PROGRAMUL DE STUDIU GEOGRAFIA TURISMULUI [308913]

[anonimizat]: [anonimizat]

2017

[anonimizat] 3D. [anonimizat] – Vadu Crișului

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

LECTOR UNIV. DR. BLAGA LUCIAN

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

Introducere

Evoluția tehnologică impune o updatare continuă a metodelor de promovare în turism. [anonimizat]. Am ales acest areal datorită faptului că dispune de o [anonimizat], peștera Vântului (cea mai lungă peșteră din România), peștera Unguru Mare și Vadu Crișului fiind printre cele mai cunoscute obliective. [anonimizat]. [anonimizat] o promovare adecvată a arealului astfel încât activitatea turistică sa aducă beneficii comunității locale. Astfel, specializarea pe care am ales să o studiez alături de pasiunea pe care am descoperit-o pentru GIS au dus la apariția acestei lucrări.

În prima parte a lucrării sunt definite noțiunile introductive și mijloacele de lucru utilizate în acest domeniu.

Partea a doua lucrării este împărțită în două părți: prima parte aparține caracterizării geografice a arealului studiat pentru ca în partea să fie prezentate metodele de obținere a [anonimizat].

În partea finală sunt prezentate rezultatele într-o notă comparativă și concluziile.

I. Modelare 3D. Aspecte generale

I.1 Definiție

Modelul 3D [anonimizat], stocat ca o colecție digitală de caracteristici și reguli care pot fi transpuse prin interpretare ca o [anonimizat] (ESRI). Modelele 3D [anonimizat], construcții, geografie, chimie, ș.a.

Diferența dintre o hartă și un model 3D constă în introducerea coordonatei (în sistem cartezian) Z, adică a valorii altitudinale (Fig 1). (The Handbook of GIS, 2010). Obținerea valorilor de altitudine se poate face direct sau indirect. Prelevarea cotelor din teren cu ajutorul instrumentelor de profil (GPS, nivelă, altimetru, teodolit, stație spațială) reprezintă metoda directă. [anonimizat] a SIG, [anonimizat] a modelelor numerice altimetrice ale terenului (MNAT, DEM- [anonimizat]- [anonimizat]- model digital altimetric). (Blaga, 2014 ,p. 169)

Fig. I.1 Transformarea unei matrice 2D într-un model 3D

(prelucrare după http://www.innovativegis.com/basis/Papers/Other/3D_GIS/3D_GIS.pdf)

Utilitatea hărților, a imaginilor sau altor tipuri de strate ([anonimizat] ș.a) nu este de neglijat. [anonimizat] (bi-dimensionale) se suprapun peste modelul digital 3D conturându-se o imagine mai expresivă asupra spațiului analizat sau promovat.

Așadar, vizulizatorul 3D combină fotografiile aeriene cu Modelul Digital de Elevație sau cu Modelul Digital al Terenului pentru crearea unei experiențe prietenoase cu utilizatorul și interactive de vizualizare 3D a zonelor de interes.Unele softuri au integrate unelte prin care se pot inregistra filmări asupra modelului tri-dimensional, astfel încât prezentarea acestuia să fie cât mai atractivă.

Un alt aspect important se referă la suprafața pretabilă modelării tridimensionale. Aceasta se alege în funcție de informația care se dorește să fie receptată de către utilizator. În cazul unui model pe care sunt reprezentate obiective turistice (deci de detaliu),ca informația transmisă să fie cât mai apropiată de realitate suprafața reprezentată trebuie sa fie la scară mică. Astfel, factorul Z va ieși în evidență. Pe lângă dimensiunea suprafeței, un alt aspect imporant este unchiul din care se face vizualizarea. Cu cât unghiul este mai perpendicular, cu atât elevația va ieși mai puțin în evidență, rezultând un 2.5D.

I.2 Softuri utilizate

Conceptul de Open Source este lansat în anul 1998 de către Eric S. Raymond, Bruce Perens și Linus Torvalds ca urmare a confuziei legate de termenul free source. Începând cu anul 1984, prin înființarea Free Software Foundation, conceptul de soft free a fost promovat puternic, în același timp fiind înțeles greșit. În viziunea lor, free însemna libertate de utilizare, de studiu, de distribuire a produselor, de îmbunătățire a programului, într-un cuvânt, libertate de expresie, nu libertate de preț (de acces).

Așadar, softurile GIS open source au ca avantaje în utilizare costurile reduse și controlul total asupra tehnologiei utilizate. În jurul acestor aplicații s-au creat comunități ale utilizatorilor, fapt ce duce la dezvoltarea continuă a acestora. În acest sens s-au creat librăriile sau bibliotecile open source pentru ca dezvoltatorii să implementeze anumite funcții deja existente, în aplicațiile pe care doresc să le creeze, fără a mai fi nevoie ca ei să le scrie din nou, astfel câștigând timp pentru dezvoltarea funcțiilor noi pe care programatorul le are în vedere. Manualele de uitlizare și tutorialele sunt și ele un factor care simplifică modul de învățare a acestor aplicații.

Softurile utilizare în GIS pot fi clasificate după mai multe criterii: tipul aplicației (librărie, aplicație dektop, toolkit web), funcționalitate (vizualizare, editare, stocare, analiză, etc.), sistemul de operare pe care lucrează, limbajul de programare folosit la scrierea lui. (www.geo-spatial.org).

Chiar dacă în procesul de modelare intră și aplicații de manipulare a datelor bidimensionale, am ales o prezentare a softurilor desktop care oferă suport pentru vizualizarea 3D.

GRASS (Geographic Resources Analysis Support System) este cel mai vechi soft GIS open source. În present această aplicație permite manipularea datelor geospațiale, importul și exportul datelor din/în majortitatea formatelor raster și vector, analiza spațială, procesarea datelor punctuale, vectoriale și de imagine, modelarea matematică, vizualizarea 2D și 3D și integrarea cu alte aplicații. Funcția de vizualizare 3D a fost implementată înca din anul 2002, acum fiind posibilă și crearea de animații, editarea simbolurilor utilizate la afișare și obținerea unor produse cartografice complexe.(Ramsey P. și geo-spatial.org)

Fig. I.2 Vizulizarea unui LANDSAT în GRASS

(sursa: https://grass.osgeo.org/screenshots/3D/)

QGIS (Quantum GIS) este un produs oficial al fundației OSGeo (Open Source Geospatial). Rulează pe mai multe sisteme de operare și oferă suport și funcționalitate bazelor de date, fișerelor de tip raster și vector. Dispune de funcții de vizualizare (inclusiv 3D), editare, analiză a datelor. Totodată, cu ajutorul unor plug-uri, datele se pot integra și în alte aplicații (ex. GRASS).

Fig.I.3 Vizualizarea unui areal de pădure incendiat din Longueira – Sao Lourenco dos Oragos cu ajutorul vizualizatorului 3D QGis

(sursa: https://www.flickr.com/photos/151160916@N06/34150302644/in/pool-2244553@N22)

SAGA GIS (System for Automated Geoscientific Analyses), a oferit pentru început un suport primar pentru analiza terenului (umbrire, analiză a vizibilități), în present fiind o aplicație puternică datorită faptului că dispune de un set complex de metode de analiză spațială. De altfel, SAGA GIS, este mult mai utilă în analiza spațială decât în editarea hărților. Dispune de vizualizator 3D de înaltă calitate iar interfața permite vizualizarea și lucrul simultan în mai multe ferestre (Fig. 4). Prin aceste spații de lucru se pot analiza simultan diferite aspecte ale aceleiași suprafețe sau poate analiza diferite suprafețe.

JUMP (Unified Mapping Platform) este o aplicație dezvoltată în Java – de unde vine și prima literă din acronim. Această aplicație oferă suport pentru vizualizare și gestionarea datelor spațiale într-un mod ușor. Recunoaște și salvează fișiere de diferite formate, inclusive GML sau Shapefile-urile ESRI. Pe lângă analiza spațială, dispun de un unelte de editare astfel încât prezentarea datelor grafice să fie cât mai reprezentativă.

gVSIG o aplicație dezvoltată de o instituție guvernamentală regională din Valencia, Spania. Actualmente este disponibliă utilizării desktop dar are și o versiune pentru dispozitivele mobile (tablete/smartphone). Această aplicație este specializată pe vizualizarea 3D, nefiind mai prejos decât suita ESRI sau vizualizatorul aplicației Qgis. Este recunoscut ca fiind unul din cele mai bune vizualizatoare 3D (Fig.5).

Fig. I.4 Interfața SAGA GIS

(sursa: http://www.saga-gis.org/en/index.html)

Fig. I.5 Vizualizarea 3D în Gvsig

(sursa: https://i0.wp.com/gisgeography.com/wp-content/uploads/2016/04/gvsig-3d-flat-2.png)

OpenEV este o aplicație open source desktop care are funcția de analiză și vizualizare a datelor de tip raster și vector. A fost dezvoltată în C++ și Python. Utilizează librariile GDAL și OGR iar datorită librăriei OpenGL vizualizarea datelor, fie că sunt bi-dimensionale, fie tri-dimensionale, se realizează repede și cu precizie. Funcțiile de analiză a datelor raster (a imaginilor satelitare sau a MNAT-urilor) sunt mai dezvoltate decât funcțiile penru analiza datelor de tip vector.

VTP (Virtual Terrain Project) este o suită software dezvoltată în C++, specializată numai pe vizualizare 3D. Suita este alcătuită din 3 aplicații: VTBuilder, CManager și Enviro. Prima dintre aplicații, este folosită pentru manipularea datelor brute, astfel încât să fie recunoscute în Enviro. Vizualizarea modelului tri-dimensional se face în cadrul aplicației Enviro(Fig.I.6). Navigarea este interactivă, având posibilitatea înregistrării de materiale video asupra modelului vizualizat.

Fig. I.6. Interfața Enivro – vizualizarea unui model 3D

(sursa: http://www.geo-spatial.org/images/604.png)

Următoarele trei softuri care vor fi prezentate intra în categoria free. Așadar, pentru a avea controlul total asupra aplicațiilor trebuie cumpărată o licență, însă toate aceste aplicații pun la dispoziția utilizatorilor o perioadă de probă în care au acces la majoritatea funcțiilor.

SpaceEye 3d, este un soft specializat în vizualizarea și analiza teritorială a modelelor tri-dimensionale. Este constituit din două produse, Builder și Viewer. În SpaceEye 3D Builder se pot construi modele 3D mai complexe, incluzând și cladiri, obiecte de infrastructură sau elemente ale cadrului natural. Este compatibil cu diferite formate de fișiere, astfel, metodele de lucru sunt ușor de învățat. SpaceEye 3D Viewer dispune de o funcție de navigare ușor de folosit și de o incarcare rapidă a datelor. Are avantajul faptului ca sunt suportate majoritatea formatelor raster și a imaginilor satelitare. Din această suită, doar SpaceEye3D Viewer se încadrează în categoria aplicațiilor Open Source.

Global Mapper este o aplicație low cost, care permite analiza și vizualizarea atât 2D cât și 3D. Trecerea de la vizualizarea MDT-ului în 3D se face simplu, prin apăsarea unui buton. Ultima versiune a acestei aplicații (v. 18.0) a adus în plus o interfață în care se pot deschide mai multe ferestre de lucru simultan, ca și în cazul QGIS. Printre avantajele folosirii Global Mapper, se numără suportul pentru cele mai populare formate și tipuri de date, ușurința de a schimba modul de vizualizare (din 2D în 3D și invers), suportul pentru digitizare, suport pentru GPS și suport pentru export în formate compatibile cu majoritatea softurilor GIS.

ArcGIS este un soft format din mai multe aplicații. Suita ArcGIS este foarte complexă, având mai multe aplicații, fiecare fiind specializată pe anumite operații. Astfel, aplicațiile care dispun de vizualizatorul 3D sunt ArcScene și ArcGlobe. Esri mai dispune de aplicația CityEngine, care se pliază modelării spațiilor urbane (modele de cladiri și elemente de infrastructură urbană 3D, sisteme urbane). Pe langă aceste aplicații, Esri mai dispune de cea mai utilizată aplicație a sa, ArcMap. Aceasta nu dispune de vizualizator 3D, dar în schimb oferă suport pentru construcția unor straturi de hartă care se suprapun peste modelul 3D din ArcScene.

I.3. De ce modelare 3D în promovarea turistică?

România dispune de un potențial turistic ridicat și chiar dacă infrastructura nu se ridică la nivelul obiectivelor (atât de ordin antropic, cât și natural), printr-o promovare adecvată am putea atrage mult mai mulți turiști. Dezvoltarea tehnologică este la un nivel la care realitatea geografică se poate reprezenta tri-dimensional. Asfel, prin modelarea tri-dimensională a unui areal, informația se transmite într-un timp scurt. Turistul analizarează nivelul de dificultate al unui traseu, alături de localizarea obiectivelor pe care le are în vedere fără a avea nevoie de anumite cunoștințe. Chiar dacă hărțile sunt create astfel încât să fie citite cât mai ușor, nu toți turiștii au cunoștințele necesare pentru a face asta. În plus, după cum spuneam, timpul este foarte important. Trăim într-o eră a vitezei, astfel pentru promovarea unui areal trebuie avut în vedere faptul că potențialii turiști trebuie atrași printr-o imagine cu o încărcătură estetică însemnată a arealului.

Cum tendințele actuale duc spre o realitate virtuală cât mai impregnată în viața de zi cu zi (ex. Virtual Reality -VR), se poate studia și modul în care această metodă se poate constitui în crearea unei aplicații web (la nivel de regiune, județ, ș.a.), astfel încât turiștii să poată previzualiza traseele turistice alături de obiective.

II. Studiu de caz. Sectorul Șuncuiuș-Vadu Crișului

II.1. Trăsături de ansamblu ale sectorului Șuncuiuș – Vadu Crișului

II.1.1. Localizare

Sectorul Șuncuiuș – Vadu Crișului se află în nord-vestul României (Fig. II.1), respectiv în estul județului Bihor. Din punct de vedere fizico-geografic, arealul este localizat pe cursul mijlociu al Crișului Repede, în nordul munților Padurea Craiului. Deși din punct de vedere geografic, defileul Crișului Repede are o desfășurare de 48 de km începând din localitatea Bologa și până în Vadu Crișului, în literatura turistică, defileul Crișului Repede s-a restrâns la acest sector dintre Vadu Crișului și Șuncuiuș datorită gradului ridicat de atractivitate și spectaculozitate. (Cocean, 1988).

Fig. II.1. Harta localizării

(prelucrată cu ajutorul datelor de la http://geoportal.ancpi.ro)

II.1.2. Particularități geologice și geomorfologice

Zona de spectaculozitate începe în sectorul Bălnaca-Șuncuiuș, unde Crișul Repede formează un meandru încătușat, flancat de dealul Simionului în partea dreaptă și de prelungirile dealului Recea pe malul stâng. Mai apoi, sectorul de vale se lărgește la Șuncuiuș, formând o depresiune în lungul Crișului de 5-6 km. și alungită pe o distanță de 3 km pe valea Izbândiș (afluent al Crișului Repede). În aval de Șuncuiuș, urmează cel mai spectaculos sector de defileu. Abrupturile flanchează cursul apei pe o distanță de 3 km, până în depresiunea Vadului. Pe malul drept se dezvolta dealul Măgurii în timp ce malul stâng este dominat de dealul Popii și dealu Teacu.

Malul stâng al Crișului este dominat de prezența depozitelor sedimentare mezozoice ce aparțin autohtonului de Bihor, în timp ce începând cu malul drept sunt prezente formațiuni neogene specifice depreiunii Borodului.(Rusu, 1988)

Relieful carstic al acestui sector este reprezentat atât prin formațiuni exocarstice cât și endocarstice (G. Pop, 2006). Astfel, platoul carstic Zece Hotare, cu o desfășurare pe 54 km² la o altitudine de 600-700 m, este format din calcare tihonice, la extremități apărând calcare cretacice (în Dealul Popii, Chicherii și Ticlau-lui). Conglomeratele, gresiile și argilele liasice compun formațiunile necarstificabile, prezente însă pe suprafețe restrânse. O apariție insulară o constituie o intruziune de riolite la nord de Dealul Tomnatec.

Racordul cu nivelul depresionar se realizează când prin intermediul unor arupturi, sau a unor pante ( rapide sau mai domoale) acoperite de glacisuri. (T. Rusu,1988). Alte formațiuni exocarstice prezente în sectorul analizat sunt dolinele, uvalele, gropile, depresiunea carstică (Cărmăzan – Zece-Hotare). Tipice sunt insurgențele (pierderi difuze și ponoare) și emergențele (izbucuri și văi carstice). Se remarcă culoarul carstic al Bătrânului, în care sunt prezente văi oarbe și văi dolinare care aparțin resurgenței din Peștera Vadu Crișului(T. Rusu,1988). Totodată, în depresiunea Cărmazan, se află ponoarele Orbului, Tomii și Fanului ce converg în subteran spre Izbândiș, izvbucul din valea Seacă a Măguranului (Cocean,1988). Apa din resurgența de la Izbândiș se constituie ca afluent al Crișului Repede.

Valea Mișid, alfuent al Crișului Repede, coboară din zona de platou, adâncindu-se spre zona de confluență. În evoluția rețelei hidrogafice trebuie luate în considerare substratul litologic alături de nivelul de bază a bazinului de sedimentare Vad-Borod. Astfel, aproape zona de confluență a văii Mișid cu Crișul Repede, se află cheile (de subsidență periferică) Mișidului – chei îmbătrânite, abrupturile fiind prezente în partea superioară a versanților(Cocean,1988).

Formațiunile endocarstice sunt reprezentate de peșteri, avene și drenaje subterane. (Rusu, 1988).

Formele de relief dominante la nivelul defileului sunt reprezentate de abrupturi calcaroase, nișe, piscuri, grohotișuri, guri de peșteri. Formele de relief cu atractivitate turistică urmează a fi prezentate în capitolul de resurse turistice.

II.1.3. Caracteristici meteo-climatice

Din punct de vedere climatic, sectorul studiat se situează în spatial caracterizat de climatul temperat-continental. Aflat la poalele nordice ale munților Padurea Craiului, se încadrează în spațiul influențat de masele de aer vestice – precipitaiile se situează la o medie de 700 mm/an, în timp ce temperature medie anuală este de 8˚-9˚ C.(G. Pop, 2006). Acest climat specific dealurilor înalte se datorează altitudinii (între 300 și 800 m. altitudine).

II.1.4. Caracteristici biopedogeologice

Datorită condițiilor climatice, vegetația este dominată de pădurile de făget. Alte elemente arboricole prezente în acest areal sunt carpenul, stejarul și mesteacănul. Speciile xerofite sunt reprezentate de ferigă (Geterach ojjicinarum), ghimpele (Rucus aculeatus) și fluierătoarea (Tamus communis). (Cocean,1988). Există și câteva specii vegetale protejate, Laleaua Pestriță (Fritilaria Meleangris), Migdalul Pitic (Amygdalus mana), Ghimpele (Ruscus aculeatus), Dediței (Pulsatila Montana).

Fauna terestră este reprezentată de mamifere precum vulpea, iepurele, căpriorul, mistrețul (având și valoare cinegetică), mai rară în acest sector este prezenta ursului sau a lupului. Păstrăvul, mreana, cleanul sau lipanul sunt speciile acvatice dominante în acest sector de ape repezi. Speciile avifaunistice sunt reprezentete de corb, uliu, buhă, fazan, cuc. Datorită cercetărilor intense asupra formațiunilor carstice din acest sector, s-au descoperit peste 100 specii faunistice cavernicole. Microclimatul peșterilor este propice hibernării și reproducerii speciilor de liliac (Rinolophus ferrum-equinum si Rinolophus hipposideros), astfel peștera Unguru Mare este o rezervație biospeologică. Importanța liliecilor este data și de suportul pe care îl oferă nevertebratelor (păianjeni, melci, miriapode) care au ca sursă primară de hrană guano.

Litologia acestui sector alături de modul de evoluție a climei au generat zăcăminte importante de argilă refractară, localizate în zona Recea-Runc și Groșii Bălnăcii. În zona Gugu-Bătrânu se alfă rezeve de bauxită, cu un conținut mediu de 52% alumina (G. Pop,2006, T. Rusu 1988).

II.1.5. Grad de umanizare

Populația comunei Șuncuiuș număra peste 3200 de locuitori, în timp ce Vadu Crișului atingea 4000 de locuitor conform recensământului din 2011. Populația este majoritar ortodoxă (Grafic 1). Localitățile depresionare (Șuncuiuș și Vadu Crișului) sunt de tip adunat (fig. x), în timp ce în zona de platou, așezările sunt risipite (cătunele Tomnatic și Zece Hotare). Așezarea de tip alungit este reprezentată de Bălnaca, în lungul drumului de legătură dintre Șuncuiuș și Bratca.

După închiderea exploatării miniere, principala activitate desfășurată în acest sector este cea agricolă.

Fig II.2 Repartiția populației după religie

(Grafic realizat după datele www.insse.ro)

Fig. II.3. Dispunerea așezărilor în sectorul studiat

II.1.6. Resurse turistice

Având în vedere că această lucrare își propune un model de promovare turisică, se impune o analizare a resureslor din acest areal. Principalele resurse turistice ale acestui sector aparțin cadrului natural sunt constituite de peșteri și de peișaj.

În sectorul de defileu dezvoltat între Bălnaca și Șuncuiuș, malul drept este dominat de abruptul dealului Simionului atractiv datorită posibilității practicării escaladei. Pe malul stâng s-au dezvoltat în schimb peșterile cele mai cunoscute din acest areal – Unguru Mare respectiv peștera Vântului.

Peștera Unguru Mare se impune prin dimensiunea intrării – sub forma unei arcade – de 32 m. x 22 m. Peștera este o rezervație speo-carstică, cu o lunigme de 554 m., ameanajată turistic doar partial. Deoarece peștera nu dispune de numeroase formațiuni, atractivitatea turistica a acestei zone vine din încarcătura istorică data de descoperirile arheologice. Aici s-au descoperit obiecte ce apartin epocii neolitice iar dintre ele se remarca elemente de ceramică picată, unele unelte din piatră cioplită ca dălți si lame. S-au mai găsit și obiecte din os, sule pentru confecționarea pieilor. Cea mai mare parte a descoperirilor sunt din mileniul VI i.e.n., iar pe langă obiecte din neolitic mai sunt si obiecte din epoca brozului. Toate aceste descoperitri au fost expune intr-un muzeu înăuntrul peșterii , de-a lungul traseului deschis publicului.

În aval de peștera Unguru Mare, se află confluența văii Mișid cu Crișul Repede. Pe acest afluen de pe malul stâng, s-a format un sistem de chei, impozante datorită peisajului. În abruptul dezvoltat la confluența apelor, la 6 m deasupra albiei se află peștera Napistileu (denumită și Unguru Mic datorită asemănării formei, desigur la o scară mult mai mică). Pe langă valențele peiagitice, versantul drept al văii dispune de trei peșteri: Peștera de la Izvor (775 m amonte de confluneță) și sistemul endocarstic format din două etaje – Peștera Moanei (bogată în speleoteme) și Lesiana (stajul superior). În interiorul acestiu sistem s-au găsit urme ale civilizației din neolitic (acum aflându-se în patrimonial Muzeului Crișurilor).(Cocean,1988)

Revenind la nivelul defileului, în naval de confluența Mișidului cu rețeau hidrografică principală, sub conul de grohotiș al anticlinalului dealul Recea se află cea mai lungă peșteră din România (și a doua ca lunigme din Europa) cu o lungime de peste 47 km. Acest sistem complex, face parte din categoria rezervațiilor științifice, avâd și un potential turistic ridicat. În present, se are în vedere introducerea în circuitului tursitic prin amenajarea unei porțiuni de până la doi km.

În al doilea sector de defileu, situate între Șuncuiuș și Vadu Crișului, peșterile sunt prezente atât pe malul stâng cât și pe cel drept. Urmând cursul Crișului, prima peșteră dezvoltată pe versantul drept este peștera Fugarilor – situată în abruptul Stanul Stupului. Tot pe versantul drept se află Peștera Roșie și Peștera cu Apă iar spre sfârșitul defileului află peștera Casa Zmăului cu valențe turistice date de istoricul ei, fiind folosită ca punct vamal – “vama sării”. De altfel, prima atestare a acestei peșteri a fost facută în anul 1256. (Cocean,1988). Ultimele cavității aflate în versantul drept sunt peșterile Podireu I și II (40 m lungime), aceasta din urmă fiind nivelul inferior, situată la baza versantului, înăuntrul căreia se află un mic lac (T.Rusu,1988)

Formațiunile cavernicole aferente versantului stâng încep cu a doua jumătate a acestui sector de defileu. Peștera Caprei (de dimensiuni modeste), precede Peșterii Vadu Crișului. Peștera Vadu Crișului este amenajată turistic încă de la începutul anilor 1950. Este formată din două nivele, cel superior (fosil) și cel inferior (activ). Peștera dispune de un curs de apă permanent, alimentat de apele provenite de pe platoul carstic Imașul Bătrânului. Confluența acesui curs de apă se realizează printr-o cascadă (cu același nume al peșterii). În continuarea verasntului se află colțul Devențului, în care s-au format cele trei pester ale Devențului (I,II și III). Aceste peșteri sunt cunoscute datorită cercetăilor arheologice și biospeologice effectuate asupra lor. Tot pe versantul stâng, la nord de fost carieră Vadu Crișului, se află peșterile din Carieră 1 și 3. Întrarea se află în mijlocul abruptului, astfel ca au un grad redus de accesibilitate.

Abrupturile versanților din acest ultim sector de defileu constituie un suport important pentru practicarea escaladei. De altfel pe versantul drept se află amenajat un traseu de via ferrata.

La nivelul platoului carstic, peșterile sunt mult mai puține comparativ cu numărul peșterilor din arealul defileului. În turism se impune peștera Bătrânului (aflată în legătură cu peștera Vadu Crișului), aflată pe platoul carstic Imașul Bătrânului. Este formată din două galerii principale – Galeria Uscată (modelată sub acțiunea aplor de infiltrație) în care sunt prezente formațiuni stalagmitice și Galeria cu Apă , temporar-activă, modelată de apele văii Pestierului. Această peșteră se poate vizita, dar este nevoie de echipament special – primul obstacol fiind intrarea în peșteră.

Un alt obiectiv turistic este constituit de peștera și izbucul Izbândiș aflate pe valea seacă a Măguranului. Izbucul se află la baza unui abrupt de înălțime, în mijlocul căruia se află și intrarea în peșteră. Pe lângă importanța turistică, acest sistem intră și în aria cercetătorilor sțiințifici(T. Rusu.1988). În această peșteră s-au găsit resturi de schelet de la “Ursus spelaeus, Cervus elephus și resturi de cultură materială primitivă, aflate în colecția Muzeului Țării Crișurilor din Oradea”.

Aceste obiective turistice prezentate, alături de cadrul natural în care s-au dezvoltat, au constituit suportul pentru crearea unor trasee turistice. Astfel, în acest areal se află șapte trasee omologate de către Serviciul Județean Salvamont-Salvaspeo Bihor. După parametrii analizați în evaluarea traseelor, acestea se încadrează în categoria traseelor de dificultate mica și medie, pentru parcurgerea lor nefiind nevoie de echipament specializat.

Traseul Cabana “Peștera Vadu Crișului – Peștera Bătrânului”, pe marcajul bandă albastra, oferă turiștilor accesul la patru peșteri mici (peștera Caprei, Devențului I-III) și o peșteră importană (Peștera Bătrânului). Acest traseu are opt km lungime iar de la Cabana Peștera se urcă spre câmpia de lapiezuri și platoul carstic Imașul Bătrânului.

Ajunși la Peștera Bătrânului, întoarcerea se poate face pe alt traseu, Șuncuiuș – Peștera Bătrânului, pe marcajul cruce albastră. Pe traseul care coboară prin valea Măguranului, se ajunge la izbulul Izbândiș. Și acest traseu măsoară tot 8 km lungime.

Alt traseu care pornește de la Cabana peștera și duce la Peștera Moanei, prin valea Mișid, este marcat cu triunghi albastru. Lungimea acestui traseu este de 12 km, pe parcursul căruia se pot vizita trei peșteri și se află trei puncte de belvedere.

Traseul Cabana Peștera – Șuncuiuș, de șapte km lungime, se realizează pe la punctul de belvedere Pereele Melcului, Dealul Popii, prin valea Izbândișului.

De la Cabana Peștera se mai pot face trei trasee de tip circuit:

Circuitul Punct Galben, de șapte km lungime, pe parcursul căruia se ajunge la peștera Roșie, Stanul Stupului, peștera Fugarilor și peștera Baia Cocoșului.

Cicuitul Versantului Drept, pe marcajul punctului albastru, are o lungime de nouă km cu o diferență mica de nivel. Obiectivele atinse sunt peșterile Podireu I-II, Tăul fără fund, peștera Casa Zmăului, punctele de belvedere Peretele Zânelor, Peștera Roșie și Stanul Supului. Întoarcerea se realizează pe malul Crișului.

Pe marcajul punct roșu, se parcurge circuitul Versantului Stâng. Este cel mai scurt traseu omologat, de doar cinci km lungime, pe care se pot atinge patru peșteri și două puncte de belvedere.

II.2. Metodologie de lucru. Date utilizate

În construcția modelului, datele utilizate sunt gratuite. Vom avea nevoie de un MNAT (Model numeric altimetric al terenului) ca bază de lucru, iar pentru textură vom folosi date satelitare și textură realizate prin scară de culori derivată din elevație. Prin metode simple de suprapunere și editare, modelele vor fi prezentate într-un mod cât mai estetic.

Pentru editarea semnelor convenționale, precum și a detaliilor, vom folosi și alte aplicații care au funcții de acest gen mai bine puse la punct.

În continuare vor fi prezentate modul în care se construiește și se editează un astfel de model prin patru softuri GIS: VTP, Global Mapper, ArcGis și VTP.

II.2.1 Obținerea Modelului Digital al Terenului

Pentru obținerea MDT-ului am optat pentru descărcarea unui SRTM (abreviat de la Shutle Radar Topography Mission) cu o rezoluție de 90 de m (trei secunde de arc) din baza de date a celor de la www.webgis.com. După descărcarea STRM-ului acesta a fost introdus în Global Mapper, iar cu ajutorul unei măști vectoriale acesta a fost decupat prin unealta Crop (Fig. II.4). Prin selectarea Export Elevation Grid format din meniul File/Export datele decupate au fost salvate în format Arc ASCII Grid. Mai departe acest MDT a fost folosit în crearea modelelor tri-dimensionale.

Fig. II.4. Arealul selectat în vederea decupării în Global Mapper

II.2.2. VTP (Virtual Terrain Project)

Dupa obținerea DEM-ului, pentru a putea fi vizualizat în Enviro, acesta trebuie transformat într-un format (bt.) compatibil cu aplicația amintită. Manipularea și transformarea se face în VTBuilder.

După deschiderea aplicației VTBuilder, se încarcă modelul digital de elevație prin comanda ”Import File/Elevation”. Următorul pas este de a stabili cat din suprafața DEM-ului se dorește să fie reprezentată, resprectiv transformată. Dacă se dorește modelarea întregului DEM prin butonul ”Area Tool/Set to Full Extents” se realizează extinderea maximă a suprafeței care urmează sa fie transformată. Totodată, cu ajutorul mouse-ului se pot ajuta manual laturile patrulaterului care definește suprafața care urmează a fi transformată într-un fișier bt.

Fig. II.5 Vizualizarea DEM-ului în VTBuilder

Pentru a transformarea fișierului se accesează butonul “Area Tool” de unde se deschide fereastra “Sample Elevation”. Aici trebuie selectată opțiunea ”To File” pentru a salva fișierul în formatul și locația dorită. Pentru a putea fi recunoscut și rulat în aplicația Enviro, fișierul trebuie salvat în sub-folderul “Elevation” din folderul în care a fost instalat programul ( C:\Program Files\VTP\Data). Tot în fereastra “Sample Elevation” se bifează opțiunea “Size constraint”. După această operațiune se apasă OK, după care se poate părăsi aplicația.

Înainte sau după construcția propriu-zisă a modelului în Enviro, în aplicația ArcMap urmează să fie digitizate traseele care vor fi suprapuse peste modelul terenului (fig. II.6).

După deschiderea aplicației, prin comanda “Add Data” se importă o hartă topogafică, cu scara de 1:25000, în format jpeg. pusă în sistem de coordonate Stereo70, la fel ca și MDT-ul. Mai departe este nevoie de un shapefile, un fișier în care se vor salva datele vectoriale ale traseelor. Eu am ales să creez câte un shapefile pentru fiecare traseu astfel încât să pot selecta culori diferite la încărcarea în Enviro.

Shapefile-ul se creează în aplicația ArcCatalog. La fel ca în cazul MDT-ului, înainte de creerea shapefile-urilor trebuie aleasă locația specifică – subfolderul RoadData din folderul VTP, în care se va salva. Apoi prin comanda ”New/ShapeFile” se deschide fereastra de creere a fișierului în care se alege sa fie de tip polyline iar prin butonul ”Edit” se selectează sistemul de coordonate la care se raportează, în cazul de față Stereo70. Fișierele au fost denumite după numele fiecărui traseu.

Astfel, se revine la aplicația ArcMap, unde tot prin comanda ”Add” data se importă și aceste fișiere, după care se începe vectorizarea prin comanda ”Editor/Start Editing”.

Fig. II.6 Trasele digitizate pe harta topo 1:2500 în ArcMap

Pentru construcția modelului tri-dimensional este nevoie de aplicația Enviro din cadrul softului VTP. Aplicația se deschide printr-o fereastra de lansare (Enviro Startup). Prin butonul “Terrain Manager”, trebuie făcută legătura către directorul “Elevation”, în cadrul căruia este salvat DEM-ul în format bt. După aceea, prin butonul “Edit Properties” se deschide o nouă fereastră în care se pot schimba diferite proprietăți ale modelului. În tabul “Primary Elevation” se selectează ca format al structurii de date, Grid, iar în căsuța respectivă se selectează DEM-ul. Tot în acest tab prin butonul “Primary Texture” se selectează textura pe care o va avea modelul 3D. Se poate alege una din texturile pe care le oferă aplicația sau se poate genera o scară proprie de culori pe trepte hipsometrice. Totodată se poate alege ca modelul să aibă o textură singulară, preluată dintr-o imagine satelitară. Eu am ales pentru început să creez o scară proprie de culori pe șapte trepte hipsometrice. Prin bifarea opțiunii “Blend color smoothly” am ales o trecere graduală de la o treaptă la alta, rezultând o îmbinare a culorilor la schimbarea treptelor. Această opțiune este mai potrivită decât lăsarea unor limite clare între trepte datorită faptului ca modelul este creat în scop turistic iar factorul estetic este primordial.

Un factor de care trebuie să se țină cont este exagerarea verticală: pentru acest model am folosit o exagerare de 2x, astfel încât să nu rezulte o imagine eronată comparativ cu realitatea din teren.

Fig. II.7 Viualizarea Modelului 3D în Enviro, având o textură formată dintr-o scară proprie de culori derivată din elevație

Pentru redarea unei imagini cât mai apropiate de realitate, voi prezenta modelul cu textura preluată dintr-o imgine satelitară. Odată stabilită textura, urmează să fie încărcate straturile de hartă ale traseelor. Prin butonul “Load Layer” se deschide o fereastra de unde sunt încărcate pe rând fișierele, din folderul corespunzător (VTP/Data/RoadData). Prin următoarea operațiune, cea de suprapunere (overlay), straturile de hartă reprezentând traseele turistice vor fi aduse peste MDT (fig. II.8).

Fig. Fig.II.8. Traseele turistice suprapuse pe MDT-ul cu textura derivată din imagine satelitară

Datorită funcțiilor de editare de care dispune această aplicație, modelul va fi transpus în altă aplicație (cu funcție de editare superioară) sub formă de imagine (format .jpeg). Interfața dispune de un buton Snapshot prin care imaginea este salvată cu o rezoluție bună.

Odată adusă imaginea în ArcMap, începe procesul de editare/finalizare – neapărat facut în modul Layout view pentru a nu apărea distorsionări ale elementelor. În operația de layout au intrat titlul, legenda, simbolurile cartografice, elementele de orientare și denumirile.

Fig. II.9 Prezentarea turistică a sectorului Șuncuiuș – Vadu Crișului pe un model 3D

II.2.3 SpaceEye 3D

După cum este prezentat acest soft în primul capitol al lucrării, este o suită formată din două aplicații. Pentru construcția acestui model a fost folosită aplicația Viewer, o aplicație cu caracter open source.

Aplicația se deschide cu o interfață ușor de folosit, în care mediul funcțiilor și uneltelor se află în subsolul paginii. Prin comanda Open a new project se deschide o fereastră în care se adaugă MDT-ul și imaginea satelitară pentru textură (fig.II.10). Prin comanda Create project cele două seturi de date se încarcă în aplicație. Dacă se dorește o textură pe o paletă de culori derivată din elevație, se poate opta doar pentru adăugarea DEM-ului, urmâd ca din meniul Tools and Settings/Relief toolbox/Color Relief să se realizeze setările dorite.

Fig. II.10. Interfața aplicației SpaceEye 3D Viewer și fereastra

Datorită reprezentării de calitate a texturii derivate din imaginea saltelitară, acesta va fi modul în care modelul va fi exportat. Prin comanda Tools and Settings/Snapshot se deschide fereastra în care se alege locul în care va fi salvată imaginea în format jpeg.

Din pricina faptului ca această aplicație are funcții rudimentare în privința editării, imaginea exportată va fi importată într-o aplicație. La fel ca în cazul modelului precedent, imaginea va fi importată în ArcMap. Diferența constă în unghiul din care a fost facută captura fotografică și de o abordare diferită în ceea ce privește editarea traseelor și a semnelor convenționale.

După încărcarea imaginii în ArcMap, prin funcțiile de editare au fost reprezentate pe suprafața proiectată obiectivele principale.

Fig. II.11 Modelul 3D al Defileului Crișului Repede

II.2.4 Global Mapper

Aplicația Global Mapper deține o interfață prietenoasă cu utilizatorul. DEM-ul se încarcă prin comanda Open Your Own Data File, aflată pe pagina de lansare a aplicației (fig. II.12).

În comparație cu aplicațiile folosite anterior, aceasta deține funcții de editare, vizualizator 2D și 3D, iar compatibilitatea cu o majoritatea formatelor constituie un avantaj în timpul utilizării. Deși deține unealta de digitizare, pentru reprezentarea traseelor vor fi importate shapefile-urile ESRI folosite și în cazul primului model.

Fig. II.12 Interfața Global Mapper după deschiderea aplicației

Stratele de hartă se adaugă prin comanda Open Data Files. Următorul pas după adăugarea stratelor pentru reprezentarea traseelor și obiectivelor, este de editare a semnelor convenționale. Shapefile-ul obiectivelor fiind de tip punct, softul generează automat în momentul încărcării puncte, care se pot modifica ulterior astfel încât simbolistica să fie cât mai reprezentativă. După activarea funcției de digitizare, Digitizer Tool, se selectează vertexul obiectivului dorit după care se deschide o fereastră, Modify Feature Info, în care se pot face modificări asupra formei, dimensiunii, modelului, numelui vertexului în cauză.

Lucrul asupra modelului se realizează în vizualizare 2D (fig. II.13). Simplitatea prin care se trece de la reprezentarea bi-dimensională la cea tri-dimensională (fig. II.14) permite verificarea efectelor pe care le produc modificările. Asfel, se reduce timpul de execuție a proiectului. Datorită ușurinței pe care o oferă aplicația în manipularea datelor, în sfârșitul subcapitolului vor fi expuse, atât un model cu o textură pe o paletă de culori deviată din elevație cât și un model cu textura preluată din imagine satelitară.

Fig. II.13. Editarea datelor în vizualizatorul 2D. Butonul de activare a vizualizatorului 3D

Fig. II.14. Vizualizarea 3D a MDT-ului împreună cu obiectivele, în vizualizatorul 3D Global Mapper

Rezultatul obținut prin încărcarea obiectivelor în această aplicație nu au fost satisfăcătoare iar editarea finală a fost făcută intr-o altă aplicație. Vizualizatorul 3D a Global Mapper oferă o bună calitate a texturii astfel că suprafața exportată în vederea editării finale a fost mai mare decât în situațiile precedente. Din vizualizatorul 3D, imaginea se exportă prin comanda simplă Save image. Înainte de alegerea locului de salvare a imaginii, se deschide o fereastră, 3D Screen Capture Options, în care se alege formatul imaginii (JPEG, TIFF, BMP, PNG) și rezoluția. Pentru acest model a fost ales un format JPEG la o rezoluție de 5440x 2680 pixeli.

Apoi imaginea a fost încărcată în ArcMap, unde în modul Layout view au fost editate semnele convenționale, titlul modelului și legenda.

Fig. II.15. Sectorul Șuncuiuș – Vadu Crișului prezentat pe model 3D

III. Rezultate și discuții

În urma finalizării modelelor, este de remarcat faptul că în nici unul dintre cazuri, nu s-a lucrat doar într-o singură aplicație. După cum spuneam și în primul capitol, fiecare aplicație are anumite puncte forte pe care dezvoltatorul a dorit să le dezvolte. Astfel, în cazul SpaceEye 3D vizualizatorul este de înaltă calitate, însă nu deține funcții de editare. Astfel, imaginea a trebuit prelucrată în altă aplicație. În cazul VTP și Global Mapper deși dețin funcții de editare, nu sunt la același nivel cu ArcMap. Așadar, chiar dacă este nevoie de mai multe aplicații pentru a ajunge la un produs final, acestea sunt construite în așa fel încât să aibă baze de date compatibile.

De menționat din nou faptul că toate modelel au o exagerare verticală de 2.

Capitolul precedent s-a axat pe partea de metodologie, astfel că în continuare modele 3D expuse vor fi tratate într-o manieră analitică.

Modelul 3D realizat realizat în VTP

Fig. III.1 – Modelul 3D rezalizat în VTP

Pentru a nu încărca modelul prea mult, sunt reprezentate traseele, obiectiele, localitatea și unele forme de relief. Deși la prima vedere pare că nu este respectată cromatica standard din cartografie (unde albastru reprezintă rețeaua hidrografică), culorile traseelor sunt alese în funcție de marcajul de care este reprezentat.

Modelul realizat în SpaceEye

SpaceEye 3D Viewer oferă una din cele mai bune calități ale vizualizatorului 3D de pe piața existentă în prezent. Suprafața modelată este mai restrânsă decât în cazul precedent și acoperă defileul Crișului Repede, respectiv platoul carstic. Pe acest model sunt reprezentate obiectivele și unele forme de relief. Traseele turistice nu au putut fi digitizate în această aplicație deoarece nu dispune de această unealtă. Rezultatul este unul modest în comparație cu modelele realizate în VTP și în Global Mapper.

Fig. III.2 Modelul 3D realizat în SpaceEye 3D Viewer

Modelul realizat în Global Mapper

Modelul tri-dimensional exportat din această aplicație acoperă cea mai mare suprafață dintre cele trei. Chiar dacă semnele convenționale au avut dimensiuni mai mici, s-a încercat o acoperire a mai multor obiective. De data aceasta traseele au fost încărcate având aceeași formă și culoare, fiind diferențiate doar de marcajele care le reprezintă.

Fig, III.3 Modelul 3D realizat prin Global Mapper

În prezent există câteva aplicații web care oferă spre vizualizare modele tri-dimensionale, inclusiv pentru tot Pământul (ex. Google Earth) dar acestea nu au posibilitatea manipulării datelor în vederea realizării unor reprezentări specifice, cu scopuri precise.

Pentru turism, aceste trasee turistice suprapuse pe modele tri-dimensionale, s-ar putea constituii în aplicații web, în cadrul cărora potențialii turiști să previzualizeze traseele pe care doresc săle parcurgă. Bineînțele, prin implicarea unor factori de decizie, acest tip de proiect s-ar putea aplica la nivel de județ, de regiune sau chiar național.

Concluzii

Această lucrare a avut ca scop propunerea unei metode de promovare turistică pentru sectorul Șuncuiuș – Vadu Crișului. Acest areal este localizat între două orașe aflate în plină dezvoltare (Cluj Napoca și Oradea) dar și aproape de granița de vest. Resursele turistie oferite de cadrul natural caracteriazat de un relief carstic se compun în factori polarizatori. Acest areal are potențial receptor dar pentru aceasta trebuie sa fie cunoscut. Așadar se impune ca acest sector sa fie cât mai promovat. Metoda pe care a propus-o această lucrarea este de promovare turistică prin modelare 3D.

Cu ajutorul a trei aplcații GIS care dispun de vizualizator 3D, au fost realizate trei modele ale acestui areal. Prin utiizarea diferitelor aplicații se pot observa diferențele dintre produsele finale. Diferețele au fost date de caracteristicile aplicațiilor, fiecare având anumite puncte în care excelează.

În concluzie, promovarea turistică prin modelare 3D cu avantaje precum timpul scurt în care transmit informații turiștilor și cel mai important avantaj, cel de ordin estetic, reprezintă o soluție viabilă, ce poate intra în planurile de dezvoltare turistică a arealului.

Referințe Bibliografice

Blaga L, Ilieș Dorina, Josan N. (2014), Relieful și amenajarea teritoriului, Ed. Univ. din Oradea

Cocean,P., (1988), Monografie, chei și defilee în munții Apuseni,

Teodor Rusu,(1988), Carstul din Munții Pădurea Craiului

Grigor, Pop, (2006), Carpații și Subcarpații României, Presa Universitară Clujeană

Ramsey Paul, The State of Open Source GIS, 2007, pp 4-6, 19

*** The Handbook of GIS,

www.innovativegis.com/basis/Papers/Other/3D_GIS/3D_GIS.pdf

http://www.sinergise.com/ro/solutii/instrumente-gis/vizualizator-3d

www.geo-spatial.org

http://www.geo-spatial.org/articole/open-source-gis-I

https://grass.osgeo.org/screenshots/3D

http://qgis.org/en/site/about/index.html

13 Free GIS Software Options: Map the World in Open Source

http://www.saga-gis.org/en/index.html

gvSIG Software Review: Desktop, 3D and Mobile GIS

https://i0.wp.com/gisgeography.com/wp-content/uploads/2016/04/gvsig-3d-flat-2.png)

http://www.geo-spatial.org/articole/open-source-gis-I

http://www.geo-spatial.org/articole/open-source-gis-II

http://www.geo-spatial.org/images/604.png

http://www.spaceyes.fr/en/products/spaceyes3d-viewer.html

http://www.bluemarblegeo.com/products/global-mapper.php

https://www.rqa.ro/globalmapper/

http://www.esri.com/arcgis/about-arcgis

http://www.comunasuncuius.ro/indexro.php?do=prezentare

http://padureacraiului.x7.ro/anim.htm

http://www.pesteravantului.ro/prezentare-aria-naturala-protejata-pestera-vantului.html

http://www.insse.ro/cms/

http://www.pesteri.bihor.ro/index.php?idmenu=189&vanzari=189

https://www.proalpin.ro/blog/cea-mai-mare-pestera-din-tara-va-fi-deschisa-turistilor-pestera-vantului/

http://www.speologie.org/Pestera-Izbucul-Izbandis

www.salvamontbihor.ro/page/trasee-turistice-padurea-craiului

http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2014/noi/05_13_59_55Info2.pdf

http://www.webgis.com/srtm3.html