PROGRAMUL DE STUDIU : MANAGEMENT FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC LECT. UNIV. DR. MATEI MIRABELA ABSOLVENT… [613109]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU : MANAGEMENT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECT. UNIV. DR. MATEI MIRABELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

avizat,

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU : MANAGEMENT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ ȘI ECHILIBRUL
VIAȚĂ PROFESIONALĂ – VIAȚĂ PERSONALĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECT. UNIV. DR. MATEI MIRABELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

1
Cuprins
Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. ….2
Capitolul I – Stres ul la locul de muncă – definire ………………… ……………. …………………………….3
1.1 Tipuri de stres ……………………………………………………………………………………………………… ..3
1.2 Cauzele stresului la locul de muncă …………………………………………………………………. ………5
1.3 Efectele stresului la locul de muncă ………………………………………………………………………… ..7
1.4 Stresul la locul de muncă și modalități de deconectare ……………………………………………… …9
1.5 Costul stresului la locul de muncă ……………………………………………….. …………………………11
Capitolul II – Echilibrul viață profesională – viață personală …….. …………………………………….. 14
2.1 Ce este echilibr ul dintre carieră și viața person ală…………………………………………………….. 14
2.2 Impactul echilibrului dintre viața profesională și cea personală asupra satisfacției și
performanței la locul de muncă ………………………………………………………… ………………………….16
2.3 Echilibrul viață profesională – viață personală în România ………………………………………. .18
2.4 Recomandări pentru atingerea unui echilibru între carier ă și viață personală – temporar..21
Capitolul III – Studiu de caz ……………………………………………………………. ………………………….24
3.1 Metodologia de cercetare ……………………………………………………………. …………………………24
3.2 Analiza și inter pretarea informațiilor obținute în procesul cercetării.. …………………………26
Concluzii ………………………………………………………………………….. …………………… ………………… 39
Bibliografie ……………………………………………………………………………….. ………………….. ………… 41
Anexe………………………………………………………………………………………………………… …………….43

2
Introducere
Stresul face parte din viața fiecărei persoane, iar în zilele noastre este imposibil să
ducem o viață fără stres. Stresul poate fi definit atât din perspectiva cauzei cât și din cea a
efectului. Am ales această temă pentru că vreau să aflu mai multe detali i despre cauzele
stresului la locul de muncă și pentru a înțelege mai bine ce se află de fapt în spatele stresului.
Eu cred că stresul poate fi considerat o boală în zilele în care trăim. S tresul la locul de muncă
reprezintă o amenințare la sănătatea anga jaților și la sănătatea organizaț iilor.
Lucrarea prezentă se împarte în trei capitole . Primele două capitole prezintă aspecte
teoretice, iar ultimul capitol cuprinde un studiu de caz realizat pe baza unui chestionar.
Primul capitol descrie stresul și tipurile de stres care există și anume: stres fizic, stres
emoțional, stres traumatic, stres cronic și stres acut. O altă clasificare descrie spune că există 3
tipuri de stres: eustres, distres și hiperstres. În următorul subcapitol se descriu cauzele
stresului de la locul de muncă. Există 4 cauze principale cauzate de stresul de la locul de
muncă: stres cauzat de timp, stres cauzat de anticipație, stres cauzat de situație și stres cauzat
de interacțiune. Stresul la locul d e muncă se poate resimți prin diferite efecte ale lui care se
pot manifesta în plan comportamental, fiziologic și psihologic. Următorul subcapitol descrie
modalitățile de deconectare ale stresului de la locul de muncă. Ultimul capitol arată care este
costul stresului de la locul de muncă.
În al doilea capitol este vorba despre echilibrul dintre viața profesională și viața
personală. Aici este descris echilibrul dintre viața profesională și viața personală. Un alt
subcapitol descris influența echilibrului dintre viața profesională și viața personală asupra
satisfacției și performanței la locul de muncă. În capitolul al treilea este descris echilibrul
dintre viața profesională și viața personală în România. Ultimul capitol este despre
recomandări pentru atin gerea acestui echilibru – temporar.
Capitolul al treilea, studiul de caz, a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat online
completat de 110 respondenți. Chestionarul a avut ca obiectiv identificarea tipurilor de efecte
în urma stresului de la locul de muncă al respondenților și analiza echilibrului dintre viața
profesională și viața personală a respondenților.
La finalul lucrării sunt descrise câteva concluzii generale, cu privire la cele prezentate
în capitolele anterioare.

3
Capitolul I – Stresul la locul de muncă – definire
Stresul face parte din viața fiecărei persoane , iar în zilele noastre este imposibil să
ducem o viață fără stres. Stresul poate fi definit atât din perspectiva cauz ei cât și din cea a
efectului. Î n fizică, stresul este acea forță capabilă să producă deformă ri temporare sa u
permanente asupra unui corp. Î n biologie, stresul este defini t ca orice poate produce schimbă ri
într-un organism, cauzează dereglări sau reglă ri ale proceselor legate de acel organism.
Stresul este "ră spunsul organismelor vii la solicitarea de orice natura" . 1
Stresul este r ăspunsul organismului la diferite situații din viața unui om chiar dacă sunt
plăcute sau neplăcute. „Stresul este o parte inerentă oricărui loc de muncă. Dacă nu ar exista
deloc stres, ne -am plictisi. Dar atunci când stresul devine cronic, trebuie să facem ceva în
legătură cu acesta.”2
1.1 Tipuri de stres
Stresul poate fi clasificat în mai multe tipuri, în funcție de cât durează starea de stres :
1. Stres fizic
Stresul fizic este unul dintre cele mai comune tipuri de stres, care se referă strict la
epuizarea corpului. La locul de muncă, stresul fizic poate apărea la persoanele care călătoresc
foarte mult din cauza schimbărilor fusului orar sau a presiunilor pe care un angajat le poate
simți în timpul delegațiilor desfășurate. În timpul călătoriilor poate apărea și tulburarea
somnului care îl va face pe angajat să simtă stresul fizic care duce la incapacitatea de muncă.
Stresul fizic poate apărea chiar ș i atunci când nu călătorim. Zilele de muncă în care activitățile
sunt mai numeroase iar agitația își face simțită prezența poate provoca un stres fizic.3
2. Stres emoțional
Stresul emoțional poate apărea atunci când în viața unei persoane apar eve nimente
care îl vor marca. Efectele stresului emoțional se vor simți și la locul de muncă chiar dacă ele
se petrec doar în viața personală a fiecărui om. De exemplu certurile în familie, divorțul,
decesul unei persoane dragi. Stresul emoțional se poate con trola destul de greu. Acest tip de

1Selye H. – Știința și viața , Bucuresti, Editura Politica,1974, p.123
2Dale Carnegie – Cum să învingi grijile și stresul, București 2019, pag 91
3Lazar Sorina, Stresul la locul de muncă – efecte, cauze și soluții, https://www.brandoffice.ro/blog/post/totul –
despre -stresul -la-locul -de-munca/ ,accesat la data de 03.04.2020

4
stres îl va face pe angajat să se simtă nervos, iritat, anxios iar uneori se poate manifesta
asemănător cu depresia. 4
3. Stres traumatic
Stresul traumatic se referă la traumele din viața unui persoane care cu siguranță sunt
un motiv de stres. Asemenea stresului emoțional, traumele se petrec cel mai des în viața
personală. În timpul orelor petrecute la locul de muncă se pot întâmpla tragedii cum ar fi
accidentele la locul de m uncă sau accidentele cu mașina care pot lăsa urme în viața unui
angajat .5
4. Stres cronic și stres acut
Stresul acut se referă la stresul experimentat pe termen scurt și este cea mai comună
formă de stres. Stresul acut este provocat de anumiți factori ca de exemplu certurile dintre
angajați, situații neprevăzute și neplăcute la locul de muncă. Toată lumea trece prin stres acut,
fiind reacția corpului imediată la situațiile neplăcute și provocările noi.
Stresul cronic este unul dintre cele mai periculoase tipuri de stres care își pro duce
efectele pe o perioadă destul de lungă de timp. Stresul cronic poate fi cauza unor situații
neplăcute din viața fiecăruia de exemplu situația financiară sau o relație nefericită unde nu se
găsește nici o scăpare sau nu există soluții.6
O altă clasificare realizată de Dr. Selye spune că există trei forme de stres:
1.Eustres (+)
Nu toate formele de stres sunt rele. Stresul constructiv, pe care el l -a numit „eustres”,
este un ingredient special care ne motivează să obținem performanțe. Acesta este stresul
pozitiv, care ne dă energie și ne crește puterea de concentrare. Acest stres provine din situații
asupra cărora simțim că avem un anumit nivel de control, cum ar fi o prezentare la locul de

4Lazar Sorina, Stresul la locul de muncă – efecte, cauze și soluții, https://www.brandoffice.ro/blog/post/totul –
despre -stresul -la-locul -de-munca/ , accesat la data de 03.04.2020
5idem
6idem

5
muncă sau un spectacol muzical. Acesta tinde să ne crească nivelul de creativitate și de
productivitate, dacă este menținut sub control.7
2.Distres ( -)
Acesta este răspunsul la stres care este distructiv și negativ. El provine din răspunsul
nostru la situații care ni se par în afara controlului și a capacității noastre de influențare.
Atunci când ne simțim amenințați sau ne este frică, corpul e liberează substanțe chimice care
dau naștere unei succesiuni de evenimente ce duc la creșterea pulsului, starea aceasta fiind
numită „luptă sau fugi”.8
3.Hiperstres
Aceasta este starea de stres continuu, cu efecte negative asupra relațiilor, sănătății și a
performanțelor la locul de muncă. Hiperstresul conduce la epuizare, ulcer la stomac, atacuri
de cord și căderi nervoase.
1.2 Cauzele stresului la muncă
Stresul la locul de muncă este o realitate cu care se confruntă tot mai mulți angajaț i.
Stresul afectează diferit fiecare persoană, de acee a situațiile care ne provoacă nouă stres
pentru alții pot fi total nesemnificative. Există diverși factori care intervin în apariția acestei
reacții iar printre ei se găsesc : abilități, experiența, vârsta.
Pentru a putea reduce stresul pe care îl simțim, trebuie să aflăm cauza de unde provine
el. Dr. Karl Albrecht a definit în cartea sa, Stressandthe Manager, 4 tipuri de stres, mai exact 4
cauze mari:
• timp
• anticipație
• situație
• interacțiune9

Stresul cauzat de timp

7Dale Carnegie – Cum să învingi grijile și stresul, București 2019, pag 92
8idem
9Lazar Sorina, Stresul la locul de muncă – efecte, cauze și soluții, https://www.brandoffice.ro/blog/post/totul –
despre -stresul -la-locul -de-munca/ , accesat la data de 03.04.2020

6

Timpul este cea mai importantă sursă de stres. Prezența temporară a „stresorilor” de
timp poate fi în unele situații un motivator important, persoana în cauză dorind să își
îndeplinească sarcinile, rezolvarea lor aducându -io satisf acție mult mai mare decât dacă
factorii cauzatori de stres nu ar fi existat .Studiile elaborate pe parcursul timpului au evidențiat
sursele cele mai comune ale stresului: timpul, întâlnirile, situațiile nedorite și anticiparea.10

Figura 1. Cele patru surse de stres din cauza timpului
Factor de stres Surse de stres
Timpul Munca suprasolicitată
Pierderea controlului asupra timpului
Întâlnirile Conflicte de rol
Conflicte în cadrul dezbaterilor
Acțiuni
Situația Condiții nefavorabile de muncă
Schimbări bruște în climatul organizațional
Anticiparea Surprize plăcute
Frica

Sursa: Corodeanu Daniela – Tatiana, Managementul timpului sau tehnici și instrumente pentru a
economisi eficient timpul , http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/27_Corodeanu_DT_ –
_Managementul_timpului_sau_tehnici_si_instr umente_pt_a_economisi_eficient_timpul.pdf , accesat la
data de 12.05.2020

Stresul cauzat de anticipare
Aici este vorba despre evenimentele care urmează în viața noastră. Fiecare activitate
pe care o facem la locul de muncă încercăm să fie cât mai bine făcută iar dacă nu avem toate
detaliile sau nu suntem destul de pregătiți atunci va apărea nesiguranța și a gitația care duce la
o stare de stres. Acest tip de stres se mai numește și "stres legat de viitor ".

10Corodeanu Daniela -Tatiana , Managementul timpului sau tehnici și instrumente pentru a economisi eficient
timpul, http://ana le.feaa.uaic.ro/anale/resurse/27_Corodeanu_DT_ –
_Managementul_timpului_sau_tehnici_si_instrumente_pt_a_economisi_eficient_timpul.pdf , accesat la data
de 12.05.2020

7
Noi nu putem schimba viitorul, dar putem face ca în prezent să ne asigurăm că suntem
pregătiți pentru ce urmează în viitor. Emoțiile unei persoane pot fi controlate destul de greu
iar dacă evenimentele ce urmează în viitor sunt importante atunci și stresul devine mai
puternic.
Stresul cauzat de situație
Comparativ cu celelalte tipuri ale str esului, aici el apare pe nepregătite. Situațiile pe
care nu le -am anticipat pot crea acel sentiment de neputință. În acest caz angajatul nu este
pregătit și nu știe cum să reacționeze, iar nivelul de stres poate crește rapid. De exemplu
accidentele de la l ocul de muncă sau conflictele cu angajații sau superiorii, toate sunt exemple
în care putem deveni stresați la serviciu. 11
Stres cauzat de interacțiune
Nu toți oamenii sunt pregătiți să interacționeze cu orice. Nu toți se simt în largul lor
discutând cu oamenii. De aceea stresul cauzat de interacțiune poate fi prezent în viața oricărui
angajat. Chiar dacă e vorba să discute cu colegii de muncă, managerul sau persoane din afara
organizației. Întâlnirile de lucru pot crea un anume nivel de stres pentru pers oanele care nu au
un caracter dominat și nu știu să interacționeze cu oamenii chiar atât de bine.
1.3 Efectele stresului la locul de muncă
Din nefericire, stresul are consecințe grave asupra sănătății nu doar la muncă ci și în
viața personală. Pot apărea boli de inimă, boli legate de metabolism, o viață nesănătoasă,
slăbirea corpului.
Efectele stresului la locul de muncă pot avea consecințe atâ t asupra individului cât și a
organizației, a companiei.
Trebuie să amintim că stresul afectează difer it fiecare om, de aceea lucrurile care ne
aduc o stare de stres pot fi nesemnificative pentru ceilalți. Însă ce știm sigur e că pe termen
lung stresul nu cauzează nimic bun.
Apar situații în care experimentăm un anumit nivel de stres. Efectele stresului pot fi
următoarele :
• performanța slabă ;

11Lazar Sorina, Stresul la locul de muncă – efecte, cauze și soluții, https://www.brandoffice.ro/blog/post/totul –
despre -stresul -la-locul -de-munca/ , accesat la data de 03.04.2020

8
• iritabilitate și epuizare;
• dificultate la concentrare, gândire logicăși la luarea deciziilor;
• incapacitatea de relaxare;
• stare depresivă și anxioasă;12
Aproximativ jumătate din lucrătorii europeni consideră că stresul la locul de muncă
este un factor foarte des întâlnit și reprezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor de
lucru pierdute. 13
Efectele stresului la locul de muncă se pot manifesta î n plan comportamental,
fiziologic și psihologic. În plan comportamental individul încearcă să folosească activități
pratice deschise pentru a încerca să facă față stresului. Aici putem vorbii despre „atitudini de
rezolvare a problemelor, de retragere și de folosire a substanțelor care provoacă dependență” .
Reacțiile psihologice sunt acele procese emoționale și cerebrale. Ele sunt cel mai des întâlnite .
Reacțiile fiziologice sunt cel mai greu de gestionat. “Există dovezi că stresul la locul de
muncă se asociază cu funcționarea neregulată a inimii, hipertensiune, puls acelerat, creșterea
colesterolului, stresul fiind asociat și cu declanșarea unor boli cum ar fi cele respiratorii și
infecțiile bacteriene. ”14
Un studiu realizat de experții britanici de la Health and Safete Executive (HSE) arată
că aproximativ 600.000 de oameni care lucrează suferă de stres la locul de muncă. În 2018,
15,4 milioane de zile au fost pierdute din cauza stresului. În urma acestui studiu, specialiștii în
marketing de la Reboot Digital Marketing Agency au dorit să investigheze care sunt cele mai
des întâlnite motive pentru care oamenii au fost stresați la locul de muncă, și care sunt
modalitățile prin care au încercat să îl combată.
Printr -un sondaj realizat de ace știa în care au întrebat 1.274 britanici care sunt cele mai
frecvente motive pentru care aceștia au fost stresați la locul de muncă, rezultatele au fost
următoarele:

12Lazar Sorina, Stresul la locul de muncă – efecte, cauze și soluții, https://www.brandoffice.ro/blog/post/totul –
despre -stresul -la-locul -de-munca/ , accesat la data d e 03.04.2020
13Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă,
https://osha.europa.eu/ro/themes/psychosocial -risks -and-stress , accesat la data de 04.03.2020
14Fodor Andrei, Influența stresului asupra angajaților, http://www.scoalarosu.ro/RO –
FILES/I nfo_pub/revista_pdf/14/Influenta%20stresului%20asupra%20angajatilor.pdf , accesat la data de
04.03.2020

9
-„peste 80% dintre participanți au numit “volumul de muncă excesiv” ca fi ind cel mai mare
motiv de stres, urmat de “așteptări nerealiste” cu 79%. Pe locul trei urmează “lipsa de
competență a colegilor”, cu 72% dintre oamenii intervievați spunând că acesta este unul dintre
motivele principale provocatoare de stres.
Alte motive de stres au fost: lipsa oportunităților de a progresa (63%), lipsa securității
locului de muncă (59%) și o cultură organizațională negativă (42%). ”15
Un nivel ridicat de stres la locul de muncă are un impact negativ asupra copilului.
Relația însă este și inversă, str esul cauzat de problemele de interacțiune cu copilul sau în
familie afectează performanța în muncă.16
1.4 Stresul la locul de muncă și modalități de deconectare
Este ceva normal ca fiecare dintre noi să ajungem la un nivel de stres deoarece „stresul
este reacția noastră mentală, emoțională și fiziologică la presiunile de zi cu zi care vin din
afară cât și din interiorul nostru.”Chiar dacă ceea ce facem ne oferă o anumită plăcere, la un
moment dat poate aduce elemente de stres atunci când sunt duse la extrem anumite
lucruri. Oricine a lucrat vreodată poate spune că a simțit presiunea locului de muncă creată de
sarcinile dificile sau de un deadline. Cei mai mulți dint re angajați nu scapă de presiunea și de
stresul de la locul de muncă nici măcar acasă deoarece aleg să își desfășoare activitatea chiar
dacă sunt acasă, răspund la mail -uri, dau telefoane sau își iau muncă suplimentară, iar acest
tip de comportament poate dăuna sănătății fizice și psihice din cauza stresului. 17 De aceea
trebuie să existe un echilibru dintre viața profesională și viața personală. Fiecare trebuie să
știe când tre buie să se oprească pentru că totul are o limită.
Odihna poate vindeca oboseal a fizică, dar majoritatea oamenilor par să fie obosiți de
slujba pe care o au mai degrab ă din punct de vedere mental de cât fizic. Dacă oamenii lucrează
la calculator sau în alte condiții care impun în permanență o atenție mărită, este recomandat să
încerce să facă exerciții fizice care pot ameliora stresul și oboseala. Oamenii se epuizează lent

15Pescaru Constantin, Studiu: Care sunt cel mai des întâlniți factori de stres la locul de muncă ,
https://revistacariere.ro/inspiratie/cum -sa/studiu -care -sunt -cel-mai-des-intalniti -factori -de-stres -la-locul -de-
munca/ accesat la data de 04.03.2020
16Petrovai Domnica, Eficiență în viața profesională și în cea personală, http://www.cpe.ro/wp –
content/uploads/2016/03/Eficienta -in-viata -profesionala -si-in-cea-personal a.pdf , accesat la data de 21.04.2020
17Cojocaru Laura Maria, Stresul la locul de muncă și modalități de deconectare ,
https://revi stacariere.ro/inspiratie/work -life-balance/stresul -la-locul -de-munca -si-modalitati -de-deconectare/ ,
accesat la data de 01.04.2020

10
și adesea imperceptibil. Deși uneori, rezultatul epuizării este o afecțiune fizică, în majoritatea
cazurilor este doar o epuizare fiziologică.
Există câteva cauze pentru care oamenii aleg să lucreze și acasă și anume : sala riile
mici, șanse mici de evoluție sau avansare, supraîncărcarea cu sarcini, lipsa controlului asupra
echilibrului dintre viață personală – viață profesională. Aceste cauze sunt și cauze ale stresului
de asemenea.
Stresul este privit din 2 mari perspective:
• eustres („stresul pozitiv”) – apare atunci când este determinată încordarea și
mobilizarea organismului pentru a trece la acțiune
• disstres („stresul negativ”) – poate induce stări patologice, epuizare, anxietate,
depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivație, probleme familiale
și de cuplu, ș.a.18

Modalități de relaxare și destresare la locul de muncă
1. O modalitate de relaxare este timpul de pauză
Corpul uman are nevoie de relaxare și de puțină pauză. Nu este sănătos pentru corpul
uman să stea 8 ore doar pe un scaun tot timpul, de aceea apar problemele de spate și durerile
musculare. După fiecare oră este recomandat să fie o pauză de cel puțin cinci minute în care
mintea trebuie să se deconecteze și să se relaxeze. Este foarte important să nu se evite masa de
prânz.19
2. Timpul trebuie gestiona t cât mai bine
La munca de birou știm că există foarte multe task -uri care trebuie îndeplinite într-o
perioadă de timp, de aceea este important să nu ne aglomerăm și să luăm doar ceea ce știm că
suntem capabili să facemîntr -o zi. Fiecare sarcină trebuie să fie luată separat și să nu „alergăm
după doi iepuri deodată ” deoarece stresul poate apărea iar sarcinile nu vor ieși așa cum ne -am
dorit.
3. Prietenii ajută mult la relaxare

18Cojocaru Laura Maria, Stresul la locul de muncă șimodalități de deconectare ,
https://revistacariere.ro/inspiratie/work -life-balance/stresul -la-locul -de-munca -si-modalitati -de-deconectare/ ,
accesat la data de 01.04.2020
19idem

11
Prietenii sunt persoane cu care timpul trece mult mai ușor la servici u iar dacă apar
probleme sau lucruri pe care nu le putem îndeplini, ei sunt persoanele de la care putem cere
ajutorul și să fim mai relaxați.
4. Atitudine a pozitivă față de locul de muncă creează o stare de relaxare
Fiecare alegem să lucră m într -un mediu plăcut și nu vom rămâne acolo unde nu ne
place, de aceea este important să lucrăm unde ne simțim bine și unde putem s ă fim noi înșine.
Colegi cu un simț al umorului , un mediu curat și plăcut, toate aceste lucruri creează o
atitudine pozitivă față de locul de muncă.
5. Managementul stresului prin renunțarea la obiceiurile dăună toare
Există obiceiuri autodistructive ca de exemplu gândirea negativă sau comportamentul negativ.
Realizările mici sunt foarte importante pentru starea angajatului, de aceea obiectivele
nerealiste nu trebuie să existe în lista unui angajat. Într -un colectiv, vor exista mereu
neînțelegeri între persoane, de aceea trebuie gestionate într -un mod corect nu printr -un
comportament nepotrivit.
După finalizarea orelor de muncă avem timp pentru noi, pentru v iața noastră
personală. Este indicat ca după lucru să ne relaxăm, să ne ocupăm de familie, să facem sport,
practic să fie doar despre noi.
Pentru a face față stresului profesional și situațiilor neplăcute apărute este nevoie de o
luptă îndelungată. Stresul profesional crește în situațiile când persoanele dețin un grad limitat
de control la locul de muncă și un nivel ridicat al sarcinilor, al solicitărilor primite alături de
un grad limitat al aprecierilor profesionale.20În spatele reacți ilor de frustare a persoanelor stau
momentele emoționante din trecutul lor cum ar fi agresivitate fizică, emoțională, verbală.
Lupta oamenilor cu stresul nu este una ușoară deoarece stresul poate apărea în orice moment
sau la orice pas.
1.5 Costul stresului la locul de muncă
Stresul nu numai că afectează sănătatea dar afectează și compania în sens negativ . În
urma unor statistici realizate de Institutul pentru Siguranță și Sănătate Ocupațională avem 4

20Goșa Carmen, O luptă: A fac e față stresului profesional și situațiilor inerente ,
https://revistacariere.ro/leadership/contribuitori/o -lupta -a-face -fata-stresului -profesional -si-situatiilor –
inerente/ , accesat la data de 16.04.2020

12
categorii de costuri ale stresului la locul de muncă: costuri financiare, costuri psihologice,
costuri fizice și costuri comportamentale.21
Costuri finanicare
Stresul la locul de muncă este foarte costisitor, dacă luăm în considerare numai cifrele
industriei nord -americane, estimate la peste trei sute de miliarde de dolari pe an. Acesta este
rezultatul accidentelor, absenteismului, fluctuației mâinii de lucru, al productivității scăzute,
al costurilor directe medicale și legale și de asigurare, al sumelor oferite drept compensație
pentru daune survenite la locul de muncă. Statisticile au arătat că: 40% din pierderile de
angajați sunt cauzate de stres; înlocuirea unui angajat costă în SUA în medie în jur de câteva
mii de dolari pentru angajații cu sa lariu minim pe economie; între 60% și 80% dintre
accidentele de la locul de muncă au legătură cu stresul; în ultimii 10 ani, California a plătit
mai multe miliarde de dolari pentru taxe medicale și legale din cauza problemelor create de
stres.22
Costuri ps ihologice
Costurile psihologice cauzate de stres sunt următoarele: depresia; oboseala; anxietatea
cronică; intensitatea conflictelor persoanle din cauza gândirii negative, a nerăbdării, apatiei,
furiei și ostilității; epuizarea cronică care aduce în urma ei oboseala exagerată, depresie,
retragere în sine și lipsă de implicare. 23
Costuri fizice
Costurile fizice cauzate de stres sunt următoarele: creșterea tensiunii arteriale și
apariția problemelor cardiovasculare; hiperactivitate la nivel gastrointestina l – hiperaciditate,
ulcer, intestin iritabil, diaree; dureri de cap; oboseală inexplicabilă; probleme dentare din
cauza încleștării maxilarului.24
Costuri comportamentale (probleme personale)

21 Dale Carnegie – Cum să învingi grijile și stresul, București 2019, pag 94
22 idem
23 Dale Carnegie, op.cit. , p.95
24Dale Carnegie – Cum să învingi grijile și stresul, București 2019, pag 95

13
Costurile comportamentale pot fi reacții le extreme ca răspuns la afirmații sau acțiuni
ale colegilor; atitudine despotică; ieșiri nervoase; accidente cauzate de lipsă de concentrare.25

25Dale Carnegie – Cum să învingi grijile și stresul, București 2019, pag 96

14
Capitolul II – Echilibrul viață profesională – viață personală
2.1 Ce este echilibrul dintre carieră și viața personală .
Între anii 1986 -1996, în mass media s -a vorbit despre echilibrul dintre viață
personală și viață profesională de 32 de ori urmând ca doar în anul 2007 să fie menționat de
1674 de ori. Trebuie să ne amintim că viața profesională este o part e importantă din viața
noastră dar nu este cea mai importantă. Chiar dacă ea tinde să ne ocupe și să consume destul
de mult timp trebuie să găsim un echilibru între aceste două părți care să ne ferească de stresul
de la birou și să ne permită să ne putem b ucura de viața noastră personală.26
În viața trecem prin mai multe etape ale vârstei, cu timpul ne dăm seama care sunt
lucrurile pe care trebuie să le punem pe primul loc și care sunt lucrurile secundare. Între anii
20 și 35 de ani tindem să punem viața profesională pe primu l loc deoarece încercăm să ne
construim o carieră solidă și de aceea partea această este mai importantă decât viața personală.
De la vârsta de 35 până la 50 de ani începem să ne dăm viața care lucruri ne fac mai fericiți în
viață și să ne axăm mai mult pe ele. De exemplu familia, timpul petrecut cu copiii, prietenii
sau pur și simplu relaxare. Indiferent de lucrur ile pe care trebuie sa le facem pentru a atinge
un echilibru între viața personală și ce profesională, este vital sa îl stabilim ca obiectiv.27
„Echilibrul dintre viața profesională și cea personală nu înseamnă 8 ore la muncă, 8
ore repaus și 8 ore somn. În mod cert nu este vorba de o împărțire matematică, care distribuie
timpul unei zile în cantități egale, pentru că munca și viața privată se suprapun și
interacționează continuu. Nu este vorba nici de un echilibru rigid, fixat o dată pentru
totdeauna, în condițiile în care viața înseamnă schimbare, iar ceea ce este potrivit astăzi s -ar
putea să nu mai fie potrivit mâine. Echilibrul di ntre viața profesională și cea personală, privit
din punct de vedere individual, reprezintă modul optim și personal de armonizare a cerințelor
celor două domenii în sensul dobândirii sentimentului de împlinire și satisfacție personală
care, la rândul lui, îmbunătățește calitatea vieții și, în același timp, a muncii. De fapt, esența
echilibrului între viața profesională și cea personală nu este cât timp alocăm celor două
domenii, ci mai ales cum îl alocă m.”28

26Beică Alexandra, Work – life balance: Echilibrul dintre viata personala si cea profesionala ,
https://www.hipo.ro/locuri -de-munca/vizualizareArticol/1393/Work -life-balance: -Echilibrul -dintre -viata –
personala -si-cea-profesionala , accesat la data de 16.04.2020
27 Beică Alexandra, op.cit.
28Turchina Tatiana, Echilibrul muncă –familie și rolul suportului social
https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/76129 , accesat la data de 06.05.2020

15
Dezechilibrul între aceste două părți poate avea o serie de dezavantaje :
• extenuare – dacă nu există un echilibru între viața profesională și viața personală poate
apărea extenuare. Munca în exces și task -urile date îl pot extenua pe angajat iar când
vine vorba de viața personală nu mai are puterea să se bucure de ea. Munca îi poate
ocupa unui om tot timpul pe care îl are neavând timp și pentru el.
• stresul – stresul poate apărea foarte ușor mai ales când nu există un echilibru între cele
două părți. Așa cum am spus mai sus task -urile trebuie să fie date cu limită și să nu fie
prea multe pentru un angajat deoarece se poate simți stresat și cu gandul mereu la ce
are de făcut. 29
Atingerea unui echilibru nu este benefică doar pentru individ ci și pentru companie din mai
multe motive :
• angajații fericiți și pe care nu se pune o presiune constantă sunt mai productivi
• programul de lucru flexibil este din ce în ce mai căutat în rândul angajaților. Angajații
cu potențial sunt din ce în ce mai atrași de acest lucru. Un studiu realizat arată că 27%
dintre tinerii pr ofesioniști doresc un program de lucru mai flexibil
• se crează limite între job și celelalte aspecte ele vieți
• prin echilibru observăm care sunt prioritățile atât la locul de muncă cât și în viața
personală30
Nigel Stephenson conduce operațiunile GSK Consumer Healthcare din România și
alte șapte țări din regiune. El vorbește despre echilbrul business – viață personală și afirmă că
acordă o atenție deosebită menținerii echilibrului dintre viața pe rsonală și business. El
încearcă să fie un exemplu pentru cei peste 100 de angajați ai GSK Consumer Healthcare.
„Dintr -o listă lungă cu ce nu trebuie să facă un CEO, cred că un bun manager ar trebui să
evite tentația de a face prea multe. Trebuie să fii fo arte clar în prezentarea viziunii și foarte
flexibil atunci când trebuie să îți atingi obiectivele. Iar echilibrul viață personală – business
joacă un rol important. Pentru fiecare angajat vorbim de un alt fel de echilibru. Ca și lider,
responsabilitatea m ea este să îi ajut pe oameni să găsească un echilibru ideal pentru ei. Un om
fericit înseamnă un angajat fericit. Prin urmare încerc să fiu eu însămi un bun exemplu. Vin la

29 Beică Alexandra, Work – life balance: Echilibrul dintre viata personala si cea profesionala ,
https://www.hipo.ro/locuri -de-munca/vi zualizareArticol/1393/Work -life-balance: -Echilibrul -dintre -viata –
personala -si-cea-profesionala , accesat la data de 17.04.2020
30 idem

16
birou la 8.30 și foarte rar plec după ora 18 – 18.30. Îmi fac mereu timp pentru act ivitățile
sportive la care participă fiica mea, pentru serbările școlare. Îmi încurajez colegii să facă la
fel. Nu trebuie să regreți niciodată că nu ai făcut ceva, trebuie să îți găsești timp. Munca nu se
termină niciodată” . 31
Prin exemp lul lui Nigel Stephenson am vrut să evidențiez faptul că momentele de
deconectare sunt foarte importante pentru un echilibru sănătos între viața profesională și viața
personală.
Un alt exemplu al țărilor cu cel mai bun echilibru este Olan da care a depășit
Danemarca în clasamentul țărilor cu cel mai bun echilibru între viața profesională și cea
privată. O landezii au obținut 9,3 puncte din 10, în timp ce danezii, clasați pe locul al doilea,
au obținut nouă puncte . Din cele 35 de țări ale OEC D măsurate în sondaj, cel mai scăzut
punctaj privind echilibrul dintre muncă și viața personală a fost cel înregistrat de Turcia, fiind
evaluat cu zero, în timp ce Mexicul a înregistrat doar o ușoară creștere, scor 0,8. Olandezii
dedică în jur de 16 ore pe zi meselor, somnului și altor îndeletniciri. La acest capitol îi
depășesc francezii – cu o medie de 16,4 ore pe zi. Numărul femeilor care ocupă un loc de
muncă în Olanda s -a dublat aproape de la 35% la începutul anilor 1980 la 69,9% astăzi, ceea
ce este c u mult peste media OECD de 57,5%.32
2.2 Impactul echilibrului dintre viața profesională și cea personală asupra satisfacției și
performanței la locul de muncă
Echilibru viață profesională -viață personală este unul dintre aspectele care poate
îmbunătăți productivitatea în cadrul oricărei companii care ține cont de acest lucru. Fiecare
companie trebuie să aibă în vedere faptul că angajații au o viață personală pe lângă locul de
muncă. De aceea responsabilitățile și sarcinile unui angajat t rebuie să corespundă cu numărul
de ore de la locul de muncă. Angajatul nu trebuie suprasolicitat deoarece vor exista rezultate
negative care pot afecta atât compania cât și starea de sănătate a angajatului.

31Stan Alina, Nigel Stephenson, GSK Consumer Healthcare: Un CEO trebuie să evite tentația de a face prea
multe , https://revistaprogresiv.ro/articole/nigel -stephenson -gsk-consumer -healthcare -un-ceo-trebuie -sa-evite –
tentatia -de-face -prea , acc esat la data de 27.05.2020
32 Badea Dana, Olanda a depășit Danemarca în clasamentul țărilor cu cel mai bun echilibru între viața
profesională și cea privată ,https://revistacariere.ro/leadership/piata -muncii -employment/olanda -a-depasit –
danemarca -in-clasamentul -tarilor -cu-cel-mai-bun-echilibru -intre -viata -profesionala -si-cea-privata/ , accesat la
data de 15.06.2020

17
Un bun echilibru între muncă și viața personală duce la un mai bun moral al
angajaților, la reducerea absenteismului, optimizarea perfor manței profesionale, loialitatea
angajaților și la o mai bună stare de sănătate a acestora.33
Cu toții știm că echilibrul dintre viața personală și cea profesională ne poate ajuta
atât în carieră cât și în viața personală. Dacă știm să ne creăm limite între aceste două părți ne
putem considera mai fericiți și mai satisfăcuți. Acasă ne putem ocupa de familie, de copii, de
pasiunile și hobb y-urile pe care le avem. La muncă, dacă suntem conectați doar acolo atunci
putem avea rezultate bune. Deși se știe că nu putem avea succes pe plan profesional dacă în
viața personală avem probleme și lucrurile nu merg așa cum ne dorim noi.
Fericirea unui om nu depinde doar de performanța la locul de muncă. 92% din
angajații români lucrează mai mult de 50 de ore pe săptămână devenind astfel dependenți de
locul de muncă fără a atinge un echilibru dintre viața profesională și viața personală.34
Este bine cunoscut că relațiile între parteneri duc la o viața mai fericită. De aceea
trebuie să știm că liniștea din plan emoțional se transferă automat în plan profesional. O
soluție recomandată de Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Inst itutului de Neuro -Programare
Lingvistică (INLPSI) spune că este bine să ne ferim de relațiile toxice. „Atâta timp cât o
relație ne ține pe loc sau, din contră, ne trage în jos, ea devine o oportunitate de învățare a
unei lecții, în cel mai bun caz. Uneori e bine să trecem și prin acestea. În același timp, e
important să știm când să ne oprim, să mulțumim pentru lecție ca mai apoi să dăm drumul și
să mergem mai departe. Cu cât insistăm mai mult să nu învățăm lecția și ne încăpățânăm să
ținem de ceva c e nu funcționează, cu atât mai mult ne limităm reciproc”, explică psihologul.35
Eu cred că o viața echilibrată duce la performanță la locul de muncă iar relațiile
sănătoase din viața personală pot aduce satisfacție atât la locul de muncă cât și acasă. Cu cât
echilibrului dintre viața personală și viața profesională este mai mare cu atât putem performa
mai ușor la locul de muncă. Un dezechilibru între aceste două planuri poate avea rezultate

33 Leovaridis Cristina și Cârcu Laura, ECHILIBRUL DINTRE MUNCĂ, VIAȚĂ PERSONALĂ ȘI EDUCAȚIE ÎN RÂNDUL
STUDENȚILOR. O CERCETARE CALITATIVĂ, https://revistadesociologie.ro/en/sites/default/files/07 –
cleovaridis.pdf , accesat la data de 15.06.2020
34 Ghircoias Angela, Work – life balance: Echilibrul dintre viaț a personala si cea profesionala ,
https://www.hipo.ro/locuri -de-munca/vizualizareArticol/1393/Work -life-balance: -Echilibrul -dintre -viata –
person ala-si-cea-profesionala , accesat la data de 17.04.2020
35 Samoila Anca, Echilibrul din viața personală vă ajută în carieră , https://r evistacariere.ro/inspiratie/work -life-
balance/echilibrul -din-viata -personala -va-ajuta -in-cariera/ , accesat la data de 06.05.2020

18
negative. Poate afecta relațiile personale adică rel ațiile cu familia sau apropiații și poate aduce
insatisfacție la locul de muncă.
2.3 Echilibrul viață profesională – viață personală în România
Este cunoscut că în rândul tinerilor din România șomajul este în creștere, deoarece
majoritate a angajaților cer experiență atunci când un tânăr încearcă să se angajeze. Din acest
motiv tinerii aleg să lucreze în timpul facultății câteodată chiar și full -time pentru a avea
experiență atunci când vor termina facultatea dar și din nevoia materială.36
„Studenții care lucrează în timpul studiilor universitare de licență reprezintă o
realitate. Mai mult decât atât, în ultimii ani a scăzut semnificativ durata medie de frecventare
a învățământului superior: în anul universitar 2012/2013, un student a stat în facultate în
medie 1,2 ani, aceasta indicând că foarte mulți tineri abandonează studiile universitare pe
parcurs, doar aproximativ o treime (38,3%) din studenți absolvind învățământul superior, cu
sau fără licență, față de aproape două tr eimi dintre studenți (65,4%) în anul universitar
2008/2009 care absolveau învățământul superior1 , o cauză des invocată a abandonului fiind
imposibilitatea de a studia și munci în același timp ”.37
Din aceste motive putem spune că în rândul tin erilor angajați care frecventează și
facultatea nu apare un echilibru dintre viața profesională și cea personală. Ei se concentrează
doar să supraviețuiască în maratonul zilnic dintre facultate și serviciu.
Un studiu realizat în anul 2015 de c ătre cei de la Ernst&Young arată faptul că românii
gestionează mult mai greu echilibrul dintre viața profesională și cea personală, însă tinerii
care intră pe piața muncii vin cu o nouă abordare. Românii lucrează mult mai multe ore
suplimentare decât perso anele din alte țări „ și beneficiază de flexibilitate la locul de muncă
doar de la un anumit nivel de senioritate în sus, arată concluziile studiului „Generațiile urbane
și priorităț ile lor” publicat de EY România”.38

36 Leovaridis Cristina și Laura Cârgu, Echilibrul dintre muncă, viața personală, și educație în rândul studenților.
O cercetare calitativă, https://www.revistadesociologie.ro/sites/default/files/07 -cleovaridis.pdf , accesat la data
de 06.05.2020
37 Mitulescu Sorin, Bogdan Florin, Condiții econom ice și sociale ale vieții studenților din România (Eurostudent
V 2012 –2014, Sinteza raportului national), Institutul de Științe ale Educației, București, 2015, p. 5.
38Sebastian Radu, Românii nu știu să gestioneze echilibrul dintre viața profesională și ce a personală ,
https://revistacariere.ro/inspiratie/actual/romanii -nu-stiu-sa-gestioneze -echilibrul -dintre -viata -profesionala -si-
cea-personala/ , accesat la data de 21.04.2020

19

Sursa: Sebastian Radu, Românii nu ști u să gestioneze echilibrul dintre viața profesională și cea
personală, https://revistacariere.ro/inspiratie/actual/romanii -nu-stiu-sa-gestioneze -echilibrul -dintre –
viata -profesionala -si-cea-personala/ , accesat la data de 21.04.2020

În urma unui chestionar rea lizat de EY la care au răspuns 2562 de persoane din mediul
urban cu vârsta între 18 și 55+ ani, s -a demonstrat faptul că î n ultimii 3 ani gestionarea
programului vieții profesional e a devenit mai dificilă . Peste jumătate (51%) dintre respondenți
consideră că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să gestioneze echilibrul între viața
personală și cea profesională, în timp ce 26% apreciază că este mai ușor de păstrat echilibr ul
în prezent. Cei care au copii pot spune că este mai dificil de gestionat echilibrul dintre viața
profesională și cea personală. Comparativ cu restul țărilor, părinții din România au resimțit cel
mai acut dificultățile din ultimii trei ani . „Aproape jumă tate dintre respondenții angajați în
muncă au renunțat la activitățile de relaxare din motive financiare în ultimii trei ani, în timp ce
28% au amânat achiziționarea sau închirierea unei locuințe personale, iar 14% au amânat
decizia de a avea primul copil din aceleași motive. 14% dintre respondenții cu vârsta între 34

20
și 49 de ani au amânat decizia de a avea primul copil din motive financiare, iar 6% dintre ei
pe aceea de a avea încă un copil. ” 39
În urma unui alt studiu realizat la comanda Epson arată că 6 5% dintre angajații români
lucrează peste program , cu toate acestea au susținut că sunt mulțumiți de locul lor de muncă și
că echilibrul dintre muncă și timpul liber este aproape perfect. Studiul a fost realizat pe un
eșantion de 100 de persoane cu vârste între 18 și 60 de ani. Cei mai mulți dintre ei lucrează în
sectorul privat din București și au poziții de middle -management. Românii rămân peste
program la muncă deoarece nu au suficiente ore la dispoziție pentru a finaliza sarcinile de
muncă. T otuși, potrivit cercetătorilor, se obțin cele mai bune performanțe în timpul orelor
petrecute peste programul de muncă.40
În prezent, România trece printr -o criză pe piața muncii din cauza lipsei de forță de
muncă în ciuda salariilor oferite. În ultima vr eme românii doresc să încetinească ritmul alert al
vieții și să facă lucruri care le produc mai multă plăcere, inclusiv la locul de muncă. Mulți
dintre angajați nu mai doresc să lucreze suplimentar sau pe timp de weekend, ci aleg să își
petreacă timpul cu lucruri care îi fac fericiți. „ Având în vedere acest lucru, angajatorii devin
tot mai conștienți de așteptările crescânde ale forței de muncă în ceea ce privește viața
profesională și cea privată, astfel analizează constant modul în care s -ar putea realiza un
echilibru între cele două și se implementează măsuri specifice pentru a promova acest
lucru. ”41
Printre schimbările pe care companiile le fac încercând să mențină echilibrul dintre
viață profesională și cea personală sunt:
• posibilitatea de a lucra de acasă când este necesar. Acest lucru permite angajatului să
rămână acasă lângă un membru al familiei. Mamele pot rămâne acasă dacă un copil nu
se simte bine sau dacă c hiar ea nu se simte bine. Această posibilitate cred că este
foarte importantă atunci când dorești să te angajezi. Companiile pot angaja chiar și

39 Sebastian Radu, Românii nu știu să gestioneze echilibrul dintre viața profesională și cea personală ,
https://revistacariere.ro/inspiratie/actual/romanii -nu-stiu-sa-gestioneze -echilibrul -dintre -viata -profesionala -si-
cea-personala/ , accesat la data de 21.04.2020
40 Pescaru Constantin, 6 din 10 angajați ro mâni lucrează peste program. Cu toate acestea, cei mai mulți sunt
mulțumiți de echilibrul job -viață personală , https://revistacariere.ro/leadership/piata -muncii -employment/6 –
din-10-angajati -romani -lucreaza -peste -program -cu-toate -acestea -cei-mai-multi -sunt -multumiti -de-echilibrul –
job-viata -personala/ , acce sat la data de 21.04.2020
41 Blidariu Grup, Viața personală vs. viața profesională a angajaților , https://www.contabilitate -timis.ro/viata –
personala -vs-viata-profesionala -a-angajatilor/ , accesat la data de 21.04.2020

21
persoane cu dizabilități care nu se pot deplasa dar doresc să lucreze și pot face acest
lucru.
• reducerea orelor suplimentare. Este foarte important să se țină cont de echilibrul dintre
viața personală și cea profesională. Un angajat are nevoie de timp liber și de delectarea
de la locul de muncă. Pentru a avea un echilibru între aceste două părți este nevoie ca
un angajat să aibă timp și pentru viața lui personală.
• deconectarea la terminarea programului. Angajatorii trebuie să respecte programul de
lucru și să nu impună angajatului să răspunde la mail -uri sau la telefon în afara orelor
de muncă.
• Împărțirea task -urilor într -un mod responsabil. Task -urile date unui angajat trebuie să
fie împărțite corect și eficient deoarece angajatul poate deveni frustrat dacă volumul
de muncă este foarte mare și nu reușește să îl facă.42
Ca acest echilibru să fie făcut și angajații au responsabilitatea să mențină și să
găsească echilibrul dintre viața profesională și viața personală. „C heia succesului atât în viața
personală cât și în cea profesională nu este să ne delimităm complet munca și viața, ci să
învățăm să fim eficienți și constanți în încercarea obținerii unui echilibru. ”43
2.4 Recomandări pentru atingerea unui echilibru între carieră și viață personală –
temporar
Majoritatea oamenilor caută să obțină un echilibru între viața personală și viața
profesională, însa deseori se întâmplă ca acest lucru să fie greu sau aproape imposibil de atins.
În urma unei cercetări recente care aparț ine Society of Human Resource Management, s-a
ajuns la concluzia că c irca un sfert d intre firmele din SUA, au o p olitica formală a echilibrului
între viața profesională și cea personală ș i peste 52% au o politică informală .44
Să ai echilibru în viață înseamnă să înțelegi ce e important și contează cu adevărat .
Dezechilibrul dintre viața personală și viața profesională duce la nefericire, indiferent în care
parte este înclinată balanța. Dacă ne concentrăm prea mult pe locul de muncă nu vom avea
timp liber iar lipsa lui poate duce la oboseală, frustrare sau înstrăinarea de cei dragi chiar și de

42 Blidariu Grup, Viața personală vs. viața profesională a angajaților , https://www.conta bilitate -timis.ro/viata –
personala -vs-viata -profesionala -a-angajatilor/ , accesat la data de 21.04.2020
43 idem
44Matei Mihai, Cum se poate obtine echilibrul intre viata profesionala si cea personala ,
https://www.portalmanagement.ro/cum -se-poate -obtine -echilibrul -intre -viata -profesionala -si-cea-personala/ ,
accesat la data de 15.06.2020

22
familie. Iar dacă atenția este mai mult pe viața personală „ atunci riscam stagnarea in acelaș i
punct al carierei pentru prea mult timp, sau chiar regresul profesional ”. Unul dintre cele mai
importante comportamente care ajută la atingerea echilibrului dintre viața profesională și cea
personală este de a renunța să fim perfecți. 45
1. Redescoperirea stării de prezență
Știm foarte bine că problemele de acasă nu le putem lăsa la intrare în birou, și invers.
Dar totodată trebuie s ă știm cum să ne dedicăm unui singur lucru și atenția noastră să nu fie
distribuită în mai multe locuri. Cu cât suntem mai atenți la un lucru, el va fi făcut de calitate.
Trebuie să știm să ne trăim conștient atât viața personală cât și cea profesională. „ Totodată,
fiind prezenți, vom putea aloca timp de calitate fiecărui plan și ne vom putea bucura de
beneficiile aferente. ” Trebuie să exersăm starea de prezență ca să putem menține un echilibru
între cele două planuri. 46
2. Gestionarea timpul mai eficient
Trebuie să știm că timpul pe care îl avem este resursa noastră cea mai importantă.
Pentru a ne gestiona timpul cat mai bine este indicat să ne creăm listă cu prioritățile care le
avem și cu lucrurile care nu sunt atât de importante de făcut. As tfel vom ști ce trebuie să
facem și ce lucruri mai pot fi amânate. „ Este util ca periodic să facem o analiză a acelor
acțiuni în care investim resurse de timp și energie și să stabilim dacă ne sunt în mod real
necesare ”.47
3. Evitarea discuțiilor ce țin de job acasă și invers
Nu este indicat să vorbim despre problemele de acasă cu colegii de la muncă pentru că
astfel nivelul de concentrare și productivitate vor fi afectate. Lipsa de limite între viața
profesională și cea per sonală poate crea neplăceri pe ambele planuri. Trebuie să știm că atunci
când suntem acasă timpul acela cu persoanele dragi trebuie valorificat.
4. Alocarea resurse suficiente pentru fiecare plan

45Luca Dan, Obține echilibrul dintre viața profesională și cea personală, https://lifehax.life/obtine -echilibrul –
dintre -viata -profesionala -si-cea-personala/ , accesat la data de 06.05.2020
46 Zafiu Nicoleta Ana, Cum să stabilești echilibrul dintre viața profesională și cea personală,
https://cariera.ejobs.ro/echilibrul -viata -profes ionala -personala/ , accesat la data de 05.05.2020
47 idem

23
Epuizarea la locul de muncă duce la neglijarea familiei sau celor dragi. Nu este
recomandat să ne deconectăm total de la unul dintre cele două planuri pentru că noi ca oameni
avem nevoie să creștem atât pe plan profesional cât și pe plan personal. Desigur că există și
excepții ca de exemplu concediul d e maternitate sau vacanțele, atunci trebuie să ne
concentrăm asupra noastră.
5. Trebuie să ne bucurăm de ambele planuri!
Locul de muncă nu l -am ales întâmplător, este un loc unde ne place să mergem și o
facem din pasiune. Dacă vom ști să ne bu curăm de el atunci vom ști să avem și un echilibru
între locul de muncă și viața personală. Da, poate fi dificil să creăm și să menținem echilibrul
între a spectele importante din viața noastră, dar ne putem asigura cel puțin că nu complicăm
chiar noi lucru rile. Este esențial să fim conștienți de nevo ile, obiectivele, planurile noastre și
să trăim așa cum simți m în mod autentic, fără a ne lăsa influențați de felul în care credem că
trebuie să ne trăim viața.48
6. Renunțarea la obiceiurile inutile!
Tehnologia vine cu multe avantaje dar are și numeroase dezavantaje. Rețelele de
socializare ne pot fura timpul liber pe care îl avem și astfel putem pierde timpul cu familia sau
chiar și orele petrecute la locul de muncă. Acele ore risipite în fața unui ecran pot fi investite
mult mai bine de exemplu prin joaca cu copiii, plimbările cu familia, curs de dezvoltare
personală. Un alt obicei inutil pot fi jocurile. Oamenii ajung să fie dependenți de jocuri fără să
își dea seama și astfel timpul pierdut nu mai poate fi recuperat.
Nu există un echilibru perfect între viața profesională și viața personală. El diferă de la
persoană la persoană. Tot ce trebuie să facem este să ne setăm prioritățile și să învățăm să
separăm timpul liber de responsabilită țile și sarcinile de la locul de muncă.

48 Zafiu Nicoleta Ana, Cum să stabilești echilibrul dintre viața profesională și cea personală,
https://cariera.ejobs.r o/echilibrul -viata -profesionala -personala/ , accesat la data de 05.05.2020

24
Capitolul III – Studiu de caz
3.1 Metodologia de cercetare
Metodologia de cercetare aleasă pentru realizarea acestui studiului de caz este ancheta,
folosind ca și instrument de cercetare chestionarul. Am ales această metodă de cercetare
datorită faptului că reflectă în mod concret opiniile, preferințele persoanelor care au completat
chestionarul în anumite circumstanțe precise. Un alt beneficiu pe car e chestionarul îl oferă ar
fi ușurința de a identifica și interpreta datele .
Chestionarul aplicat are un număr de 15 întrebări, care arată viața oamenilor la locul
de muncă și echilibrul dintre viața profesională și viața personală. Chestionarul a fost aplicat
online, completat de către 110 de respondenți. Angajaților li s -a precizat că prezentul
chestionar nu este un test și că nu există răspunsuri corecte sau greșite. După forma
întrebă rilor, chestionarul poate fi clasificat în chestionar cu întrebări î nchise . Pentru realizarea
chestionarului am avut ca și surse bibliografice site -uri. Întrebările au fost adaptate după
aceste site -uri:
• https://www.questionpro.com/survey -templates/job -stress/
• https://www.surveymonkey.com/mp/work -life-balance -survey -template/
• https://surveyplanet.com/examples/human -resource -surveys/work -life-balance
Problema analizată: Factorii de stres la locul de muncă și echilibrul viață prof esională – viață
personală.
Scopul analizei: D e a arăta influența stresului asupra sănătății fiz ice și psihice ale angajatului.
Obiectivele cercetării:
1. Studiul impactului psihologic al factorilor de stres din întreprindere asupra muncitorilor
2. Anali za factorilor și condițiilor care determină stresul în companii
3. Identificarea surselor potențiale de stres într -o firmă și reducerea acestora
4. Determinarea nivelului de satisfacție a programului de muncă a angajaților
5. Identificarea echilibrului din tre viața profesională și viața personală a respondenților
6. Identificarea nivelului de stres de la locul de muncă

25
Pentru realizarea acestui studiu de caz am rugat atât colegi cât și prieteni să
completeze chestionarul. Totodată, am asigurat respondenții că răspunsurile vor fi
confidențiale și vor fi utilizate doar în urma realizării studiului de caz. Modalitatea de răspuns
a constat în alegerea prin bifare a răspunsurilor pe care angajații au considerat că sunt
corespunzătoare.
Scopul cercetării.
Scopul cercetării v izează stresul de la locul de muncă al angajaților și anume care sunt
cauzele care produc un anumit nivel de stres la locul de muncă al respondenților și echilibrul
dintre viața profesională și viața personală a angajaților.
Chestionarul a avut la bază următorii pași:
• culegerea informațiilor
• prelucrarea datelor
• analiza și interpretarea informațiilor
• realizarea studiului de caz
• documentarea prealabilă
Colectarea informațiilor.
Datele au fost colectate de către autorul lucrării în perioada lunii Mai 2020.

26
3.2 Analiza și i nterpretarea informațiilor obți nute în procesul cercetării.

Graficul nr. 1 – Distribuția r espondenților în funcție gen
În ceea ce privește clasificarea respondenților în funcție de gen, avem 82,7%
persoane de gen feminin, adică 91 din 110 de respondenți și 17,3% de gen masculin adică 19
persoane.

Graficul nr. 2 – Distribuția respondenților în funcție de vârstă
În ceea ce privește clasificare pe grupe de vârstă, avem 77,3% persoane cuprinse între
vârsta de 18 și 24 de ani, 14,5% cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, 4,5% persoane cu 17,3%
82,7%Genul
Masculin
Feminin
77,3%14,5%4,5%1,8%1,8
%Vârsta
18 -24
25 – 34
35 – 44
45 – 54
peste 55

27
vârsta între 35 și 44 de ani, 1,8% persoane cu vârsta între 45 și 54 de ani și 1,8% persoane cu
vârsta peste 55 de ani.
Printre cele mai des întâlnite profesii ale respondenților se numără: contabil, asistent
social, manager, profesor, mecanic, electricieni, vânzător, muncitor necalificat, economist,
manager.

Graficul nr.3 – Distribuția respondenților în funcție de locul de muncă
În urma centralizării răspun surilor, la întrebarea numărul 3 : „Aveți un loc de muncă în
prezent?”, 80,9% au răspuns că în prezent au un loc de muncă iar restul de 19,1% nu au un loc
de muncă în prezent. Cele mai cunoscute firme în care lucrează respondenții sunt: Faist,
Plexus, Delice Cafe, FoodPanda, Oppius Impex, et c. 80,9%19,1%Loc de muncă în prezent
Da
Nu

28

Graficul nr.4 – Distribuția r espondenților în funcție de stresul de la locul de muncă
Analizând răspunsul celor chestionați privind stresul de la locul de muncă, putem
spune că aproape jumătate au răspuns că sunt foarte puțin stresați la locul de muncă. Cei
30,9% au afirmat că există un nivel de stres la locul lor de muncă, iar 23,6% au răspuns
negativ la această întrebare. Pe baza ac estor date, putem spune că respondenții nu sunt stresați
la locul de muncă și chiar dacă există un anumit nivel de stres el este minim.
În comparație cu persoanele de gen masculin, în urma analizei datelor reiese că din cei
30,9% persoanele de g en feminin sunt mai stresate decât cele de gen masculin. Persoanele
care sunt cele mai stresate la locul de muncă sunt femeile cu vârsta între 18 și 24 de ani. 25
dintre respondente cu vârsta între 18 – 24 de ani au afirmat că sunt stresate la locul de mun că,
5 persoane cu vârsta între 25 – 34 de ani; 2 persoane cu vârsta între 35 și 44 de ani; o persoană
cu vârsta cuprinsă între 45 și 54 de ani și o singură persoană de gen feminin cu vârsta peste 55
de ani. Din cei 17,3% respondenți de gen masculin, nici o persoană nu se simte stresată la
locul de muncă. 30,9%
23,6%45,5%Stres la locul de muncă
Da
Nu
Foarte puțin

29

Graficul nr.5 – Simptome în urma stresului de la locul de muncă
Această întrebare le permitea respondenților să aleagă mai multe variante din cele
propuse. Putem observa din grafic că foarte m ulte persoane resimt dureri de cap în urma
stresului de la locul de muncă. Din cei 110 de respondenți 52 de persoane au afirmat că au
dureri de cap în urma stresului, acesta având un procent de 64,2%. Pe locul al doilea al
simptomelor este insomnia. Cu un procent de 34,6%, insomnia se regăsește între simptomele
persoanelor care au completat chestionarul, bifat de 28 de persoane. Anxietatea are un procent
de 21% și a fost completat de 17 persoane. Depresia are cel mai mic procent dintre toate
simptomele, 18, 5%, 15 persoane au stări de depresie în urma stresului de la locul de muncă.
Durerile de cap sunt provocate în urma stresului de la locul de muncă pentru că, din
punctul meu de vedere este un simptom care are rezultate imediate din cauza stresulu i de la
locul de muncă. Ele sunt cele mai frecvente simptome apărute la angajați în urma stresului.
Atunci când mintea lucrează în permanență fără pauze de relaxare, apariț ia durerilor de
cap este aproape inevitabilă. 64.20%
18.50%21%34.60%
Dureri de cap Depresia Anxietate InsomnieSimptome ale stresului

30

Graficul nr.6 – Distribuția r espondenților în funcție de nivelul de stres de la locul de muncă
În urma analizării răspunsurilor la întrebarea „Cum ați evalua nivelul de stres la
locul de muncă? ”, 46 de per soane au afirmat că nivelul de stres din firmele lor este unul ușor,
astfel având un procent de 41,8%. 54 de persoane au un nivel moderat de stres la locul de
muncă, cu un procent de 49,1%. Aproape 10% din respondenți se luptă cu un nivel de stres
ridicat în companiile în care lucrează.
Nivelul de stres ridicat la locul de muncă nu aduce numai efecte negative asupra
angajatului ci și asupra companiei. Angajatul poate avea probleme de sănătate cauzate de
stres, ca de exemplu afecțiuni cardiace, tulburări de somn, dureri de cap, anxietate, depresie
etc. Aceste efecte ale stresului asupra angajatului pot afecta compania. Angajatul poate ajunge
să își oprească activitatea din cadrul companiei, iar în felul acesta compania are de suferit.
Stresul po ate fi gestionat eficient prin anumite strategii de adaptare la stres, prin diferite
tehnici de relaxare, somn suficient, practicarea unor exerciții fizice, etc.
Stres ul nu face parte dintr -un mod sănătos de viață, ci poate afecta sistemul im unitar,
sistemul digestiv si pe cel reproducător, poate creș te riscul unui stop cardi ac, sau al unui atac
cerebral, poate face persoanele mai vulnerabil e la anxietate și depresie și poate grăbi
îmbătrâ nirea. 41,8%
49,1%9,1%Nivelul de stres
Ușor
Moderat
Ridicat

31

Graficul nr.7 – Factori cauzatori de stres la locul de muncă
La întrebarea cu numărul 7 „ Care dintre următoarele reprezintă factori cauzatori de
stres la locul de munca? ”, putem observa faptul că cei mai mulți dintre respondenți au afirmat
faptul că volumul de muncă este un factor care le aduce stres la locul de muncă, având un
procent de 49,10% fiind ales de aproape jumătate dintre respondenți, mai exact 54. La această
întrebare, respondenții puteau alege mai multe variante de răspuns, nu doar una. Un alt factor
al stresului care a fost ales de cei mai mulți dintre respondenți sunt responsabilitățile. Are un
procent de 45,5% și a fost bifat de 50 de persoane. Mediul de lu cru are un procent de 22,7% și
a fost ales de 25 de persoane. Un alt factor care aduce stres la locul de muncă al
respondenților sunt relațiile cu colegii, care are un procent de 20% și a fost ales de 22 de
persoane. Termenele nerezonabile au un procent de 17,3%, ales de 19 persoane. Ultimul
factor care creează stres la locul de muncă este managerul, cu un procent de 10,9%, fiind bifat
de 12 persoane.
Eu cred că volumul de muncă și responsabilitățile sunt factori foarte des întâlniți în
organiz ații, ca factori cauzatori de stres. Cred că managerii nu țin cont de suprasolicitarea
angajaților, iar volumul de muncă și responsabilitățile sunt date fără a se lua în calcul cât
poate un angajat să facă în timpul orelor de muncă.
Factorul cauzator de stres care are cel mai mare procent în urma răspunsurilor
respondenților este volumul de muncă. Lipsa de motivație a angajaților, dificultăț i ale 49.10%45.50%
22.70%
10.90%17.30%20%Factori cauzatori de stres

32
acestora de a se adapta la schimbări ș i la un mediu de lucru dinamic sau chiar reticența
acestora față de modul de lucru î n cad rul echipei din care face parte pot fi cauze ale volumului
de muncă a angajaților.
Stresul este deseori cauzat de multe responsabilități pe care le impune locul de
muncă, astfel că responsabilitățile sunt un alt factor de stres care are un procent mare în urma
răspunsurilor respondenților. Fiecare companie trebuie să știe să distribuie responsabilitățile,
astfel încât angajatul să nu se simtă stresat la locul de muncă și să facă față responsabilităților
primite.

Graficul nr.8 – Distribuția respondenților în funcție de cât de mulțumiți sunt de echilibrul
dintre viața profesională și cea personală.
Analizând distribuția responde nților în funcție de cât de mulțumiți sunt de echilibrul
dintre viața profesională și cea personală, doar 10,9% din respondenți sunt extrem de
satisfăcuți de acest echilibru. 35,5% sunt foarte satisfăcuți, iar 46,4% sunt cât de cât
satisfăcuți. 8 responden ți, adică 7,3% au afirmat că nu sunt deloc satisfăcuți de echilibrul
dintre viața profesională și viața personală.
Echilibrul între viața profesională și cea personală este definit ca fiind acea situație
caracterizată prin satisfacție , atât în sarcinile de la locul de muncă cât și în cele din viața
personală sau de familie. În urma acestui grafic putem spune că respondenții nu au un
echilibru bine stabilit între viața profesională și cea personală, doar 10,9% adică 12 persoane 10,9%
35,5%46,4%7,3%Satisfacția echilibrului dintre viața
profesională și cea personală
Extrem de satisfăcut
Foarte satisfăcut
Cât de cât satisfăcut
Deloc satisfăcut

33
pot afirma că sun t extrem de mulțumiți de echilibrul dintre viața profesională și cea personală,
procent care poate pune un semn de întrebare.

Graficul nr. 9 – Distribuția respondenților în funcție de cât de des lucrează în weekend
La întrebarea numărul 9 : „Cât de des lucrați în weekend?”, aproape jumătate dintre
respondenți au afirmat că nu lucrează niciodată în weekend, 21,8% lucrează în fiecare
weekend, 22,7% lucrează odată la două săptămâni, iar 10,9% lucrează odată p e lună în
weekend.
În funcție de aceste răspunsuri ale respondenților, putem observa că aproape jumătate
dintre ei pot avea un echilibru între viața profesională și cea personală, deoarece 44,5% dintre
respondenți nu lucrează niciodată în weeke nd.
21,8%
22,7%
10,9%44,5%Cât de des lucrează în weekend
În fiecare weekend
O dată la două săptămâni
O dată pe lună
Niciodată

34

Graficul nr. 10 – Distribuția respondenților în funcție de cât le permite locul de muncă să
petreacă timp cu familia și prietenii
În urma centralizări i răspunsurilor la întrebarea 10 : „Programul dvs. de muncă vă
permite să vă petreceți timp cu prieteni și familia ?”, s-a înregistrat un procent de 40% de
respondenți care oarecum își permit să își petreacă timp cu familia și prietenii în funcție de
programul de la locul de muncă, 39,1% își permit în mare măsură să își petreacă timp cu
familia și prietenii, iar restul de 20,9% își permit în mică măsură să își petreacă timp cu
familia și prietenii.

20,9%
40%39,1%Cât le permite locul de muncă să petreacă
timp cu cei apropiați
În mică măsură
Oarecum
În mare măsură

35

Graficul nr. 11 – Distribuția respondenților în funcție de cât de ușor este să găsească timp
pentru hobby -uri
Cei mai mulți d intre respondenți cu un procent de 54,2% au afirmat că este ușor
oarecum să găsească timp pentru hobby -uri, 28% în mică măsură pot găsi timp pentru hobby –
uri iar 17,8% au timp în mare măsură să găsească timp pentru hobby -uri.
În urma acestor r ăspunsuri, eu consider că respondenții nu au foarte mult timp pentru
hobby -uri, deoarece doar 19 dintre persoane pot găsi în mare măsură timp pentru hobby -uri.
Acest lucru cred că se datorează lipsei de timp liber. Programul de muncă sau
responsabilitățile de familie sunt factori care pot afecta viața personală. 28%
54,2%17,8%Cât de ușor este să găsească timp pentru
hobby -uri
În mică măsură
Oarecum
În mare măsură

36

Graficul nr. 12 – Distribuția respondenților în funcție de cât de capabili sunt să seteze limite
între viața profesională și viața personală
Cei mai mulți dintre respondenți sunt capabili să își seteze în mare măsură limite între
viața profesională și cea personală, cu un procent de 40,7%. 47,2% dintre respondenți își
setează limite oarecum, iar restul de 12% își sunt capabili în mică măsură să își seteze limite
între viața profesională și viața personală.
Stabilirea unui echilibru între viața profesională și cea personală poate fi de multe ori
o adevărată provocare . Lipsa de limite între viața personală și viața profesională poate crea
neplăceri în ambe le planuri. Limitele pot echilibra viața profesională și viața personală. Un
echilibru sănătos dintre viața profesională și viața personală trebuie să se bazeze pe limite
realiste între locul de muncă și celelalte aspecte ale vieții.
12%
47,2%40,7%Cât de capabili sunt să seteze limite între
viața profesională și cea personală
În mică măsură
Oarecum
În mare măsură

37

Graficul nr. 13 – Distribuția respondenților în funcție de cât de des iau sarcinile de la locul de
muncă acasă
În ceea ce privește distribuția respondenților în funcție de cât de des iau sarcinile de la
locul de muncă acasă, cel mai mare proce nt înregistrat este de 50%, care este ai respondenților
care nu iau niciodată sarcinile de la locul de muncă acasă. 14,5% dintre respondenți iau în
fiecare zi sarcinile acasă de la locul de muncă, 19,1% iau o dată pe lună, iar restul de 16,4%
iau o dată pe săptămână sarcinile acasă de la locul de muncă.
Eu cred că, aceste procente ne arată faptul că jumătate dintre respondenți nu lucrează
niciodată acasă, ceea ce înseamnă că își pot face timp pentru viața lor personală. Din cei
14,5%, adică 16 per soane, sunt acei care lucrează în fiecare zi acasă, sau de acasă. Nu toate
locurile de muncă permit angajaților să lucreze de la domiciliu, de aceea sunt persoane care
nu pot lua sarcinile de la locul de muncă acasă.
Lucrul de acasă nu vine numa i cu avantaje , mai ales atunci când angajații nu știu să
separe viața profesională și viața personală prin limite. Sarcinile luate de la locul de muncă
acasă, pot avea o serie de dezavantaje. Pierderea timpului liber, neglijarea familiei sau
prietenilor, e xtenuarea, etc. 14,5%
19,1%
16,4%50%Cât de des iau sarcinile de la locul de muncă
acasă
În fiecare zi
O dată pe lună
O dată pe săptămână
Niciodată

38

Graficul nr.14 – Distribuția respondenților în funcție de cât de mulțumiți sunt de programul de
lucru
La întrebarea cu numărul 14: „ Sunteți mulțumit de programul de lucru ?”, respondenții
au avut de ales de la 1 la 5 cât de mulțumiți sunt de programul de lucru, 1 însemnând deloc iar
5 foarte mulțumit. 5,5% adică 6 persoane nu sunt deloc mulțumiți de programul lor de muncă.
8,2% adică 9 persoane au ales să bifeze 2, adică puțin mulțumiți de programul de muncă.
30%, adică 33 dintre respondenți sunt cât de cât mulțumiți de programul de la locul de muncă.
Ultimele procente de 32,7% și 23,6%, sunt respondenții care sunt mulțumiți și foarte
mulțumiți de programul de la locul de muncă .
Pe baza acestor răspunsuri eu consider că, angajații sunt mulțumiți de programul de la
locul de muncă. Cred că acest lucru se datorează faptului că, angajații au un program flexibil
la locul de muncă și sunt mulțumiți de acest aspect.
Pentru angajați, programul de muncă este un aspect foarte important atunci când își
aleg un loc de muncă. Flexibilitatea programului de muncă permite salariaților echilibrarea
vieții personale cu viața profesională . 0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%
1 2 3 4 5Cât de mulțumiți sunt de programul de
muncă

39

Graficul nr.15 – Distribuția r espondenților în funcție de unde se văd peste 5 ani în organizația
în care își desfășoară activitatea.
La ultima întrebare cu numărul 15: „ Unde vă vedeți peste 5 ani în organizația în care
lucrați ?”, respondenții trebuiau să aleagă între 3 var iante de răspuns. Jumătate dintre ei cu un
procent de 49,5%, au afirmat că nu sunt siguri de viitorul lor în organizație. 36,7% se văd
peste 5 ani pe o poziție ierarhică superioară, iar 13,8% afirmă că peste 5 ani se văd la fel ca în
prezent în organizația în care își desfășoară activitatea.
Jumătate dintre respondenți nu sunt siguri de viitorul lor în organizația în care lucrează
în prezent și acest lucru cred că se datorează faptului că nu rezonează cu compania, sau că
sunt nemulțumiți de anu mite aspecte din interiorul companiei.

49,5%
36,7%13,8%Unde se văd respondenții peste 5 ani în
organizație
Nu sunt sigur de viitorul meu în
organizație
Pe o poziție ierarhică superioară
La fel ca în prezent

40
Concluzii
Stresul face parte din viața fiecărei persoane și este răspunsul organismului la diferite
situații din viața unui om. Stresul poate fi și unul constructiv, care se numește eustres. Acesta
este stresul pozitiv, care ne dă energie și ne crește pu terea de concentrare. Acesta tinde să ne
crească nivelul de creativitate și de productivitate, dacă este menținut sub control.
Stresul negativ se numește distres și provine din răspunsul nostru la situații care ni se
par în afara controlului și a capacității noastre de influențare.
Stresul de la locul de muncă poate avea mai multe cauze. Unele dintre cele mai
cunoscute sunt: stres cauzat de timp, stres cauzat de anticipație, stres cauzat de situație și stres
cauzat de interacțiune.
O viața echilibrată duce la performanță la locul de muncă iar relațiile sănătoase din
viața personală pot aduce satisfacție atât la locul de muncă cât și acasă.
Există factori de stres care acționează diferit asupra respondenților, iar aceasta reacție
este influențată de vârsta subiectului și genul.
Stresul la locul de muncă este cauzat de mai mulți factori, dar cei mai des întâlniți
factori în organizațiile din care fac parte respondenții sunt: volumul de muncă,
responsabilitățile și mediul de lucru.
Aproape jumătate dintre respondenți, adică 45,5% au afirmat că sunt foarte puțin
stresați la locul de muncă.
Nivelul de stres al respondenților nu este foarte ridicat în organizațiile în care își
desfășoară activitatea. Doar 9,1% au afi rmat că afirmat că au un nivel de stres ridicat la locul
de muncă.
Cele mai des întâlnite simptomele în urma stresului sunt: durerile de cap, insomnia și
anxietatea.
Un alt aspect foarte important este faptul că, persoanele de gen feminin se stresează
mai ușor decât persoanele de gen masculin. Această concluzie reiese de la întrebare 4, vă
simțiți stresat la locul de muncă? , unde 30,9% dintre respondenți au răspuns afirmativ la
această întrebare, răspunsurile fiind date doar de persoanele de gen feminin.

41
Jumătate dintre respondenți afirmă că nu sunt siguri de viitorul lor în organizațiile
unde își desfășoară act ivitatea în momentul de față.
Pentru respondenți nu este foarte ușor să găsească timp pentru hobby -uri. Din cei 110
de respondenți, doar 17,8% pot găsi în mare măsură timp pentru hobby -uri.
44,5% dintre respondenți au afirmat că n u lucrează niciodată în weekend, ceea ce arată
faptul că oamenii își pot petrece timpul și cu familia.
Respondenții sunt capabili să seteze limite între viața profesională și viața personală.
Doar 12% dintre respondenți au afirmat că sunt capa bili în mică măsură să seteze limite între
viața profesională și viața personală.
Respondenții sunt mulțumiți de programul de muncă pe care îl au. Din cei 110 de
respondenți, doar 6 persoane nu sunt deloc mulțumiți de programul de muncă.
Reco mandări
Stresul face parte din viața fiecărui om, de aceea trebuie să învățăm să îl gestionăm
până nu are efecte negative asupra sănătății.
Echilibrul dintre viața profesională și viața personală este un mod de a trăi, de aceea
fiecare persoană trebuie să își seteze prioritățile și să știe să pună limite între viața
profesională și viața personală.
Stresul de la locul de muncă nu ține doar de angajat, și managerul are responsabilitatea
să asigure angajatorului un mediu plăcut iar atunci când nivelul de stres este mare, angajatorul
trebuie să comunice cu managerul despre aceste lucruri și să gestioneze împreună situația.
În concluzie, angajatorul trebuie să identifice riscurile de stres în muncă, să identific e
persoanele care pot fi afectate de stres și în ce mod, să evalueze riscurile și să adopte măsuri
de prevenire, înainte ca lucrătorii să fie afectaț i de stres.
Echilibrul dintre viața profesională și viața personală trebuie să fie un aspect ca re
trebuie luat în calcul de fiecare angajat. În funcție de înaintarea în vârstă, angajații își schimbă
prioritățile dar echilibrul dintre viața profesională și viața personală trebuie să rămână bine
definit. Oamenii trebuie să fie satisfăcuți de modul lor de viață și așa vor fi satisfăcuți și de
echilibrul dintre viața profesională și viața personală.

42
Bibliografie:
Cărți:
1. Carnegie Dale – Cum să învingi grijile și stresul , București 2019, pag 91
2. Selye H. – Știința și viața , Bucureș ti, Editura Politica,1974, p.123
3. Mitulescu Sorin , Bogdan Florin, Condiții economice și sociale ale vieții studenților din
România (Eurostudent V 2 012–2014, Sinteza raportului naț ional), Institutul de Științe ale
Educației, București, 2015, p. 5.
Articole:
1. Badea Dana, Olanda a depășit Danemarca în clasamentul țărilor cu cel mai bun echilibru
între viața profesională și cea privată ,https://revistacariere.ro/leadership/piata -muncii –
employment/olanda -a-depasit -danemarca -in-clasamentul -tarilor -cu-cel-mai-bun-echilibru –
intre-viata -profesionala -si-cea-privata/ ,

2. Beică Alexandra, Work – life balance: Echilibrul dintre viaț a personala si cea profesionala ,
https://www.hi po.ro/locuri -de-munca/vizualizareArticol/1393/Work -life-balance: -Echilibrul –
dintre -viata -personala -si-cea-profesionala
3. Cojocaru Laura Maria, Stresul la locul de muncă și modalități de deconectare ,
https://revistacariere.ro/inspiratie/work -life-balance/stresul -la-locul -de-munca -si-modalitati –
de-deconectare/ ,
4.Corodeanu Daniela – Tatiana, Managementul timpului sau tehnici și inst rumente pentru a
economisi eficient timpul, http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/27_Corodeanu_D T_-
_Managementul_timpului_sau_tehnici_si_instrumente_pt_a_economisi_eficient_timpul.pdf
5. Fodor Andrei, Influența stresului asupra angajaților , http://www.scoalarosu.ro/RO –
FILES/Info_pub/revista_pdf/14/Influenta%20stresului%20asupra%20angajatilor.pdf ,
6. Ghircoias Angela, Work – life balance: Echilibrul dintre viața personala si cea
profesionala , https://www.hipo.ro/locuri -de-munca/vizualizareArticol/1393/Work -life-
balance: -Echilibrul -dintre -viata -person ala-si-cea-profesionala ,

7. Goșa Carmen, O luptă: A face față stresului profesional și situațiilor inerente ,
https://re vistacariere.ro/leadership/contribuitori/o -lupta -a-face-fata-stresului -profesional -si-
situatiilor -inerente/ ,
8. Grup Blidariu , Viața personală vs. viața profesională a angajaților ,
https://www.contabilitate -timis.ro/viata -personala -vs-viata -profesionala -a-angajatilor/
9. Matei Mihai, Cum se poate obține echilibrul intre viața profesională si cea personal ă,
https://www.portalmanagement.ro/cum -se-poate -obtine -echilibrul -intre-viata -profesionala -si-
cea-personala/ ,

43

10. Lazar Sorina, Stresul l a locul de muncă – efecte, cauze și soluții ,
https://www.brandoffice.ro/blog/post/totul -despre -stresul -la-locul -de-munca/ ,
11. Leovaridis Cristina și Laura Cârgu, Echilibrul dintre muncă, viața personală, și educație
în rândul studenților. O cercetare calitativă,
https://www.revistadesociologie.ro/sites/default/files/07 -cleova ridis.pdf
12. Luca Dan , Obține echilibrul dintre viața profesională și cea personală ,
https://lifehax.life/obtine -echilibrul -dintre -viata -profesionala -si-cea-personala/
13. Pescaru Constantin, Studiu: Care sunt cel mai des întâlniți factori de stres la locul de
muncă , https://r evistacariere.ro/inspiratie/cum -sa/studiu -care-sunt-cel-mai-des-intalniti –
factori -de-stres-la-locul -de-munca/
14. Petrovai Domnica, Eficiență în viața profesională și în cea personală,
http://www.cpe.ro/wp -content/uploads/2016/03/Eficienta -in-viata -profesionala -si-in-cea-
personala.pdf ,
16. Pescaru Constantin, 6 din 10 angajați români lucrează peste program. Cu toate acestea,
cei mai mulți s unt mulțumiți de echilibrul job -viață personală ,
https://revistacariere.ro/leadership/piata -muncii -employment/6 -din-10-angajati -romani –
lucreaza -peste -program -cu-toate -acestea -cei-mai-multi -sunt-multumiti -de-echilibrul -job-
viata -personala/
17. Samoila Anca , Echilibrul din viața personală vă ajută în carie ră,
https://revistacariere.ro/inspiratie/work -life-balance/echilibrul -din-viata -personala -va-ajuta -in-
cariera/
18. Sebastian Radu, Românii nu știu să gestioneze echilibrul dintre viața profesională și cea
personală , https://revistacariere.ro/inspiratie/actual/romanii -nu-stiu-sa-gestioneze -echilibrul –
dintre -viata -profesionala -si-cea-personala/
19. Stan Alina, Nigel Stephenson, GSK Consumer Healthcare: Un CEO trebuie să evite
tentația de a face prea multe , https://revistaprogresiv.ro/articole/nigel -stephenson -gsk-
consumer -healthcare -un-ceo-trebuie -sa-evite -tentatia -de-face-prea
20. Turchina Tatiana, Echilibrul muncă –familie și rolul suportului social
https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/76129
21.Zafiu Nicoleta Ana, Cum să stabilești echilibrul dintre viața profesională ș i cea personală,
https://cariera.ejobs.ro/echilibrul -viata -profesionala -personala/
Site-uri web:
1. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, Riscurile psihosociale și stresul
la locul de muncă, https://osha.europa.eu/ro/themes/psychosocial -risks -and-stress

44
Anexa1
CHESTIONAR PRIVIND STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ ȘI EHILIBRUL
VIAȚĂ PROFESIONALĂ – VIAȚĂ PERSONALĂ
1. Genul
o Maculin
o Feminin
2. Vârsta
o 18 – 24 ani
o 25 – 34 ani
o 35 – 44 ani
o 45 – 54 ani
o peste 55 ani
3. Aveți un loc de muncă în prezent?
o Da
o Nu
4. Vă simțiți stresat la locul de muncă?
o Da
o Nu
o Foarte puțin
5. Dacă da, care sunt simptomele în urma stresului de la locul de muncă?
o Dureri de cap
o Depresia
o Anxietate
o Insomnie
6. Cum ați evalua nivelul de stres la locul de muncă?
o Ușor
o Moderat
o Ridicat
7. Care dintre următoarele reprezintă factori cauzatori de stres la locul de munca?
o Volumul de muncă
o Responsabilitățile
o Mediul de lucru
o Manager
o Termene nerezonabile

45
o Relațiile cu colegii
8. Cât de mulțumit sunteți de echilibrul dintre viața profesională și cea personală?
o Extrem de satisfăcut
o Foarte satisfăcut
o Cât de cât satisfăcut
o Deloc satisfăcut
9. Cât de des lucrați în weekend?
o În fiecare weekend
o Odată la două săptămâni
o Odată pe lună
o Niciodată
10. Programul dvs. de muncă vă permite să vă petreceți timp cu prieteni și familia?
o În mică măsură
o Oarecum
o În mare măsură
11. Este ușor pentru dvs. să găsiți timp pentru hobby -uri?
o În mică măsură
o Oarecum
o În mare măsură
12. Sunteți capabil să vă setați limite între viața personală și viața profesională?
o În mică măsură
o Oarecum
o În mare măsură
13. Cât de des luați sarcinile de la locul de muncă acasă?
o În fiecare zi
o O dată pe săptămână
o O dată pe lună
o Niciodată
14. Sunteți mulțumit de programul de lucru?
Deloc
o 1
o 2
o 3
o 4

46
o 5
Foarte mulțumit
15. Unde vă vedeți peste 5 ani în organizația în care lucrați?
o Nu sunt sigur de viitorul meu în organizație
o Pe o poziție ierarhică superioară
o La fel ca în prezent

47

Str. Universității, nr. 1, cod poștal 410087, Oradea, jud. Bihor, România
Telefon: Secretariat: 0259 -408276, 0259 -408407; Decanat: 0259 -408109; Fax: 0259 -408409
Web: http://steconomice.uoradea.ro ; E-mail: steconomice@uoradea.ro

Anexa 2
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR UNIVERSITARE
(se introduce, semna tă, ca ultimă pagină în fișierul conținând lucrarea de
licență/disertație)

Titlul lucrării: _____ STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ ȘI ECHILIBRUL
VIAȚĂ PROFESIONALĂ – VIAȚĂ PERSONALĂ_____

Autorul lucrării: __GAIDOȘ LAVINIA – CRISTINA

Lucrarea de finalizare a studiilor sus -menționată este elaborată în vederea
susținerii examenului de finalizare a studiilor universitare organizat de către
Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea,
sesiunea____IULIE, 2020__ a anului universi tar __2019 – 2020__.
Prin prezenta, subsemnatul/a (nume, prenume) __GAIDOȘ LAVINIA –
CRISTINA
identificat cu B.I./C.I Seria _ZH___, nr. _141719_____, eliberat/ă la data de
__18.08.2017_ de _SPCLEP MARGHITA_, având CNP _2990802054775___,

48
cunoscând prevederi le art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declarații,
declar prin prezenta, pe propria răspundere, că:
1. lucrarea de finalizare a studiilor sus -menționată a fost scrisă și elaborată
de către mine, fără niciun ajutor neautorizat, și că nicio parte a lucrării nu
conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori;
2. în lucrarea de finalizare a studiilor sus -menționată nu există idei, tabele,
grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a
convențiilor internaționale p rivind drepturile de autor.

Oradea, la data de …03.07.2020………….
Semnătura,