PROGRAMUL DE STUDIU KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎNVĂTĂMÂNT CU FRECVENȚĂ LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATOR ȘTINȚIFIC LEC… [631968]

UNIEVRSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT
PROGRAMUL DE STUDIU KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ
FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎNVĂTĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTINȚIFIC
LEC TOR UNIV. DR. TARCĂU EMILIAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT
PROGRAMUL DE STUDIU KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

RECUPERAREA PACIENȚILOR CU
COXARTROZĂ ÎN COMPLEXUL
DE RECUPERARE PERLA DIN
BĂILE 1 MAI

COORDONATOR ȘTINȚIFIC
LECTOR UNIV. DR. TARCĂU EMILIAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

Cuprins

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 1
1.1. Date generale despre Complexul Perla ………………………….. ………………………….. ………………………… 1
1.2. Motivația alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 2
CAPITOLUL 2. ARTICULAȚIA COXO -FEMURALĂ ………………………….. ………………………….. …………. 3
2.1. Anatomie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 3
2.1.1. Ligamentele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
2.2. Biomecanică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
2.2.1. Flexia – extensia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
2.2.2. Abducție și Adducție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 7
2.2.3. Circumducția ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 8
2.2.4. Rotație internă și rotație externă ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
CAPITOLUL 3. COXARTROZA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 10
3.1. Coxatroza -Definițe și clasificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
3.2. Stadile coxartrozei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 11
3.3. Simptomatologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 11
3.4. Cauze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 12
3.5. Semne radiologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 13
3.6. Evoluție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
3.7. Tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 14
3.8. Igiena ar ticulației șoldului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
CAPITOLUL 4. DEFĂȘURAREA STUDIULUI ………………………….. ………………………….. …………………. 16
4.1. Ipoteza studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 16
4.2. Material și metode ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 16
4.3. Evaluarea pacienților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
4.3.1. Evaluarea dureri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 16
4.3.2. Evaluarea mobilități articulației ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
4.3.3. Evaluarea manuală a forței musculare ………………………….. ………………………….. …………………. 20
4.3.4. Evaluarea mersului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 22
4.4. Obiective recuperări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 22

4.5. Program de exerciții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 22
4.5.1. Exerciț ii de kinetoterapie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 22
4.5.2. Exerciții de hidroterapie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 27
CAPITOLUL 5. REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 30
5.1. Analiza durerii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
5.2. Ana liza mobilități articulare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 31
5.3. Analiza forței musculare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 34
5.4. Analiza mersului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 34
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 36
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 37
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 38

1
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1. Date generale despr e Complexul Perla
Complexul Hotelier Wellness & Spa PERLA se bucură de o amplasare privilegiată în
stațiunea balneo -climaterică Băile 1 Mai. Este alegerea perfectă pentru relaxare și recuperare,
atât pentru turiști cât și clienții business. Stațiunea Băile 1 Mai este situată în județ ul Bihor, la
numai 2 km de Băile Felix și 4 km de Oradea, intre satele Rontău și Haieu. Cunoscută de -a
lungul timpului și sub numele de B ăile Episcopiei (sec. XV -XVII), stațiunea s -a făcut remarcată
mai ales datorită apelor minerale și a nămolului sapropel ic extras din lacul aflat în localitate,
utilizate în tratarea unor afecțiuni reumatismale, afecțiuni ale sistemului nervos central și
periferic și afecțiuni ginecologice. Stațiunea se bucură de un climat de tip continental moderat de
șes, temperatura medi e anuală fiind de 10,5°C, iar cea din perioada estivală, de 21,3°C.
Presiunea atmosferică medie este de 770 mm coloană de mercur. Efectul benefic al apelor
termale din stațiune a fost descoperit cu foarte mulți ani în urmă. Primele tratamente care se
făcea u erau cu nămolul extras de pe fundul albiei pârâului Peța și din jurul izvoarelor termale.
Acesta era aplicat direct pe părțile dureroase ale corpului și așa s -a descoperit efectul de
vindecare și ameliorare a bolilor reumatice1.
Aqua park -ul Complexul Ho telier Wellness & Spa PERLA este modern și dispune de
numeroase bazine, atât în aer liber cât și acoperite. Apa termală are o temperatură medie de 32
grade celsius și are numeroase indicații terapeutice: reumatismale, posttraumatice, neurologice
etc. Bazin ele sunt dotate cu tobogane, instalații moderne de hidromasaj, jeturi de apă, jacuzzi.
Complexul Hotelier Wellness & Spa PERLA este locul renașterii trupului și sufletului tău. Vino
și tu să te bucuri de un masaj relaxant, saună turcească sau finlandeză, c oafor, cosmetică,
tratamente corporale, ședințe de masaj de relaxare, reflexogen, anticelulitic sau tonifiant. În
cadrul aqua park -ului vă puteți bucura de loc de joacă pentru copii, trambulină, tobogane, teren
de fotbal, sală de fitness și o terasă unde p uteți servi mâncare, băuturi și deserturi savuroase. De
asemenea, se organizează periodic spuma party și sesiuni de aqua zumba2.

1 https://www.hoteluri.infoturism.ro/baile -1-mai/hotel -complex -hotelier -perla2 -baile -1-mai accesat Iulie 2018
2 http://www.perla1mai.ro/wellness -spa/ accesat iulie 2018

2
Baza de tratament din cadrul Complexului Hotelier Wellness & Spa PERLA este un
centru moderrn de profilaxie și tratament curati v dotat cu aparatură de ultimă generație ce oferă
proceduri complexe de înaltă calitate pentru diverse afecțiuni. Apa termală are o serie de
proprietăți fizico -chimice deosebite fiind bogată în sulf, săruri, calciu, magneziu și ioni de fier.
Curele propuse în cadrul bazei de tratament se adresează afecțiunilor reumatice degenerative,
inflamatorii și abarticulare, afecțiunilor posttraumatice și afecțiunilor sistemului nervos central și
periferic. Tratamentele și procedurile sunt inițiate de speciliști bine p regătiți, iar atmosfera
centrului este una benefică relaxării corporale și mentale. Baza de tratament funcționează tot
timpul anului. Echipa centrului de tratament al Comp lexului Hotelier Wellness & Spa include
medici și asistenți bine pregătiți, mereu cu zâmbetul pe buze. Eficacitatea curelor și serviciile de
un înalt profesionalism îi determină atât pe pacienții străini cât și pe cei români să revină chiar și
de două ori pe an. Echipa de medici și terapeuți specializați îmbină terapiile fizico -kinetice,
balneare și de reabilitare cu proceduri noi și ritualuri de Wellness, oferind pacienților servicii
personalizate de recuperare, relaxare, întreținere, detoxifiere, remodelare corporală, antiaging și
de reîntinerire3.
1.2. Motivația alegerii temei
Am ales a ceastă temă deoarece artrozele de șold se situează printre cele mai frecvente
afecțiuni ale reumatismului degenerativ, reprezintă o entitate patologică cu incidență crescută ce
afectează 2 -4 % din populația adultă, între 40 -70 ani, ajungând la 10 % peste vârsta de 70 ani.
Acesta boală este caracterizată prin două aspecte fundamentale și anume de creșterea tensiunilor
articulare din cauze mecanice și de alterarea țesutului cartilaginos ce duce la dezvoltarea artrozei
pe de o parte și de modificările secunda re ale cartilajului de cauză metabolică, infecțio asă sau
inflematorie.

3 http://www.perla1mai.ro/tratamente/ accesat iulie 2018

3

CAPITOLUL 2. ARTICULAȚIA COXO -FEMURALĂ

Este o enartroză cu trei grade de libertate și care permite efectuarea mișcărilor de flexie –
extensie, abducție – adducție, rotație si circ umducție, la formarea căreia participă capul femural
și acetabulul osului coxal4.
2.1. Anatomie
Fig 2.1. Articulația Coxo -femurală5
Pentru articulația șoldului, osul
coxal oferă cotiloidă în care intră
(parțial) capul femural. Cavitatea
cotiloidă (acetabulul) are forma
unei sfere în care intră capul
femural și este acoperită cu
cartilaj hialin. Acest cartilaj nu
este prezent în partea anterioară,
posterioară și profundă a
acetabului, acolo aflându -se o
masă grăsoasă. În jurul cavități
acetabulare se afllă un
fibrocartilaj (ca bureletul
articular la articulația scapulo –
humerală), având rolul de a -i
mări de cuprindere a capului
femural. Deci cavitatea acetabulară + acest fibrocartilaj + capsula articulară reusesc să cuprindă
capul femural și să -l fixeze în cotil. În interiorul acetabulului se află ligamentul capului femural
sau ligamentul rotund care este orientat de jos în sus și dinspre înauntru spre în afară, unind
acetabulul cu capul femural pe care se prinde, având rol de susținere a capului fe mural în cavitate
mai ales în timpul perioadei vieții intrauterine, ulterior, în viața obisnuită în timpul mersului,

4 Călin Magheru – Fracturi ale Femurului , Editura Universității din Oradea, 200 9, p. 16
5 http://www.esanatos.com/anatomie/membrul -inferior/Articulatia -soldului84915.php accesat iulie 2018

4

ajută la răspândirea lichidului sinovial. Capul femural are formă sferică și intră în cotil. În partea
posteroinferioară a capului femural se află o fosetă pe care se prinde ligamentul capului femural.
Este acoperit cu cartilaj hialin pentru a asigura alunecarea lui în acetabulul6.
Marea Tuberozitate sau marele trohanter, oferă loc de inserție pentru o serie de mușchi,
necesari locomoției și stabilității. Acești mușchi sunt: fesierul mijlociu, obturatorul extern,
obturatorul intern, piramidalul, castul extern (cvadriceps femural), fesierul mic și pătratul
femural. Mica tuberozitate sau micul trohanter oferă loc de inserție mușchiului iliopsoa s7.

2.1.1. Ligamentele
Fig 2.2. Ligamentele Articulației8
Ligamentele
articulare au rol de întărire
a capsulei, asigurând
soliditatea extremităților
articulare în timpul stațiunii
verticale, în timpul
mersului, alergării și
săriturii9.
Mijloacele de unire
sunt formate din capsula
articulară (de forma unui
con, cu baza mare către
acetabul) și ligamente10:
o Ligamentul iliofemural, se gasește pe fața anterioară a articulației și limitează extensia.
De asemenea, în poziție de ortostatism (cu coapsa în u șoară extensie), contribuie la

6 Dr. Gheorghe Moraru, Vasile Pâncotan – Recuperarea Kinetică în Reumatologie , Editura Imprimeriei de Vest,
1999, p. 184 – 185
7 Dr. Gheorghe Moraru, Vasile Pâncotan – Recuperarea Kinetică în Reumatologie , Editura Imprimeriei de Vest,
1999, p. 184 – 185
8 http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni -de-anatomie/articulatia -soldului/ accesat 2018
9 Dr. Clement Baciu – Aparatul Locomotor , Editura Mecială, București, 1981, p.355
10 Tatiana Balint, Irinel Diaconu, Andreea Moise – Evaluarea Aparatului Locomotor , Editura Tehnopress, Iași,
2007, p. 60 – 61

5
creșterea congruenței articulare, prin presiunea ce o exercită la nivelul colului femural,
împingând capul femural în cavitatea acetabulară.
o Ligamentul ischiofemural, este așezat pe partea posterioară a capsulei articulare. E l se
fixează cu o extremitate pe osul ischion, sub acetabulă, iar cu cealaltă extremitate se
fixează la baza trohanterului mare. Fibrele acestui ligament se alătură capsulei articulare,
întărind -o.
o Ligamentul pubofemural, limitează mișcarea de abducție.
o Zona orbiculară, este situată profund și are rolul de a susține capul femural în articulație
o Ligamentul rotund sau ligamentul capului femural, este intraarticular și are rol triplu:
conține vase de sânge, mărește suprafața sinovialei și prin mișcările sale r aspândește
lichidul sinovial în interiorul articulației.
2.2. Biomecanică
În tabelul de mai jos, amplitudinile medii ale mișcări șoldului sunt cu genunchiul aflat în
extensie. Atunci cand genunghiul este flectat, cresc cu aproximativ 20 – 30°.
Tabelul nr.1 Amplitudinea mișcărilor

Flexie Extensie Abducție
Adducție Rotație externă Rotație internă
Activ 90 – 120° 30° 60 – 70° 35° 15°
Passiv 110 – 150° 50° 70 – 80° 40° 20°
Diferența 20 – 30° 20° 10° 5° 5°
Sursa: realizat de autor din Gheorghe Ivan – Coxartroza , Editura Scrisul Românesc, Craiova,
1982, p. 27
2.2.1. Flexia – extensia
Se execută în planul sagital în jurul unui ax transversal, care trece prin vîrful marelui
trohanter și prin foseta ligamentului rotund. Clinic, punctul de reper al axului biomecanic
transversal este reprezentat de vârful marelui trohanter11.

11 Dr. Clement Baciu – Aparatul Locomotor , Editura Mecială, București, 1981, p.363

6
Tabel nr.2 Mușchii Flexori
Mușchii Origine Inserție
Psoas
mare Vertebre L1 – L5 (apofizele transverse); T12 – L5 (corpuri
Vertebrale)
Femur (trohanteru
mic)
Iliac Fosa iliacă (2/3 anterioară) Femur (trohanteru
mic)
Sursa: realizat de catre autor din Mircea Chiriac – Testarea Manuală a Forței Musculară , Editura
Universități din Oradea, 2000, p.128
❖ Mușchii accesori12: drept femural, croitor, tensor fascia lata, grupul addcutorilor
(excepție – mare adductor), fasciculele anterioare ale mușchilor fesier mic și fesier
mijlociu.
Tabelul nr.3 Mușchii Extensori
Mușchii Origine Inserție
Fesier mare Ilion (linia gluteală
posterioară); Sacru și cocis
(posterior) Femur (tuberozitate gluteală); Tract
iliotibial; Ligament sacrotuberal
Semitendinos Tuberozitate ischiatică Tibie (fața medială)
Semimembranos Tuberozitate ischiatică Tibie (condil medial);
Femur (condil medial)
Biceps femural (cap
lung) Tuberozitate ischiatică Fibulă (cap);
Tibie (condil lateral)
Sursa: realizat de catre autor din Mircea Chiriac – Testarea Manuală a Forței Musculară , Editura
Universități din Oradea, 2000, p.131
❖ Mușchii accesori13: piriform (piramidal), fibre din mușchiul adductor mare.

12 Mircea Chiriac – Testarea Manuală a Forței Mus culară , Editura Universități din Oradea, 2000, p.128
13 Mircea Chiriac – Testarea Manuală a Forței Musculară ,Editura Universități din Oradea, 2000, p.131

7
2.2.2. Abducție și Adducție
Se face în jurul unui ax anteroposterior, care trece prin centrul apului femural. Se însoțește de
mișcări de rotație ale coapsei. Când coapsele sunt extinse, amplitudinea maximă de abducție este
de 60°, astfel ca ambele coapse fomează între ele un unghi de 120°. În flexia maximă a
coapselor, abducția atinge 70°, între ambele capete formându -se un unghi de 140°14.
Tabelul nr.3 Mușchii Abductori
Mușchii Origine Inserție
Fesier
mijlociu Ilion (suprafața externă, între creastă și linia gluteală
posterioară) Femur (mare
trohanter)
Fesier mic Ilion (suprafața externă, între liniile gluteale anterioară
și inferioară) Femur (mare
trohanter)
Sursa: realizat de catre autor din Mircea Chiriac – Testarea Manuală a Forței Musculară , Editura
Universități din Oradea, 2000, p.134
❖ Mușchii accesori15: tensor fascia lata, fibre superioare din mușchiul fesier mare, croior.
Tabelul nr.4 Mușchii Adductori
Muș chii Origine Inserție
Adductor
mare Tuberozitate ischiatică;
Pubis (ramură inferioară) Femur (linie aspră și condil medial; tubercul
adductor)
Adductor
scurt Pubis (corp și ramură
inferioară) Femur (linie aspră)
Adductor
lung Pubis (creastă anterioară) Femur (linie aspră)
Pectineu Pubis (linie pectineală) Femur (posterior)
Gracilis Pubis (corp și ramură
inferioară) Tibie (supero – medial)
Sursa: realizat de catre autor din Mircea Chiriac – Testarea Manuală a Forței Musculară , Editura
Universități din Oradea, 2000, p. 138

14 Dr. Clement Baciu – Aparatul Locomotor, Editura Mecială , București, 1981, p.367
15 Mircea Chiriac – Testarea Manuală a Forței Musculară ,Editura Universități din Oradea, 2000, p.134

8
Amplitudinea abducției și addcuției coapselor poate fi mărită prin mițcările de
compe nsare ale bazinului și ale coloanei lombare. În mișcarea de “sfoară laterală ” (spagat
lateral), abducția reală a coapsei e bazin nu depășește 70° de fiecare parte, dar mișcarea devine
posibilă datorită înclinării bazinului inainte și unei lordoze accentua te, ceea ce face abducția să
se transforme în mișcare de flexie16.
2.2.3 . Circumducția
Este mișcarea combinată în care amplitudinile se succed pe diferite sectoare ale mișcării,
compunând un cerc de 360°, capul femural descriind în acetabul un cerc mai mic iar diafiza
femurului, un cerc mai mare17.
2.2.4 . Rotație internă și rotație externă
Se face in jurul unui ax vertical care trece prin capul femurului. Amplitudinea rotației
externe este de 35°, iar a rotației interne de 15°, deci în total 40°. Când coapsa este în flexie și
abducție, deci ligamentele sunt relaxate, amplitudinea rotației totale (interne și externe) atinge
100°18.
Tabelul nr.5 Mușchii Rotatori interni
Mușchii Origine Inserție
Fesier mijlociu Ilion (suprafața externă, între creastă și linia gluteală
posterioară) Femur (mare
trohanter)
Fesier mic Ilion ( -+ Femur (mare
trohanter)
Tensor fascia
lata Creastă iliacă, Spină iliacă antero superioară Tract iliotibial
Sursa: realizat de catre autor din Mircea Chiriac – Testarea Manuală a Forței Musculară , Editura
Universități din Oradea, 2000, p. 143

16 Dr. Clement Baciu – Aparatul Locomotor , Editura Mecială, București, 1981, p.368

17 Dr. Gheorghe Moraru, Vasile Pâncotan – Recuperarea Kinetică în Reumatologie , Editura Imprimeriei de Vest,
1999, p. 187
18 Dr. Clement Baciu – Aparatul Locomotor , Editura Mecială, București, 1981, p. 368 – 369

9
Tabelul nr.6 Rotatori externi
Mușchii Origine Inserție
Obtulator
extern Ischion și pubis (partea medială) Femur (fosa trohanterică)
Obtulator
intern Pubis și Ischion (ramuri inferioare), Gaură și
membrană obturatoare Femur (trohanter mare)
Pătrat
femural Tuberozitate ischiatică Femur (creasta
intertrohanteriană)
Piriform Sacru (anterior), Ligament sacrotuberal Femur ( trohanter mare)
Gemen
superior Ischion (spină) Femur (trohanter mare)
Gemen
inferior Tuberozitate ischiatică Femur (trohanter mare)
Fesier mare Ilion (linia gluteală posterioară), Sacru și
coccis (posterior), Ligament sacrotuberal Femur (tuberozitatea gluteală),
Tract iliotibial
Sursa: realizat de catre autor din Mircea Chiriac – Testarea Manuală a Forței Musculară , Editura
Universități din Oradea, 2000, p. 140

10
CAPITOLUL 3. COXARTROZA

3.1. Coxatroza -Definițe și clasificare
“Coxartroza este o suferință a șoldului care rezultă datorită echilibrului între
mecanismele de solicitare exercitate asupra șoldului și capacitatea de rezistență la efort a
țesutului cartilaginos și osos ” (Pawels, 1959), definiție care pune în evidență pe de o parte
factorul mecanic, care în condiții de supraâncărcare duce la modificarea arhitecturală și la
degenerare și distrugere, de cealaltă parte țesutul cartilaginos se poate deteriora degenerativ fără
a găsi vreo cauză evidentă (idopatic) sau se dezvoltă secunda r pe fondul unei malformații
congenitale a unei afectări inflamatorii, metabolice, infecțioase. Studii privind etiologia
coxartrozei au arătat o frecvență de 40% coxartroze primitive și cca. 60% coxartroze secundare
(dintre care cca. 35 -40% sunt displazii, subluxații sau luxații congenitale iar restul sunt de
origine traumatică sau prin displazii în perioada de creșstere)19.
Coxartrozele primitive (cca 40 -50% din coxartroze) aparent fără cauze bine definite, pe
un șold fără anomalii morfologice, la vârsta d e 50-60 ani, uneori în cadrul unei boli atrozice
generale. Este o coxartroză de obicei bilaterală cu coxometrie normală. În general au o evoluție
lentă. Marea majoritate a coxartrozelor primitive beneficiază de tratamente conservatoare și în
special balneo -fizioterapeutice de recuperare20.
Coxartrozele secundare (50-60%) ridică cele mai dificile probleme de recuperare. Într –
un procentaj de cazuri putem stabili că la originea coxartrozei se află o luxație congenitală de
șold sau o subluxație. Marea majoritat ea însă au la origine o displazie coxofemurală simplă, o
formă minoră de subluxație. Intervenția chirurgicală cât mai mai precoce permite și o recuperare
mai bună. În cazurile avansate ne limităm la medicația analgetică și la kinetoterapie. Fracturile
de c ol, luxațiile traumatice ale șoldului, fracturiel cotiloidiene fără fără deplasare pot de
asemenea genera coxartroze secundare21.

19 Adriana Sarah Nica – Recuperare Medicală , Editura Universități “Carol Davila “, București, 2004, p. 245
20 Dr. Gheorghe M oraru, Vasile Pâncotan – Recuperarea kinetică în reumatologie , Editura imprimeriei de vest,
1999, p. 180
21 Dr. Gheorghe Moraru, Vasile Pâncotan – Recuperarea kinetică în reumatologie , Editura imprimeriei de vest,
1999, p. 180

11
3.2. Stadile coxartrozei
Din punct de vedere clinico -evolutiv se descriu trei stadii ale coartrozei22:
I. Stadiul inițial se prezintă dureri intermitente, cu caracter mecanic, accentuate la
ortostatism și mers prelungit, uneori mersul este ușor modificat, se reduce moderat aria
de mers;
II. Stadiul mediu evolutiv cu dureri cvasipermanente, redoare articulară cu reducerea
moderată a unghiurilor funcționale coxo -femural (pentru mersul pe teren plat este nevoie
de 40 -60° flexie, pentru urcatul – coborâtul scărilor 80 -100° flexie), dezvoltarea unor
atitudini vicioase (încă posibil de corectat, depinzând de etiologia coxartrozei) și apari ția
ruperii balanței agoniști -antagoniști;
III. Stadiul final cu dureri de tip hiperalgic și modificări disfuncționale severe, caracterizate
de prezența unor poziții vicioase ireductibile, limitarea marcată a mobilității cu tendință
la anchiloză, hipotrofii și contracturi musculare importante.
3.3. Simptomatologie
1. Existența unei dureri mecanice în plica inghinală (survine la sprijinire și în special la
mers, fiind calmată de repaus), care iradiază pe fața anterioară a coapsei, pâna la genunchi.
Durerea se localizează mai puțin pe fața externă sau internă a coapsei, la fesă sau exclusiv la
genunghi. Orice durere izolată a genunghiului necesită deci examenul clinic al șoldului. Jena
funcțională de intensitate variabilă, care se agravează de obicei progresiv, necesitând sprijinirea
într-un baston, apoi în două, poate fi datorată durerii care iradiază de la șold. Aceasta apare în
gesturile vieții curente, în particular desfacerea nodului de la șireturile pantofilor, ridicarea unui
obiect de pe jos și așezarea în tr-un loc mai jos. Poate, de asemenea, surveni o șchiopătare, mai
mult sau mai puțin pronunțată. Cracmentele, senzațiile de blocaj și senzațiile de evitare sunt rare,
contrar manifestărilor artrozei genunchiului. Pacientul nu se plânge de nimic altceva și starea
generală este satisfăcătoare, fără febră23.
2. Aceeași durere spontană resimțită de pacient este trezită de unele mișcări ale șoldului,
fiind resimțită în cotil, cavitate în care se articulează bazinul și capul femural. Aceste mișcări
sunt analizate , în cazul imobilizării bazinului, în comparație cu partea sănătoasă. Ele sunt flexia,
extensia, rotațiile interne și externe, abducția și adducția. Rotațiile și extensia sunt mișcările

22 Adriana Sarah Nica – Recuper are Medicală , Editura Universități “Carol Davila “, București, 2004, p. 249
23 Stephane Hary – Atroza , Editura Corint, București, 2003, p. 42 -44

12
limitate cel mai precoce pentru analizare, subiectul este culcat pe sp ate, apoi pe abdomen, fiind
ajutat în mișcare. În cele din urmă, toate mișscările sunt limitate, cu persistența, în mod obișnuit,
a unui anumit grad de flexiune. Atitudini sau poziții zis vicioase pot surveni, blocând șoldul, de
obicei în flexie, dar uneor i și în rotație internă și adducție. Atrofia se instalează, după un anumit
timp de evoluție, la mușchii coapsei, mai ales la cvadriceps. În timp, impotența funcțională
devine considerabilă, dar nu este niciodată totală. În fapt, o anumită posbilitate de me rs și de stat
în picioare persistă. În acest caz, și alte localizări artrozice trebuie ținute sub observație, în
special ale genunhiului, coloanei și degetelor24.
3.4. Cauze
În toate cazurile în care nu se găsesc anumiți factori predispozanți, se vorbește despre
coxartroză primitivă. Aproximativ în jumătate din cazuri, coxartroza se instalează fără modificări
radiologice sau leziuni vizibile prealabil. În asemenea situații mecanismul de producere a
leziunilor șoldului este greu de definit, fiind vorba de un a sau mai multe dintre cauzele generale
ale artrozelor25.
În categoria coxatrozelor secundare intră acelea în care se găsesc în prealabil modificări
anatomice sau de poziție ale articulației șoldului26.
Luxația congenitală a șoldului este una din cauzele importante ale coxartrozei. Ea apare
adesea cu caracter ereditar și se transmite pe linie feminină, mai ales la fetițe, ca o malformație a
cavității hemisferice menită să conțină și să articuleze capul femurului. Această cavitate neavând
capacitatea de a c uprinde capul femural, acesta din urmă rămâne în afara articulației si când
copilul începe să meargă malformația devine evitentă, capul femural fixându -se în afara cavității
cotiloide. Este deci vorba de o deplasare sau de o luxație a capului femural. Ca s imptom al
acestei luxații de șold este mersul șchiopătat, dar durerile lipsesc27.
Subluxația de șold reprezintă în fond o luxație incompletă a acestei articulații. Cavitatea
cotiloidă insuficient de profundă vine numai în contact parțial cu capul femurului care are
tendința de a se deplasa în sus și în afară. Partea superioară a acestuia rămâne descoperită, iar
mișcările articulației se exercită pe porțiuni reduse cotiloidiene și femurale suferind în felul
acesta mari presiuni și în consecință un rapid proc es de uzură. În timpul mersului, capul femural

24 Stephane Hary – Atroza , Editura Corint, București, 2003, p. 44 -45
25 Gheorghe Dimitriu – Bolile Reumatismale , Editura Sport – Turism, Bcucurești, 1982, p. 70 -71
26 Gheorghe Dimitriu – Bolile Reumatismale , Editura Sport – Turism, Bcucurești, 1982, p. 71
27 Gheorghe Dimitriu – Bolile Reumatismale , Editura Sport – Turism, Bucureșsti, 1982, p.71

13
tinde să alunece în sus, ceea ce are ca urmare întinderi ligamentare. Perioade variabile de timp,
cei cu subluxații de șold nu au dureri și nici nu șchiopătează. Fără examen radilogic ei își pot
ignora malform ația până când apare artroza. În raport cu gradul subluxației, cu încărcarea
ponderală (gradul de obezitate) și solicitărilor fizice, coxartroza poate apărea în a patra, cincea
sau a șasea decadă a vieții. Ca și luxația congenitală, subluxația apare mai fr event la femei28.
3.5. Semne radiologice
Examenul radilogic în incidență convenabilă (așa -numitul faux profile) evidențiază cele 4
semne cardinale ale coxartrozei29:
a) Pensarea interliniei articulare (superioară, superoexternă, axială, internă sau glovală);
b) Osteofitoza la nivelul fosetei ligamentului rotund, joncțiunii cervicocapitale sau borduri
cotiloide;
c) Condensarea (osteoscleroza), localizată de o parte și de alta a spațiului articular;
d) Geodele
3.6. Evoluție
Evoluția bolii este diferită de la un caz la altul. De obicei durerile și redoarea articulară au
o evoluție progresivă, compatibilă timp de 5 -10 ani cu o activitate motoare limitată (chiar și în
formele bilaterale evoluate, bolnavii pot face câteva sute de pași cu ajutorul a două bastoane).
Atitudini le vicioase ale coapsei (flexie cu rotație externă) agravează limitarea funcțională a
bolnavilor, augmentând durerea și contractura musculară într -un mecanism de cerc vicios. La
tineri se citează frecvent forme evolutive lente, probabil pe seama unei rezis tențe deosebite a
cartilajului în fața procesului destructiv. Dimpotrivă, la vârstnici obezi pot apare așa numitele
coxartroze destructive rapide sau “uzante” , cu o evoluție de câțiva ani, adesea însoțite de
fenomene clinice și biologice de inflamație. Exp licația acestei modalități evolutive ține de
“fragilitatea” senilă a cartilajului și poate de osteoporoza asociată, care nu permite osului denudat
să reziste presiunilor, și, intr -o oarecare măsură, de condiții mecanice particulare: gradul de
activitate al pacientului și starea articulației contralaterale30.

28 Gheorghe Dimitriu – Bolile Reumatismale , Editura Sport – Turism, Bcucurești, 1982 p. 71 -72
29 Al. Duțu, N.D. Boloșiu – Reumatologie clinică , Editura dacia Cluj -Napoca, 1978, p.260
30 Al. Duțu, N.D. Boloșiu – Reumatologie clinică , Editura dacia Cluj -Napoca, 1978, p.260 – 261

14
3.7. Tratament
Recuperarea funcțională se stabilește în funție de tipul de coxartroză (operată sau
neoperată), iar în cazul șoldului operat în funcție de tipul de intervenție și sechelele
postoperatorii . Recuperarea funcțională în coxartroză nu are contraindicații, dar adaptând -o
pacientului în cadrul programului de kinetoterapie se va ține cont de fundalul patologic31.
Mijloacele de recuperare folosite sunt32:
➢ Pentru efectul analgic: masajul clasic (ultilizând atât tehnicile de tip sedativ cât și
cele de tip tonizant), masajul de drenaj limfatic, electroterapie (curent galvanic, curenți
interferențiali, ultrasunet cu acțiune antialgică, antiinflamatoare, fibrolitică), aplicații
termice calde local sa u crioterapie , hidrotermoterapie ( baia cu bule, dușul subacval);
➢ Pentru obținerea stabilității și a mobilității articulare se vor folosi programele de
kinetoterapie, aducându -le tabloului funcțional: se vor corecta pozițiile vicioase prin
posturări defl ectante cu derotare (în caz de flexum de șold, genunchi și/sau rotație
externă), asociind aplicații calde locale (parafină, ultrasunet) sau crioterapie, tracțiuni
repetate și întinderi musculare;
➢ Se folosesc exerciții fizice pentru creșterea mobilității articulare și refacerea forței
musculare periaricular la nivelul șoldului, urmărind corectarea contracturior și
hipotrofiilor și ameliorarea balanței agoniști – antagoniști. O formă atractivă și
mobilizatoare pentru bolnav este solicitarea la bicicletă, ca re are avantajul descărcării de
greutate, creșterea forței și rezistenței musculare. O formulă particulară de kinetoterapie
este kinetoterapia în apă, care are efect ușor sedativ, miorelaxant ( temperatura apei 36 –
36,5°), facilitând mișcările prin descăr carea de greutate
3.8. Igiena articulației șoldului
Măsuri profilactice la nivelul articulației șoldului33:
• Să se evite mersul prelungit pe jos ;
• De menționat că mersul pe jos pentru întreținerea funcționalității șoldului este necesar cu
condiția respectării unei dozări riguroase coroborate cu alte măsuri de igienă

31 Adriana Sarah Nica – Recuperare Medicală , Editura Universități “Carol Davila “, București, 2004, p. 250
32 Adriana Sarah Nica – Recuperare Medicală , Editura Universități “Carol Davila “, București, 2004, p. 250
33 Dr. Gheorghe Moraru, Vasile Pâncotan – Recupera rea kinetică în reumatologie , Editura imprimeriei de vest,
1999, p. 189 – 190

15
corespunzătoare ca puterea bastonului, ajutând la descărcarea șoldului bolnav: pauze
intermitente, evitarea mersului pe teren accidentat;
• Să se mențină o greutate corporală în limite normale (evita rea supraponderabilității);
• Se va utiliza pentru plimbări, mersul cu bicicleta;
• Se va evita și poziția de sezând prelungit deoarece favorizează instalarea flexumului de
șold;
• Se va alterna această poziție cu mersul și cu decubitul;
• Se va utiliza corect bas tonul, pe partea opusă șoldului bolnav, trecând greutatea pe șoldul
sănătos și baston, descărcând astfel șoldul bolnav;
• În nici un caz nu se va adopta un mers șchiopătat (pentru a nu purta baston);
• Dacă există inegalitate între lungimea membrelor inerioare egalitatea se va corecta
începând cu o diferență mai mare de 13mm;
• Se vor evita purtarea tocurilor înalte la încălțăminte;
• Programele de gimnastică se vor executa de 1 -3 ori pe zi, program compus atât din
exerciții de mobilizare cât și de tonizare a grupe lor de mușchi, ce dau stabilitate șoldului;
• Se vor evita meseriile și îndeletnicirile care încearcă mult șoldurile (căratul de greutăți).

16
CAPITOLUL 4. DEFĂȘURAREA STUDIULUI

4.1. Ipoteza studiului
În realizarea plec de la premisa că utilizarea unui program complex de recuperare care să
cuprindă hidrokinetoterapie, electroterapie și kinetoterapie va duce la reducerea durerii
articulației coxofermurale, înbunătățirea forței și mobolități articulare precum și refacerea
mersului.
4.2. Material și metode
Pentru cercetare am slecționat 4 cazuri care au efectuat tratament recuperator în cadrul
Complexului de re cuperare Perla din Baile 1 Mai.
Tabel nr.7 Lotul de pacienți

4.3. Evaluarea pacienților
4.3.1. Evaluarea dureri

Pentru evaluarea dureri am utilizat Indicele algofuncțional al severității artrozei Michel
Lequesne34, unde fiecare întrebare are un raspuns notat cu un puntaj de la 0 la 2.Scorul indicelui
funcțional Lequesne corespunde sumei valorilor obținute pentru fiecare dintre întrebări.

34 Dr.Pașcalău Nicoleta, Dr. Cioară Felicia – Actualități în managmentul coxartrozei, Editura Universități din
Oradea,2011, p.161 Nr.crit Nume Gen Vârstă TA Înălțime Greutate Diagnostic
1. B.M. M 57 150/90 1,69 78 Coxartroză dreapta incipientă
2. C.C. F 58 160/80 1,70 70 Coxartroză dreapta simplă
3. H.A. F 68 150/70 1,60 65 Coxartroză unilaterală stânga
4. P.I. M 63 130/90 1,85 95 Coxartroză stanga incipientă

17
Parametri Evaluare Puncte
Durere sau discomfort nocturnă Nu 0
Doar mișcare sau în anumite
poziții 1
Fără mișcare 2
Durata redorii matinale sau a durerii după trezire Nu 0
< 15 minute 1
≥ 15 minute 2
Ortostatismul pentru 30 minute acentuează
durerea Nu 0
Da 1
Durerea în timpul mersului Nu 0
Doar după o distanță considerabilă 1
Devreme după pornire 2
Durerea sau discomfort în timpul mersului Nu 0
Da 1

4.3.2. Evaluarea mobilități articulației

Testarea articulară a șoldului s -a efectuat în varianta pasivă: ca și materiale necesare ne-
am folosit de un goniometru .
Pentru Flexie35:
➢ Subiectul este în decubit dorsal, membrul inferior de testat este extins, membrul inferior
opus flectat sau extins la nivelul șo ldului sau genunchiului;
➢ Testarea se poate efectua și cu membrul inferior de tetat flectat de la nivelul articulației
genunchiului;
➢ Subiectul în decubit dorsal, fața anterioară a coapsei se apropie de fața anterioară a
trunchiului, pâna la limita de mișcar e;
➢ Goniometrul este plasat la nivelul marelui trohanter, proiecția acestuia pe partea laterală
a șoldului,

35 Tatiana Balint, Irinel Diaconu, Andreea Moise – Evaluarea aparatului locomotor, Editura Tehnopress, Iași, 2007,
p. 62 -63

18
➢ Brațul fix perpendicular pe linia dinspre spina iliacă antero -posteroară și ceea postero
superioară a bazinului;
➢ Brațul mobil paralel cu linia de mijloc a feței laterale a coapsei, urmârind epicondilul
lateral al femurului.
➢ Poziția kinetoterapeutului fată de segmentul testat este de aceeași parte a membrului
Pentru Extensie36:
➢ Subiectul in decubit ventral, ambele membre inferioare extinse;
➢ Testarea se poate efetua din decubit dorsal cu bazinul la marginea mesei, mișcarea de
extensie a coapsei este în plan posterior ;
➢ Coapsa ese deplasată în sus de pe planul mesei, pâna la limita de mișcare, cu genunchiul
extins
➢ Centrul goniometrului plasat la nivelul marelui trohanter, proiecția acestuia pe partea
laterală a șoldului;
➢ Brațul fix perpendicular pe linia dintre spina iliacă antero -posterioară și cea postero –
superioară a bazinului
➢ Brațul mobil paralel cu linia de mijloc a feței laterale a coapsei, urmărind epicondilul
lateral al femurului;
➢ Poziția kinetoterapeutului față de segmentul testat este de aceeași parte a membrului.
Pentru Abducție37:
➢ Subiectul în decubit dorsal, cu genunchiul extins;
➢ Se va evita substituția prin rotația externă a șoldului;
➢ Membrul inferior de testat de deplasează lateral, la limita d e mișcare, cu genunchiul
extins;
➢ Centrul goniometrului la nivelul spinei iliace antero -superioare a șoldului de testat;
➢ Brațul fix pe linia ce unește imaginar cele două spine iliace;
➢ Brațul mobil paralel cu linia mijloc a feței anterioare coapsei, urmărind rotula;

36 Tatiana Balint, Irinel Diaconu, Andreea Moise – Evaluarea aparatului locomotor, Editura Tehnopress, Iași, 2007,
p. 63 -64
37 Tatiana Balint, Irinel Diaconu, Andreea Moise – Evaluarea aparatului locomotor, Editura Tehnopress, Iași, 2007,
p. 64 -65

19
➢ Poziția kinetoterapeutului față de segmentul testat este ed aceeasși parte a membrului.
Pentru Adducției38:
➢ Subiectul decubit dorsal, cu membrul inferior de testat abdus cu genunchiul extins;
➢ Membrul inferior de testat se deplasează medial, la limita de mișcare, cu genunchiul
extins;
➢ Centrul goniometrului la nivelul spinei iliace antero -superioare a șoldului de testat;
➢ Brațul fix pe linia ce unește imaginar cele două spine iliace;
➢ Brațul mobil paralel cu linia de mijloc a feței anterioare a coapsei, urmărind rotula;
➢ Poziția kinetoterapeutului față de segmenul testat este de aceeași parte a membrului.
Pentru Rotația externă39:
➢ Subiectul decubit ventral cu genunchiul flectat la 90°, gamba se orient ează intern;
➢ Gamba și piciorul se mișcă medial, în timp ce coapsa se rotește lateral, fără flexie sau
abducție;
➢ Centrul goniometrului se plasează la nivelul genunchiului, pe fața anterioară a patelei;
➢ Brațul fix, paralel cu linia mediană a feței anterioare a gambei;
➢ Brațul mobil urmărește spațiul dintre degetul I și II;
➢ Poziția kinetoterapeutului față de segmentului testat este caudal față de membrul inferior
și anterior față de picior.
Pentru Rotația internă40:
➢ Subiectul decubit ventral cu genunchiul flectat la 90°, gamba atârnă liber;
➢ Gamba și piciorul se mișcă lateral, în timp ce coapsa se rotește medial, fără abducție;
➢ Centrul goniometrului se plasează la nivelul genunchiului, pe fața anterioară a patelei;
➢ Brațul fix, paralel cu linia mediană a fețe i anterioare a gambei;
➢ Brațul mobil urmărește spațiul dintre degetul I și II;

38 Tatiana Balint, Irinel Diaconu, Andreea Moise – Evaluarea aparatului locomotor, Editura Tehnopress, Iași, 2007,
p. 66
39 Tatiana Bali nt, Irinel Diaconu, Andreea Moise – Evaluarea aparatului locomotor, Editura Tehnopress, Iași, 2007,
p. 67 -68
40 Tatiana Balint, Irinel Diaconu, Andreea Moise – Evaluarea aparatului locomotor, Editura Tehnopress, Iași, 2007,
p. 69 -70

20
➢ Poziția kinetoterapeutului față de segmentul testat este caudal față de membrul inferior și
anterior față de picior
4.3.3. Evaluarea manuală a forței musculare
Testarea Flexiei41:
• Mușchiul iliopsoas
• De stabilizat : pelvisul
• Poziția FG – decubit heterolateral, cu coapsa de testat pe o placă sau susținută, cu
genunchiul extins
o F1: palparea practic imposibilă, fiind un mușchi profund
o F2: flexia coapsei, genunchiul fiind menținut întin s
• Poziția AG – decubit dorsal, cu șoldul și genunchiul extinse
o F3: se ridică membrul inferior cu genunchiul extins
o F4-F5: rezistență pe fața anterioară a coapsei în treimea inferioară
Testarea Extensiei42:
• Mușchiul gluteus maximus
• De stabilizat: pelvisu și coloana lombară
• Poziția FG – decubit heterolateral, cu susținerea coapsei de testat și genunchiul flectat la
90°
o F1: palparea simplă în centrul fesei
o F2: hiperextenia coapsei
• Poziția AG – decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90°
o F3: hiperextensia coa psei
o F4-F5: rezistență pe fața posterioară a coapsei în treimea inferioară
Testarea Abducției43:
• Mușchii gluteus medius, gluteus minimus și tensor fasciae latae
• De stabilizat: pevisul
• Poziția FG: decubit dorsal, cu genunchiul extins
o F1: palparea (pentru fesierii mijlociu și mic) lateral de articulația Coxo -femurale,
sub creasta iliacă și palparea tensorului, caudal de spina iliacă supero -anterioară;
o F2: abducția coapsei (cu genunchiul extins) prin alunecare pe planul patului (sau
prin susținere de către t estator)

41 Tudor Sbenghe – Kinet ologie Profilactică, terapeutică și de recuperare , Editura Medicală, București, 1987, p. 95
42 Tudor Sbenghe – Kinetologie Profilactică, terapeutică și de recuperare , Editura Medicală, București, 1987, p. 95
43 Tudor Sbenghe – Kinetologie Profilactică, terap eutică și de recuperare , Editura Medicală, București, 1987, p. 95 –
96

21
• Poziția AG: decubit heterolateral: șoldul și genunchiul de sprijin, flectate, șoldul și
genunchiul membrului de testat extinse
o F3: se ridică membrul inferior complet închis
o F4-F5: rezistență pe fața laterală a treimi inferioare a coapsei
Testarea Adducției44:
• Mușchii adductor magnus, adductor longus și adductor breris
• De stabilizat: pelvisul
• Poziția FG: decubit dorsal, cu ambele membre inferioare în abducție, cu șoldurile și
genunchii extinși
o F1: palparea pe fața mediană a coapsei
o F2: se adduce membrul inferior prin alunecare pe pat (sau prin susținerea de către
testator)
• Poziția AG: decubit homolateral: membrul de deasupra este susținut în abducție de către
testator, șoldurile și genunchii, în extensie
o F3: se adduce membrul inferior, depășind li nia de simetrie
o F4-F5: rezistența se aplică pe fața medială a coapsei
Testarea Rotatației inerne45:
• Mușchii gluteus minimus, gluteus medius și tensor fasciae latae
• De stabilizat: pelvisul
• Poziția FG: decubit dorsal cu șoldul flectat la 90°, genunchiul la 90° și membrul netestat
extins
o F1: palparea pe fața mediană a coapsei
o F2: se rotează intern coapsa, mișcând ca pe un levier, în afară, gamba și piciorul
• Poziția AG: sezând, cu gamba atârnată la marginea patului
o F3: se mișcă spre lateral gamba
o F4-F5: rezist ență pe fața laterală în treimea distală a gambei
Testarea rotației externe46:
• Mușchii obturator internus și obturator externus, gemellus superior și inferior, piriformis
(piramidal), quadratus fermios, gluteus maximus
• De stabilizat: femurul deasupra genunc hiului
• Poziția: ca la rotația internă, mișcările în sens opus
• Palparea primilor 6 rotatori se face în grup, posterior de marele trohanter

44 Tudor Sbenghe – Kinetologie Profilactică, terapeutică și de recuperare , Editura Medicală, București, 1987, p. 96
45 Tudor Sbenghe – Kinetologie Profilactică, terapeutică și de recuperare , Editura Medicală, București, 1987, p. 96
46 Tudor Sbenghe – Kinetologie Profilactică, terapeutică și de recuperare , Editura Medicală, București, 1987, p. 96

22
4.3.4. Evaluarea mersului
Pentru e valuarea mersului am utilizat o scală , care este notat ă de la 0 – 6, unde:
❖ 0 – mers normal
❖ 1 – mers ușor șchiopătat
❖ 2 – mers șchiopătat mederat
❖ 3 – mers șchiopătat evident
❖ 4 – mers cu ajutorul bastonului
❖ 5 – mers cu ajutorul cadrului
❖ 6 – mers imposibil
4.4. Obiective recuperări
În urma studiului mi -am propus următoarele obiective:
✓ utilizarea unor materiale și metode care contribuie la prevenirea instalării
atitudinilor vicioase ale șoldului;
✓ creșterea mobilității articulare;
✓ creșterea forței musculare;
✓ ameliorarea și combaterea durerii;
4.5. Program de exerciții
4.5.1. Exerciții de kinetoterapie
Exercițiul nr. 1
Obiectiv: creșterea mobilității pe flexie
P.I.: Decubit dorsal cu tălpile sprijinite pe pat
T1: Flexia șoldului cu genuncchiul flectat, genunchiul apucat și tras la piept – pe expirație
T2: Revenire la poziția inițială pe inspirație
Dozare: 20 de repetări

Exercițiul nr. 2
Obiectiv: ameliorarea mobilității șoldului pe rotații și a coloanei lombo -sacrate
P.I.: Decubit dorsal cu tălpile spijinite pe pat
T1: Ducerea ambilor genunchi la stânga
T2: Revenire la P.I.
T3: Ducerea ambilor genunchi la dreapta
T4: Revenire la P.I.

23
Exercițiul nr. 3
Obiectiv: creșterea mobilității pe abducție
P.I.: Decubit dorsal cu tălpile sprijinite pe pat
T1: Îndepărtarea genunchilor cu abducția șoldurilor
T2: Revenire la P.I.
Dozare: 10 x 2 serii

Exercițiul nr. 4
Obiectiv: creșterea mobilității pe flexie și abductee
P.I.: Decubit dorsal cu tălpile spijinite pe pat îndepărtate cu membrele inferioare abduse
T1: Ducerea călcâiului drept la genunchiul stâng cu abducția șoldului drept
T2: Ducerea călcâiu lui stâng la genunchiul drept cu abducția șoldului stâng
Dozare: 8 x 2 serii

Exercițiul nr. 5
Obiectiv: creșterea mobilității pe rotații
P.I.: Decubit ventral, cu memebrele inferioare flectate din genunchi la 90ș
T1: Rotație externă a șoldului cu ducerea gambei spre interior
T2: Rotație internă a șoldului cu ducerea gambei spre exterior
Dozare: 8 x 2 serii (cu fiecare membru inferior)

Exercițiul nr. 6
Obiectiv: tonifierea fesierului mijlociu
P.I.: Decubit dorsal, kinetoterapeutul apucă gleznele pacientulu i dinspre lateral
T1: Abducția membrelor inferioare simultan contra rezistenței kinetoterapeutului cu izometrie la
T2: Revenire la P.I. efectuată de kinetoterapeut
Dozare: 8 x 2 serii
Notă: membrele inferioare sa nu meargă în rotație externă

24
Exercițiul nr. 7
Obiectiv: creșterea mobilității pe extensie
P.I.: Decubit dorsal la marginea patului
T1: Adducția membrului inferior extins
T2: Extensia șoldului cu o ușoară flexie din genunchi
T3: Flexia șoldului cu extensia genunchiuluo până la nivelul patului
T4: Revenire la P.I. prin addcuția membrului inferior
Dozare: 10 x 2 serii
Notă: se efectuează și cu membrul inferior opus

Exercițiu nr.8
Obiectiv: tonifierea fesierului mare
P.I.: Decubit dorsal cu tălpile sprijinite pe pat
T1: Ridicarea bazinului prin e xtensia șoldului
T2: Menținerea poziției 5 -6 secunde
T3: Revenire la P.I.
Dozare: 8 x 2 serii

Exercițiul nr. 9
Obiectiv: îmbunătățirea coordonării mișcărilor de flexie și extensie, a mobilității pe flexie –
extensie și a forței flexorilor șoldului, respecti v a cvadricepsului
P.I.: Decubit dorsal, șoldurile și genunchii flectați la 90ș
T1-T4: Se execută bicicleta
Dozare: 12 x 2 serii (cu fiecare membru inferior)

Exercițiul nr. 10
Obiectiv: tonifierea flexorilor, extensorilor și abductorilor șoldului
P.I.: Decubit heterolateral, membrul inferior homolateral semiflectat, cel heterolateral extins
T1: Flexia șoldului cu genunchiul flectat
T2: Revenire la P.I. cu genunchiul extins
Dozare: 10 x 2 serii

25
Variantă: revenirea se poate continua cu extensia șoldului cu genunchiul extins

Exercițiul nr. 11
Obiectiv: tonifierea mușchilor: fesier mijlociu, tensor al fasciei lata, ischiogambieri și cvadriceps
P.I.: Decubit heterolateral, membrul inferior homolateral semiflectat, cel heterolateral extins, un
săculeț de nisip pe partea laterală a gleznei heterolaterale
T1: abducția membrului inferior heterolateral cu genunchiul extins
T2: flexia genunchiului
T3: extensia genunchiului
T4: Revenire la P.I.
Dozare: 8 x 2 serii

Exercițiul nr. 12
Obiectiv: tonifiera abductorilor ș oldului
P.I.: Decubit heterolateral, membrul inferior homolateral semiflectat, cel heterolateral extins,
kinetoterapeutul realizează contrapriză pe partea laterală a bazinului și priză pe partea laterală a
genunchiului
T1: Abducția membrului inferior extin s contra rezistenței pusă de kinetoterapeut cu izometrie la
finalul mișcării
T2: Revenire la P.I.
Dozare: 8 x 2 serii

Exercițiul nr. 13
Obiectiv: tonifierea extensorilor șoldului
P.I.: Decubit ventral
T1: Extensia membrului inferior extins
T2: Revenire la P.I.
Dozare: 8 x 2 serii
Notă: se efectuează și cu membrul inferior opus
Variantă: kinetoterapeutul pune rezistență pe partea dorsală a treimii distale a coapsei fixând
bazinul cu mâna cealaltă

26
Exercițiul nr. 14
Obiectiv: tonifierea cvadricepsului
P.I.: Decubit ventral cu sprijin pe vârfuri
T1: Extensia completă a genunchiului cu menținere 5 -6 secunde
T4: Revenire la P.I. și relaxare
Dozare: 8 x 2 serii

Exercițiul nr. 15
Obiectiv: semiîncărcarea șoldului
P.I.: Decubit ventral
T1: Venire în patrupedie și așezat pe călcâie, mâinile nu se mișcă de pe pat
T2 : Revenire la PI
Dozare: 10 x 2 serii

Exercițiul nr. 16
Obiectiv: Semiîncărcarea șoldului, tonifierea extensorilor și flexorilor șoldului
PI : Patrupedie
T1 : Flexia șoldului cu genunchiul flectat tras la piept
T2 : Extensia șoldului cu genunchiul extins peste orizontală
Dozare: 8 x 2 serii
Notă: se efectuează și cu membrul inferior opus
Variantă: extensia șoldului peste orizontală se poate executa și cu genunchiul flectat

Exerci țiul nr. 17
Obiectiv: To nifierea abductorilor șoldului în condiții de flexie
PI : Patrupedie
T1 : Abducția membrului inferior flectat prin ridicarea genunchiului lateral
T2 : Revenire la P.I.
Dozare: 8 x 2 serii
Notă: se efectuează și cu membrul inferior opus

27
Exercițiul nr. 18
Obiectiv: Tonifierea cvadricepsului
P.I.: Așezat la marginea patului, gambele atârnă, săculeț de nisip pe fața dorsală a piciorului
T1: Extensia gambelor pe coapse simultan cu menținere 3 -4 secunde
T2: Revenire la P.I.
Dozare: 8 x 2 serii

Exercițiul nr. 19
Obiectiv: Încărcarea șoldului, tonifierea abductorilor șoldului
P.I.: Stând heterolateral de spalier de care se sprijină cu mâna homolaterală la nivelul bazinului
T1: Abducția membrului inferior heterolateral extins fără ridicarea hemibazinului
T2: Reve nire la PI
Dozare: 10 x 2 serii

Exercițiul nr. 20
Obiectiv: încărcarea șoldului, tonifierea extensorilor șoldului
P.I.: Stând cu fața la spalier de care se sprijină cu mâinile la nivelul pieptului
T1: Extensia membrului inferior extins
T2: Revenire la P.I .
Dozare: 10 x 2 serii
Notă: se efectuează și cu membrul inferior opus
4.5.2. Exerciții de hidroterapie
Exercițiul nr.1
P.I.: În ortostatims, la marginea bazinului cu o mână pe bara bazinului
T1:Abducția piciorului
T2:Revenire la P.I.
Dozare 8 x 2 serii

Exercițiul nr.2
P.I.: În ortostatims, la marginea bazinului cu o mână pe bara bazinului
T1:Abducția piciorului , menținem 4 secunde

28
T2:Revenire la P.I.
Dozare 8 x 2 serii

Exercițiul nr.3
P.I.: În ortostatims, la marginea bazinului cu o mână pe bara bazinului
T1:Extensia piciorului
T2:Revenire la P.I.
Dozare 8 x 2 serii

Exercițiul nr.4
P.I.: În ortostatims, la marginea bazinului cu o mână pe bara bazinului
T1:Abducția piciorului , menținem 4 secunde
T2:Revenire la P.I.
Dozare 8 x 2 serii

Exercițiul nr.5
P.I.: În ortostatims
T1: Ridicări pe vârfuri
T2:Revenire la P.I.
Dozare 10 x 2 serii

Exercițiul nr.6
P.I.: În ortostatims cu brațele întinse înainte
T1: Genoflexiune
T2:Revenire la P.I.
Dozare 10 x 2 serii

Exercițiul nr.7
P.I.: În ortostatims
T1: Fandarea înainte cu piciorul drept și abducția brațelor
T2:Revenire la P.I.

29
T3: Fandarea înainte cu piciorul stâng
T4: Revenire la P.I.
Dozare 8 x 2 serii

Exercițiul nr.8
P.I.: În ortostatims
T1: Ridicarea genunchiului cu apucarea coapsei cu ambele mâini
T2: Întinderea piciorului
T3: Revenire la P.I.
Dozare 8 x 2 serii

Exercițiul nr.9
P.I.: În ortostatims
T1: Fandarea în lateral cu menținere 2 -3 secunde
T2:Revenire la P.I.
Dozare 8 x 2 serii

Exercițiul nr.10
P.I.: În ortostatims
T: alergarea pe loc

Exercițiul nr.11
P.I. : În ortostatims
T1: Ridicarea genunchiului
T2: Ducerea coapsei în lateral
T3: Revenire la P.I.
Dozare 8 x 2 serii

30
CAPITOLUL 5. REZULTATE

5.1. Analiza dureri i
Pentru durere care sa evaluat cu ajutorul Indicelui algofuncțional al severității artrozei
Michel Lequesne am constatat următoarele:
• La evaluarea inițială am obținut valori cuprinse între 4(care reprezintă un indice mediu) și
6(care este aproape de cea mai intensă durere). Pe medie, la evaluarea inițială scorul
indicelui de severitate a fost de 5, cea ce înseamnă că este peste medie;
• La evaluarea finală cel mai mare scor la avut pacientul P.I.,(4), iar cel mai mic pacienți
B.M. și H.A., care prezentau durer e
Tabel nr.8 Analiza dureri
Lot Durerea
sau
discomfort
nocturnă Durata
redorii
matinale sau
a durerii
după trezire Ortostatism
pentru 30 de
minute
accesntuează
durerea Durerea sau
discomfort în
timpul
mersului Durere sau
discomfort
în timpul
mersului
I F I F I F I F I F
P.I. 1 0 1 1 1 1 2 1 1 1
B.M. 1 0 1 0 1 0 1 1 1 1
C.C. 1 0 2 0 1 1 1 1 1 1
H.A. 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1
Scor total 4 0 4 1 4 2 5 4 4 4
Media
Scor 1 0 1 0,25 1 0,50 1,25 1 1 1

P.I. H.A. B.M. C.C. Media lot6
45 5 5
4
2 23
2.252 23
22.75Analiza dureri
Inițial Final Diferența

31
5.2. Analiza mobilități articulare
În ceea ce privește mobilitatea articulară care se reduce în coxartroză atât datorită erodări
cartilajului articular și a lipsei lichidului sinovial cât și datorită dureri și a scăderi forței
musculare am obținut următoarele rezulate:
• Pentru mobilitatea activă:
➢ Flexia a avut inițial valori cuprinse între 60° (H.A.) și 85° (B.M.), cu o medie a
lotului inițială de 73,75°. La evaluarea finală valorile s -au înbunătățit ajungând
până la 95° la (B.M), cu o medie a lotului 87,5° ceea ce înseamnă un progres de
13,75° pe medie ;
➢ Extens ia se afla inițial între valorile 10° și 25° a celor 3 pacienți, cu o miedie a
lotului inițială de 21,25°. Evaluarea finală a dus la o înbunătățire până la 35°
(B.M), media lotului fiind de 32,25°, ajungând la un progres de 11° pe medie;
➢ Abducția deținea inițial valori cuprinse între 40° (H.A. și C.C) și 50° (B.M.),
media lotului initial fiind de 43,75°. Valorile evaluări finală crescând până la 70°
(B.M.), cu media de 61,25°, reprezentând un progres de 17,5° pe medie;
➢ Adducția conținea inițial valori cupr inse între 20° (P.I., H.A. și C.C) și 25°
(B.M.), cu media lotului de 21,25°. Finalul evaluări a ajuns până la valuarea de
35° (B.M) cu media de 31,25°, ajungând la un câștig de 10 pe medie°;
➢ Rotația internă în timpul inițial avea valori cuprinse între 5° (H.A.) și 15° (B.M.),
având media inițială de 10°. Evaluarea finală surprinzând o crestere până la 20°
(B.M), media de 15° pe lot, progresul fiind de 5° pe medie;
➢ Rotația externă având valorile cuprinse între 20° (C.C.) și 30° (P.I. și B.M)
inițial, media inițială de 26,25°, cu media pacienților de 26,25°.Beneficiind de un
progres la evaluarea finală până la 35° a pacienților (P.I și B.M.), media fiind de
32,5°, reprezentând un progres de 5° pe medie.

32
Tabel nr.9 Analiza mobilități active
Mișcările
artic ulației
Lot
P.I. B.M. H.A. C.C. Media
I F D I F D I F D I F D I F D
Flexia 75° 85° 10° 85° 95° 10° 60° 80° 20° 75° 90° 15° 73,75° 87,5° 13,75°
Extensia 25° 30° 5° 25° 35° 10° 10° 30° 20° 25° 30° 5° 21,25° 32,25° 11°
Abducția 45° 60° 15° 50° 70° 20° 40° 55° 15° 40° 60° 20° 43,75° 61,25° 17,5°
Adducția 20° 30° 10° 25° 35° 10° 20° 30° 10° 20° 30° 10° 21,25° 31,25° 10°
Rotația
internă 10° 15° 5° 15° 20° 5° 5° 10° 5° 10° 15° 5° 10° 15° 5°
Rotația
externă 30° 35° 5° 30° 35° 5° 25° 30° 5° 20° 30° 10° 26,25° 32,5° 6,25°

• Pentru mobilitatea pasivă:
o Flexia deținea inițial valori cuprinse între 80° (H.A.) și 130° (B.M), având inițial
o medie de 97,5°. La evaluarea finală sa înregistrat un progres până la 145°
(B.M.), media fiind de 113,75°, ceea ce înseană un progres de 16,25° pe medie;
Flexie Extensie Abducție Adducție Rotație
internăRotație
externă73.75
21.2543.75
21.25
1026.2587.5
32.2561.25
31.25
1532.5
13.751117.5
105 6.25Evaluarea mobilități active
Inițial Final Diferența

33
o Extensia a avut inițial valori cuprinse între 30° (C.C.) și 40° (P.I. și B.M.), cu o
medie a grupului de 36,25°. Înregistrând la evaluarea finală un progres până la
50° (B.M.), media lor de 41,25°, însemnând un progres de 5° pe medie;
o Abducția deținea valori inițiale cuprinse între 50° (H.A. și C.C.) și 60° (P.I. și
B.M.), media inițială reprezentând 68,75°. La evaluarea finală s -au înbunătățit
ajungând la 75° (P.I. și B.M.), media lotului fiind de 68,75°, reprez entân un
progres de 13,75° pe lot;
o Pentru adducție, rotație internă și rotație externă s -au prezentat valori normale.
Tabel nr.10 Analiza mobilități pasive
Mișcările
articulației
Lot
P.I. B.M. H.A. C.C. Media
I F D I F D I F D I F D I F D
Flexia 90° 100° 10° 130° 145° 15° 80° 110° 30° 90° 100° 10° 97,5° 113,75° 16,25°
Extensia 40° 45° 5° 40° 50° 10° 35° 35° 0° 30° 35° 5° 36,25° 41,25° 5°
Abducția 60° 75° 15° 60° 75° 15° 50° 60° 10° 50° 65° 15° 55° 68,75° 13,75°
Adducția 30° 30° 0° 30° 30° 0° 30° 30° 0° 30° 30° 0° 30° 30° 0°
Rotația
Internă 40° 40° 0° 40° 40° 40° 0° 40° 0° 40° 40° 0° 40° 40° 0°
Rotația
externă 40° 40° 0° 40° 40° 40° 0° 40° 0° 40° 40° 0° 40° 40° 0°

Flexie Extensie Abducție Adducție Rotație
internăRotație
externă97.5
36.2555
3040 40113.75
41.2568.75
3040 40
16.25
513.75
0 0 0Evaluarea mobilități pasive
Inițial Final Diferența

34
5.3. Analiza forței musculare
Forța musculară a prezentat înbunătățiri la cea finală față de ceea finală pentru toate
mișcările flexie, extensie, abducție, adducție, rotație internă, rotație externă, astfel că la sfărșitul
programului am constat că:
• Flexia a avut inițial valori cuprinse între F4 (P.I. etc) și F5 (H.A.) iar în fnal toți pacienți
au avut o fortă normală;
• Extensia sa înbunătățit și ea cu excepția unui singur pacient (C.C) care a avut o fortă
normală F5 chiar de la evaluarea inițialăs;
• Abducția a atins valoarea normală, înafară de pacient (C.C) care totuși a avut o creștere
de la F3 la F4;
• Adducția a cuprins valorile nornale de la început până la sfârșit;
• Rotația internă cât și Rotația externă au atins valori normale pentru toți pacienți.
Lot Flexie Extensie Abducție Adducție R. Internă R. Externă
I F I F I F I F I F I F
P.I. F4 F5 F3 F4 F4 F5 F5 F5 F4 F5 F4 F5
H.A. F5 F5 F4 F5 F4 F5 F5 F5 F4 F5 F4 F5
B.M. F4 F5 F3 F4 F4 F5 F5 F5 F4 F5 F4 F5
C.C. F4 F5 F5 F5 F3 F4 F5 F5 F4 F5 F4 F5

5.4. Analiza mers ului
La finalul programului de recuperare am constatat că 2 dintre pacienți (P.I. și C.C.) mai
șchiopătau ușor, ceilalți doi având un mers normal. Acest lucru înseamnă că programul de
recuperare utilizat a fost eficient, tinând cont că la evaluarea inițială doi dintre pacienți (B.M. și
C.C) șchiopătau modereat iar ceilalți doi (P.I. și H.A.) șchiopătau evident. Acest lucru este
vizibil și urmărind media lotului care a fost de 2,5 la cea inițială și de 0,5 la ceea finală.

35
Tabel nr.11 Analiza mers sului
Lot Mersul
Inițial Final
P.I. 3 1
H.A. 3 0
B.M. 2 0
C.C. 2 1
Media 2.5 0.5
Notă: 0 -mers normal; 1 – mers ușor șchiopătat; 2 – mers șchiopătat moderat; 3 – mers șchiopătat
evident; 4 – mers cu ajutorul bastonului; 5 – mers cu ajutorul cadrului; 6 – mers imposibil.

P.I. H.A. B.M. C.C Media lot3 3
2 22.5
1
0 01
0.523
2
12Analiza mers
Inițial Final Diferența

36
CONCLUZII

Coxartroza reprezintă la ora actuală una dintre cele mai frecvente și în același timp
invalidante boli reumatologice generative, vârsta apariției simptomatologiei și în final a
diagnosticului acestei afecțiuni scăzând din ce în ce mai mult. Din această cauză găsirea unor
metode și mijloace de recuperare cât mai complexe reprezintă o necesitate precum și informarea
pacienților cu privire la mijloacele și metodele de prevenție.
În lucrarea de fată, în urma realizări programului de recuperare și a realizări studiului am
ajuns la urmă toarele concluzii:
➢ Durerea sa redus în intensitate la toți pacienți ceea ce înseamnă că mijloacele de
recuperare utilizate pentru combaterea intensități acestuia au fost eficente;
➢ Mobilitatea articulară s -au înbunătățit și ea pacienți fiind sfătuiți să con tinue
programul de exerciți și acasă pentru menținerea unei mobilități în coxofemurale;
➢ Forța musculară a crescut și ea contribuind alături de creșterea mobilități și
reducerea dureri și la înbunătățirea mersului.
În concluzie ipoza a fost confirmată și an ume utilizarea unui program complex de
recuperare care să cuprindă hidrokinetoterapie, electroterapie și kinetoterapie va duce la
reducerea durerii articulației coxofermurale, înbunătățirea forței și mobolități articulare precum
și refacerea mersului.

37
BIBLIOGRAFIE

1. Călin Magheru – Fracturi ale Femurului , Editura Universității din Oradea, 2009 ;
2. Dr. Gheorghe Moraru, Vasile Pâncotan – Recuperarea Kinetică în Reumatologie , Editura
Imprimeriei de Vest, 1999 ;
3. Dr. Clement Baciu – Aparatul Locomotor , Editura Mecială, București, 1981 ;
4. Tatiana Balint, Irinel Diaconu, Andreea Moise – Evaluarea Aparatului Locomotor , Editura
Tehnopress, Iași, 2007;
5. Mircea Chiriac – Testarea Manuală a Forței Musculară , Editura Universități din Oradea,
2000 ;
6. Gheorghe Ivan – Coxartroza , Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1982;
7. Adriana Sarah Nica – Recuperare Medicală , Editura Universități “Carol Davila “, București,
2004 ;
8. Stephane Hary – Atroza , Editura Corint, București, 2003 ;
9. Gheorghe Dimitriu – Bolile Reumatismale , Editura Sport – Turism, Bcucurești, 1982 ;
10. Al. Duțu, N.D. Boloșiu – Reumatologie clinică , Editura dacia Cluj -Napoca, 1978;
11. Dr.Pașcalău Nicoleta, Dr. Cioară Felicia – Actualități în managmentul coxartrozei, Editura
Universități din Oradea,2011 ;
12. Tudor Sbenghe – Kinetologie Profilactică, terapeutică și de recuperare , Editura Medicală,
București, 1987 ;
13. https://www.hoteluri.infoturism.ro/baile -1-mai/hotel -complex -hotelier -perla2 -baile -1-mai
14. http://www.perla1mai.ro
15. http:// www.esanatos.com/anatomie/membrul -inferior/Articulatia -soldului84915.php
16. http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni -de-anatomie/articulatia -soldului/

38
ANEXE

Anexa I
Caz nr. 1
Nume: P.I.
Vârstă: 63
Gen: M
T.A.: 130/90
Diagnistic: Coxartroză dreapta incipientă

1.Evaluarea durerii
Pacient Scor
Inițial Final
P.I. 6 4

2.Evaluarea mobilități
Mișcările articulației
coxo -femurale Gradul de mobilitate
Inițial Final
Activ Pasiv Activ Pasiv
Flexia 75° 90° 85° 100°
Extensia 25° 40° 30° 45°
Abducția 45° 60° 60° 75°
Adducția 20° 30° 30° 30°
Rotația internă 10° 40° 15° 40°
Rotația externă 30° 40° 35° 40°

3. Evaluarea forței
Flexie Extensie Abducție Adducție R. Internă R. Externă
I F I F I F I F I F I F
F4 F5 F3 F4 F4 F5 F5 F5 F4 F5 F4 F5

39
4. Evaluarea mersului
Pacient Scor
Inițial Final
P.I. 3 1

40
Anexa II
Caz nr.2
Nume: B.M.
Vârstă: 57
Gen: M
T.A.: 150/90
Diagnistic: Coxartroză dreapta incipientă

1.Evaluarea durerii
Pacient Scor
Inițial Final
B.M. 5 2

2.Evaluarea mobilități
Mișcările articulației
coxo -femurale Gradul de mobilitate
Inițial Final
Activ Pasiv Activ Pasiv
Flexia 85° 130° 35° 140°
Extensia 25° 40° 35° 50°
Abducția 50° 60° 70° 75°
Adducția 25° 30° 35° 30°
Rotația internă 15° 40° 20° 40°
Rotația externă 30° 40° 35° 40°

3. Evaluarea forței
Flexie Extensie Abducție Adducție R. Internă R. Externă
I F I F I F I F I F I F
F4 F5 F3 F4 F4 F5 F5 F5 F4 F5 F4 F5

41
4. Evaluarea mersului
Pacient Scor
Inițial Final
P.I. 2 0

42
Anexa III
Caz nr.3
Nume: H.A.
Vârstă: F
Gen: 68
T.A.: 150/70
Diagnistic: Coxartroză unilaterală stânga

1.Evaluarea durerii
Pacient Scor
Inițial Final
H.A. 4 2

2.Evaluarea mobilități
Mișcările articulației
coxo -femurale Gradul de mobilitate
Inițial Final
Avtiv Pasiv Activ Pasiv
Flexia 60° 50° 80° 110°
Extensia 10° 35° 30° 35°
Abducția 40° 50° 55° 60°
Adducția 20° 30° 30° 30°
Rotația internă 5° 40° 10° 40°
Rotația externă 25° 40° 30° 40°

3. Evaluarea forței
Flexie Extensie Abducție Adducție R. Internă R. Externă
I F I F I F I F I F I F
F5 F5 F4 F5 F4 F5 F5 F5 F4 F5 F4 F5

43
4. Evaluarea mersului
Pacient Scor
Inițial Final
H.A. 3 0

44
Anexa IV
Caz nr.4
Nume: C.C.
Vârstă: 59
Gen: F
T.A.: 160/80
Diagnistic: Coxartroză simplă primitivă

1.Evaluarea durerii
Pacient Scor
Inițial Final
C.C. 5 3

2.Evaluarea mobilități
Mișcările articulației
coxo -femurale Gradul de mobilitate
Inițial Final
Avtiv Pasiv Activ Pasiv
Flexia 75° 90° 90° 100°
Extensia 25° 30° 30° 35°
Abducția 40° 50° 60° 65°
Adducția 20° 30° 30° 30°
Rotația internă 10° 40° 15° 40°
Rotația externă 20° 40° 30° 40°

3. Evaluarea forței
Flexie Extensie Abducție Adducție R. Internă R. Externă
I F I F I F I F I F I F
F4 F5 F5 F5 F3 F4 F5 F5 F4 F5 F4 F5

45
4. Evaluarea mersului
Pacient Scor
Inițial Final
C.C. 2 1

46
DECLARAȚIE DE AUTENTIFICARE A
LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării _______________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

Autoturul lucrării ____________________________________________

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii
examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea
_______________________________________________ din cadrul Univers ițăți
din Oradea , sesiunea ___________________ a anului universitar ___________.
Prin prezența, subsemnatul (nume, prenume, CNP) __________________
_______________________________________________________________
__________________________________________ ________________________,
declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără nici
un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de
caz publicate de alți autori.
Declar, de asemnea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte
surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind
drepturile de autor.

Oradea,
Data Semnătura