspectivă multidimensională, la diferite niveluri regionale, arată
că această zonă a UE este relativ omogenă, disparită țile în interiorul ECE fiind mai mici
decât cele din vestul Europei, chiar și în contextul recentei crize economice ( Szendi,
2013 ).
În mod tradi țional, analizele economice interna ționale și naționale au explicat
inegalită țile teritoriale pe baza diferen țelor dintre regiuni în ceea ce prive ște dotările cu
resurse naturale, factori de produc ție, infrastructură și tehnologie (Ailenei et al., 2007;
Goschin et al., 2008 ; Goschin et al., 2009; Constantinescu și Constantin, 2010; Boboc et
al., 2012 ). Eliminarea obstacolelor din calea mobilită ții bunurilor și/sau a factorilor de
produc ție ar înlătura automat cauza decalajelor și ar contribui pozitiv la convergen ța în
nivelul de trai. Cu toate acestea, eviden ța empirică arată că există factori de influen ță

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

8 relevan ți care lipsesc din analiza tradițională, factori care au fost eviden țiați de t eoriile
recente privind localizarea. Contribu ția principală a teoriilor reunite sub denumirea de
"noua geografie economică" este de a aduce împreună, într -un cadru analitic comun,
convergen ța și forțele de divergen ță, ajutând la mai buna în țelegere a mecan ismului
decalajelor regionale. În acest cadru se înscriu și studiile privind realizarea coeziunii
economice, sociale și teritoriale în România ( Constantinescu și Constantin, 2010 ; Ailenei
et al., 2009; Dobre et al., 2011 ).
Un important beneficiu a șteptat î n urma aderării la UE a fost reducerea
disparită ților regionale, în principal ca efect al fondurilor structurale și de coeziune, care
ar fi trebuit să sprijine o dezvoltare mai rapidă a regiunilor sărace. Aderarea la Uniunea
Europeană nu numai că nu a rest râns decalajele dintre regiuni, dar s -ar putea să fi
contribuit de fapt la adâncirea inegalită ților. O explica ție ar putea fi faptul că fondurile
structurale și de coeziune au avut o rată de absorb ție scăzută (aproximativ 21%) și doar
regiunile dezvoltate, care au deja un grad înalt de expertiză în accesarea unor astfel de
fonduri, au putut beneficia de utilizarea lor ( Zaman și Georgescu, 2009 ). Deoarece sunt
concentrate în propor ție de peste 55% în Regiunea Bucure ști-Ilfov, investi țiile străine
directe ar putea constitui o altă cauză a cre șterii disparită ților regionale în perioada post –
aderare .
Recenta criză economică și financiară s -a manifestat printr -o distribu ție inegală a
efectelor la nivel regional, în func ție de structurile economice și sociale spec ifice, de
gradul de specializare regională și de al ți factori locali. Impactul crizei s -a adăugat la
problemele regionale preexistente, agravându -le (Constantin et al. , 2010; Ailenei et al.,
2012 ).
Inegalitatea spa țială, unul dintre subiectele majore în c ercetarea regională, este
analizată de regulă cu ajutorul unor indici care exprimă diferen țele de structură teritorială
și varia ția lor în timp. Metodele standard utilizate în cercetările empirice care urmăresc
analiza simplă a inegalită ții teritoriale sun t abaterea standard, indicele Herfindahl și
indicele Gini. În cazul analizelor care vizează factorii care stau în spatele inegalită ților și
le determină varia ția în timp și spa țiu, este necesar ca disparită țile să fie descompuse,
de exemplu, cu ajutorul in dicelui Theil, indicele Atkinson fiind indicat în cazul unor
inegalită ți regionale foarte mici.
Indicele Herfindahl -Hirschman (Hirschman, 1964 ) este un indicator absolut al
concentrării, frecvent utilizat în studiile structurii economiei. Indicele Herfinda hl se
calculează ca suma pătratelor ponderilor regiunilor:

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

9
𝐻𝑗=∑(𝑔𝑖𝑗𝑐)2𝑛
𝑖=1

unde:
Hj – indicele Herfindahl corespunzător concentrării geografice a variabilei j;
i – regiune;
j – activitate economică;
gcij – ponderea regiunii i în tot al activitate j la nivel na țional.

Indicele Herfindahl cre ște odată cu gradul de concentrare, atingând nivelul maxim
de 1 dacă activitatea j este concentrată într -o singură regiune. Limita inferioară nu este
fixă, ceea ce reprezintă un neajuns pentru comp arațiile între țări cu număr diferit de
regiuni. Cel mai scăzut nivel posibil de concentrare a unei activită ți economice este 1/n
și se înregistrează atunci când toate cele n regiuni/jude țe au ponderi egale în activitatea
analizată. De exemplu, în România, indicele Herfindahl pentru concentrare, calculat din
date la nivel de regiuni, poate lua valori între 0,125 și 1, iar atunci când se folosesc date
pe jude țe, poate lua valori între 0,0238 și 1, astfel că nu este posibilă o compara ție directă
între analize le efectuate la nivel de regiuni și analizele corespunzătoare pe jude țe.
Indicele Herfindahl normalizat remediază acest neajuns, deoarece, în urma
transformării formulei (1), marja de varia ție a noului indicator devine 0 -1. Indicele
Herfindahl normalizat s e calculează cu rela ția:

𝐻𝑗𝑁= 𝐻𝑗− 1
𝑛
1−1
𝑛

unde Hj reprezintă indicele Herfindahl clasic.
Indicele (coeficientul) Gini (Gini, 1939 ) reprezintă unul dintre cei mai răspândi ți
indicatori ai disparită ților, atât în studii metodologi ce, cât și în cercetările aplicate, fiind
considerat o măsură standard pentru analiza inegalită ții. A fost utilizat ini țial pentru
eviden țierea inegalită ții veniturilor persoanelor, fiind folosit ulterior cu predilec ție în
domeniul analizelor spa țiale. Coe ficientul Gini (GC) este o mărime statistică care

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

10 eviden țiază gradul de concentrare a valorilor unei serii de date statistice, pe baza
formulei:

𝐺𝐶𝑗= ∑ (𝑛
𝑖=12𝑖−𝑛−1)×𝑋𝑖𝑗
𝑛∑ 𝑋𝑖𝑗𝑛
𝑖=1

unde Xij reprezintă nivelul variabilei j în regiunea i, iar n este numărul de regiuni.
În prealabil, valorile variabilei Xij sunt ordonate crescător. Valorile coeficientului Gini sunt
cuprinse între 0 și 1, crescând odată cu gradul de inegalitate. Coeficientul Gini este o
măsură relativă și evolu ția sa în timp poate surprinde doar gradul de eterogenitate din
cadrul regiunilor dintr -o țară. Nu este comparabil la nivelul acelor industrii unde mărimea
firmelor (după numărul de salaria ți, cifra de afaceri) variază foarte mult.
Coeficientul de concentrar e (CC) este o variantă ajustată (în func ție de numărul
de regiuni n) a coeficientului Gini, fiind calculat ca:

𝐶𝐶𝑗= 𝑛
𝑛−1𝐺𝐶𝑗

unde GC j este coeficientul Gini.
Curba Lorenz -Gini permite aprecierea gradului de concentrare și măsurarea
indica torului de concentrare Gini. Curba Lorenz -Gini este construită într -un pătrat cu
latura 1 (100%), iar suprafa ța dintre curba de concentrare și diagonala acestui pătrat
reprezintă suprafa ța de concentrare, în func ție de care se evaluează nivelul de
concentr are al indicatorului analizat. Concentrarea este cu atât mai puternică cu cât curba
Lorenz -Gini se abate mai mult de la diagonală. Concentrarea este minimă (nulă) atunci
când valoarea globală a indicatorului analizat este egal repartizată pe unită țile teri toriale
(jude țe/regiuni). În acest caz, curba de concentrare coincide cu diagonala pătratului.
Coeficientul modificărilor structurale absolute este folosit pentru a măsura
schimbarea medie absolută a ponderilor teritoriale sau sectoriale de la o unitate de timp
la alta, îmbinând astfel analiza statică și dinamică. Practic, formula de calcul a
indicatorului presupune compararea structurilor existente în două momente diferite de
timp, și anume:

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

11 𝜏𝑔1−𝑔0= √∑ (𝑔1𝑖−𝑔0𝑖)2 𝑛
𝑖=1
𝑛

unde g1i și g01 sunt ponderile regiunilor i în total economie na țională, la momentul
1 și, respectiv, 0. Limita inferioară a indicatorului este 0 (structura teritorială rămâne
neschimbată), valorile crescând pe măsură ce schimbările în structură sunt mai
puternice. Limita superioară nu este fixă. Se măsoară în puncte procentuale.
Coeficientul modificărilor structurale relative măsoară în procente schimbarea
medie relativă a ponderilor teritoriale sau sectoriale de la o unitate de timp la alta:

𝜏𝑔1/𝑔0= √∑(𝑔1𝑖−𝑔0𝑖)2
𝑔0𝑖𝑛
𝑖=1

Limita inferioară este 0, iar cea superioară nu este fixă.
Convergen ța sigma reprezintă t endin ța de evolu ție în timp a inegalită ților poate fi
interpretată cu ajutorul metodelor de analiză a convergen ței. Propusă de Barro și Sala -i-
Martin, s convergen ța sigma se referă la o scădere în timp a tendin ței de dispersie în
secțiune transversală (Barro, Sala -i-Martin,1995 ). Pentru a măsura convergen ța sigma
se utilizează coeficientul de varia ție teritorială, c are este abaterea standard a variabilei
analizate împăr țită la nivelul mediu al variabilei. În teorie, se admite că există convergen ță
σ în cazul în care coeficientul de varia ție al variabilei analizate în perspectivă teritorială
scade în timp.
În cele ce urmează, vom aplica metodele statistice anterior prezentate pentru
analiza nivelului și dinamicii disparită ților teritoriale în România, precum și pentru
eviden țierea proceselor de convergen ță/divergen ță la nivelul jude țelor și regiunilor de
dezvoltare, în contextul recentei crize economice.

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

12

3. REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD -VEST

3.1. Localizare geografică
În acest capitol sunt prezentate aspectele semnificative din punct de vedere al
localizării geografice pentru dezvoltarea regiunii în contextul apar tenen ței la UE precum
și al situa ției geostrategice la momentul analizei.
Prin localizarea sa geografică, Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest este o regiune
de tranzi ție între blocul comunitar și cel ex -sovietic, respectiv între țările din nordul și sudul
Europei. Asumarea acestui rol, de regiune de tranzi ție depinde de sprijinul prevăzut de
politicile de extindere și asisten ța financiară ale UE.

Figura 1 . Localizarea geografică a Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest
(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiun ea_de_dezvoltare_Nord -Vest#/media/File:Regiunea_Nord_Vest.svg)

Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest a fost creată în baza Legii 151/1998 prin
asocierea voluntară a autorită ților locale și jude țene din jude țele Bihor, Bistri ța-Năsăud,

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

13 Cluj, Maramure ș, Satu Mar e și Sălaj. Suprafa ța regiunii este de 34.160 km2,
reprezentând 14,3% din teritoriul României. Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest se
situează astfel pe locul 4 la nivel na țional în privin ța suprafe ței, respectiv pe locul 29 între
cele 273 regiuni ale UE.
În spațiul na țional, Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest (Transilvania Nord) face
parte din Macroregiunea 1 (NUTS1) și se învecinează în sud cu Regiunea Vest (Banat),
în sud -est cu Regiunea Centru (Transilvania Sud) și în est cu Regiunea Nord -Est
(Bucovina -Moldo va Nord).
În cadrul UE, regiunea are o pozi ție geografică periferică la grani ța estică a UE
învecinânduse cu Ucraina. Pozi ția este strategică, regiunea fiind poartă de intrare în
România dinspre Ungaria, respectiv în exteriorul UE înspre Ucraina și Moldova .
Regiunea este situată la intersec ția axelor Nord -Sud și Est -Vest ale Europei (centrul
geografic al Europei fiind situatpe Tisa, în localitatea Rahău la mică distan ță de ora șul
Sighetu Marma ției). Datorită acestei poziții geografice, prin procesul de inte grare
europeană a unor țări din spa țiul ex -sovietic (în special prin semnarea Acordului de
asociere și a Acordului de liber schimb cu UE de către Republica Moldova, Ucraina și
Georgia), regiunea prezintă oportunită ți în ceea ce prive ște posibilitatea trasă rii unor
culoare europene majore de transport către est, dar și în ceea ce prive ște dezvoltarea
economică.
Grani ța regiunii cu Ungaria se întinde pe o lungime de 265 km, regiunile vecine
NUTS2 fiind Észak -Alföld (jude țele Hajdú -Bihar, Szabolcs -Szatmár -Bere g) și parțial Dél –
Alföld (jude țul Békés). În nord, grani ța cu Ucraina, are o lungime de 258 km, jude țele
vecine fiind Zakarpatska, Ivano –Frankivska și parțial Chernivetska din Ucraina de Vest.
Intensificarea și adâncirea cooperării transfrontaliere cu regi unile vecine a fost
susținută pe grani ța cu Ungaria încă din 1995 prin fonduri PHARE CBC, în perioada 2007 –
2013 fiind finan țată prin FEDR cu cca. 250 milioane euro. Cooperarea este îngreunată
de lipsa unor conexiuni moderne și rapide atât rutiere cât și feroviare. Chiar dacă în ultimii
ani s -au construit cu ajutorul programului transfrontalier o serie de drumuri care leagă
localită țile de o parte și de alta a grani ței, acestea nu contribuie pe deplin la integrarea
economică a zonei până la intrarea României în Spa țiul Schengen.
Posibilitatea extinderii cooperării cu vecinii din Ucraina s -a deschis în 2004, prin
finan țareade către UE a programelor PHARE și TACIS, care au continuat în perioada
2007 -2013 prin programul cvadrilateral ENPI Ungaria -Slovacia -Români a-Ucraina. De și

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

14 susținută financiar, cooperarea suferă din cauza numărului redus de treceri de frontieră
la grani ța cu Ucraina.
Vechile trasee europene pentru comer ț Sud-Nord, care au făcut din Sighetul
Marma ției un puternic centru de comer ț interna țional în perioada antebelică, nu au fost
refăcute (din cele 7 poduri peste Tisa care existau înainte de război, a mai rămas doar unul).
Astfel , cu toate că pozi ția geografică a regiunii este la intersec ția axelor
geograficeeuropene Nord -Sud și Est-Vest, aceasta nu a fost și nu este încă valorificată
corespunzător datorită faptului că regiunea se află încă în afara spa țiului Schengen,
precum și datorită situării la periferia teritoriului UE, în vecinătatea blocului ex -sovietic.

3.2. Cadrul natural
Subc apitolul pr ezintă succint regiunea din punct de vedere al climei, re țelei
hidrografice, resurselor solului și subsolului, biodiversită ții.
Situată în zona de interferen ță a regiunilor biogeografice continentală, alpină și
panonică, Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest deține o zestre naturală și peisagistică de
o mare frumuse țe și varietate. Din punct de vedere al reliefului, suprafa ța este ocupată în
propor ție de 28% de mun ți, 30% de dealuri și 42% de câmpii și văi.
Regiunea beneficiază de un climat temperat continental cu veri călduroase, ierni
friguroase, precipita ții bogate, cu mici diferen țe între zonele de munte, cele de câmpie și
deluroase. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 și 10,4C, reparti ția
precipita țiilor este inegală, cu cantită ți minime de c irca 550 mm în zonele joase și maxime
de 1.500 mm în zona montană. Persisten ța stratului de zăpadă însumează 85 de zile în
zonele joase și 170 de zile în zona montană. Conform unui studiu comandat de DG
Regio2 regiunea noastră prezintă o vulnerabilitate me die la efectele schimbărilor
climatice, cu o sensibilitate peste medie din cauza riscului de inunda ții peste media
europeană, scăderii volumului de precipita ții, și creșterii numărului de zile cu o
temperatură mai mare de 30 C.
Rețeaua hidrografică a regiu nii este dominată de bazinele hidrografice a râurilor
Tisa, Some ș, Crișuri, Crasna, Turu și Barcău. Resursele de apă subterană exploatabilă
în bazinul hidrografic Some ș-Tisa sunt estimate la aproximativ 10 m3/secundă, din care
6,8 m3/secundă în bazinele hidrografice ale Some șului, și Crasnei și 3,2 m3/secundă în
bazinul hidrografic Tisa. Un rol aparte îl au izvoarele de apă minerală (Sângeorz, Anie ș,
Leghia, Some șeni, Bixad, etc.) și apele termale (Acâ ș, Boghi ș ș.a.). Apele din regiune
sunt în general de ca litate bună dar în continuă degradare (vezi capitolul 6 Mediu).

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

15 Indexul de exploatare a apelor în regiune a fost în 2002 între 0,11 și 0,20, mai mic decât
media europeană.
Resursele solului și ale subsolului se găsesc în cantită ți limitate, cele mai defici tare
resurse fiind cele energetice (cărbune, petrol, gaze naturale). Resurse bine reprezentate
sunt minereurile complexe și auro -argentifere (zona Oa ș-Gutâi -Țibleș-Rodna), bauxită
(Mun ții Pădurea Craiului și Bihorului), sare (Depresiunea Maramure șului, bor dura
Câmpiei Transilvaniei), zăcăminte notabile și materiale de construc ții: calcare comune,
marmură (Viștea), caolin (Parva și Aghire ș), argile refractare ( Șuncuiu ș).
În ceea ce prive ște modul de utilizare al terenurilor , în anul 2014 , cele agricole
acope ră peste 2 mil. de hectare (6 0,9% din suprafa ța totală a Regiunii de Dezvoltare
Nord -Vest), iar fondul forestier este de 1,0 2 mil. de hectare ( 29,9% din total). Totodată
există o suprafa ță de circa 47.000 de hectare de luciu de apă. Circa 5% din suprafa ța
terenurilor agricole sunt irigate c onform datelor Eurostat , mai pu ține decât media
europeană (http://ec.europa.eu/eurostat ).

Bihor Bistri ța-Năsăud Cluj

Maramure ș Satu Mare Sălaj
 Teren agrico l,  Păduri și altă vegeta ție forestieră,  Ape,  Alte suprafe țe
Figura 2. Suprafa ța fondului funciar după modul de folosin ță (2014)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ ) 65%26%2%7%
56%36%1%7%
65%25%1%9%
48%
46%1%5%
72%17%1%10%
62%28%1%9%

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

16 Condi țiile de sol și climă, a șezarea geografică și relieful teritoriului regiunii au
favorizat apari ția și dezvoltarea unor habitate de o mare diversitate și valoare, ceea ce a
determinat declararea a numeroase arii naturale protejate de interes na țional de interes
european și mondial (vezi capitolul 6 Mediu). În regiune au fo st identificate 65 de tipuri
de habitate de interes comunitar. Flora sălbatică se caracterizează prin 27 de taxoni
vegetali de interes comunitar și au fost identificate 310 specii de animale de interes
comunitar, dintre care 227 sunt specii de păsări, iar 83 sunt alte specii de animale.
22,04% din teritoriul regiunii este declarat sit Natura 2000, procent aproapiat de media
europeană.
Astfel , din punct de vedere al resurselor și al biodiversită ții, regiunea prezintă un
poten țial ce poate fi exploatat cu u șurință din punct de vedere economic și turistic,
respectând principiile protec ției mediului și ale dezvoltării sustenabile. Pe de altă parte,
în zonele cu relief muntos unde densitatea re țelei rutiere este redusă, există areale “rupte”
datorită unor bariere naturale, de și func țional se completează perfect cu zonele vecine,
acest lucru ducând la întârzieri puternice de dezvoltare.

3.3. Structura sistemului de a șezări
Subapitolul prezintă structura administrativă a Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest
pornind de la statistica unită ților administrativ teritoriale, continuând cu prezentarea
procesului de urbanizare și o analiză detaliată a provocărilor actuale cu care se confruntă
localită țile din regiune. Sunt prezentate, de asemenea, structurile asociative existen te,
astfel zonele metropolitane și Grupurile de Ac țiune Locală (GAL) func ționale din regiune.
Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest este o regiune rurală, unde procesul natural
de urbanizare este practic stopat datorită fenomenului masiv de emigra ție. Multe ora șe
(41,6%), dar și comune (14,4%) nu îndeplinesc de facto cerin țele minime de func ționare.
Persistă diferen țe importante între mediul urban și rural, ora șele neîndeplinind pe deplin
rolul lor polarizator din punct de vedere al antrenării dezvoltării, pentr u că nu promovează
activită ți economice care să valorifice resursele locale din arealul rural din vecinătate.
Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest este formată din șase jude țe: Bihor, Bistri ța-
Năsăud, Cluj, Maramure ș, Satu Mare și Sălaj. În anul 2017, regiunea cuprindea 446
unită ți administrativ -teritoriale (nivel LAU-2 conform NUTS, respectiv Nivel 2 conform
SIRUTA ; municipii, ora șe și comune ), din care 403 comune, 15 municipii și 28 de orașe.
Regiunea înregistrează un număr de 1911 localită ți, din care 1800 s unt sate și 111
localită ți în componen ța municipiilor sau ora șelor. Cele mai multe ora șe și municipii se

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

17 găsesc în jude țul Maramure ș (13, rescpectiv 30,2% ), iar cele mai multe localită ți în jude țul
Bihor (458, rescpectiv 24,0 %) .

Figura 2. Localită țile din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest
(Sursa: prelucrare GIS )

3.4. Dezvoltare urbană
Popula ția urbană din regiune a urmat o tendin ță de cre ștere până la sfâr șitul
secolului XX. După anul 1990, când multe persoane din mediul rural au profitat de
eliminarea restric țiilor și s-au stabilit în marile ora șe, a urmat un declin al centrelor urbane.
Începând cu a doua jumătate a anului 1990, s -a înregistrat un exod al popula ției maghiare
și germanice din comunită țile etnice semnificative existente în regiune (mai al es din Satu
Mare și Bihor), urmat de o inversare a migra ției rural -urban în a doua jumătate a anilor
’90. Aceasta poate fi pusă pe seama restructurării activită ții fostelor întreprinderi de stat
din centrele industriale urbane. Nu în ultimul rând, prăbu șirea ratei natalită ții a eliminat
componenta de cre ștere naturală din majoritatea ora șelor. Toate aceste cauze au condus
la scăderea popula ției orașelor din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest cu peste 100.000

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

18 de persoane între 1992 și 2002. Cea mai importantă scădere s -a produs însă în perioada
2002 -2011, când popula ția urbană a regiunii a scăzut de la 1.406.399 la 1.366.950 de
persoane ( -39.449 persoane, cu 2,8%). Scăderea reală a fost însă mai mare, pentru că
în acest interval 8 comune au intrat în categoria localită ților urbane, acestea cumulând la
Recensământul din 2011 o popula ție de 54.607 persoane. Fără aportul acestor noi ora șe,
în condi ții comparabile, scăderea ar fi fost de 94.056 de locuitori ( -6,7%). Se poate vorbi
așadar despre un proces de dezurban izare la nivel regional.

Figura 3. Evolu ția numerică a popula ției urbane din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest (1992 -2017)
(Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ )

Principala componentă care a condus la scăderea popula ției a fost migra ția, cu
precădere cea externă, sporul natural înregistrând valori pozitive în mediul urban, în cea
mai mare parte a intervalului. De remarcat este și manifestarea procesului de sub –
urbanizare în jurul marilor centre urbane d in regiune, precum Cluj -Napoca, Oradea, Baia
Mare sau Satu Mare. În comunele din apropierea centrelor, se construiesc numeroase
ansambluri reziden țiale, mulți locuitori ai acestor ora șe migrând către acestea. În ceea ce
prive ște gradul de urbanizare, acest a a rămas relativ constant în ultimii 20 de ani. Astfel,
din datele existente în bazele de date ale Institutului Na țional de Statistică ( www.insse.ro ),
în anul 2017 popula ția stabilă a Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest locuia în mediul urban
(54,1%), nivel mai scăzut decât în anul 2011(54,6%), dar mai ridicat decât cel din 2002
(52,8%) și valoarea înregistrată în 1992 (51, 3%). Totu și, compara ția nu este una total
relevantă, în condi țiile în care între 1992 și 2017 numărul de municipii și orașe a crescut
de la 35 la 43. În anul 2017 , ponderea popula ției urbane la nivel na țional era de 56,4%,
iar la nivelul UE -28 este de circa 75% (depinde de metodologia aplicată). Prin urmare, se
poate afirma că, în context european, regiunea este una pu țin urbanizată. 1.508.0001.515.7821.523.5641.531.3461.539.1281.546.9101.554.6921.562.4741.570.2561.578.0381.585.820
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

19
Figur a 4. Gradul de urbanizare în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest (1992 -2017)
(Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ )

OECD (Organiza ția pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ) clasifică regiunile
în trei ca tegorii: preponderent -rurale, intermediare și preponderent urbane . Această
clasificare are la bază procentul popula ției care trăie ște în Unită ți Locale Rurale, definite
ca unită ți administrative locale (LAU1 sau 2), cu o densitate a popula ției mai mică de 150
locuitori/km2. Conform acestei metodologii, Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest este
alcătuită din 3 jude țe (regiuni corespondente nivelului NUTS 3) preponderent rurale
(Maramure ș, Bistri ța-Năsăud și Sălaj), o regiune preponderent rurală apropiată de ora ș
(Satu Mare) și două regiuni intermediare apropiate de ora ș (jude țele Cluj și Bihor).
În ceea ce prive ște re țeaua de a șezări urbane și gradul de urbanizare, există
disparită ți importante între cele 6 jude țe care alcătuiesc Regiunea de Dezvoltare Nord –
Vest. Cel mai mare număr de orașe îl regăsim în Maramure ș (13), iar cel mai mic în
Bistri ța-Năsăud și Sălaj (câte 4).
În ceea ce prive ște clasificarea orașelor pe categorii de mărime, utilizând o
clasificare similară folosită și de către Institutul Na țional de Statistică în Anuarul Statistic al
României, ( http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/02/02%20Populatie_ro.pdf ),
(prin care s -au contopit primele trei categori i – sub 3000, 3000 -4999 si 5000 -9999 – într-
o singură categorie – sub 10.000 de locuitori – pentru că a nu fragmenta foarte mult
clasificarea ), se poate observa că, în prezent, predomină orașele foarte mici (sub 10.000
de locuitori), în număr de 18 (41,6% din total), urmate de ora șele mici (10.000 – 19.999
de locuitori), care reprezintă circa un sfert din totalul ora șelor din Regiunea de Dezvoltare
Nord -Vest. Aproape jumătate din ora șele Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest nu
îndeplinesc criteriul privind popu lația minimă, însă se află în legalitate pentru că toate au
primit acest statut înainte de intrare a în vigoare a Legii 100/2007 (Legea 100/2007 ), 51,0%51,4%51,8%52,2%52,6%53,1%53,5%53,9%54,3%54,7%55,1%
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

20 ulterior acestui an nefiind declarate noi ora șe. În cazul ipotetic al reevaluării statutului
acestora, respect ivele ora șe ar fi declasificate, iar numărul de a șezări urbane din regiune
ar ajunge la doar 25. Evident, o solu ție pentru evitarea acestei declasificări ar fi contopirea
acestor ora șe cu comunele învecinate, solu ție sugerată chiar de con ținutul Legii
100/2007.
Evolu ția popula ției a fost una diferită de la o localitate la alta și de la o perioadă la
alta. Privind totu și pe grupe mari de ora șe, cele mai mari scăderi s -au înregistrat în
orașele de talie mijlocie (între 20.000 și 100.000 de locuitori), iar ce a mai mică reducere
de popula ție sa înregistrat la ora șele foarte mari (Cluj -Napoca) și la ora șele mici (sub
20.000 de locuitori).
Principala cauză a declinului demografic a constituit -o migra ția popula ției, cu
precădere migra ția externă. Cele mai mari scă deri, în perioada 1992 -2018 (la 1 ianuarie) ,
au fost înregistrate de: orașul Vașcău (jude țul Bihor, -29,9%), orașul Ștei (jude țul Bihor,
-22,5%), orașul Cehul Silvaniei (jude țul Sălaj, -15,4%), municipiul Carei (jude țul Satu
Mare, -15,3%), ora șul Dragomire ști (jude țul Maramure ș, 14,1%), ora șul Cavnic (jude țul
Maramure ș, 14,0%), ora șul Tă șnad (jude țul Satu Mare, -13,8%), ora șul Tîrgu Lăpu ș
(jude țul Maramure ș, 13,5%), ora șul Vi șeu de Sus (jude țul Maramure ș, -13,3%) , etc.
Toate aceste localită ți urbane au avut , înainte de anul 1989, un profil preponderent
industrial (sau chiar minier), fiind puternic afectate de restructurarea sau închiderea
fostelor întreprinderi construite în perioada comunistă.
La polul opus, se regăsesc o serie de ora șe cu o evolu ție mult m ai stabilă a
popula ției în perioada 1992 -2018 (la 1 ianuarie) : orașul Tăuții-Măgheru ș (județul
Maramure ș, +29,7%), ora șul Sîngeorz -Băi (jude țul Bistri ța-Năsăud, +12,6%), ora șul
Ardud (jude țul Satu Mare, +10,2%), municipiul Bistri ța (jude țul Bistri ța-Năsăud , +10,0%),
orașul Beclean (jude țul Bistri ța-Năsăud, +9,1%), ora șul Seini (jude țul Maramure ș,
+7,2%), municipiul Cluj -Napoca (jude țul Cluj, +3,8%), ora șul Bor șa (jude țul Maramure ș,
+2,9%), ora șul Baia Sprie (jude țul Maramure ș, +2,7%), ora șul Livada (jude țul Satu Mare,
+2,9%), etc. Cu excep ția municipiului Cluj -Napoca, a cărui stabilitate demografică poate
fi pusă pe seama statutului de mare centru urban (al doilea ca popula ție din România),
celelalte ora șe au beneficiat de un spor natural ridicat sau de prox imitatea fa ță de un
mare centru urban, ceea ce a generat un fenomen de suburbanizare (Tău ții-Măgherău ș
și Baia Sprie, în vecinătatea municipiului Baia Mare; Livada lângă Satu Mare, etc.).
În urma aplică rii modelului Reilly -Converse , a rezultat că în Regiun ea Nord -Vest
există următoarele categorii de centre de polarizare și fluxuri dominante:

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

21 – un ora ș cu servicii complexe de importan ță regională – Cluj-Napoca – care
generează fluxuri dominante cu o serie de ora șe mari și medii, din regiunile de dezvoltare
Nord-Vest (Baia Mare, Zalău, Bistri ța, Dej, Gherla, Turda), Centru (Târgu Mure ș) și Vest
(Deva și Hunedoara). Aria de polarizare a municipiului Cluj -Napoca este una regională și
cuprinde teritorii extinse din jude țele: Cluj, Sălaj, Maramure ș, Bistri ța-Năsău d, Mure ș,
Alba, Hunedoara;
– un ora ș cu servicii complexe de importan ță sub -regională – Oradea – legat prin
fluxuri importante de 4 ora șe mari și mijlocii, două din Regiunea Nord -Vest (Satu Mare și
Zalău), iar celelalte din regiunea Vest (Arad și Timi șoara, ultimul cu statut de centru
regional, ca și Cluj -Napoca). Aria de polarizare a municipiului Oradea cuprinde jude țul
Bihor, partea de nord a județului Arad, partea de sud a jude țului Satu Mare și partea de
vest a Sălajului;
– 2 ora șe cu servicii mixte, de importan ță sub -regională – Baia Mare și Satu Mare.
Baia Mare este legat printr -un flux dominant de Cluj -Napoca, Satu Mare este
interconectat cu Oradea. Ambele ora șe au o arie de polarizare relativ extinsă. Astfel,
municipiul Baia Mare polarizează, prin si napse locale, întreaga suprafa ță a jude țului
Maramure ș, partea de est a jude țului Satu Mare și nordul jude țului Sălaj. Municipiul Satu
Mare are o arie de polarizare ce se restrânge la suprafa ța jude țului cu acela și nume.
– 4 ora șe, cu servicii mixte, de im portan ță jude țeană – Bistri ța, Zalău, Turda și
Sighetu -Marma ției. Municipiile Bistri ța, Zalău și Turda sunt legate de centru regional de
la nivel superior – Cluj-Napoca, în timp ce Sighetu -Marma ției cu polul sub -regional Baia
Mare. Ariile de polarizare ale acestor centre urbane sunt mai pu țin extinse, rezumându –
se la teritoriul județului din care fac parte. Singura excep ție notabilă este municipiul Turda,
a cărei poziționare geografică face ca influen ța sa să fie dominantă în nordul jude țului
Alba și în vestul jude țului Mure ș.
În cazul regiunii Nord -Vest, zonele private de existen ța unor centre polarizatoare
urbane și în profund declin socio -demografic sunt: sudul și estul jude țului Bistri ța-Năsăud;
partea de sud a jude țului Satu Mare; zona montană a jude țului Cluj, partea de nord și de
est a acestuia; partea de sud a jude țului Bihor; partea de sud, sud -est a jude țului Sălaj,
etc.
În conformitate cu prevederile Legii 350/2001 – P.A.T.N., localită țile din România
sunt ierarhizate pe 5 ranguri, după cum urmează : 0. capitală, 1. municipii re ședință de
județ, 2. municipii, 3. ora șe, 4. sate re ședință de comună și 5. sate componente ale
comunelor și sate aparținând municipiilor sau ora șelor. La finele anului 201 7, în

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

22 compara ție cu anul de referin ță 199 0 considerat de P.A.T.N., în re țeaua de a șezări de la
nivel na țional și regional, au intervenit mai multe modificări , prezentate în tabelul următor:

Tabel 1 . Rețeaua de a șezări din România și din Regiunea Nord -Vest
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ )
Unitatea administrativă Municipii Orașe Comune Sate
1990 2017 1990 2017 1990 2017 1990 2017
România 56 103 204 217 2.688 2.861 13.088 12.957
Macroregiunea Unu 19 35 64 65 719 760 3.645 3.588
Regiunea de Dez voltare Nord -Vest 9 15 26 28 384 403 1.822 1.800
Jude țul Bihor 1 4 8 6 86 91 434 430
Jude țul Bistri ța-Năsăud 1 1 3 3 53 58 235 235
Jude țul Cluj 3 5 3 1 74 75 420 420
Jude țul Maramure ș 2 2 6 11 61 63 226 214
Jude țul Satu Mare 1 2 3 4 56 59 226 220
Județul Sălaj 1 1 3 3 54 57 281 281

Majoritatea municipiilor și ora șelor nu îndeplinesc unele criterii minimale pentru
categoria în care sunt încadrate, necesită investi ții urgente în dezvoltarea infrastructurii lor
urbane, în îmbunătă țirea accesibilită ții, a serviciilor sociale și în sprijinirea mediului de afaceri.

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

23

4. DISPARITĂ ȚI DEMOGRAFICE

În acest capitol se prezintă structura disparită ților demografice a popula ției regiunii,
pe baza datelor finale de la Recensământul din 2011 , a datelor statist ice din bazele de
date ale Institutului Național de Statistică și Eurostat. Informa ția este grupată teritorial
(regional, și pe jude țe, în compara ție cu ni velul na țional). Astfel, numărul și structura
popul ației și poten țialul demografic este prezentat pe baza unor indicatori ca: număr
locuitori (total, res pectiv structura pe medii, sexe și grupe de vârstă), densitatea
popula ției, rata natalită ții, mortalită ții și a sporului natural, dar și a etniei.
Din punct de vedere demografic, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest se prezintă
similar cu celelalte regiuni ale României. Totu și, rămâne una dintre cele 3 regiuni cu
migra ție netă pozitivă din țară. Nici din punct de vedere al accesului la educa ție, sănătate,
piața muncii nu se înregistrează diferen țe notabile fa ță de media na țională. Veniturile
salariale rămân foarte mici (Regiunea Nord -Vest se află pe penultimul loc din România
în privin ța nivelului de salarizare). Îngrijorătoare rămâne evolu ția natalită ții corelată cu
tendin țele de emigrare care rămân practic la un nivel constant. Ponderea romilor în totalul
popula ției regiunii a crescut la 4,55%, Regiunea Nord -Vest fiind a doua ca pondere a
popula ției rome din România.

4.1. Popula ția totală
Popula ția Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest, la 1 iulie 2017, a fost de 2.832.807
locuitori, situându -se pe locul 4 între Regiunile de Dezvoltare ale României. Procentual,
popula ția regiunii reprezenta 12, 8% din popula ția României (22.201.702 locuitori). Peste
un sfert din popula ția Regiunii de Dezvoltare (25,7%) se regăse ște în jude țul Cluj, în timp
ce în jude țul Sălaj se înregistrează sub o zecime din total (8,7%) . Conform datelor finale,
județul Cluj se situează pe locul 8 la nivel na țional, cu o popula ție de 726.881 locuitori,
după Municipiul Bucure ști (cu 2 .104.967 de locu itori), jude țul Ia și (cu 935 .051 de
locuitori ), județul Pr ahova (cu 801.372 de locuitori), județul Constan ța (cu 768.170 de
locuitori), județul Suceava (cu 749.728 de locuitori), județul Timiș (cu 748.503 locuitori) și
județul Bacău (cu 744.838 de locuitor i).

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

24 Datele înregistrate la 1 iulie 2017 indică o scădere în timp a popula ției la nivel ul
Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest, cifrele indicând o scădere de -4,2% din popula ția
existentă la 1 iulie 1992. La nivelul jude țelor din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest, cea
mai drastică scădere s -a înregistrat în jude țul Sălaj ( -9,8%) în timp ce în jude țul Bistri ța-
Năsăud popula ția a scăzut cu doar 0,7% .

4.2. Densitatea popula ției
Densitatea popula ției la nivel na țional era în anul 2017 de 93,1 loc/km2, la nivel
macro regional era în anul 2017 de 80,1 loc/km2, iar la nivel regional era în anul 2017 de
82,9 loc/km2. Jude țul cu cea mai mică densitate, în anul 2017 a fost Bistri ța-Năsăud (61,4
loc/km2), în timp ce densitatea cea mai mare se înregistra în jude țul Cluj (108, 9 loc/km2).
Raportat la nivel na țional, Regiunea Nord -Vest este o regiune mai slab populată datorită
morfologiei pu țin favorabile a șezărilor omene ști în unele zone muntoase ale regiunii
(Figura 5).

Figura 5. Densitatea popula ției în jude țele din Regiune a de Dezvoltare Nord -Vest (2017)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ )

4.3. Structura popula ției pe sexe
Structura popula ției pe sexe în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest, la nivelul anului
2017, indică o popula ție feminină în procent de 51, 1% din totalul regional, similar cu
procentul înregistrat la nivel național, în concordan ță și cu ponderea u șor mai crescută a
femeilor în totalul popula ției de la nivelul Uniunii Europene. Jude țul cu cel mai r idicat p rocent
de femei este județul Cluj (51,8 %), iar județul cu cel mai mic procent este Bistri ța-Năsăud
(50,2%). Totodată, în toate jude țele Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest, popula ția de sex
feminin depă șește, din punct de vedere numeric , popula ția de sex masculin (Figura 6) . 81,9 61,4 108,9 83,1 88,1 63,782,9
80,193,1
505662687480869298104110
Bihor Bistrița -Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj
Județe Regiunea de Devoltare Nord-Vest Macroregiunea Unu România

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

25
Bihor Bistri ța-Năsăud Cluj

Maramure ș Satu Mare Sălaj
Figura 6. Popula ția pe sexe în jude țele Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest (2017)
(Sursa datelor: http://statistici. insse.ro/shop/ )

4.4. Structura popula ției pe medii de reziden ță
Structura popula ției pe medii de reziden ță, la nivelul anului 201 7, înregistrează
1.533.842 de locuitori în mediul urban a Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest (54,1% din
popula ția totală a Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest), sub rata na țională de 56,4%. În
mediul rural a Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest se regăsesc 1.2 98.965 de locuitori
(45,9% din popula ția totală a Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest), peste rata na țională de
43,6%. Jude țul Cluj e ste de departe cel mai urbanizat (cu 6 5,9% din popula ție trăind în
mediul urban), iar gradul cel mai redus de urbanizare se înregistrează în jude țul Bistri ța-
Năsăud (3 9,4%). În ceea ce prive ște dinamica popula ției pe medii de reziden ță , în
perioada 1992 -2017 se observă o cre ștere a ponderii popula ției din mediul urban la
nivelul întregii regiuni, de la 51,3% la 54,1%. De fapt, per ansamblu, popula ți urbană la
nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest a crescut cu doar un punct procentual. Tendin ța
este evidentă în jude țul Maramure ș, unde un număr de 5 comune au fost declarate ora șe
în acest interval motiv pentru care popula ția urbană a crescut cu 6,5% . Totodată, datorită
depopulării spa țiilor rurale, în jude țul Bistri ța-Năsăud, ponderea popula ției urbane a Masculin
48,8%Feminin
51,2%Masculin
49,8%Feminin
50,2%Masculin
48,2% Feminin
51,8%
Masculin
49,2%Feminin
50,8%Masculin
48,9%Feminin
51,1%Masculin
49,1%Feminin
50,9%

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

26 crescut în perioada 1992 -2017 cu 7,9%. Per ansamblu, popula ția rurală a scăzut în
Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest în perioada 1992 -2017 cu 9,8%. Jude țul Maramure ș,
datorită trecerii unor unită ți administrative de la rangul de comună la cel de ora ș, precum
și depopulării spa țiului rural, pierde 19,1% din popula ția rurală. Tot din cauza depopulării
județul Sălaj pierde 15,1% din popula ția rurală. Jude țul Cluj, datorită rolului avut la nivelul
Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest, pierderile de popula ție rurală nu sunt atât de evidente,
înregistrându -se o reducere de doar 0,8% (Figura 7) .

Bihor Bistri ța-Năsăud Cluj

Maramure ș Satu Mare Sălaj
Figura 7. Popula ția pe medii de via ță în jude țele Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest (2017)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ )

4.5. Structura popula ției pe grupe de vârstă
Din totalul de peste 22,2 milioane de persoane înregistrate la 1 iulie 2017 în
Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest, 19,9% aveau vârsta de sub 20 de ani (4,42 de
milioane de persoane), 64,0% aveau vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani (14,20 de
milioane de persoane) și 16,1% aveau vârsta de peste 64 de ani (3,57 de milioane de
persoane) . La nivel de jude ț, în anul 2017 ponderea cea mai mar e a per soanelor cu vârsta
de sub 20 de ani s -a înregistrat în jude țul Bistri ța-Năsăud (22,6%), iar cea mai mică Urban
51,3%Rural
48,7%Urban
39,4%
Rural
60,6% Urban
65,9%Rural
34,1%
Urban
62,0%Rural
38,0%
Urban
47,9% Rural
52,1%Urban
43,3%
Rural
56,7%

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

27 pondere a per soanelor cu vârsta de sub 20 de ani s -a înregistrat în jude țul Cluj (18,4%);
ponderea cea mai mare a per soanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani s -a
înregistrat în jude țul Satu Mare (65,3%), iar cea mai mică pondere a per soanelor cu
vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani s -a înregistrat în jude țul Sălaj (62,0%); ponderea cea
mai mare a per soanelor cu vârsta de peste 64 de ani s-a înregistrat în jude țul Cluj
(17,1%), iar cea mai mică pondere a per soanelor cu vârsta de peste 64 de ani s -a
înregistrat în jude țul Satu Mare ( 13,7%) (Figura 8) .

Bihor Bistri ța-Năsăud Cluj

Maramure ș Satu Mare Sălaj
Figura 8. Popula ția pe medii de via ță în jude țele Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest (2017)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ )

Structura popula ției pe grupe de vârstă, la nivelul anului 201 7, indică faptul că
popula ția cu vârsta cuprinsă între 1 9 și 64 de ani reprezentă segmentul majoritar în
Regiune a de Dezvoltare Nord -Vest, procentual reprezentând 64,1% din total, pu țin peste
media na țională de 61,8%. Procentul tinerilor, respectiv cei cu vârste cuprinse între 0 și
19 ani, este de 20,4%, valoare peste cea înregistrată la nivel na țional (19,9%), iar
procentul vârstnicilor, cei peste 6 5 de ani, este de 15,5%. Procentul vârstnicilor la nivel
regional se situează cu peste un procent sub media na țională ( 16,1%) (Figura 9 ). Sub 20
ani
20,6%
20-64 ani
63,7%65 ani și
peste
15,6%Sub 20
ani
22,6%
20-64 ani
63,1%65 ani și
peste
14,3%Sub 20
ani
18,4%
20-64 ani
64,5%65 ani și
peste
17,1%
Sub 20
ani
20,7%
20-64 ani
64,5%65 ani și
peste
14,8%Sub 20
ani
21,0%
20-64 ani
65,3%65 ani și
peste
13,7%Sub 20
ani
21,6%
20-64 ani
62,0%65 ani și
peste
16,4%

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

28
Bihor Bistri ța-Năsă ud Cluj

Maramure ș Satu Mare Sălaj
 Masculin,  Feminin
Figura 9. Structura popula ției pe grupe de vârstă și sexe
în jude țele Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest (2017)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ )

Este de remarcat că jude țul Sălaj are procentul cel mai redus de popula ție activă
(62.0%), având al doilea cel mai mare procent de vârstnici raportat la popula ția jude țului
(16.4%). La polul opus se situează jude țul Satu Mare , unde este procentul cel mai ridicat
de popula ție activă (6 5.3%), având și cel mai mic procent de vârstnici raportat la popula ția
județului (1 3.7%). Jude țul Bistri ța-Năsăud are cel mai ridicat procent de popula ție sub 1 9
ani (22,6 %), ceea ce er a de a șteptat, având în vedere rata pozitivă a sporului natural în
acest jude ț (Figura 10, 11, 12) .
La nivel regional, rap ortul de dependen ță demografică generală este de 5 6,1% și
se situează sub media na țională ( 56,3%). Distribu ția la nivel jude țean indic ă un raport
maxim în jude țul Sălaj (61,3%), respectiv minim în jude țele Cluj și Maramure ș (55,1%).
Separat, raportul de dependen ță al tinerilor din regiune este de 31,9%, mai mare decât
media na țională (31,1%) , în timp ce raportul de dependen ță al vârstnic ilor este de 24,2%,
sub media na țională ( 25,2%) (Figura 10, 11, 12) . 4,60% 2,30% 0,00% 2,30% 4,60%0- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste
4,60% 2,30% 0,00% 2,30% 4,60%0- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste
4,60% 2,30% 0,00% 2,30% 4,60%0- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste
4,60% 2,30% 0,00% 2,30% 4,60%0- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste
4,60% 2,30% 0,00% 2,30% 4,60%0- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste
4,60% 2,30% 0,00% 2,30% 4,60%0- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

29

Figura 10. Raportul de dependen ță demografică generală
în jude țele din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest (2017)
(Sursa datelor: http://st atistici.insse.ro/shop/ )

Figura 11. Raportul de dependen ță demografică a persoanelor tinere
în jude țele din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest (2017)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ )

Figura 12. Raportul de dependen ță demografică a persoanelor vârstnice
în jude țele din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest (2017)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ ) 56,9% 58,5% 55,1% 55,1% 53,0% 61,3%56,1%56,6%
56,3%
52,2%53,2%54,2%55,2%56,2%57,2%58,2%59,2%60,2%61,2%62,2%
Bihor Bistrița -Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj
Județe Regiunea de Devoltare Nord-Vest Macroregiunea Unu România
32,4% 35,8% 28,6% 32,1% 32,1% 34,9%31,9%32,1%
31,1%
27,8%28,7%29,6%30,5%31,4%32,3%33,2%34,1%35,0%35,9%36,8%
Bihor Bistrița -Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj
Județe Regiunea de Devoltare Nord-Vest Macroregiunea Unu România
24,5% 22,6% 26,5% 23,0% 20,9% 26,5%24,2%24,5%25,2%
20,3%21,0%21,7%22,4%23,1%23,8%24,5%25,2%25,9%26,6%27,3%
Bihor Bistrița -Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj
Județe Regiunea de Devoltare Nord-Vest Macroregiunea Unu România

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

30 4.6. Natalitatea
Rata natalită ții la nivel ul Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest a fost , în anul 2016 de
9,8 născu ți vii la mia de locuitori, peste rata natalită ții înregistrată la nivel na țional (9,1‰).
Jude țele cu cea mai ridicată rată de natalitate (10,4‰) sunt Bistri ța-Năsăud și Sălaj , în
timp ce județele Maramure ș și Satu Mare au înregistrat la nivelul anului 201 6 cea mai
mică rată a natalită ții din Regiune a de Dezvoltare Nord -Vest (9,4) (Figura 13) .

Figura 13. Rata de natalitate în jude țele din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest (201 6)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ )

4.7. Mortalitatea
Rata mortalită ții la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord -Vest a fost în anul 2016 de
11,0 deceda ți la mia de locuitori, sub rata de morta litate înregistrată la nivel na țional
(11,6‰). Jude țul cu cea mai scăzută rată a mortalită ții este Bistri ța-Năsăud ( 9,9‰), în
timp ce jude țul Sălaj a înregistrat la nivelul anului 201 6 cea mai ridicată rată a mortalită ții
din regiune ( 11,8‰) (Figura 14) .

Figura 14. Rata de mortalitate în jude țele din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest (2016)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ ) 9,6 10,4 9,9 9,4 9,4 10,49,8
9,7
9,1
9,0‰9,2‰9,4‰9,6‰9,8‰10,0‰10,2‰10,4‰10,6‰10,8‰11,0‰
Bihor Bistrița -Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj
Județe Regiunea de Devoltare Nord-Vest Macroregiunea Unu România
11,7 9,9 10,8 10,8 11,0 11,811,010,911,6
9,0‰9,3‰9,6‰9,9‰10,2‰10,5‰10,8‰11,1‰11,4‰11,7‰12,0‰
Bihor Bistrița -Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj
Județe Regiunea de Devoltare Nord-Vest Macroregiunea Unu România

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

31 4.8. Sporul natural
Rata sporului natural al popula ției din Regiunea de Dezvoltare de Nord -Vest în
anul 2016 a fost negativă, de -1,2 la mia de locuitori, subliniind depopularea regiunii din
motive naturale, fiind însă sub nivelul na țional ( -2,5‰). Toate jude țele urmează această
tendin ță, înregistrându -se valori între -2,1‰ și -0,9‰ , cu excep ția județului Bistri ța-
Năsăud, unde rata sporului natural al popula ției a fost pozitivă (0,5‰) (Figura 15) .

Figura 15. Rata de mortalitate în jude țele din Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest (2016)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/ )

4.9. Structura etnică
Distribu ția popula ției după etnie arată că ponderea popula ției de etnie română este
majoritară în toate jude țele, fiind de 74,9% din totalul regiunii. Fa ță de recensământu l din
2002, ponderea etnicilor români a rămas neschimbată (75,0%). Popula ția de etnie
maghiară se ridică la 18,3% la nivel regional, în scădere fa ță de ponderea de 19,3% din
2002, si de ține ponderi ridicate în jude țele Satu Mare (34,7%), Bihor (25,3%) și Sălaj
(23,3%). Procentul locuitorilor de etnie romă din regiune este u șor mai ridicat fa ță de
media na țională (3,1%), ajungând la 4,6% din totalul regional. Romii se întâlnesc într -o
propor ție relativ mai mare în jude țele Sălaj (7,0%), Bihor (6,3%) și Satu Mare (5,4%). Fa ță
de recensământul din 2002, ponderea popula ției de etnie romă a crescut cu 1,1 puncte
procentuale, cre șterea fiind mai pronun țată în jude țele Sălaj (cu 1,9 puncte procentuale),
Satu Mare (1,7 puncte procentuale) și Bihor (1,3 puncte procen tuale). Persoanele de
etnie germană din regiune reprezintă 0,3% din popula ția regiunii (în scădere fa ță de
procentul de 0,4% din 2002) și se regăsesc într -o propor ție relativ mai mare în jude țul
Satu Mare (5.006 persoane). De asemenea, există o comunitate importantă de ucraineni -2,10,5
-0,9
-1,4
-1,6-1,4-1,2-1,2
-2,5
-3,0‰-2,6‰-2,2‰-1,8‰-1,4‰-1,0‰-0,6‰-0,2‰0,2‰0,6‰1,0‰
Bihor Bistrița -Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj
Județe Regiunea de Devoltare Nord-Vest Macroregiunea Unu România

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

32 (1,3% din total popula ție, procent identic cu cel din 2002), concentrată în jude țul
Maramure ș (30.786 de persoane).

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

33

5. CONCLUZII

În concluzie, se poate afirma că, de și dispune de centre urbane importante precum
Cluj-Napoca, Ora dea, Baia Mare, Satu -Mare, Bistri ța, Zalău, cu rol polarizator, regiunea
are încă un profil preponderent rural, în condi țiile în care mediul rural acoperă peste 85%
din suprafa ță și găzduie ște peste 48% dintre locuitori. Dacă ora șele mari au func ții urbane
bine conturate și au atras în zonele lor metropolitane și periurbane o dezvoltare
demografică, imobiliară și economică accentuată, chiar și în lipsa unei planificări
teritoriale riguroase, orașele mici și mijlocii au dificultă ți în a asigura locuitorilor o
infrastructură și servicii specifice unei localită ți urbane, majoritatea lor înregistrează un
puternic declin demografic, economic și social, func țiile lor fiind tot mai restrânse. Mai
mult, activită țile economice care s -au dezvoltat în ora șele mici nu s unt de natură să
sprijine specializarea func țională a teritoriului și valorificarea mai bună a resurselor locale.
Între provocările perioadelor următoare , atât pe termel mediu, cât și pe termen
lung, se regăsesc întărirea legăturii urban -rural, realizarea investi țiilor minime necesare
în localită țile ur bane pentru a avea capabilitatea de a oferi locuitorilor servicii sociale
adecvate dar și oportunită ți de ocupare a for ței de muncă și dezvoltare astfel încât
fenomenul migrator să fie stopat, iar sporul natural al popula ției să crească. În mediul
rural pr ovocările sunt legate de eficientizarea re țelei de localită ți și raționalizarea re țelelor
de servicii (transporturi, sănătate, educa ție, etc.) având în vedere disparită țile teritoriale.
De asemenea, trebuie avute în vedere dezvoltarea zootehniei, precum și valorificarea
superioa ră a resurselor locale ca premis e ale specializării func ționale a regiunii.
Diversitatea etnică și culturală marchează și din punct de vedere demografic
regiunea , aici coabitând români (74,9%) , maghiari (18,3%), romi (4,6%), germani ,
ucraineni, slovaci ș.a.
Poten țialul demografic din perspectiva dezvoltării regionale este mai bun decât
media națională, dar în continuă degradare, cel mai important punct slab fiind evolu ția
negativă și reducerea estimată a popula ției cu vârstă școlară între 15 și 24 de ani ( –
38,71% până în 2025). Scăderea demografică și îmbătrânirea accentuată a popula ției
este o problemă stringentă mai ales în mediul rural și în ora șele mici, fiind amplificată de

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

34 continuarea fenomenului de migra ție externă, cu precăder e în rândul for ței de muncă
înalt-calificate (speciali ști din domeniul medical, educa țional, informatică, inginerie, al
cercetării -dezvoltării, etc. – fenomenul de „ brain -drain ”).
Două jude țe, respectiv prin ora șele Cluj și Oradea (în mod special Clujul, c are este
singurul oraș mare din România care practic nu a înregistrat scădere demografică)
contrabalansează fenomenul migrator prin atragerea în regiune a altor cetă țeni străini
sau din alte regiuni alte României. Cluj -Napoca are tradi ție îndelungată în do meniul
învățământului de calitate, mai ales a celui superior, fiind cel mai mare și mai specializat
centru universitar din România, după Bucure ști.
Ponderea persoanelor de etnie romă în popula ția totală este în cre ștere și
plasează regiunea pe locul doi la nivel na țional, iar în rândurile celor care se declară de
etnie romă se constată acumularea diverselor deprivări materiale în timp ce autorită țile
publice neglijează această problemă și/sau încearcă să o rezolve prin relocarea lor la
periferie sau în afara localită ților.
Comunită țile marginalizate, printre ele rome, care se confruntă cu dezavantaje
multiple (segregare teritorială, condi ții de locuire precare, discriminare și stigmatizare pe
baza statutului social și/sau etniei, lipsa locurilor de muncă stabile și decente, dificultă ți
de acces la educa ție școlară de calitate, acces redu s la servicii de sănătate) vor trebui să
beneficieze, în următoarea perioadă de programare, de o aten ție sporită, în linie cu
recomandările Comisiei Europene, prin elaborarea unor planuri jude țene de incluziune și
implementarea conceptului de dezvoltare lo cală plasată sub responsabilitatea
comunită ții.
O provocare importantă pentru perioada următoare va fi conlucrarea institu țiilor
guvernamentale, organiza țiilor societă ții civile, angajatorilor publici și priva ți în vederea
realizării dezideratului incluziu nii active prin elaborarea și implementarea unei strategii
comprehensive bazată pe integrarea celor trei piloni ai politicilor sociale și anume: suport
adecvat de venituri (prin măsuri de protec ție și asisten ță socială), o pia ță incluzivă a
muncii (prin mă suri care favorizează accesul tuturor, inclusiv al persoanelor din grupuri
vulnerabile, la muncă decentă) și acces la servicii de calitate (în domeniul educa ției
școlare, sănătă ții și locuirii) în vederea atenuării disparităților demografice . Politicile
incluziunii active necesită din partea tuturor act orilor care pot contribui la dezvoltare socio –
economică, crearea unor condi ții în care to ți cetă țenii pot beneficia de drepturile lor
fundamentale și în care grupurile vulnerabile î și pot depă și situa ția marcată de
dezavantaje multiple.

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

35

BIBLIOGRAF IE

AILENEI D., (coord.) (2007), Diminuarea inegalită ților – condi ție esen țială a coeziunii economice și sociale
– delimitarea ariei problematice de cercetare , cercetare științifică în Academia de Studii
Econ omice Bucure ști – Editura A.S.E, Bucure ști;
AILE NEI D., CRISTESCU A., VIȘAN C. , (2012), Regional patterns of global economic crisis shocks
propagation into Romanian economy , în Romanian Journal of Regional Science, 6(1), p. 41 -52,
Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
AILENEI D. , DOBRE M., ȚÂȚU D., (2009), Diminuarea disparită ților pe pia ța muncii – condi ție esen țială
pentru realizarea coeziunii economice și sociale , în Supliment revista Economie teoretică și
aplicată, p. 29 -33, ISSN 1842 -8678;
BARRO R., SALA -I-MARTIN X. , (1995), Economic Growth , McGraw -Hill, New York ;
BOBOC C. , ȚIȚAN E. , GHIȚĂ S., (2012), Labour Market Inequalities and Economic Development , în
Economic Computation and Economic Cybernetics Studie s and Research, Vol. 4; Editura A.S.E.,
Bucure ști;
CONSTANTIN D.L. , GOSCHIN Z. , DRĂGAN G. , (2010), Implications of EU Structural Assistance to New
Member States on Regional Disparities: The Question of Absorption Capacity , capitol în Stimson
R., Stough R.R., Nijkamp P., (editori), Endogenous Regional Growth, Edward Elgar Publishing
Ltd., Chelt enham, UK, Northampon, MA, USA, p ag. 182 -203;
CONSTANTINESCU M. , CONSTANTIN D.L. , (2010), Dinamica dezechilibrelor regionale în procesul de
integrare europeană: modelare, strategii, politici , Editura A.S.E., Bucure ști;
DOBRE M.H., AILENEI D., CRISTESCU A. , (2011), Regional distribution of discrimination forms in the
labour market in Romania , în Romanian Journal of Regional Science, Vol. 5, No. 2, p. 53 -64,
Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
GINI C. , (1939), Variabilità e concentrazione , Editura Giuff rè, Milano;
GOSCHIN Z., CONSTANTIN D.L., ROMAN M., ILEANU B. , (2008), The Current State and Dynamics of
Regional Disparities in Romania , în Romanian Journal of Regional Science, Vol. 2, No. 2, p. 80-
105, Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
GOSCHIN Z. , CONSTANTIN D.L. , ROMAN M. , ILEANU B. , (2009), Regional Specialisation and
Geographic Concentration of Industries in Romania , în South -Eastern Europe Journal of
Economics, Vol. 7, No. 1, p. 61 -76, University o f Macedonia Press, Thessaloniki;
HIRSCHMAN A.O ., (1964), The paternity of an Index , în Amer ican Economic Review, p.761 -762,
American Economic Association , Nashville ;

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

36 HORVÁTH G., (2009), Cohesion Deficiencies in Eastern and Central Europe – Inequalities of Regional
Research Area , Centre for Regional St udies of Hungarian Academy of Sciences, Discussion
Papers, No. 72, Pécs;
HUFFSCHMID J., (2005), Economic Policy for a Social Europe , Palgrave Macmillan, ISBN 978 -1-4039 –
4354 -5;
NAHTIGAL M. , (2013), European Regional Disparities: the Crucial Source of Europ ean Unsustainability ,
în Evropska unija, no. 4, http://matjaznahtigal.com/wp –
content/uploads/2013/04/SSRN_European -regional -disparities_Mar ch2013.pdf ;
SZENDI, Dóra (2013), The Convergence Process and the Effects of the Economic Crisis in Central
Eastern Europe , în Romanian Review of Regional Studies, Vol. IX, No. 1. Presa Universitară
Clujeană, Cluj -Napoca;
ZAMAN G., GEORGESCU G. , (2009), The Impact of Global Crisis on Romania’s Economic
Development , în Annales Universitatis Apul ensis, Series Oeconomica, 11(2), ISSN 1453 -9306 ,
Editura Mega, Alba Iulia;
***, (2007), Legea 100/2007 , Modificarea și completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobare a Planului de
amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV -a – Rețeaua de localită ți, din 19 aprilie 2007,
textul actului publicat în M.Of. nr. 284/27 aprilie 2007; emitent Parlamentul României ;
***, (2001), Legea 350/2001, Privind amenajarea teritor iului și urbanismul , din 6 iulie 2001, textul actului
publicat în M.Of. nr. 373/ 10 iulie 2001 ; emitent Parlamentul României ;

http://ec.europa.eu/eurostat
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B
http://statistici.insse.ro/shop/
http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/02/02%20Populatie_ro.pdf
www.insse.ro

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

37

ANEXE

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

38 Anexa 1

Organizarea administrativa a teritoriului .
Municipii

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1990 56 19 9 1 1 3 2 1 1
1991 56 19 9 1 1 3 2 1 1
1992 56 19 9 1 1 3 2 1 1
1993 57 20 9 1 1 3 2 1 1
1994 67 22 9 1 1 3 2 1 1
1995 80 23 10 1 1 3 2 2 1
1996 80 23 10 1 1 3 2 2 1
1997 82 23 10 1 1 3 2 2 1
1998 84 25 11 1 1 4 2 2 1
1999 84 25 11 1 1 4 2 2 1
2000 93 30 12 1 1 5 2 2 1
2001 96 31 13 2 1 5 2 2 1
2002 97 32 13 2 1 5 2 2 1
2003 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2004 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2005 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2006 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2007 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2008 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2009 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2010 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2011 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2012 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2013 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2014 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2015 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2016 103 35 15 4 1 5 2 2 1
2017 103 35 15 4 1 5 2 2 1

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

39 Anexa 2

Organizarea administrativa a teritoriului .
Orașe

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mureș Satu Mare Sălaj
1990 204 64 26 8 3 3 6 3 3
1991 204 64 26 8 3 3 6 3 3
1992 204 64 26 8 3 3 6 3 3
1993 203 63 26 8 3 3 6 3 3
1994 195 62 26 8 3 3 6 3 3
1995 182 61 25 8 3 3 6 2 3
1996 182 61 25 8 3 3 6 2 3
1997 180 61 25 8 3 3 6 2 3
1998 179 60 24 8 3 2 6 2 3
1999 179 60 24 8 3 2 6 2 3
2000 172 55 23 8 3 1 6 2 3
2001 169 54 22 7 3 1 6 2 3
2002 171 54 22 7 3 1 6 2 3
2003 173 55 20 5 3 1 6 2 3
2004 211 64 27 6 3 1 11 3 3
2005 216 64 27 6 3 1 11 3 3
2006 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2007 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2008 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2009 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2010 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2011 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2012 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2013 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2014 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2015 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2016 217 65 28 6 3 1 11 4 3
2017 217 65 28 6 3 1 11 4 3

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

40 Anexa 3

Organizarea administrativa a teritoriului .
Localită ți componente ale municipiilor și orașelor

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara-
mure ș Satu Mare Sălaj
1990 : : : : : : : : :
1991 : : : : : : : : :
1992 : : : : : : : : :
1993 : : : : : : : : :
1994 : : : : : : : : :
1995 : : : : : : : : :
1996 : : : : : : : : :
1997 : : : : : : : : :
1998 : : : : : : : : :
1999 : : : : : : : : :
2000 : : : : : : : : :
2001 : : : : : : : : :
2002 642 238 86 22 14 14 20 8 8
2003 690 268 86 22 14 14 20 8 8
2004 781 298 107 28 14 14 33 10 8
2005 792 298 107 28 14 14 33 10 8
2006 796 302 111 28 14 14 33 14 8
2007 792 302 111 28 14 14 33 14 8
2008 792 302 111 28 14 14 33 14 8
2009 792 302 111 28 14 14 33 14 8
2010 792 302 111 28 14 14 33 14 8
2011 792 302 111 28 14 14 33 14 8
2012 792 302 111 28 14 14 33 14 8
2013 792 302 111 28 14 14 33 14 8
2014 792 302 111 28 14 14 33 14 8
2015 792 302 111 28 14 14 33 14 8
2016 792 302 111 28 14 14 33 14 8
2017 792 302 111 28 14 14 33 14 8

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

41 Anexa 4

Organizarea administrativa a teritoriului .
Comune

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1990 2.688 719 384 86 53 74 61 56 54
1991 2.688 719 384 86 53 74 61 56 54
1992 2.688 719 384 86 53 74 61 56 54
1993 2.688 719 384 86 53 74 61 56 54
1994 2.686 718 384 86 53 74 61 56 54
1995 2.688 720 386 86 53 74 62 56 55
1996 2.686 720 386 86 53 74 62 56 55
1997 2.686 720 386 86 53 74 62 56 55
1998 2.685 719 386 86 53 74 62 56 55
1999 2.688 720 386 86 53 74 62 56 55
2000 2.686 720 386 86 53 74 62 56 55
2001 2.686 720 386 86 53 74 62 56 55
2002 2.698 729 392 86 55 75 63 57 56
2003 2.727 735 399 91 56 75 64 57 56
2004 2.827 752 398 90 56 75 63 58 56
2005 2.851 758 402 90 58 75 63 59 57
2006 2.854 758 401 90 58 75 63 58 57
2007 2.856 758 401 90 58 75 63 58 57
2008 2.860 759 402 91 58 75 63 58 57
2009 2.860 759 402 91 58 75 63 58 57
2010 2.861 760 403 91 58 75 63 59 57
2011 2.861 760 403 91 58 75 63 59 57
2012 2.861 760 403 91 58 75 63 59 57
2013 2.861 760 403 91 58 75 63 59 57
2014 2.861 760 403 91 58 75 63 59 57
2015 2.861 760 403 91 58 75 63 59 57
2016 2.861 760 403 91 58 75 63 59 57
2017 2.861 760 403 91 58 75 63 59 57

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

42 Anexa 5

Organizarea administrativa a teritoriului .
Sate

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1990 13.088 3.645 1.822 434 235 420 226 226 281
1991 13.088 3.645 1.822 434 235 420 226 226 281
1992 13.085 3.645 1.822 434 235 420 226 226 281
1993 13.085 3.645 1.822 434 235 420 226 226 281
1994 13.095 3.647 1.823 435 235 420 226 226 281
1995 13.095 3.647 1.823 435 235 420 226 226 281
1996 13.095 3.647 1.823 435 235 420 226 226 281
1997 13.095 3.647 1.823 435 235 420 226 226 281
1998 13.094 3.646 1.823 435 235 420 226 226 281
1999 13.094 3.646 1.823 435 235 420 226 226 281
2000 13.092 3.646 1.823 435 235 420 226 226 281
2001 13.092 3.646 1.823 435 235 420 226 226 281
2002 13.089 3.645 1.823 435 235 420 226 226 281
2003 13.042 3.615 1.823 435 235 420 226 226 281
2004 12.957 3.586 1.802 429 235 420 213 224 281
2005 12.946 3.586 1.802 429 235 420 213 224 281
2006 12.951 3.587 1.799 429 235 420 214 220 281
2007 12.955 3.587 1.799 429 235 420 214 220 281
2008 12.956 3.588 1.800 430 235 420 214 220 281
2009 12.956 3.588 1.800 430 235 420 214 220 281
2010 12.956 3.588 1.800 430 235 420 214 220 281
2011 12.957 3.588 1.800 430 235 420 214 220 281
2012 12.957 3.588 1.800 430 235 420 214 220 281
2013 12.957 3.588 1.800 430 235 420 214 220 281
2014 12.957 3.588 1.800 430 235 420 214 220 281
2015 12.957 3.588 1.800 430 235 420 214 220 281
2016 12.957 3.588 1.800 430 235 420 214 220 281
2017 12.957 3.588 1.800 430 235 420 214 220 281

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

43 Anexa 6

Organizarea administrativa a teritoriului .
Sate care apar țin de municipii și orașe

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1990 311 94 32 – 3 – 16 5 8
1991 311 94 32 – 3 – 16 5 8
1992 310 94 32 – 3 – 16 5 8
1993 310 94 32 – 3 – 16 5 8
1994 333 100 32 – 3 – 16 5 8
1995 333 100 32 – 3 – 16 5 8
1996 337 100 32 – 3 – 16 5 8
1997 337 100 32 – 3 – 16 5 8
1998 342 105 32 – 3 – 16 5 8
1999 342 105 32 – 3 – 16 5 8
2000 353 105 32 – 3 – 16 5 8
2001 354 106 32 – 3 – 16 5 8
2002 368 106 32 – 3 – 16 5 8
2003 368 106 32 – 3 – 16 5 8
2004 464 119 48 – 3 – 28 9 8
2005 467 119 48 – 3 – 28 9 8
2006 466 119 48 – 3 – 28 9 8
2007 469 119 48 – 3 – 28 9 8
2008 469 119 48 – 3 – 28 9 8
2009 469 119 48 – 3 – 28 9 8
2010 469 119 48 – 3 – 28 9 8
2011 470 119 48 – 3 – 28 9 8
2012 470 119 48 – 3 – 28 9 8
2013 470 119 48 – 3 – 28 9 8
2014 470 119 48 – 3 – 28 9 8
2015 470 119 48 – 3 – 28 9 8
2016 470 119 48 – 3 – 28 9 8
2017 470 119 48 – 3 – 28 9 8

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

44 Anexa 7

Popula ția după domiciliu la 1 iulie .
Popula ția totală

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1992 23.126.797 5.665.729 2.958.498 652.631 331.028 733.988 553.900 414.109 272.842
1993 23.098.108 5.652.275 2.949.713 649.798 331.054 731.733 552.996 412.904 271.228
1994 23.078.952 5.642.207 2.943.332 648.456 331.347 730.303 551.894 411.260 270.072
1995 23.033.618 5.627.301 2.934.199 646.122 331.348 728.254 550.649 409.008 268.818
1996 22.962.740 5.606.473 2.922.417 643.063 330.947 725.724 548.324 407.117 267.242
1997 22.903.955 5.589.795 2.911.831 640.032 330.510 723.290 547.033 405.477 265.489
1998 22.864.721 5.577.565 2.904.505 638.262 330.073 721.807 545.835 404.708 263.820
1999 22.825.196 5.565.031 2.896.946 636.598 329.610 720.159 544.293 403.787 262.499
2000 22.809.610 5.558.868 2.892 .901 635.652 329.659 719.323 543.371 403.071 261.825
2001 22.791.655 5.553.551 2.887.596 633.767 329.819 718.040 542.623 402.221 261.126
2002 22.748.121 5.541.570 2.878.913 631.741 329.985 714.542 540.817 401.582 260.246
2003 22.702.149 5.530.541 2.870. 899 629.901 330.389 711.101 539.513 400.737 259.258
2004 22.656.570 5.519.628 2.863.455 627.736 330.481 709.280 538.555 399.288 258.115
2005 22.621.457 5.511.324 2.857.519 626.369 330.728 707.144 538.037 398.304 256.937
2006 22.594.368 5.508.150 2.854.6 09 626.011 330.796 706.733 537.503 397.273 256.293
2007 22.562.913 5.500.722 2.850.472 625.268 330.759 706.749 536.067 396.426 255.203
2008 22.542.169 5.500.060 2.849.753 625.150 330.840 707.931 535.150 396.135 254.547
2009 22.520.477 5.499.780 2.849.88 6 624.821 331.132 709.780 534.571 395.966 253.616
2010 22.492.083 5.498.994 2.849.591 624.453 331.365 711.825 533.699 395.542 252.707
2011 22.441.740 5.494.154 2.847.594 623.832 330.916 714.520 532.132 394.600 251.594
2012 22.401.865 5.488.479 2.844.780 623.167 330.388 715.827 530.852 393.811 250.735
2013 22.359.849 5.482.984 2.841.521 622.033 330.031 717.182 529.404 393.097 249.774
2014 22.299.730 5.476.177 2.837.677 620.866 329.592 718.633 527.663 392.129 248.794
2015 22.260.158 5.469.762 2.834.547 619.653 329.228 720.541 526.137 391.111 247.877
2016 22.236.059 5.469.210 2.834.873 618.881 329.397 723.538 525.342 390.398 247.317
2017 22.201.702 5.465.019 2.832.807 617.927 328.831 726.881 523.858 389.146 246.164

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

45 Anexa 8

Popula ția după domiciliu la 1 iulie .
Densitatea popula ției (loc./km2)

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1992 97,0 83,0 86,6 86,5 61,8 110,0 87,9 93,7 70,6
1993 96,9 82,8 86,3 86,1 61,8 109,6 87,7 93,5 70,2
1994 96,8 82,7 86,2 86,0 61,9 109,4 87,5 93,1 69,9
1995 96,6 82,4 85,9 85,6 61,9 109,1 87,3 92,6 69,6
1996 96,3 82,1 85,5 85,2 61,8 108,7 87,0 92,2 69,2
1997 96,1 81,9 85,2 84,8 61,7 108,4 86,8 91,8 68,7
1998 95,9 81,7 85,0 84,6 61,6 108,1 86,6 91,6 68,3
1999 95,7 81,5 84,8 84,4 61,5 107,9 86,3 91,4 67,9
2000 95,7 81,4 84,7 84,3 61,6 107,8 86,2 91,2 67,8
2001 95,6 81,4 84,5 84,0 61,6 107,6 86,1 91,0 67,6
2002 95,4 81,2 84,3 83,7 61,6 107,1 85,8 90,9 67,3
2003 95,2 81,0 84,0 83,5 61,7 106,5 85,6 90,7 67,1
2004 95,0 80,9 83,8 83,2 61,7 106,3 85,4 90,4 66,8
2005 94,9 80,7 83,6 83,0 61,8 105,9 85,3 90,2 66,5
2006 94,8 80,7 83,6 83,0 61,8 105,9 85,3 89,9 66,3
2007 94,6 80,6 83,4 82,9 61,8 105,9 85,0 89,7 66,0
2008 94,6 80,6 83,4 82,9 61,8 106,1 84,9 89,7 65,9
2009 94,5 80,6 83,4 82,8 61,8 106,3 84,8 89,6 65,6
2010 94,3 80,6 83,4 82,8 61,9 106,7 84,7 89,5 65,4
2011 94,1 80,5 83,4 82,7 61,8 107,1 84,4 89,3 65,1
2012 94,0 80,4 83,3 82,6 61,7 107,2 84,2 89,1 64,9
2013 93,8 80,3 83,2 82,5 61,6 107,5 84,0 89,0 64,6
2014 93,5 80,2 83,1 82,3 61,5 107,7 83,7 88,8 64,4
2015 93,4 80,1 83,0 82,1 61,5 108,0 83,5 88,5 64,1
2016 93,3 80,1 83,0 82,0 61,5 108,4 83,3 88,4 64,0
2017 93,1 80,1 82,9 81,9 61,4 108,9 83,1 88,1 63,7

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

46 Anexa 9

Populația după domiciliu la 1 iulie .
Popula ția masculină

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1992 11.392.822 2.806.584 1.463.864 321.065 165.939 360.909 275.518 205.165 135.268
1993 11.371.004 2.797.490 1.458.277 319.392 165.746 359.513 274.993 204.339 134.294
1994 11.354.117 2.789.917 1.453.521 318.527 165.667 358.356 274.238 203.209 133.524
1995 11.323.277 2.780.092 1.447.726 317.136 165.636 357.039 273.380 201.803 132.732
1996 11.281.185 2.768.060 1.441.089 315.333 165.499 355.496 272.244 200.579 131.938
1997 11.242.947 2.757.194 1.434.535 313.393 165.262 353.835 271.481 199.501 131.063
1998 11.215.519 2.748.969 1.429.881 312.348 164.966 352.670 270.875 198.886 130.136
1999 11.190.382 2.741.161 1.425.306 311.283 164.709 351.617 269.919 198.326 129.452
2000 11.178.435 2.736.730 1.422.704 310.710 164.699 350.817 269.415 197.898 129.165
2001 11.163.643 2.732.476 1.419.156 309.626 164.705 349.930 268.910 197.304 128.6 81
2002 11.136.359 2.724.865 1.414.072 308.490 164.667 347.967 267.963 196.862 128.123
2003 11.107.921 2.717.481 1.409.143 307.319 164.821 345.973 267.184 196.269 127.577
2004 11.080.842 2.710.812 1.404.768 306.064 164.855 344.896 266.554 195.484 126.91 5
2005 11.060.113 2.705.676 1.401.114 305.300 164.869 343.623 266.155 194.920 126.247
2006 11.044.031 2.702.974 1.399.167 305.036 164.791 343.287 265.765 194.381 125.907
2007 11.027.463 2.698.912 1.396.781 304.730 164.700 343.147 264.911 193.930 125.363
2008 11.014.483 2.697.242 1.395.845 304.706 164.658 343.511 264.289 193.682 124.999
2009 11.000.595 2.696.321 1.395.396 304.620 164.820 344.107 263.931 193.452 124.466
2010 10.982.587 2.694.865 1.394.802 304.428 164.902 344.853 263.415 193.169 124.035
2011 10.954.434 2.691.359 1.393.231 304.036 164.657 345.809 262.450 192.732 123.547
2012 10.934.784 2.688.018 1.391.600 303.765 164.456 346.175 261.715 192.371 123.118
2013 10.914.386 2.684.751 1.389.674 303.197 164.203 346.607 260.916 192.040 122.711
2014 10.885.054 2.681.103 1.387.689 302.674 164.016 347.183 260.051 191.602 122.163
2015 10.865.733 2.677.244 1.385.942 302.043 163.732 347.979 259.217 191.204 121.767
2016 10.854.424 2.676.339 1.385.856 301.825 163.744 349.252 258.728 190.803 121.504
2017 10.838.569 2.673.892 1.384.900 301.476 163.603 350.714 257.958 190.226 120.923

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

47 Anexa 10

Popula ția după domiciliu la 1 iulie .
Popula ția feminină

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mureș Satu Mare Sălaj
1992 11.733.975 2.859.145 1.494.634 331.566 165.089 373.079 278.382 208.944 137.574
1993 11.727.104 2.854.785 1.491.436 330.406 165.308 372.220 278.003 208.565 136.934
1994 11.724.835 2.852.290 1.489.811 329.929 165.680 371.947 277.6 56 208.051 136.548
1995 11.710.341 2.847.209 1.486.473 328.986 165.712 371.215 277.269 207.205 136.086
1996 11.681.555 2.838.413 1.481.328 327.730 165.448 370.228 276.080 206.538 135.304
1997 11.661.008 2.832.601 1.477.296 326.639 165.248 369.455 275.55 2 205.976 134.426
1998 11.649.202 2.828.596 1.474.624 325.914 165.107 369.137 274.960 205.822 133.684
1999 11.634.814 2.823.870 1.471.640 325.315 164.901 368.542 274.374 205.461 133.047
2000 11.631.175 2.822.138 1.470.197 324.942 164.960 368.506 273.956 205.173 132.660
2001 11.628.012 2.821.075 1.468.440 324.141 165.114 368.110 273.713 204.917 132.445
2002 11.611.762 2.816.705 1.464.841 323.251 165.318 366.575 272.854 204.720 132.123
2003 11.594.228 2.813.060 1.461.756 322.582 165.568 365.128 272.329 204.468 131.681
2004 11.575.728 2.808.816 1.458.687 321.672 165.626 364.384 272.001 203.804 131.200
2005 11.561.344 2.805.648 1.456.405 321.069 165.859 363.521 271.882 203.384 130.690
2006 11.550.337 2.805.176 1.455.442 320.975 166.005 363.446 271.738 202.892 130.386
2007 11.535.450 2.801.810 1.453.691 320.538 166.059 363.602 271.156 202.496 129.840
2008 11.527.686 2.802.818 1.453.908 320.444 166.182 364.420 270.861 202.453 129.548
2009 11.519.882 2.803.459 1.454.490 320.201 166.312 365.673 270.640 202.514 129.150
2010 11.509.496 2.804.129 1.454.789 320.025 166.463 366.972 270.284 202.373 128.672
2011 11.487.306 2.802.795 1.454.363 319.796 166.259 368.711 269.682 201.868 128.047
2012 11.467.081 2.800.461 1.453.180 319.402 165.932 369.652 269.137 201.440 127.617
2013 11.445.463 2.798.233 1.451.847 318.836 165.828 370.575 268.488 201.057 127.063
2014 11.414.676 2.795.074 1.449.988 318.192 165.576 371.450 267.612 200.527 126.631
2015 11.394.425 2.792.518 1.448.605 317.610 165.496 372.562 266.920 199.907 126.110
2016 11.381.635 2.792.871 1.449.017 317.056 165.653 374.286 266.614 199.595 125.813
2017 11.363.133 2.791.127 1.447.907 316.451 165.228 376.167 265.900 198.920 125.241

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

48 Anexa 11

Popula ția după domiciliu la 1 iulie .
Popula ția urbană

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1992 12.520.744 3.141.183 1.518.441 319.830 120.105 483.892 296.170 190.031 108.413
1993 12.586.652 3.153.320 1.525.658 320.269 121.352 486.198 297.498 190.704 109.637
1994 12.628.516 3.161.039 1.530.956 321.445 122.194 488.245 298.225 190.603 110.244
1995 12.663.778 3.170.730 1.533.690 321.936 122.645 489.779 298.472 190.167 110.691
1996 12.638.739 3.163.542 1.532.041 322.086 122.305 489.703 297.751 189.547 110.649
1997 12.627.122 3.158.427 1.530.956 321.761 122.394 489.637 297.768 188.968 110.428
1998 12.604.799 3.156.971 1.529.511 320.854 122.304 489.626 297.792 188.680 110.255
1999 12.577.938 3.149.752 1.527.058 320.210 122.306 488.398 297.585 188.484 110.075
2000 12.545.748 3.141.804 1.524.305 319.655 122.243 487.431 297.426 187.953 109.597
2001 12.992.814 3.229.852 1.579.339 331.268 122.288 487.328 327.603 201.112 109.740
2002 12.527.897 3.128.087 1.518.714 317.898 122.598 485.074 296.514 186.944 109.686
2003 12.519.505 3.129.840 1.514.490 317.017 123.122 482.802 296.052 186.145 109.352
2004 12.883.229 3.194.708 1.565.160 327.786 123.312 480.696 325.868 198.675 108.823
2005 12.800.505 3.180.239 1.555.233 327.162 123.756 479.3 96 325.742 190.465 108.712
2006 12.842.563 3.178.593 1.555.606 327.189 124.476 479.874 325.545 189.770 108.752
2007 12.819.220 3.177.806 1.560.258 326.160 124.858 480.228 324.524 196.092 108.396
2008 12.784.017 3.171.224 1.558.365 325.468 125.335 480.49 9 323.622 195.249 108.192
2009 12.771.046 3.168.822 1.558.636 325.176 126.083 481.140 323.349 194.657 108.231
2010 12.755.009 3.165.745 1.558.037 324.757 126.744 481.635 322.823 193.942 108.136
2011 12.709.010 3.156.475 1.554.458 323.499 127.185 481.572 321.747 192.713 107.742
2012 12.662.531 3.145.404 1.549.589 321.887 127.263 480.713 320.795 191.526 107.405
2013 12.636.239 3.138.832 1.547.096 321.133 127.888 480.323 319.800 190.686 107.266
2014 12.584.794 3.130.626 1.543.172 320.274 128.296 479.383 318.384 189.687 107.148
2015 12.562.433 3.123.667 1.540.479 319.364 128.775 479.189 317.346 188.782 107.023
2016 12.527.300 3.115.763 1.537.216 318.198 129.330 478.772 316.550 187.705 106.661
2017 12.511.238 3.108.218 1.533.842 316.979 129.640 478.794 315.416 186.521 106.492

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

49 Anexa 12

Popula ția după domiciliu la 1 iulie .
Popula ția rurală

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1992 10.606.053 2.524.546 1.440.057 332.8 01 210.923 250.096 257.730 224.078 164.429
1993 10.511.456 2.498.955 1.424.055 329.529 209.702 245.535 255.498 222.200 161.591
1994 10.450.436 2.481.168 1.412.376 327.011 209.153 242.058 253.669 220.657 159.828
1995 10.369.840 2.456.571 1.400.509 324.18 6 208.703 238.475 252.177 218.841 158.127
1996 10.324.001 2.442.931 1.390.376 320.977 208.642 236.021 250.573 217.570 156.593
1997 10.276.833 2.431.368 1.380.875 318.271 208.116 233.653 249.265 216.509 155.061
1998 10.259.922 2.420.594 1.374.994 317.408 207.769 232.181 248.043 216.028 153.565
1999 10.247.258 2.415.279 1.369.888 316.388 207.304 231.761 246.708 215.303 152.424
2000 10.263.862 2.417.064 1.368.596 315.997 207.416 231.892 245.945 215.118 152.228
2001 9.798.841 2.323.699 1.308.257 302.499 207.531 230.712 215.020 201.109 151.386
2002 10.220.224 2.413.483 1.360.199 313.843 207.387 229.468 244.303 214.638 150.560
2003 10.182.644 2.400.701 1.356.409 312.884 207.267 228.299 243.461 214.592 149.906
2004 9.773.341 2.324.920 1.298.295 299.950 207.169 228.584 212.687 200.613 149.292
2005 9.820.952 2.331.085 1.302.286 299.207 206.972 227.748 212.295 207.839 148.225
2006 9.751.805 2.329.557 1.299.003 298.822 206.320 226.859 211.958 207.503 147.541
2007 9.743.693 2.322.916 1.290.214 299.108 205.901 226.521 211.543 200.334 146.807
2008 9.758.152 2.328.836 1.291.388 299.682 205.505 227.432 211.528 200.886 146.355
2009 9.749.431 2.330.958 1.291.250 299.645 205.049 228.640 211.222 201.309 145.385
2010 9.737.074 2.333.249 1.291.554 299.696 204.621 230.190 210.876 201.600 144.571
2011 9.732.730 2.337.679 1.293.136 300.333 203.731 232.948 210.385 201.887 143.852
2012 9.739.334 2.343.075 1.295.191 301.280 203.125 235.114 210.057 202.285 143.330
2013 9.723.610 2.344.152 1.294.425 300.900 202.143 236.859 209.604 202.411 142.508
2014 9.714.936 2.345.551 1.294.505 300.592 201.296 239.250 209.279 202.442 141.646
2015 9.697.725 2.346.095 1.294.068 300.289 200.453 241.352 208.791 202.329 140.854
2016 9.708.759 2.353.447 1.297.657 300.683 200.067 244.766 208.792 202.693 140.656
2017 9.690.464 2.356.801 1.298.965 300.948 199.191 248.087 208.442 202.625 139.672

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

50 Anexa 13

Mișcarea naturală a popula ției.
Rata de natalitate

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsăud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1990 13,6 13,7 14,2 13,2 16,3 12,4 15,8 15,1 14,8
1991 11,9 12,1 12,8 12,2 14,6 10,5 14,5 13,4 13,5
1992 11,3 11,6 12,0 11,6 14,2 9,8 13,8 12,3 12,3
1993 10,8 10,8 11,3 10,8 13,3 9,1 12,7 11,7 12,1
1994 10,7 10,7 11,2 11,0 13,4 9,5 12,2 11,1 11,9
1995 10,3 10,2 10,6 10,7 12,6 8,7 11,9 10,4 11,3
1996 10,1 10,2 10,6 10,5 12,6 8,8 12,1 10,5 10,8
1997 10,3 10,5 10,6 10,2 13,3 8,6 12,0 10,6 11,2
1998 10,4 10,5 10,7 10,7 12,5 8,6 12,1 10,7 11,3
1999 10,3 10,3 10,4 10,6 12,5 8,4 11,4 10,0 11,3
2000 10,3 10,4 10,5 10,7 12,1 8,6 11,3 10,5 11,2
2001 9,7 9,8 9,9 10,0 11,7 8,3 10,6 9,7 10,3
2002 9,3 9,4 9,4 9,6 10,5 7,6 10,0 9,5 10,4
2003 9,4 9,6 9,5 9,8 11,1 8,0 9,9 9,9 10,0
2004 9,5 9,9 9,7 9,8 10,4 8,4 10,6 10,2 10,0
2005 9,8 10,3 10,2 10,8 10,7 9,1 10,5 10,4 10,3
2006 9,7 10,1 10,0 10,5 10,6 9,3 10,3 9,7 10,1
2007 9,5 9,8 9,8 10,3 10,2 8,9 9,9 9,9 9,9
2008 9,8 10,3 10,2 10,4 10,9 9,3 10,3 10,4 10,7
2009 9,9 10,3 10,1 10,6 10,9 9,8 9,9 9,6 10,1
2010 9,4 9,9 9,8 10,2 10,6 9,6 9,4 9,1 10,0
2011 8,7 9,3 9,2 9,5 9,9 8,8 8,9 8,7 9,7
2012 9,0 9,5 9,4 10,0 10,1 9,0 9,1 8,8 10,3
2013 9,6 10,1 10,0 10,0 11,3 9,5 9,6 10,0 10,8
2014 9,1 9,6 9,5 9,6 10,3 9,4 8,9 9,4 10,3
2015 9,0 9,6 9,6 9,4 10,5 9,6 9,4 8,9 10,5
2016 9,1 9,7 9,8 9,6 10,4 9,9 9,4 9,4 10,4

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

51 Anexa 26

Mișcarea naturală a popula ției.
Rata de mortalitate

Anul România Macro –
regiunea
Unu Regiunea
de
Dezvoltare
Nord -Vest Bihor Bistri ța-
Năsă ud Cluj Mara –
mure ș Satu Mare Sălaj
1990 10,6 10,5 11,1 12,7 9,6 10,9 9,7 11,4 12,3
1991 10,9 10,7 11,4 13,0 9,7 11,1 10,1 11,8 13,0
1992 11,4 11,6 12,4 14,2 9,9 11,8 11,0 13,2 14,0
1993 11,4 11,7 12,3 13,8 10,5 12,1 10,7 13,0 14,2
1994 11,5 11,6 12,3 13,5 10,9 11,6 11,0 13,5 13,8
1995 11,8 11,7 12,3 14,1 10,0 11,8 10,6 13,1 13,8
1996 12,5 12,1 12,7 14,5 10,7 12,0 11,2 13,2 15,0
1997 12,2 12,1 12,7 14,3 10,7 12,3 10,9 13,4 14,7
1998 11,8 11,7 12,3 13,4 10,7 12,0 11,2 12,5 13,8
1999 11,6 11,5 12,0 13,6 10,1 11,6 10,9 12,4 13,5
2000 11,2 11,1 11,7 12,8 9,8 11,8 10,6 12,4 12,7
2001 11,4 11,2 11,8 13,0 10,0 11,5 10,5 12,7 13,6
2002 11,9 11,7 12,1 13,1 10,3 12,0 10,9 12,7 13,5
2003 11,7 11,3 11,8 12,9 9,9 11,5 10,7 12,8 13,2
2004 11,4 11,3 11,9 13,0 10,1 11,5 10,7 12,5 13,9
2005 11,6 11,4 11,8 12,8 10,6 11,8 10,8 11,9 13,3
2006 11,4 11,3 11,6 12,4 10,3 11,8 10,5 11,6 13,1
2007 11,2 10,8 11,1 12,1 9,8 11,1 10,1 11,4 12,4
2008 11,2 10,8 11,0 12,0 9,9 10,9 9,9 11,3 12,2
2009 11,4 11,0 11,3 12,3 10,0 11,0 10,3 11,6 12,8
2010 11,5 10,9 11,2 11,9 10,0 11,1 10,6 11,5 12,2
2011 11,2 10,6 10,9 11,6 9,9 10,9 10,0 11,2 12,1
2012 11,4 10,8 11,1 11,9 10,4 11,2 10,3 10,7 12,1
2013 11,2 10,7 10,9 12,0 9,7 10,9 10,1 10,9 12,0
2014 11,5 10,8 11,0 11,7 10,0 11,0 10,5 10,9 11,9
2015 11,8 11,2 11,5 12,2 10,4 11,4 11,0 11,4 12,5
2016 11,6 10,9 11,0 11,7 9,9 10,8 10,8 11,0 11,8

Cristian -David VARGA – Disparități demografice în Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest

52

Universitatea
din
Oradea PROCEDURA
privind elaborarea
lucrării de finalizare a
studiilor COD:
SEAQ
PL – U. 04 Revizia
1 2 3 4 5 6 7 8
Aprobat în ședința de Senat
din data: 03.03.2014

ANEXA 10

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A LUCRĂRII DE FINALIZAR E A STUDIILOR

Titlul lucrării
DISPARITĂȚI DEMOGRAFICE
ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD -VEST

Autorul lucrării
VARGA Cristian -David

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului
de finalizare a studiilor organiza t de către Facultatea de Geografie, Turism și Sport din
cadrul Universității din Oradea, sesiunea iunie 2018 a anului universitar 201 7-2018.
Prin prezenta, subsemnata (nume, prenume, CNP) Cristian -David VARGA ,
2961205303464 , declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către
mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau
studii de caz publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, t abele, grafice, hărți sau alte
surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind
drepturile de autor.

Oradea,
21.06.2018 Semnătura