PROGRAMUL DE STUDIU LICENȚĂ ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [309012]

[anonimizat].univ.dr. Ioana POP COHUȚ

ABSOLVENT: [anonimizat]

2019

[anonimizat] – [anonimizat]. Bihor

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf.univ.dr. Ioana POP COHUȚ

ABSOLVENT: [anonimizat]

2019

Cuprins

Introducere

Obiectivul principal al lucrării a fost de a prezenta și de a [anonimizat], [anonimizat].

În acest sens am structurat lucrarea pe trei capitole. Cap. I. [anonimizat] (tangibile, intangibile, umane și financiare). Cele mai căutate tipuri de atracții turistice culturale sunt: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

România este o [anonimizat]. [anonimizat], iar cele mai cunoscute orașe sunt: Paris, Roma, Atena, Madrid, Viena, Vatican și Londra.

În turismul cultural există niște factori deteminanți ai competitivității foarte impotanți: Prețul, [anonimizat].

În Cap.II. Specificiatatea și caracteristicile resurselor și a destinațiilor turistice culturale din România am analizat conceptele de: [anonimizat], [anonimizat]. Factorii generali care influențează activitatea turistică sunt: Valoarea calitativă și cantitativă a resurselor, [anonimizat], Repartiția.

Gradul de atractivitate a destinației turistice din România este ridicat datorită resurselor culturale cunoscute pe plan intenațional pentru unicitatea lor.

Imaginea destinației turistice este cunoscută de turist prin experiențele anterioare ale acestuia sau a [anonimizat] o [anonimizat], resurse, aglomerație, monumente, infrastructură etc.

În Cap. [anonimizat], jud. Bihor, cu cele mai cunoscute resurse turistice naturale și culturale precum: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Cap. 1 Cadrul conceptual al resurselor și destinațiilor turistice

1.1 Resursele și destinațiile turistice: definiri, conținut, tipologie, prezentare caracteristici turism cultural

Turismul cuprinde activitățile desfășurate de persoane în cursul călătoriilor și șederilor lor în afara mediului lor obișnuit (reședinței obișnuite), pentru o perioadă consecutivă care să nu depășească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, pelerinaj, etc.

O altă definiție a turismului este dată de profesorii de la Universitatea din Berna, Hunziker și Krapf, aceștia atestă că turismul constituie o serie de fenomene și relații reciproce ca rezultat al călătoriilor oamenilor până la momentul când aceasta nu se soldează cu aflarea lor permanentă într-un anumit loc și nu are legătură cu obținerea de către ei a unor anumite câștiguri.

La începutul anilor ’80, Organizația Mondială a Turismului și-a manifestat preocuparea de a defini conceptul de turism cultural, recunoscând faptul că, spre deosebire de turismul de recreere, turismul cultural este motivat de nevoia vizitatorilor de a-și îmbogăți cunoștințele,de a trăi experiențe noi și variate. Astfel, în 1982 apărea urmățoarea definiție: ,,Turismul cultural cuprinde toate aspectele călătoriei prin care oamenii învață despre mentalitățile și stilurile de viață ale celor cu care vin în contact. În 1991, Asociația Europeană pentru Educație în turism a elaborat următoarea definiție a turismului cultural: “deplasarea persoanelor spre atracții culturale îndepărtate de locul lor de reședință, cu intenția de a acumula informații și experințe noi pentru a-și satisface nevoile culturale”.

Resursele turistice reprezintă acei factori care contribuie la realizarea unei experiențe turistice și include următoarele: .

resursele tangibile (facilități, atracții, infrastructură etc.);

resurse intangibile (imagine, reputație, cultură etc.);

resurse umane (aptitudini, motivații, nivelul de servicii etc.);

resurse financiare.

Resursele tangibile sunt esențiale pentru orice fel de destinație turistică. Acestea includ: plaje, parcuri naționale, atracții turistice, situri istorice, evenimente, activități culturale, activități sportive etc. Aceste resurse sunt esențiale în motivarea unui vizitator pentru alegerea unei destinații. De asemenea, esențiale sunt resursele referitoare la facilitățile de cazare.

Resursele intangibile se referă la aspecte care țin de interpretarea unor informații la care are acces turistul și care pot să fie hotărătoare în materializarea unei călătorii. Reputația unei destinații cu privire la perceția prețurilor (stațiune scumpă, destinație costisitoare etc.) calitatea serviciilor, ospitalitate etc, poate fi interpretată ca fiind atrăgătoare sau nu. De asemenea, imaginea destinației în ceea ce privește siguranța și securitatea, unicitatea de experiențele oferite, disponibilitatea de a primi turisti de anumite categorii (recomandate familiilor sau persoanelor de vârsta a treia) etc.

Resursele umane de care dispune o locație, o destinație turistică sunt importante în alegerea destinației, dar de cele mai multe ori sunt esențiale în revenirea la destinația aleasă, în fidelizarea turisților pentru realegerea destinației respective. Resursele umane implica –abilitățile angajaților, calificările și experiența în cultura ospitalității, etica aplicată și grija pentru turist, sistemele de formare și pregătire profesională.

Resursele financiare de care dispune o locație, o resursă sau destinație turistică se poate remarca în investițiile de capital realizate în zonă, capitalul public pentru servicii, infrastructură alocat; investiții în promovarea și dezvoltarea turismului pe piața internațională etc.

O destinație turistică poate fi reprezentată de orice unitate teritorial administrativă (țară regiune în cadrul unei țări,oraș, sat, stațiune sau alt areal) a cărei economie este dependentă de creșterea semnificativă a încasărilor provenite de la turiști. Poate deține una sau mai multe atracții turistice naturale și/sau antropice. Destinația, imaginea ei și modul în care este promovată, stimulează oamenii să o viziteze, ea fiind cea care poate energiza întreaga industrie turistică. Astfel, destinațiile turistice reprezintă centrul activității turistice, punctul de legătură al multor componente ale turismului iar, atragerea vizitatorilor spre o anumită destinație aduce profit economic și social, atât la nivel local cât și național.

Atracțiile turistice sunt motivația principală a călătoriilor și totodată esența produsului turistic. În termeni generali, atracțiile turistice sun piese unice sau locuri particularizate, clar definite, care sunt accesibile și motivează un număr mare de oameni să călătorească spre ele în timpul liber. Atracțiile culturale pot fi:

clădiri, locuri amenajate pentru un scop anume, altul decât atragerea vizitatorilor: situri arheologice, situri religioase, case memoriale și istorice, arhitectură industrială veche,etc.

clădiri, locurfi amenajate cu scopul de a atrage vizitatorii: muzee,expoziții, galerii de artă, parcuri de distracție, etc.

evenimente speciale: festivaluri de artă, evenimente sportive, evenimente religioase, muzicale, folclofrice etc.

Primele două categorii sunt permanente, în timp ce ultima este temporară, timpul desfășurării evenimentelor fiind cunoscute dinainte. Prima privește turismul ca o problemă sau o amenințare, în timp ce ultimele îl percep ca pe o oportunitate sau un beneficiu.

1.2 Principalele resurse și destinații turistice ale turismului cultural în România și în Europa

1.2.1 Pezentare generală a principalelor destinații culturale din România

România are un patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric de mare valoare și atractivitate turistică. Primele activitați turistice organizate în țară noastră datează din secolul XIX. Atunci au apărut o serie de asociații care desfășurau activități turistice pe unele arii geografice, căutând să atragă turiști din toate paturile sociale și care investeau de asemenea în amenajarea unor obiective. Dezvoltarea turismului cultural presupune identificarea, restaurarea și renovarea clădirilor istorice și în general a patrimoniului istoric existent la care se adaugă identificarea și promovarea tradițiilor locale, valorizarea acestora prin produse culturale.

Vizitele la locurile culturale și istorice sunt influențate de mulți factori, cum ar fi: caracteristicile intereselor turiștilor; gradul de cultură generală și nivel educațional al acestora; cunoștințe preliminare ale țării sau părți ale acesteia, precum și moștenirea sa culturală și istorică; posibilități financiare; percepții psihologice ale religiilor; obiceiuri și mod de viață etc. De o mare importanță este gradul de finalizare al infrastructurii din jurul locurilor culturale și istorice imobile.

Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes național și internațional, între care se remarcă: biserici și ansambluri mănăstirești, monumente și ansambluri de arhitectură și de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice și situri arheologice, din care o parte s-au constituit că valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetățile dacice, cetatea Sighisoara etc.). Tezaurul etnografic și folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice românești; bisericile de lemn din Maramureș și Sălaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorării; manifestări etnoculturale și religioase tradiționale; târguri și expoziții muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane expoziționale etc.

Pentru o mai bună exemplificare am să descriu în cele ce urmează câteva destinații culturale din România pe regiuni precum:

Regiunea Crișana. Am să descriu câteva elemente culturale din Municipiul Oradea. Acesta este considerat de aproape 1000 de ani, ca un un oraș cosmopolit locuit dealungul timpului de români, maghiari, italieni, evrei, slovaci, germani, etc. Multiculturalitatea locului este vizibilă pretutindeni, de la centrul vechi al orașului construit, în marea sa parte, în stilul art nouveau (membri Rețelei Orașelor Art Nouveau din Europa, alături de orașe ca Barcelona, Helsinki sau Riga), decorat într-un galben de „Schombrun”, la cele 4 locașuri de cult, ortodox, greco-catolic, catolic și mozaic aflate pe o raza de 600 de m din Piața Unirii.

Teatrul Regina Maria din Oradea este o instituție de cultură cu o veche tradiție în care se susțin spectacole în limba română. Spectacolele sunt asigurate de trupele profesioniste de teatru „Iosif Vulcan” și „Arcadia”. Teatrul Regina Maria este un teatru de repertoriu. Spectacolele se desfășoară atât în sala principală, care are 650 de locuri.

Muzeul „Țării Crișurilor” este unul din marile complexe muzeale ale României. Această unitate cultural-științifică deține peste 300.000 de exponate vizibile și active, însă în „custodia” sa se găsesc peste 900.000 unități de evidență, care formează un patrimoniu cultural și intercultural de o valoare spirituală și materială inestimabilă. El funcționeză cu patru secții (științe naturale, istorie, etnografie, artă) și trei filiale: Muzeul memorial „Iosif Vulcan”, Muzeul memorial „Ady Endre” și Casa memorială „Aurel Lazăr”.

Cetatea Oradea, în felul în care se prezintă și astăzi – pentagonală, cu bastioane pe colțuri și șanț cu apă – a fost înălțată între anii 1570-1618 de arhitecți italieni, rămânând cea mai bine păstrată cetate în stil renascentist italian din Europa centrală. În cetate funcționa o bibliotecă, un observator astronomic, o tiparniță și o școală. În biserica catolică, și în cimitirul ei și-au găsit odihna veșnică nu mai puțin de șapte capete încoronate: Ladislau I (decedat la 25 iulie 1095 la Zvolen, adus la Oradea în perioada 1130-1134), Andrei al II-lea (înmormântat în 1235 la Oradea, dus ulterior la abația din Agria), Stefan al II-lea, Ladislau al IV-lea Cumanul (asasinat în 1290 la Cheresig), regina Beatrix (soția lui Carol Robert de Anjou, in 1319), regina Maria (soția lui Sigismund de Luxemburg, in 1396) și regele-împărat Sigismund de Luxemburg (in 1437).

Ansamblul artistic profesionist „Crișana” are o tradiție de nu mai puțin de jumătate de secol. În componența sa intră: soliști vocali, soliști instrumentiști, echipa de dansuri populare și orchestra. Folclorul bihorean având o bună priză la publicul din țară și străinătate, dar și măiestria acestui ansamblu, face ca el să susțină o intensă activitate artistică cu participări la numeroase spectacole, emisiuni de televiziune, festivaluri și turnee internaționale de folclor.

Biblioteca județeană „Gheorghe Șincai”- este o bibliotecă publică de nivel județean, cu profil tradițional enciclopedic în formarea colecțiilor și ale bazelor sale de date, având un bogat fond de patrimoniu și documentar, de peste o sută de mii de unități de evidență, din totalul colecțiilor, de aproximativ 636 743 unități de inventar. Noul sediu (inaugurat în 25 octombrie 2007), o clădire impresionantă de 5.000 mp, este nou, frumos aranjat, bine aerisit, primitor, cu un spațiu generos, cu acces la tehnologiile moderne (32 de locuri acces internet), pe scurt o instituție total adaptată mileniului III. Ea este prezentă în viața locuitorilor zonei prin cele cinci filiale (Ioșia, Decebal, Dacia, Medicină și Băile Felix).

Biserica cu Lună ridicată în Piața Unirii, Biserica cu Lună a fost construită între anii 1784-1790 și este cunoscută și sub denumirea Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”.  Episcopul Aradului, Petru Petrovici, a depus în anul 1784 piatra de temelie a bisericii, iar construcția a fost finalizată în anul 1790, după planurile arhitectului  Éder Jakab.

Din punct de vedere stilistic, biserica aparține barocului târziu provincial.

Regiunea Banatului – importantele descoperiri arheologice de pe teritoriul acestei regiuni atestă vechimea multimilenară a vieții pe aceste meleaguri și continuitatea neîntreruptă a poporului român. Amintim câteva dintre importantele monumente istorice:

Castelul Huniazilor, este o monumentală construcție medievală zidită în secolul al XIV-lea, găzduiește, din 1947, expoziții de arheologie, istorie, științele naturii, ale Muzeului Banatului, cu sediul în castel.

Cetatea Timișoarei, construită în secolul al XVIII-lea, după restaurare adăpostește secția de etnografie a Muzeului Banatului, Galeria de artă, o librărie, un anticariat și o sală de expoziții.

Catedrala Ortodoxă română (1745-1946) reia elementele specifice arhitecturii bisericilor lui Stefan cel Mare. La subsolul Catedralei este găzduită o valoroasă colecție de artă feudală și de curte veche.

La Timișoara avem busturile lui Decebal, Gheorghe Doja, Eftimie Murgu, Mihai Eminescu, Victor Babeș, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Eremia Grigorescu și alții. Portul popular se distinge prin fast și eleganță mai les în zonele Buziașului, Lugojului, Făgetului, Timișoarei și Ciacovei. Cântecele de joc, doinele, jocurile oferă pe meleagurile timișene un tablou variat.

Țara Maramureșului este cunoscută în toată România și nu numai, pentru frumusețea caselor cu porți înalte pline cu decorațiuni, a bisericilor și mănăstirilor construite toate din lemn. În ce privește bisericile, acestea au cele mai vechi și mai înalte turnuri din lemn din Europa și 8 dintre ele au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Pe lângă aceste atracții și obiective turistice deosebite, regiunea Maramureșul istoric va încânta mereu turiștii cu alte obiective precum centrele de ceramică și artizanat de la Săcel și Breb, Cimitirul Vesel Săpânța, Mănăstirile Bârsana și Moisei, unul dintre ultimele trenuri funcționale cu aburi din lume Mocănița de la Vișeu de Sus, numeroasele pârtii de schi de la Borșa, Cavnic, Mogoșa și altele, faimoasele porți și porturi maramureșene, stațiunile de la Borșa, Ocna Șugatag sau Coștiui, Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Național Munții Maramureșului, stațiunile de relaxare și tratament de la Băile Puturoasa, Băile Valea Mariei și Băile Bixad, muzeul etnografic din Negrești-Oaș, castelele maghiare din județul Satu Mare, Mănăstirile Bixad, Scărișoara Nouă, Țeghea și multe altele.

Bucovina, ca destinație turistică, dispune de resurse numeroase (naturale, culturale, istorice și balneare) și este de fapt ca un vast muzeu în aer liber, în care a rămas înscrisă în piatră, lemn, culoare și grai o însemnată parte din zbuciumul, din visele și străduințele străbunilor noștri, și în care oamenii locurilor te întâmpină și azi cu o tradițională ospitalitate, dar și cu noblețea vredniciei și aspirațiilor lor spre frumos. Bogatul patrimoniu de valori culturale de interes național și internațional, creații reprezentative ale geniului românesc concentrate pe aceste meleaguri sunt ilustrate în expozițiile și colecțiile unor moderne și remarcabile unități muzeale, multe dintre ele constituind adevărate sanctuare ale spiritului uman, cum ar fi: Complexul Muzeal Bucovina, Galeria Oamenilor de Seamă, Muzeul Apelor din Fălticeni, Muzeul tehnicilor populare bucovinene din Rădăuți, Muzeul Cinegetic și Etnografic din Vatra Dornei, etc. Se remarcă deasemenea în mod deosebit mănăstirile: Voroneț, Sucevița, Moldovița, Putna, Humor, Slatina și Dragomirna, Biserica Bogdana din Rădăuți, precum și cele din localitățile Arbore, Pătrăuți, Baia, Probota și Suceava, Cetatea de Scaun din municipiul reședință de județ, Salina și Bazilica Minor din Cacica. O serie de festivaluri și manifestări culturale atrag numeroși turiști în județul Suceava precum Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Păstrăvului, Festivalul de Artă Medievală, Zilele Sucevei, Târgul de Sânziene,etc.

Regiunea Transilvania din România, este cea mai mare din țară și are de asemenea cea mai bogată și mai lungă istorie. Primii locuitori ai zonei au fost celții care au ajuns aici încă cu câteva secole Î.H. O dată cu apariția dacilor în regiune, aceștia încet au pus stăpânire pe teritoriu și au ridicat adevărate cetăți și capitale. Regiunea Transilvania are unele dintre cele mai frumoase orașe din România, cele mai multe păstrând cetățile de mii de ani și aerul medieval. Iubitorilor de drumeții li se recomandă unul sau mai multe trasee marcate din Carpații Românești, cei mai căutați din punct de vedere al frumuseții fiind Carpații Occidentali cu Parcul Național Munții Apuseni. De asemenea, Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Național Munții Călimani, Parcurile Naționale Munții Bucegi, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Cheile Bicazului deosebit de spectaculoase și Parcul Național Retezat nu sunt de ratat și trebuie încercate măcar o dată. În regiunea Transilvania toate aceste parcuri și rezervații naturale de interes național și internațional sunt bogate în viață sălbatică, păduri de conifere, lacuri glaciare cristaline, cascade impresionante și peșteri de o frumusețe unică. Cunoscută în Europa, Peștera ghețar de la Scărișoara (Județul Alba) merită neapărat văzută pentru că deține cel mai mare ghețar subteran din România și unul din cele mai mari din Europa.

Având un impact major asupra locului și al României, turismul s-a dezvoltat în Transilvania ca o adevărată industrie. Dintre celelalte obiectivele și atracțiile turistice care nu trebuie ratate în Transilvania menționăm: partea de nord a văii Prahovei cu stațiunile sale (Poiana Brașov, Predeal), culoarul Rucăr-Bran cu castelul Bran (Dracula), Cetatea Făgăraș, Mănăstirea Brâncoveanu, Salina Turda, zona Beliș-Fântânele, Lacul Sfânta Ana, Biserica fortificată Zăbala, stațiunile cu izvoare minerale pentru tratamente și odihnă de la Băile Tușnad, Borsec, Praid, Salina de la Praid, Biserica de piatră Densuș, Castelul Huniazilor de la Hunedoara, Cetatea Devei, satul scufundat de la Bezid, Biserica fortificată Valchid și multe altele.

Oltenia este o altă regiune aflată în sudul țării care găzduiește mai multe obiective cultural-turistice de o mare importanță pentru țara noastră. Deosebit de important pentru cunoașterea istoriei zonei este Muzeul Olteniei, înființat în 1950, cu colecții de arheologice, numismatică, etnografie ( în Casa Băniei), cu peste 150.000 exponate. Un loc aparte îl ocupă lucrările ,,titanului de la Hobița”-Constantin Brâncuși (celebrele sculpturi: Sărutul-Cap de băiat- Cap de fetiță- Tors de femeie și Vitelius). Ca valori cultural istorice, care atrag atenția vizitatorilor, menționăm: Casa Băniei, Palatul de Justiție, Banca Comerțului, Palatul Administrativ, Teatrul Național.

Mai multe biserici vechi -monumente istorice și de artă- se impun atenției prin calitatea frescelor și decorațiunilor lor. Dintre acestea enumerăm:

Mănăstirea ,, Coșuna Bucovăț” (1483)

Biserica ,, Sfântul Dumitru”, ctitorită de Matei Basarab în 1652, restaurată de Constantin Obedeanu în 1723

Biserica ,, Sfântul Ilie” (1720), ctitorie a vornicului Ilie Otelișteanu

Biserica ,,Sf. Gheorghe Vechi” (1730)

Biserica ,, Mântuleasa” (1786)

Biserica ,,Sfântul Nicolae” (1794)

Muntenia este situată în sudul țării și are următoarea delimitare geografică: la nord Munții Carpați (ce o separă de Transilvania), la vest râul Olt (ce o separă de Oltenia), la sud și est fluviul Dunărea (care o delimitează de Bulgaria și Dobrogea, iar la nord-est râurile Milcov, Putna și Siret (ce o separă de Moldova) și cuprinde trei forme de relief (munți, dealuri și câmpii). În componența ei se regăsesc următoarele județe și unități administrative: Argeș, Brăila, Călărași,
Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Teleorman și Municipiul București.
Între orașele importante ale acestei regiuni istorice se numără: București, Alexandria,
Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Pitești, Ploiești, Slobozia și Târgoviște. Muntenia este o regiune istorică cu o vastă cultură, dovadă fiind:

Castelul Peleș, cu un caracter unicat, prin valoarea să istorică și artistică, poate fi considerat unul dintre cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de-a două jumtatati ale secolului XIX-lea. Castelul Peleș este și unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din zona. Castelul Peleș din Sinaia a fost reședința de vara a regilor României, și a fost construit între anii 1873 și 1914 la dorința regelui Carol I al României după planurile arhitecților Johannes Schultz și Karel Liman și descorat de celebrii Heymann din Hamburg, August din Mainz și Berhard Ludwig din Viena.

Palatul Parlamentului (Casă Poporului înainte de revoluție). Palatul măsoară 270 metri pe 240 m, 86 m înălțime și 92 metri sub pământ. Are 12 nivele la suprafață și alte 8 subterane. Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureștiului, în sectorul 5.
La construcția acestei monumentale clădiri din vremea comunismului au participat 200 de arhitecți și aproximativ 20.000 de muncitori lucrând în trei ture, 24 de ore pe zi.
O asemenea clădire a necesitat și materiale pe măsură, exclusiv românești. S-au folosit la construirea ei aproximativ 1 milion de metri cubi de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oțel, 20.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 de metri cubi de lemn, 3.500 de tone de cristal, 2.800 de candelabre, 220.000 de metri pătrați de covoare și 3.500 metri pătrați de piele.

Dobrogea, tărâmul legendar dintre Dunăre și Marea Neagră și locul de răscruce al unor vechi civilizații, precum cea greacă și romană, impresionează prin unicitatea naturală și culturală. Tabloul dobrogean e completat de cetățile antice, mănăstirile dobrogene, de podgoriile renumite ce împânzesc dealurile molcome de peșterile și de plajele însorite la Marea Neagră, dar și de porturile maritime cunoscute încă din antichitate, cum ar fi Constanța sau Mangalia.

Cetatea Enisală domină ținutul dobrogean de peste 700 de ani de pe dealul calcaros ce desparte lacurile Razim și Babadag, fiind una dintre cele mai bine păstrate fortificații medievale de pe teritoriul românesc.

1.2.2 Pezentare generală a principalelor destinații culturale din Europa

Cultura este unul din principalii factori care influențeaza decizia inițială a vizitatorilor să calatorească câtre destinațiile din diferite părți ale lumii. Astfel, în cele mai multe regiuni ale lumii, mai ales în Europa, atracțiile culturale au devenit un element important în dezvoltarea turismului. La nivel global, atracțiile culturale sunt de obicei percepute ca fiind emblema generării de importante fluxuri globale de cultura. Această concepție globală despre cultură a condus la denumirea de patrimoniu mondial a siturilor care atrag milioanele de turisti anual. În Europa, turismul cultural muzeele sunt fără îndoială cea mai populară formă culturală de atracție pentru turiști iubitori de cultură din Europa.

Principala regiune turistică de interes cultural este Europa, cea care primește și cei mai mulți turiști internaționali. Dintre numeroasele localități care prezintă un interes turistic deosebit, iată în continuare câteva atracții din cele mai vizitate orașe ale bătrânului continent.

Paris- situat pe Sena, pe vechea așezare Luteția, Parisul este capitala Franței din anul 1000. Principalele sale atracții sunt:

Catedrala Notre Dame, una dintre cele mai mari realizări ale arhitecturii gotice, locul unde erau încornorați împărații sau regii. Interiorul masiv (130m lungime,48m lățime,69m înălțime) poate adăposti peste 6000 de persoane. Este dominat de o enormă fereastră rozar și de o orgă cu 7800 de tuburi.

Muzeul Louvre,construit timp de 300 de ani, începând din 204,în stilul Renașterii și în cel clasic,a fost deschis prima dată pentru public în timpul revoluției în 1793. Muzeul conține peste 300.000 de opere de artă,antichități,sarcofage și statui,incluzând celebra Venus din Milo.

Turnul Eiffel a fost construit cu ocazia Expoziției Mondiale din 1889,organizată pentru a comemora centenarul Revoluției Franceze. Denumită după designerul său,Gustave Eiffel,turnul are 320m înălțime și deține recordul pentru cea mai înaltă structură înainte de 1930. Centrul Cultural Georges Pompidou, inaugurat în anii `70,expune și promovează arta modernă și contemporană,fiind indiscutabil unul dintre cele mai vizitate locuri din Paris.

Roma- numit și ,,cetatea eternă” de pe Tibru,orașul a fost întemeiat în anul 753 î.Hr., fiind întins pe 7 coline. Pot fi admirate aici mai multe monumente romane: castele, palate, arc de triumf, biserici, domuri, temple, terme, fântâni, parcuri. Roma oferă vizitatorilor o colecție excepțională de piețe cu fântâni: Piața Novona, amenajată pe locul ruinelor stadionului Domițian este străjuită de palate în stil baroc și cuprinde 3 fântâni dintre care se remarcă Fântâna lui Bernini. Piața Spaniei este una dintre cele mai populare piețe din Roma. Aici se află fântâna Barcaccia, cu formă de corabie și Casa Memorială Keats-Shelley.

Panteonul lui Marcus Agrippa, construit în anul 27 î.Hr. și refăcut de împăratul Hadrian în 120 d.Hr. este una dintre cele mai frumoase creații arhitectonice din lume: un dom perfect proporționat sprijinit de coloane elegante și frontoane. Aici se găsesc Termele Caracalla, cel mai bine conservante, acoperind 10ha și cu o capacitate de 1600 de persoane.

Atena- Casa zeilor, a civilizației antice și a democrației, Atena are o istorie ce străbate peste 2000 de ani. Acropole, locul Templului din Atena și Partenonul domină linia orizontului. În contrast pe străzile șerpuitoare din Plaka sunt case din secolul al XIX-lea magazine moderne restaurante și cafenele. Stadionul olimpic din marmură (70.000 de locuri), unde s-au desfășurat Jocurile Olimpice din 1896.

O mare parte a identității culturale a Germaniei se află în tradițiile și festivalurile sale. Oktoberfestul din München a devenit un eveniment global, milioane de vizitatori fiind prezenți în fiecare an pentru sărbătoarea berii germane. De altfel, și piață Weihnachtsmarkt sau piață de Crăciun fac parte din tradiții. Sute de astfel de piețe se găsesc pe întreg teritoriul Germaniei – Christkindlesmarkt din Nürnberg sau la Striezelmarkt din Dresda. Iar numitorul comun al acestora sunt preparatele tradiționale și obiectele prelucrate manual.

Cu faimoșii săi Alpi, vestigiile culturale și facilitățile pentru recreere, Austria este una dintre țările de vârf în topul preferințelor turiștilor. Pe lângă zonele pentru sporturi de iarnă, țara mai are și festivaluri muzicale de vară (incluzând faimosul festival din Salzburg), stațiuni pe lacuri ( în special în landul Carintia), stațiuni pentru tratamente medicale, multe muzee și alte atracții. Austria este locul de naștere al mai multor compozitori celebri precum Mozart, Strauss, Schoenberg. Aici își au sediul organizații de primă mărime precum: ONU, Organizația Țărilor exportatoare de Petrol, Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Pentru multe secole, orașul a fost capitala muzicii clasice, operei și a valsului.

Londra este unul dintre marile orașe în ceea ce privește arta și cultura. Trei galerii importante constituie baza lumii artistice londoneze: National Gallery, care adăpostește o colecție magnifică de pictură occidentală, Tate Modern este unul dintre muzeele de artă cele mai mari și mai apeciate din lume, iar Tate Britain este dedicat artei britanice din ultimele cinci secole. Londra este orașul perfect pentru a explora cultura. Londra are unele dintre cele mai minunate muzee din lume. Marea varietate de exponate decorative din Victoria și Albert Museum este o fereastră înspre cultura omului obișnuit de-a lungul secolelor. Cultura modernă, sub toate formele sale, este foarte bine reprezentată în Londra. Muzeul de Desing prezintă obiecte din viața cotidiană a secolelor XX și XXI, ca obiecte de artă. Muzeul Transportului Londonez, Muzeul Treatului și Muzeul Stiinței arată diferitele aspecte ale culturii britanice și ale modului de viață.

1.2 Factori determinanți ai competitivității destinațiilor turistice culturale

Competitivitatea destinației turistice reprezintă abilitatea de a optimiza atractivitatea sa atât pentru rezidenți cât și pentru nerezidenți, pentru a oferi calitate, inovare, servicii de turism specifice, pentru creșterea cotei de piață pe piața internă și globală, asigurând în același timp utilizarea efectivă și în mod durabil a resurselor disponibile. Cuantificarea competitivității unei destinații turistice, se realizează pe baza unor indicatori-cheie pentru a aborda în ansamblu provocările competitivității în turism din țările membre ale OECD și țările partenere. Indicatorii sunt organizați în jurul a patru categorii:

Indicatori care măsoară performanța și impactul turismului;

Indicatorii de monitorizare a capacității de destinație, pentru a oferi servicii de calitate și turism competitiv;

Indicatori de monitorizare a atractivității unei destinații;

Indicatorii care descriu măsurile de politică și oportunități economice.

În viziunea lui Hong „Avantajele competitive rezultă din utilizarea eficientă a resurselor din patrimoniul unei destinații turistice pentru atragerea potențialilor turiști. Suplimentar, avantajele concurențiale oferă o perspectivă asupra strategiei de realocare a diverselor dotări ale resurselor turistice pentru modificarea avantajelor comparative existente.” În acest context, performanța poate fi asociată competitivității.

Conform aceluiași autor, unii dintre factorii determinanți ai competitivității sunt:

investițiile în infrastructura destinației (inclusiv: accesibilitate, design, unități de cazare, sisteme de transport și servicii specifice de alimentație); acestea constituie cea mai importantă componentă, fiind baza funcțională, cunoscută și drept factori avansați (în terminologia lui Porter);

planificarea strategică a legăturilor destinației cu piața (inclusiv: construirea de legături turistice între caracteristici și activități creative); acestea reprezintă al doilea element al investițiilor instituționale funcționale care pot contribui la atragerea turiștilor, element cunoscut și ca internaționalizarea cererii domestice;

creșterea și dezvoltarea (inclusiv: creșterea economică și dezvoltarea sistemelor sociale publice) determină statutul socio-economic al unei destinații ce poate sprijini cu robustețe infrastructura de sprijin și rețelele sistemelor de siguranță a turiștilor;

eficiența performanțelor operaționale ale destinației (inclusiv: servicii asociate pachetelor de tip one-stop travel package) reprezintă factorul motivațional primordial al turiștilor; eficiența performanței operaționale a unei destinații depinde în principal de gradul de sofisticare a turiștilor autohtoni și de nivelul sporit al pretențiilor și al așteptărilor lor comparativ cu alte destinații; astfel, conform analizei Porter, turiștii autohtoni sofisticați nu oferă doar motivele pentru care s-ar evalua performanțele concrete ale procesului de servire asociat prestației, ci, de asemenea, servesc și drept indicator de atenționare cu privire la principalele curente și tendințe ale serviciilor turistice la nivel mondial sau la nevoia de tranziție sau de schimbare.

Cap. II Specificiatatea și caracteristicile resurselor și a destinațiilor turistice culturale din România

2.1. Strategii de dezvoltare integrate la nivelul destinației turistice culturale în România

Turismul este un domeniu important al economiei naționale, aflându-se în centrul aspectelor legate de competivitatea internațională și de oferta locală și se regăsește în domenii precum dezvoltarea regională, socială și economică națională. Turismul din perioada comunistă a utilizat, într-o primă etapă, baza existentă, ulterior petrecându-se tranziția către turismul de masă, pentru care baza turistică a fost sporită și reorganizată: apar stațiuni noi, cu o capacitate mare de cazare și activități specifice, este mărită considerabil capacitatea de cazare în orașe prin construirea de hoteluri. Utilizarea a fost asigurată prin sindicate, iar din punctul de vederea al tipurilor de turism practicate, accentul a fost pus pe turismul balnear și cel de pe litoral, în defavoarea celui montan.

Pentru a avea o destinație turistică reală, stabilă și cu șanse de durată trebuie să adăugăm elementul cel mai important: oamenii care o locuiesc, cei care sunt în stare să presteze servicii de calitate și care își pot modela viața astfel încât “trăirile” să fie posibile la cote înalte. Elementele principale din perspectiva destinației turistice sunt resursele naturale, transportul accesibil, serviciile atractive, promovarea și informarea. Așadar o destinație turistică presupune o multitudine de elemente; practic întreg ansamblul natural cât și cel uman al acesteia.

Dezvoltarea unei destinații turistice depinde în primul rând de strategia de management implementată de către firmă, precum și de componenta de management al investiției din cadrul acestei startegii.

În ceea ce privește dezvoltarea destinațiilor culturale în România excursiile cultural-cognitiv turistice (ECCT) par să fie cele mai reușite tipuri de deplasare modernă. Ele câștigă teren rapid și acoperă din ce în ce mai multe zone ale vieții sociale și economice. Destinația culurală atrage turiști cu un nivel de educație superior și cu interese deosebite – în special în domeniul istoric. De-a lungul ultimilor ani, interesul și numărul turiștilor culturali a crescut foarte mult, schimbându-se cultura consumatorului și conștientizarea importanței moștenirii culturale în destinațiile turistice. Eu sunt de părere că fiecare destinație turistică trebuie să ofere o gamă largă de suveniruri, realizate de artizanii locali. Suvenirurile sunt amintiri plăcute pentru țara respectivă. Un suvenir care nu este fabricat în țara gazdă își pierde valoarea și este considerat un fals.

Având în vedere importanța economică și socială a destinațiilor turistice, precum și existența unui patrimoniu natural și cultural superior, este foarte important ca dezvoltarea, respectiv marketarea destinațiilor turistice să fie realizată în cadrul unui parteneriat public-privat, în care cele două entități să țină cont de viziunea asupra dezvoltării fiecărei destinații în special, dar și de necesitatea dezvoltării turismului, în general. Printre principalele atribuții ale unei organizații de management al destinației se includ: crearea unui cadru favorabil pentru competitivitatea destinației, promovarea conservării și îmbunătățirii atracțiilor turistice, promovarea îmbunătățirii calității mediului înconjurător, a serviciilor și infrastructurii, impulsionarea și coordonarea eforturilor pentru dezvoltarea produselor, crearea și gestionarea unei imagini la nivelul destinației, conducerea și coordonarea cercetării de piață, colaborarea cu sectorul privat pentru coordonarea campaniilor de promovare.

Strategia pentru dezvoltarea turismului în România, include următoarele patru mari direcții de acțiune: dezvoltarea și modernizarea produselor turistice, creșterea calității serviciilor și diversificarea acestora, promovarea turismului și îmbunătățirea mediului de afaceri. Implementarea strategiei trebuie realizată printr-un parteneriat activ între stat (guvern, ministerul de resort, organele locale ale acestora), agenți economici și investitori privați români și străini, cu implicarea federației patronale din sector și a asociațiilor profesionale.

În ceea ce privește turismul cultural acesta se dezvoltă ca una dintre cele mai eficiente industrii în diverse țări din lume. În spatele acestei dezvoltări se găsește potențialul moștenirii culturale, care este văzut drept o sursă strategică de dezvoltare socio-economică în diverse regiuni. În ceea ce privește diversele caracteristici turistice care le influențează atractivitatea se numără caracteristicile culturale și sociale ale acestora. Moda, tradițiile și obiceiurile influențează și ele comportamentul consumatorilor de servicii turistice. De un mare interes în rândul turiștilor sunt elementele culturale ale națiunilor.

În România au fost puse în aplicare măsuri serioase de curățare, îngrijire și protejare a mediului natural. În prezent se impune ca planurile de dezvoltare a turismului să fie integrate în sistemele de management al mediuli și invers. În același mod, conservarea moștenirii culturale ar trebui să meargă mănă în mână cu dezvoltarea turismului. În ambele cazuri est necesară o monotorizare atentă pentru a se asigura menținirea unor standarde înalte de conservare. Mai mult, dezvoltarea industriei turismului și călătorilor poate contribui la dezvoltarea rurală, componentă esențială pentru atenuarea decalajelor regionale, pentru progresul întregii țări.

2.2 Imaginea destinației turistice culturale din România

Imaginea unei destinații turistice este conturată de o imagine, un logo, un simbol etc. care identifică și totodată diferențiază destinația turistică și care exprimă promisiunea unei experiențe memorabile ce este asociată cu destinația.

Imaginea pe care o are turistul despre destinație joacă un rol crucial în succesul marketingului acesteia. Imaginea și/sau percepțiile pot fi modificate sau îmbunătățite în timpul călătoriei. Ce este important, este imaginea brandului transmisă pieței, pentru că această imagine va afecta decizia consumatorului în faza de evaluare și pre-cumpărare. Orașele de astăzi sunt considerate multi-culturale și heterogene, fapt care le afectează identitatea, care este un fenomen complex dezvoltat în timp, afectat de schimbări și influențat de mulți factori. Multe orașe, în dorința de revitalizare, au optat pentru remodelarea și proiectarea unei imagini care să atragă turiștii și rezidenții, percepția imaginii orașului fiind considerată un bun de preț în cadrul competiției globale. Astfel, identitatea locului este, în multe cazuri, produsă, imaginată și consumată prin procese dinamice interactive, în mediul real, dar și virtual, așa cum susțin mulți specialiști în domeniu, iar acest trend, va continua.

Realizarea cât mai corectă a imaginii destinației turistice, face parte din planificarea strategică a destinației turistice și trebuie să parcurgă următorii pași:

identificarea formei de turism predominante pentru destinația turistică;

identificarea formei de turism reprezentative pentru destinația aleasă;

analizarea potențialului turistic al destinației turistice;

identificarea unor atracții turistice reprezentative;

segmentarea și țintirea pieței,

analiza SWOT a destinației turistice;

stabilirea obiectivelor de poziționare a imaginii destinației turistice;

analiza competitorilor;

stabilirea obiectivelor de promovare pentru fiecare piață țintă stabilită.

Pentru clarificarea imaginii unei destinații turistice, pornind de la specificitatea imaginii percepute de rezidenții diferitelor regiuni turistice este necesară continuarea studierii imaginii percepute de necunoscuți (turiști sau vizitatori, respectiv utilizatori temporari), de nonvizitatori (cei care nu doresc să viziteze destinația cel puțin în perioada imediat următoare din motive emoționale și raționale), apoi de reveniți (cei care păstrează în memorie anumite imagini pe care apoi le compară cu imaginea existentă) și terminând cu cele percepute de profesioniștii care constată, analizează și apoi creează imagini artistice sau psihologice.

Figura nr. 1: Model pentru cercetarea imaginii unei destinații turistice

Sursă: Realizat de autor pe baza sursei Teodorescu, Nicolae; Pârgaru, Ion; Stăncioiu, Aurelia-Felicia; Matei, Elena; Botoș, Andreea, Modelarea cercetării imaginii unei destinații turistice, Revista Amfiteatrul Economic, p. 860, Academia de Studii Economice din București, România, informație disponibilă la http://store.ectap.ro/articole/563_ro.pdf; link accesat la data de 18.12.2018

Potrivit schemei modelului elaborat, cele cinci blocuri funcționale cuprind elementele morfologice care vor fi descrise în continuare:

• Blocul A – Procesul Decizional de Cumpărare – se referă la acele aspecte ale mediului de marketing care contribuie nemijlocit la formarea imaginii unei destinații turistice. Practic, toate cele cinci componente ale acestui bloc sunt generatoare de imagine, deoarece procesul decizional legat de vizitarea unei destinații turistice, deși este foarte complex, are componente clar stabilite de specialiști, care s-au dovedit utile pentru cunoașterea modului în care se fundamentează decizia de cumpărare. Componența acestui bloc este relevantă atât pentru formarea imaginii unei destinații turistice, cât și în ceea ce privește celelalte componente ale studierii imaginii, respectiv intensitatea, specificitatea și dinamica acesteia. Dintre numeroasele exemple care sunt evidente în acest context, cu titlu de ilustrare, se iterează rolul evaluării post-cumpărare: dacă un utilizator este mulțumit de experiența sa într-o destinație turistică, atunci sunt șanse mari, măsurabile, de a repeta vizita în destinația turistică respectivă; în caz contrar, utilizatorul va căuta altă destinație, pentru satisfacerea nevoilor sale.

• Blocul B – Formarea Imaginii – are în compunere componentele clasice asociate mixului de marketing, respectiv componentele fizice ale destinației turistice, prețul presupus de accesul și serviciile existente în destinația turistică, gradul de accesabilitate a destinației turistice și vectorii legați de politica promoțională specifică destinației turistice avută în vedere.

• Blocul C – Intensitatea Imaginii – propune măsurarea elementelor constitutive asociate formării imaginii pe două paliere: comparativ cu destinații turistice similare; comparativ cu destinații turistice alternative.

• Blocul D – Specificitatea Imaginii – aduce în discuție, prin componentele sale, problematica deosebit de complicată a clarității imaginii (destinației turistice, în cazul nostru). Nivelurile de intensitate a imaginii sugerează, prin valorile măsurate în rândul utilizatorilor, cât de clară este aceasta. În plus, compararea, obligatorie, cu claritatea imaginii unor destinații similare și/sau alternative este de natură să permită evitarea unor percepții eronate sau distorsionate.

• Blocul E – Dinamica Imaginii – conține elementele legate de evoluția în timp a imaginii, astfel încât să devină efectivă monitorizarea acesteia, pentru a sesiza la timp necesitatea unor eventuale corecții, prin intermediul instrumentelor adecvate din arsenalul marketingului. Elementul cheie al Blocului E îl reprezintă monitorizarea componentelor care au un rol decisiv în evoluția imaginii, componente care au drept punct de plecare elementele formative ale imaginii descrise în Blocul B.

2.3 Evaluarea gradului de atractivitate a destinației turistice culturale din România

Literatura de specialitate accentuează importanța ”destinației ” ca generator al călătoriei. O destinație turistică reprezintă mai mult decât o sumă de atracții turistice într-o zonă. Destinațiile turismului cultural sunt produsul a mai multor secole sau decenii de interacțiune între un spațiu, o populație sau o persoană. O destinație culturală poate fi caracterizată prin:

mediu: incluzând arhitectura, peisajul, creații de patrimoniu sau moderne;

valori spirituale: credințe trecute sau prezente;

cadru economic: tradițional și/sau modern;

locuri care integrează toate cele menționate, cum ar fi centrul orașului;

servicii și facilități turistice (hoteluri, restaurante, parcări, magazine cu suveniruri).

Atractivitatea unei destinații turistice depinde nu numai de numărul de resurse turistice

situate într-o anumită zonă ci și de modul în care aceste resurse sunt evaluate și percepute de către turiști. Așadar, puterea de atracție a unei destinații turistice depinde nu numai de valoarea lor obiectivă, dar și de percepțiile favorabile sau nefavorabile ale turiștilor. Prin urmare, este necesară cuantificarea gradului de atracție a unei destinații atât obiectiv (oferta efectivă), cât și subiectiv (cererea turistică).

Pentru determinarea atractivității unei destinații turistice se recomandă formularea și punerea în aplicare a următorilor pași:

1. Definirea regiunii din care face parte obiectul anchetei – Majoritatea studiilor se referă la dimensiuni administrative, teritorii, cum ar fi: un grup de site-uri turistice; un singur site, o provincie, o regiune dintr-un stat, o țară, un număr de țări.

2. Măsurarea zonei analizate – Studiile arată că regiunile turistice nu corespund în mod necesar regiunilor administrative. Modelele de distribuție spațială a resurselor nu coincid întotdeauna cu granițele administrative și politice.

3. Inventarul resurselor din regiune;

4. Gruparea resurselor în factori de atracție sau pe categorii – unul dintre cele mai complete inventare de resurse curpinde următoarele categorii:

5. Factorii naturali – includ topografia generală; flora și fauna; apropierea de lacuri, râuri, mare; insule și insulițe; izvoare termale și de apă minerală; caverne și cascade; temperatura; vânturi și precipitații etc.

6. Factorii sociali – arhitectura locală, moschei, monumente, muzee de artă, festivaluri de muzică și dans, evenimente sportive și concursuri, muzică populară și dansuri, bucătăria locală, obiecte de artizanat, produse specializate, târguri și expoziții, precum ospitalitatea localnicilor;

7. Factorii istorici – existența, stare și accesibilitatea la ruinele antice, importanță religioasă în ceea ce privește respectarea prezenței și a practicilor religioase; măsura în care un site poate fi bine cunoscut din cauza unor evenimente istorice importante.

8. Facilitățile de recreere și de cumpărături. Oferta de vânătoare, pescuit, înot, schi, navigație, golf, facilități de călărie. Arheologic și etnografic: muzee, grădini zoologice, grădini botanice, acvarii. Spa-uri de apă caldă minerale, drumeții, trasee, și locuri amenajate de picnic. Jocuri de noroc cazinouri, discoteci, teatre, cinematografe. Souveniruri și magazine de cadouri, magazine de artizanat, facilități de servicii auto.

9. Infrastructura, hrană și adăpost. Autostrăzi și drumuri; apă, energie electrică și gaze naturale; Servicii de siguranță; servicii de sănătate; comunicații; facilități de transport în comun. Hoteluri, restaurante, sate de vacanță, bungalouri, moteluri, facilități de campare.

10. Evaluarea atracțiilor – pot fi analizate de către cercetători, o echipă de experți, potențialii turiști și vizitatori.

11. Prezentarea rezultatelor sub forma unor hărți de atractivitate turistică – Cartografierea distribuției geografice a resurselor măsurate permite vizualizarea generală a atractivității unei regiunii

Atractivitatea unei destinații poate fi cuantificată din două perspective: a cererii și a ofertei. Prima perspectivă se bazează pe presupunerea că "destinația reflectă sentimente, convingeri și opinii pe care un individ are capacitatea de a le percepe despre o destinație și de a furniza satisfacție în raport cu nevoile sale de vacanță specială".

Unele cercetări arată că cele mai utilizate caracteristici folosite pentru a evalua gradul de atractivitate al unei destinații turistice sunt: prețul, cultura și istoria, viața de noapte și posibilitățile de divertisment, shopp-ing-ul, peisajul îconjurător, vremea, accessibilitatea, siguranța, atitudinea localnicilor față de turiști și calitatea serviciilor.

România este o țară cu un grad de atractivitate ridicat datorită numeroaselor obiective cultural istorice cunoscute la nivel internațional pentru unicitatea lor.

Cap. III Analiza principalelor resurse turistice ale turismului cultural, Studiu de caz: comuna Bratca, jud. Bihor

3.1. Prezentarea generală a comunei Bratca

Bratca (în maghiară Barátka) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Localitatea Bratca este atestata documentar in anul 1435. La început se numea Brata. Din vechi documente aflăm că pe la anul 1470 iobagii români aparținători de domeniul Șinteu, aflat sub stapănirea familiei Bánffi de Losonc, au defrișat câteva hectare de pădure și au înființat un sat nou, Wybrathka. Prin urmare, cu siguranță satul Bratca datează din prima jumătate a sec. XV. Aceasta așezare a fost dintotdeauna un sat românesc.

Comuna Bratca este situată în frumoasa depresiune Vad-Borod, stăjuită de Munții Plopișului la N.E. și Munții Pădurea Craiului la S. Așezată în estul Bihorului are limită de județ cu Sălaj și Cluj. Bratca este a doua comună bihoreană (prima fiind Bulz) din zona de amonte a Crișului Repede. Curgând de la est spre vest pe o distanță de aproximativ 3,5 km, acesta adună pe teritoriul comunei Bratca apele a importanți afluenți: Valea Iadului (Iadei), Valea Boiului, Valea Negruță, Valea Beznii și Valea Brătcuței.

Imagine nr. 1 Comuna Bratca

Sursă: Comuna Bratca, disponibil la adresa https://www.primaria-bratca.ro/, accesat la data de 01.03.2019

Comuna Bratca se află pe calea ferată Oradea – Cluj-Napoca, la 60 km de Oradea și 90 km de Cluj-Napoca. Accesul spre Bratca este asigurat și de DN1 (E60), satul Beznea, primul așezat dinspre această direcție aflându-se la 2,5 km de E60. Întinzându-se pe o suprafață de 136,48 kmp, comuna Bratca se învecinează cu comunele: Borod (la N), Bulz (la E), Șuncuiuș (la V) situate în aceeași depresiune, dar și cu comunele Roșia și Căbești (la sud) care fac legătura cu zona Beiușului. Vatra satului Bratca este o mică depresiune (altitudinea aprox. 300m) înconjurată de dealuri a căror altitudine crește spre SE, acolo unde se află satele Damiș și Ponoară, fără a depăși 900m. În componența comunei intră satele: Bratca – centrul de comună, cu 1712 locuitori, Beznea cu 1399 locuitori, Valea Crișului (Valea Neagră) cu 530 locuitori, Lorău cu 504 locuitori, Ponoară cu 744 locuitori și Damiș 678 locuitori. Densitate populația este de 40,7 loc/km2.

Harta nr. 1 Poziționarea comunei Bratca

Sursă: Harta comunei Bratca, informație disponibil la http://bratca-bh.pe-harta.ro/, accesat la date de 02.03.2019

Dintr-un număr de 5567 locuitori și o populație activă de 2783, au un loc de muncă stabil sub 20%. Veniturile proprii ale comunei se ridica l 1.600.000 lei, iar nevoile comunei privind cheltuielile si investițiile minime anuale sunt de cel puțin 5.000.000 lei.

Relieful este foarte variat atât prin formăcât și prin altitudine prezentând un accentuat dinamism geomorfologic. Întâlnim diferite forme de dealurilor, apoi lunci, doline, creste, formațiuni carstice, iar la nivelul întregii comune aspectul geografic se îmbogățește cu depresiuni, uvale, cascade, pâraie, bazine hidrografice bine conturate.

Imagine nr. 2 Comuna Bratca

Sursa: Bratca- Centru de informare turistică, disponibilă la http://turism-bratca.ro/category/foto/, accesat la data de 03.03.2019

Crișul Repede este principalul și cel mai mare curs de apă care străbate comuna Bratca începând de la confluența cu Valea Iadului și în aval până unde preia apele Văii Brătcuța, o distanță de aproximativ 6,6 km pe direcția est-vest. Datorită numeroaselor opreliști pricinuite de stăvilarele stâncoase, s-au creat câteva locuri particulare pe traseul râului caracterizate prin vârtejuri numite ,,jenune” sau ,,ochi’’. Aici adâncimea poate depăși 3-4 metri spre deosebire de adâncimea medie de 50-60 cm.

Cunoașterea elementelor climatice ale unei localități este necesară întrucât clima favorizează sau nu activități umane care privesc agricultura, turismul sau chiar starea de sănătate a localnicilor. Pentru Bratca mișcarea valorică a elementelor climatice este determinată de mișcarea maselor de aer cald din Depresiunea Vad-Borod, Defileul Crișului Repede, precum și de existența lacului de acumulare Leșu (Remeți). Existența pe suprafața comunei Bratca a numeroase zone împădurite, încă mai păstrate și ferite de tăierile haotice, practicate în unele județe, rețeaua hidrografică, conferă localității un aer transparent și curat.

3.2 Evidențierea principalelor resurse turistice ale comunei Bratca

În ceea ce privesc activitățile de divertisment aceste se defășoară pe mai multe planuri, pentru copii în Parcul Copiilor, pentru tineri pe terenul de fotbal, Internet-cafe, discotecă, etc.

Pentru iubitorii de natură, în principal în zonele de agrement de o frumusețe excepțională precum:

Valea Boiului, unde se află și Cascada Boiului

Valea Brătcuței, devenită un minisat de vacanță

Lunca Crișului Repede, cu posibilități de camping, pescuit, înot

dealurile Damișului

Poiana Damiș

la nord în munții Plopișului, se află Mănăstirea Sf. Ioan Iacob

Rezervația fosilieră Calcarele cu Hippuriți, urme ale erei glaciare din Valea Crișului.

Comuna Bratca dispune și de o Tabără de elevi cu peste 100 locuri, amplasată într-un decor mirific, pe Valea Brătcuței.

În continuare am să descriu câteva obiective turistice din comună precum: Valea Boiului și Cascada Boiului, Valea Brătcuței, Calcarele cu hippuriți de la Valea Crișului, Biserica de lemn din Beznea, Biserica de lemn din Valea Crișului dar nu în ultimul rând vom vorbi puțin și despre faimoasa Casă a Proverbelor, situată în satul Beznea.

Valea Boiului și Cascada Valea Boiului

Valea Boiului este una dintre cele mai frumoase văi din Munții Pădurea Craiului aflându-se pe raza localității Lorău a județului Bihor, la circa 69 km de Oradea. În aceasta zonă se află Valea Boiului și cascada cu același nume. Accesul către Valea Boiului este unul de un pitoresc aparte. Trebuie să străbați satul Lorău ca s-ajungi la obiectiv. Satul stă răsfirat pe dealurile din zonă ca o oază de case și pâlcuri de căpițe de fân, adunat cu grabă de săteni din calea ploițelor de vară. Drumul de piatră scârțâie sub bocanc sau sub roțile bicicletei amintindu-ți că exiști și că abia aștepți să vezi cascada. Se mai aud, poate, tălăngile purtate de oile ce pasc nestingherite pășunile locului, ciripitul păsărilor, jocul vesel al copiilor din sat. De vizitezi vara locurile acestea, peisajul e la superlativ greu de culoare, de verde mai ales, verde de păduri, pășuni și grădini, tarlale de pământ cultivat. Miroase a reavăn și crud, a vânt curat și rază blândă de soare. E liniște și e pace în satul Lorău. Biserica albă amintește de puritatea satului românesc iar sătenii ieșiți pe ogoare, de bunicii de altădată. Valea cu origini carstice, lipsită însa de chei, este urmărită de abrupturi prezente când pe o parte când pe alta, excepție făcând tronsoanele în amonte de fosta moară țărănească de la „Caduri”, în apropierea cascadei de la Șipote și aval de confluența cu Valea Arsurii pana la vărsarea sa în Crișul Repede. Aici valea descrie o serie de coturi bruște și este dominată pe stânga de un abrupt de peste 125 m.

Imagine nr. 3 Valea Boiului

Sursă: Valea Boiului, Obiective turistice naturale informație disponibilă la http://www.bihorinimagini.ro/de-vizitat/obiective-naturale/valea-si-cascada-boiului/ accesat la data de 07.03.2019

Cascada Boiului dă o picătură de extrem văii destul de liniștite și reprezintă specificul obiectivului nostru. Situată la capătul din amonte al văii Boiului, cascada se desfășoară în două trepte. Apa cade de la o înălțime de 7 metri peste un prag din albia sa înspumată. Cascada emană frumusețe atât prin sunetul dat de căderea de apa cât și de acumularea de la baza ei, din care pârâul coboară peste un al doilea prag, mai mic, pierzându-se mai apoi printre versanții văii. De la cascadă, în amonte, se poate urca prin apă până la cea de-a doua cascadă, mai mică. Valea este însoțită de cataracte mici și frumoase și de câte un izbuc ce izvorăște ca să-i mai încarce debitul.

Imagine nr. 4 Cascada Boiului

Sursă: ***Valea și Cascada Boiului, Obiective naturale, informație disponibilă la http://www.bihorinimagini.ro/de-vizitat/obiective-naturale/valea-si-cascada-boiului/ , accesat la data de 07.03.2019

Rezervația fosiliferă-Calcarele cu hippuriți de la Valea Crișului

Rezevația fosiliferă este situată în SV satului Valea Crișului, Comuna Bratca, Județul Bihor, în imediata apropiere a drumului comunal DC 174 care leagă Bratca de DN 1. Rezervația fosiliferă-Calcarele cu Hippuriți de la Valea Crișului, este o rezervație de tip paleontologic, ce datează din Cretacicul Superior, constituită din gresii conglomeratice ce alternează cu bancuri cenușii de calcare. Rezervația se întinde pe o suprafață de 4000 de mp și are o grosime de aproximativ 200 m în care s-au evidențiat 2 masive de rudiști: una bine dezvoltată în formă de cupă, iar cealaltă redusă cu rol de capac(bivalvă). Aceste bivalve se prindeau de substrat și formau colonii, care au fost bine conservate în substratul de rocă. În aceste depozite se pot observa mii de indivizi suprapuși, au fost identificate aproximativ 12 specii de rudiști.

A fost declarată „arie protejată” prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000. Când pașii te poartă la Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, ajungi „aproape de cer”, dar, chiar dacă urcușul este anevoios, priveliștea împrejurimilor te încântă, aducându-ți aminte de viața liniștită de la tară…cu oameni harnici, ce au sufletul curat… și care numesc acest loc „la ptyetrele dhi moară=la pietrele de moară

Imaginea nr. 5 Calcarele cu hippuriți din Valea Crișului

Sursă: ***Calcarele cu hippuriți din Valea Crișului, disponibil la http://turism-bratca.ro/rezervatia-fosilifera-calcarele-cu-hippuriti-de-la-valea-crisului-comuna-bratca/ accesat la data de 05.03.2019

Hippuriți/rudiști=gen fosil de moluște lamelibranhiate, cu valve modificate cea inferioară, conică alungită, fixată de substrat, iar cea superioară sub formă de capac și poroasă, au trăit în Cretacic și au intrat în compoziția calcarelor alături de recife.

Valea Brătcuței

Pe Valea Brătcuței se pot face plimbări până la Izbucul Damișenilor și Cheile Tivadarului, la cătunele situate pe plaiurile domoale ce strajuiesc valea și se poate continua pâna la coada Lacului Leșu pe la Peștera ” La Acre” sau pe la Cabana Leșu. Se pot face ieșiri cu prietenii, existând în zonă numeroase unități de cazare: de la cabane până la pensiuni.

Biserica de lemn ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” se află în localitatea Beznea (fostă Delureni) din comuna Bratca, județul Bihor. Are hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și este datată din anul 1723 , fiind cea mai mare biserica de lemn de pe raza județului Bihor. Datorită vechimii și importanței sale creștine și turistice dar și a frumuseții locului în care se află Biserica din lemn, aceasta atrage anual sute de credincioși dar și de turiști care vor să facă o fotografie sau să se bucure de câteva momente de liniște.

Imagine nr. 6 Biserica de lemn din Beznea

Sursă: ***Biserica din lemn din Beznea, Comuna Bratca, informație disponibilă la https://discoverbihor.ro/destinatie/biserica-de-lemn-din-beznea-comuna-bratca/ accesat la data de 07.03.2019

Veche de aproape 200 de ani, biserica de lemn din satul Beznea este o capodoperă a artei populare din aceste locuri. E destul să te uiti atent la grinzile de stejar ca să înțelegi cum erau pădurile de altădată. În două secole, lemnul a devenit tare ca piatra. Turla bisericii, zveltă și ascuțită, măsoară trecerea vremurilor. În interior, pictura, păstrată doar parțial, îndeamnă la meditație. Dincolo de aparenta lor „naivitate”, se vede eterna simplitate a vieții omului care trăiește la munte. Bisericile de lemn din Bihor, deși nu au spectaculozitatea celor din nord-vestul țării, reprezintă un copleșitor patrimoniu care trebuie descoperit și prețuit. Dacă în catedralele din occident poți trăi puterea lui Dumnezeu, într-o biserică de lemn îi vei simți mângâierea.

Biserica de lemn ,,Bunavestire a Fecioarei Maria” din Valea Crișului

Biserica s-a edificat în anul 1761. Înaintea acestei biserici, în satul Valea Neagră exista o altă biserică mult mai mică ,,din nuiele și acoperită cu scânduri cioplite cu securea, din lemn de fag pe un teritoriu donat de o familie pe un loc mocirlos”.

Imagine nr. 7 Biserica de lemn din Valea Crișului

Sursa:***Biserica de lemn din Valea Crișului, informație disponibilă la: http://www.bihorinimagini.ro/galerie-foto/defileul-crisului-repede/bratca/biserica-de-lemn-din-valea-crisului/#/ accesat la data de 07.03.2019

Nava bisericii este dreptunghiurală, iar partea sudică este mărginită de un târnaț cu stâlpi susținători ornamentați cu crestături măiestrit alcătuite. În anii 1865 și 1925 s-au efectuat renovări importante: s-a mărit naosul, s-a adăugat târnațul si s-a înlocuit șindrila de pe acoperiș cu țiglă. Interiorul mai păstrează suprafețe destul de mari de pictură pe pânză. Iconografia se remarcă prin dispunerea scenelor pictate în ancadramente florare de o mare varietate și bogăție ceea ce îi dă originalitate.

Casa Proverbelor din Beznea

Reprezintă un muzeu al țăranului român, în care exponatele ilustrează viața, munca și inventivitatea populară și un spațiu ocupat de mici căsuțe din lemn în stil rustic, de forme și dimensiuni diferite, corespondente unor proverbe. Domnul Martin Teodor, proprietarul și constructorul acestui „ parc natural”, a explicat scopul și motivația acestui inedit spațiu, creat dintr-o gospodărie anexă pentru animale. „Casa Proverbelor are intenția de a stimula tânăra generație să tindă spre scopul înțelept și recompensator al trăirii unei vieți bazate pe principii”.

Imaginea nr.8 Casa Proverbelor

Sursă: Realizat de autor

Inspirat din cele 3000 de pilde ale Regelui Solomon, s-a oprit la 31, cifră corespunzătoare celor 31 de capitole din cartea de proverbe a lui Solomon. Pe lângă cele 31 de proverbe expuse în căsuțe și muzeu, acest număr îl întâlnim asociat cu diferite obiecte din muzeu: 31 de potcoave, 31 de roți, 31 de botci de lemn etc. Pildele alese se referă la sfaturi înțelepte, ce înnobilează caracterul omului: generozitatea, hărnicia, mulțumirea, bunătatea, recunoștința, smerenia, ascultarea, răbdarea, virtutea, atenția etc.

Câteva citate spuse de domnul Martin Teodor: „Mai bine un prânz de verdețuri și dragoste, decât un bou îngrășat și ură”; Ori unde se muncește , este și câștig, dar unde numai se vorbește, este lipsă”; Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia, leagă-ți-le la gât, scrie-le pe tăblița inimii tale”

Proverbele sunt cusute cu multă măiestrie, manual, pe pânză și tronează la fiecare căsuță.„Casa Proverbelor de la Beznea , reprezintă un interesant și inedit obiectiv turistic de atracție, care înmagazinează gândirea și concepția unui inginer, fără studii de specialitate, dar iubitor de istorie, de artă și viață, bazată pe principii morale. Intrarea în casa Proverbelor e gratuită și poate fi vizitată în orice zi a anului.

Imaginea nr.9 Casa Proverbelor

Sursă: realizat de autor

3.3 Principalele evenimente culturale organizate în comuna Bratca

Comuna Bratca a cunoscut de-a lungul timpului o puternică dezvoltatre atât din punct de vedere al economiei dar și din punct de vedere cultural. Comuna este din ce în ce mai vizitată de către turiștii iubitori de natură dar și datorită evenimentelor culturale organizate în comună. Evenimente organizate îndeosebi de Centrul de Informare Bratca cu sprijinul Primăriei Comunei Bratca, Consiliului Local Bratca, Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare durabilă a județului Bihor dar și cu sprijinul agenției de Management Bihor.

Câteva dintre evenimentele culturale organizate în comuna Bratca în anul 2018-2019 au fost:

Atelier de suveniruri-,, Amu-i club nu-i șezătoare, haidați tăți cu mic cu mare”

La Centrul de Informare Turistică Bratca a fost organizat un atelier de suveniruri.

Turiștii au venit sâmbătă în Pădurea Craiului, să picteze pe lemn reciclat, să asculte istoria bătrânelor biserici de lemn, să afle despre pictură, despre construcția caselor din lemn sau să admire expoziția de fotografii cu Bratca de altă dată, să se joace cu obiecte din lemn și în cele din urmă să se înfrupte dintr-o plăcintă sau o pancovă au trăit o adevărată experiență.

Imagine nr. 10 Pancove

Sursă: Centrul de Informare Turistică Bratca, Atelier de suveniruri ,,amu-i club nu-i șezătoare haidați tăți cu mic cu mare”, disponibil la http://turism-bratca.ro/atelier-de-suveniruri-amu-i-club-nu-i-sezatoare-haidati-tati-cu-mic-cu-mare-26-01-2018/#jp-carousel-1218 accesat la data de 15.03.2019

Copii de toate vârstele, doamne și domnișoare, preoți, meșteri populari, profesori dar și curioși au asistat la un atelier indoor multidisciplinar. Gazdele au fost copiii din clubul de învțare în folosul comunității GreenIMPACT Brătcuța, care au așteptat oaspeții, îmbrăcati în straie de sărbătoare, în costume tradiționale specifice comunei Bratca. Turiștii au fost provocați la două concursuri, unul de regionalisme altul de ghicitori.

Imagine nr. 11 Suveniruri

Sursă: Centrul de Informare Turistică Bratca, Atelier de suveniruri ,,amu-i club nu-i șezătoare haidați tăți cu mic cu mare”, disponibil la http://turism-bratca.ro/atelier-de-suveniruri-amu-i-club-nu-i-sezatoare-haidati-tati-cu-mic-cu-mare-26-01-2018/#jp-carousel-1218 accesat la data de 15.03.2019

Ziua Armatei Române

A fost organizată în satul Damiș unde a avut loc comemorarea și sfințirea mormântului soldatului Tănase Ion, originar din Lunca Vașcăului, găsit de către localnicii satului Damis și înmormântat creștinește, erou căzut pe câmpul de luptă în anul 1944, în timpul celui de-al doilea Război Mondial. La eveniment au participat reprezentanții și o parte dintre angajatii administrației publice locale, reprezentanti ai Consiliului local Bratca, personalități de seama ale comunei Bratca, un sobor de preoți care au sfințit mormântul, reprezentanți și elevi ai Liceului Teoretic Nr.1 Bratca și nu în ultimul rând localnicii.

Imaginea nr. 12 Mormântul eroului necunoscut

Sursă: Centrul de informare turistică Bratca, Comemorarea soldatului necunoscut de la Damis-Comuna Bratca, informație disponibilă la următoarea adresă http://turism-bratca.ro/comemorarea-soldatului-necunoscut-de-la-damis-comuna-bratca/ accesat la data de 15.03.2019

Festivitate organizată de către Primăria Bratca și Consiliul Local Bratca dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire din anul 1918- 30 noiembrie 2018

Imagine nr.13 Centenar Bratca 1918-2018

Sursă: Centenar Bratca 1918-2018, informație disponibilă la: https://www.primaria-bratca.ro/centenar-bratca-1918-2018/ accesat la data de 15.03.2019

Târg culinar organizat de GreenIMPACT Brătcuța: ,,Bucate ca la mama’n bătătură”

Eveniment organizat de clubul GreenIMPACT Brătcuța în parteneriat cu Primăria Bratca prin care se promovează mâncarea și tradițiile locale dar și comuna ca și destinație turistică. În cadrul evenimentului există un rețetar cu mâncare tradițională specific zonei noastre. Evenimentul a fost organizat în Piața Agroalimentară Bratca, având invitați speciali pe domnul Mircea Groza și Ansamblul Brătcuța.

Imagine nr. 14 Târg culinar

Sursă: Târg culinar organizat de GreenIMPACT Brătcuța: ,,Bucate ca la mama’n bătătură”, disponibil la: http://turism-bratca.ro/targ-culinar-organizat-de-greenimpact-bratcuta-bucate-ca-la-maman-batatura/ accest la data de 15.03.2019

Imaginea nr. 15 Bucate tradiționale

Sursă: Târg culinar organizat de GreenIMPACT Brătcuța: ,,Bucate ca la mama’n bătătură”, disponibil la: http://turism-bratca.ro/targ-culinar-organizat-de-greenimpact-bratcuta-bucate-ca-la-maman-batatura/ accest la data de 15.03.2019

Redescoperă Bihorul pe bicicletă-Drumul bisericilor de lemn ediția a-V-a

Eveniment organizat de către Primăria Bratca. Doritorii s-au adunat în centrul comunei și au pornit cu bicicletele la drum, parcurgând o distanță de 10 km pentru a face turul bisericilor din lemn din comună, făcând și mici popasuri pentru a lua o gustare și pentru a-și încărca ,,bateriile”.

Imagine nr. 16 Redescoperă Bihorul pe bicicletă

Sursă: Redescoperă Bihorul pe bicicletă-Drumul bisericilor de lemn ediția V, disponibil la http://turism-bratca.ro/redescopera-bihorul-pe-bicicleta-drumul-bisericilor-de-lemn-editia-a-v-a-1-iulie-2017/ accesat la data de 16. 03.2019

Zilele Comunei

În acest an are loc cea de a III-a ediție a acestei manifestări, unde sunt invitați toți doritori să petreacă cu voie bună, ascultând diferiți artiști și gustând dintr-o mâncare tradițională servită la masa în aer liber.

Imagine nr. 17 Zilele comunei

Sursă: Ziua Comunei Bratca, disponibil la: http://turism-bratca.ro/ziua-comunei-bratca/ accesat la 16.03.2019

Lansarea proiectului ,,Îmbunătățirea Stării de conservare a biodiversității în Defileul Crșului Repede-Valea Iadului”

În 26.11.2018 a avut loc la Centrul de Informare Turistică Bratca, lansarea proiectului,, Îmbunătățirea Stării de conservare a biodiversității în Defileul Crșului Repede-Valea Iadului”. Au fost invitați toți cetățenii interesați de protejarea, dezvoltarea și conservarea biodiversitîții din Comuna Bratca dar și din Ecodestinația Pădurea Craiului.

Imagine nr. 18 Eveniment Centru de Informare Turistică

Sursă: Eveniment Centru Turistic Bratca disponibil la: https://www.primaria-bratca.ro/eveniment-centrul-turistic-bratca/ accesat la data de 18.03.2019

Festivitate dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, Alba Iulia 1918

În data de 6 decembrie 2018 a avut loc în comună defilarea paradei militare, un moment unic și cu totul deosebit pentru întreaga comunitate.

Imagine nr. 19 Festivitate dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, la Bratca

Sursă: Primăria Bratca, Festivitate dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, disponibilă la: https://www.primaria-bratca.ro/festivitate-dedicata-aniversarii-a-100-de-ani-de-la-marea-unire-alba-iulia-1918/ accesat la 20.03.2019

Imagine nr. 20 Urmașii Marii Uniri

Sursă: Primăria Bratca, Festivitate dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, disponibilă la: https://www.primaria-bratca.ro/festivitate-dedicata-aniversarii-a-100-de-ani-de-la-marea-unire-alba-iulia-1918/ accesat la 20.03.2019

Cap. 4 Concluzii și recomandări

Obiectivul principal al lucrării a fost de a prezenta și de a analiza principalele resurse ale turismului cultural din comuna Bratca, județul Bihor, care sunt cele mai vizatate obiective de către turiști, cum le promovăm și cum putem atrage mai mulți vizitatori.

În acest sens am structurat lucrarea pe trei capitole. Cap. I. Cadrul conceptual al resurselor și destinațiilor turistice, în care am prezentat noțiunea de turism cultural și principalele tipuri de resurse (tangibile, intangibile, umane și financiare). Cele mai căutate tipuri de atracții turistice culturale sunt: situri arheologice, monumente, monumente și clădiri istorice, situri industriale, muzee și galerii de artă, evenimente culturale etc.

România este o țară bogată din acest punct de vedere deoarece, deține foarte multe atracții cultural turistice în toate regiunile. Turismul cultural este prezent și în Europa deoarece, este un continent plin de istorie și de artă, iar cele mai cunoscute orașe sunt: Paris, Roma, Atena, Madrid, Viena, Vatican și Londra.

În turismul cultural există niște factori deteminanți ai competitivității foarte impotanți: Prețul, Potețialul turistic, Calitatea.

În Cap.II. Specificiatatea și caracteristicile resurselor și a destinațiilor turistice culturale din România am analizat conceptele de: destinație turistică, dezvoltarea destinației, dezvoltarea economică locală, dezvolatare regională durabilă.

O destinație culturală poate fi caracterizată prin:

1. mediu: incluzând arhitectura, peisajul, creații de patrimoniu sau moderne;

2. valori spirituale: credințe trecute sau prezente;

3. cadru economic: tradițional și/sau modern;

4. locuri care integrează toate cele menționate, cum ar fi centrul orașului;

5. servicii și facilități turistice (hoteluri, restaurante, parcări, magazine cu suveniruri).

Atractivitatea unei destinații turistice depinde nu numai de numărul de resurse turistice situate într-o anumită zonă ci și de modul în care aceste resurse sunt evaluate și percepute de către turiști.Gradul de atractivitate a destinației turistice din România este ridicat datorită resurselor culturale cunoscute pe plan intenațional pentru unicitatea lor.

Așadar, puterea de atracție a unei destinații turistice depinde nu numai de valoarea lor obiectivă, dar și de percepțiile favorabile sau nefavorabile ale turiștilor. Prin urmare, este necesară cuantificarea gradului de atracție a unei destinații atât obiectiv (oferta efectivă), cât și subiectiv (cererea turistică). În Cap. III Analiza principalelor resurse turistice ale turismului cultural –din comuna Bratca, jud. Bihor, cu cele mai cunoscute resurse turistice naturale și culturale precum: Valea Brătcuței, Valea Boiului și Cascada Boiului, Poiana Damiș, Biserica de lemn din Beznea, Biserica de lemn din Valea Crișului, Casa Proverbelor, Rezervația fosilieră Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, etc.

În urma realizării studiului de caz am ajuns la următoarele aspecte pozitive ale promovării Comunei Bratca din punct de vedere cultural:

– oferă turiștilor posibilitatea de a experimenta culturi noi

– ajută la creșterea economiei pe plan local

– se păstrează unele tradiții neschimbate

– crește interesul tinerilor pentru activitățile culturale

– portul tradițional românesc este foarte important pentru localnici

– turiștii sunt ajutați să se integreze în comunitatea culturală, oferindu-le sprijin necondiționat

– promovarea culturii din localitate duce la atragerea a cât mai multor turiști interesați de tradiția și obiceiurile străvechi, devenind o zonă cunoscută în rândul turiștilor

Cu toate aceste aspecte pozitive aș vrea să fac și câteva recomandări pentru creșterea gradului de atractivitate a turiștilor în zonă:

oferirea mai multor informații în mediul online despre activitățile culturale organizate și despre obiectivele turistice existente în zonă

o mai bună structurare a informațiilor pe site-ul comunei

promovarea mai multă în mediul online

o importanță sporită asupra mediului înconjurător

luarea unor măsuri pentru curățarea zonelor cutreierate de turiști

Programul evenimentelor culturale organizate în comună este următorul:

Zilele Comunei: în 30 iunie

Desfășurarea proiectului ,,Îmbunătățirea Stării de conservare a biodiversității în Defileul Crșului Repede-Valea Iadului: 26 noiembrie

Atelier de pictură organizat de grupul GreenIMPACT Brătcuța: 05 iunie

Brunch ardelenesc" la Valea Crisului, pentru copii: 1 iunie

Târgul Culinar ,, Bucate ca la mama-n bătătură”: 2 iulie

Numărul evenimentelor culturale a crescut semnificativ comparativ cu anii trecuți Au

apărut inițiative publice culturale-Zilele Brătcii- care își direcționează o mare parte a atenției către spațiul public și evenimente cu participare largă.

În rândul instituțiilor publice de cultură spațiile reprezintă mai puțin, o nevoie

acestea deținând în mare majoritate spații propii. În acest moment se lucrează la dotările acestor spații existând câteva proiecte în derulare finanțate de fonduri europene precum: Modernizarea și dotarea căminului Bratca, Modernizare Drum Comunal DC174 Valea Crișului și modernizare stradă în localitatea Lorău, comuna Bratca, dar și proiecte finanțate de la bugetul de stat prin Programul Național de Dezvoltare locală precum:

Reabilitare și modernizare grădiniță în comuna Bratca

Alimentare cu apă potabilă a localității Lorău

Alimentare cu apă potabilă a localității Ponoara

Extindere rețea de apă în localitatea Damiș

Bibliografie:

*** Biroul Național de Statistică (BNS), Turism, p. 3, disponibil la adresa: http://www.statistica.md/public/files/Metadate/Turism.pdf accesată la data de 22.10.2018;

***Biserica cu Lună, informație disponibilă la http://www.oradeainimagini.ro/de-vizitat/biserici-si-manastiri/de-vizitat-biserica-cu-luna/ link accesat la data de 02.11.2018

***Biserica din lemn din Beznea, Comuna Bratca, informație disponibilă la https://discoverbihor.ro/destinatie/biserica-de-lemn-din-beznea-comuna-bratca/ accesat la data de 07.03.2019

Bouaru, Codruța Petronela, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, București, România disponibil la: http://www.revistadeturism.ro/rdt/article/viewFile/220/129 link accesat la data de 03.11.2018

***Caracteristicile turismului cultural, disponibil la următorul link: http://www.montana-vidin-dolj.com/ro/publications/?NewsId=4 accesat la data de 02.11.2018

***Centrul de informare turistică Bratca, informație disponibilă la http://turism-bratca.ro/ informație accesată la data de 01.03.2019

Centrul de Informare Turistică Bratca, Atelier de suveniruri ,,amu-i club nu-i șezătoare haidați tăți cu mic cu mare”, disponibil la http://turism-bratca.ro/atelier-de-suveniruri-amu-i-club-nu-i-sezatoare-haidati-tati-cu-mic-cu-mare-26-01-2018/#jp-carousel-1218 accesat la data de 15.03.2019

Centrul de informare turistică Bratca, Comemorarea soldatului necunoscut de la Damis-Comuna Bratca, informație disponibilă la următoarea adresă http://turism-bratca.ro/comemorarea-soldatului-necunoscut-de-la-damis-comuna-bratca/ accesat la data de 15.03.2019

***Cetatea Enisală, informație disponibilă la https://www.romanian-journeys.com/obiective/cetatea-enisala link accesat la data de 03.11.2018

***Cetatea Oradea, informație disponibilă la adresa https://www.welcometoromania.ro/Oradea/Oradea_Cetate_r.htm link accesat la data de 02.11.2018

Coroș, Monica Maria; Negrușa, Adina Letiția, Analiza evoluției și a performanțelor ofertei turistice din România și din Transilvania, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România, 2014, pagina 1090, informație disponibilă la următoarea adresă: https://www.academia.edu/9096840/ANALIZA_EVOLUTIEI_SI_A_PERFORMANTELOR_OFERTEI_TURISTICE_DIN_ROM%C3%82NIA_SI_DIN_TRANSILVANIA , accesat la data de 12.11.2018

Definiția cuvâtului hipurit, informație disponibilă la: https://dexonline.ro/definitie/hipuri, accesat la data de 05.03.2019

***Descoperă România: Muntenia, informație disponibilă la https://www.descopera.org/descopera-romania-muntenia/ link accesat la data de 03.11.2018

Gearing, C.E., Swart, W. and Var, T. Establishing a Measure of Touristic Attractiveness, Journal of Travel Research, 12, 1-8., 1974, apud. Sandro, Formica, op. cit., p. 50;

George Niculescu, Turismul și renașterea culturală, Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/2009, pg 2, disponibilă la următoarea adresă:http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2009-03/30_GEORGE_NICULESCU.pdf accesat la data de 04.11.2018

Groze Ioan, Bratca-Arheologia unei civilizații rurale -eseu monografic, Editura Imprimeriei de Vest Oradea- 2009, Unități de relief, p. 15

Groze, Ioan, Bratca-Arheologia unei civilizații rurale -eseu monografic, Editura Imprimeriei de Vest Oradea- 2009, Starea culturală și artistică. Monumente istorice, de arhitectură și ale naturii-Biserica de lemn din Valea Crișului, p. 289

Groze, Ioan, op. cit., pp. 289-290

***Hanu Brătcuței, Obiective turistice -Biserica de lemn din Beznea, informație disponibilă la https://hanubratcutei.ro/attraction/biseria-de-lemn-beznea-bratca/, accesat la data de 05.03.2019

Hu, Y.; Ritchie, B., Measuring Destination Attractiveness: A Contextual Approach, Journal of Travel Research, (Fall), 25-34. 1993, p. 25; apud. Sandro, Formica, op. cit., p. 46;

***Instituții de cultură, disponibil la următorul link: http://oradea.travel/?p=1673 , link accesat la data de 02.11.2018

***Londra, destinație culturală- informație disponibilă la https://www.infotour.ro/articole/sfaturi-calatorie/londra-destinatie-culturala-7 accesat la data de 06.11.2018

Lucian-Gabriel Patrașcu, Esența noțiunii de turism și a turismului receptor ca varietate a acestuia, în revista științifică a Universității de Stat din Moldova, 2009, disponibilă la adresa: http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/42.-p.200-2031.pdf accesat la data de 23.10.2018;

Neacșu, Nicolae; Neacșu, Monica, Băltărețu, Andreea; Drăghilă, Marcela, Resurse și destinații turistice-interne și internaționale, (ediția a treia, revăzută și adăugită), Editura Universitară, București 2011, p. 25

Neacșu, Nicolae; Neacșu, Monica; Băltărețu, Andreea; Drăghilă, Marcela, Resurse și destinații turistice-interne și internaționale (ediția a treia, revăzută și adăugită), Editura Universitară, București 2011, pp. 346-347

Neacșu, Nicolae; Neacșu, Monica; Băltărețu, Andreea; Drăghilă, Marcela, op. cit., pp. 106-110

Neacșu, Nicolae; Neacșu, Monica; Băltărețu, Andreea; Drăghilă, Marcela, op. cit., pp. 257-258

Neacșu, Nicolae; Neacșu, Monica; Băltărețu, Andreea; Drăghilă, Marcela, op. cit., pp.553-556

***Notă de fundamentare, Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, informație disponibilă la următoarea adresă: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2017/08/NF-48.pdf , informație accesată la data de 17.12.2018

Nyberg, L. (1995), Determinants of the attractiveness of a tourism region, In S.F. Witt and L. Moutinho (eds.). Tourism Marketing and Management Handbook. Hertfordshire: Prentice Hall, 29-38. apud. Sandro, Formica, op. cit., p. 47; Apud. Pop Cohut, Ioana, op.cit., pp. 5-6

***Orașele culturale ale Europei, informație disponibilă la https://ideipentruvacanta.ro/orasele-culturale-ale-europei/ link accesat la data de 04.11.2018

Pop Cohuț, Ioana, Resurse și destinații turistice – note de curs, Universitatea din Oradea, Oradea, 2015, p. 3

Pop Cohuț, Ioana, op. cit., p. 3

***Prezentarea orașului Oradea, disponibil la http://www.infotravelromania.ro/oradea.html#zona1 link accesat la data de 02.11.2018

***Primăria comunei Bratca,Bratca scurtă descriere, informație disponibilă la următoarea adresă: https://www.primaria-bratca.ro/ , accesat la data de 01.03.2019

***Primăria Comunei Bratca, Bratca Prezentare generală, disponibil la https://www.primaria-bratca.ro/vechi/pagina/prezentare-generala.html informație accesată la data de 02.03.2019

Primăria Bratca- Eveniment Centrul Turistic Bratca, informație disponibilă la: https://www.primaria-bratca.ro/eveniment-centrul-turistic-bratca/ accesat la data de 16.03.2019

***Regiunea Dobrogea, disponibilă la: https://www.romanian-journeys.com/regiuni/dobrogea link accesat la data de 03.11.2018

***Rezervația fosilieră-Calcarele cu hippuriți din Valea Crișului, informație disponibilă la http://turism-bratca.ro/rezervatia-fosilifera-calcarele-cu-hippuriti-de-la-valea-crisului-comuna-bratca link accesat la data de 05.03.2019

Rotariu, Ilie, Dezvoltarea destinației turistice – note de curs, 2008, p. 31, informație disponibilă pe site-ul: http://www.ilierotariu.ro/documents/books/dezvoltarea-destinatiei-turistice-isbn.pdf; accesat la data de 15.12.2018

Rotariu, Ilie, The tourist destination of the future: scenarios and trends, “Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania Faculty of Economics, Sibiu 2015, p. 27, informație disponibilă la următorul site: http://doctorate.ulbsibiu.ro/wp-content/uploads/RezumatEngJucaninclcuvintecheiesicuprins.pdf accesat la data de 18.12.2018

Safri, Muhammad; Ismail, H.; Alias, M.A., Nik Hashim, N.A.A, p. 200;, Apud. Pop Cohut, Ioana, op. Cit., p. 6

Stăncioiu, Aurelia-Felicia; Teodorescu, Nicolae; Pârgaru, Ion; Vlădoi, Anca-Daniela; Băltescu, Codruța, Imaginea destinației turistice – element de susținere în construcția brandului turistic regional. Studiu de caz: Muntenia, Economie teoretică și aplicată, Volumul XVIII 2011, p. 146, disponibil la adresa: http://store.ectap.ro/articole/563_ro.pdf, accesat la data de 20 noiembrie 2018

***Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, Studii de fundamentare, 2014, p. 6, informație disponibilă la următoare adresă: http://sdtr.ro/upload/STUDII/7.%20Sinteza_Activitatile%20si%20infrastructura%20turistica.pdf link accesat la data de 15.12.2018

***Strategia dezvoltării durabile a sectorului turistic în România-premisă prioritară în creșterea competitivității ofertei turistice pe piața mondială, Universitatea Romano-Americană, Facultatea de Economia Turismului Intern și Internațional, Catedra de managementul serviciilor turistice, Simpozionul Internațional: Performantă, tendințe și riscuri în turismul mondial, București, 2008, Secțiunea 4: Globalizare, regionalizare și specializare în industria turismului și a călătoriilor, p. 6

***Strategia dezvoltării durabile a sectorului turistic în România-premisă prioritară în creșterea competitivității ofertei turistice pe piața mondială, op. cit., p. 7

***Tendințe în dezvoltarea turismului cultural, informație disponibilă la următorul site: http://www.montana-vidin-dolj.com/ro/publications/?NewsId=6 link accesat la data de 17.12.2018

Teodorescu, Nicolae; Pârgaru, Ion; Stăncioiu, Aurelia-Felicia; Matei, Elena; Botoș, Andreea, Modelarea cercetării imaginii unei destinații turistice, Revista Amfiteatrul Economic, p. 860, Academia de Studii Economice din București, România, disponibil la adresa: http://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_1341.pdf accesat la data de 19.12.2018

Teodorescu, Nicolae; Pârgaru, Ion; Stăncioiu, Aurelia-Felicia; Matei, Elena; Botoș, Andreea, op. cit., p. 860,

***Turismul, atracțiile și obiectivele din regiunea Maramureș disponibil la următoarea adresă: http://blog.worldlifetimejourneys.com/ro/maramures-ro.html link accesat la data de 02.11.2018

***Turismul cultural în România, disponibil la adresa https://www.artline.ro/Turismul-cultural-in-Romania-34354-1-n.html link accesat la data de 01.11.2018

***Turismul în România, disponibil la adresa http://www.cnaic.ro/projects/puncte/Romana/turism-ro.html accesat la data de 01.11.2018

***Turismul cultural în România, disponibil la adresa https://www.artline.ro/Turismul-cultural-in-Romania-34354-1-n.html link accesat la data de 01.11.2018

***Turismul, orașele, obiective și atracții turistice, disponibilă la adresa http://blog.worldlifetimejourneys.com/ro/transilvania-ro.html accesat la data de 02.11.2018

Țigu, Gabriela (coord.), Țală, Mădălina Lavinia; Talpeș, Adela, John Samad, Smaranda, Resurse și destinații turistice pe plan mondial (ediția a treia, revăzută și adăugită), editura URANUS, București 2011, p. 145;

Țigu, Gabriela (coord.), Țală, Mădălina Lavinia; Talpeș, Adela, John Samad, Smaranda, op. cit., p. 148

Țigu, Gabriela (coord.), Țală, Mădălina Lavinia; Talpeș, Adela, John Samad, Smaranda, op. cit, pp. 156-157

***Valea și Cascada Boiului, Obiective naturale, informație disponibilă la http://www.bihorinimagini.ro/de-vizitat/obiective-naturale/valea-si-cascada-boiului/, accesat la data de 07.03.2019