PROGRAMUL DE STUDIU: MARKETING ȘI COMUNICARE ÎN AFACERI [626006]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: MARKETING ȘI COMUNICARE ÎN AFACERI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF
LUCRARE DE DISERTAȚIE
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. DR. NAIANA NICOLETAȚARCĂ
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: MARKETING ȘI COMUNICARE ÎN AFACERI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF
SERVICII DE INTERNET BANKING
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. DR. NAIANA NICOLETAȚARCĂ
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .1
Capitolul 1. Serviciile de internet banking –aspecte generale ………………………….. …………….. 2
1.1. Serviciile bancare –de la clasic la modern ………………………….. ………………………….. …..3
1.2. Operațiunile prin Internet banking ………………………….. ………………………….. ……………… 5
1.3. Securitatea serviciului de internet banking ………………………….. ………………………….. …..9
Capitolul 2. Internet Banking în România ………………………….. ………………………….. …………… 14
2.1. Internet banking la Raiffeisen Bank ………………………….. ………………………….. …………..14
2.2. Internet banking la Banca Comercială Română ………………………….. ………………………. 24
2.3. Internet banking la Banca Transilvania ………………………….. ………………………….. ………33
Capitolul 3. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………..40
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 43

1Introducere
Lucrarea de față își propune să analizeze modul în care tehnologia a revoluționat
domeniul bancar, cu accent pe internet banking și cum acesta a devenit o necesitate și un
mijloc de promovare a serviciilor bancare . De asemenea sunt analizate avantajele și
dezavantajele acestui instrument în comparație cu operațiunile clasice și modul în care
internetul câștigă tot mai mult teren în detrimentul modului tradițional de administrare a
banilor personali sau ai firmelor.
Tehnologia evoluează în fiecare zi, inter netul a devenit o parte componentă a vieții
majorității dintre noi, informația este pretutindeni și ușor accesibilă tuturor celor cu acces în
spațiul virtual, astfel că prezența online și serviciile prin internet sunt o necesitate pentru orice
instituție f inanciară.
Alegerea temei s -a datorat actualității subiectului și potențialului de dezvoltare crescut
al domeniului datorate atât progresului tehnologic, cât și a evoluției domeniului bancar și mai
ales a marketingului bancar în condițiile multitudinii de instituții de credit existente în fiecare
regiune și țară. În prezent puterea financiară nu mai reprezintă unicul criteriu prin care o
bancă se menține lider sau în primele poziții pe piață, ea trebuie să țină mai mult seama de
necesitățile clienților și mai ales de dorința acestora de a reduce timpul aferent adminis trării
mijloacelor financiare și de a crește confortul oferit de această activitate.
Lucrarea cuprinde 3 capitole. În primul capitol sunt tratate aspecte teoretice, legate de
informatizarea domeniului bancare și de internet banking. Sunt aprofundate trece rea de la
bankingul tradițional la bankingul modern , sistemul modern de plăți intrabancare , internet
bankingul cu avantajele și dezavantajele sale, dar și modalități de securizare a operațiunilor
prin internet banking.
Capitolul al doilea se axează pe stud ierea serviciului de internet banking la 3 dintre
cele mai importante bănci de pe piața românească : Raiffeisen Bank, Banca Comercială
Română și Banca Transilvania , luând în c alcul 9 aspecte semnificative. Aspectele analizate
sunt:modalitatea de autentific are, interfața și comoditatea utilizării , ușurința utilizării și
infrastructura necesară serviciului , utilitatea și informațiile oferite în cont, operațiunile
disponibile, viteza de procesare , existența serviciului suport și a informațiilor suport și de
prezentare a servic iului, securitatea , costurile.
În final, în concluzii, se realizează o comparație asupra serviciilor de internet banking
studiate pe baza unui punctaj oferit și se emit anumite opinii asupra internet banking -ului în
general, asupra modu lui în care acesta ar putea evolua și alte aspecte relevante.

2Capitolul 1.Serviciile de internet banking –aspecte generale
Odată cu apariția internetului așa cum îl știm astăzi, începând cu 19901când Tim
Berners-Lee a inventat World Wide Web, perspectivele de dezvoltare a modului de
comunicare dintre oameni au devenit mult mai diverse. Dezvoltarea internetului a dus la
simplificarea modului în care oamenii comunică între ei, dar a condus și la accesul facil la
informație pentru o mare parte a populație i la nivel mondial.
Motoarele de căutare sunt unul dintre cele mai importante instrumente pe care
utilizatorii de internet le folosesc pentru a ajunge ușor la informația dorită. Cu o simplă
căutare ei au acces la o multitudine de pagini web legate de tema respectivă și de obicei
relevante pentru aceștia.
O altă componentă foarte importantă din ultimii ani o reprezintă rețelele de socializare
care au avut un succes remarcabil și care au adunat miliarde de oameni într -un singur loc
pentru a putea face schimb de informații.
Dezvoltarea mediului onlin e a reprezentat pentru societăți o oportunitate în ceea ce
privește marketingul și vânzările. S -a ajuns într -o situație în care o firmă fără un site web este
aproape automat scoasă din lupta concurențială, prezenț a în mediul online și pe rețelele de
socializare fiind obligatorie. Fie că sunt magazine exclusiv online, fie că activează și prin
magazine clasice sau pur și simplu oferă informații despre produsele și serviciile oferite,
prezența în spațiul virtual aduce reale beneficii tuturor agenților economici.
Bănciles-au aliniat și ele imediat la acest trend deoarece acestea sunt instituții care
pun mare accent pe marketing și pe imaginea promovată pe piață. Inițial rolul internetului a
fost doar cel de prezentare a serviciilor băncii, dar pe măsura dezvoltării capacită ților
informatice internetul a devenit un mijloc de real izare a diferitelor opera țiuni ale persoanelor
fizice sau juridice. În prezent băncile sunt interesate tot mai mult în crearea de servicii
financiare tot mai mult axate pe confortul clientului, ce nu necesită prezentarea acestuia la
bancă,realizarea opera țiunilor dorite direct de pe calculatorul personal cu un simplu click sau
de pe dispozitivele mobile, viitorul fiind to t mai mult axat pe a șa-zisul „self-banking”. Astfel
băncile investesc tot mai mult în hardware și software în detrimentul vechilor ghi șee bancare.
Băncileau ajuns să se întreacă în elaborarea de produse bancare concepute după o
atentă studiere a pieței, aclienților existenți și pontențiali și a progresului tehnologic,
speculând orice oportunitate, mai ales în condițiile concurențe iacerbedepe piața bancară.
1Revista Historia -https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o -mica-istorie-a-internetului, accesat la
12.08.2017

31.1.Serviciile bancare –de la clasic la modern
Încă de la apari ția băncilor acestea au încercat să ofere clienților servicii de o calitate
superioară, eviden țiindu-se ca una dintre cele mai importante componente a vie ții economice
a diferitelor zone geografice. Astfel serv iciile bancare au evoluatși au fost perfecționate
continuu în concordan ță cu perioad ași progresul t ehnologic înregistrat .
„Noile tehnologii din domeniul comunicațiilor, al procesării și depozitării datelor,
aplicațiile informatice au condus la reconsiderări în ceea ce privește organizarea băncilor și
derularea operațiunilor tradiționale, precum și inte nsificarea concurenței prin apariția de noi
instituții financiare și apariția de noi produse și servicii bancare. Astfel, au apărut băncile
virtuale și cele de tip peer -to-peer, care în esență se bazează pe spațiul virtual și conexiunile la
internet. De as emenea, au apărut noi produse și servicii bancare bazate pe inovațiile
tehnologice: internet -banking, cardurile bancare etc.”2
Activitățile clasiceale unei bănci erauacordarea de credite și atragerea de depozite ,
acestea diversificându -se odată cu trecerea timpului, rolul băncilor fiind din ce în ce mai
complex. Înprezentactivitățile instituțiilor de credit sunt mult mai numeroase, printre acestea
regăsindu -se:3
atragere de depozite și alte fonduri rambursabile;
acordare de credite, incluzând: cre dite de consum, credite ipotecare, factoring,
finanțarea tranzacțiilor comerciale și altele;
leasing financiar;
operațiuni de plăți;
emitere și administrare de mijloace de plată, spre exemplu: cărți de credit,
cecuri de călătorie și altele asemenea, inclus iv emitere de monedăp electronică;
emitere de garanții și asumare de angajamente;
tranzacționare în cont propriu și/sau pe contul clienților, folosind: cecuri,
cambii, bilete la ordin, certificate de depozit, instrumente financiare derivate,
valută, valori mobiliare și alte instrumente financiare transferabile;
emisiunea de valori mobiliare prin subscrierea și plasamentul acestora și alte
servicii legate;
servicii de consultanță în afaceri;
administrare de portofolii;
2Căpraru Bogdan, Retail banking , Editura C.H. Beck, București, 2009, pg. 143
3Bențe Corneliu, Gestiunea și contabilitatea instituțiilor de credit , Suport de curs, Oradea, 2013, pg. 17

4custodie și administrare de instrumente financiare;
intermediere pe piața interbancară;
închiriere de casete de siguranță;
operațiuni legate de metale și pietre prețioase;
achiziționarea de participații la capitalul altor entități;
orice alte activități și servicii circumscrise domeniului finan ciar, cu respectarea
prevederilor legale în domeniu.
Odată cu diversificarea gamei de activități a băncilor vine și necesitatea gestionării
acestora cât mai rapid și cât mai corect. Pentru aceasta se folosesc mijloace electronice,
activitatea bancară fiind informatizată în ceea ce privește toate operațiunile prezentate mai
sus. Pentru exemplificare, moneda scripturală este ținută în conturi bancare electronice, iar în
momentul în care clientul solicită și primește un credit, contravaloarea acestuia îi va fi virată
într-un cont bancar electronic. De asemenea plata ratelor de către beneficiar se realizează de
cele mai multe ori tot electronic, prin transfer din contul personal sau de salarii în contul
propriu al băncii.
Operațiunile de plăți și tran sferuri se realizează și ele informatizat, în România
mecanismul luând forma Sistemului Electronic de Plăți (SEP), compus din: SENT, ReGIS și
SaFIR.TRANSFOND este operatorul Sistemului Electronic de Plăți și are următoarele
îndatoriri:4
esteprincipalul furnizor de servicii de procesare a plăților interbancare de mică
valoare fără numerar. Exceptând plățile cu carduri (compensate de Visa și
Mastercard), toate plățile de mică valoare sunt compensate prin intermediul
unui sistem administrat și operat integral de TRANS FOND, respectiv SENT;
esteoperatorul tehnic și funcțional al sistemului ReGIS administrat de BNR, în
limita mandatului oferit de banca centrală; ReGIS asigură decontarea finală și
irevocabilă, în timp real, a plăților de mare valoare și urgente;
esteoperatorul tehnic al sistemului SaFIR (sistemul de depozitare și decontare
a operațiunilor cu titluri de stat ).
Astfel odată cu implementarea acestui sistem toate trasferurile realizate de instituțiile
bancare din România sunt efectuate cu ajutorul acestuia, e xceptând plățile cu carduri,
proiectul de realizare a SEP fiind realizat prin colaborarea cu Uniunea Europeană prin
4http://www.transfond.ro/servicii/sistemul -electronic -de-plati.php, accesat la 12.08.2017

5intermediului programului PHARE și comunitatea bancară în anul 2005. Prin proiect au fost
realizate:5
dezvoltarea programelor informatice și a interfețelor aferente sistemelor ReGIS
(RTGS), SENT (ACH) și SaFIR (GSRS);
implementarea rețelelor de comunicații SWIFT și VPN;
elaborarea legislației aferente funcționării Sistemului Electronic de Plăți.
Cele trei sisteme, cu programele informatice și interfețele aferente sunt reprezentate
de:6
osistemul RTGS –sistemul cu decontare brută în timp real (sistemul plăților de
mare valoare);
osistemul ACH –casa de compensație automată (sistemul plăților de mică
valoare);
osistemul GSRS –sistemul de înregistrare și decontare a operațiunilor cu titluri
de stat.
Informatizarea și folosirea rețelelor informatice de mare viteză în tranferurile bancare
au condus la reducerea semnificativă a timpului în care operațiunile bancare sunt realizate și
astfel la dezvoltarea activității economice.
Se pare că tehnologia va fi principalul element al viitoruluidomeniului financiar, în
special cel bancar. „Facilitățile oferite de operațiunile bancare online și produsele tehnologice
în schimbare vor domina sectorul bancar de retail în viitor prin furnizare de informații asupra
produselor, consultanță financiară și posibilitatea clienților de a accesa și gestiona conturile
prin sistem online.”7
1.2.Operațiunile prin Internet banking
Introducerea mijloacelor informatice moderne în cadrul băncilor a fost doar primul pas
în evoluția domeniului bancar. Existența internetului facilitează relația directă între clientul
băncii și produsele pe care banca i le pune la dispoziție, intermediar fiind interfața informatică
în detrimentul clasicului funcționar bancar.
Platformele de internet banking sunt considerate ca fiind incluse în sfera e -Finance
care ar cuprinde „toate activitățile web care permit, plata tranzacțiilor comerciale e -Payment,
banii digitali de tipul e -Money, Digital Money, Cyber Money, Cyber Coin, posibilitățile de
5Zăpodeanu Daniela, Operațiunile instituțiilor de credit , Suport de curs, Oradea, 2012, pg. 75
6http://www.transfond.ro/servicii/istoric -sep.php, accesat la 12.08.2017
7Cetină Iuliana, Emanuel Odobescu, Strategii de marketing bancar , Editura Economică, București, 2007, pg.
195

6platăprin intermediul cărților de credit, posibilitățile de plată prin intermediul web a
impozitelor și taxelor e -Bill, e-Tax, realizarea tranzacțiilor comerciale prin intermediul
băncilor partenere e -Banking, i -Banking, m -Banking.”8
„E-banking-ul este distribu it clienților prin Internet și prin paginile web utilizând
Hypertext Markup Language (HTML). În vederea utilizării serviciilor e -banking, clienții au
nevoie de acces la Internet și de un program care să permită navigarea pe Internet (web
browser software). Contul clientului băncii și informația cu privire la tranzacție sunt
depozitate într -o bază de date. ”9
Internet bankingul nu trebuie confundat cu home banking, primul necesitând o
conexiune la internet și realizarea de operațiuni pe baza sistemelor informatice ale emitentului
utilizând un browser , în timp ce al doilea „se bazează pe o aplicație software a emitentului
instalată la sediul deținătorului, pe o stație de lucru individuală sau în rețea.”10
Din punct de vedere al reglementărilor în domeniu în România, Banca Națională a
emis acte normative, cum este Regulamentul nr. 6 din 2006 privind emiterea și utilizarea
instrumentelor de plată elect ronică și relațiile dintre participanții la tranzacțiile cu aceste
instrumente. Conform acestei reglementăr i „instrument de plată la distanță tip
internet-banking este acel instrument de plată cu acces la distanță, care se bazează pe
tehnologia internet (world wide web) și pe sistemele informatice ale emitentului.”11Tot
potrivit aceluiași regulame nt „pe lângă operațiunile de transfer de fonduri, ce conferă
utilizatorului instrumentului de plată cu acces la distanță de tip internet -banking,
home-banking sau mobile -banking posibilitatea transmiterii electronice a instrucțiunilor de
platădin contul propriu și a transcrierii mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat
automat de sistem, utilizatorul poate efectua și operațiuni de schimb valutar, poate constitui
depozite și poate obține informații privind soldul conturilor și al operațiunilor efectuate.”12
8Cohuț Ioana Pop, Comerț electronic , Editura Univ ersității din Oradea, Oradea, 2014, pg. 133
9Georgescu -Goloșoiu Ligia, Servicii bancare electronice, electronic banking/E -banking –
http://ligiagolosoiu.ro/content/Servicii_bancare_electronice.pdf, accesat la 14.08.2017
10Ghid privind securitatea servicii lor Internet Banking și Online Shoping , OTP Bank în colaborare cu Centrul
Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (cert.ro) -https://cert.ro/vezi/document/securitatea –
serviciilor -internet-banking, accesat la 16.08.2017
11Banca Națională a României -Regulamentul nr. 6 din 11 octombrie 2006 privind emiterea și utilizarea
instrumentelor de plată elect ronică și relațiile dintre participanții la tranzacțiile cu aceste instrumente, Monitorul
Oficial, Partea I 927 din 15 noiembrie 2006, artico lul 2, alineatul 19
12ibidem, alineatul 15

7„Internetul nu este numai un alt canal de distribuție; nu este numai un nou mijloc de
promovare; nu este doar o modalitate de a mări viteza tranzacțiilor. Internetul este baza unei
noi ordini industriale”13.
Printre avantajele ser viciilor de internet banking se regăsesc:
accesul de la distanță la conturile curente și anumite operațiuni bancare,
confortul pe care îl asigură;
accesul 24 de ore din 24 la acest serviciu, operațiunile putând fi realizate la
orice oră din zi sau din noapte;
economisirea timpului de așteptare la ghișee și de deplasare la acestea;
economisirea de resurse financiare pentru societatea bancară, întreținerea
rețelei informatice fiind mai puțin costisitoare decât funcționarii bancari ce ar
trebui să realizez e aceleași servicii;
accesul la un număr mai mare de clienți aflați la distanță și în regiuni în care
banca nu are neapărat agenții sau sucursale, cu condiția existențe accesului
clienților la internet;
economisirea de resurse financiare pentru clienți, în general costurile
operațiunilor efectuate prin internet fiind mai mici decât cele efectuate direct la
ghișeele băncii;
siguranța pe care clientul o obține prin faptul că își realizează singur
operațiunile, eliminându -se nesiguranța generată de intermedier ea unui
funcționar bancar care poate înțele ge eronat intențiile clientului;
posibilități mai largi de alegere pentru consumatori.
Printre operațiunile uzuale oferite de bănci prin intermediul internetului se regăsesc:14
plăți în lei și valută –acestea pot fi făcute către diverși parteneri de afaceri,
rude, prieteni sau furnizori de servicii;
plăți în lei către furnizorii de utilități –pentru achitarea mai simplu și mai rapid
facturile la utilități (gaze, curent, telefonie, etc.), se pot folosi șabloane de plată
predefinite, cum ar fi opțiunea de Direct Debit, iar factura se va plăti automat
lunar;
transferuri între conturi proprii;
schimb valutar;
13Cetină Iuliana, Modalități de evaluare a eficienței în marketingul serviciilor , Editura Dacia Europa Nova,
Lugoj, 2002 , pg. 83
14http://www.bankingnews.ro/internet -banking-avantaje.html, accesat la 14.08.2017

8constituire depozite la termen;
consultarea extraselor de cont;
plata ratelor la credite.
Din această înșiruire de operațiuni uzuale de mai sus se poate scoate în evidență că
serviciile bancareoferite prin intermediul internetului pot fi incluse în 2 categorii: servicii de
informare și servicii de administare și plăți.
Limitele se rviciului de internet banking sun t legate în primul rând de necesitatea
existenței calculatorului personal dotat corespunzător și a unei conexiuni la internet, iar
clientul trebuie să aibă cunoștințe minime de utilizare a unui pc și de navigare pe internet cu
ajutorul unui browser. De ase menea unele operațiuni nu pot fi realizate deoarece clientul
băncii trebuie să se deplaseze, cel mai elocvent exemplu ar fi operațiunile cu numerar,
depunere sau ridicare de numerar, acestea putând fi realizate doar la ghișeul băncii sau la
rețeaua de ATM. Însă și în acest caz serviciul de internet banking poate fi util prin
componenta sa de informare cu privire la rețeaua de agenții bancare sau de bancomate a
băncii și locația exactă a acestora.
Unul dintre cele mai importante aspecte legate de limitele internet banking -ului îl
reprezintă securitatea tranzacțiilor și a datelor cu caracter personal ale utilizatorului.
Securitatea poate fi unul dintre aspectele care îi fac pe unii utilizatori să fie sceptici în
utilizarea internetului pentru realizarea de operațiuni bancare, preferând metodele clasice.
Pentru bancă este important să știe și modul în care clientul alege să utilizeze un
anumit serviciu de internet banking și care sunt factorii ce det ermină opțiunea utilizatorului
pentru o bancă în detrimentul alteia.
Studiile efectuate iau în calcul mai mulți factori printre care: reputația băncii, ușurința
de utilizare a site -ului băncii și interfața de e -banking, sprijinul guvernului, încrederea în
bancă atât inițială, cât și pe parcursul folosirii serviciului, beneficiile, securitatea. Dintre
acesteaunele studii empirice scot în evidență faptul că cea mai mare importanță o are
încrederea.15Alte studii vorbesc de comoditate ca factor determinant în utilizarea internet
banking-ului, dar și de securitatea pe care aceștia o resimt.16Altele scot în evidență
15Zandhessami Hessam, Geranmayeh Parisa, Determinants of user acceptance of internet banking: An
empirical study , Management Science Letters Vol. 4, Growing Science Ltd., 2014 –
http://www.growingscience.com/ msl/Vol4/msl_2014_191.pdf, accesat la 15.08.201 7
16Nasri Wadie, Factors Infuencing the Adoption of Internet Banking in Tunisia , International Journal of
Business and Management, Vol. 6, No 8, August 2011 -http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/
download?doi=10.1.1.468.6136&rep=rep1&type=pdf, accesat la 15.08.2017

9importanța utilității pe care consumatorii o resimt în detrimentul ușurinței de utilizare, cum
este cazul unui studiu realizat pe cazul Estoniei.17
Acest lucru scoate în evidență faptul că în elaborarea interfeței de internet banking
băncile trebuie să țină seama atât de utilitatea oferită și comoditatea utilizării, cât și de
securitatea oferită, dar de asemenea oricât de bună ar fi o interfață de inte rnet banking, băncile
trebuie să își mențină o imagine cât mai bună în rândul clienților, în caz contrar aceștia își vor
îndrepta atenția spre alte bănci cu o reputație mai bună .
1.3. Securitatea serviciului de internet banking
Când se vorbește de spațiul virtual inevitabil apare în discuți e și problema securității,
în condițiile în care la nivel mondial există un număr destul de însemnat de atacuri cibernetice
și fraude virtuale. Sistemul bancar este cel mai adesea cel vizat de către infractorii vi rtuali
deoarece prin acesta pot să obțină cele mai mari beneficii, golind la propriu ,de multe ori
conturile clienților.
Riscurile la care utilizatorii de internet banking se supun ar putea fi clasificat e în:18
interceptarea –conversația poate fi intercep tată de către o terță persoană;
manipularea –datele private pot fi modificate pe traseul parcurs până la
destinație;
depersonalizarea –presupune declinarea sau atribuirea unei identități false.
Pentru a minimiza aceste riscuri băncile utilizează o serie de măsuri de protecție
printre care regăsim următoarele :
Autentificarea cu user și parolă19-este considerată a fi o metodă clasică și
oferă un nivel limitat de securitate, fiind folosită în general pentru accesarea
unor date cu nivel limitate de confiden țialitate și a unor operațiuni cu grad de
risc redus asupra clientului. Utilizatorul poate fi format dintr -un set de cifre sau
dintr-o denumire selectată de către client;
Utilizarea unui token cu parolă unică20-oferă utilizatorului o parolă dinamică
aleatoare ce poate fi folosită o singură dată pentru autentificare, făcând acea
17Eriksson Kent, Kerem Katri, Nilsson Daniel, Customer Acceptance of Internet Banking in Estonia –
https://www.diva -portal.org/smash/get/diva2:461712/FULLTEXT02.pdf, accesat la 15.08.2017
18Alecu Felician, Internet Banking , Revista Informatica E conomică, Nr. 4 (40), ASE București, 2006, pg. 104
19Ghid privind securitatea serviciilor Internet Banking și Online Shoping , OTP Bank în colaborare cu Centrul
Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (cert.ro) -https://cert.ro/vezi/docu ment/securitatea –
serviciilor -internet-banking, accesat la 16.08.2017
20Choubey Janardan, Choubey Bhaskar, Secure User Authentification in Internet Banking: A Qualitative Survey ,
International Journal of Innovation, Management and Technology, Vol. 4, No. 2, April 2013, pg. 199 –
http://www.ijimt.org/papers/391 -D0493.pdf, accesat la 16.08.2017

10parolă nefolositoare pentru viitoare atacuri. Acest token poate fi unul fizic,
oferit de bancă la contractarea serviciului protejat cu ajutorul unui cod PIN sau
poate fi unul virtual ce transmite codul printr -un SMS. Indiferent de metoda de
transmitere a codului, acesta are o perioadă de valabilitate limitată, spre
exemplu 30 de secunde ;
Combinând aceste 2 metode amintite mai sus, unele bănci practică
autentificarea în 2 pași, primul pas necesitând utilizarea unui user și a unei
parole cunoscute de către utilizator, iar al doilea transmiterea acelui cod unic
cu ajutorul unui dispozitiv token și introducerea de către client pentru a închei a
autentificarea;
Protecția oferită de browser21-securitatea este dată de nivelul de protecție al
browserului utilizat, clientul fiind protejat limitat la nivelul programelor
malware cunoscute prin monitorizarea memoriei alocate de către browser,
detectarea și stoparea capturării de informații;
Autentificarea printr -un certificat virtual instalat în browser22-certificatele,
împreună cu un parametru de autentificare, sunt utilizate pentru verificarea
identității persoanei care transmite mesaje și pentru a oferi posibilitatea
destinatarului de a codifica/decodifica răspunsurile. O persoană care dorește să
trimită un mesaj codat, trebuie să solicite mai întâi un certificat de la o
autoritate de certificare și să îl instaleze în browser. Utilizarea serviciului de
Internet Banking pe mai multe calculatoare necesită solicitarea și instalarea a
câte un certificat pe fiecare dintre sisteme;
Utilizarea unor întrebări de siguranță23-se bazează pe informații secrete
cunoscute atât de către client, cât și de către ent itatea la care se autentifică. În
această categorie de informații intră diferite date cu caracter personal ce doar
utilizatorul ar trebui să le știe (ex: suma exactă a ratei creditului ipotecar pe
care trebuie să o plătească în luna respectivă) sau anumite imagini pe care
21Nwogu Reginald Emeka, Improving the Security of the Internet Banking System Using Three -Level Security
Implementation , IRACST –International Journal of Computer Scie nce and Information Technology & Security,
Vol. 4, No. 6, December 2014, pg. 168 -https://ijcsits.org/papers/vol4no62014/7vol4no6.pdf, accesat la
16.08.2017
22Ghid privind securitatea serviciilor Internet Banking și Online Shoping , OTP Bank în colaborare cu Centrul
Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (cert.ro) -https://cert.ro/vezi/document/securitatea –
serviciilor -internet-banking, accesat la 16.08.2017
23Authentication in an Internet Banking Environment , Federal Reserve System, Fed eral Financial Institutions
Examination Council, pg. 8 -https://www.federalreserve.gov/boarddocs/srletters/2005/SR0519a1.pdf, accesat la
16.08.2017

11utilizatorul trebuie să le selecteze într -o anumită ordine dintr -o multitudine de
imagini. Aceste întrebări secrete de siguranță trebuie schimbate periodic, în caz
contrar fiind considerate compromise.
CAPTCHA (Completely Automated Public Turing test to tell Computers and
Humans)24–este o metodă prin care se încearcă despistarea atacurilor
automate și necesită ca utilizatorul legitim să introducă informații solicitate cu
ajutorul unor imagini ce îi apar pe ecran, fiind extrem de dificil p entru roboții
automați să proceseze și să recunoască astfel de imagini ;
Utilizarea unei tastaturi virtuale25-este o metodă menită să asigure protecția
împotriva așa -ziselor „sniffing programs”, programe care încearcă să identifice
caracterele introduse de utilizator cu ajutorul tastaturii. Astfel se utilizează o
tastatură vituală direct pe ecranul calculatorul ui, introducerea caracterelor
realizându -se cu ajutorul mouse -ului.
Există și alte metode de protecție împotriva atacurilor cibernetice, care chiar dacă par
mai simple, pot fi foarte eficiente, dintre care pot fi amintite:26
Limitarea numărului de încercări eșuate de autentificare –constă în stabilirea
unui număr maxim de încercări eșuate, după care se va proceda la blocarea
automată a contului de acces la serviciul de internet banking. Deblocarea se
poate realiza numai de către utilizatorul legitim prin ap elarea la serviciul de
suport al băncii pe baza unei proceduri de identificare;
Criptarea comunicațiilor –constă în transformarea datelor transmise pe internet
într-un șir de caractere indescifrabil pentru a asigura confidențialitatea pe
timpul realizării relației între utilizator și bancă;
Limitarea timpului de inactivitate într -o sesiune –oferă protecție mai ales în
cazul în care utilizatorul a uitat să închidă sesiunea sau în cazul în care aceasta
nu s-a închis corespunzător din diverse motive, aceasta fiind închisă automat
după un anumit timp maxim de inactivitate;
24Nwogu Reginald Emeka, Improving the Security of the Internet Banking System Using Three -Level Security
Implementation , IRACST –International Journal of Computer Science and Information Technology & Security,
Vol. 4, No. 6, December 2014, pg. 168 -https://ijcsits.org/papers/vol4no62014/7vol4no6.pdf, accesat la
16.08.2017
25ibidem
26Ghid privind securitatea s erviciilor Internet Banking și Online Shoping , OTP Bank în colaborare cu Centrul
Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (cert.ro) -https://cert.ro/vezi/document/securitatea –
serviciilor -internet-banking, accesat la 16.08.2017

12Limitarea orară privind anumite tranzacții considerate cu risc ridicat –chiar
dacă internet banking -ul este disponibil non -stop, este posibil ca din motive de
siguranță unele operațiuni să nu poate fi realizate într -un anumit interval orar,
de multe ori ordinul de realizare al acestora poate fi dat, ele urmând a fi
realizateîn intervalul de lucru după o verificare prealabilă a acestora;
Evidența conectărilor –reprezintă informarea utilizat orului direct în contul de
internet banking asupra istoricului conectărilor, astfel facilitându -i acestuia
identificarea anumitor autentificări neautorizate și anunțarea acestora. Aceste
informații pot cuprinde: ID -ul de sesiune, data conectării, data deco nectării și
dispozitivul de la care s -a realizat conexiunea;
Informarea clară și compl etă a beneficiarilor -oricât de sofisticate ar fi
măsurile de securitate oferite de către bănci, clienții trebuie să fie informați cu
privire la modalitatea corectă de a utentificare și utilizare a serviciului și
riscurile la care se supun. De asemenea trebuie asigurat un serviciu de suport
disponibil 24 de ore din 24, la care utilizatorii să poată apela când observă ceva
suspect sau când necesită informații suplimentare.
Figura 1.1. prezintă o structură aunui sistem de securitate în cazul unei tranzacții prin
internet banking protejată printr -un user și o parolă . O sesiune bancară este inițiată prin
conectarea unui client, folosind un protocol numit SSL, la serverul bănci i prin furnizarea unui
nume de utilizator și a unei parole. Dacă acesteasunt corecte, serverul va autentifica clientul
și va iniția sesiunea de criptare.
Securitatea oferită de criptare este direct proporțională cu lungimea cheii de codificare
care este f olosită. Pentru criptarea pe 40 de biți, numărul total de combinații posibile este egal
cu 240, pentru o cheie de lungime egală cu 128 de biți, numărul de combinații devine 2128,
respectiv 2256pentru chei pe 256 de biți.27
În figură se poate observa interpunerea unor firewall -uri sau paravane de protecție,
care fac o filtrare a traficului între o rețea/calculator și altă rețea/alt calculator (sau mai
generic vorbind, cu internet -ul). Firewall -ul inspectează fiecare pachet primit dinspre/spre
rețeaua p e care dorim să o protejăm și, pe baza unor reguli de filtrare, va stabili dacă un
anumit pachet va fi lasat sau nu să treacă. Acestea constau în dispozitive hardware dedicate
sau pachete software combinate cu routere instalate și configurate să protejeze.28
27Alecu Felician,Internet Banking , Revista Informatica Economică, Nr. 4 (40), ASE București, 2006, pg. 105
28Gaianu Mihai, Rețele de calculatoare , Universitatea de Vest din Timișoara, Laboratorul 14 –
https://users.info.uvt.ro/~mgaianu/Retele/Lab14.pdf, accesat la 17.08.2017

13Figura1.1.Structura unui sistem de securitate al unei tranzacții bancare efectuate prin Internet
Sursa:Alecu Felician, Internet Banking , Revista Informatica Economică, Nr. 4 (40), ASE București, 2006, pg.
105
Securitatea este necesară a se realiza p e fiecare nivel de comunicare, cum o arată și
figura, inițial de la calculatorul utilizatorului la serverul WEB , acesta fiind și el securizat,
urmând a se proteja datele din rețeaua internă a băncii Intranet, dar nu în ultimul rând trebuie
securizată baza de date ce conține toate informațiile confidențiale ale clienților ce le deține
banca. În cazul în care aceste informații confidențiale cad pe mâna infractorilor cibernetici,
consecințele pot fi dezastruoase atât din punct de vedere material, cât și din pu nct de vedere al
imaginii clienților.
Băncile trebuie să aibă departamente specializate pentru a face față provocărilor de
securitate cibernetică, ele trebuie să monitorizeze și să evalueze constant riscurile la care
sistemele informatice se supun. De asemenea trebuie elaborate și dezvoltate noi metode de
protecție în utilizarea internet banking -ului. Considerăm că o posibilă soluție de viitor ar fi
dezvoltarea la scară largă a unor tehnologii de identificare a utilizatorului și pe bază de
caracteris tici fizice, pe lângă vechile metode de protecție. În această categorie ar putea intra:
recunoașterea pe bază de amprentă, recunoașterea facială, scanarea retinei sau irisului,
recunoașterea vocală, etc. Chiar dacă scanarea biometrică ar putea necesita cos turi destul de
mari pentru bănci în dispozitive care să realizeze acest lucru, o soluție la aceasta ar putea fi
telefoanele inteligente. Acestea ar putea fi utilizate în acest scop, existând pe piață dispozitive
cu senzori de amprentă foarte exacți, deținu tede o mare parte din utilizatorii de servicii
bancare.

14Capitolul 2.Internet Banking în România
Pentru a evalua serviciile de internet banking din România se va face o comparație
între 3 dintre cele mai importante bănci: Banca Comercială Română (BCR), b anca
Transilvania și Raiffeisen Bank.
În cadrul fiecărei bănci vor fi analizate serviciile de internet banking luând în calcul
următoarele aspecte:
1.Modalitatea de autentificare
2.Interfața și comoditatea utilizării
3.Ușurința utilizării și infrastructura nec esară serviciului
4.Utilitatea și informațiile oferite în cont
5.Operațiunile disponibile
6.Viteza de procesare
7.Existența serviciului suport și a informațiilor suport și de prezentare a
serviciului
8.Securitatea
9.Costurile
La final se vor acorda punctaje de la 1 la 5 în funcție de calitatea atribuită unui anumit
aspect astfel: 1 –foarte modest; 2 –modest; 3 –satisfăcător; 4 –bun; 5–foarte bun, pentru ca
la final să fie realizat un punctaj final al fiecărei bănci prin însumarea calificativelor
individuale.
2.1. Internet banking la Raiffeisen Bank
Reiffeisen Bank oferă clienților posibilitatea accesului la serviciul de internet banking
în cadrul site -ului propriu accesând butonul special în acest sens sau la link -ul
https://www.raiffeisenonline.ro/eBankingWeb/ login.
1.Modalitatea de autentificare
Autentificarea în cadrul serviciului de internet banking se realizează pe baza unui
nume de utilizator și a unei parole. Numele de utilizator va fi stabilit de către beneficiarul
serviciului odată cu prima autentificare. Prima autentificare se realizează pe baza unui cod
comunicat de către specialistul bancar care a realizat contractarea internet banking -ului.
Odată stabilit un nume de utilizator în cazul autentificărilor ulterioare se va proceda la
parcurgerea următorilo r pași:
Accesarea Raiffeisen Online

15Introducerea numelui de utilizator în spațiul dedicat, după cum se poate
observa în imaginea de mai jos.
Figura 2.1. Introducerea utilizatorului
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking Raiffeisen
Odată cu introducerea codului utilizatorului, ce poate fi format din litere și cifre, se va
alege butonul continuă pentru a trece la pasul următor.
Obținerea și introducerea parolei generată cu ajutorul card readerului
Utilizatorii serviciului de internet banking Raiffeisen primesc odată cu contractarea un
cititor de carduri de debit utilizat în procesul de autentificare. Acesta este utilizat pentru
obținerea parolei necesare la autentificare astfel:
oSe introduce cardul de debit în cititorul de carduri, dacă acesta nu este
recunoscut sau nu a fost introdus bine, card readerul va afișa un mesaj
de eroare;
oSe apasă butonul „Autentifică” de pe cititor;
oSe introduce codul PIN aferent cardului de debit;
oCititotul de carduri va afisa o parolă formată d in cifre ce va fi introdusă
în spațiul corespunzătorul, după cum este prezentat și în imaginea de
mai jos. Odată realizați acești pași și accesarea butonului

16„Autentificare” cu un click, accesarea contului de internet banking este
realizată.
Figura 2.2.Introducerea parolei
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking Raiffeisen
2.Interfața și comoditatea utilizării
Interfața contului de utilizator al internet banking -ului Raiffeisen este una plăcută,
folosindu -se culorile specifice băn cii, galben și negru. Pagina care te întâmpină este denumită
pagina principală, și după cum se observă și în imaginea de mai jos, aceasta cuprinde mai
multe elemente. Secțiunea „Sumar” oferă imagine consolidată asupra tuturor fondurilor
existente în contur ile curente și de economii, indiferent dacă acestea sunt sau nu adăugate în
cadrul serviciului Raiffeisen Online.
În partea de sus a paginii principale sunt redate informații despre ultima autentificare
în aplicație, iar alăturat sunt afișate urmatoarele t aburi:29
Acasă: te direcționează către pagina principala a aplicației;
Mesaje: te direcționează către pagina mesajelor securizate; în plus, tabul iți
arată numărul mesajelor securizate necitite (daca acestea există);
29https://www.raiffeisen.ro/persoane -fizice/produsele -noastre/operatiuni -curente/servicii -online/internet –
banking/consulta -ghidul-de-utilizare/, accesat la 18.08.2017

17Ghid de utilizare: te direcționează către ghidul de utilizare Raiffeisen Online;
Tiparește: ofera posibilitatea să tipărești pagina în care te afli, exceptând
paginile de intrare și iesire din aplicație;
Închidere sesiune: se utilizează pentru părăsirea corectă a aplicației.
Figura 2.3.Pagina principală
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking Raiffeisen
În partea stângă este redat un meniu ce conține serviciile și operațiunile la care
utilizatorul are acces prin internet banking. De fiecare dată când una dintre categorii este
selectată, sub aceasta se vor derula subcategoriile aferente.
În partea dreaptă sus sunt redate cursurile de schimb ale celor mai importante monede
internaționale în raport cu leul, și anume: euro, dolar și liră sterlină.
3.Ușurința utilizări iși infrastructura necesară serviciului
Având în vedere modul prietenos al interfeței și gruparea inteligentă a diferitelor
operațiuni care pot fi realizate, se poate spune că internet banking -ul Raiffeisen este ușor de
folosit.Denumirile operațiunilor s unt simple și clare, fiind ușor de înțeles la ce se referă

18fiecare dintre acestea. Orice operațiune aleasă se poate realiza prin doar câteva click -uri, fiind
în general necesare doar selectarea contului vizat, a sumei alocate și a destinației acesteia. De
asemenea serviciul este disponibil 24/24 , excepție făcând perioadele de mentenență.
Din punct de vedere al infrastructurii necesare din partea beneficiarului, acesta trebuie
să aibe acces la un calculator sau laptop, conectat la internet și un browser indiferent de
denumirea acestuia (Google Chrome, Microsoft Internet Explorer, Microsoft Ed ge, Mozilla
Firefox, Opera ).Cerințele tehnice ale sistemului de calcul sunt următoarele:30
Sistem de operare: Microsoft Windows: 98, 2000, XP, Vista, 7 sau orice alt
sistem de operare care suporta urmă toarele browsere de Internet:
oMicrosoft Internet Explorer -minimum versiunea 7;
oMozilla Firefox -minimum versiunea 2;
oGoogle Chrome -minimum versiunea 4;
oOpera–minimum versiunea 9.
Alte cerințe pentru rularea aplicației în condiții normale:
oProcesor-minimum Pentium II;
oSpațiu disponibil hard disk -minimum 100 MB;
oAdobe Acrobat Reader.
4.Utilitatea și informațiile oferite în cont
După cum se observă și mai sus, încă odată cu deschiderea paginii principale inter fața
începe să ofere informații cu privire la portofoliul clientului prin acea secțiune „Sumar”.
Accesând butonul „Conturile mele” din cadrul paginii principale, sau subcategoria din cadrul
„Servicii cont” denumită „Portofoliul meu”, utilizatorul are acces la informații detaliate
pentru fiecare cont în parte. Printre informațiile oferite se regăsesc:
Tipul contului –produsul;
Numărul/Numele contului;
Moneda contului;
Soldul disponibil (valabil pentru conturile curente și de economii);
Soldul curent.
De asemenea acesta poate vizualiza tranzacțiile efectuate, atât în ziua res pectivă
(acesând „Afișează extras intermediar zi curentă”), cât și pe un orizont de timp mai mare, în
funcție de filtrele alese de utilizator (perioada, tipul tranzacției de debit s au de credit,
intervalul în care se încadrează suma, numărul de tranzacții). Butonul „Afișează tranzacțiile
30https://www.raiffeisen.ro/persoane -fizice/produsele -noastre/operatiuni -curente/servicii -online/internet –
banking/intrebari -frecvente/, accesat la 18.08.2017

19active” redă tranzacțiile ce urmează a fi procesate sau cele care sunt planificate de către
utilizator a se repeta lunar, inclusiv plățile aferente creditelor.
Figura 2.4. Secțiunea „Conturile mele”
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking Raiffeisen
Existența secțiunii de mesaje este și ea importantă, fiind modalitatea prin care banca
comunică direct cu utilizatorul, transm ițând diverse informații legate de modificarea
condițiilor contractuale sau alte aspecte importante.
5.Operațiunile disponibile
Operațiunile disponibile a fi realizate sunt diverse. Acestea, după cum se observă și în
imaginea de mai sus, sunt legate de deschiderea de conturi curente sau conturi de economii,
solicitarea unui card de debit, plăți instant, dar și un serviciu denumit Direct Debit sau
ConfortaBill.
Direct Debit sau Confor taBill „reprezintă un transfer bancar automat, prin care
Raiffeisen Bank intermediază plățile utilizatorului către furnizorii de utilități (telefonie fixă
sau mobilă, energie electrică, gaze, apă, cablu TV, salubritate etc.), companii de asigurări,
firme de leasing, organizații caritabile, pe baza acordurilor existente între utilizator și bancă,
respectiv între furnizor și bancă.”31Se oferă în fapt plata automată a facturilor la furnizorii de
utilități și alte entități, lunar, oferind utilizatorilor confort și economie de timp. Utilizatorul
31https://www.raiffeisen.ro/persoane -fizice/produsele -noastre/operatiuni -curente/debit -direct/, acce sat la
18.08.2017

20continuă să primească facturile de la furnizor doar că nu se mai deplasează pentru a realiza
plata, ea afectuându -se automat din contul bancar ales. Se poate alege și plata facturilor unei
terțe persoane, de asemenea se p oate selecta o sumă maximă până la care factura să fie
achitată. Dacă factura emisă de furnizor depășește acea sumă, banca nu va debita contul.
Alte operațiuni disponibile a fi realizate prin internet banking sunt cele legate de plăți.
După cum se observă și în imaginea de mai jos, secțiunea cuprinde mai multe tipuri de
operațiuni: transferuri între conturi proprii, schimb valutar, plăți către conturi deschise la
aceeași bancă (intrabancare), plăți în lei sau valută către conturi deschise la alte bănci
(interbancare) și plăți facturi.
Utilizatorul trebuie să completeze sau să selecteze, după caz, următoarele informații
pentru a efectua o operațiune încadrată în secțiunea plăți: contul din care urmează să se
efectueze plata, IBAN beneficiar (acesta poate fi și salvat anterior de către utilizator în cadrul
secțiunii „Administrare beneficiari”, caz în care este necesară doar selectarea respectivului
beneficiar), suma totală, data plății. Data plății poate fi ziua curentă sau data la care se dorește
a fi proces ată tranzacția. De asemenea poate fi activată opțiunea ca plata să se repete la o
anumită dată din fiecare lună sau la un interval prestabilit, de exemplu: din trei în trei zile,
zilnic etc.
Figura 2.5. Secțiunea „Plăți”
Sursa: Prelucrare proprie pe ba za unui cont de internet banking Raiffeisen
În cazul plăților interbancare în lei se va solicita și numele beneficiarului, iar pentru
anumite plăți către Trezorerie sunt necesare un Cod de identificare beneficiar și un Număr de
evidență al plății (N EP),acesta din urmă fiind ob ținut de la ANAF.
În cazul plăților interbancare în valută se vor solicita în plus și adresa și țara
beneficiarului, Banca beneficiarului și codul SWIFT (cod unic de identificare în cadrul
sistemului internațional de transfer inter bancar SWIFT) , adresa băncii beneficiarului, moneda,

21documentele ce stau la baza plății, prioritatea plății (de urgență –azi/mâine, standard, etc.),
comisioane și speze (se selectează modalitatea prin care vor fi suportate comisioanele, integral
de cătreplătitor, comisioanele vor fi împărțite, etc.) .
Figura 2.6. Secțiunea „Impozite și taxe”
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking Raiffeisen
O altă secțiune cu operațiuni ce pot fi realizate este cea de impozite și taxe, în cadrul
căreia se pot efectua plăți către: impozit pe clădiri, impozit pe terenuri, impozit pe mijloacele
de transport, impozit din chirii, impozit pe venituri din activită ți independente, taxe pașaport.
În cadrul secțiunii market se poate realiza încărcarea cart elei de telefonie mobilă, iar
prin secțiunea Western Union se pot efectua transferuri de bani în țară și străinătate.
Secțiunea „Investiții” dă posibilitatea utilizatorului, prin subcategoriile existente, să
constituie sau să lichideze depozite, dar și să aleagă să investească într -unul dintre fondurile
de investiții special concepute de Raiffeisen în acțiuni sau alte valori.
Secțiunea „Servicii clienți” este dedicată administrării contului de internet banking, în
cadrul acesteia putând fi realizate: observarea activității online din contul de internet banking
respectiv, modificarea numelui de utilizator, modificarea e -mailului, introducrea si salvarea de
beneficiari, r ealizarea de șabloane de plăți automate, activarea alertelor SMS când se
efectuează operațiuni din conturile utilizatorului, opțiunea pentru serviciul Raiffeisen Smart
Mobile (mobile banking).
6.Viteza de procesare
Procesarea solicitărilor s e realizează relativ rapid .Tranzacțiile interbancare se pot
realiza în aceeași zi cu solicitarea dacă acestea sunt plasate înainte de ora 23:50. În cazul

22plăților în lei interbancare, dacă solicitarea se realizează până la ora 14:30 în cazul sumelor
sub 50 mii lei, procesarea se poa te realiza în aceeași zi. În cazul plăților de mare valoare ,
peste 50 mii lei, limita de solicitare a operațiunii este ora 15:00. Cele în valută se vor procesa
în funcție de opțiunea aleasă de client (urgent sau sta ndard), dacă solicitățile sunt realizate în
anumite limite orare specifice fiecărei valute. Pentru euro limita standard este ora 16:30 caz în
care operațiunea va fi procesată în următoarea zi sau în maxim 2 zile, iar limita pentru urgență
este ora 15:00 caz în care operațiunea se poate realiza în aceeași zi.32În cazul în care există
perioade de mentenanță sau de indisponibilitate a serviciului, chiar dacă utilizatorul solicită
realizarea unei tranzacții în intervalul orar 23:50 și 6:30, banca va realiza procesarea și
evidențierea în conturi în ace eași zi începând cu ora 6:30.
7.Existența serviciului suport și a informațiilor suport și de prezentare a servic iului
Informațiile cu privire la modul de utilizare al internet banking -ului Raiffeisen sunt
redate prin mai multe modalități. În primul rând exi stă un Ghid de Utilizare ce poate fi accesat
direct pe site -ul băncii sau prin intermediul contului de internet banking accesând butonul
special din partea dreaptă în partea de sus a paginii principale. Acest ghid este unul foarte
detaliat, specificând pas cu pas modul de realizare a diferitelor acțiuni. De asemenea
utilizatorii primesc odată cu cititorul de carduri un manual de utilizare al acestuia.
Există de asemenea filmulețe de prezentare a modului de efectuare a diferitelor
operațiuni și a unei secți uni de întrebări frecvente în cadrul site -ului băncii. Este disponibil și
unserviciu suport non -stop atât telefonic, cât și prin e -mail.
8.Securitatea
Pagina dedicată serviciului de internet banking Raiffeisen este una securizată și
existența unui certificat digital de tip „Extended Validation care pe lângă gradul ridicat de
încredere pe care îl oferă utilizatorilor, facilitează în majoritatea browser -elor identificarea
mai ușoară a site -ului prin: numele companiei, numele Autorit ății de Certificare care a emis
certificatul, o culoare distinctă, în general verde în bara de navigație care indică faptul că
certificatul a fost verificat și este valid.”33
Procedura de autentificare se bazează și ea pe mai multe elemente de siguranță: co dul
unic de autentificare cu valabilitate limitată generat de către cititorul de carduri, accesul
32Ore limită operațiuni plăți și încasări Raiffeisen Bank –valabil din 29.09.2014 –
https://www.raiffeisen.ro/wps/wcm/connect/7dc451f6 -4b06-4508-8d72-c943b5ca341e/29092014 -Ore-limita-
operatiuni -plati-si-incasari-Raiffeisen -Bank.pdf?MOD=A JPERES&CACHEID=ROOTWORKSPACE –
7dc451f6 -4b06-4508-8d72-c943b5ca341e -lHCYlXL , accesat la 19.08.2017
33https://www.raiffeisenonline.ro/eBankingWeb/open_retail_security_info , accesat la 18.08.2017

23
limitat la cititorul de carduri al utilizatorului și necesitatea introducerii codului PIN, blocarea
accesului la contul de internet banking odată cu 3 autenti ficări eșuate.
Există o secțiune special dedicată securității prin care utilizatorii sunt informați asupra
modului în care se pot proteja împotriva fraudelor bancare. Printre sfaturi se regăsesc:
protecția calculatorului prin utilizarea unui firewall, a un ui program anti -virus, actualizarea
aplicațiilor și a sistemului de operare, nedivulgarea de informații confidențiale legate de
propriile conturi, utilizarea doar a calculatoarelor proprii, verificarea ultimelor autentificări,
alertarea băncii în caz de ob servare a unor tranzacții dubioase, etc.
O altă modalitate de protejare este nelăsarea nesupravegheat a calculatorului cu
serviciul de internet banking deschis și închiderea sesiunii de lucru imediat după terminarea
tututor operațiunilor dorite a fi reali zate. Odată cu apăsarea butonului de delogare utilizatorul
va fi informat asupra succesului deconectării.
9.Costurile
Raiffeisen Ba nk susține ideea de comisioane percepute mai mici decât cele la
operațiuni realizate clasic prin ghișeele băncii, aceastea putâ nd fi chiar și cu 85% mai reduse.
O parte dintre acestea pot fi vizualizate în tabelul de mai jos.
Tabel 2.1. Costuri Raiffeisen Online
Sursa: https://www.raiffeisen.ro/persoane -fizice/produsele -noastre/operatiuni -curente/ser vicii-online/internet –
banking/

24Pe lângă costurile prezentate în tabel există o serie de costuri la tranzacțiile
intrabancare. Pentru lei, acestea pornesc de la 2 lei pentru valori sub 500 lei și ajung la 4 lei
pentru operațiuni peste 500 lei, plus comis ionele percepute de BNR. Se percep comisioane și
pentru anularea unor ordine de plată, 10 lei pentru fiecare ordin anulat. Pentru tranzacțiile în
valută se percep diferite taxe specifice, printre care taxa de procesare de urgență, 50 euro, sau
cea de procesar e standard, 20 euro.
2.2. Internet banking la Banca Comercială Română
Banca Comercială Română oferă clienților acces la internet banking în cadrul site -ului
propriu accesând butonul special Click 24 Banking BCR.
1.Modalitatea de autentificare
Pentru olungă perioadă de timp BCR a practicat un serviciu de autentificare pe baza
unui token fizic. Utilizatorul serviciului avea un nume de autentificare format dintr -un șir de
cifre, la care se adăuga o parolă de autentificare generată de token. Tokenul era pr otejat
printr-un cod PIN solicitat de fiecare dată când se apela la acesta. Tendința actuală este însă
aceea de a renunța integral la modalitatea de autentificare prin token fizic, majoritatea
utilizatorilor fiind îndemnați să treacă la utilizarea unui t oken virtual. Noua modalitate de
autentificare necesită realizarea următorilor pași:
Accesarea BCR Click 24 BankingBCR
Introducerea numelui de utilizator în spațiul dedicat , format din 8 cifre , după
cum se poate observa în imaginea de mai jos.
Figura 2.7.Interfața de autentificare
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking BCR
Obținerea și introducerea codului de
autentificare
Utilizatorii serviciului de internet banking BCR
necesită instalarea pe smart phone-ul propriu a unei aplicații
eToken BCR, descărcabilă gratuit . Aceasta este utilizat ă
pentrugenerarea codului necesar la autentificare. Pentru a
obține codul se va introduce o parolă proprie în aplicația de
eToken denumită PIN aleasă de utilizator la prima
autentificare, ur mând ca aceasta să emită un cod de
autentificare unic cu valabilitate limitată de 30 de secunde.

252.Interfața și comoditatea utilizării
Interfața aleasă de bancă este una plăcută și modernă, realizată în culorile specifice
băncii, tonuri de albastru. În part ea din dreapta sus se regăsesc o serie de opțiuni: tur aplicație,
manual online, demo, mesaje, setări și telefon suport.
Sub acestea regăsim un meniu ce cuprinde principalele aspecte informative ale
contului: situația financiară, asistentul meu financiar, conturi curente, economisire, credite,
carduri de credit, fonduri de investiții. În partea din stânga există un meniu cu principalele
operațiuni ce pot fi realizate, fiecare cu subcategoriile aferente.
Figura 2.8. Pagina principală
Sursa: Prelucrare pr oprie pe baza unui cont de internet banking BCR
3.Ușurința utilizării și infrastructura necesară serviciului
Având în vedere interfața prietenoasă internet banking -ul BCR este ușor de folosit,
serviciul este disponibil 24/24, după cum o spune și denumirea Click 24 Banking. Securitatea
sporită pe care banca o propune face însă ca unele operațiuni de tranzacționare să solicite mai
multe filtre de verificare și informații, ceea ce poate fi deranjant pentru anumite categorii de
utilizatori care pun accentul pe rapiditate în detrimentul protecției.

26Accesarea serviciului de internet banking se poate realiza de la orice calculator sau
laptop/notebook conectat la Internet, cu un sistem de operare Windows/Mac OS și
următoarele versiuni de browser:34
Internet Explorer (minim versiunea 7)
Mozilla Firefox24+
Opera 12+
Chrome 31+
Safari 6+ (Mac)
De asemenea pentru a putea rula aplicația eToken este necesar un smartphone cu
conexiune la internet.
4.Utilitatea și informațiile oferite în cont
Informațiile prezentate în cont sun t cuprinzătoare și utile, acestea fiind grupate
inteligent cu ajutorul meniului din partea superioară a paginii. Astfel se pot obține informații
relevante despre toate produsele deținute de un utilizator la bancă: conturi curente, carduri
atașate, conturi de economii, depozite, credite contractate, carduri de credit, fonduri de
investiții și altele.
Figura 2.9. Asistentul financiar BCR
Sursa: Manual de utilizare Click 24 Banking BCR –Persoane fizice -, pg. 56
34Manual de utilizare Click 24 Banking BCR –Persoane fizice -,valabil începând cu 31 octombrie 2016

27Ceea ce diferențiază însă BCR de alte bănci la acest capitol este existența unui asistent
financiar, prezentat în figura anterioară . Acesta îi oferă posibilitatea utilizatorului să vadă din
mai multe perspective modul în care își administrează fondurile și îi oferă o analiză a
veniturilor și cheltuielilor, o situație a bugetului personal.
Acest instrument poate fi foarte util pentru utilizator, el putând să își administreze
mult mai ușor bugetul propriu și modul în care își alocă cheltuielile pe diferite de stinații de
consum și economisire.
Fiecare produs existent în contul personal poate fi urmărit detaliat având informații
specifice legate de: IBAN, data activării, comisioane, carduri atașate, persoane împuternicite,
sume blocate, sold disponibil și alte le, după cum se poate vedea și în imaginea de mai jos.
De asemenea utilizatorul are acces permanent la istoricul tranzacțiilor realizate pe baza
produselor proprii, putând observa acest lucru atât în cadrul aplicației, dar și având
posibilitatea de a salva extrase de cont în format pdf. De asemenea se pot solicita rapoarte cu
privire la plățile recurente sau operațiunile de direct debit.
Figura 2.10. Detalii conturi
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking BCR

285.Operațiunile disponibile
Gama de operațiuni realizabile prin serviciul Click 24 Banking BCR este una foarte
largă. Se pot realiza de la o diversitate de plăți la operațiuni de economisire, schimb valutar și
altele.
Cele mai importante pentru utilizatori sunt plățile. Acestea sunt grupate pe
următoarele categorii: plată în lei, plată în valută, plată facturi, direct debit, plată impozite și
taxe, plată recurentă (standing order). Se poate observa existența și în cazul BCR a unui
serviciu de plată automată a facturilor, direct debit, cu posibilitatea utilizatorului de a alege
dintr-o multitudine de șabloane prestabilite cu privire la agenți economici furnizori de utilități
sau crearea propriilor șabloane de plată. De asemenea există opțiunea realizării de pl ăți
recurente, adică plăți care se repetă în condițiile selectate de utilizator. Impozitele și taxele pot
fi și ele achitate prin opțiunile existente de plată: impozit pe clădire, impozit pe mașină,
impozit pe teren intravilan sau extravilan, impozit pe ve nituri din închiriere, impozit pe
venituri din activități independente, impozit pe venituri din salarii, dar și contribuții la
asigurările sociale sau de sănătate.
Procedura de realizare a unei plăți în lei sau în valută este puțin îngreunată de
multitudin ea de informații solicitate din motive de securitate. Crearea unui ordin de plată se
realizează urmând 4 pași, după cum se poate observa și în imagine, și anume:
Selectarea beneficiarului, prin utilizarea unui șablon prestabilit de către
utilizator sau in troducerea IBAN -ului;
Figura 2.11. Crearea unui ordin de plată
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking BCR
Completarea detaliilor tranzacției legate de: alegerea contului personal din care
se va realiza plata, numele beneficiarului, CNP sau CUI beneficiar, detaliile

29plății (scopul în care care se realizează plata), suma, data valutei (aceasta se
poate programa a se realiza în viitor). În cazul plății în valută sau internaționale
se vor solicita și informații legate de adresa beneficiarului, adresa băncii
beneficiarului, codul SWIFT al acesteia și tipul comisionului.
Urmează procedura de autorizare a tranzacției prin apăsarea butonului
semnează, deschizându -se o fereastră cu detaliile plății și solicitarea codului
token, după cum este prezentat în figura următoare. Această fereastră dă
posibilitatea utilizatorului să verifice și să corecteze eventualele erori ale
detaliilor tranzacției și necesită introducerea unui cod obținut cu ajutorul
eToken-ului pentru autorizarea tranzacției, fără de care aceasta nu va fi
realizată;
Figura 2.12. Autorizarea unei tranzacții
Sursa: Manual de utilizare Click 24 Banking BCR –Persoane fizice -, pg. 10
Odată cu ce autorizarea a fost realizată utilizatorului i se va afișa confirmarea
și detaliile tranzacției, acesta având posibilitatea salvării lor în format pdf.
Următoarea categorie de operațiuni este cea de transferuri: între conturile proprii,
schimb valutar, rambursarea operațiunilor realizate prin card de credit.
Următoarea categorie de operațiuni este ce de eMagazin, care permite utilizatorului:
constituirea depozitelor la termen, deschiderea conturilor de economii, deschiderea de noi
conturi curente; atașarea de carduri de debit, dar și solicitarea unui credit. Această ultimă

30solicitare nu duce automat la obținerea unui credit ci îi oferă clientului informaț ii suplimentare
privind modalitatea de contractare a diverselor produse de creditare și condițiile de acordare .
Tot ca și operațiune se poate considera și realizarea de șabloane prestabilite pentru
anumiți beneficiari, dar și activarea alertelor BCR și ad ministrarea acestora. Aceste alerte pot
fi transmise prin intermediul SMS -ului sau e -mail-ului, pentru fiecare cont în parte se pot
alege situații concrete în care clientul să fie alertat, spre exemplu: efectuarea unei plăți cu
cardul la beneficiar peste o anumită sumă, plata facturilor de la ATM peste o anumită sumă,
executarea unei plăți prin direct debit etc.
6.Viteza de procesare
Tranzacțiile intrabancare se procesează în general automat, imediat ce utilizatorul a
primit confirmarea, exceptând cazurile în care clientul a setat data realizării plății ulterior sau
situațiile de mentență a aplicației și infrastructurii online.
În cazul tranzacțiilor interbancare în lei, dacă solicitarea se realizează înainte de ora
14:30 aceasta se realizează în aceeași zi. În cazul tranzacțiilor interbancare în valută, acestea
se realizează în următoarea zi lucrăroare a datei valutei setată, dacă ordinul a fost efectuat
înainte de ora 21:30. În cazul operațiunilor realizate pe internet nu se pot solicita plăți în
valută urge nte, care să fie realizate în aceeași zi cu ordinul. În cazul schimbului valutar sau
constituirii depozitelor, operațiunile se realizează în aceeași zi, dacă solicitarea s -a realizat
până la ora 20:00, în caz contrar acestea se vor efectua în următoarea zi35
7.Existența serviciului suport și a informațiilor suport și de prezentare a servic iului
Serviciul suport al BCR este unul foarte dezvoltat, fiind adaptat în funcție de nevoile
fiecărui utilizator. Toate informațiile necesare utilizării se regăsesc în ghidu rile de utilizare a
serviciului de internet banking adaptate în funcție de utilizator persoană fizică sau juridică.
Ghidurile oferă informații detaliate și instrucțiuni pas cu pas de realizare a tuturor
operațiunilor disponibile, atât în scris, cât și prin imagini. În plus Banca Comercială Română
oferă posibilitatea clienților de a accesa un glosar de termeni bancari în cadrul site -ului web
propriu în cazul în care anumite noțiuni nu sunt înțelese. Este disponibil și un ghid de
conectare pentru ajutor în ac eastă privință.
La dispoziția clienților se regăsesc și o serie de aplicații demonstrative, denumite
demo, prin care sunt prezentate cele mai importante aspecte ale aplicației de internet banking.
Serviciul telefonic de suport este și el disponibil non -stop, la fel ca și cel prin e-mail. În cadrul
35Ore limită de procesare operațiuni –Persoane fizice , BCR SA -https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/
www_bcr_ro/informatii -utile/Ore_limita_de_procesare_operatiuni_PF.pdf , accesat la 21.08.2017

31site-ului există și o secțiune „Informații utile”, dar și un „Help Center” care cuprinde întrebări
frecvente cu răspunsurile aferente pentru diverse teme.
O altă modalitate de ajutor este comunicarea directă prin e -mail, spre exe mplu la
activarea serviciului bazat pe eToken utilizatorul va primi un e -mail cu instrucțiuni pentru
instalarea aplicațiilor și pașii ce tr ebuie urmați pentru configurarea serviciului de internet
banking și a elementelor de siguranță, împreună cu un ghid d e activare eToken și informații
legate de „Help Center” și serviciul suport.
8.Securitatea
Modalitatea de autentificare cu ajutorul dispozitivelor mobile și a eToken este una
avansată din punct de vedere tehnologic , codul generat fiind unic și cu o durată li mitată de
valabilitate . Aceasta poate avea însă și unele neajunsuri deoarece depinde foarte mult de
modul în care fiecare utilizator își securizează dispozitivele mobile personale. Astfel banca
atrage atenția asupra modului în care fiecare client își gesti onează calculatorul și laptopul, dar
și smartphone -ul și are instalate programe de tip firewall, antivirus, anti -spy, actualizate la zi.
Tot la autentificare banca pune la dispoziția utilizatorului o tastatură virtuală ce poate fi
acționată pe ecranul calc ulatorului, dacă utilizatorul dorește un plus de siguranță.
În materie de securitate un mare plus îl aduce necesitatea autorizării printr -un cod unui
generat de eToken a fiecărei tranzacții realizate. Astfel orice încercare de fraudă devine mult
mai greu d e realizat.
Un alt element de siguranță este dat de certificatul digital și conecsiunea securizată
https ale site -ului de internet banking, utilizatorii fiind sfătuiți să verifice de fiecare dată dac ă
acestea sunt active. De asemenea printre măsurile de se curitateBCRse mai pot menționa:36
Criptarea datelor –serviciile de Internet Banking sunt găzduite pe servere cu
criptare SSL pe 128 biți. Asta înseamnă că toate informațiile transmise sunt
codificate pentru siguranță;
Deconectare automată –dacănu seutilizează Click 24 Banking într -un anumit
interval de timp, aproximativ 10 minute, se realizează deconectarea automată .
Dezactivarea automată a datelor de login –după un anumit număr de încercări
nereușite de autentificare , dateleutilizatorului sunt dezactivate automat. Scopul
estede a împiedica accesarea frauduloasă a conturilor de internetbanking.
36https://www.bcr.ro/ro/persoane -fizice/informatii -utile/securitate/cum -iti-protejeaza -BCR-conturile-si-
tranzactiile , accesat la 21.08.2017

329.Costurile
Comisionul lunar perceput pentru utilizarea serviciului de Click 24 Banking este de 3
lei. Plata facturilor cu ajutorul internet banking -uluieste scutită de comision dacă se
realizează către prestatori ide servicii cu care banca are încheiată o convenție. Încasările
intrabancare și cele interbancare în valută nu se taxează, dar pentru cele în lei se percepe un
comision de 4 lei pe tranzacție (e xceptând cele din salarii, pensii, alocații, indemnizații de
șomaj, burse etc.).37Alte comisioane asociatesunt prezentate în tabelul următor. Potrivit
Băncii Comerciale Române comisioanele percepute pentru tranzacțiile online ajung să fie cu
până la 50% m ai reduse decât cele realizate la ghișeele agențiilor.
Tabel 2.2. Costuri Click 24 Banking BCR
***Pentru plățile interbancare în lei < 50.000 lei se adaugă comisionul BNR de 0,51 lei, iar pentru plățile ≥ 50.000
lei sau indiferent de sumă în regim de urgență, Regis, se adaugă 6 lei;
**** Acestor opera țiuni li se percepe în plus comisionul BNR aferent plăților de mare valoare (6 lei la 01.10.2015).
Pentru op țiunea OUR se adaugă un comision de 20 EUR, indiferent de canalul prin care se face plata. Pentru plăți către
unități din grupul Erste ,nu se percepe comision OUR;
***** Pentru op țiunea OUR se adaugă un comision de 20 EUR indiferent de canalul prin care se face plata. Pentru
plăți către unități din grupul Erste, nu se percepe comision OUR.
Sursa:Tarif standard de comisioane pentru cont curent și tranzacții persoane fizice , BCR, Mai 2017 –
https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane -fizice/
37Tarif standard de comisioane pentru cont curent și tranzacții persoane fizice , BCR, Mai 2017 –
https://www.bcr.ro/co ntent/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane -fizice/Documenteimportante/Tarif_standard_
de_comisioane_PF.pdf , accesat la 21.08.2017
329.Costurile
Comisionul lunar perceput pentru utilizarea serviciului de Click 24 Banking este de 3
lei. Plata facturilor cu ajutorul internet banking -uluieste scutită de comision dacă se
realizează către prestatori ide servicii cu care banca are încheiată o convenție. Încasările
intrabancare și cele interbancare în valută nu se taxează, dar pentru cele în lei se percepe un
comision de 4 lei pe tranzacție (e xceptând cele din salarii, pensii, alocații, indemnizații de
șomaj, burse etc.).37Alte comisioane asociatesunt prezentate în tabelul următor. Potrivit
Băncii Comerciale Române comisioanele percepute pentru tranzacțiile online ajung să fie cu
până la 50% m ai reduse decât cele realizate la ghișeele agențiilor.
Tabel 2.2. Costuri Click 24 Banking BCR
***Pentru plățile interbancare în lei < 50.000 lei se adaugă comisionul BNR de 0,51 lei, iar pentru plățile ≥ 50.000
lei sau indiferent de sumă în regim de urgență, Regis, se adaugă 6 lei;
**** Acestor opera țiuni li se percepe în plus comisionul BNR aferent plăților de mare valoare (6 lei la 01.10.2015).
Pentru op țiunea OUR se adaugă un comision de 20 EUR, indiferent de canalul prin care se face plata. Pentru plăți către
unități din grupul Erste ,nu se percepe comision OUR;
***** Pentru op țiunea OUR se adaugă un comision de 20 EUR indiferent de canalul prin care se face plata. Pentru
plăți către unități din grupul Erste, nu se percepe comision OUR.
Sursa:Tarif standard de comisioane pentru cont curent și tranzacții persoane fizice , BCR, Mai 2017 –
https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane -fizice/
37Tarif standard de comisioane pentru cont curent și tranzacții persoane fizice , BCR, Mai 2017 –
https://www.bcr.ro/co ntent/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane -fizice/Documenteimportante/Tarif_standard_
de_comisioane_PF.pdf , accesat la 21.08.2017
329.Costurile
Comisionul lunar perceput pentru utilizarea serviciului de Click 24 Banking este de 3
lei. Plata facturilor cu ajutorul internet banking -uluieste scutită de comision dacă se
realizează către prestatori ide servicii cu care banca are încheiată o convenție. Încasările
intrabancare și cele interbancare în valută nu se taxează, dar pentru cele în lei se percepe un
comision de 4 lei pe tranzacție (e xceptând cele din salarii, pensii, alocații, indemnizații de
șomaj, burse etc.).37Alte comisioane asociatesunt prezentate în tabelul următor. Potrivit
Băncii Comerciale Române comisioanele percepute pentru tranzacțiile online ajung să fie cu
până la 50% m ai reduse decât cele realizate la ghișeele agențiilor.
Tabel 2.2. Costuri Click 24 Banking BCR
***Pentru plățile interbancare în lei < 50.000 lei se adaugă comisionul BNR de 0,51 lei, iar pentru plățile ≥ 50.000
lei sau indiferent de sumă în regim de urgență, Regis, se adaugă 6 lei;
**** Acestor opera țiuni li se percepe în plus comisionul BNR aferent plăților de mare valoare (6 lei la 01.10.2015).
Pentru op țiunea OUR se adaugă un comision de 20 EUR, indiferent de canalul prin care se face plata. Pentru plăți către
unități din grupul Erste ,nu se percepe comision OUR;
***** Pentru op țiunea OUR se adaugă un comision de 20 EUR indiferent de canalul prin care se face plata. Pentru
plăți către unități din grupul Erste, nu se percepe comision OUR.
Sursa:Tarif standard de comisioane pentru cont curent și tranzacții persoane fizice , BCR, Mai 2017 –
https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane -fizice/
37Tarif standard de comisioane pentru cont curent și tranzacții persoane fizice , BCR, Mai 2017 –
https://www.bcr.ro/co ntent/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane -fizice/Documenteimportante/Tarif_standard_
de_comisioane_PF.pdf , accesat la 21.08.2017

332.3. Internet banking la Banca Transilvania
Banca Transilvania (BT) oferă clienților posibilitatea accesului la serviciul de internet
banking în cadrul site -ului propriu accesând butonul special în acest sens sau la link -ul
https://ib.btrl.ro/BT24.
1.Modalitatea de autentificare
Banca Transilvania a utilizat preponderent o modalitate de aut entificare pe bază de
token, dar tinde a generaliza o metodă autentif icare bazată pe ID -de logare, parolăși SMS
OTP (One Time Password) urmând pașii de mai jos:
Accesarea BT24 Internet banking ;
Introducerea ID -ului de logare și a parolei alese de utilizat or după prima logare
în spațiile special concepute, evidențiate și în imaginea de mai jos;
Figura 2.13. Autentificare BT24 Internet Banking
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking Banca Transilvania
Dacă datele introduse sunt corecte utilizatorul va primi un SMS cu un cod de
autentificare care trebuie introdus în câmpul special dedicat. Primele două cifre
din mesaj trebuie să corespundă cu primele 2 cifre afișate pe ecran, acestea pot
fi observate și în imagine.
2.Interfața și co moditatea utilizării
Interfața utilizată este una foarte simplistă, fără a avea un design spectaculos sau foarte
atractiv. Culorile folosite sunt cele ale băncii, în special tonuri de galben și alb.
În partea de sus a paginii este redat un meniu ce cuprin de toate categoriile de
operațiuni ce pot fi realizate, fiecare cu submeniurile proprii. Acesta poate să difere de la
client la client în funcție de facilitățile pe care le are incluse în opțiunea de internet banking.

34Figura 2.14.Pagina principală BT24 Internet Banking
Sursa: Manual de utilizare BT24 -https://www.bt24.ro/files/manual/manual_bt24.pdf
Pagina principală oferă în partea stângă un sumar al conturilor clientului, iar în partea
dreaptă o secțiune de mesaje primite de la bancă.
3.Ușurința utilizării și infrastructura necesară serviciului
Serviciul este ușor de folosit, mai ales în cazul în care utilizatorii nu așteaptă lucruri
spectaculoase, fiind disponibil 24 de ore din 24. Se pare că acesta poate fi accesat cu cele mai
populare browsere (Internet Explorer, Mozilla Firefox, Chrome, Safari, Opera) , fără a ne fi
oferite detalii despre versiunea acestora .Bineînțeles că utilizatorul trebuie să acceseze un
calculator sau laptop conectat la internet.
Unul din lucrurile care ar putea îngreuna ut ilizarea serviciului pentru unii utilizatori
este faptul că la alegerea sumelor pentru operațiunile de plăți separatorul de zecimale este
punctul, virgula fiind utilizată pentru separarea miilor.
4.Utilitatea și informațiile oferite în cont
Informațiile ofe rite în cont sunt bine structurate oferind atât o imagine de ansamblu
asupra produselor clientului, cât și informații detaliate despre acestea. Astfel se pot vizualiza
rapid în secțiunea conturile mele , prezentată în imaginea de mai jos, următoarele: conturile
curente și de economii , conturi de card, depozite, credite, alte conturi. La toate aceste
categorii, exceptând alte conturi, se poate accesa acel buton în formă de ochi pentru a accesa
detaliile.

35Figura 2.15. Secțiunea „Vizualizare rapidă Con turile mele”
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking Banca Transilvania
În secțiunea detalii informațiile furnizate pentru un cont suntîn principal următoarele :
tip cont (numele contului), personalizare cont (numele atribuit con tului de către client), valuta
(moneda contului), sold contabil (reprezintă soldul contului la care se adaugă inclusiv sumele
în curs de decontare -exemplu: sume blocate din operațiuni cu cardul), suma blocată (suma
în curs de decontare din operațiuni cu cardul), sold neatorizat (debitul înregistrat pe cont),
limită cont (limita contului -dacă există limită de creditare), sold disponibil (soldul disponibil
rămas).În funcție de produsul ales a se detalia informațiile diferă.
Submeniul “Căutare tranzacții ” oferă posibilitatea obținerii de informații legate de
istoricul tranzacțiilor, cu posibilitatea adăugării de filtre legate de perioada dorită, limite de
sumă, tip de tranzacție (încasare, plată) sau chiar pe baza unui text introdus. Orizontul de timp
maxim ce poate fi accesat este limitat la cel mult 120 zile în urmă. Se pot obține și extrase de
cont asupra produselor clientului. Acestea pot fi obținute pe un orizont de timp de cel mult un
an.Extrasele de cont pot fi și trimise către adrese de e -mail specificată de către client. Sunt
disponibile și informații legate de cecuri și bilete la ordin.
Se poate vizualiza și starea tranzacțiilor, care poate fi: In curs de validare
manuală/Procesată /Refuzată/Ștearsă/Tranzacție cu data de procesare în viitor/Respinsă/În curs
de procesare/Tranzacț ieîn asteptare -Fonduri insuficiente!Te rugăm să alimentezi
contul!/Așteapta validare manuală/Refuzată manual.38
De asemenea se pune accent și pe secțiu nea de me saje prin care banca comunică toate
informațiile și modificările legate de produsele clientului. Acesta este și un mijloc facil de a
transmite mesaje băncii, pur și simplu alegând subiectul mesajului și textul acestuia.
38Manual de utilizare BT24 -https://www.bt24.ro/files/manual/manual_bt24.pdf , accesat la 23.08.2017

36În secțiunea „Credite” se pot vizuali za informațiile legate de creditele existente la
bancă astfel: istoricul plăților, graficul de rambursare (acesta putând fi salvat în format
HTML, CSV, PDF sau XLS, dar și tipărit imediat) și restanțe.
Informații sunt prezentate și legat de carduri și istoricul plăților cu acestea, dar și
posibilitatea activării alertei prin SMS.
5.Operațiunile disponibile
Ca și la celelalte servicii de internet banking, cele mai importante operațiuni
realizabile prin BT2 4 sunt plățile. Acestea sunt diverse: transferuri între conturile proprii,
transferuri în lei, plăți în lei către Trezoreria statului, plăți în valută, plăți prin SMS sau e –
mail,plățiutilități, programarea de plăți de utilități și diverse plăți, plăți re curente (cu
frecvențe de la o zi la un an, cu posibilitatea alegerii de alertă înainte de executare).
Plățile în lei sunt ușor de realizat, fiind necesară doar introducerea datelo r legate de:
contul plătitor, nu me beneficiar, număr cont beneficiar, suma d e plată, data tranzacției (se
poate selecta o dată ulterioară), bifarea opțiunii pentru plată urgentă dacă este cazul.
Beneficirii pot fi și predefiniți de către utilizator caz în care este necesară doar selectarea
acestuia. Pentru plățile internaționale s au în valută se solicită în plus informații legate de: țara
și adresa beneficarului, numele și adresa băncii, codul SWIFT al băncii beneficarului, modul
de împărțire al comisioanelor, descriere tranzacție.
O opțiune de plată foarte utilă este cea prin care se poate realiza importarea de fișiere
CSV, de plăți, prin care utilizatorul poate realiza mai multe plăți simultan, deoarece odată
importat fișierul, toate plățile sunt afișate, clientul având posibilitatea să le verifice și să le
semneze cu un singu r click pentru întregul pachet.
O altă opțiune utilă este plata prin SMS sau e -mail. Aceasta se referă la posibilitatea
realizării unei plăți prin alertarea beneficiarului. Astfel la realizarea unei plăți prin SMS,
utilizatorul introduce numărul de telefon al beneficiarului, contul plătitor, suma, detaliile
tranzacției, perioada de valabilitate (până la 48 ore) și accesează butonul continuă, ce poate fi
vizualizat în imaginea de mai jos.
Beneficiarul tranzacției va primi un mesaj pe telefon în care este anu nțat că urmează
să încaseze o sumă de bani de la clientul băncii, iar pentru a se realiza acest lucru el trebuie să
acceseze link -ul din mesaj și să completeze numele și contul IBAN. Ulterior va primi un SMS
în care va fi anunțat dacă s -a realizat sau nu t ranzacția. Plata prin e -mail se realizează similar,
doar că beneficiarul va fi înștiințat prin acest mijloc de comunicare.

37Figura 2.16. Plata prin E-mail/SMS
Sursa: Prelucrare proprie pe baza unui cont de internet banking Banca Transilvania
Printre alte operațiuni ce pot fi realizate se numără schimbul valutar, constituirea și
anularea de depozite , dar și deschiderea de noi conturi .Se poate utiliza de asemenea și
serviciul Western Union, prin care se pot transfera bani în și din străinătate , urmând pași i din
aplicație. Este disponibilă și încărcarea cartelei telefonice, dar și achiziționarea rovignetei.
Se pot realiza și operațiuni legate de fonduri de investiții administrate de BT Asset
Management. Operațiunile permise în această secțiune sunt cele de vizualizare a portofoliului
de unități de fond deținute, extras de cont de investiție, subs crieri unități de fond,
răscumpărări unități de fond, dar și generarea confirmării ultimei operațiu ni de subscriere
și/sau răscumpă rare de unități de fond, subscrierea la un nou fond de investiții.
6.Viteza de procesare
Procesarea operațiunilor se realizează relativ rapid, cu respectarea intervalelor orare de
solicitare a acestora. Transferur ile între conturile proprii în lei sau în valută se vor procesa
instant, indiferent de ora la care acestea sunt solicitate. Plățile intrabancare se vor procesa și
ele instant. Pentru cele 2 tipuri de operațiuni, dacă sunt transmise de luni până sâmbătă după
ora 20:00, duminică precum și cele transmise în zile nelucră toare sevor procesa instant,
soldul contabil va fi a fectat cu data primei zile lucrătoare bancare și se vor regă si pe extrasele
primei zile bancare lucră toare.Plățile de mică valoare adresate bă ncilor comerciale din
Romania (sub 50.000 lei) procesate de luni pân ă vineri, până la ora 13:00 în cursul zilei
lucrătoare T vor fi prezentate î n sistemul electronic de compensare în aceeași zi; cele

38procesate după ora 13:00 în ziua lucră toare T+1; Pentruplățile de mare valoare sau cele
marcate ca și urgente limita orară este ora 15:00 .39
Ordinele de plată în valută interbancare, în regim de urgență , procesate în cursul zilei
T, între orele 09:00 -18:00 vor f i decontate cu maxim data valutei T+1; cele fără regim de
urgențăvor fi decontate cu maxim data valutei T+3; ordinele de plata î n valutăinterbancare
receptionate î nafara intervalelor anterior menț ionate, se vor p rocesa 24 din 24, 7 zile din 7 și
se vor introduce î n circuitul de decontare în ur mătoarea zi lucrătoare bancară conformcelor
anterioare menț ionate.Ordinele de constituire/ lichidare depozite -se procesează de luni până
vineri, între orele 06:50 -19:00,altfelse vor procesa în ziua bancară imediat următoare.40
7.Existența serviciului suport și a informațiilor suport și de prezentare a servic iului
Banca Transilvania pune la dispoziția utilizatorilor de internet banking informații
detaliate legat de acesta prin surse diverse. Astfel clienții a u la dispoziție un manual de
utilizare detaliat, de scărcabil, dar și o secțiune de informații utile în cadrul site-ului propriu.
Secțiunea de informații utile cuprinde atât manualul meționat anterior, cât și filmulețe
demonstrative, răspunsuri la întrebări frecvente și altele. Există și posibilitatea contactării
telefonice sau prin e -mail a serviciului suport disponibil non -stop.Și în cadrul interfeței BT24
există o secțiune de ajutor ce oferă un sumar de informații utile.
8.Securitatea
Autentificarea prin user și parolă, cu validare prin token fizic sau SMS cu un cod OTP
(One Time Password) est e una securizată, mai ales că în ultimul caz se oferă un plus de
siguranță prin faptul că primele 2 cifre din codul de autentificare generat trebuie să
corespundă cu cele din câmpul de logare. O altă măsură de siguranță este legată de
obligativitatea modificării parolei ut ilizatorului cel târziu o dată la 90 de zile. La acestea se
adaugă situația în care după 5autentificări nereușite accesul în aplicaț ieesteblocat, activarea
fiind posibilă doar după contactarea serviciul Call Center al băncii sau cea mai apropiată
agenție/sucursală .
În cadrul unei sesiuni de lucru, după o perioadă anume de inactivitate ,utilizatorul va fi
deconectat automat,dar î nainte cu 1 m inut de a fi delogat din aplicaț ie,acesta va fi avertizat
asupratimpului rămas până la deconectare și va putea să oprească deconectarea. Deconectarea
ar trebui să o realizeze manual fiecare utilizator la finalul sesiunii de lucru pentru o mai bună
protecție.
39https://www.bt24.ro/orar -procesare -tranzatii-bt24/, accesat la 23.08.2017
40ibidem

39În cadrul aplicației de internet banking există o secțiune „ Jurnal de activitate”, care
permite utilizatorului să verifice în detaliu întreaga activitate realizată în perioada selectată,
iar dacăutilizatorul observă anumite lucruri suspecte trebuie să alerteze imediat banca.
Banca Transilvania utilizează un certificat SSL, emis de VeriSign, care asigură o
criptare de 256 biti, ceea ce asigură autenticitatea site -ului BT24 .
Ca element de siguranță b anca avertizează utilizatorii asupra nedivulgării datelor
personale și altor aspecte, dar mai ales asupra necesității protecției împotriva virușilor prin
programe anti -virus și anti -spyware, dar și asupra modului de acțiune al acestora. „ Odată
infectat uncalculator, virusul așteptă până când o persoană va î ncercasăse conecteze la
serviciul de Internet Banking. Prin diferite tehnici, printre care și modificarea continuțului
paginii afișate în navigator, virusul va încerca să obțină datele personal e de identificare ale
persoanei (identificator utilizator, parola, OTP SMS sau OTP token). Din respectivul momen t
persoana nu mai este conectată la banca la care este client, iar toate datele de identificare
introduse sunt transmise catre p ersoanele rău -voitoare care controlează virusul.“41
9.Costurile
Valoarea abonamentului la serviciul BT24 Internet Banking este de 1 leu pe lună.
Există de asemenea o serie de operațiuni pentru care nu se percepe comision: transferurile în
valută către beneficiari care au conturi la BT; transferuri î ntre conturile proprii deschise la
bancă sub acelaș i cod de client ;schimburi valutare ; plățide utilități, dacă furnizorii au cont
colector la BT; încă rcarea cartelelor telefonice ; achiziții de unităț i de fond BT A sset
Management.42
Pentru plățile intrabancare prin internet banking comisionul perceput este zero. Plățile
interbancare sunt comisiona te conform tabelului (comision BNR inclus):
Tabel 2.3.Comisioane plăți in terbancare BT24
Sursa:https://www.bt24.ro/orar -procesare -tranzatii-bt24/
Pentru plățile în euro se percepe un
comision de 0,10% din sum ă, minim 15 euro,
maxim 600 euro (comision Swift inclus) , iar
pentru urgență se achită suplimentar 25 euro (pentru sume mai mici de 150.000 euro inclusiv),
peste plafonul menționat comisionul devine 75 euro. În caz de necesitate ,modificarea sau
anularea unei plăți valutare se realizează cuun comision de 30 de euro.43
41https://www.bancatransilvania.ro/securitatea -informatiilor/securitate -bt24/, accesat la 24.08.2017
42https://www.bancatransilvania.ro/pentru -tine/internet -banking/bt24 -internet-banking/, accesat la 24.08.2017
43https://www.bt24.ro/orar -procesare -tranzatii-bt24/, accesat la 24.08.2017

40Capitolul 3.Concluzii
Tehnologia și internetul sunt indiscutabil cel mai important aspect asupra căruia orice
agent economic, dar și băncile, trebuie să își concentreze atenția, dacă sedorește obținerea
unei poziții cât m ai bune pe piață și maximizarea profitului.
Băncile au înțeles că spațiul virtual este elementul central al viitorului și astfel au luat
naștere sistemele de compensare a plăților electronice, tranzacțiile fiind procesate într -un timp
foarte scurt. În acest fel s-au creat premisele apariției internet banking -ului, deoarece oamenii
au început să pună tot mai mult accentul pe comoditate și rapiditate. Chiar dacă astfel de
sisteme de internet banking înseamnă investiții inițiale în hardware și software însemnate
pentru o bancă, acestea sunt absolut necesare dacă aceasta dorește să se alinieze standardelor
cerute de economia actuală. Acesta este și cazul băncilor de pe piața românească analizate în
lucrarea de față: Raiffeisen Bank, Banca Comercială Român ă și Banca Transilvania.
Tabel 3.1.Comparație între diferitele servicii de internet banking
Nr.
crt.Aspectele analizate Raiffeisen
BankBanca
Comercială
RomânăBanca
Transilvania
1.Modalitatea de autentificare 5 4 5
2.Interfața și comoditatea utilizării 5 5 4
3.Ușurința utilizării și infrastructura
necesară serviciului5 5 5
4.Utilitatea și informațiile oferite în cont 4 5 4
5.Operațiunile disponibile 4 4 5
6.Viteza de procesare 4 4 4
7.Existența serviciului suport și a
informațiilor suport și de prezentare a
serviciului5 5 5
8.Securitatea 4 4 4
9.Costurile 3 3 3
Total 39 39 39
Sursa:prelucarearea autorului pe baza analizei realizate
Scala de punctaje folosită este următoarea: 1–foarte modest; 2 –modest;
3–satisfăcător; 4 –bun; 5–foarte bun .
La capitolul autentificare considerăm că un mic inconvenient îl reprezintă necesitatea
deținerii unui smartphone în cazul BCR și instalarea acelei aplicații eToken, astfel că

41punctajul acordat este de 4. La capitolul interfață Banca Transilvania necesită anumite
îmbunătățiri, mai ales în ceea ce privește design -ul.
Toate cele trei platforme au obținut punct aj maxim în ceea ce privește ușurința
utilizării deoarece sunt astfel concepute încât p ot fi utilizate de orice persoană care deține
cunoștințe minime de operare pe calculator.
În cazul informațiilor oferite în cont diferențierea este dată de posibilitatea activării
unui asistent financiar personal în cazul BCR care, indiscutabil ,duce la o ferirea unei game
mult mai largi de informații utilizatorilor.
Operațiunile disponibile a se realiza sunt asemănătoare pentru toate servicii lede
internet banking analizate, dar un mic plus îl o bține Banca Transilvania, care oferă
posibilitatea importării de fișiere de tip CSV și realizarea de plăți la pachet, lucru foarte
benefic în special pentru mediul de afaceri. De asemenea aceasta oferă posibilitatea realizării
plății prin SMS sau e -mail, funcție utilă și deosebită față de competitoare.
Viteza de pr ocesare este bună în cazul tuturor băncilor, diferențele fiind minime, cu
posibilități de îmbunătățire pentru fiecare bancă. Serviciul suport și de informare asupra
modului de utilizare a aplicației de internet banking este bine pus la punct în cazul fiecă rei
bănci, materialele de informare fiind diverse și bine concepute.
Securitatea este bună în cazul fiecărei bănci, dispunând de un certificat digital și alte
metode moderne de protecție. Un plus îl obține BCR pentru necesitatea autorizării fiecărei
tranzacții printr -un cod unic, dar în același timp folosirea unei aplicații eToken pe smartphone
poate fi un neajuns, în condițiile în care deși în continuă expansiune, dezvoltarea metodelor de
protecție mobilă nu a ajuns încă la nivelul celor de pe laptop sau calculator. Toate cele trei
bănci trebuie să continue să fie vigilente și să îmbunătățească securitatea serviciului de
internet ba nking, mai ales că acest aspect este unul dintre cele mai importante, poate chiar cel
mai important.
Costurile serviciilor sunt satisfăcătoare în cazul tuturor băncilor , și sensibil egale, chiar
dacă Banca Transilvania propune un abonament de doar 1 leu pe lună, comisioanele practicate
la tranzacții le interbancare și în valută suntpuțin mai ridicate.
Pe total fiecare bancă a obținut un punctaj de 39, ceea ce arată că în ciuda plusurilor
sau minusurilor la anumite capitole, în ansamblu cele trei platforme de internet banking sunt
foarte bune și pot ofericlienților satisfacția de care aceștia au nevoie.
Se poate considera c ă datorită progresului tehnologic, în viitor serviciile bancare se
vor alinia la standardele impuse de vremurile în care trăim, tendința actuală fiind cea de
promovare a serviciului de mobile banking, acesta eliminând inconveninetul necesității

42accesării u nui calculator sau laptop și utilizarea în schimb a dispozitivelor smartphone
conectate la internet, larg răspândite în zilele noastre, pe care oamenii le au aproape
permanent asupra lor. Totuși există încă o reticență în utilizarea acestora datorită neînc rederii
unora în securitatea pe care aceste dispozitive o oferă. Totuși este clar că metodele de
securizare sunt tot mai bune și mobile banking -ul va fi tot mai utilizat. Spre exemplu
dezvoltarea recunoașterii biometrice pe bază de amprentă încorporată în majoritatea
smartphone -urilor moderne aduce un plus de siguranță. Aceast lucru nu înseamă că internet
banking-ul va fi abandonat, cel mai probabil și utilizarea acestuia va crește, mai ales că este
un instrument ideal de lucru pentru persoanele juridice.
Pentru creșterea numărului de utilizatori ai internet banking -ului este necesară o
reclamă accentuată, introducerea serviciilor în pachetele de bază eferite de bănci, chiar fără
perceperea unor comosioane de administrare lunară și reducerea comisioanelor practicate la
tranzacții, în condițiile în care pentru bancă operațiunile practicate prin internet generează
costuri mult reduse față de operațiunile clasice la ghișeu. De asemenea ar fi necesar creșterea
gradului de cultură financiară în rândul populației , în acest sens băncile ar putea fi un factor
decisiv prin organizarea de seminarii de informare și alte activități educative, eventual în
colaborare cu universitățile și liceele de profil, dar și cu anumite organizații
non-guvernam entale, și chiar cu instituțiile statului. Odată conștientizate avantajele unei
discipline financiare la nivelul individului și necesitatea gestionării de către acesta a bugetului
personal, mijloacele moderne de banking vor deveni o necesitate pentru fiecare.
Răspândirea și mai accentuată a mijloacelor moderne de administrare a banilo r
personali sau ai societăților va face ca numărul de funcționari bancari să scadă. Aceștia vor
avea mai mult atribuții legate de numerar și de creditare. În plus aceastăsituație va deschide
posibilități de angajare a specialiștilor IT, aceștia fiind necesari pentru gestionarea și buna
funcționare a dispozitivelor moderne. Acest lucru va avea implicații și la nivel de școlarizare
făcându-se trecerea de la necesitatea de fu ncționari bancari în sensul clasic, la niște
funcționari bancari moderni cu accent pe cunoștințe atât la nivel economic, cât și la nivel de
informatică.
Ca și o concluzie se poate spune că internet banking -ul oferă cu siguranță mai multe
avantaje decât ri scuri, printre cele mai importante fiind: comoditatea, rapiditatea, costuri mai
reduse și informații mai bogate.

43Bibliografie
Cărți
Bențe Corneliu, Gestiunea și contabilitatea instituțiilor de credit , Suport de curs,
Oradea, 2013
Căpraru Bogdan, Retail banking , Editura C.H. Beck, București, 2009
Cetină Iuliana, Emanuel Odobescu, Strategii de marketing bancar , Editura
Economică, București, 2007
Cetină Iuliana, Modalități de evaluare a eficienței în marketingul serviciilor , Editura
Dacia Europa Nova , Lugoj, 2002
Cohuț Ioana Pop, Comerț electronic , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2014
Gaianu Mihai, Rețele de calculatoare , Universitatea de Vest din Timișoara,
Laboratorul 14 -https://users.info.uvt.ro/~mgaianu/Retele/Lab14.pdf
Zăpodeanu Daniela, Operațiunile instituțiilor de credit , Suport de curs, Oradea, 2012
Articole,documente onlineșirapoarte
Alecu Felician, Internet Banking , Revista Informatica Economică, Nr. 4 (40), ASE
București, 2006
Authentication in an Internet Banking Environment , Federal Reserve System, Federal
Financial Institutions Examination Council, pg. 8 -https://www.federalreserve.gov/
boarddocs/srletters/2005/SR0519a1.pdf
Choubey Janardan, Choubey Bhaskar, Secure User Authentification in Internet
Banking: A Qualitative Survey , International Journal of Innovation, Management and
Technology, Vol. 4, No. 2, April 2013, pg. 199 -http://www.ijimt.org/papers/391 –
D0493.pdf
Eriksson Kent, Kerem Katri, Nilsson Daniel, Customer Acceptance of Internet
Banking in Estonia-https://www.diva -portal.org/smash/get/diva2:461712/FULLTEX
T02.pdf
Georgescu -Goloșoiu Ligia, Servicii bancare electronice, electronic banking/E –
banking-http://ligiagolosoiu.ro/content/Servicii_bancare_electronice.pdf
Ghid privind securitatea serviciilor Internet Banking și Online Shoping , OTP Bank în
colaborare cu Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică
(cert.ro)-https://cert.ro/vezi/document/securitatea -serviciilor -internet-banking

44Manual de utilizare BT24 -https://www.bt24.ro/files/manual/manual_bt24.pdf
Manual de utilizare Click 24 Banking BCR –Persoane fizice -, valabil începând cu 31
octombrie 2016
Nasri Wadie, Factors Infuencing the Adoption of Internet Banking in Tunisia ,
International Journal of Bu siness and Management, Vol. 6, No 8, August 2011 –
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/ download?doi=10.1.1.468.6136&rep=rep1&type=
pdf
Nwogu Reginald Emeka, Improving the Security of the Internet Banking System Using
Three-Level Security Implementation , IRACST–International Journal of Computer
Science and Information Technology & Security, Vol. 4, No. 6, December 2014, pg.
168-https://ijcsits.org/papers/vol4no62014/7vol4no6.pdf
Ore limită de procesare operațiuni –Persoane fizice , BCR SA –
https://www.b cr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/informatii -utile/Ore_limita_de_
procesare_operatiuni_PF.pdf
Ore limită operațiuni plăți și încasări Raiffeisen Bank –valabil din 29.09.2014 –
https://www.raiffeisen.ro/wps/wcm/connect/7dc451f6 -4b06-4508-8d72-c943b5ca3
41e/29092014 -Ore-limita-operatiuni -plati-si-incasari-Raiffeisen -Bank.pdf?MOD=A
JPERES&CACHEID=ROOTWORKSPACE -7dc451f6 -4b06-4508-8d72-c943b5c
a341e-lHCYlXL
Tarif standard de comisioane pentru cont curent și tranzacții persoane fizice , BCR,
Mai 2017 -https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Persoane –
fizice/Documenteimportante/ Tarif_standard_de_comisioane_PF.pdf
Zandhessami Hessam, Geranmayeh Parisa, Determinants of user acceptance of
internet banking: An empirical study , Management Science Le tters Vol. 4, Growing
Science Ltd., 2014 -http://www.growingscience.com/ msl/Vol4/msl_2014_191.pdf
Legislație
Banca Națională a României -Regulamentul nr. 6 din 11 octombrie 2006 privind
emiterea și utilizarea instrumentelor de plată elect ronică și rela țiile dintre
participanții la tranzacțiile cu aceste instrumente , Monitorul Oficial, Partea I 927 din
15 noiembrie 2006

45Site-uri
https://www.bancatransilvania.ro/ -Banca Transilvania
http://www.bankingnews.ro/
https://www.bcr.ro/ -Banca Comercială Română
https://www.bt24.ro/ -Banca Transilvania
https://www.historia.ro/ -Revista Historia
https://www.raiffeisen.ro/ -Raiffeisen Bank România
http://www.transfond.ro/ -TransFond -Sistemul electronic de plăți din România