PROGRAMUL DE STUDIU : NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ [607889]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA D E MEDICINA ȘI FARMCIE
PROGRAMUL DE STUDIU : NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
ȘEF DE LUCRĂRI DR. PAȘCA BIANCA
CONF UNIV DR. PALLAG ANAMARIA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICINA ȘI FARMCIE
PROGRAMUL DE STUDIU : NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

Importanța carbohidraților în dieta pacientului cu
diabetul zaharat insulino -dependent

COORDONATOR/I ȘTIINȚIFIC/I
ȘEF DE LUCRĂRI DR. PAȘCA BIANCA
CONF UNIV DR PALLAG ANAMARIA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

3
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
Glicemia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
1.1 Valorile normale ale g licemiei ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
Diabetul zaharat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
2.1 Clasificarea diabetului zaharat ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
2.2 Diabetul zaharat tip 1 (insulino -dependent) ………………………….. ………………………….. …. 8
2.2.1 Diabetul zaharat tip 1 infantil ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
2.2.2 Diabetul zaharat tip 1 in viata adultilor ………………………….. ………………………….. … 10
2.3 Diabetul zaharat tip 2 (non insulino -dependent) ………………………….. ……………………… 11
2.4 Diferente intre diabetul zaharat tip I si tip II ………………………….. ………………………….. . 11
2.5 Tratamente pentru diabetul zaharat ………………………….. ………………………….. …………… 12
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 14
Principalele substanțe nutritive ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
3.1 Rolul substanțelor nutritive ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 16
Macronutrienții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 16
4.1 Proteinele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 16
4.2 Lipidele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 18
4.3 Glucidele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 20
4.3.1 Cum influențează carbohidrații indicele glicemic. ………………………….. ………… 22
4.3.2 Dietele cu consum scăzut de carbohidrați ………………………….. ……………………. 23
4.4 Necesarul de macronutrient i în viața diabeticului ………………………….. ……………….. 24
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
Micronutrienții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
5.2 Necesarul de m icronutrienti în viața diabeticului ………………………….. ………………… 27
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 28
Importanța dietoterapiei în diabetul zaharat ………………………….. ………………………….. ………… 28
CAPITOLUL VII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 29
Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 29
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 40
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 42

4
Introducere

Diabetul zaharat este o boala foarte răspândită, fiind asociata printre numeroasele
complicații cu obezitatea.
Atât obezitatea cât și diabetul zaharat sunt într-o continua creștere, având grave consecin țe
la nivel global.
Având în vedere că diabetul zaharat afectează atât tineri de la vârste fraged e cât și adulți
sau vârstnici, ar trebui că fiecare dintre noi să știm că un regim alimentar adecvat, echilibrat,
cu toți nutrienții necesari asociat cu un stil de viață sănătos, este de un real folos.
Persoanele care au în familie membri ce suferă de diabet zaharat au o predispunere mai
mare de a face boala , bineînțeles aceasta declan șându-se doar dacă sunt prezenți și factorii de
mediu.
Totul depinde foarte mult de stilul de viață a fiecărui persoan ă în parte .
Alimentația este un factor foarte important în diabetul zaharat, fiind de o importan ță major ă
modul în care pacientul diabetic mănâncă , cantitatea unei mese , felul de mâncare , modul de
gătire . Orice diabetic ar trebui să știe faptul că regimul acestuia este egal cu cel al unui om
sănătos , singura diferență fiind consumul de carbohidrați .
Un stil de viață sănătos , cu o alimentație sănătoasă ajuta la prevenirea complicațiilor
diabetului zaharat.
Alimentația este un factor esențial în viață fiecărui individ, că să putem vorbi de o
alimentație sănătoasă , aceasta trebuie să fie: adecvat ă, echilibrat ă, controlat ă caloric, moderat ă,
variat ă.
Adecvat ă deoarece alimentația fiecărui individ în parte ar trebui să îi aducă toți nutrienții
necesari, fibrele, mineralele și vitaminele de care fiecare persoana are nevoie în parte .
Echilibrat ă deoarece ar trebui să conțină mai multe grupe alimentare, fiecare în proporția
recomandat ă.
Controlat ă caloric deoarece aceasta ar trebui să acopere nevoile organismului și cheltuielile
energetice ale acestuia.
Moderat ă deoarece anumite excese alimentare ne pun sănătatea în pericol. ( Atenție la
consumul de sare, zahar , grăsimi alimentare).

5
Variat ă deoarece un stil de viață sănătos trebuie adaptat în funcție de an otimp, de ce fel de
legume și fructe se regăsesc în perioada respectiv ă. Regimul alimentar trebuie să fie cât mai
variat, să se evite consumul unui singur aliment în fiecare zi timp de o perioad ă mai lunga de
timp.
Diabetul zaharat reprezintă prima cauza de cecitate, de amputație , de insuficien ță renala ,
crește riscul bolilor coronariene, a decesului, scurtând speranță de viață față de persoanele
nediabetice.
Alimentația este un factor esențial în viață diabeticului, aceasta trebuie să asigure toți
nutrienții necesari organismului, cât și o balanță hidroelectolitrica pozitiv ă.
Hidratarea este de asemenea important ă pentru balanță hidro -electrolitica în prevenirea
edemelor la nivelul membrelor inferioare, superioare, dar și la nivelul feței. Un aport
corespunzător de vitamina A este indicat în diabetul zaharat, deoarece acesta crește riscul de
orbire.
De asemenea, este important că diabeticul să își schimbe în totalitate modul de viață , atât
prin adoptarea unui stil de viață sănătos prin dieta și exercițiu fizic, cât și prin renunțarea la
unele vicii nesănătoase , precum alcoolul, fumatul, care aduc la rândul lor propriile complicații
în organism, crescând cu atât mai mult riscul de deces.

6
CAPITOLUL I
Glicemia

Glicemia este zah ărul (sau glucoza) care se regâsește în sânge. Aceasta provine din
alimentele pe care fiecare dintre noi le consumăm care, de asemenea reprezintă sursa noastră
de energie. Cu ajutorul sângelui, glucoza este t ransportată către toate celulele corpului pentru
a putea fi utilizată ca și energie.
Diabetul este boala dată de o glicemie prea mare. Persoanele care suferă de diabet zaharat
sunt nevoite a -și controla glicemia de mai multe ori pe zi pentru a o putea ține sub control. [1]
Testarea glicemiei este un proces utilizat pentru a măsura nivelul glucozei din sănge.
Aceasta poate fi făcută acasă, utilizând un glucometru. Pentru a măsura glucoza din sânge prin
intermediul glucometrului este necesar ca un d eget să fie înțepat cu un ac mic, în cele din urmă
o picătură de sânge să fie stoarsă pe o lamelă de testare, care mai apoi este introdusă in aparat.
[1]
Cu ajutorul glucometrului glicemia poate fi testata à jeun, postprandial sau în orice moment
al zilei.
1.1 Valorile normale ale glicemiei

Valorile normale ale glicemiei pentru persoanele sanatoase sunt:
• Între 72 -108 mg/dl pe nemâncate
• Până la 140 mg/dl la 2 ore după masă.
Valorile normale ale glicemiei pentru persoanele care sufera de diabet sunt:
• Între 72 -126 mg/dl pe nemâncate
• Sub 162 mg/dl după masa pentru persoanele cu diabet zaharat tip 1 și 153 mg/dl pentru
persoanele care suferă de diabet zaharat de tip 2. [2]
În tabelul 1.1 de mai jos putem observa diferite valori ale glicemiei pentru d iabetic în
diferite momente ale zilei. [2]
Tabelul 1.1. Valorile normale ale glicemiei
VALORI NORMALE ALE GLICEMIEI PENTRU DIABETICI
ADULȚI COPII 13 –
19ANI COPII 6 -12
ANI COPII SUB
6 ANI

7
Pe stomacul
gol Sub
100mg/dl 70-150mg/dl 80-100mg/dl 80-100mg/dl
Înainte de
masa 70-130mg/dl 90-130mg/dl 90-180mg/dl 100-
180mg/dl
După mas ă
(1-2h) Sub
180mg/dl Sub180mg/dl Sub
180mg/dl În jur de
180mg/dl
Înainte de
culcare 100-
140mg/dl 90-150mg/dl 100-
180mg/dl 110/200
mg/dl

8
CAPITOLUL II
Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o boală metabolică cauzată datorită fie scăderii cantității fie a calității
insulinei, care este secretată de pancreas. În urma acestui fenomen cantitatea de zahar din sânge
crește, rezultând o gli cemie mai mare.
Diabetul zaharat nu este o singură afecțiune , acesta reprezintă un grup heterogen de
sindroame care sunt caracterizate printr -o creștere a glicemiei a jeun, cauzată fie de o deficiență
relativă fie de o deficiență absolută de insulina. [3]
Cele mai multe cazuri de diabet zaharat se împart în doua grupuri: tipul I (numit și diabet
zaharat insulino -dependent) și tipul 2 (numit și diabet zaharat non insulino -dependent). [3]
Diabetul zaharat este o boală cu o evoluție cronic ă, în urma căreia organismal nu poat e
folosi glucidele din alimentație. [4]
Glucoza este fundamentala sursă de energie a organismului , însă pentru a putea fi utilizată
trebuie să patrundă în celule. La persoanele c are suferă de diabet, glucoza în loc să fie utilizată
ca substanță nutritiv ă de către celule, rămâne în sânge, astfel ducănd la creșterea glicemi ei. [4]
2.1 Clasificarea diabetului zaharat

Diabetul zaharat se clasifica în:
• Diabet zaharat de tip 1 (insulin -dependent): acesta se caracterizează print -un deficit absolut
de insulina
• Diabet zaharat tip 2 (non insulino dependent) se caracteriseaza print -un deficit relativ de
insulina
• Diabetul gestational: apare în perioada sarcinii
2.2 Diabetul zaharat tip 1 (insulino -dependent)

Diabetul zaharat de tip 1 este denumit și diabet zaharat insulino -dependent sau diabet
juvenil., afectând doar 10% din populație.
Persoanele care suferă de diabet zaharat tip 1 produc insulină intr -o cantitate foarte scăzută
sau chiar deloc . Deși boală este întălnită la orice vârstă cel mai des se dezvoltă la adulții tineri
sau la copii, de unde și denumirea acesteia. De obicei diabetul zaharat de tip 1 se dezvoltă
înainte de 40 de ani, de cele mai multe ori in perioada adoleșcenței. [4]

9
Persoanele care sufera de diabet zaharat de tip 1 trebuie să iși administreze insulină pe tot
parcursul vieții.
Diabetul zaharat de tip 1 rezultă în urma unei distrucți i selectiv e a celulelor B ale insulelor
Langerhans. Datele experimentale și datele de observație clinică prez intă această maladie ca
fiind una autoimună , aceasta fiind declanșată la un subiect genetic predispus, însoțit de un
factor de mediu. [5]
Rata distrucției celulelor B este neregulată, rapid progresi vă la unii dintre pacienți ( de
cele mai multe ori la copii) și încetinită la alții.
Distrucția autoimună a celulelor insulinosecretoare ajunge gradat (probabil pe parcursul a
câțiva ani) dar inexorabil la o stare de insulinopenie permanentă. Debutu l clinic și
hiperglicemia se declanșează atunci când peste 80% din celulele B sunt distrus e. [6]
În detubul lui sunt in vocați mai mulți factori, precum : factorii de mediu și predispoziție
ereditară ( unele viroze și substanțe chimice,, lipsa alimenta ției la sân, temperaturile scăzute
prelungite, etc)
Manifestările bolii apar brusc , aceste fiind de cele mai multe ori : poliurie, sete accentuată,
iritabilitate , pierdere în greutate, astenie, tulburări de vedere , constipație, crampe musculare ,
infecții cutanate (predominant genitale), etc. Perioada scurs ă între declanșarea primelor
simptome și punerea unui diagnostic este, de regulă, în medie de 20 zile. Însă, d acă diagnosticul
nu a fost pus, acuzele bolnavilor se schimbă , aparând greața, mimând abdomenul acut, dureri
abdominale , vărsături, semne de deshidratare , respirație de tip acidotic cu miros de acetonă,
astenie , obnubilare și chiar comă . [7]
2.2.1 Diabetul zaharat tip 1 infantil

Diabetul zaharat tip 1 este cea mai întâln ită boală metabolică la copii.
Incidența mai redusă s e dator ează unui factor alimentar, de exemplu: alimentația la sân ar
trebui să fie mai mult practicată deoarece rol protector și unui factor viral . [8]
Incidența diabetului zaharat de tip 1 la copii i sub 6 ani, este într -o continuă dezvoltar e.
Gestionarea diabetului zaharat tip 1 la copii este o provocare atăt din punct de vedere medical,
cât și psihosocial în această perioadă de dezvoltare vulnerabilă, când copii sunt dependenți de
părinți pentru a fi îngrijiți și comportamentul acestora este imprevizibil. [9]

10
Părinții acestor copii au o întreagă responsabilitate pentru managementul complex și
individualizat, în timp ce trebuie să se ocupe de stresul emotional al îngrijirii unui copil cu o
afecțiune cronic ă. [9,10]
Manifestările clinice la copiii cu di abet tip 1 nu întârzie să apară. Cele mai frecvente
simptome sunt:
• Poliuria: hiperglicemia determină copilul să urineze mult
• Polidipsia: datorită pierderilor de lichide, copilul are mereu senzația de sete
La copii cu diabet zaharat este foarte import antă cooperarea interdisciplinară, atât în
inițierea, cât și în conducerea și evaluarea tratamentului, fiind necesara implicarea medicului
de familie alături de pediatru, psiholog, dietetician, dar cel mai important este rolul familiei.
[8]
2.2.2 Diabetul zaharat tip 1 in viata adultilor

Deși diabetului zaharat de tip 1 poate afecta pacienți de toate vârstele, acesta afectează
predominant persoanele în perioada copilăriei sau în adolescență. Însă, acesta poate afecta și
adulții.
Clinic, pentru adulți, diabetul zaharat de tip 1 este greu de discriminat de la anumite forme
de diabet zaharat de tip 2. [11]
Diabetul zaharat de tip 1 a fost studiat în mod traditional ca o boală cronică a copilăriei. Cu
toate acestea, acesta apare și la adulții t ineri, fiind un moment critic pentru dezvoltarea și
integrarea abilităților de a gestiona această boală pe tot parcursul vieții, pentru aceștia. [11,12]
Majoritatea adulților tineri se confruntă cu tranziții multiple în această perioadă de
dezvoltar e instabilă, incluzând schimbări în stilul de viață, schimbarea relațiilor cu membrii
familiei, cu prietenii. Tinerii adulți cu diabet zaharat tip 1 trebuie sa treacă prin aceste
schimbări, adumându -și totodată responsabilitatea pentru îngrijirea diabetulu i și a sănătății
generale. [12]
Deși diabetul zaharat de tip 1 poate să apară și la adulți, există foarte puține studii despre
cazurile acestora în comparație cu cele ce apar la copii.
Dupa ce este pus diagnosticul de diabet insulino -dependent, atât adultul cât și copilul
diabetic vor avea de luptat cu provocările pe care le pun boala și tratamentul ei. Este vorba de
un tratament injectabil cronic pentru tot restul vieții, dar și o dietă care presupune schimbarea
unor obiceiur i alimentare și calcularea cantității de zaharuri permisa la fiecare masa sau gustare

11
dar și urmărirea oșcilațiilor glicemiei este un factor de stres important pentru pacientul diabetic
și familia acestuia. [12]
2.3 Diabetul zaharat tip 2 (non insulino -depe ndent)

Diabetul zaharat de tip 2 (DZ2) este rezultat ca urmare a unei asocieri dintre rezistenț a
crescut ă la insulină și a unui răspuns compensator inadecvat al secreției de insulină. [13]
Diabetul zaharat de tip 2 este cea mai frecventă formă de diabet, afect ând aproximativ 90%
din populați e. De cele mai multe ori diabetul zaharat de tip 2 se dezvoltă treptat, fără ca
pacientul sa aibă simptome evidente. Totuși, mulți dintre pacienții cu diabet zaharat tip 2
prezintă simptome precum poliurie si polidipsie pe parcursul a câteva săptămâni. [3]
Pacienții cu diabet zaharat de tip 2 prezintă o asociere între rezistența la insulină și celule
β-pancreatice care sunt disfuncționale , însă nu necesită insulină pentru a supraviețui, deși la
unii dintre pacienți insulina poate fi de un real ajutor pentru controlul hiperglicemiei . [14]
Diabetul zaharat de tip 2 se caracterizează pin hiperglicemie, rezistență la insulin ă și o
deficiență relativă a secreției de insulină. [3]
Tratamentul dia betului zaharat de tip 2 include administrarea de antidiabetice orale , însă
când glicemia este iesită de sub control, tratamentul oral al acestuia necesită compensare cu
insulină.
2.4 Diferente intre diabetul zaharat tip I si tip II

Între diabetul zaharat de tip 1 si cel de tip 2, deși simptomatologia este asemănătoare, există
diferențe majore.
Simptomatologia acestuia este de obicei:
• Pentru diabetul zaharat de tip 1: sete anormală și gură uscată, pierdere bruscă în
greutate, urinare în somn, vedere neclară, foame constantă, lipsă de energie, oboseală
• Pentru diabetul zaharat de tip 2: sete excesivă și gură uscată, urinare frecventă și
abundentă, lipsă de energie, oboseală extremă, furnicături sau amorțeală la nivelul
mâinilor și picioarelor, vedere n eclară, vindecare lentă a rănilor
Deși simptomatologia diabetului zaharat de tip 2 este asemănătoare cu cea din tipul 1, aceasta
este mult mai atenuată.
Mai multe diferențe putem observa în tabelul ( 2.1) de mai jos. [3]

12
Tabelul 2.1 Diferențe între diabetul zaharat de tip 1 și diabetul zaharat de tip II
Diabet zaharat tip I Diabet zaharat tip II
Vârsta de debut De obicei în copilărie sau la
pubertate, simptomele
evoluează rapid Adesea după vârsta de 35 de
ani, simptomele se instaleaza
treptat
Starea de nutriție la momentul
debutului bolii Adesea subnutriție Prezintă de obicei obezitate
Prevalența 900.000= 10% din diabeticii
diagnosticati 10 milioane= 90% din
diabeticii diagnosticați
Predispoziție genetică Moderată Foarte puternică
Defect sau deficiență Celulele β-pancreatice sunt
distruse, iar producerea de
insulin este stopată Rezistența la insulină
combinată cu incapacitatea
celulelor β-pancreatice de a
produce cantități adecvate de
insulin
Frecvența cetozei Obișnuită Rară
Insulină plasmatică Scazută până la absent Nivel crescut la debutul bolii,
nivel scăzut în boala cu
evoluție prelungită
Complicații acute Cetoacidoză Comă hiperosmolară
Tratament cu antidiabetice
orale Nonresponsiv Responsiv
Tratament Insulina este întotdeauna
necesară Dietă, exercițiu fizic,
antidiabetice orale, insulina
poate fi necesară sau nu

2.5 Tratamente pentru diabetul zaharat

Bolnavii cu diabet zaharat tip II beneficează de mai multe optiuni terapeutice:
• înaintea începerii tratamentului se încearcă corectarea glicemiei cu: dietă, efort fizic,
plante medicinale
• tratamentul specific al acestui tip de diabet sunt antidiabeticele orale (hipoglicemiante
orale).
• insulinoterapia – este o modalitate de tratament si pentru o parte din cei cu diabet
zaharat tip II, care au ajuns la epuizarea rezervelor proprii de insulină. [15]
Pentru diabetul zaharat de tip I tratamentul se face în exc lusivitate cu insulină.
Mijloace de administrare a insulinei:

13
• Seringa de insulină – copiii cu diabet zaharat și părinții lor trebuie să posede tehnica de
administrare a insulinei cu seringa în cazul defecțiunii și imposibilității administrării insu linei
cu alte dispozitive;
• Stiloul -seringa de insulină – preumplută sau cu patronaș (cartridge) de insulină și pasul de
administrare 0,5 -1 Un;
• Cateter subcutanat – cu schimbare o dată la 2 -4 zile pentru copiii cu fobie de injecții;
• Perfuzia subcut anată continuă de insulină (pompa de insulină) – pentru individualizarea
regimului de tratament în cazurile de compensare dificilă [16]

14

CAPITOLUL III
Principalele substanțe nutritive

Alimentele sunt necesare pentru supraviețuirea omului.
Compoziția chimica a alimentelor este foarte complexa , iar deoarece acestea nu pot fi
utilizate că atare de organismal uman, sunt supuse procesului de digestie, în urma căruia rezulta
substanțe mai simple, numite substanțe nutritive.
Ca o alimentație să fie echilibrată trebuie să cuprind ă șase tipuri de constituienți , aceștia
fiind: proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale, apa. Dintre toate, p rimele trei sunt
substanțe energetice , care ajuta la forma rea de țesuturi, iar ultimele sunt substanțe catalitice.
[1]
La cele șase categorii de substanțe nutrivive enumerate mai sus, se mai adaugă una aparte,
fibrele alimentare. Însă acestea nu sunt considerate substanțe nutritive în adevăratul sens al
cuvântului , deoarece nu sunt absorbite în circulația sanguine . Fibrele alimentare joaca diferite
roluri fundamentale pentru buna funcționare a sistemului digestiv. [17]
Alimentele conțin o mixtur ă de substanțe nutritive , fiecare în diferite proporții . Proporțiile
acestea variază de la aliment la aliment.
Există alimente mai bogate în grăsimi , precum untul, nucile, semințele de floarea soarelui
etc, alte alimente au o proporție mare de glucide , de exemplu cerealele, fructele și legumele.
dar și alimente cu un conținut relativ crescut de protein e, de exemplu carnea , brânzeturile ,
fasolea, soia etc.
Necesarul de substanțe nutritive al organismului uman se asigur ă doar prin consumarea
alimentelor în diverse combinații . [17]
Însă, n ecesarul energetic și de nutrienți al organismului uman variază în funcție de
caracteristic ile individuale pe care fiecare om în parte le are, cum ar fi : vârstă, sex, masa și
compoziție corporală, nivel de activitate fizică, stare fiziologică (sarcină sau alăptare) dar și în
funcție de diferite stări patologice (boli) ce intervin pe parcursul vieții [18]
Substanțele nutritive sunt împărțite în doua categorii: macronutrienti și micronutrien ți.
Substanțele nutritive care sunt necesare organismului uman în cantități mari și furnizează
energie corpului sunt numite macronutrienti.

15
Macronutrienții fiind dați de către glucide, lipide și proteine .
Substanțele nutritive care sunt necesare organismului în cantități mai mici și nu furnizează
energie, însă îndeplinesc alte roluli esențiale , se numesc micronutrienti. Acestea fiind
mineralele și vitaminel e. [17]
3.1 Rolul substanțelor nutritive

Substanțele nutritive îndeplinesc numeroase roluri importante pentru organism : rol
energetic, rol plastic și rol funcțional .
Rolul energetic . Unele substanțe nutritive sunt folosite pentru a obține energie , acestea jucând
rol de “combustibil”.
O parte din energia care este rezultata din metabolizarea alimentelor este utilizată pentru
menținerea funcțiilor vitale precum respirația , circulația sanguine, digestia, termoreglarea.
O alta parte din energie este folosita pentru a asigura funcți a locomotori e în cadrul
diferitelor activități fizice.
Valoarea energet ica a alimentelor este măsurată în calorii, respective kilocalorii. (kcal) [17]
Rol plastic. Substanțele nutritive ajută la construcția și reconstrucția elementelor corpului
uman, avănd astfel rol plastic, structural.
Cu alte cuvinte, ele sunt utilizate drept materiale de constructive pentru a forma noi celule.,
dar și pentru dezvoltarea sau chiar și repararea celor existente . Nevoia de substanțe nutritive
cu rol plastic crește în special în perioadele de dezvoltare și în anumite stări patolog ice. [17]
Rol reglator. Pe lângă rolul structural si cel energetic , alimentele îndeplinesc și un rol reglator
sau catalitic, fundamental în formarea subtantelor care intervin în reglarea unor reacții chimice
ce au loc în diferitele faze ale metabolismului. [17]
Cele mai reprezentative substanțe care au rol reglator sunt enzimele și vitaminele. Chiar
dacă aceste substanțe nu au nici rol structural și nici nu furnizează nici energie, ele sunt
indispensabile organismului deoarece ajută la desfășurarea proceselor biochimice de la nivelul
celulei vi i. [17]

16
CAPITOLUL VI
Macronutrienții

Macronutrienții sunt a limente necesare omului . Aceștia trebuie să conțină trei substanțe
principale:
• Hidrații de carbon
• Proteinele
• Lipidele
Hidrații de carbon se descompun în glucoza , grăsimile în acizi grași iar , proteinele în
aminoacizi . [19]
Unicul carburant al organismului uman sunt nutrienții proveniți din alimente .[18]
4.1 Proteinele

Proteinele sunt substanțe fundamentele și pot fi numite “cărămizile organismului”,
deoarece acestea ajută la dezvoltarea corpului, la formarea de noi structuri. [18]
Proteinele reprezintă aproximativ 15-20% din greutatea corporală a unui adult . Acestea
reprezintă principala componenta structurala a celulelor, având rol plastic și rol reparator. [17]
Proteinele sunt substanțe complexe , acestea fiind formate din aminoacizi.
Aminoacizii se unesc intre ei sub forma unor lanțuri peptidice care, se unesc din nou
formând în final proteinele.
Aminoacizi conțin carbon, hidrogen, oxigen și azot, acesta din urmă fiind elemental lor
specific . [20]
Dintre toți aminoacizi i care se regăsesc în proteinele alimentare, aproape jumătate se
numesc neesențiali, acest fapt deoarce pot fi sintetizați în organism din alti aminoacizi. Însă,
există 9 aminoacizi care sunt indispensabili pentru organism, deoarece nu exista c ăi de sintez ă
a acestora în organismal uman și trebuie aduși prin alimentație.
Proteinele se calsifica în funcție de valoarea lor biologic ă, care este dată de conținutul în
aminoacizi esențiali în proteine complete sau proteine incomplete. [18,20]
Fiecare proteina căreia îi lipsește unul din tre aminoacizii esențiali are o valoare biologica
scăzută.

17
Proteinele de origine animal ă au o valoare biologica mai mare decât cele de origine
vegetal ă. Proteinele care sunt complete conțin proporții suficiente de aminoacizi esențiali.
Acestea asigura atât creșterea și dezvol tarea, cât refacerea uzurii și menținerea echilibrului
azotat.
Proteinele care sunt parțial complete nu conțin toți aminoacizii necesari dezvoltării. Pentru
a asigura creșter ea este nevoie de o cantitate dubla de astfel de proteină.
Proteinele care sunt incomplete au lip să mai mulți aminoacizi esențiali, iar cei pe care îi
conțin se găsesc în proporții dezechilibrate [20]
In tabelul nr 4.1 putem reg ăsi aminoacizii esen țiali, c ât și cei neesen țiali:
Tabelul 4.1 Aminoacizii esen țiali/neesen țiali.
Aminoacizi esen țiali Aminoacizi neesen țiali
Triptofan
Izoleucina
Valina
Histidina
Lisina
Metionina
Treonina
Fenilalanina Alanina
Arginina
Acid aspartic
Asparagina
Cisteina
Acid glutamic
Glutamina
Glicina
Prolina
Serina
Tirozina

Rolurile ;proteinelor în organismal uman sunt fundamentale , acestea participând la toate
funcțiile vitale, precum: dezvoltare a, creșterea , reproducerea, imunitatea, acțiunea hormonilor,
în structura mușchilor, a oaselor, a sângelui și a pielii . [21]
Sursele alimentare sunt reprezentate de carne, produse din carne, peste, lapte și produse
lactate, leguminoase, semințe și oua.
Este recomandat a se consuma alimente cu un conținut crescut în proteine, acestea fiind
benefice pentru organism deoarece sunt alimente care induc sațietatea, desi au o valoare
energetica scăzută. [20,21]
In tabelul 4.2 avem alimente care con țin protein e complete și cele cu protein e incomplete.
Tabelul 4.2 Continutul in proteine al alimentelor
Alimente ce contin prot eine
complete Alimente ce contin protein
incomplete
Peste
Carne de gaina
Carne de curcan
Rata Cereale
Faina
Orez
Malai de porumb

18
Carne de vita
Carne de oaie
Carne de porc
Oua
Soia
Branza
Lapte
Iaurt Spaghete
Paine
Fasole
Broccoli
Cartofi
Arahide

4.2 Lipidele

Lipidele, regăsite sub numele de grăsimi, reprezintă o sursă concentrată de energie, însă
acestea au și rol plastic, deoarece intră în structura pereților celulari și a unor hormoni. Lipidele
au rol important și din punct de vedere gastronom ic, deoarece contribui e la gustul plăcut al
alimentelor și la persistența senzației de sațietate. [17]
Lipidele furnizeaza cel mai mare număr de calorii/gram, mai exact: 9kcal/gram.
Grăsimile sunt o formă concentrată de energie pe care organismul o folosește doar când cea
care provine din carbohidrați este insuficientă. Energia este stocată în corp în țesutul adipos,
sub formă de grăsime . Atunci când consumăm mai mult e alimente decât cheltuim prin exercițiu
fizic într-o zi, indiferent da că se consumă glucide, lipide sau protein e, depozitele de lipide din
organism cresc . [18]
Grăsimile sau lipidele alimentare sunt date în principal de trigliceride (90%) și colesterol,
în compoziția cărora avem acizii grași. Aceștia sunt saturați, mono nesaturați și polinesaturați
[21]
Grăsimile sunt împărțite în diverse categorii, în funcție de caracteristicile biochimice a
moleculelor din care sunt formate . Se cunosc în principal două clase de lipide: lipidele simple
și lipidele complexe. [17]
Acizii grași alimentari care sunt sintetizati de organism, se numesc acizi grași neesențiali.
Acizii grași precum: acidul linoleic, linolenic, arachidonic nu se produc în organismul uman,
aceștia purtând denumirea de acizi grași esenți ali. Aportul acestora trebuie adus din surse
alimentare. [21,22]
Trigliceridele sunt prezente în grăsimile saturate atât de origine animală cât și de origine
vegetală , precum: margarină, unt , lapte și produse lactate, carne de porc, slănină. Acestea
avănd cea mai mare putere caloric ă dintre alimente.
Grăsimile mononesaturate sunt prezente în uleiul de măsline, arahide, nuci, avocado . Ele
au proprietatea de a scădea colesterol ul din sânge.

19
Grăsimile polinesaturate sunt împărțite în grupul omega -3 și grupul omega -6, acestea se
numesc acizi grași esențiali deoarece nu se pot sintetiza in organismal uman, așadar, acestea
trebuie să provină din aliment ație.
Raportul dintre acizii grași omega -6/omega -3 trebuie să fie 2:1 sau 3:1. [18,20]
O alimentați e sănătoasă nu trebuie să conțină un aport de grăsimi mai mare de 30% din
aportul energetic total . Din aportul zilnic de grăsimi , sub 10% vor fi furnizate de acizii grași
nesaturați, 10% din acizi grași mononesaturați și 10% de acizii grași polinesaturați . [20]
Colesterolul face parte din grupul lipidelor care, împreună cu trigliceridele, are importanță
fundamentală pentru om. Acesta îndeplinește mai multe funcții, fiind necesar pentru fabricarea
hormonilor sexuali și a sărur ilor biliare , pentru buna funcționare a celulelor .
Colesterolul este transportat prin sânge, sub forma a doua lipoproteine: LDL (numit și
colesterol rău) și HDL (numit și colesterol bun).
Consumul de colesterol trebuie limitat la sub 300mg/zi .[21]
Lipidele sau grăsimile alimentare pot fi atât de origine animală, cât și de origine vegetală.
Surse de lipide de origine animală avem: unt, slănină, gălbenuș de ou, smântână, iar cele de
origine vegetală sunt date de: semințe de floarea soarelui, seminț e de dovleac, nuci și toate
uleiurile.
În tabelul de mai jos ( 4.3) putem observa sursele alimentare de lipide și conținutul în lipide a
acestora.
Tabelul 4.3 Conținutul in lipide și colesterol a alimentelor. [18,20,21]
Lipide Sursă Porția Lipide totale
(g) Lipide saturate
(g)

Trigliceride Unt 1 linguriță
(10g) 8 1-2
Margarină 1 linguriță
(10g) 8 1
Lapte integral 200ml 8 5
Iaurt integral 200ml 7 5
Carne de porc 100g 7 3
Carne de vită 100g 18 7
Carne de miel 100g 14 6
Carne de pui
(fără piele) 100g 5 1

20

4.3 Glucidele

Glucidele sau hidrații de carbon sunt cele mai răspândite substanțe organice din natură, fiind
alcătuite, după cum le spune și numele din carbon, hidrogen și oxigen. [18,20]
Hidrații de carbon reprezintă cea mai importantă sursă de energie pentru organismul uman,
furnizând aproximativ 50 -55% din caloriile zilnice. [21]
Glucidele alimentare se regăsesc sub diferite forme, însă în mod principal putem vorbi
despre glucide simple și glucide comple xe. [21]
Dupa gradul de polimerizare adică numărul de zaharuri simple pe care carbohidrații îl
conțin, aceștia se împart în glucide simple, adică zaharuri și in carbohidrați com plecși, care la
rândul lor se împart în digerabili și nedigerabili. [18,20]
Dintre carbohidrații simpli, care poartă numele și de zaharuri , fac parte monozaharidele si
dizaharidele, care sunt reprezentate de : glucoză (se găsește în cantități mici in f ructe și legume),
fructoză (regăsită în fructe, legume, miere) galactoză , zaharoză, lactoză și maltoză . [18,20,21]
Glucidele simple care sunt prelucrate tehnologic poartă denumirea de zaharuri rafinate,
acestea stand la baza dulciurilor. [21]
Glucidele complexe sunt reprezentate în mod special de fibrele alimentare și de amidon.
Acestea conțin peste 10 molecule de monozaharide, se împart în polizaharide utilizabile
energetic (amidonul) și polizaharide neutilizabile energetic (fibre). [18]

Acizi grași Unt 1 linguriță
(10g) 8 1-2
Unt light 1 linguriță
(10g) 4 1
Ulei 1 linguriță (5g) 5 0
Somon 100g 12 2
Colesterolul Sursă Porția Colesterol (mg)

Colesterolul Ou 1 gălbenuș 212
Ficat de pui 100g 631
Creier 100g 3010
Lapte integral 200ml 33
Lapte degresat 200ml 4
Colesterol Creveți 100g 194

21
Amidonul este un polizaharid ce se regăsește în abundență în cereal și în cartofi, iar fibrele
alimentare provin exclusiv din vegetale. Acestea din urmă fiind foarte importante în reglarea
tranzitului intestinal fiziologic. Specialiștii nutriționiști au demonstrat faptul că fibrele
alimentare scad nivelul colesterolului din sânge și are efect favorabil asupra glicemiei. [17,21]
În tabelul de mai jos, 4.4 putem observa conținutul de carbohidrați și de fibre al unor alimente.
Tabel 4.4 Carbohidrații și f ibrele unor alimente [21,23]
Alimente Conținut de HC/100g aliment
Pâine 50g
Cartofi, paste, orez 20g
Mămăligă 12g
Lapte, brânzeturi, iaurt 5g
Mazăre și fasole uscată 20g
Morcovi, mazăre fasole
verde, sfeclă, bulion 10g
Ardei roșii, castraveți,
vinete, conopidă,
dovlecel, gulii, varză,
spanac, salată Maxim 5g

Maxim 5g
Prune, struguri 20g
Pere, mere gutui,
banane, cireșe 15g
Mere, căpșuni,
portocale, mandarine,
ananas, piersici, caise,
vișine, zmeură, mure

10g
Dulciuri 50-100g
Aliment Porție Fibre alimentare (g)
Pâine neagră 30g (o felie) 2
Pâine alba 30g (o felie) 0.5
Fulgi de ovăz 30 g (3 linguri) 3
Fulgi de porumb 30g (6 linguri) 1
Orez brun fiert 30g (2 linguri) 1
Orez alb fiert 30g (2 linguri) 0
Varză 100g 3

22
Spanac 100g 1
Măr 100g 3
Mure 100g 3
Nuci 30g (5 -6nuci) 4
Carne, lactate,
mezeluri, ouă 100g 0

La fel ca și proteinele, și hidrații de carbon au o valoare biologică, aceasta fiind data de
așa numitul indice glicemic.
4.3.1 Cum influențează carbohidrații indicele glicemic.

În practica nutrițională se vorbește foarte mult despre felul în care conținutul de glucide a
unor alimente afectează nivelul glicemiei. Este vorba despre incele glicemic și incărcătura
glicemică. [17]
Indicele glicemic reprezintă efectul alimentelor care conțin glucide asupra organismului
uman. [18]
Acesta poate fi considerat o modalitate de a testa calitatea alimentelor ce conțin carbohidrați
și de a ajuta consumatorii intersați pentru a lua de cizii corecte în ceea ce privește alimentația.
Indicele glicemic este foarte important în dieta persoanelor ce suferă de diabet zaharat. [17,18]
În fucție de indicele glicemic putem clasifica alimentele în:
• Alimente cu indice glicemic mic (mai mic sau egal cu 55)
• Alimente cu indice glicemic mediu (între 56 -69)
• Alimente cu indice glicemic mare (mai mare sau egală cu 70) [18]
O masă care conține alimente cu un indice glicemic mic va determina o creștere mai lentă
a glicemiei, în timp ce o masă care conți ne alimente cu un incide glicemic mare va determina
o creștere rapidă a glicemiei postprandiale. [17]
Încărcătura glicemica este data de cantitatea de carbohidrați consumată, aceasta putându -se
calcula astfel: Indice glicemic x cantitatea de HC consumată/1 00.
La fel ca și pentru indicele glicemic, și încărcătura glicamică are o clasificare:
• Încărcătură glicemică mica: mai mică sau egală cu 10
• Încărcătură glicemică medie: 11 -19

23
• Încărcătură glicemică mare: mai mare sau egală cu 20
Dieta unei zile nu ar trebui sa depașească incarcatura glicemică cumulate de 100.
În graficul de mai jos putem observa care sunt alimentele cu un indice glicemic mare, mediu
sau mic.

Figura 4.5 Indicele glicemic al alimentelor
Însă, indicele glicemic este influențat de m ai mulți factori, precum: gradul de rafinare al
alimentelor, structura chimica a carbohidraților, structura fizică a alimentelor ce au un conținut
mare în carbohidrați, prepararea culinară a carbohidraților, prezența altor preparate nutritive.
[18,20]
Așadar, este recomandat, în special persoanelor care suferă de diabet zaharat să țină cont de
indicele glicemic, dar totodată să țină cont de necesarul de macronutrienți recomandați zilnic .
Acest fapt pentru a nu depăsi aportul de proteine, lipide și gluc ide recomandate zilnic. [17]
4.3.2 Dietele cu consum scăzut de carbohidrați

Dietele cu privire la conținutul scăzut de carbohidrați sau dietele ketogenice sunt populare
în rândul pacienților, dar acest subiect este încă dezbătut, deoarece nu se știe cât su nt acestea
de eficace pe termen lung. [24]
De asemenea, încă se analizează dovezile privind restricțoa carbohidraților pentru
patogeneza și tratamentul diabetului zaharat tip 1.
În trecut, când insulina încă nu exista, dietele cu un conținut scăzut în carbohidrați erau
considerate tratament pentru diabetul zaharat de tip 1. Însă, în zilele de azi, există numeroase
diete care conțin carbohidrați. [25] 123
Fructe și legume cu
excepția cartofilor, orez
brun, fulgi de ovăz, linte,
arahide, migdale, mazăre,
hummus, quinoa, paste
integralePorumb, cous -cous, musli,
paste din porumb, pop
corn, banane, pepene
galben, miere, dulceață,
biscuiți, înghețatăPăine albă, crackers
graham, rondele de orez
alb, covrigi, cartofi prajiți,
pizza, chipsuri, zahăr
alb/brun, produse de
patiserie, ciocolată,
pepene verdeIndicele glicemic
Indice glicemic mic Indice glicemic mediu Indice glicemic mare

24
Însă, atenția asupra aportului alimentar este necesară pentru a calibra cel mai bine doza de
insulin înainte de mese, deci o dieta prestabilită este un instrument important in gestionarea
diabetului. [24,25]
Având în vedere că hidrații de carbon sunt principalii responsabili pentru hiperglicemia post –
prandială, persoanele care su feră de diabet zaharat trebuie să acorde o atenție majoră la tipul și
cantitatea de carbohidrați consumată. [25]
4.4 Necesarul de macronutrienti în viața diabeticului

Specialistii nutritionisti sugerează faptul că aportul caloric zilnic trebuie sa fie re partizat
diferit c elor trei substante nutritive. A șadar, , din totalul caloric trebuie sa revina:
• 50-55% glucidelor (hidratilor de carbon)
• 30-35% grasimilor
• 12-15% (maximum 20%) proteinelor. [21]
Repartizarea aportului caloric zilnic nu trebuie să fie diferit pentru o persoană cu diabet,
față de o persoană sănătoasă. Dieta trebuie să fie echilibrată atât din punct de vedere cantitativ,
cât și din punct de vedere calitativ.
Deși repartizarea substanțelor nutritive este aceeași, este foarte impo rtant ca diabeticul să
știe ce alimente să consume.
Din punct de vedere al glucidelor, aceștia trebuie să aleagă carbohidrații complecși cu
eliberare lentă, care nu cresc glicemia rapid.
Iar, alimentele care conțin zahăr și au un indice glicemic mare, ar trebui evitate pe cât de
mult posibil.
Din punct de vedere al lipidelor, se vor reduce grăsimile saturate, care sunt foarte calorice,
în favoarea celor mononesaturate și polinesaturate. De asemenea, se consideră că în diabetul
zaharat este op tim sa avem un colesterol de 100mg/zi.
Din punct de vedere al proteinelor, acestea trebuie să acopere maxim 20% din totalul
energetic.

25
CAPITOLUL V
Micronutrienții

Mineralele și vitaminele alcătuiesc grupul micronutrienților. Spre deosebire de
macronutrienți, care sunt necesari în cantități mari, micronutrienții sunt necesari în cantități
mici. Aceștia nu pot fi sintetizați de către organism, așadar trebuie aduși prin alimentație.
Totodată, aceștia nu au valoare caloric, însă sunt necesari pentru buna funcționare a
organismului. [18,20,21]
O dietă variată și echilibrată asigură necesarul zilnic de minerale și vitamine.
Vitaminele, sunt clasificate în două categorii:
• Vitamine liposolubile: A,D,E,K
• Vitamine hidrosolubile: vitam ina C și vitaminele din grupul B. GHID GHID
Vitaminele îndeplinesc diferite roluli în organismul uman, după cum putem vedea în tabelul
de mai jos.
Tabelul 5.1 Sursele alimentare și rolurile vitaminelor [18,21]
Vitamina Sursa alimentară Rolul
Vitamina A (Beta –
caroten Ficat, gălbenuș, lactate,
fructe și vegetale verzi Contribuie la sănătatea
ochilor, protejează
mucoasele, menține
pielea și parul
sănătoase
Vitamina B1 (Thiamina Cerele integrale,
produse din cereal,
leguminoase, nuci, ouă,
carne slabă de porc Contribuie la buna
funcționare a inimii,
mușchilor și nervilor
Vitamina B2
(Riboflavina) Carne, organe, pește,
ouă, pâine și cereal,
leguminoase, migdale Contribuie la sănătatea
ochilor și a pielii, are
rol în sinteza de
hormoni
Vitamina B3 (Niacina Ouă, lapte de vacă,
carne, pește, cereale
integrale, leguminoase Scade colesterolul
LDL, ajută la
funcționarea sistemului
digestive
Vitamina B5 (Acidul
pantothenic) Lactate, carne, ouă,
vegetale crude Rol în producerea
hormonilor, participă la
menținerea imunității
organismului
Vitamina B6
(Piridoxina) Nuci și fructe
oleaginoase, fructe și
legume, lactate, cereale
integrale Participă la
metabolismul
proteinelor și sinteza
hemoglobinei

26
Vitamina B12
(Ciancobalamina) Carne slabă, pește,
brânzeturi, ou ă Participă la formarea
materialului genetic și
la formarea celulelor
din sânge
Vitamina C
(Acidul ascorbic) Citrice, roșii, pătrunjel,
ardei, căpșuni, pepene
galben, fructe și legume
crude Antioxidant, rol în
vindecarea rănilor,
ajuta la ab sorbția
fierului
Vitamina D Expunerea la soare,
lactate fortifiate cu
vitamina D, ouă, pește
gras Menține sănătatea
oaselor și a dinților
Vitamina E
(Tocopherol) Uleiuti vegetale, nuci,
germeni de grâu,
gălbenuș Protejează plămânii,
efect anti –
ateroscler otic,
Vitamina H (Biotina) Ovăz, drojdie, roșii,
ouă Participă la
metabolismul
glucidelor, proteinelor
și lipidelor
Vitamina K Vegetale cu frunze
verzi, brânzeturi, ouă,
carne de porc Rol în coagularea
sângelui
Acidul Folic Organe, vegetale cu
frunze verzi, cereal
integrale, ciuperci Contribuie la
prevenirea unor
cancere, a unor defecte
genetice

Mineralele sunt substanțe ce nu pot fi sintetizate de către organismul uman, așadar ele
trebuiesc aduse prin aport exogen din alimentație. În fun cție de aportul zilnic recomandat,
acestea se clasifică la răndul lor în macrominerale și microminerale. [20]
Deși organismul uman are nevoie de o cantitate mică de minerale, acestea joacă un rol
important, după cum putem vedea în tabelul de mai jos.
Tabel 5.2 Sursele alimentare și rolurile substanțelor minerale [18,21]
Substanța minerală Sursa alimentară Rolul
Sodiu Sarea de bucătărie, se
regăsește în majoritatea
alimentelor Rol în funcționarea
sistemului nervos și
muscular, controlează
ritmul cardi ac
Potasiu Banane, roșii, cartofi,
fructi uscate, vegerale
crude, leguminoase,
ciuperci, avocado,
lapte, pește, carne slabă Participă la buna
funcționare a
mușchilor, reglează
distibuția lichidelor în
organism
Calciu Produse lactate, tofu,
vegetale cu frunze
verzi,peștii cu oase
moi, crustacea Participă la sănătatea
oaselor și a dinților, la
coagularea sângelui,

27
Magneziu Cereale integrale, nuci,
vegetale cu frunze
verzi, carne, fructe de
mare Rol în funcționarea
mușchilor, n ervilor,
inimii, reglează
transportul de calciu
Fierul Crustacee, cereale
integrale, carne roșie,
nuci, semințe de
dovleac Participă la formarea
globulelor roșii și a
hemoglobinei, rol
antioxidant, rol în
transportul oxigenului
la mușchi și țesuturi
Crom ul Melasă, cerele integrale Intervine în reglarea
secreției de insulin
Cupru Organe, cereale
integrale, leguminoase,
fructe uscate Rol în metabolismul
fierului, participă la
formarea oaselor,
globulelor roșii,
hemoglobinei
Fluor Ceai, fructe de mare,
pește, cafea, soia Participă la rezistența
smalțului dentar, la
sănătatea oaselor și a
dinților
Iodul Sare iodată, apa, pește
și fructe de mare,
crustacee Participă la formarea
hormonilor tiroidieni
Mangan Vegetale verzi, ovăz,
orez, leguminoase Contribuie la formarea
hormonilor sexuali, la
buna funcționare a
creierului
Seleniu Carne, lactate, pește,
crustacea, cereale
integrale Antioxidant
Zinc Carne, pește, produse
lactate, crustacea,
organe, carne roșie,
cereale integrale, nuci
și semințe Susține funcția
imunitară, participă la
procesele de creștere,
contribuie la sănătatea
pielii, la dezvoltarea
organelor genitale.

5.2 Necesar ul de micronutrienti în viața diabeticului

Deși necesarul de micronutrienți este la fel pentru diabetic și o persoană sănătoasă, este
recomandat când diabetul este dezechilibrat a se suplimenta unii micronutrienți.
Pentru vitamina A este recomandat un necesar zilnic de 700 micrograme/zi la femeie și 900
de micrograme/zi la bărbat, vitamina B6 s e recomandă 1.3 mg/zi, vitamina B12 2,4 mg/zi,
acidul folic 400 micrograme/zi, vitamina B3 14 mg/zi pentru femei, 16 mg/zi pentru bărbați,
vitamina B1/B2 1,1 mg/zi pentru femei și 1,3 mg/zi pentru bărbați, vitamina C 75 mg/zi pentru
femei și 90 mg/zi pentr u bărbați

28
CAPITOLUL VI
Importanța dietoterapiei în diabetul zaharat

Pe lângă tratamentul cu insulină pacientul care suferă de diabet zaharat are nevoie și de
educație terapeutică. Aceasta este foarte important in viața diabeticului, deoarece îl ajută sa se
integreze cât mai bine în noua sa viață și de a impiedica apariția complicațiilor. [27]
Educația terapeutică se poate face individual sau în grup, toți pacienții cu diabet zaharat ar
trebui să aibă acces la o astfel de educație .
Principiile dietoterapiei pentru persoanele cu diabet zaharat presupun calcularea necesarului
caloric a fiecărui persoană în parte, repartizarea principiilor nutritive pe mese, calcularea
cantității de carbohidrați pentru a preveni hiperglicemiile. Repartizarea principiilor nutritive la
pacienții cu diabet este la fel ca pentru cei sănătoși, mare atenție acordându -se la tipul de
glucide ingerate. [23,27]
De obicei, recomandările nutriționale sunt la fel ca pentru persoanele sănătoase, din punct
de vedere al caloriilor se recomandă dietă normocalorică pentru persoanele normopenderale,
dieta hipocalorică pentru persoanele supraponderale și dietă hipercalorică pentru persoanele
subponderale. [23]
Glucidele trebuie să reprezinte 50 -60% din apor tul caloric, de preferat a se consuma glucide
complexe, proteinele trebuie să reprezinte 15 -20% din aportul caloric, iar lipidele 25 -30%, din
care 1/3 să fie de origine animală și 2/3 de origine vegetală. În ceea ce privește fibrele
alimentare, acestea nu trebuie să depașească 30 -40g/zi. [16,23]
Obiectivele dietoterapiei în ceea ce privește diabetul zaharat sunt:
• Menținerea unei greutăți normale
• Asigurarea unei glicemii cât mai aproape de limitele normale
• Întârzierea apariției complicațiilor cornice
• Asigura rea creșterii și dezvoltării normale
• Creșterea calității vieții pacienților diabetici [6, 28]

29
CAPITOLUL VII
Studiu de caz

Am rugat patru persoane care suferă de diabet zaharat insulino -dependent să completeze un
jurnal alimentar, prin care să noteze tot ceea ce mănăncă pe parcursul unei săptămâni și să își
monitorizeze glicemia în fiecare dimineață.
Este vorba despre o persoana de sex feminin cu un stil de viață nesănătos, fiind sedentară și
fumătoare din când în când , în vârstă d e 50 de ani, cu o greutate de 110 kg , o înălțime de 160cm
și circumferința abdominală de 155 cm. IMC este egal cu 42.97, ceea ce reprezintă obezitate
morbidă.
Aceasta, suferă de diabet zaharat insulino -dependent de 15 ani (5 ani anteriori fiind doar pe
medicație orală). Ca și complicații în urma diabetului aceasta prezintă hipercolesterolemie,
trigliceridele crescute, hipertensiune arterială, hiperuricemie, constipație și osteoporoză . La
membrele inferioare prezintă edeme.
În cel de -al doilea caz es te vorba despre o persoană de sex feminin cu un stil de viață
sedentar, în vârstă de 46 de ani , cu o greutate de 80 kg, inălțime de 1 65cm și circumferința
abdominală de 98cm. IMC este egal cu 29.38 , ceea ce înseamnă că persoana respectiv ă este la
limita su perioară a supra ponderabilității.
Aceasta prezintă tensiunea arterială normală, hipercolesterolemie și trigliceridele fiind la
limită.
Cea de -a treia persoană este de sex masculin, în vârstă de 28 de ani, cu diabet zaharat
insulino -dependent de 1 0 ani, cu un stil de viață nesănătos, sedentar. Persoana respective are
90 kg, 180cm și o cir cumferintă abdominala de 98cm. IMC -ul este egal cu 27.78, ceea ce
înseamnă că este vorba de o persoană supraponderală.
Acesta are tensiunea ușor crescută, hi pertrigliceridemie și hipercolesterolemie.
În cele din urma vorbim despre o persoană de sex masculin cu un stil de viață foarte activ,
în vârstă de 40 de ani, 183cm, 7 5 kg și circumferința abdominală 86cm. IMC -ul este egal cu
22.40, vorbim despre o pe rsoană normoponderală. Pacientul susține că încă nu are complicații
în urma diabetului zaharat.
1. Pentru prima persoană meniul pentru o săptămână a fost:
• Luni: La micul dejun 40 g pâine albă cu 20g unt și gem de caise și o cafea , la prânz 5-
6 chiftele cu salată. La ora 16 o limonadă rece cu puțin zahăr , iar l a cină 1 porumb fiert.
Glicemia de dimineață fiind; 180mg/dl, tensiunea arterială 165/105 mmHG.

30
• Marți: La micul dejun omletă din 3 ouă cu 30g slănină , 5 roșii cherry și 40g de pâine,
la prâ nz 4 felii de pizza facută în casă cu ketchup picant, la cină salată de fructe (pepene
verde, mere, banana, nectarine)
Glicemia de dimineață fiind: 190mg/dl, tensiunea arterială 150/100mmHG.
• Miercuri: La micul dejun o cafea cu o țigară și 40g pâine cu salată de vinete, la prânz
50g cartofi natur cu 100g salată de roșii, la cină 2 aripioare la cuptor cu salată de varză
Glicemia de dimineață fiind de 210mg/dl, tensiunea arterială 170/120mmHG.
• Joi: La micul dejun o cafea cu un covrig (50g), la ora 10 o îng hețată de vanilie, la prânz
100g cus -cus cu sos, la cină 40g prăjitură albina
Glicemia de dimineață fiind 180mg/dl iar tensiunea arterială 160/95mmHG.
• Vineri: La micul dejun o cafea cu o țigară și 40g pâine cu finetti și 200ml lapte, la prânz
100g paste cu ton, la cină 80g mazăre cu o pulpă de pui
Glicemia de dimineață fiind 200mg/dl, iar tensiunea arterială 170/100mmHG.
• Sâmbătă: La micul dejun o cafea și o chiflă cu 10g salam și un castravete, la prânz 40g
pâine cu 50g fasole scăzută, la ora 17 o înghețată de vanilie, iar la cină 60g orez cu
budincă.
Glicemia de dimineată fiind 190mg/dl, iar tensiunea arterială 165/110mmHG.
• Duminică: La micul dejun o cafea cu țigară și un pachet de pufuleți, la ora 10 alune
sărate 30g, la prânz 80g piure de cartofi cu salată de roșii, la cină 100g ciorbă de
perișoare.
Glicemia de dimineață fiind de 200mg/dl, iar tensiunea arterială 160/100mmHG.
Pe tot parcursul săptămânii persoana respectivă a consumat câte 3 -3,5L de apă carbogazoasă
pe zi.
După ce am notat ce a mâ ncat persoana respectivă timp de o săptămână, i -am facut o analiză
corporală, după cum putem vedea mai jos, în figura 8.1.

Figura 7.1 Analiză corporală pentru prima persoană

31
2. Pentru cea de -a doua persoană meniul pe o săptămână a fost următorul:
• Luni : La micul dejun 200ml iaurt natural cu 50g ovăz și 5 cuburi de ciocolată milka cu
lapte, la ora 10 o piersică, la prânz 100g salată verde cu 50g piept de pui și 20g sos
tartar, la ora 16 40g pâine alba cu gem de prune, la cină 60g plăcintă cu cartofi, la ora
22 10g chips cu sare
Glicemia de dimineață fiind 120mg/dl, tensiunea arterială 116/80mmHG.
• Marți: La micul dejun 2 ouă fierte, 6 roșii cherry, 30g cașcaval și 40g pâine alba, la ora
10 o cafea, la prânz 80g pâine albă cu pasta de avocado, 30g telemea de vacă și 4 roșii
cherry, la cină 50g linte fiartă cu 80g salată verde.
Glicemia de dimineată fiind 140mg/dl, iar tensiunea arterială 120/80mmHG.
• Miercuri: La micul dejun 200 ml lapte bătut, cu 40g pâine alba cu 10g finet ti dietetic,
la prânz 100g vinete coapte, 30g cartofi și 20g piept de pui la grill, la ora 16 100g
căpșuni, la cină 100g griș cu lapte.
Glicemia de dimineață fiind 1 30mg/dl, iar tensiunea arterială 118/78mmHG.
• Joi: La micul dejun 150g iaurt cu fructe și 30 g cereale integrale, la ora 11 o înghețată,
la prânz 30g cozonac, la cină 50g popcorn cu cașcaval.
Glicemia de dimineață fiind 130mg/dl, iar tensiunea arterială 120/80mmHG.
• Vineri: La micul dejun 2 polonezi fierți cu 25g ketchup și 40g pâine albă, la prânz 50g
piure de cartofi cu 30g cotlet de porc, la ora 17 200ml lipton de piersici, la cină 100g
salată de roșii, 50g brânză si 30g mușchi file.
Glicemia de dimineață fiind 140mg/dl, iar tensiunea arterială 117/78mmHG.
• Sâmbătă: La micul dejun 30g pancake s cu 30g finetti dietetic, la prânz 80g sarmale cu
40g pâine albă, la cină 70g păstrăv cu 200g mămăligă.
Glicemia de dimineață fiind de 120mg/dl, iar tensiunea arterială120/80mmHG.
• Duminică: la micul dejun 50g de caise cu 100g iaurt natural și o cafea, la ora 10 4 -5
prune, la prânz 100g paste cu sos de roșii și 30g carne tocată, la cină 40g chec cu vișine.
Glicemia de dimineață fiind 130mg/dl, iar tensiunea arterială 120/80mmHG.
Pe parcursul săptămânii persoana respectivă susține că a consumat zilnic minim 2,5L de apă
necarbogazoasă pe zi.
La finalul săptămânii jurnalului alimentar, după cum putem observa în figura 8.2, persoana
respectivă a avut următoarea analiză corporală.

32

Figura 7.2 Analiză corporală pentru a 2 -a persoană
3. A treia persoană a avut u rmătorul meniu timp de o săptămână:
• Luni: La micul dejun o cafea cu lapte și 40g sanviș cu șuncă, roșii și brânză topită, la
ora 11 20g brioșă, la prânz 100g paste cu 30g dovlecel, 10g porumb, 6 roșii cherry, la
ora 18 250ml bere, la cină 200g mămăligă cu 30g branză răzuita și 10g smântână 20%
Glicemia de dimineață fiind 130mg/dl, iar tensiunea arterială 130/85mmHG.
• Marți: La micul dejun o cafea cu lapte, 80g pâine albă cu 50g dovlecel pane și 65g
roșie, la prânz 80g ceafă de porc la grătar cu 30g cartofi p răjiți și 50g salată de roșii și
castraveți, la cină 150g sărățele cu cașcaval.
Glicemia de dimineață fiind 140mg/dl, iar tensiunea arterială 130/85mmHG.
• Miercuri: La micul dejun o cafea cu lapte, 80g bruschette cu 100g roșii și 30g cârnat la
cuptor , la ora 10 o banana medie, la prânz 250ml ciorba de fasole verde cu costițe
afumate și 60g pâine alba, la cină 60g pulpe la cuptor cu 40g orez fiert și 80g salată de
varză.
Glicemia de dimineață fiind 150mg/dl, iar tensiunea arterială 135/90mmHG.
• Joi: La micul dejun o cafea cu lapte, 80g condon bleu cu 100g castraveți muraț și 40g
pâine albă, la prânz 50g cotlet de porc cu sos de roșii, 30g piure de cartofi și 100g salată
de varză, la ora 18 250ml bere, la cină 150g macaroane cu brânză.
Glicemia de diminea ță fiind 140mg/dl, iar tensiunea arterială 130/85mmHG.
• Vineri: La micul dejun o cafea cu lapte și 50g piersică, la ora 10 40g pâine cu 20g
brânză topită și 2 roșii cherry, la prânz 1 polonez cu 40g cartofi prajiți și doua ouă
ochiuri, la cină 2 felii de pi zza cu ciuperci și șunca și 250ml bere.
Glicemia de dimineață fiind 130mg/dl, iar tensiunea arterială 140/90mmHG.
• Sâmbătă: La micul dejun o cafea cu lapte, omletă din 2 ouă cu 30 g parizer și 50g ardei
gras, la prânz 100g orez cu carne de porc și 40g pâine albă, la cină 150 ml ciorbă de
perișoare cu 5g ardei iute.
Glicemia de dimineață fiind 140mg/dl, iar tensiunea arterială 130/85mmHG.

33
• Duminică: La micul dejun o cafea cu lapte, 50g pâine alba, 40g slănină afumată, 4 -5
roșii cherry, 20g brânză și 30g ceapă verde, la prânz 40g șnițel de pui cu 100g salată
asortată și 50g cartofi copți, la cină 100g biscuiți cu aroma de pizza.
Glicemia de dimineață fiind 140mg/dl, iar tensiunea arterială 130/85mmHG.
Pe parcursul săptămânii persoana a consumat zilnic 2L de apa necarbogazoasă pe zi, însă
susține ca uneori a mai băut câte o gura de coca cola zero.
În urma săptămânii jurnalului alimentar, cea de -a treia persoană a avut următoarea analiză
corporală.

Figura 7.3 Analiză corporală pentru persoana a 3 -a
4. Pentru ultima persoană, meniul pentru o săptămână a fost următorul:
• Luni: ora 7 – 2 ouă fierte cu 20g brânză, 15g mușchi file, 100g salată de roșii, castraveți
și salată verde, ora 10 – 60g căpșuni, ora 13 – 80g piept de curcan la cuptor cu 100g salață
de varză , ora 16 – 30g migdale, ora 19 – 2 ardei grași umpluți cu caș de oaie și 50g roșii.
Glicemia de dimineață fiind 100mg/dl, tensiunea arterială 120/80mmHG.
• Marți: ora 7 – 80g castravete uns cu 40g pastă de avocado și 20g brânză, ora 10 – 40g
nectarine, ora 13 – 100g broccoli cu 50g cotlet de porc la grill, ora 16 -50g vișine, ora
19- 150g salată de roșii cu 40g brânză răzuită.
Glicemia de dimineată fiind 90mg/dl, iar tensiunea arterială 120/80mmHG.
• Miercuri: ora 7 – 100g salată verde, spanac, 30g avocado și un albuș de ou fiert, ora 10 –
4 cuburi de ciocolata 80% cacao, ora 13 – 100g dovlecei și vinete la cuptor cu 80g piept
de pui la cuptor, ora 16 – o înghețată dietetica, ora 19 – 100g mămăligă cu 100g păstrav
la cuptor.
Glicemia de dimineață fiind 100mg/dl, iar tensiunea arterială 120/80mmHG.
• Joi: ora 7 – 50ml cicioare, smoothie din 20g mure, 40g zmeura, 20g căpșuni, 50ml lapte
și 10g tărâțe de ovăz, ora 10 -50g pepene galben, ora 13 – 80g fasole verde păstăi fierte,
40g piept de pui la tigaie fără ulei și 100g sala tă de varză, la ora 16 – 2 cuburi de

34
ciocolata 80%, la ora 19 – 200g vinete la cuptor umplute cu ardei gras, dovlecei, praz,
ceapă verde, măsline și 20g parmezan deasupra.
Glicemia de dimineață fiind 110mg/dl, iar tensiunea arterială 120/80mmHG .
• Vineri: ora 7- 100g salată verde cu 50g avocado, 30g branză și 40g mușchi file, ora 10 –
50g căpșuni, ora 13 – 100g conopidă fiartă cu 2 pulpe de pui, ora 16 – 10migdale, ora 19 –
100g salată verde, 50g baby spanac, 100g ton.
Glicemia de dimineață fiind 100mg/dl, iar tensi unea arterială 120/80mmHG.
• Sâmbătă: ora 7 – 1 ou fiert+ un albuș de ou fiert, 50g mușchi file umplut cu caș și 60g
roșii, ora 10 – 80g nucă de cocos, ora 13 – 300ml ciorbă de zarzavaturi cu bulion, ora 16 –
80ml iaurt natural cu 20g zmeură, ora 19 – 100g varză de bruxelles cu 3 aripioare la
cuptor.
Glicemia de dimineață fiind 90mg/dl, iar tensiunea arterială 120/80mmHG.
• Duminică: ora 7 – 40g pancakes făcute din făină de migdale cu 5g ștevie și 30g fructe
de pădure, ora 10 – 40g ananas, ora 13 – 80g mămăligă cu 100g somon la cuptor și 100ml
vin roșu, ora 16 – 80g morcov crud ras, ora 19 – 100g spanac fiert cu 10g parmezan răzuit
deasupra și 50 g mușchi file.
Pe parcursul săptămânii persoana a consumat zilnic cel puțin 3L de apa și a alergat de 3 ori pe
săptămână.
Pentru ultima persoană, analiza corporală a fost următoarea:

Figura 7.4 Analiză corporală pentru ultima perosană.
Așadar, după cum putem observa, din 4 persoane diabetice una singură, și anume ultima,
respecta un stil de viață echilibrat, luptând să își mențină glicemia în limitele normale. Primele
3 au un stil de viață nesănătos, sedentar, iar ca urmare acestea nu reușesc să își tină sub control
glicemia și totodată prezintă complicații în urma diabetului zaharat.
Pentru a vedea necesarul ener getic a fiecăruia din aceste 4 persoane, am calculat pentru
fiecare, în funcție de activitatea fizică a acestora necesarul energetic pe zi în calorii, dar și în
macronutrienți și i -am împărțit pe cei din urmă pentru fiecare masă în parte.
Pentru a cal cula metabolismul bazal pentru fiecare persoană în parte, am folosit ecuația lui
Harris -Benedict, care diferă în funcție de sex.

35
Metabolismul bazal este foarte important, deoarece acesta reprezintă cantitatea de energie
consumată de organism în stare de repaos.
Pentru bărbați rata metabolismului bazal se calculeaza astfel:
66,5+(13,75 x greutatea în kg) + (5 x înălțimea în cm) – (6,75 x vârsta în ani)
Pentru femei:
655 + (9,56 x greutatea în kg) + (1,85 x înălțimea în cm) – (4,67 x vârsta în ani) .
La metabolismul bazal se mai adaugă în cele din urmă efectul termic al alimentelor, care
reprezintă 10% din metabolismul bazal și factorul de activitate fizică, pornind de la stilul de
viață sedentar (1 -1,4) ajungând pân ă la activitate intensa (2,5).
Necesarul energetic reprezintă caloriile de care o persoană are nevoie pe parcursul unei zile,
acesta calculându -se în funcție de vârstă, sex, înălțime și activitatea fizică a pacienților
diabetici. Acesta nu este diferit pentru o persoană diabetică față de una sănătoasă și ține cont
de greutatea ideală a fiecărui persoană în parte.
Greutatea ideală se calculează după următoarea formula:
G=50+0,75 (T -150)+ V -20/4, din care G= greutate în kg, T= talia în cm, V= vârsta în ani.
Pentru persoanele de sex feminin, rezultatul calculului se înmulțește cu 0,9 pentru a -i determina
greutatea ideală.
După ce calculăm greutatea ideală, pentru a obține necesarul zilnic, trebuie să adăugam
factorul de activitate fizică a fiecărui persoană în parte.
Gradul de activitate fizică se apreciază în felul următor:
• Pentru repaus la pat, 25 -30 calorii/kg corp/zi
• Pentru exercițiu ușor, 30 -35 calorii/kg corp/zi
• Pentru exercițiu moderat 35 -40 calorii/kg corp/zi
• Pentru exerci țiu intens, 40 -50 calorii/kg corp/zi. [26]
Din rezultatul obținut, ulterior se va calcula căte grame de lipide, glucide și proteine are nevoie
fiecare persoană în cadrul rației zilnice. Trebuie să se țină cont că, glucidele reprezintă 50 -60%
din rația ziln ică, proteinele 15 -20% și lipidele 25 -30%, dar și de valoarea calorică a acestora
(1g glucide= 4 kcal, 1g lipide=9 kcal și 1g proteine=4 kcal).
Așadar, prima persoană este femeia în vârstă de 50 de ani, cu 160cm și 110kg și un stil de
viață sedentar.
Metabolismul bazal al acesteia este de 2040kcal/zi și 85kcal/h.
Greutatea ideală este de 58,5 kg.
Necesarul energetic este de 1170 kcal, din care:
• 55% carbohidrați, adică 643,50 kcal, respectiv 160,88g
• 25% lipide, adică 292 ,5 kcal, respectiv 32,5g

36
• 20% prot eine, adică 234 kcal, respectiv 58,5g.
Micul dejun va reprezenta 25% din totalul caloriilor, adică 292.50 kcal, gustările (3) 5%, adică
58,5 kcal, prânzul 40%, adică 468 kcal iar cina 20%, adică 234 kcal.
A doua persoană este femeia în vârstă de 46 de ani, 165 cm înălțime și 80kg cu un stil de
viață sedentar.
Metabolismul bazal al acesteia este de 1679,62 kcal/zi și 69,98/h.
Greutatea ideală este de 60,98kg, iar necesarul energetic 1829,25 kcal, din care:
• 55% carbohidrați, adică 1006,09 kcal, respectiv 251,52g
• 25% lipide, adică 457,31 kcal, respectiv 50,81g
• 20% proteine, adică 3652,85 kcal, respectiv 91,46g
Micul dejun va reprezenta 30% din totalul caloriilor, adică548,78kcal, cele doua gustări 5%,
adică 91,46 kcal, prânzul 40% adică 731,70 kcal, iar cina 20%, adică 365,85 kcal.
A treia persoană este bărbatul în vârstă de 28 de ani, cu o înălțime de 180cm, 90 kg și un
stil de viață sedentar.
Metabolismul bazal este de de 1717,36 kcal/zi, 71 -56kcal/h.
Greutatea ideală este de 74,5 kg, iar necesarul energetic de 2607,50kcal, din care:
• 55% carbohidrați, adică 1434,13kcal, respectiv 358,53g
• 25% lipide, adică 651,88kcal, respectiv 72,43g
• 20% preoteine, adică 521,50kcal, respectiv 130,38g.
Din cauza programului de la locul de muncă, cea de a treia persoană nu poate avea mai mult
de 3 mese pe zi.
Micul dejun va reprezenta 30% din totalul rației calorice, adică 782,25 kcal, prânzul 40%, adică
1043 kcal, iar cina 30%, adică 782,25 kcal.
Ultima persoană, este bărbatul în vârstă de 40 de ani, cu o greutate de 75kg și o înălțime de
183cm, cu un stil de viață foarte activ.
Metabolismul bazal este de 1523,35kcal/zi și 63,47kcal/h.
Greutatea ideală este de 79,75kg, iar necesarul energetic de 3190 kcal, din care:
• 55% carbohidrați, adică 1754,5k cal, respectiv 348,63g
• 25% lipide, adică 797,5kcal, respectiv 88,61g
• 20% proteine, adică 638 kcal, respectiv 159,5g.
Micul dejun va reprezenta 20% din totalul rației calorice, adică 638kcal, cele 2 gustări 10%
adică 319kcal, prânzul 40%, adică 1276 kcal , iar cina 20%, adică 638 kcal.
Meniul diabeticului trebuie personalizat în funcție de vârstă, sex, chilograme, înălțime,
activitate fizică, dar și de tratamentul și cantitatea de tratament administrată.

37
Este foarte important de reținut că regimul alimentar al diabeticilor nu trebuie să fie diferit
față de cel al persoanelor sănătoase, cantitatea de macronutrienți este repartizată la fel, însă
pacientul diabetic trebuie sa știe care alimente sunt premise, care sunt interzise și cât înseamnă
o porție din fiecare aliment. De asemenea, este foarte important să se acorde o atenție deosebită
alimentelor care sunt permise limitat, deoarece acestea pot crește indicele glicemic.
În figura de mai jos, putem observa care sunt alimentele permise, limit ate și interzise
persoanelor diabetice.

Figura 7.5- Alimentele permise, limitate, nepermise diabeticilor.
De asemenea, este foarte important să se respecte porțiile, să nu se consume alimente în
cantități prea mari, de pofta, cum se întâmplă cel mai des.
Ce înseamnă o porție din fiecare categorie alimentară?

38
Pâine și cereale
1 felie pâine (de aprox. 40 grame)
2 linguri mămăligă moale (pripită)
1 bol mic de cereale (aprox. 3 linguri)
1/2 cană de orez sau paste gata fierte
2 biscuiți
1/2 de covrig, corn
Legume și vegetale
1 bol mare (de 250 -300 ml) de legume crude
1 cană (de 200 ml) de legume fierte
1/2 de cană de fasole boabe uscate, linte, mei, mazăre uscată – fierte
1 cartof mediu sau 2 linguri de piure
Fructe
-1 fruct de mărime medie (cit rice – portocală, grapefruit, măr, pară, piersică, nectarină, banană,
banană nu foarte coaptă – dacă banana este foarte coaptă se consumă doar jumătate)
-2 fructe mici (kiwi, caise, prune, minole, mandarine, etc)
-1/2 cană de: cireșe, vișine, zmeură, mure, căpșuni, fructe de pădure, struguri, coacăze, agrișe
etc
-1 felie de pepene galben sau verde (aproximativ 300 grame)
-1/4 pomelo, 1 felie ananas
-1/2 de ciorchine de strugure de mărime medie (sau 20 de boabe)
-1 pumn mic de semințe uscate (migdale, fistic, nuci, alune de pădure, semințe de floarea
soarelui)
-1 pumn mic de fructe uscate (smochine, caise, prune, stafide, curmale) – cu prudență la
pacienții cu diabet, au conținut mare în glucide (aprox. 60 -70g lucide pe 100g produs)
-1/2 pahar de suc de fructe (fructe proaspăt stoarse)
Lapte și derivate din lapte
-o cană de lapte degresat/semidegresat (200 -250ml)
-1 iaurt, sana, lapte bătut, kefir fără adaos de zahăr (150 -200ml)
-1 felie cât podul palmei de brânză, telemea de vacă, mozarella, urdă,2 ling uri de brânză de
vaci slabă
Carne, pește sau ouă
-o bucată de carne slabă de orice fel (pui, curcan fără piele) de mărimea podului palmei
-2 felii subțiri de șuncă slabă (pui, curcan)

39
-carne roșie de vită sau porc: se recomandă a se consuma de 1 -2 ori/lună
-o porție de pește slab (păstrăv, somon, cod, ton etc) de mărimea unei palme
-1 ou (de 2 -3 ori pe săptămână)
Dulciuri și grăsimi
-1 linguriță de ulei, unt sau margarină tartinabilă
-1 lingură de smântână
-1 linguriță de zahăr
-1 linguriță de gem, miere de albine sau cremă de ciocolată
-4 pătrățele de ciocolată neagră
-2-3 lingurițe de tort sau prăjitură (se absorb rapid și cresc cel mai mult glicemia). [23.29]

40
Concluzii

După cum putem observa , 3 din 4 persoane prezentate anterior au ales să continue cu un stil
de viață nesănătos, sedentar, în ciuda faptului c ă fiecare în parte este conștient de efecțiunea
de care suferă și prin urmare de complicațiile acesteia.
Totodată, din cele 4 persoane, primele 3 care au un stil de viață nesănătos prezintă diferite
complicații a diabetului zaharat, în schimb, ultima persoană, care a adaptat viața la un stil
sănătos printr -un regim alimentar echilibrat și activitate fizică nu a prezentat nicio co mplicație
a diabetului zaharat până în prezent.
Este foarte greu ca o persoană să își schimbe stilul de viață, dar nu imposibil.
De cele mai multe ori, stand de vorbă cu persoanele prezentate anterior, primele 3 au ales
să se complacă în situați a respectivă și să pună totul pe seama destinului, auzind de cele mai
multe ori: “unica mea plăcere este mâncarea” “ o gură nu face rău nimănui ”, doar ultima
persoană a ales să facă o schimbare pentru propria sănătate.
De aceea susțin educația și cons ilierea persoanelor diabetice. Acestea trebuie să urmeze, fie
individual, fie în grup această educare despre cum să își gestioneze noua viață, cum să trăiască
având diabet zaharat, cum să își mențină glicemia sub control.
Persoanele cu diabet zaharat ar trebui să fie mult mai conștiincioase decât cele sănătoase în
ceea ce privește mâncarea. Acestea ar trebui consiliate asupra alimentelor ce trebuie sau nu
trebuie să le consume , să știe cât de rău le poate face o gură din ceva interzis și că în timp po t
dezvolta diferite afecțiuni.
Persoanele diabetice au un regim alimentar la fel ca pentru cele nediabetice, unica diferență
fiind consumul de carbohidrați.
Se recomandă 5 mese pe zi, 3 principale și doua gustări, din punct de vedere al
macronut rienților, 50 -60% din aportul caloric trebuie adus prin carbohidrați, 15 -20% din
proteine și 20 -25% lipide. Este foarte important, în viața diabeticului a se avea grijă la
consumul de carbohidrați. Carbohidrații trebuiesc cântăriți, iar tototdată trebuie să se evite
consumul de carbohidrați simpli, în favoarea consumului de carbohidrați complecși.
Carbohidrații simpli sunt cei care cresc glicemia foarte repede, în timp ce carbohidrații
complecși au o eliberare mai lentă și nu cresc glicemia atât de ra pid.
De asemenea, este esențial ca diabeticul să știe ce este indicele glicemic, încărcătura
glicemică, care sunt alimentele care cresc indicele glicemic pentru a le evita cât de mult posibil.

41
Diabeticul trebuie îndrumat în a consuma alimente c e au un indice glicemic mic, maxim
mediu și consiliat în ceea ce privește evitarea consumului de alimente cu un indice glicemic
mare.
Totodata, nu doar carbohidrații pot face rău, ci și grăsimile. De aceea este important să
avem grijă și la lipide, pe ntru a nu ne crește colesterolul și trigliceridele peste limita normală.
Consumate în cantitățile recomandate, evitând grăsimile cu aport crescut de colesterol și
carbohidrații simplii, substantele nutritive pot fi consumate la fel de către diabetici ca și pentru
persoanele sănătoase.
Din punct de vedere al activității fizice, diabeticii, ar trebui să facă mișcare pe cât le permite
organismul, mai ales cei ce sufera de diabet zaharat tip II și au asociat obezitatea. Este foarte
important ca cei s upraponderali sau chiar obezi să facă mișcare, pentru a pierde în greutate și
a deveni normoponderale.
Un stil de viață sănătos atât din punct de vedere al regimului alimentar, cât și al activității
fizice și sănătății psihice, este esențial în viața diabeticului, deoarece:
• Prin activitatea fizică se ajunge la normopoderabilitate
• Prin reglarea regimului alimentar, consumarea a 5 mese pe zi, excluderea grăsimilor ce
cresc colesterolul și a carbohidraților cu un indice glicemic mare, glicemia va fi una
normală pentru persoanele diabetice
• Printr -un stil de viață sănătos (regim alimentar și activitate fizică) se evită complicațiile
diabetului zaharat, dupa cum am putut vedea ultima perosana prezentată anterior.
• Prin sănătatea psihicului, persoana diabetică va face ceea ce este corect pentru propria
sănătate și va renunța la propriile vicii.

42
Bibliografie

1. Dana Carmen Zaha, Introducere in fiziologie, suport de curs Editura Universității din
Oradea, 2015
2. Dana Carmen Zaha, Fiziologie lp -suport de curs
3. Pamela C. Champe, Richard A. Harvey, Denise R. Ferrier, Biochimie Ediția a 4 -a,
Editura medicală Callisto 2010
4. Nicolae Hancu, Gabriela Roman, Ioan Andrei Versu, Diabetul zaharat, nutritia si bolile
metabolice, Editura Echinox, Cluj Napoca, 2010
5. Dr Vio rel T. Mogoș, Alimentația în bolile de nutriție și metabolism, Vol II, Editura
didactică si pedagogică R.A, București, 1998
6. Mariana Graur, Diabetologie Clinică, Litografia U.M.F, 1999
7. Carmen Narcisa Natea, Nutriție și dietetică, Editura Universității “Lucian Blaga” din
Sibiu, 2008
8. Cristina Oana Mărginean, Nutriția copilului sănătos și bolnav, Editura University Press
Târgu Mureș, 2010
9. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26712357/
10. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25009119/
11. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25849566/
12. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25901502/
13. Ghiduri de practică pentru medicii de familie, Diabetul zaharat tip 2 , Editura
Infomedica, 2005
14. Levy, J., et al., Beta -cell deterioration determines the onset and rate of progession of
secondarydietary failure in t ype 2 diabetes mellitus, 1998
15. C. Borundel, Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura Medicală
București, 1979
16. Dr. Iulian Mincu, Nicolar Hâncu, Bolile metabolice în practica medical, Vol II, Editura
Dacia, Cluj -Napoca, 1981
17. Valentin Nădășan, Nu triție -Noțiuni elementare, istorice și de actualitate, Editura
University Press Târgu Mureș, 2016
18. Nicoleta Tupiță, Simona Bobic, Bogdan Socea, Alin Popescu, Vlad Denis Constantin,
Ghid de nutriție -de la prevenție la terapie, Editura University Press Târgu Mureș, 2019
19. Viorel Octavian Pașcanu, Diabetul Zaharat și tratamentul naturist integral al acestuia,
Editura Antet, 2005
20. Societatea de nutriție din România, Ghid pentru alimentația sănătoasă, Editura
Performantica Iași, 2006

43
21. Nicolae Hâncu , Cristina Niță, Anca Crăciun, Abecedar de Nutriție, Editura Sănătatea
Press Group București, 2012
22. Nicolae Hancu, Abecedar de obezitate, Editura Sănătatea Press Group
23. Luiza Demian, Dietoterapie în boli de metabolism, Suport de curs
24. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6566854/
25. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6566372/
26. Iulian Mincu, Viorel T. Mogoș, Bazele practice ale nutriției omului bolnav, Editura
Rai, București
27. Albert -Francois Creff, Manual de dietetică în practica medicală curentă, Ediție
Polirom, 2010
28. Iulian M incu, Dietoterapia la începutul mileniului III, Vol I, Editura fundației România
de Mâine, București, 2004
29. Patti B geil, Lea Ann Holzmeister, 101 sfaturi de nutriție pentru persoanele cu diabet,
Asociația Americană de Diabet

44