PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENTUL AFEC ȚIUNILOR [623939]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENTUL AFEC ȚIUNILOR
APARATULUI LOCOMOTOR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf . Univ . Dr. CEVEI MARIANA

ABSOLVENTĂ
NEGRUȚ D . DIANA MARIA

ORADEA
2020

1
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENTUL AFECȚIUNILOR
APARATULUI LOCOMOTOR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

CALITATEA VIEȚII LA PACIENTELE
CU OSTEOPOROZĂ ȘI SARCOPENIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Univ. Dr. CEVEI MARIANA

ABSOLVENTĂ
NEGRUȚ D. DIANA MARIA

ORADEA
2020

1
CUPRINS
pag.
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 2
1. Motivul alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
2. Obiectivul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
CAPITOLUL I. SARCOPENIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1. Tablou clinic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 9
2. Diagnostic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
3. Diagnostic diferential ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 12
4. Importanța exercitiului fizic în prevenirea sarcopeniei ………………………….. ………………………….. 13
5. Tratament medicamentos ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 16
CAPITOLUL II. OSTEOPOROZA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 18
1. Epidemiologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
2. Patogenie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
3. Diagnostic imagistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 23
4. Tratament medical ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 26
4. 1 O biectivele terapeutice: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 26
4. 2 Mijloace le terapeutice ale recuperării medicale ………………………….. ………………………….. …….. 27
CAPITOLUL III. PARTEA PRACTICA ………………………….. ………………………….. ……………………… 34
1. Criterii includere sarcopenie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 34
2. Criterii de excludere sarcopenie ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 35
3. Evaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 36
3.1 Fișă de lucru tip ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 36
3.2 Evaluarea forței (puterii musculare) – dinamometru de mână ………………………….. …………. 38
3.3 Evaluarea performanței fizice – timed up and go test ………………………….. …………………….. 42
3.4 Evaluarea calității vieții – SARQOL ………………………….. ………………………….. ………………. 44
3. 5 Evaluarea masei musculare – DXA + total body ………………………….. ………………………….. .. 46
4. Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 47
4.1 OBIECTIVELE PROGRAMULUI KINETIC ………………………….. ………………………….. ……….. 60
4.2 Programul kinetic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 61
CAPITOLUL V. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 69

2
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 70
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 75

INTRODUCERE

Multe aspecte ale epidemiologiei și fiziopatologiei sarcopeniei sunt mai bine înțelese astăzi
decât acum 10 ani. Cercet ătorii au identificat legăturile dintre patologia muscular ă și efectele
negative asupra sănătății, iar studiile au furniza t dovezi că anumite strategii de tratament pot ajuta
la prevenirea sau întârzierea consecin țelor negative.
Aceste noi date au condus EWGSOP2 ( EUROPEA N WORKING GROUP ON
SARCOPENIA IN OLDER PEOPLE 2) la revizuirea “ ce este nou?” și “cum putem folosi aceste
cuno ștințe pentru a îmbun ătăți îngrijirea persoanelor cu sarcopenie și pentru a ghida cercetarea
viitoare?” .
În primul rând, sarcopenia a fost asociat ă de mult ă vreme cu îmbun ătățirea și cu persoanele
în vârstă, însă dezvoltarea sarcopeniei este acum recunoscut ă ca ap ărând mai devreme în viață ,iar
boala are mai multe cauze în afara de îmbătrânire.Aceste informa ții au implica ții asupra
interven țiilor care împiedic ă sau întârzie dezvoltarea sarcopeniei.
În al doilea rând , sarcopenia este acum considerat ă o boal ă muscular ă , în care reducerea
forței musculare depășește rolul reducerii masei musculare ca determinant principal al bolii.
Aceast ă schimbare este de a șteptat să faciliteze identificarea prompt ă a sarcopeniei in practic ă.
În al treilea rând, sarcopenia este asociat ă cu o cantitate și o calitate scazut ă a mu șchilor , dar
acesti parametri sunt utiliza ți în prezent mai des în cercetare decât în practica clinic ă. Masa
muscular ă și calitatea muscular ă sunt dificil de m ăsurat cu acurate țe.
În al patrulea rând , sarcopenia a fost subdiagnostica tă și subtratat ă în practica general ă
datorit ă complexit ății determin ării variabilelor care trebuie măsurate , a modalit ății de m ăsurare a
acestora , a valorilor limit ă care s ă indice cel mai bine diagnosticul și tratamentul și cum s ă evalueze

3
cel mai bine efectele interven țiilor terapeutice . În acest scop, EWGSOP2 i și propune să ofere o
rațiune clară pentru selectarea măsurilor de diagnosticare și a valorilor limit ă relevante pentru
practica clinic ă. Pentru a spori gradul de con știentizare și de îngrijire a sarcopeniei, EWGSOP2 și-
a actualizat defini ția și strategiile d e diagnostic in 2018.
Obiectivele specifice au fost:
• Defini ția sarcopeniei să reflecte progresele recente în cuno ștințele științifice,
epidemiologice și clinice despre mușchiul scheletic
• Identificarea variabilelor care detecteaz ă cel mai bine sarcopenia , prezicerea
rezultatelor și depistarea celor mai bune instrumente pentru măsurarea fiecărei variabile
• Stabilitarea valorilor limit ă pentru variabilele măsurate
• Recomandarea unei căi de screening și evalu ări actualizate , ușor de utilizat în
practica clinic ă
• EWGSOP2 folose ște forța muscular ă scăzută ca parametru principal al sarcopeniei,
forța muscular ă este în prezent cea mai fiabil ă măsură a func ției musculare.
Sarcopenia este probabil ă atunci când este detectat ă o for ță muscular ă scăzută. Un diagnostic
de sarcopenie este c onfirmat de cantitatea sau calitatea muscular ă redus ă. Când sunt detectate forța
muscular ă, calitatea/cantitatea muscular ă și performan ța fizică scazut ă, sarcopenia este considerat ă
sever ă.
1. Motivul alegerii temei
Sarcopenia crește riscul pentru căderi , pierderea independenței , dizabilitate și mortalitate ,
reprezentând astfel o povară socio -economică important ă în țările dezvoltate . Dezvoltarea și
punerea în aplicare a intervențiilor eficiente împotriva apariței bolii este o prioritate în domeniul
sănătății publice . 1Acest lucru va facilita încadrarea unei entități clinice clar definite în practica
standard , înțelegerea fiziopatologiei sale și identificarea țintelor biologice pentru dezvoltarea
medicamentelor. 2

1Landi F , Calvani R , Cesari M , Tosato M , Martone AM , Ortolani E , Savera G , Salini S , Sisto AN , Picca A ,
Marzetti E , (2017) , Sarcopenia: an overview on current definitions , diagnosis and treatment
2Marzetti E , Calvani R , Tosato M , Cesari M , Di Bari M , Cherubini A , Collamati A , D'Angelo E , Pahor M ,
Bernabei R , Landi F; SPRINTT Consortium, (2017), pp. 11-17.

4

Sarcopenia reprezintă o problem ă important ă în cancere . Prevalența sarcopeniei la pacienții
cu cancer va riază între 27, 3% și 66, 7%. 3 Sarcopenia este asociată cu supraviețuir ea redusă la
pacienții cu cancer. 4

2. Obiectivul lucrării
Depistarea reducerii de masă musculară la pacienții cu osteoporoză care îndeplinesc criteriile
de încadrare în sarcopeni e și influența acesteia asupra calit ății vieții.

3Gibson DJ , Burden ST , Strauss BJ , Todd C , Lal S , (2015) , The role of computed tomography in evaluating
body composition and the influence of reduced muscle mass on clinical outcome in abdominal malignan cy: a
systematic review . Eur J Clin Nutr , nr. 69, pp. 1079 –1086 .
4Shachar SS , Williams GR , Muss HB , Nishijima TF , (2016) , Prognostic value of sarcopenia in adults with
solid tumours: a meta -analysis and systematic review . Eur J Cancer , nr. 57, pp. 58–67.

5
CAPITOLUL I . SARCOPENIA

DEFINIȚIA TEORETICĂ A SARCOPENIEI
Sarcopenia este un sindrom caracterizat prin pierderea progresivă și generalizată a masei și
a forței musculare scheletice , care duce la fragilitate fizică .
În 2010 , trei grupuri de experți independenți au ajuns la un consens asupra unor afirmații
similare care definesc sarcopenia ca o condiție caracterizată prin scăderea masei musculare și a
funcționalității . În cuvintele European Working Group on Sarcopenia in Olde r People (EWGSOP) ,
sarcopenia este o condiț ie caracterizată prin pierdere progresivă și generalizată a masei și a forței
musculare , care duc la rezultate negative , cum ar fi disabilitate fizică , calitate scăzută a vieții și
deces prematur . O trăsătură cheie a acestei definiții este introducerea termenului de putere
musculară scăzută (sub denumirea frecventă de dynapenie) , care este în general mai frecvent
asociată cu funcționalitatea scăzută și dizabilitatea decât masa musculară scăzută .5
Sarcopenia se observ ă mai ales la persoanele în vârstă, dar se poate dezvolta și la adul ții
tineri . La unele persoane o cauz ă clară și unică a sarcopeniei poate fi identificat ă, în alte situa ții nu
exist ă o cauz ă evident ă. Astfel , categoriile de sarcopenie primară și secundară pot fi utile î n practica
clinică . Sarcopenia poate fi considerat ă “primar ă” (sau legat ă de vârstă), atunci c ând nici o alt ă
cauză nu este evident ă, doar îmbătrânirea în sine , iar sarcopenia “secundară ” atunci c ând una sau
mai multe cauze sunt evidente .6
o Sarcopenia primară reprezintă pierderea masei musculare și a funcției care se abat
de la normal , îmbătrânirea , într-o manieră progresivă și cronică și fără alți factori cauzali
evidenți .
o Sarcopenia secundară descrie pierderea masei musculare și a funcției atunci când
sunt implicați alți factori cau zali față de îmbătrânire . Alți factori contribu itori ar putea fi
aportul alimentar inadecvat energetic și / sau proteic , fie din cauza anorexiei geriatrice a

5 Cruz -Jentoft, A.J.; Bahat, G.; Bauer, J.; Boirie, Y.; Bruyère, O.; Cederholm, T.; Cooper, C.; Landi, F.;
Rolland, Y.; Sayer, A.A.; et al. Sarcopenia: Revised European consensus on definition and diagnosis. Age Ageing
2019, 48, 16 –31.
6 Han, A.; Bokshan, S.; Marcaccio, S.; DePasse, J.; Daniels, A. Diagnostic Criteria and Clinical Outcomes in
Sarcopenia Research: A Literature Review. J. Clin. Med. 2018, 7, 70.

6
malabsorbției , a tulburărilor gastrointestinale sau a utilizării medicamentelor care cauzează
anorexie . Debutul sar copeniei secundar e unei boli sistemice , în special a unei afecțiuni
inflamatorii , maligne sau endocrine sau datorită insuficienței grave de organe , este denumit
cașexie . Persoanele obeze cu sarcopenie sunt un subgrup cu un risc deosebit de mare de
efecte negative; dovezile sugerează că , coexistența acestor condiții creează o sinergie în
riscul dezvoltării mai multor comorbidități .
Inactivitatea fizică reprezintă unul dintre mecanismele care stau la baza hipotrofiei musculare
și a modific ărilor fiziolog ice întâlnite la popula ția vârstnic ă. Sinteza proteic ă de la nivelul
musculaturii scheletice este diminuat ă ca rezultat al reducerii factorilor anabolici sau creșterii
factorilor catabolici . Acest metabolism muscular diminuat reduce cantitatea glicogenului stocat
(sinteza proteic ă la nivelul musculaturii scheletice este scazut ă), determinând creșterea
metabolismului aminoacizilor .7

DEFINIȚIA OPERAȚIONALĂ A SARCOPENIEI
Pentru o defini ție operațională a sarcopeniei , grupul EWGSOP folosește trei variabile bine
cercetate , măsurători ale masei și funcției musculare: viteza de mers , forța de strângere a pumnului
(hand grip strenght (HGS ) si masa musculară ape ndiculară (ALM); EWGSOP – a propus limitele
(cutt-points) fiecarui tip de evaluare .
Pentru a diagnostica sarcopenia , se aplică definiția European Working Group on Sarcopenia
in Older People (EWGSOP) .8
Sarcopenia este definită , astfel , prin:

• O masă musculară a pendiculară raportată la pă tratul înălțimii (SMI) <5 , 5 kg / m2 pentru femei
și <7, 26 kg / m2 pentru bărbați evaluată prin DXA (Absorbometria cu raze X cu energie duală)
• O rezistență musculară <20 kg pentru femei și < 30 kg pentru bărbaț i evaluată cu ajutorul unui

7 Roubenoff, R.; Hughes, V.A. Sarcopenia: Current concepts. J. Gerontol. Ser. A Biol. Sci. Med. Sci. 2000,
55, M716 –M724.
8 Beaudart, C.; Rizzoli, R.; Bruyère, O.; Reginster, J.Y.; Biver, E. Sarcopenia: Burden and challenges for
public health. Arch. Public Health 2014, 72, 45.

7
dinamometru de mână sau o performanță fizică ≤ 8 puncte pentru testul SPPB sau peste 10 -12
secunde la testul Time up to Go .
EWGSOP propune o clasificare conceptuală ca presarcopenie , sarcopenie ș isarcopenie
severă .
– Etapa de “ presarcopenie” se caracterizează prin masă musculară scăzută ,
fără un impact asupra puterii musculare sau a performan ței fizice .
– Etapa d e “sarcopenie” se caracterizează prin scăderea masei musculare , plus
forța musculară scazut ă sau performanț e fizice reduse .
– ”Sarcopenia severă ” este etapa identificată atunci când sunt î ndeplinite toate
cele trei criteria ale definiției (masa musculară scazută , forța musculară scăzută și
performanță fizică scăzută). Recunoscâ nd etapele de sarcopenie pot aju ta la selectarea
tratamentelor și stabilirea unor obiective adecvate de recuperare .
Diagnosticând sarcopeni a, putem selecta tratament ul adecvat și stabili obiectiv ele adecvate
de recuperare medicală .9
Fig nr. 1 Evoluția sarcopeniei Fig nr.2 Mușchi normal / cu sarcopenie

9 Morley, J.E.; Anker, S.D.; von Haehling, S. Prevalence, incid ence, and clinical impact of sarcopenia: Facts,
numbers, and epidemiology —update 2014. J. Cachexia. Sarcopenia Muscle 2014, 5, 253 –259.

8
Pentru sarcopenie sunt necesare doar dezechilibre mici între sinteză și degradare pe parcursul
mai multor ani , pentru a duce eventual la o pierdere semnificativă a masei musculare . La adulții
tineri , masa musculară reprezintă aproximativ 30% din cantitatea totală de proteine din organism ,
în timp ce în cazul persoanelor în vârstă , masa musculară reprezintă doar 20% sau mai puțin din
cantitatea totală de proteine din organi sm.
Cu vârsta înaintată , boala , traumatismul sau aportul alimentar inadecvat al aminoacizilor pot
scădea ratele de sinteză a proteinelor și în cele din urmă pot exacerba debutul bolii. Proteinele
oxidate care cresc cu vârs ta înaintată , nu pot fi îndepărtate la fel de eficient de sistemul de proteoliză
rezultând acumularea de lipofuscin și proteine reticulate . De asemenea regăsim în imagine mai
mulți mediatori endocrini ai metabolismului proteic . Cu vârsta înaintată , există o creștere bi ne
documentată a rezistenței la insulină care contribuie la diabet . Un mecanism prin care semnalizarea
insulinei poate facilita transportul aminoacizilor în celulă este prin stimularea sintezei de oxid
nitric .10

Fig nr.3 Ciclul vicios al sarcopeniei

Ciclul vicios al sarcopeniei poate fi descris ca o buclă pozitivă întrucât activitatea fizică
normală scade odată cu vârsta , există o reglare în jos a sistemelor fiziologice care se adaptează unor

10 Rizzoli, R.; Reginster, J.Y.; Arnal, J.F.; Bautmans, I.; Beaudart, C.; Bischoff -Ferrari, H.; Biver, E.; Boonen,
S.; Br andi, M.L.; Chines, A.; et al. Quality of life in sarcopenia and frailty. Calcif. Tissue Int. 2013, 93, 101 –120.

9
niveluri reduse de efort /stres . Pe măsură ce funcțiile de rezervă cardiovasculare și ale mușchilor
scheletici scad, acest lucru contribuie la o percepție relativă crescută a efortului pentru o sarcină
absolut similară în comparație cu momentul când un individ era mai mic .
Dacă sarcinile sunt percepute ca fiind mai dificile , aceasta va crește probabilitatea evitării
muncii fizice . Pe măsură ce se evită munca fizică , performanța exercitării va continua să scadă ,
contribuind astfel la scăderi suplimentare fiziologice ale capacități i de rezervă funcțională a unui
individ ceea ce duce la sarcopenie mai gravă .11

1. Tablou clinic
Sarcopenia este un sindrom caracterizat prin pierderea progresivă și generalizată a masei și
a forței musculare scheletice , o cale i mportantă care duce la fragilitate fizică . Poate fi considerată:
• primară (sau legată de vârstă) ,
• secundară : aportul alimentar inadecvat energetic și / sau proteic ,
o anorexiei geriatrice ,
o malabsorbției ,
o tulburărilor gastrointestinale ,
o medicamentelor.12
Se caracterizează prima dată prin atrofie musculară , împreună cu o reducere a calității
țesutului muscular , caracterizată prin factori care înlocuiesc fibrele musculare cu grăsime creșterea
fibrozei , modificări ale metabolismului muscular , stresul oxidativ și degenerarea joncțiunii
neuromusculare , conducând la pierderea progresivă a funcției musculare și a fragilității . Unele
dintre cele mai grave consecințe ale îmbătrânirii sunt efectele sale asupra mușchilor scheletici .

11 Landi, F.; Liperoti, R.; Russo, A.; Giovannini, S.; Tosato, M.; Capoluongo, E.; Bernabei, R.; Onder, G.
Sarcopenia as a risk factor for falls in elderly individuals: Results from the ilSIRENTE study. Clin. Nutr. 2012, 31,
652–658.
12 Terroso, M.; Rosa, N.; Torres Marques, A.; Simoes, R. Physical consequences of falls in the elderly: A
literature review from 1995 to 2010. Eur. Rev. Aging Phys. Act. 2014, 11, 51 –59.

10
Termenul de sarcopenie descrie pierderea lentă dar progresivă a masei musculare cu vârsta
înaintată și se caracterizează printr -o deteriorare a cantității musculare și a calității , ceea ce duce la
o încetinire treptată a mișcării și la scăderea puterii . Pierderea masei musculare și a fo rței este
considerată a fi atribuită atrofiei progresive și a pierderii fibrelor musculare individuale asociate cu
pierderea unităților motorii și o reducere concomitentă a calității musculare datorită infiltrării
grăsimii și a altor materiale .13
Aceste modificări legate de vârsta mușchilor scheletici pot fi în mare parte atribuite
interacțiunii complexe a factorilor care afectează transmisia neuromusculară , arhitectura
musculară , compiziția fibrelor , cuplarea excitație -contracție și metabolismul . Având în vedere
amploarea problemelor de sănătate publică asociate cu sarcopenia , există un interes considerabil
pentru elaborarea și evaluarea strategiilor terapeutice de atenuare , prevenire sau a inversării
pierderii și slăbiciunii musculare legate de vârstă . Sarcopenia este determinată de doi factori:
cantitatea inițială de masă musculară și rata la care îmbătrânirea o scade .
La fel ca și cauzele care stau la baza îmbătrânirii , biologia sarcopeniei rămâne evazivă . Două
observații cheie asociate cu sarcopenia include pierderea numărului de fibre musculare scheletice
și o modificare a suprafeței secțiunii transversale a fibrelor rămase .14
Există mai multe mecanisme care pot fi implicate în debutul și progresia sarcopeniei . Aceste
mecanisme implică , print re altele , sinteza proteinelor , proteoliza , integritatea neuro -musculară și
mușchi , conținutul de grăsime . Intr-un individ cu sarcopenie mai multe mecanisme pot fi i mplicate
si contribuț iile relative pot varia în timp.
Atrofia musculară este definită ca o scădere a masei musculare . Poate fi o pierdere parțială
sau completă a mușchiului . Este rezultatul unei comorbidități a mai multor boli comune: cancerul ,
SIDA , insuficiența cardiac congestivă , BPCO , insuficiență renală și arsurile severe .

13 Yeung, S.S.Y.; Reijnierse, E.M.; Pham, V.K.; Trappenburg, M.C.; Lim, W.K.; Meskers, C.G.M.; Maier,
A.B. Sarcopenia and its association with falls and fractures in older adults: A systematic review and meta -analysis. J.
Cachexi a. Sarcopenia Muscle 2019, 10, 485 –500.
14 Beaudart, C.; Biver, E.; Reginster, J.Y.; Rizzoli, R.; Rolland, Y.; Bautmans, I.; Petermans, J.; Gillain, S.;
Buckinx, F.; Van Beveren, J.; et al. Development of a self -administrated quality of life questionnaire f or sarcopenia in
elderly subjects: The SarQoL. Age Ageing 2015, 44, 960 –966.

11
2. Diagnostic
Inactivitatea fizică se consideră a reprezenta unul dintre mecanismele care stau la baza
hipotrofiei musculare și a modificărilor fiziologice întâlnite la populația vârstnică . Sinteza proteică
de la nivelul muscul aturii scheletice este diminuată ca rezultat al reducer ii factorilor anabolici sau
creșterii factorilor catabolici . Acest metabolism muscular diminuat reduce cantitatea glicogenului
stocat (sinteza proteică la nivelul musc ulaturii scheletice este scazută ), determinând creșterea
metabolismului aminoacizilor .
Masa musculară scade odată cu vârsta ducând la sarcopenie . Această patologie se crede că
este asociată cu dereglări metabolice , fiziolog ice, funcționale și de invaliditate . Nu există metode
de estimare a prevalenței sarcopeniei și a riscurilor asociate la vârstnici . Prevalențele au crescut de
la 13 -24% la persoanele cu vârsta sub 70 de ani și mai mult de 50% la persoanele cu vârsta peste
80 de ani . Au fost mai mari la hispanici decât la albii non -hispanici .15
Sarcopenia severă necesită prezența celor trei condiții :
– Masa musculară scăzută
– Viteza mică de mers . De exemplu o viteză de mers mai mică de 0 , 8 m/s în testul de
mers pe jos de 4 m .
– Forța musculară scăzută . De exemplu rezistența la strângere < 30 kg la bărbați , < 20
kg la femei .16

15 Beaudart, C.; Biver, E.; Reginster, J.Y.; Rizzoli, R.; Rolland, Y.; Bautmans, I.; Petermans, J.; Gillain, S.;
Buckinx, F.; Dardenne, N.; et al. Validation of the SarQoL®, a spec ific health -related quality of life questionnaire for
Sarcopenia. J. Cachexia. Sarcopenia Muscle 2017, 8, 238 –244.
16 Beaudart, C.; Reginster, J.Y.; Geerinck, A.; Locquet, M.; Bruyère, O. Current review of the SarQoL®: A
health -related quality of life quest ionnaire specific to sarcopenia. Expert Rev. Pharm. Outcomes Res. 2017, 17, 335 –
341.

12

DEXA este un mijloc de măsurare a
densității minerale osoase . Două fascicule cu
raze X cu diferite niveluri de energie care vizează
oasele pacientului . Scanarea este folosită în mod
obișnuit pentru diagnosticarea și urmărirea
osteoporozei , în contrast cu scanarea osoasă
nucleară , care este sensibilă la anumite boli
metabolice ale oaselor cum ar fi fracturile .

Fig nr.4 DEXA

3. Diagnostic diferential
Fragilitatea . Definițiile operaționale ale fragilității variază foarte mult în funcție de cadrul
conceptual : unii autori consideră fragilitatea într -un sens larg , care cuprinde dimensiunile fizice ,
sociale , cognitive , psihologice și comorbiditate în timp ce alții definesc mai restrictiv sindromul ,
pe baza parametrilor de performanță de prindere și activitatea fizică . Toate aceste definiții sunt
furnizate pentru o valoare predictivă ridicată pent ru rezultate negative c um ar fi : dizabilitatea ,
spitalizarea și mortalitatea . Sarcopenia joacă un rol predominant în patogeneza fragilității .17
Prin urmare , diagnosticul de fragilitate este obligatoriu pentru identificarea precoce a unui
subgrup de subiecți vârstnici cu risc crescut , care pot beneficia de reabilitare . Un raport propriu
și o evaluare obiectivă a performanței fizice sunt cei mai buni indicato ri ai fragilității la vârstnici ,
o performanță slabă sugerând necesitatea unei intervenții timpurii si adecvate . Programele de

17 Franzon, K.; Zethelius, B.; Cederholm, T.; Kilander, L. The impact of muscle function, muscle mass and
sarcopenia on independent ageing in very old Swedish men. BMC Geri atr. 2019, 19, 153.

13
exerciții structurate sunt eficiente în contrast cu progresia fragilității , dar un stil de viață sănătos și
activ poate fi suf icient pentru întârzierea apariției invalidității .18
Pentru persoanele de toate vârst ele, în timpul activării mușchi lor scheletici și a contracției
echilibrul dintre forța dezvoltată de mușchi și sarcina externă , determină dacă mușchiul se
scurtează , rămâne la lungimea fixă (izometric ) sau este prelungit . În timpul contracțiilor de
lungire , când forța este ridicată , mușchii pot fi afectati de contracții . Fragilitate și eșecul sunt cele
mai frecvent observate la pe rsoanele în vârstă inactivi fizic. O persoană fragilă este definită ca
fiind de statură mică , cu mușchii a trofiați si slabi .

4. Importan ța exercitiului fizic în prevenirea sarcopeniei
Tipuri de contracții
Pierderea treptată a fibrelor musculare începe la vârsta de aproximativ 50 de ani și continuă
până la 80 . Lipsa exercițiului este considerată a fi un factor semnificativ de risc pentru sarcopenie .
Printre factorii responsabili de sarcopenie cum ar fi : citokinele proinflamatorii , nivelul scăzut al
hormonului de creștere și al testosteronului , creșterea producției de radicali liberi de oxigen ,
malnutriția , imobilitatea și lipsa exercițiilor au un rol preponderent .19
Mușchii scheletici atunci când sunt activați de potențialele de acțiune , pot efectua trei tipuri
de contracții :
– Dacă sarcina externă a mușchiului este mai mică decât forța dezvoltată din interiorul
mușchiului , fribrele musculare se vor scurta .

18 Ildiko, G.A.; Gabriela, M.; Charlotte, B.; Olivier, B.; Raluca -Monica, P.; Jean -Yves, R.; Maria, P.I.
Psychometric performance of the Romanian version of the SarQoL®, a health -related quality of life questionnaire for
sarcopenia. Arch . Osteoporos. 2017, 12. doi:10.1007/s11657 -017-0397 -1.
19 Alekna, V.; Kilaite, J.; Tamulaitiene, M.; Geerinck, A.; Mastaviciute, A.; Bruyère, O.; Reginster, J.Y.;
Beaudart, C. Validation of the Lithuanian version of sarcopenia -specific quality of life quest ionnaire (SarQoL®). Eur.
Geriatr. Med. 2019. doi:10.1007/s41999 -019-00208 -x.

14
– Dacă sarcina este mai mare decât forța dezvoltată , fibrele vor fi prelungite și în
final dacă forța de încărcare sau încărcătura este imobilă , fibrele vor rămâne fixate la
aceeași lungime .
Mușchiul exercită activitate în timpul unei contracții de diminuare și volumul activității
efectuate este în funcție de forța generată de m ușchi și de scurtarea acestuia . În urma contracțiilor
izometrice sau de scurtar e, repetate sau de întindere fără activare , forța poate scădea din cauza
oboselii , dar recuperarea forței este destul de rapidă și completă și nu se va observa nici o dovadă
de leziune .20

Fig nr.5 Tipuri de contracție
În figura nr.5, cele trei tipuri de contracție care au un singur filament , unitățile motorii și
toți mușchii scheletici sunt capabili s ă funcționeze și sunt dependenți de interacțiunea forței de
dezvoltare dintre mușchi și sarcina pe care mușchiul încearcă să -l scurteze . Reducerea contracției

20 Su, Y.; Hirayama, K.; Han, T.; Izutsu, M.; Yuki, M. Sarcopenia Prevalence and Risk Factors among
Japanese Community Dwelling Older Adults Living in a Snow -Covered City According to EWGSOP2. J. Clin. Med.
2019, 8, 291.

15
are loc atunci când forța este mai mare decât sarcina . Cu cât este mai mare sacina , cu atât viteza
de scurtare este mai mică .
O contracție izometrică apare atunci când forța dezvoltată de mușchi este egală cu sarcina iar
contracția de prelungire rezultă atunci când sarcina pe mușchi este mai mare decât forța
dezvoltată .21

Fig nr.6 Relația din tre numărul de fibre și unitățile motorii

Figura nr. 6 reprezintă relația dintre numărul total de fibre și vârsta bărbaților între 18 și 82
de ani . Numărul mediu de fibre din mușchi nu se modifică între 18 și 50 de ani , dar la vârsta de
80 de ani , numărul de fibre scade până la 50 % .
Relația dintre număru l de unități motorii și vârsta bărbaților între 5 și 88 de ani. Numărul a
rămas constant de la 5 la 50 de ani , dar a scăzut apoi liniar de la 0 la 95 de ani .

21 Geerinck, A.; Bruyère, O.; Locquet, M.; Reginster, J.Y.; Beaudart, C. Evaluation of the Responsiveness of
the SarQoL® Questionnaire, a Patient -Reported Outcome Measure Specific to Sarcopenia. Adv. Ther. 2018, 35, 1842 –
1858.

16
5. Tratament medicamentos
Au fost evaluați mai multi agenț i medicamentoși incluzând testosteron ul,
dehidroepiandrosteron , estrogen , hormon de creștere , ghrelin , inhibitor al enzimei de conversie
a angiotensinei , acidul eicosapentaenoic și modulatorii receptorului de ryanodină . Alte terapii
includ diverse suplimente nutritive orale: proteine , aminoacizi , vitamina D etc . .
Există mai multe abordări pentru a trata sarcopenia și s -a demonstrat că, indiferent de tipul
de intervenție , tratamentul îmbunătățește calitatea vieții care împiedică căderea , invaliditatea și
pierderea independenței la pacienții vârstnici . În cadrul intervențiilor , s-a demonstrat că
antrenamentul de rezistență este cel mai eficient pentru reducerea efectelor sarcopeniei , deoarece
aceasta induce hipertrofia mușchiului scheletic și sporește forța musculară; din păcate , formarea de
rezistență nu este întotdeauna fezabilă la vârstnicii sarcopeni .22

Prin urmare , în aceste cazuri , terapiile fizice ajung la vibrații sau stimulente electrice . În
special , este posibil să se utilizeze vibrații focale , care excită aferentele provenite de la fusul
neuromuscular , ducând la activarea sistemului sensorial proprioceptiv . De asemenea , stimularea
electric ă este o alternativă , chiar mai eficientă decât exercițiul fizic, în întărirea mușchilor la
pacienții cu sarcopenie . Aceste abordări alternative de exercițiu au oferit o adăugare sigură la un
program tradițional de intensificare intensivă a vocii , cu scopul de a pune în aplicare masa și forța
musculară .
Este, de asemenea , un program adecvat necesar de recuperare senzorială -motor și funcțional
pentru a ajunge la o capacitate acceptabilă de mers pe jos .
Abilitatea de a merge este cheia oricărei mișcări umane , în ciuda faptului că mișcările umane
nu se limitează la locomoție bipedică . Pentru a obține o performanță mai bună la mers și o
îmbunătățire global posturală , pot fi utilizate două proceduri de integrare: normalizarea reacției
pământului pentru a controla forțele vertical și de forfecare pe picior în timpul fazei de poziție; al
doilea este mediul micro gravitar care determină recuperarea funcțională a posturii în timpul

22 Stoicanescu, D.L.; Cevei, M.L.; Guler, N. Physical function limitation in osteoporotic cases. Osteoporos.
Int. 2018, 29, 416 –417.

17
activității de mers pe jos în combinație cu dezvoltarea informațiilor proprioceptive din periferie
către sistemul central cortical .23
Cu siguranță , sarcopenia are nevoie de un program specific de reab ilitare pentru a îmbunătăți
masa și forța musculară , care trebuie integrate cu o abordare globală , cu scopul de a recupera
evaluarea posturală , de a amplifica sistemele senzoriale , pentru a obține informațiile necesare
pentru o planificare motorize adecvată și riscul de cădere .

Adoptarea soluțiilor terapeutice corecte au o importanță fundamentală; pentru a face acest
lucru este necesar să se cunoască nu numai posibilele intervenții farmacologice , dar și posibilitățile
terapeutice care pot fi utilizate datorită cunoașterii sporite în domeniul terapiei fizice . Rolul
specialistului în reabilitare trebuie să fie acela de a integra diferite opțiuni terapeutice pentru a
stabili o abordare reabilitantă mai potrivită cu scopul de evaluare posturală de recuperare și de
amplificare a sistemului senzorial -motor .

Cauzele fundamentale ale sarcopeniei și fragilității sunt multifactoriale . Deși pierderea
progresivă a masei musculare care apare odată cu îmbătrânirea este bine cunoscută de mai mulți
ani, dar numai prin cele mai recente tehnici și prin studii longitudinale prospective au fost descri se
schimbările legate de îmbătrânire în compoziția musculară . Mai multe recenzii au evidențiat
mecanismele celulare și moleculare care stau la baza slăbiciunii și atrofiei musculare legate de
îmbătrânire .
S-a observat că pierderea forței și a masei musculare este consecința unei atrofii progresive
datorată unei pierderi a fibrelor musculare individuale asociate unei reduceri a unor unități motori i;
acest lucru implică infiltrații de țesut adipos și alte țesuturi fibroase care implică o reducere a
calității musculare .
De aceea , modificările vârstei musculo -scheletice sunt inițial neuromusculare și, ulterior ,
alți factori intervin cum ar fi transmiterea neuronală , sinteza și degradarea proteinelor , arhitectura
musculară , compoziția fibrelor musculare , creșterea producției de specii reactive de oxigen ,
apoptoza celulelor musculare , modificarea cuplării excitației -contracției și a metabolizării .

23 Cevei, M.; Stoicanescu, D.; Suciu, R.; Cioara, F. Immobilization osteoporosis and sarcopenia in patients
with v ertebromedullary trauma. Osteoporos. Int. 2019, 30, 444.

18

CAPITOLUL II . OSTEOPOROZA

Definiție
Osteoporoza este o boală a întregului schelet , caracterizată prin scăderea masei osoase și
alterări ale microarhitecturii țesutului osos, care au ca și consecință creșterea fragilității oaselor și
predispoziția la fracturi24.
Termenul de osteoporoză presupune oase poroase , fragile , sfărâmicioase , predisp use să se
fractureze la cel mai mic traumatism .
Fig nr.7 Osteoporoza Fig nr.8 Os normal Fig nr.9 Os porotic

Osteoporoza este o boală care se caracterizează printr -o densitate osoasă scăzută și
deteriorarea țesutului osos25. Pe măsura ce oasele devin mai poroase si mai fragile , crește și riscul
de fractură , care apare și în urma unei lovituri ușoare sau în cursul activităț ilor zilnice . În general ,
nu apar simptome înainte de producerea primei fracturi . Fracturile , mai ales cele vertebrale și de
șold, determină suferință inimaginabilă , invaliditate de lungă durată si o diminuare important ă a
calității vieții . Pe lângă faptul că un procent mare de pacienți dintre cei care suferă de fracturi de

24DenisaPredeteanu – Osteoporoza . In Esentialul in reumatologie , ed. A 2 -a revizuita .
EdituraMedicalaAmalteea , Ed. 2, 2007 , 501-504.
25DenisaPredeteanu – Osteoporoza . In Esentialul in reumatologie , ed. A 2 -a revizuita .
EdituraMedicalaAmalteea , Ed. 2, 2007 , 501-504.

19
șold necesită ingrijire permanentă , aceste fracturi reprezintă o cauză importantă de mortalitate la
vârstnici .26

Fig nr. 10 Os normal / Os porotic

Factori de risc :
• Vârsta peste 65 de ani
• Tratament cu corticosteroizi
• Aport de calciu
• Activitate fizică insuficientă
• Greutate corporală prea mică .
Diagnosticul de osteoporoză nu se poate pune doar prin examinarea persoanei doar dacă are
o deformare caracteristică dobândită a coloanei vertebrale sau dacă a scăzut în înălțime .

26 Go, S.W.; Cha, Y.H.; Lee, J.A.; Park, H.S. Association between sarcopenia, bone density, and health –
related quality of life in korean men. Korean J. Fam. Med. 2013, 34, 281 –288.

20
Singura modalitate prin care se poate pune diagnosticul de certitudine pentru o densitate
osoasă redusă este densitometria care se face prin :
• Tomografie computerizată cantitativ ă
• Absorbtiometrie duală (DEXA )
• Densitometria ultrasonică – măsoară densitatea osoasă și calitatea osului .27

Fig nr.11 Stadiile osteoporozei

Fig nr. 12 Osteoporoza

27 Beaudart, C.; Zaaria, M.; Pasleau, F.; Reginster, J.Y.; Bruyère, O. Health o utcomes of sarcopenia: A
systematic review and meta -analysis. PLoS ONE 2017, 12, e0169548.

21
1. Epidemiologie
Se apreciază că astăzi există în lume peste 150 milioane de oameni care suferă de această
boală . 28Datele cele mai semnificative sunt raportate la incidența fracturilor ce apar pe osul porotic .
După vârsta de 50 de ani , 40% din femei și 13% din bărbați dezvoltă cel puțin o fractură
osteoporotică .
În Europa și State le Unite ale Americii se produc în fiecare an aproximativ 2 . 3 milioane de
fracture osteoporotice .29
S-a calculat că la fiecare 30 de secund e o persoană suferă o fractură iar în următorii 50 de
ani, se consider ă că numărul fracturilor osteoporotice se va dubla .

2. Patogenie
Osteoporoza este o boală multifactorială complexă , în care factori i de mediu interacționează
cu factori i genetici30. Numeroase lucrări prezentate la congres au vizat progresele majore
înregistrate în privința înțelegerii mecanismelor care stau la baza apariției acestei boli.
Scăderea masei osoase sub limita normală pentru vârsta și sexul unei persoane poate rezulta
din trei tulburări ale procesului remodelării osoase
⇨ creșterea ratei remodelării osoase (turn-overul -luiosos)
Caz în care masa osoasă este redusă prin existența în fiecare moment a mai multor unități
multicelulare de bază , în care osul este resorbit .

28 Berry SD, Kiel DP , Donaldson MG , Cummings SR , Kanis JA , Johansson H , Samelson EJ – Application of the
National Osteoporosis Foundation Guidelines to postmenopa usal women and men: the Framingham Osteoporosis
Study . Osteoporosis International . 21: 53 -60
29 Lang, T.; Streeper, T.; Cawthon, P.; Baldwin, K.; Taaffe, D.R.; Harris, T.B. Sarcopenia: Etiology, clinical
consequences, intervention, and assessment. Osteopo ros. Int. 2010, 21, 543 –559.
30Raisz L . – Pathogenesis of osteoporosis: concepts , conflicts and prospects , The Journal of Clinical Investigation ,
2005 , vol 115 , nr. 12, 3318 -3325

22
⇨ decuplarea cantitativă între cele două faze ale remodelării osoase :
• Creșterea resorbției ,
• Scăderea formării de os ,

Riscul fracturilor depinde de :
• Rezistența osului , ale cărei componente sunt :
– DMO
– Geometria
– Calitatea osului
∘ elasticitate
∘ arhitectura internă
• Forța impactului
– Forța potențială
– răspunsul protector
– absorbția energiei
• Riscul de cădere
– Funcția neuromotorie
– timpul de expunere la risc
– întâmplarea
– factorii de mediu
Fig nr. 13 Patogeneza fracturilor osteoporotice

23
3. Diagnostic imagistic

Diagnosticul de osteoporoză se bazează pe măsurătorile masei osoase . Măsurătorile sunt
precise și reproductibile pentru ansamblul scheletal , pentru scheletul periferic sau axial și pentru
zonele corticale sau trabeculare ale osului .31

Diferite metode de măsurare neinvazivă a densității osoase su nt enumerate mai jos:
➢ Radiografia osoasă
➢ DEXA (Dual energy x -ray absorbtiometry)
➢ Ultrasonometria
➢ Alte tehnici

Ca orice măsurătoare biologică performanța lor este sub un strict control al calității .
Există tehnici avansate pentru evaluarea microarhitecturii osoase , care pot evidenția volumul
trabeculelor , spațierea sau continuitatea acestora cum sunt: rezonanța magnetică , microtomografia
computerizată sau tomografia computerizată cu rezoluție înaltă , care încă aparțin cercetării , dar în
viitor pot elucida unele aspecte patologice ale osteoporozei .
Tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară pot fi utilizate în
diagnosticul pozitiv al fracturii prin osteoporoză benignă , dar nu sunt utilizate pentru cuantificarea
deformațiilor .
Morfometria vertebrală prin absorțiometrie bifotonică cu raze X este o tehnică foarte
utilă.32

31 Greco, E.A.; Pietschmann, P.; Migliaccio, S. Osteoporosis and sarcopenia increase frailty syndrome in the
elderly. Front. Endocrinol. (Lausanne) 2019, 10, 255.
32 Sim, M.; Prince, R.L.; Scott, D.; Daly, R.M.; Duque, G.; Inderjeeth, C.A.; Zhu, K.; Woodman, R.J.;
Hodgson, J.M.; Lewis, J.R. Sarcopenia De finitions and Their Associations With Mortality in Older Australian Women.
J. Am. Med. Dir. Assoc. 2019, 20, 76 –82.

24
DIAGNOSTIC POZITIV

1. Se recomandă căutarea cazurilor cu osteoporoză care necesită terapie , pe baza factorilor
de risc și a osteodensitometriei DXA .
La vârsta menopauzei nu se recomandă depistarea osteoporozei prin screeningul populației
neselecționate cu metode densitometrice deoarece nu este cost -eficient datorită sensibilității
scăzute a metodei DXA în acest scop .
Prezența f actorilor de risc reprezintă indicația pentru densitometria osoasă cu raze X (DXA) .
De menționat că densitometria cu ultrasunete nu trebuie substituită metodei DXA , deoarece nu
are valoare diagnostică și nici valoare de screening .33
Factorii de risc sun t:
a. Vârsta peste 65 ani
b. Menopauza precoce (sub 40 ani)
c. Vârsta sub 65 ani cu unul din factorii de risc de mai jos :
– Fracturi de fragilitate în antecedentele personale
– Antecedente de fractură de șold la mama
– Aspect radiografic sugestiv de masă osoasă scăzută
– Greutate mică BMI<19 kg/m2
– Osteoporoze secundare (endocrine , reumatologice , digestive , boli congenitale
ale colagenului)

33 Yoshimura, N.; Muraki, S.; Oka, H.; Iidaka, T.; Kodama, R.; Kawaguchi, H.; Nakamura, K.; Tanaka, S.;
Akune, T. Is osteoporosis a predictor for future sarcopenia or vice versa? Four -year observations between the second
and third ROAD study surveys. Osteoporos. Int. 2017, 28, 189 –199.

25
– Corticoterapie (mai mult de 5 mg/zi prednisolon sau echivalent timp de mai
mult de 3 luni)34

2. Categoriile diagnostice pe baza osteodensitometriei DXA aplicată la
persoanele din grupele de risc menționate sunt:
– Osteoporoza , dacă scorul T este mai mic sau egal cu -2, 5 DS
– Osteoporoza severă , dacă pe lângă criteriul densitometric este prezentă cel puțin o fractură
de fragilitate .
– Pre-osteoporoza (scor T cuprins între -1 DS si -2, 5 DS) , anterior denumită osteopenie , nu
este considerată o situație morbidă , fiind utilizată în studii epidemiologice și pentru demonstrarea
fragilității în prezența unei fracturi .
3. Fracturile de fragilitate au valoare diagnostică și se documentează radiografic; pentru
coloana vertebrală se recomandă radiografii de profil centrate pe T7 si L2 , cu evaluarea
semicantitativă a prezenței fracturilor vertebrale .
4. Riscul fracturilor de fragilitate (riscul complicației majore): OMS a elaborat un protocol
cu nume codificat FRAX , care combină existența factorilor clinici de risc cu valorile
osteodensitometriei DXA , pentru a prognoza riscul major al osteoporozei care este fractura de
fragilitate . Acest calcul se poate face corect numai după ce se stabilesc caracteristicile populației
respective pe baza epidemiologiei fracturilor de fragilitate .35

34 Cruz -Jentoft, A.J.; Baeyens, J.P.; Bauer, J.M.; Boirie, Y.; Cederholm, T.; Landi, F.; Martin, F.C.; Michel,
J.-P.; Rolland, Y.; Schneider, S.M.; et al. Sarcopenia: European consensus on definition and diagnosis: Report of the
European Working Group on Sarcopenia in Older People. Age Ageing 2010, 39, 412 –423.
35 Fielding, R.A.; Vellas, B.; Evans, W.J.; Bhasin, S.; Morley, J.E.; Newman, A.B.; Abellan van Kan, G.;
Andrieu, S.; Bauer, J.; Breuille, D.; et al. Sarcopenia: An Undiagnosed Condition in Older Adults. Current Consensus
Definition: Prevalence, Etiology, and Consequences. International Working Group on Sarcop enia. J. Am. Med. Dir.
Assoc. 2011, 12, 249 –256.

26

Tabel nr 1. Factori de risc pentru fracturile osteoporotice

4. Tratament medical
4. 1 Obiectivele terapeutice:

⇨ calmarea durerii , cu ruperea cercului vicios: durere – imobilizare – creșterea resorbției
osoase
– accentua rea demineralizării – și iar durere
⇨ creșterea DMO sau scăderea deperdiției osoase
⇨ reducerea riscului de cădere și a riscului de fractură Factori de risc pentru fracturile osteoporotice
Sexul feminin Menopauză prematură
Vârsta Amenoree primară, secundară/Hipogonadism primar
sau secundar la bărbați
DMO scăzută Terapie cu glucocorticoizi 
Rasa asiatică sau
caucaziană Fractură de fragilitate anterioară 
Remodelare osoasă
(turn -over) crescută  Istoric familial de fractură de șold 
Acuitate vizuală
scazută Indice de masă corporală scăzut 
Boli neuro -musculare  Fumatul, alcoolul , imobilizare prelungită, aport
scăzut de calciu în alimentație, aport scăzut de vitamina D

27
⇨ creșterea mobilității coloanei
⇨ minimalizarea depresiei .36

4. 2 Mijloace le terapeutice ale recuperării medicale

Tratamentul kinetic
Este direct abordarea tratamentului curativ al pacienților cu osteoporoză deja instalată , dar și
profilaxia celor cu risc . 37
Obiectivele kinetoterapiei:
a. combaterea durerii
b. creșterea de forță și rezistență musculară
c. creșterea mobilității coloanei dorso -lombare
d. corectarea posturii și aliniamentului segmentelor corpului
e. reeducarea echilibrului și a coordonării
f. antrenamentul la efort
g. verticalizarea precoce , treptată
h. reeducarea respiratorie
i. reeducarea mersului .

36 Morley, J.E.; Abbatecola, A.M.; Argiles, J.M.; Baracos, V.; Bauer, J.; Bhasin, S.; Cederholm, T.; Stewart
Coats, A.J.; Cummings, S.R.; Evans, W.J.; et al. Sarcopenia With Limited Mobility: An International Consensus. J.
Am. Med. Dir. Assoc. 2011, 12, 403 –409.
37Marcu F . , Lazăr L . – Kinetoterapiaînosteoporoză , Romanian Journal of Physical Rehabilitation Medicine ,
2009 , Al 32 -lea Congres National Anual de MedicinăFizicăși de Recuperare , Vol. 19, No. 2: 103-105

28

a. Combaterea durerii

Se realizează prin kinetoterapie pasivă și anume posturare antialgică , dar și cu ajutorul
electroterapiei antialgice .

Educația posturală statică
Aceasta urmărește reducerea la minim a lordozei lombare , recomandând o postură cât mai
apropiată la poziția verticală .
Evitarea posturilor delordozante lombare și cifozante dorsale , și evitarea aplecărilor înainte
a capului sunt considerate ca „ regula de aur „ a osteoporozei .
Poziția în ortostatism -poziția corectă se stabilește prin obținerea unei poziții neutre a
corpului , eventual cu sprijinul unui picior pe un suport (relaxează mușchiul psoas iliac și
delordozează coloana lombară) .
Poziția șezând – poziția șezândăc orectă pentru a fi obținută trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
– contactul direct al spatelui cu spătarul scaunului
– masa de lucru să permit doar o flexie moderată a antebrațelor
– înălțimea scaunului să fie corespunzătoare cu cea a membrelor inferioare .
Poziția culcat – în poziția culcat se păstrează postura în decubit dorsal pe un pat tare cu capul
în flexie , membrele inferioare cu genunchii flectați .
Se contraindică repausul în decubit lateral și mai ales în decubit ventral .38

38 Delmonico, M.J.; Harris, T.B.; Lee, J.S.; Visser, M.; Nevitt, M.; Kritchevsky, S.B.; Tylavsky, F.A.;
Newman, A.B. Alternative definitions of sarcopenia, lower extremity performance, and functional impairment with
aging in older men and women. J. Am. Geriatr. Soc. 2007, 55, 769 –774.

29

Educația postural dinamică
Acesta urmărește evitarea posturii nocive , fiind utilizată în diverse activități: de flexie
ventrală a coloanei toraco -lombare cu genunchii extinși , postura „în consolă” asociată cu mișcarea
de răsucire în ax . Ameliorarea performanțelor motorii se poate realiz a prin adaptarea unei posturi
spinale optime . În acest sens, elaborarea unor deprinderi de la vârste cât mai reduse , utilizarea
spalierelor , prin suspendarea corpului , permite ștergerea curburilor coloanei vertebrale ,
ameliorarea lombalgiilor de poziție .39

b. Creșterea de forță și rezistență musculară
Se realizează atât în scopul creșterii sau menținerii DMO , cât și pentru prevenirea căderilor
și deci a riscului de fractură .
Se realizează prin exerciții izometrice și dinamice rezistive , executate analitic pe anumite
grupe musculare în funcție de zonele unde se instalează cu predilecție osteoporoza .
Un studiu asupra femeilor în premenopauză din Finlanda arată că exercițiile de impact
crescut sunt eficiente în îmbunătățirea DMO , iar întărirea musculaturii spatelui poate reduc e
fracturile vertebrale .40

c. Creșterea mobilității coloanei dorso -lombare
Kinetoterapia este indispensabilă și foarte eficientă . Această formă de terapie presupune
folosirea exercițiilor fizice pentru: ameliorarea durerilor , creșterea mobilității coloanei vertebrale ,
menținerea tonusului și a forței musculare , asigurarea unei circulații sangvine adecvate . Mișcările

39 Hamad, B.; Basaran, S.; Coskun Benlidayi, I. Osteosarcopenia among postmenopausal women and
handgrip strength as a practical method for predicting the risk. Aging Clin. Exp. Res. 2019. doi:10.1007/s40520 -019-
01399 -w.
40 Muscaritoli, M.; Anker, S.D.; Argilés, J.; Aversa, Z.; Bauer, J.M.; Biolo, G.; Boirie, Y.; Bosaeus, I.;
Cederholm, T.; Costelli, P.; et al. Consensus definition of sarcopenia, cachexia and pre -cachexia: Joint document
elaborated by Special Interest Groups (SIG) cachexia -anorexia in chronic wasting diseases and nutrition in geriatrics.
Clin. Nutr. 2010, 29, 154 –159.

30
folosite sun t de mai multe feluri: active , pasive , pasiv -active în funcție de necesități și de
capacitatea pacientelor de a le executa .41

d. Corectarea posturii și aliniamentului segmentelor corpului
Având în vedere că în osteoporoză apar uneori modificări importante de static vertebrală
dorso -lombară (cifoze , scolioze) modificări ce accentuează dezechilibrele musculare generatoare
de durere și disfuncționalitate; acest obiectiv se poate realize prin exerciții de autocorectare ,
streching muscular pentru grupe contracturate , folosirea de corsete lombostat .

e. Reeducarea echilibrului și coordonării
Se aplică individualizat fiecărei paciente , cu parcurgerea tuturor etapelor programelor de
antrenament până la exerciții de mers cu sau fără sprijin auxilia r. Se pot aplica principiile
metodologiei Frenkel .
Acestee exerciții se vor executa când forța musculară necesară pentru realizarea unor
activități sau menținerea unor poziții statice poate fi asigurată fără durere și discomfort .
Pacientul adoptând pozițiile statice mai sus amintite va fi dezechilibrat prin mici impulsuri
date de kinetoterapeut , cu scopul de a -și recâștiga echilibrul active în diferite situații .
Toate acestea sunt de mare ajutor în prevenirea căderilor , în dezvoltarea engramelor de
mișcare economice și în reeducarea ritmului mișcărilor .42

f. Antrenamentul la efort
Este considerat foarte important astăzi , scopul fiind realizarea unor nivele cât mai înalte ale
consumului maxim de O2 (VO2 max) .

41 Studenski, S.A.; Peters, K.W.; Alley, D.E.; Cawthon, P.M.; McLean, R.R.; Harris, T.B.; Ferrucci, L.;
Guraln ik, J.M.; Fragala, M.S.; Kenny, A.M.; et al. The FNIH Sarcopenia Project: Rationale, Study Description,
Conference Recommendations, and Final Estimates. J. Gerontol. Ser. A 2014, 69, 547 –558.
42 Sjöblom, S.; Suuronen, J.; Rikkonen, T.; Honkanen, R.; Kröger, H.; Sirola, J. Relationship between
postmenopausal osteoporosis and the components of clinical sarcopenia. Maturitas 2013, 75, 175 –180.

31
Se recomandă exerciții aerobic pentru anduranță neuitând că avem de -a face cu vârstnici , în
majoritatea cazurilor , care au și alte afecțiuni asociate .
Mersul , covorul rulant , bicicleta ergometrică , alergare ușoară , jocuri sportive , gimnastica
ritmică cu respectarea parametrilor de intensitate , durată și frecvență care asigură creșterea
nivelelor de fitness , pot fi introduce în programul de recuperare .43

g. Verticalizarea precoce , treptată
Imobilizarea la pat chiar în cazurile mai grave nu trebuie să depășească perioada de trei
săptămâni și prelungirea acesteia poate agrava starea osului .
Kinetoterapia se va începe activ în pat din diferite poziții inițiale – DD, DL. Apoi treptat se
vor introduce tehnicile de ridicare în șezând în condiții de protecție a coloanei vertebrale fără
răsuciri din coloană .
În timpul mișcărilor de rotație și flexie forța compresivă asupra corpilor vertebrali crește , de
aceea promovăm tehnicile de ridicare și de menținere în șezând .
Când durerea ne permite se va trece la efectuarea exercițiilor și din alte poziții ca patrupedie ,
ortostatism . Pe parcursul mișcărilor durerea poate fi de origine periostală , musculară , tensiune
ligamentară , de aceea este foarte important de a alterna exercițiile cu pauze de durată de
aproxima tiv 1-2 minute .44

h. Reeducarea respiratorie
Reeducarea respiratorie nu trebuie uitată , fiind știut că datorită modificărilor de static ă
vertebrală pot să apară disfuncții respiratorii mai ales de tip restrictive prin afectarea directă a
capacității de mobilizare a sistemului toraco -pulmonar .

43 Walsh, M.C.; Hunter, G.R.; Livingstone, M.B. Sarcopenia in premenopausal and postmenopausal women
with osteopenia, os teoporosis and normal bone mineral density. Osteoporos. Int. 2006, 17, 61 –67.
44 Miyakoshi, N.; Hongo, M.; Mizutani, Y.; Shimada, Y. Prevalence of sarcopenia in Japanese women with
osteopenia and osteoporosis. J. Bone Miner. Metab. 2013, 31, 556 –561.

32
Educarea se va realize prin gimnastica respiratorie , formă toracică sau formă diafragmatică .
Respirația toracică se realizează mai greu în special în forme grave când gibusul este foarte
accentuat .45

i. Reeducarea mersului
La verticalizarea pacientului vom ține cont de protecția coloanei vertebrale indicându -i să
folosească corsete , cadre de mers , bastoane , cârje pentru evitarea hipercifozării dorsale .
Reeducarea mersului va începe precoce , imediat după o ușoară diminuare a durerii . Instruim
pacientele despre modul de folosire a mijloacelor ajutătoare . Cu ajutorul hidrokinetoterapiei în
bazine vom putea realiza un mers mai ușor bazându -se pe legile fizicii asupra corpului imersat în
apă.
Exercițiile la bazin pot contribui la:
• Relaxare musculară
• la ușurarea mersului în condiții de descărcare
• întinderi active ale musculaturii contracturate
Când ajungem la locomoție independent vom trece la variante de mers: mers înainte , înapoi ,
lateral , mers lateral cu pas încrucișat , mers pe vârfuri , mers pe călcâie , mers șerpuit , mers pe plan
înclinat , urcatul și coborâtul treptelor .46

PROTEJAREA ȘOLDULUI

Prevenirea căderilor și protectoarelor de șold se adresează mai mult vârstnicilor și urmăresc
rezolvarea problemelor legate de :
– Iluminatul care este insuficient , întrerupătoare inaccesibile

45 Reiss, J.; Iglseder, B.; Alzner, R.; Mayr -Pirker, B.; Pirich, C.; Kässmann, H.; Kreutzer, M.; Dovjak, P.;
Reiter, R. Sarcopenia and osteoporosis are interrelated in geriatric inpatients. Z. Gerontol. Geriatr. 2019, 52, 688 –693.
46 He, H.; Liu, Y.; Tian, Q.; Pap asian, C.J.; Hu, T.; Deng, H. -W. Relationship of sarcopenia and body
composition with osteoporosis. Osteoporos. Int. 2016, 27, 473 –482.

33
– Podele și holuri alunecoase
– Lipsa mânerelor în baie și bucătărie , cabină de duș sau vană inaccesibile , podea
udă
– Scări interioare : balustrade instabile , trepte alunecoase sau deteriorate
– Mobilier : scaune prea joase , fără sprijin pe coate , pat prea jos sau prea înalt
– Acces : rafturi prea joase sau prea înalte .47
Persoanele vârstnice trebuie să rezolve acele probleme medicale care determină căderi :
tensiune arterială , spondiloză cervicală .
Activitatea fizică este benefică pentru vârstnici prin menținerea tonusului muscular
pentru că se reduce riscul de cădere .
Protectoarele de șold reprezintă niște perne din burete care amortizează impactul la acest
nivel . Sunt eficiente pentru prevenirea fracturilor de șold . Indiferent de sex și vârstă ,
osteoporoza poate fi prevenită printr -o activitate fizică adecvată și un aport de calciu
corespunzător .48

47 Nielsen, B.R.; Abdulla, J.; Andersen, H.E.; Schwarz, P.; Suetta, C. Sarcopenia and osteoporosis in older
people: A systematic review and meta -analysis. Eur. Geriatr. Med. 2018, 9, 419 –434.
48 Tarantino, U.; Baldi, J.; Celi, M.; Rao, C.; Liuni, F.M.; Iundusi, R.; Gasbarra, E. Osteoporosis and
sarcopenia: The connections. Aging Clin. Exp. Res. 2013, 25, 93 –95.

34

CAPITOLUL III . PARTEA PRACTICA

IPOTEZA DE LUCRU
Evaluarea calității vieții la pacien ții cu osteoporoz ă care îndeplinesc criteriile de încadrare în
diagnosticul de sarcopenie.

MATERIAL ȘI METODĂ
Am evaluat un lot de 1 15 femei cu diagnosticul de osteoporoză interna ți în Spitalul Clinic de
Recuperare Medicală Băile Felix , în perioada ianuarie 2018 – ianuarie 2020 . Pacien tele cu vârste
cuprinse între 57 și 79 de ani , media fiind 67 de ani.

1. Criterii includere sarcopenie
1. Masa musculară scăzută
2. Vârsta peste 65 de ani cu stil de viață sedentar și risc crescut de mobilitate (SPPB scor sub
10, dar capabil să meargă 400 m în 15 minute fără să stea pe scaun , să se incline și fără
sprijin din partea altei personae sau în baston )
3. Fără modificări majore cognitive MMSE
4. Subgrup cu fractură prevalentă de șold
5. Declin în forța sau funcția musculară sau starea general de sănătate
6. Raportează dificultate de mobilizare , oboseală musculară la mers
7. Istoric de căderi
8. Scădere în greutate neintenționa t (sub 5 % ).

35

Legenda DEFINIȚIE:
Deficit major de mobilitate = mers greoi , dificil fără cauză neurologică , reumatismală ,
vasculară
Sedentar = cu activitate fizică sub 20 de minute pe zi în ultima lună și activitate fizică
moderată sub 125 min / zi

2. Criterii de excludere sarcopenie

1. Boli endocrine severe
2. Boli pulmonare severe , cu dispnee sau care necesită oxigeno terapie sau corticoterapie
3. Bolicardiace severe (ICC NYHA , HTAE cu valori peste 200/100 mmHg , valvulopatii ,
angină pectoral instabilă , defibrilare )
4. Modificări cardiace cu tulburări de ritm sau aritmie necontrolată în ultimele 6 luni
5. APP cu IMA , implant de bypass sau valve , chirurgie cardio -vasculară în ultimele 6 luni
6. Boli vasculare renale severe
7. Boli neurologice severe (boala Parkinson , paralizii periferice sau centrale post AVC )
8. Boli reumatismale inflamatorii c ronice și artrite severe
9. Boli psihice (schizofrenie , tulburări bipolare )
10. Potatori
11. Persoane incapabile de a se deplasa în afara camerei
12. Persoane cu dificultăți de vorbire sau comunicare
13. Persoane cu asistență medical la domiciliu

36
14. Modificări MMSE
15. Tratament citostatic sau radioterapie pentru istoric de neoplasm în ultimii 3 ani (excepție
melanomul , neo mamar sau prostate în stadiul incipient )
16. Diabet zaharat necontrolat cu complicații
17. APP de fractură de șold , artroplastie genunchi sau șold, intervenții neurochirurgicale la
nivelul coloanei vertebrale în ultimele 6 luni
18. APP cu AVC , emboli pulmonare , TVP în ultimele 6 luni

3. Evaluare
3.1 Fișă de lucru tip

Data . . . . . . . . . . .
Nume si prenume _______________________Nr . Tel__________________

Varsta Educatie Status marital
ACTIVITATEA profesionala desfasurata ANTERIOR____________Detalii . . . . . . . . . . . . . .
Activitate fizica anterior : minima___ moderata___ intensa____________
Activitate fizica actual : minima___ DE CAND? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
AHC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
APF Menarha____ _____Climax___ ______S_______N_____A___ . . TA. . . . . . . AV. . . . .
Greutate . . . . . . . . ____/________/______ . . . . Inaltime______/_____ . . BMI_______

DATA APARITIEI SIMPTOMELOR SI A PERFORMANTEI FIZICE SCAZUTE
Dureri: coloana V …de cand . . . . . . luni ; solduri . . . . . . de cand . . . . . . . . luni. . . . . . . . genunchi .
. . . . . . . de cand . . . . . . . luni
De cand are defic. de mobilitate ale CV …… … luni…… ;solduri…… . luni;
genunchi……luni…
Dureri musculare …………Scaderea fortei musculare …………De cand ?. . . . . . . . . . . . . luni.

37
Cât poate sta in ortostatism ………minute ; Tendinta la cadere………… Cate caderi ? …… .
De cand are Dificultate de mers (greoi) …… . . ……luni . Cat poate merge pe jos (m)?. . . . . .
Ati folosit dispozitive de mers în casă baston . . . cadru . . . .. . . cârje . . . . . de cand . . . . . luni
Ati folosit dispozitive de mers baston în afara casei . . . . cadru . . . . cârje . . . . de cand . . . . .
luni. .
Activitati casnice prestate : cumparaturi . . . . . . . . . . singur . . . . . . . . necesita ajutor . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . mancare . . . . . . . zilnic . . . . . . . . . . . face curatenie . . minim . necesar . . . . . . .
moderat . . . . . . . intens . . . . . . spala cu masina de spalat . . . . . . . . . . . cu mana . . . . . .
Dificultati de Autoingrijire . . . . . . . . . Spalat . . . . . . . . de cand?Pieptanat . . . . . . . . . de cand?
Dificultati la i mbracare………De cand ?. . . . . . . . . luni. Dificultati de incaltat …… . . De
cand…… . luni. .
DG. DE OP . . . . . . . . . . . Cand s -a pus dg . OP. . . . . . . . . . . . . . SCOR T . . . . . . . . . . . . . .
NR FRACTURI unde . . . . …. data. . . . . . . . . . / unde . . . . . . . . . . . . . data…. . / unde………data .
. . . . . /
Internari recuperare . nr. . . . . . . . data. . . . . . . . . unde . . . . . . . . . . . . /data. . . . . . . . . unde . .
. . . . . . . . . . /data. . . . . . . . unde . . . . . . . . . . . . . /data . . . . . . . . unde……… . / data… . . unde…… .
. /data… . . unde…… . . /data… . . unde…… . . /data… . . unde…… . .
/……………………………………………………………………………………
Dg. principal

COMORBIDITATI
1. __________________ ________
2. ____________________ ______
3. __________________________
4. __________________________
5. __________________________ 6. __________________________
7. __________________________
8. __________________________
9. __________________________
10. _________________________

38
TRATAMENT
Medicamentos antiosteoporotic . . . . . . . . . . . . . De cand . . . . . . . . . . . . . cati ani . . . . . .
. . . . . luni. . . . . . . .

Semnatura investigator__________
Semnatura pacient_________
EVALUARE
RADIOGRAFIE COLOANA LOMBARA SI DORSALA FATA + PROFIL . . . . . . . . .
DEXAscor T+Total body (masa musculara) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TEST DE ME RS +TIMED UP AND GO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CHESTIONAR CALITATEA VIETII . . . . . . . . . . .
DINAMOMETRIE

3.2 Evaluarea forței (puterii musculare) – dinamometru de mână

De peste 45 de ani, dinamometrul pentru mână JAMAR este standardul în industrie pentru
colectarea datelor. Multe state folosesc dinamometrul pentru mână ca instrument standard de
testare pentru determinarea compensațiilor.

SPECIFICAȚII
Dinamometrul pentru mână JAMAR oferă diferite caracteristici pentru control ul de
rutină, dar și evaluarea traumei sau afecțiunii mâinii.
Citirea duală a rezultatelor : Dinamometrul pentru mână JAMAR arată f orța de strângere
până în 200 pounds și până în 90 kilograme.
Reținerea măsurătorilor : Reține automat cel mai mare rezultat până la resetare. Este ideal
pentru o înregistrare ușoară.

39
Acuratețe și reproductibilitate : Dinamometrul de mână JAMAR este isometric și nu
permite nicio mișcare sesizabilă a mânerului, indiferent de puterea de aderență. Împreună cu o
prindere confortabilă dinamometrul asigură rezultate precise și reproductibile.
Mâner ajustabil : Se poate a justa în funcție de dimensiunea mâinii. Mânerul este ajustabil
în 5 poziții, de la 1 -3/8 la 3 -3/8 inch, în trepte de câte o jumătate de inch.
Mânerul reglabil permite terapeuților să cuantifice puterea de aderență pentru obiecte de
diferite dimensiuni.

MOD DE UTILIZARE

1. Se setează mânerul la diametrul dorit. (Înainte de a muta mânerul dintr -o poziție înaltă,
aveți în vedere faptul că clema de siguranță este localizată la baza dispozitivului). Dacă mânerul
nu este poziționat corect, măsurătorile nu vor fi corecte.
2. Se rotește acul roșu arătător în sensul invers acelor de ceasornic până în dreptul lui 0.
3. Se lasă pacientul să aranjeze instrumental confortabil în mână. Acesta trebuie să strângă
cu maximă putere. Acul arătător va înregistra automat cea mai mare forță exercitată.
4. Se notează rezultatul și se resetează acul la 0.

NOTA: Datorită temperaturilor ridicate din timpul transportului, poate face ca acul
arătător să nu fie în poziția 0 când primiți aparatul.
Dacă întâmpinați această problemă, urmați pașii de mai jos:
5. Se deșurubează cadranul și se poziționează pe central șurubului care ține acul calibrator.
6. Se ține cu atenție acul între degetul mare și cel arătător.
7. Folosind o șurubelniță, se rotește șurubul în sensul acelor de ceasornic pentru a muta
acul în jos sau în sensul invers acelor de ceasornic dacă vreți să mutați acul în sus.
8. Se verifică dacă acul nu este îndoit înainte să înlocuiți cadranul.
Pacientul va sta cu umărul în afara și ușor rotit, cotul flectat 90°, antebrațul în poziție
neutră și incheietura îndoită între 0 și 30° între 0 și 15° deviație ulnară. Poziționați
dinamometrul pe a doua poziție din interior a mânerului. Țineți aparatul de cadran pentru a

40
preveni scăparea acestuia. După ce pacientul s -a așezat corespunzător îi spunem să strângă cât
de tare poate iar apoi să relaxeze.

Se înregistrează măsurătorile de la trei încercări succesive pentru fiecare mână testată.
Punctajul mediu al celor trei încercări pot fi comparate cu datele normative din tabelul anterior,
care sunt exprimate în puncte . Din punct de vedere statistic, punctajul dintre două deviații
standard sunt considerate în limitele normale. Ca și completare, abilitatea individuală de a -și
folosi mâna trebuie să fie lu ată în considerare când se interpretează forța de prindere.

Dinamometrul pentru mână JAMAR oferă servicii de încredere și întreținere maximă.
Din când în când vă sfătuim să faceți câteva verificări pentru a vă asigura că aparatul
funcționează corect. Dacă sesizați orice problemă, adresați -vă distribuitorului.

Suport
Se îndepărtează mânerul ajustabil și se verifică dacă fiecare suport se miscă liber în sus
și înjos pe suportul său chiar și când exercitați presiune pe suport. O dată pe an se pune vaselină
pe cei doi suporți. Dacă există fricțiune excesivă între support și ghid, adresați -vă
distribuitorului.

Hidraulica
Pentru a verifica mecanismul hidraulic, se îndepărtează prima dat ă mânerul ajustabil. Se
apasă pe suportul de jos. În mod normal, cei doi suporți ar trebui să urce în direcții opuse. Dacă
aceștia se mișcă mai puțin decât ar trebui, înseamnă că necesită atenția service -ului deoarece
probabil există o defecțiune la sistemul hidraulic.

Mâner
Se ia aparatul în mână și se uită cu atenție la modul în care bifurcația mânerului se sprijină
pe suport. Fiecare bifurcație ar trebui să atingă suportul aproximativ pe la jumătate. Dacă nu
este poziționat corect, adresați -vă distribuitorului.

41
Ac roșu arătător
Se rotește butonul arătător în sensul invers acelor de ceasornic pentru a verifica dacă nu
există o fricțiune prea mare în ansamblu. În cazul în care acul arătător deviază acul de calibrare,
adresați -vă distribuitorului.
Dacă acul arătător a căzut de pe suport, poate fi repoziționat ușor. Se deșurubează capacul
și se rotește cu susul în jos. Se localizează acul de alamă în centru, spațiul acului de alamă și se
plasează acul arătător în acesta .

Calibrarea
Dinamometrul JAMAR se calibrează prin încărcarea centrului de greutate și efectuarea
de ajustări adecvate în etalon. Nu este recomandat să efectuați dvs aceste operațiuni.

Fig nr.14 Dinamometru JAMAR

42
3.3 Evaluarea performanței fizice – timed up and go test

DESCRIERE: evaluează mobilitatea prin corelarea echilibrului și a riscului de cădere
ECHIPAMEN T:
– BTS Walk
– scaun standard (cu mânere)
– se măsoară o distanță de 3 metri.

INSTRUCȚIUNI PENTRU PACIENT ȘI EXAMINATOR
– Pacientul stă pe scaun
– Examinatorul va comanda când să se pregătească și când să meargă
– Când va spune ˝mergeți ˝ se pornește cronometrul iar pacientul se va ridica de pe
scaun (poate folosi brațele scaunului pentru ridicare sau pentru așezare)
– Pacientul se deplasează în ritm propriu astfel încât să se simtă în siguranță și
confortabil
– Apoi se întoarce la scaun
– Iar examinatorul va opri cronometrul în momentul așezări i pacientului pe scaun.
Pacientul poate folosi orice ajutor de mers de c are se folosește în mod normal pentru ambulație,
dar nu poate fi asistat de către o altă persoană.
Pacientul se poate opri dacă simte nevoia (dar nu are voie să se așeze).

INTERPRETAR E:
≤ 10 secunde = mobilitate NORMALĂ
≤ 20 secunde = mobilitate BUNĂ. Poate merge afară singur fără ajutor de mers (ortezare)
≤ 30 secunde = mobilitate REDUSĂ. Nu poate merge afară singur. Necesită un ajutor de
mers.
• Un scor> 14 secunde – indică că există un RISC CRESCUT DE CĂDERI.

43

Fig nr.15 Etapele testului Timed Up and Go
Fig nr.16 Analiza raportului de la testul Timed Up and Go

44
3.4 Evaluar ea calității vieții – SARQOL

Tabel nr.2 Testul SarQol
Sarcopenia
(n = 115),
mean ± SD
Scor total 61. 9 ± 16. 5
D1 Sănătate fizică și psihică
60. 9 ± 15. 5
D2 Locomoție
57. 1 ± 14. 9

D3 Compoziția corpului
70. 4 ± 14. 9
D4 Funcționalitate 68. 0 ± 18. 7
D5 Activități de zi cu zi
55. 9 ± 25. 7
D6 Activități de petrecere a tim pului liber
43. 9 ± 16. 8
D7 Temeri 88. 4 ± 12. 5

45
Calitatea vieții se calculează cu testul SarQoL . Versiunea finală a SarQoL® este compusă
din 55 de paragrafe traduse în 22 de întrebări evaluate pe o scară de 4 puncte Likert.
Chestionarul este marcat cu 100 de puncte. Scorul mai mare reflectă o calitate superioară a
vieții. Itemii sunt organizați în 7 domenii: domeniul 1 "Sănătate fizică și psihică" cu 8
paragrafe; domeniu 2 'Locomotion' cu paragrafe; domeniu 3 "Compoziție corporală" cu 3
paragrafe; domeniu 4 "Funcționalitate" cu 14 paragrafe; domeniu 5 "Activități de viață zilnică"
cu 15 articole, domeniul 6 "Activități de petrecere a timpului liber" cu 2 paragrafe și domeniul
7 "Temerile" cu 4 paragrafe. Este nevoie de aproximativ 10 minute pentru ca pacienții să
completeze chestionarul.

Legendă. D omeniile evaluate :
• D1. Sănătate fizică și psihică
• D2. Locomoție
• D3. Compoziția corpului
• D4. Funcționalitate
• D5. Activități de zi cu zi
• D6. Activități de petrecere a timpului liber
• D7. Temeri .

46
3.5 Evaluarea masei musculare – DXA + total body

Fig nr.17 Total Body

Sarcopenia este definită, astfel, prin:
• O masă musculară apendiculară raportata la patratul înălțimii (SMI) <5, 5 kg / m2 pentru
femei și <7, 26 kg / m2 pentru bărbații evaluată prin DXA ( Absorbometria cu raze X cu
energie duală)
• O rezistență musculară <20 kg pentru femei și <30 kg pentru bărbați evaluată pe cu ajutorul
unui dinamometru de mână (achiziționat de la Saehan Corporation, MSD Europe Bvba,
Belgia) sau o performanță fizică ≤ 8 puncte pentru testul SPPB sau peste 10 -12 secunde la
testul Time up to Go .

Modul de efectuare a investigației DEXA
Pacientul este întins pe masa aparatului între sursa de raza X și detector (nici sursa și nici
detectorul nu ating pacientul) . Detectorul de raze X se deplasează în dreptul regiunii scheletice
interesate , fără durere , înțepături sau alt disconfort . Durata examinării propriu -zisee ste de 5 –
10 minute .

47

Fig nr.18 Investigare DEXA

4 . Rezultate

VARIABILE DEMOGRAFICE
La cele 115 cazuri ,v ârsta minimă a subiecților este de 57 ani și cea maxim ă de 79 ani .
Vârsta medie a acestora este de 67 ani .
Greutatea corporală minimă a subiecților este de 41 kg și cea maximă de 96 kg.
Greutatea medie este de 68.82 kg.
Înălțimea minimă este de 147 cm și cea maximă de 172 cm. Înălțimea medie este de 158
cm.
IMC (BMI) . Indicele de masă corporală minim este 16.02 , cel maxi m de 39.73 iar
media este de 28 , 24.

48

Greutate (kg) Înălțime (cm)
MINIM 41 147
MEDIA 68.82 158
MAXIM 96 172
Tabel nr.3

Grafic nr. 1

Grafic nr. 2 4168.8296
020406080100120
MINIM MEDIA MAXIMGreutate (kg)
Greutate (kg)
147158172
130135140145150155160165170175
MINIM MEDIA MAXIMÎnălțime (cm)
Înălțime (cm)

49
Vârsta minimă a menopauzei la femeile evaluate este de 35 ani și cea maximă de 53 ani.
Vârsta menopauzei m edie este de 46.65 de ani .

MENOPAUZA (ani)

MINIM 35
MEDIA 46.65
MAXIM 53
Tabe l nr. 4

Grafic nr.3
3546.6553
0102030405060
MINIM MEDIA MAXIMMenopauza (ani)
Menopauza (ani)

50
BMI/IMC
MINIM 16.02
MEDIA 28.24
MAXIM 39.73
Tabel nr.5

Grafic nr.4

16.0228.2439.73
051015202530354045
MINIM MEDIA MAXIMBMI/IMC
BMI/IMC

51
Forța musculară evaluată cu dinamometrul JAMAL (kg forță)

DD (DREAPTĂ)
MINIM 2.66
MEDIA 15.81
MAXIM 29

DS (STÂNGĂ)
MINIM 0
MEDIA 14, 72
MAXIM 25.33
Tabel nr. 6

Grafic nr.5 2.6615.8129
05101520253035
MINIM MEDIA MAXIMDD (DREAPTĂ)
DD (DREAPTĂ)

52

Grafic nr.6
În urma evaluării pacienților prin dinamometrie, forța musculară minimă pe partea
dreaptă a fost de 2,66, forța maximă 2 9, iar media 15,81. Pe partea stângă forța musculară
minimă a fost de 0, forța maximă de 2 5,33, iar medie de 1 4, 72.
Legendă:
DD = Dinamometrie partea dreaptă
DS = Dinamometrie partea stângă

Tabel nr. 7

014.7225.33
051015202530
MINIM MEDIA MAXIMDS (STÂNGĂ)
DS (STÂNGĂ)
TUG
MINIM 9,08 sec
MEDIA 23, 51 sec
MAXIM 60 sec

53

Grafic nr.7

În urma Testului Timed Up and Go timpul minim a fost de 9,08 secunde, cel maxim de
60 secunde, iar media de 23,51 secunde.
Legendă:
TUG = Testul Timed Up and Go

Diagnosticul de sarcopenie se pune în urma celor trei criterii:
4.1 Masă musculară scăzută
4.2 Forță musculară scăzută
4.3 Performanță fizică scăzută

Criteriul 1+ criteriul 2 SAU 3= Diagnostic pozitiv
1 + 2 și 3 coexistente și măsurate = Sarcopenie severă
9.0823.5160
010203040506070
MINIM MEDIA MAXIMTUG (sec)
TUG (sec)

54
Rezultate Test Calitatea Vie ții
Domeniile
• D1. Sănătate fizică și psihică
• D2. Locomoție
• D3. Compoziția corpului
• D4. Funcționalitate
• D5. Activități de zi cu zi
• D6. Activități de petrecere a timpului liber
• D7. Temeri .

SRQL
MINIM 22.7
MEDIA 57.07
MAXIM 91.7
Tabel nr. 8

Grafic nr.8 22.757.0791.7
0102030405060708090100
MINIM MEDIA MAXIMSRQL
SRQL

55
Rezultate finale la Testul Sarqol
• Media 57.07 ± 14.36 din 100 cu limitele cuprinse între 22.7si 91.7.
În urma evaluării pacienților prin testul SARQOL, valoarea minimă este 22.7 , valoarea
maximă 91.7 , iar media 57.07.
Datele privind masa musculară, puterea musculară și performanța fizică au fost
disponibile numai pentru 235 dintre cei 297 de respondenți. Cu criteriile și limitele propuse de
EWGPS 49un total de 14 subiecți au fost diagnosticați cu sarcopen ie. Subiecți i sarcopeici au
raportat o calitate globală a vieții redusă comparativ cu subiecții non -sarcopenici (61, 9 ± 16,
5 față de 71, 3 ± 12, 8, P = 0, 01). Domeniile de sănătate fizică și psihică, locomoție,
funcționalitate și activități de viață zilnică au fost de asemenea mai scăzute la subiecții
sarcopenici comparativ cu cei non -sarcopenici
• Masa musculară (ALM=Kg/h2 ) a avut o medie de aproximativ 5.836 ± 0.726
cu limita între 4.140 și 7.421.

VALOAREA ALM/ h2
MINIM 4.140
MEDIA 5.836
MAXIM 7.421

499. Cruz -Jentoft AJ , Baeyens JP , Bauer JM , et al. Sarcopenia: European consensus on definition and
diagnosis: report of the European Working Group on sarcopenia in older people . Age Ageing . 2010; 39:412–23.
Tabel nr.9

56

Grafic nr.9
În urma evaluării pacienților prin diagnosticul de sarcopenie , valoarea minimă este 4.140
kg/m² , valoarea maximă 7.421 kg/m² , iar media 5.836 kg/m² .
Scorul T a avut o medie de -2.15 ± -1.29 cu limita între -5 și 0. 9 pentru Coloana
Lombara .

Scor T C .
Lombara Scor T Sold
Drept Scor T Sold
Stang
MINIM -5 -3. 9 -3. 4
MEDIA -2. 15 ± -1. 29 -1. 24 ± – 0. 90 -1. 31 ± -0. 86
MAXIM 0. 9 1. 1 0. 5
Tabel nr.10
Diagnostice asociate NR.
MINIM 2
MEDIA 6.13
MAXIM 12
Tabel nr. 11 4.145.8367.421
012345678
MINIM MEDIA MAXIMALM/ h2
ALM/ h2

57

Grafic nr. 1 0
Reparti ție pacienți în raport cu activitatea fizică desfășurată anterior
• 56% pacienți au avut o activitate fizică intensă ;
• 35% pacienți au avut o activitate fizică moderată ;
• 9% pacienți au avut o activitate fizică minim ă;

Grafic nr. 1 1
26.1312
02468101214
MINIM MEDIA MAXIMDiagnostice asociate (nr.)
Diagnostice asociate (nr.)
INTENSĂ
56%MODERATĂ
35%MINIMĂ
9%ACTIVITATE FIZICĂ DESFĂȘURATĂ ANTERIOR

58

Reparti ție pacienți în funcție de activitatea fizică actuală
• 80 % dintre pacienti au în prezent o activitate fizică redusă la minim, 20% este
încă moderată,
• ↓ de aprox. 136.60 luni ± 102,36 luni,cu limite între 10 luni și 360 de luni.

Grafic nr. 1 2

Durerile musculare. Scăderea forței musculare
• 56,7% au a acuzat dureri musculare , cu debut in medie de aproximativ 45.375
luni ± 42.95 luni cu limite între 3 lu ni și 120 luni .
• 64,86 % dintre pacienții studiați au acuzat scăderea subiectiv ă a forței
musculare , cu debut in medie de aproximativ 53.76 luni ± 92.12 luni cu limite între 6
luni și 516 luni .
Tendința la cădere. Căderi.
• 48,64 % au avut tendința la cădere, au în medie 3. 41 ± 3.08 căderi cu limite
între 1 cădere și 7 căderi.
MODERATĂ
20%
MINIMĂ
80%ACTIVITATE FIZICĂ ACTUALĂ

59
• Mersul greoi a apărut în medie de aprox 36.35 luni ± 29.41 luni , cu limita între
2 luni și 120 luni.
Utilizarea dispozitivelor de mers în casă și afară
• 13% a u utilizat cadrul,
• 16 % pacienți au utilizat cârje atât în casă cât și în afara casei. 46,21% au utilizat
basto nul,
• Media perioadei de utilizare a dispozitivelor a fost de 11.75 luni ± 10,19 luni ,
cu un minim de 2 săptămâni și un maxim de 24 de luni în casă și 12.57luni ± 8,38 luni
cu un minim de 4 luni și un maxim de 24 de luni în afara casei.

Grafic nr. 1 3
Legendă:
SRQL = calitatea vieții
ALM/h2 = diagnosticul de sarcopenie
Scor T = scorul coloanei lombare

CADRU
13%
CÂRJE
16%BASTON
46.21 %UTILIZAREA DISPOZITIVELOR DE MERS
ÎN CASĂ ȘI AFARĂ

60

Tabel caracteristicile lotuli studiat
Medii Val.
Media vârstei 67
Media ALM h2 5,836
Media DD 15,81
Media DS 14,72
Media TUG 23,51
Media SRQ 57,07
Media BMI 28,24
Media MP 46,65
Media Greutate 68,82
Media Înălțime 158
Tabel nr.12

4.1 OBIECTIVELE PROGRAMULUI KINETIC

1. Învățarea posturii corecte și a mișcărilor corpului pentru a preveni efectel e
osteoporozei
2. Creșterea forței musculare
3. Creșterea echilibrului pentru a preveni căderile
4. Prevenirea fracturilor
5. Reducerea durerii prin folosirea corsetelor ortopedice , analgezicelor , căldurii și a
masajului .
6. Menținerea funcționalității
7. Reducerea perioadelor de odihnă ineficientă .

61
4.2 Programul kinetic

Exercițiul 1
Rotirea capului – mușchii principali lucraț i: musculatura coloanei cervical ă, trapezul
Pacientul stă în picioare sau pe scaun și își aduce ușor bărbia spre piept
Rotește capul spre dreapta astfel încât urechea sa fie deasupra umărului și menține 5
secunde . Se rotește capul înapoi spre piept iar apoi spre stânga astfel încât urechea să fie
deasupra umărului și se menține 5 secunde .
Se rotește capul în cerc în sensul acelor de ceasornic de trei ori apoi se inversează direcția .

Fig nr. 19 rotirea capului

62
EXERCIȚIUL 2
Rotirea din poziția șezut – mușchii principali lucrați: fesieri și mușchii rotator i
obliciexterni
Pacientul stă în șezut cu picioarele întinse în față iar apoi trece un picior peste celălalt .
Se rotește încet în direcția piciorului îndoit și pune mâna în spate pentru sprijin . Se uită
peste umăr și va menține întinderea 30 de secunde , apoi revine încet în centru
Se repetă și pe cealaltă parte .

Fig nr.2 0 Rotirea din poziția șezut

63

EXERCIȚIUL 3
Prinderea de vârful piciorului – se face de 10 ori pe fiecare parte zilnic iar principalii
mușchi lucrați sunt: mușchii coapsei , extensor și erector spinali .
Pacientul stă pe podea așezat în șezut cu un picior întins și cu ce lălalt îndoit din genunchi
în poziție orizontală astfel încât talpa să atingă celălalt picior .
Se menține spatele perfect drept si se apleacă din șolduri către talpa piciorului întins .
Mâinile întinse către degetele piciorului menținând 5 secunde .
Încet se arcuiește coloana pentru a aduce mâinile la gleznă și se apleacă capul spre
genunchi cât mai mult posibil .
Se menține poziția 30 de secunde apoi se relaxează tot 30 de secunde .
Se repetă și pe cealaltă parte .

Fig nr.2 1 Prinderea de vârful piciorului

Exercițiul 4
Ridicarea mâinii și piciorului opus din poziția îngenuncheat – principalii mușchi lucrați:
extensori ai spatelui , erector spinali , fesieri .

64
Pacientul stă sprijinit în genunchi și în mâini cu șoldurile deasupra genunchilor și cu
mâinile întinse .
Se strâng mușchii a bdominali și ridică brațul drept în față la înălțimea umărului și nivelul
trunchiului .
Se ridică piciorul de pe partea contrară mâinii ridicate cu întindere din șold .
Se contractă mușchii din fese și coapse și menține poziția 15 secunde .

Fig nr.2 2 Ridicarea mâinii și piciorului opus
Exercițiul 5
Ridicarea pelvisului – principalii mușchi lucrați: extensor al zonei lombare , erector
spinali , fesieri , coapse .
Pacientul stă pe spate cu membrele de-a lungul corpului , cu genunchii îndoiți și tălpile
lipite de podea .

65
Se încoardă mușchii abdominali și fesieri și se ridică pelvisul astfel încât corpul să fie în
linie dreaptă de la umeri până la genunchi .
Se menține 15 secunde apoi se revine la poziți a inițială .

Fig nr.2 3 Ridicarea pelvisului
Exercițiul 6
Abdomen e scurte – principalii mușchi antrenați: abdominali .
Pacientul stă pe spate cu genunchii îndoiți , cu mâinile la spatele capului , cu încheietura
cotului larg deschisă .
Se încoardă mușchii stomacului și se ridică doar capul și umerii de pe sol , menținându -se
2 secunde .

Fig nr. 24 Abdomene

66
Exercițiul 7
Ridicarea pieptului din poziția culcat .
Pacientul se așează cu fața în jos pe pat . Se trag umerii în spate , ridicând ușor capul și
pieptul continuând să privească în jos. Se menține această poziție 5 secunde apoi repaus 2
secunde .

Fig nr. 25 Ridicarea pieptului din poziția culcat
Exercițiul 8
Piciorul la piept – principalii mușchi lucrați sunt cei din zona lombară .
Pacientul se așează întins pe spate cu membrele pe lângă corp .
Se ridică un picior și se aduce genunchiul către piept cu mâinile . Își strange abdomenul
și impinge coloana către podea .
Se repetă și pe cealaltă parte iar apoi cu ambele picioare deodată .

Fig nr. 26 Piciorul la piept

67
Exercițiul 9
Întărirea mușch iului extensor
Pacientul stă drept în postură corectă și i se plasează o
minge în partea superioară a spatelui . Picioarele depărtate și la
distanță de perete pentru un echilibru bun .
Se sprijină puternic cu tălpile și picioarele pentru a
impinge spatele în minge . Coloana , șoldurile și genunchii
rămân în aceeași poziție doar glezna pivotează .
Se menține poziția 5 secunde apoi repaus 2 secunde .
Fig nr. 27
Întărirea mușchiului extensor

Exercițiul 10
Extensia corpului din poziția îngenuncheat – mușchii principali lucrați sunt: erector spinal
și cei din partea inferioară a spatelui .
Pacientul stă în genunchi sprijinit în mâini .
Se înclină în față sprijinit în mâini , arcuiește spatele din zona umerilor și menține poziția
5 secunde . Apoi se înclină în spate cu mâinile rezemate de podea și duce șezutul cât mai aproape
de călcâie . Menține poziția 5 secunde .

Fig nr. 28 Extensia corpului din poziția îngenuncheat

68
CAPITOLUL IV . DISCUȚII

La unele persoane o cauz ă clară și unică a sarcopeniei poate fi identificat ă iar în alte
situa ții nu există o cauz ă evidentă , astfel, categoriile de sarcopenie primară și secundară pot fi
utile în practica clinică . Sarcopenia poate fi considerat ă “primară ” (sau legat ă de vârstă), atunci
când nici o alt ă cauză nu este evident ă, doar îmbătrânirea în sine , în timp ce sarcopenia poate fi
considerata “secundară ” atunci c ând una sau mai multe cauze sunt evidente .
Sarcopenia primară reprezintă pierderea masei musculare și a funcției care se abat negativ
de la normal , îmbătrânirea , într-o manieră progresivă și cronică și fără alți factori cauzali
evidenți .
Sarcopenia secundară descrie pierderea masei musculare și a funcției atunci când sunt
implicați alți factori cauzali față de îmbătrânire . Alți factori contributori ar putea fi aportul
alimentar inadecvat energetic și / sau proteic , fie din cauza anorexie i geriatrice , a
malabsorbției , a tulburărilor gastrointestinale sau a utilizării medicamentelor care cauzează
anorexie . Debutul sarcopeniei secundar unei boli sistemice , în special a unei afecțiuni
inflamatorii , maligne sau endocrine sau datorită insu ficienței grave de organe , este de obicei ,
dar nu întotdeauna , denumit cașexie . Persoanele obeze cu sarcopenie sunt un subgrup cu un
risc deosebit de mare de efecte negative; dovezile sugerează că , coexistența acestor condiții
creează o sinergie în riscu l dezvoltării mai multor comorbidități .
Inactivitatea fizică se consider ă a reprezenta unul dintre mecanismele care stau la baza
hipotrofiei musculare și a modific ărilor fiziolog ice întâlnite la popula ția vârstnic ă. Sinteza
proteic ă de la nivelul musculaturii scheletice este diminuat ă ca rezultat al reducerii factorilor
anabolici sau creșterii factorilor catabolici . Acest metabolism muscular diminuat reduce
cantitatea glicogenului stocat (sinteza proteic ă la nivelul musculaturii scheletice este scazută),
determinând creșterea metabolismului aminoacizilor .
La lotul studia t toate cazurile cu osteoporoză au î ndeplinit criteriile de diagnosticare a
sarcopeniei .

69
CAPITOLUL V . CONCLUZII
Evaluarea masei muscular e, a funcției fizice a trenului inferior și a forței de prindere la
nivelul m âinii la cazurile cu osteoporoză a depistat că acestea aveau și sarcopenie .
Media vârstei persoanelor cu sarcopenie este mult scăzută față de datele raportate în
literatura de specialitate .
Calitatea vieții pac ientelor de osteoporoz ă și sarcopenie este redusă la aproape jumătate
din valoarea adultului s ănătos .

70
BIBLIOGRAFIE

1. Alekna, V.; Kilaite, J.; Tamulaitiene, M.; Geerinck, A.; Mastaviciute, A.; Bruyère, O.;
Reginster, J.Y.; Beaudart, C. Validation of the Lithuanian version of sarcopenia -specific
quality of life questionnaire (SarQoL®). Eur. Geriatr. Med. 2019. doi:10.1007/s41999 –
019-00208 -x.
2. Available online: https://www.btsbioengineering.com/products/g -walk -inertial –
motion -system. (accessed on).
3. Beaudart, C.; Biver, E.; Reginster, J.Y.; Rizzoli, R.; Rolland, Y.; Bautmans, I.;
Petermans, J.; Gillain, S.; Buckinx, F.; Van Beveren, J.; et al. Development of a self –
administrated quality of life questionnaire for sarcopenia in eld erly subjects: The
SarQoL. Age Ageing 2015, 44, 960 –966.
4. Beaudart, C.; Biver, E.; Reginster, J.Y.; Rizzoli, R.; Rolland, Y.; Bautmans, I.;
Petermans, J.; Gillain, S.; Buckinx, F.; Dardenne, N.; et al. Validation of the SarQoL®,
a specific health -related qu ality of life questionnaire for Sarcopenia. J. Cachexia.
Sarcopenia Muscle 2017, 8, 238 –244.
5. Beaudart, C.; Reginster, J.Y.; Geerinck, A.; Locquet, M.; Bruyère, O. Current review
of the SarQoL®: A health -related quality of life questionnaire specific to sar copenia.
Expert Rev. Pharm. Outcomes Res. 2017, 17, 335 –341.
6. Beaudart, C.; Rizzoli, R.; Bruyère, O.; Reginster, J.Y.; Biver, E. Sarcopenia: Burden
and challenges for public health. Arch. Public Health 2014, 72, 45.
7. Beaudart, C.; Zaaria, M.; Pasleau, F.; Re ginster, J.Y.; Bruyère, O. Health outcomes of
sarcopenia: A systematic review and meta -analysis. PLoS ONE 2017, 12, e0169548.
8. Cevei, M.; Stoicanescu, D.; Suciu, R.; Cioara, F. Immobilization osteoporosis and
sarcopenia in patients with vertebromedullary tr auma. Osteoporos. Int. 2019, 30, 444.
9. Cruz -Jentoft AJ, Baeyens JP, Bauer JM, et al. Sarcopenia: European consensus on
definition and diagnosis: report of the European Working Group on sarcopenia in older
people. Age Ageing. 2010; 39:412–23. [PMC free article ] [PubMed ]
10. Cruz -Jentoft, A.J.; Baeyens, J.P.; Bauer, J.M.; Boirie, Y.; Cederholm, T.; Landi, F.;
Martin, F.C.; Michel, J. -P.; Rolland, Y.; Schneider, S.M.; et al. Sarcopenia: European
consensus on definition and diagnosis: Report of the European Working Group on
Sarcopenia in Older People. Age Ageing 2010, 39, 412 –423.

71
11. Cruz -Jentoft, A.J.; Bahat, G.; Bauer, J.; Boirie, Y.; Bruyère, O.; Cederholm, T.; Cooper,
C.; Landi, F.; Rolland, Y.; Sayer, A.A.; et al. Sarcopenia: Revised European consensus
on definition and diagnosis. Age Ageing 2019, 48, 16 –31.
12. Delmonico, M.J.; Harris, T.B.; Lee, J.S.; Visser, M.; Nevitt, M.; Kritchevsky, S.B.;
Tylavsky, F.A.; Newman, A.B. Alternative definitions of sarcopenia, lower extremity
performance, and functional impairment with aging in older men and women. J. Am.
Geriatr. Soc. 2007, 55, 769 –774.
13. Fielding, R.A.; Vellas, B. ; Evans, W.J.; Bhasin, S.; Morley, J.E.; Newman, A.B.;
Abellan van Kan, G.; Andrieu, S.; Bauer, J.; Breuille, D.; et al. Sarcopenia: An
Undiagnosed Condition in Older Adults. Current Consensus Definition: Prevalence,
Etiology, and Consequences. Internation al Working Group on Sarcopenia. J. Am. Med.
Dir. Assoc. 2011, 12, 249 –256.
14. Franzon, K.; Zethelius, B.; Cederholm, T.; Kilander, L. The impact of muscle function,
muscle mass and sarcopenia on independent ageing in very old Swedish men. BMC
Geriatr. 2019, 1 9, 153.
15. Geerinck, A.; Bruyère, O.; Locquet, M.; Reginster, J.Y.; Beaudart, C. Evaluation of the
Responsiveness of the SarQoL® Questionnaire, a Patient -Reported Outcome Measure
Specific to Sarcopenia. Adv. Ther. 2018, 35, 1842 –1858.
16. Gibson DJ, Burden ST, Strauss BJ, Todd C, Lal S, (2015), The role of computed
tomography in evaluating body composition and the influence of reduced muscle mass
on clinical outcome in abdominal malignancy: a systematic review . Eur J Clin Nutr,
nr. 69, p. 1079 –1086.
17. Go, S.W.; Cha, Y.H.; Lee, J.A.; Park, H.S. Association between sarcopenia, bone
density, and health -related quality of life in korean men. Korean J. Fam. Med. 2013, 34,
281–288.
18. Greco, E.A.; Pietschmann, P.; Migliaccio, S. Osteoporosis and sarc openia increase
frailty syndrome in the elderly. Front. Endocrinol. (Lausanne) 2019, 10, 255.
19. Hamad, B.; Basaran, S.; Coskun Benlidayi, I. Osteosarcopenia among postmenopausal
women and handgrip strength as a practical method for predicting the risk. Aging Clin.
Exp. Res. 2019. doi:10.1007/s40520 -019-01399 -w.
20. Han, A.; Bokshan, S.; Marcaccio, S.; DePasse, J.; Daniels, A. Diagnostic Criteria and
Clinical Outcomes in Sarcopenia Research: A Literature Review. J. Clin. Med. 2018, 7,
70.

72
21. He, H.; Liu, Y.; Tian, Q. ; Papasian, C.J.; Hu, T.; Deng, H. -W. Relationship of
sarcopenia and body composition with Tarantino, U.; Baldi, J.; Celi, M.; Rao, C.; Liuni,
F.M.; Iundusi, R.; Gasbarra, E. Osteoporosis and sarcopenia: The connections. Aging
Clin. Exp. Res. 2013, 25, 93 –95.
22. Ildiko, G.A.; Gabriela, M.; Charlotte, B.; Olivier, B.; Raluca -Monica, P.; Jean -Yves, R.;
Maria, P.I. Psychometric performance of the Romanian version of the SarQoL®, a
health -related quality of life questionnaire for sarcopenia. Arch. Osteoporos. 2017 , 12.
doi:10.1007/s11657 -017-0397 -1.
23. Landi F, Calvani R, Cesari M, Tosato M, Martone AM, Ortolani E, Savera G, Salini
S, Sisto AN, Picca A, Marzetti E, (2017), Sarcopenia: an overview on current
definitions, diagnosis and treatment. Curr Protei n Pept Sci, Jun 6. doi: 10.
2174/1389203718666170607113459. [Epub ahead of print
24. Landi, F.; Liperoti, R.; Russo, A.; Giovannini, S.; Tosato, M.; Capoluongo, E.;
Bernabei, R.; Onder, G. Sarcopenia as a risk factor for falls in elderly individuals:
Results from the ilSIRENTE study. Clin. Nutr. 2012, 31, 652 –658.
25. Lang, T.; Streeper, T.; Cawthon, P.; Baldwin, K.; Taaffe, D.R.; Harris, T.B. Sarcopenia:
Etiology, clinical consequences, intervention, and assessment. Osteoporos. Int. 2010,
21, 543 –559.
26. Marzetti E , Calvani R, Tosato M, Cesari M, Di Bari M, Cherubini A, Collamati
A, D'Angelo E, Pahor M, Bernabei R, Landi F; SPRINTT Consortium, (2017),
Sarcopenia: an overview. Aging Clin Exp Res, nr. 29 (1), p. 11 -17.
27. McLean RR , Kiel DP . Developing consensus criteria for sarcopenia: an update J
Bone Miner Res. 2015 Apr;30 (4):588 -92. doi: 10. 1002/jbmr. 2492.
28. McLean RR, Shardell MD, Alley DE, Cawthon PM, Fragala MS, Harris TB, Kenny
AM, Peters KW, Ferrucci L, Guralnik JM, Kritchevsky SB, Kiel DP, Vassileva MT,
Xue QL, Perera S, Studenski SA, Dam TT. Criteria for clinically relevant weakness
and low lean mass and their longitudinal association with incident mobility
impairme nt and mortality : the foundation for the National Institutes of Health (FNIH)
sarcopenia project. J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2014 May;69 (5):576 -83. doi: 10.
1093/gerona/glu012.

73
29. Miyakoshi, N.; Hongo, M.; Mizutani, Y.; Shimada, Y. Prevalence of sarcop enia in
Japanese women with osteopenia and osteoporosis. J. Bone Miner. Metab. 2013, 31,
556–561.
30. Morley, J.E.; Abbatecola, A.M.; Argiles, J.M.; Baracos, V.; Bauer, J.; Bhasin, S.;
Cederholm, T.; Stewart Coats, A.J.; Cummings, S.R.; Evans, W.J.; et al. Sar copenia
With Limited Mobility: An International Consensus. J. Am. Med. Dir. Assoc. 2011, 12,
403–409.
31. Morley, J.E.; Anker, S.D.; von Haehling, S. Prevalence, incidence, and clinical impact
of sarcopenia: Facts, numbers, and epidemiology —update 2014. J. Cac hexia.
Sarcopenia Muscle 2014, 5, 253 –259.
32. Muscaritoli, M.; Anker, S.D.; Argilés, J.; Aversa, Z.; Bauer, J.M.; Biolo, G.; Boirie, Y.;
Bosaeus, I.; Cederholm, T.; Costelli, P.; et al. Consensus definition of sarcopenia,
cachexia and pre -cachexia: Joint docu ment elaborated by Special Interest Groups (SIG)
cachexia -anorexia in chronic wasting diseases and nutrition in geriatrics. Clin. Nutr.
2010, 29, 154 –159.
33. Nielsen, B.R.; Abdulla, J.; Andersen, H.E.; Schwarz, P.; Suetta, C. Sarcopenia and
osteoporosis in older people: A systematic review and meta -analysis. Eur. Geriatr. Med.
2018, 9, 419 –434.
34. osteoporosis. Osteoporos. Int. 2016, 27, 473 –482.
35. Reiss, J.; Iglseder, B.; Alzner, R.; Mayr -Pirker, B.; Pirich, C.; Kässmann, H.; Kreutzer,
M.; Dovjak, P.; Reiter, R. Sarcopenia and osteoporosis are interrelated in geriatric
inpatients. Z. Gerontol. Geriatr. 2019, 52, 688 –693.
36. Rizzoli, R.; Reginster, J.Y.; Arnal, J.F.; Bautmans, I.; Beaudart, C.; Bischoff -Ferrari,
H.; Biver, E.; Boonen, S.; Brandi , M.L.; Chines, A.; et al. Quality of life in sarcopenia
and frailty. Calcif. Tissue Int. 2013, 93, 101 –120.
37. Roubenoff, R.; Hughes, V.A. Sarcopenia: Current concepts. J. Gerontol. Ser. A Biol.
Sci. Med. Sci. 2000, 55, M716 –M724.
38. Saggini R, Carmignano SM, Cosenza L, Palermo T, Bellomo RG. Rehabilitation in
Sarcopenic Elderly . http://dx. doi. org/10. 5772/intechopen. 69638 Chapter from the
book Frailty and Sarcopenia – Onset, Development and Clinical Challenges
Downloaded from: http://www. intechopen. com/books/frailty -and-sarcopenia –
onsetdevelopment -and-clinical -challenges

74
39. Shachar SS, Williams GR, Muss HB, Nishijima TF, (2016), Prognostic val ue of
sarcopenia in adults with solid tumours: a meta -analysis and systematic review. Eur J
Cancer, nr. 57, p. 58 –67.
40. Sim, M.; Prince, R.L.; Scott, D.; Daly, R.M.; Duque, G.; Inderjeeth, C.A.; Zhu, K.;
Woodman, R.J.; Hodgson, J.M.; Lewis, J.R. Sarcopeni a Definitions and Their
Associations With Mortality in Older Australian Women. J. Am. Med. Dir. Assoc. 2019,
20, 76 –82.
41. Sjöblom, S.; Suuronen, J.; Rikkonen, T.; Honkanen, R.; Kröger, H.; Sirola, J.
Relationship between postmenopausal osteoporosis and the c omponents of clinical
sarcopenia. Maturitas 2013, 75, 175 –180.
42. Stoicanescu, D.L.; Cevei, M.L.; Guler, N. Physical function limitation in osteoporotic
cases. Osteoporos. Int. 2018, 29, 416 –417.
43. Studenski, S.A.; Peters, K.W.; Alley, D.E.; Cawthon, P.M.; McLe an, R.R.; Harris, T.B.;
Ferrucci, L.; Guralnik, J.M.; Fragala, M.S.; Kenny, A.M.; et al. The FNIH Sarcopenia
Project: Rationale, Study Description, Conference Recommendations, and Final
Estimates. J. Gerontol. Ser. A 2014, 69, 547 –558.
44. Su, Y.; Hirayama, K. ; Han, T.; Izutsu, M.; Yuki, M. Sarcopenia Prevalence and Risk
Factors among Japanese Community Dwelling Older Adults Living in a Snow -Covered
City According to EWGSOP2. J. Clin. Med. 2019, 8, 291.
45. Tarantino, U.; Baldi, J.; Celi, M.; Rao, C.; Liuni, F.M.; Iundusi, R.; Gasbarra, E.
Osteoporosis and sarcopenia: The connections. Aging Clin. Exp. Res. 2013, 25, 93 –95.
46. Terroso, M.; Rosa, N.; Torres Marques, A.; Simoes, R. Physical consequences of falls
in the elderly: A literature review from 1995 to 2010. Eur. Rev. Aging Phys. Act. 2014,
11, 51 –59.
47. Tosato M , Marzetti E , Cesari M , Savera G , Miller RR , Bernabei R , Landi F , Calvani
R. Measurement of muscle mass in sarcopenia: from imaging to biochemical
markers. Aging Clin Exp Res. 2017 Feb;29 (1):19 -27. doi: 10. 1007/s40520 -016-
0717 -0. Epub 2017 Feb 7
48. Walsh, M.C.; Hunter, G.R.; Livingstone, M.B. Sarcopenia in premenopausal and
postmenopausal women with osteopen ia, osteoporosis and normal bone mineral density.
Osteoporos. Int. 2006, 17, 61 –67.
49. Yeung, S.S.Y.; Reijnierse, E.M.; Pham, V.K.; Trappenburg, M.C.; Lim, W.K.; Meskers,
C.G.M.; Maier, A.B. Sarcopenia and its association with falls and fractures in older

75
adults: A systematic review and meta -analysis. J. Cachexia. Sarcopenia Muscle 2019,
10, 485–500.
50. Yoshimura, N.; Muraki, S.; Oka, H.; Iidaka, T.; Kodama, R.; Kawaguchi, H.;
Nakamura, K.; Tanaka, S.; Akune, T. Is osteoporosis a predictor for future sarcopenia
or vice versa? Four -year observations between the second and third ROAD study
surveys . Osteoporos. Int. 2017, 28, 189 –199.
51. https://en.wikipedia.org/wiki/Catabolism
52. https://en.wikipedia.org/wiki/Dual -energy_X -ray_absorptiometry
53. https://en.wikipedia.org/wiki/Growth_hormone
54. https://en.wikipedia.org/wiki/Myosatellite_cell
55. https://en.wikipedia. org/wiki/Neuromuscular_junction
56. https://en.wikipedia.org/wiki/Neuromuscular_junction
57. https://en.wikipedia.org/wiki/Sarcopenia#cite_note -Ryall2008 -4
58. https://en.wikipedia.org/wiki/Testosterone

ANEXE
Nume Prenume V ALM
h2 DD DS TUG SRQ BMI
1. Balogh Marioara 69 5, 608 4 9. 33 16. 8 46 27. 41
2. Barbu Alexandra 57 5, 546 18 15. 33 17. 01 66. 3 29. 22
3. Bartha Maria 67 5, 354 14. 66 10 37. 5 76. 8 25. 30
4. Batea Ana 63 5, 537 19. 33 19. 33 17. 1 36. 2 33. 30
5. Bila Ana 79 5, 574 13. 66 13. 66 51. 8 37. 6 30. 70
6. Boitor Ana 73 5, 605 7 6 19. 1 59. 6 27. 34
7. Bot Ana 66 5, 587 9. 66 6. 66 35. 1 22. 7 31. 18

76
8. Buda Cornelia 59 4, 933 11 19. 66 25. 5 59. 7 21. 50
9. Bulza Eleonora 72 5, 416 6. 66 17 19. 5 34. 7 19. 05
10. Cartiș Lucreția 78 5, 621 14. 66 13. 66 50. 9 39. 2 34. 06
11. Câmpan Maria 69 5, 252 16 14. 33 37. 8 56. 63 23. 81
12. Cevala Maria 67 5, 617 23 18. 66 15. 1 79. 3 23. 53
13. Cobiliță Aurica 61 5, 597 21 12. 33 19. 8 53. 9 27. 56
14. Conduraru Elena 59 4, 324 11 9. 66 12. 2 49. 9 23. 05
15. Copos Raveica 79 5, 648 8. 33 7. 66 53. 3 45. 7 26. 58

77