PROGRAMUL DE STUDIU: GEOGRAFIA MEDIULUI Orașul Panciu -studiu geodemografic Îndrumător științific, Prof. univ. dr. Liliana Dumitrache Student,… [604251]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie

DOMENIUL: ȘTIINȚA MEDIULUI
PROGRAMUL DE STUDIU: GEOGRAFIA MEDIULUI

Orașul Panciu -studiu geodemografic

Îndrumător științific,
Prof. univ. dr. Liliana Dumitrache

Student: [anonimizat]
2017

2
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
METODOLOGIA LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 6
1. Arealul de studiu. Localizare și caracteristici ………………………….. ………………………….. …………….. 12
1.1. Așezare, suprafață, limite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 12
1.2 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
1.3 Relieful orașului Pa nciu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
1.4 Geologia orașului Panciu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 16
1.5 Clima orașului Panciu…………………………………………………………………………………………………………….15
1.6 Hidrografia orașului Panciu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
1.7 Pedologia orașului Panciu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 18
1.8 Vegetația orașului Panc iu………………………………………………………………………………………………………..1 7
1.9 Fauna orașului Panciu……………………………………………………………………………………………………………..18
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
2.2.1 Natalitatea în perioada 1992 -2015………………………………………………………………………………………19
2.2.2 Mortalitatea în perioada 1992 -2015 ………………………….. ………………………….. …………………… 21
2.2.3 Sporul natural în perioada 1992 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………… 22
2.2.3.1 Rata sporului natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
2.3 Fertilitatea în perioada 1992 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
2.4 Nupțialitatea în perioada 1992 -2015……………………………………………………………………………………… 25
2.5 Divorțialitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 27
2.6 Mortalitatea infantilă în perioada 1992 -2015…………………………………………………………………………27
2.7 Mobilitatea spațială………………………………………………………………………………………………………………..28
2.7.1 Emigranții în perioada 1996 -2015………………………………………………………………………………………..28
2.7.2 Imigranții în perioada 1994 -2015 ………………………….. ………………………….. ……………………….. 30
2.7.3 Sporul migratoriu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 31
2.8 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe 1992 ………………………….. ………………………….. . 32
2.8.2 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 2002 ………………………….. ……………… 34
2.8.3 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 2016 ………………………….. ……………… 35
2.9 Structura etnică a populației în anul 2011…………………………………………………………………………… ..36
2.9.1 Structura lingvistică a populației în anul 2011……………………………………………………………………..37
2.9.2 Struc tura confesională a populației în anul 2011…………………………………………………………………38

3
CAPITOLUL III – STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ………………………….. ………………………….. ……….. 40
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 48
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 50

4
Introducere

MOTIVAȚIA LUCRĂRII

Lucrarea ”Orașul Panciu – Studiu geodemografic” își propune să evidențieze situația
demografică a orașului Panciu, punând accentul pe modificările ce au survenit în ultimii ani în
plan demografic în cadrul orașului Panciu.
De menționat, alegerea acestui oraș o reprezintă faptul că, Panciu este orașul natal și, de
asemenea, doresc să aflu mai multe informații despre evenimentele în plan demografic care
au avut loc în ultima perio adă. Nu în ultimul rând, de precizat dacă acesta (n.r. orașul) se
încadrează în tendințele de evoluție demografică, dacă orașul Panciu se află în trendul general
de evoluție al populației României sau, dacă prezintă alte situații particulare.

Pe parcursul anilor au apărut în plan demografic multe schimbări care au afectat natalitatea,
mortalitatea și aceste fenomene ducând la o îmbătrânire demografică. Toate aceste fenomene
și consecințele acestora sunt relatate pe larg în capitolele următoare.

STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA LUCRĂRII

a. Obiectivele lucrării

Această lucrare prezintă o analiză a situației demografice actuale ce are loc în orașul Panciu
ilustrând atât transformările recente cât și schimbările recente ce a modificat planul
demografic în plan social, politic și economic.

Astfel, obiect ivele acestei lucrări sunt:

Obiectivele principale :

1.Analiza situației demografice în orașul Panciu în perioada 1992 -2016.
2. Sublinierea modificărilor recente care au avut loc în plan demografic.

Obiectivele secundare :

Principalul obiectiv al acestei lucrări a fost scoaterea în evidență a structurii populației
orașului Panciu. Astfel, s -a dezbătut legătura dintre starea de sănătate și evoluția populației.
1.Analiza tendințelor de evoluția a numărului populaț iei în perioada 1992 -2016.
2.Sublinierea componentelor demografice care au dus la aceste schimbări precum și a
factorilor determinați (migrația externă, scăderea natalității, creșterea mortalității).
3. Analiza consecințelor acestor modificări la nivelul e voluției și structurii populației.
4. Analiza unui fenomen asociat schimbărilor care s -au produs în plan politic, economic și
social – starea de sănătate a populației.

Lucrarea prezintă unul dintre obiectivele secundare sub forma evoluției populației în pe rioada

5
1992 -2016 și trendul acesteia. Un alt obiectiv secundar îl reprezintă evidențierea factorilor
care au dus la această evoluție.
De asemenea, consecințele care au apărut în urma schimbării structurii populației pe grupe de
vârstă precum și scăderii nu mărului de locuitori din orașul Panciu sunt dezbătute în cuprinsul
acestei lucrări.

b. Ipoteze de lucru

Au fost formulate două ipoteze pentru realizarea acestor obiective. S -a pornit de la
următoarele formulări ale unor ipoteze:

I. 1. Prima ipote ză este aceea de a descoperi dacă orașul Panciu se încadrează din punct de
vedere al evoluției demografice în tendințele generale înregistrate la nivelul populației
României caracterizat prin diminuarea numerică a populației, declinul natalității, balanța
negativă a migrației, accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populației
României.

I.2. A doua ipoteză este aceea de a observa dacă dinamica unor fenomene demografice
precum natalitatea, mortalitatea, migrațiile, sănătatea populației, c e determină schimbări
importante în structura evoluției populației orașului Panciu conduce la consecințe importante
pe plan demografic precum populație pe grupe de vârste și sexe, dar și în structura social –
economică ce determină îmbătrânirea populației s au scăderea forței de muncă.

I.3. Modificările recente în plan demografic sunt în strânsă legătură cu evoluțiile pe plan
economic, condițiile de viață și starea sănătății populației cu forță de muncă.

Structura lucrării

Această lucrarea este a lcătuită din trei capitole.

Primul capitol prezintă orașul Panciu din punct de vedere al cadrului natural. Sunt
dezvoltate aspecte cu privire la poziționarea geografică a orașului, un scurt istoric ce
ilustrează dezvoltarea orașului și aspecte asup ra reliefului, asupra climei, asupra hidrografiei,
asupra pedologiei, asupra vegetației și asupra faunei.

Al doilea capitol abordează orașul Panciu din punct de vedere demografic. Sunt urmărite
detalii cu privire la evoluția numărului de locuitori, e voluția natalității, evoluția mortalității,
evoluția mortalității infantile, evoluția fertilității, evoluția nupțialității, evoluția divorțialității,
evoluția ratei imigranților, evoluția imigranților, evoluția structurii populației pe grupe de
vârstă, pe structură etnică, lingvistică și religioasă.

Al treilea capitol este dedicat analizei unui fenomen asociat schimbărilor care s -au
produs în plan politic, economic și social – starea de sănătate a populației.

6

ETAPE DE REALIZARE

Etapa 1 – Documentar e bibliografică și statistică, colectare de date statistice.

Pentru conceperea acestei lucrări au fost urmărite diferite etape. Prima etapă este etapa de
documentare în cadrul căreia au fost consultate diverse cărți și statistici. De asemenea, în
această etapă au fost colectate datele cu ajutorul cărora s -au realizat graficele.

Etapa 2 – Prelucrarea primară a datelor statistice și investigații de teren.

O a doua etapă a fost etapa de prelucrare a datelor sau a datelor. În această etapă au fost
prelucrate datele și informații statistice și au fost realizate grafice pentru a scoate în evidență
schimbările demografice ce au avut loc din perioada 1992 și până în prezent. De asemenea, s –
a efectuat și o etapă de teren prin aplicarea unui chestionar cu referire l a starea sănătății din
orașul Panciu.

Etapa 3 – Centralizarea, interpretarea și analiza rezultatelor, realizarea materialelor grafice,
redactarea lucrării.

A treia etapă de realizare a fost etapa de interpretare și analizarea rezultatelor precum și
realiz area materialelor cartografice. Au fost interpretate graficele și s -a realizat câte un
comentariu la fiecare grafic specificând cauzele care au dus la aceste schimbări demografice.
De asemenea, a fost realizată și o hartă cartografică a localizării orașulu i Panciu în cadrului
județului Vrancea.

METODOLOGIA LUCRĂRII

Ca metode, în cuprinsul lucrării au fost folosite trei metode.
Metoda observației a fost prima metodă utilizată deoarece, pornind de la elemenetele și datele
statistice observate de -a lungul t impului, s -a constatat anumite evoluții ale populației și a
fenomenelor demografice în zona de studiu.
Metoda analizei statistice a fost folosită în cazul colectării datelor și interpretării datelor.
În cuprinsul lucrării s -au calculat ratele natalității, mortalității, fertilității și mortalității
infantile în perioada 1992 -2016 precum și a migrațiilor în perioada 1994 -2015.

Ultima metodă folosită este cea a anchetei care a fost realizată prin metoda chestionarului.
A avut loc o anchetă demografică axată p e starea sănătății pentru a evidenția rolul sănătății în
orașul Panciu.

7
Elaborarea chestionarului a avut în vedere surprinderea unor elemente care determină sau
influențează starea de sanăntate a populației a orașului Panciu. Chestionarul privind starea de
sănătate în orașul Panciu conține un număr de 11 întrebări cu întrebări deschise, dar și
întrebări deschise. Aplicarea chestionarului a fost făcută pe teren, aplicându -se medota
directă, față în față, pe un eșantion format din 60 de respondenți.

Obiect ivele anchetei au fost:

1. Colectarea de date suplimentare cu privire la starea de sănătate a populației în orașul Panciu
2. Scoaterea în evidență dacă populația orașului Panciu prezintă grave probleme de sănătate
3. Corelarea unor variabile precum vârsta , sexul sau domeniul de activitate al acestora cu
starea de sănătate
După ce a fost aplicat chestionarul, datele au fost prelucrate in Excel, pe baza centralizării
datelor. Astfel, s -au obținut în Excel rezultatele preliminare ce au fost realizate sub formă de
grafice, pentru a permite vizualizarea fenomenelor investigate, cuprinzând cauzele care au
condus la starea potrivită de sănătate a populației în orașul Panciu.
Principalul scop al chestionarului a fost de a afla cât de afectată este starea de săn ătate în
orașul Panciu și cauzele care au dus la aceasta. Nu în ultimul rând, printre obiectivele
principale ale chestionarului a fost corelarea unor variabile precum vârsta, genul și domeniul
de activitate.

După cum se poate observa conform graficului din figura 1, cea mai mare pondere o
reprezintă cei cu vârsta de până în 25 de ani, urmați de populația adultă cu o pondere de
34.5%, după care urmează populația vârstnică de 12.1%, ultimii fiind tinerii cu 6.9%.
Acest lucru se corelează cu aprecierea sănătăț ii, în care 46.7% au spus că au o stare bună de
sănătate.( Fig.1Structura eșantionului pe grupe de vârstă în orașul Panciu)

Fig.1 Structura eșantionului pe grupe de vârstă în orașul Panciu

Conform graficului figurii 2, ponder ea cea mai mare este întâlnită la genul feminin de 59.3%,
genul masculin fiind de doar 40.7%. Această pondere rezultă din activitățile mult mai grele pe
care le desfășoară bărbații față de femei.

8

Fig.2 Structura eșantionului pe sexe în orașul Panciu

O altă variabilă o reprezintă ocupația populației orașului Panciu reprezentată în graficul din
figura 3, dintre care ponderea cea mai ridicată este a studenților sau a elevilor de 39%, urmați
de salariați de 37.3%, după care urmează 10.2% fiind pensionarii, apoi cei 8.5% fiind
lucrătorii ce desfășoară activități agricole pe cont propriu, 5.1% fiind femeile care sunt
casnice, și cu un procent de 1.7% reprezentați de șomeri și angajatori. Din această variabilă
rezultă că, starea sănătăț ii este proporțională cu ocupația pe care o desfășoară aceștia.(Fig.3
Ocupația populației în orașul Panciu)

Fig.3 Ocupația populației în orașul Panciu

Din domeniul de activitate desfășurat evidențiat în graficul d in figura 4, majoritatea lucrează
în domeniul educației, culturii, administrației sau sănătății cu un procent de 44.1%, dintre care
26.5% în agricultură, 20.6% în comerț, transporturi, turism , 11.8% în industria textilă,
industria alimentară și 2.9% în ind ustria chimică sau industria petrochimică. Din această
variabilă reiese că, cei care au o stare de sănătate potrivită lucrează în domeniul educației,
culturii, administrației.(Fig.4 Domeniul de activitate în orașul Panciu)

9

Fig.4 Domeniul de activitate în orașul Panciu

Chestionar pentru studiul geografic al stării de sănătate a populației în loca litatea Panciu,
județul Vrancea

I. Aprecierea sănătății personale și a incapacității

1. Cu m apreciați că este în general starea d -voastră de sănătate?
a)Foarte bună
b)Bună
c)Potrivită
d)Rea
e)Foarte rea

2. Luați medicamente în mod regulat?
a)Da
b)Nu
c)Nu răspund

3. Ce medicamente luați în mod regulat?
…………………………………………………………………………………………………
………… …… ………………………………………

4. Ați fost imobilizat la pat în ultimii doi ani?
a)Da
b)Nu
c)Nu răspund

5. Cum tratați de obicei afecțiunile minore de tipul răcelilor, durerilor de spate/gât/cap,
luxațiilor etc.?
a)Cu leacuri tradiționale de tipul celor folosite și d e părinții mei.

10
b)Mă duc la o farmacie și cer sfatul personalului de acolo.
c)Sun la medicul de familie și stabilesc o programare.
d)Mă duc la spital pentru orice problemă.
e)Nu încep să mă tratez decât dacă și când devine ceva serios.

6. Cum obțineți inf ormații suplimentare de care aveți nevoie legate de starea dv. de sănătate
sau cea a familiei dv.?
a)De pe internet, forumuri etc.
b)Din cărțile/revistele de specialitate.
c)Nu sunt preocupat/ă să aflu informații suplimentare.

7. Suferiți de vreo boală c ronică?
a)Da
b)Nu
c)Nu răspund

8. Care este boala cronică de care suferiți?
a)Nu e cazul
b)Diabet
c)Boli ale inimii
d)Astm bronșic, bronșită cronică
e)Alte boli ale aparatului digestiv
f)Alte boli ale aparatului respirator
g)Boli endocrine
h)Boli ale si stemului nervos
i)Artroză, artrită
j)Ulcer
k)Hipertensiune

II Serviciile medicale

9. Sunteți înscris la medicul de familie?
a)Da
b)Nu (sfârșit)

10. De câte ori ați fost la medic în ultimul an?
a)Deloc (sfârșit)
b)1-2 ori
c)2-5 ori
d)peste 5 ori

11. C ând ați avut probleme medicale ați fost mulțumit/ă de modul în care ați fost tratat/ă?
a)Delor mulțumit
b)Nemulțumit

11
c)Nici nemulțumit, nici multumit
d)Mulțumit
e)Foarte mulțumit

III Detalii despre respondent

a. Ocupație
->Salariat
->Angajator
->Lucrăto r pe cont propriu în activități agricole
->Șomer
->Pensiona r
->Student, elev
->Casnică

b. În ce domeniu lucrați/ați lucrat?
->Agricultură
->Industrie textilă/alimentară
->Industria chimică și petrochimică
->Industria extractivă sau minerit
->Siderurgie/me talurgie
->Educație/cultura/administrație/sănătate
->Comerț/transporturi/turism

c. Vârsta și genul dumneavoastră
a)<25
b)25-44
c)45-64
d)peste 64

d. Genul dumneavoastră
a)Masculin
b)Feminin

12

Capitolul I
1. Arealul de studiu. Localizare și carac teristici
1.1. Așezare, suprafață, limite

Pe întinsa arie a județului Vrancea, de -a lungul apelor Șușița și Zăbrăuț, din vecinătatea
munților și până nu departe de Mărășești, îți desfășoară relieful ”Dealurile înalte estice” și
”Glacisul subcarpatic”, două formațiuni geologice la unirea cărora s -a format o zonă
colinară de o rară frumusețe naturală .1
Orașul Panciu se află la altitudinea de 265 m în partea de nord -est a județului Vrancea, la
extremitatea estică a Carpaților de Curbură, la 34 km pe șosea și 38 km pe calea ferată de
Focșani, 16 și, respectiv, 18 km față de Mărășești, având coordonatele geografice 45055ꞌ
latitudine nordică și 27005ꞌ longitudine estică.
De asemenea, orașul Panciu include și localitățile : Crucea de Jos, Crucea de Sus, Satu –
Nou, Neicu și Dumbrava , ce ocupă o suprafață de 51,43 km2, având o populație de 9637
locuitori. Orașul Panciu se încadrează în categoria orașelor mici , cu funcții industrial -agrare.
Stema orașului Panciu aprobată de către Comisia Națioanlă de Heraldică 1931:
– Scutu l verde cu 3 struguri semnifică bogăția specifică orașului
– Partea roșie reprezintă faptul că era centru administrativ
– coroana cu 3 turnuri re prezintă un oraș mic.
Suprafața orașului este extinsă între dealul Mov ila Panciului (278 m altitudine), situat la
marginea de est, în apropierea gării C.F.R. și dealul Ch icerea (334 m altitudine), situat în
partea de nord -vest a localității.
Teritoriul orașului are o formă alungită pe direcția N -V, S-E, ce este mai bomba t în partea
de est fiind cuprins între următoarele granițe :
– în pa rtea de nord -vest și nord granița începe de la podul Hăulita și este reprezentat de
șoseaua ce urcă dealul până la platou. Din șosea se formează drumul spr e via Ungureanu,
început de graniț ă între Neicu și comuna vecină Străoane; de la jumătatea acelui drum se
formează un drum îngust printre podgorii care ajunge până la punctul numit Nemțe anu (Gâță),
iar de aici, granița urmează o linie de demarcație de -a lungul viilor până la drumul Valadan iei
și pe acest drum la albia pârâului, apoi de -a lungul lui până la vărsarea în Șușița;
– în par tea de vest și sud -vest, granița este alcătuită de apa Șușiței, de la pârârul Valadaniei,
până în apropiere de groapa Găvanului. Peste Șușița se găsesc satele Vitănești, Clipicești,
Sârbi și Țifeșt i;
– la nord și nord -est granița începe de la dealul Chicerea, de aici, urmează o linie de
demarcație care trece prin tre vii învecinându -se cu localitatea Fitionești, ajungând până în
șoseaua Panciu -Fitionești, de aici trecând pe lângă ferma viticolă a Veritas -ului Panciu,
traversând șoseaua Panciu -Movilița până în apa Zăbrăuciorului;
– granița dinspre est continuă prin albia pârâului Zăbrăucior, trecând pe lângă Fabrica de
șampanie până la marginea Săcăturii (Ursoi), c ontinuând pe lângă Valea Cerbului, urmează pe

1 Zbârciog/C.( 2014), Monografia ”Panciu – De la începuturi până astăzi”, ed. Salonul literar, Panciu, pg.3

13
drumul ce vine de la Diocheți spre Panciu. Aceasta s e continuă pe lângă punctul numit Missir,
apoi pe lângă punctul numit Tomoșoaia . Ace asta continuă spre est mergând pe șoseaua
Panciu -Haret, până în dreptul Ca zematei, de aici atingând punctul Bolovanul, trecând de -a
lungul podgoriei Puțul lui Pușcă, urmând peste dealul Răzoare spre sud, traversând podgoria
lui Apostoleanu până la Lăstăriș;
– spre sud granița trece începând de la Lăstăriș (Iordache Popa), limita cu Mărășești, până la
groapa Găvanului (moșia lui Ciucu), t raversând șoșeaua Panciu -Tișița și trecând apoi pe lângă
cimitirul nemțesc F runzoaia, ajungând până la malul Șușiței.2

Fig.5 Încadrarea orașului Panciu în județul Vrancea

2 Zbârciog/C.(2014), Monografia ”Panciu – De la începuturi până astăzi”Panciu, ed.Salonul literar, Panciu

14
Fig.6 Harta încadrării orașului Panciu în județul Vrancea
Sursa: pe -harta.ro/vrancea

1.2 Scurt istoric

”De la statuia Victoriei de lângă Podul Șușiței, în încrucișarea șoselei Naționale București –
Cernăuț i cu șoseaua Tecuci – Galați, fie că pornești 13 km prin valea Șușiței – Satu Nou –
Soveja, fie că mergi pe cale ocolită la 9 km, în deal de Haret, la încrucișar ea acestor două
șosele pe un platou puțin înclinat spre miază -zi, la o înălțime de 270 metri deasupra nivelului

15
mării, unde se deschide o vedere minunată asupra câmpiei Mărășeștilor până dincolo de
Focșani, se află orașul Panciu. ”3
1.3 Relieful orașului Panciu

Suprafața pe care se află orașul, este înclinat spre sud -est, se pierde treptat în câmpia
piemontană care se întinde către sud.
Întâlnim relief piemontan și este alcătuit din interfluvii cu înclinări ce nu depășesc 250, având
o expu nere sudică, sud -estică și sud -vestică, ce favorizează cultura viței de vie, coacerea
strugurilor și, în co nsecință, calitatea vinurilor.
Unitatea de reli ef pe care este situată mare a parte a podgoriei Panciu o for mează ”glacisul
subcarpatic” repreze ntând planul înclinat care face trecerea dintre regiunea dealurilor spre cea
a câmpiei.
Interfluviul dintre Șușița și Zăbrăuț are o altitudine cu prinsă între 375 m în vest și 150 m în
est și ocupă, din punct de vedere morfologic, partea de sud a platformei Zăbrăuț. El se
prezintă sub forma unui platou dominat de două ridicături de teren izolate, primul în partea
centrală, De alul Chicerea (334 m), iar cel de -al doilea în partea de sud -est Movila Panciu (278
m).
Către râul Șușița, cu albia în formă de ”U ”, izvoarele și torentele au creat pâraie și pârâiașe
cu văi în formă de ”V” cu pante line și largi mai ales la vărsare. Pe teritoriul orașului și
localităților componente se produc în permanență procese geomorfologice determinate de ploi
(multe din ele to rențiale), de forma reliefului și de structura de adâncime a solului.
Apele de pe platou crează eroziuni de suprafață, mai întinse sau mai restrânse, în funcție de
rezistența solului și eroziuni de adâncime, cu deplasarea spre văi a aluviunilor format e. Astfel
de alunecări de teren de tip alunecare în brazdă, care afectează stratul înțelenit se deplasează
foarte lent sub formă de fășii înguste. Apar și alunecări în valuri și pe dealul Chicerea.
Pe spațiile destinate culturilor, deși rezistența sol ului este mică, nu se constată procese de
eroziune din cauza plantațiilor de vie și a permanentelor lucrări agrotehnice care le combat. În
pământul afânat , apa ploilor se infiltrează adânc, iar surplusul este cu ușurință drenat prin
mica înclinație a teren ului către văile pâraielor. Lunca Șușiței, care se întinde numai pe partea
stângă a râului are o lățime cu prinsă între 200 -1000 m. Albia propriu -zisă, cu o lățime d e 100 –
400 m, este alcătuită din pietriș sau pietriș în amestec cu nisip și de aceea este nep roductivă.
Cercetările privind relie ful așezării au concluzionat faptul că, acesta s -a format în perioada
geologică numită Pliocen, care împreună cu Miocenul – face parte din Neogen, a doua
perioadă a Neozoicului, cea mai recentă eră geologică.
Structura geomorf ologică a solului, în profunditate , dependentă de relief, s -a format într-o
perioadă îndelungată de timp și se prezintă astfel: în lunci și pe văi se întâlnesc soluri tinere
aluvionale, pe versanți sunt soluri, iar pe terenurile plane și sl ab înclinate apar soluri evoluate,
cu profunzime mare, cernoziomice și podzolice.
În urma efectu ării în partea de nord a teritoriului înspre localitatea Străoane a u nui studiu
prospe ctiv, și la alti tudinea de 100 m, evidențiază faptul că, acolo stratu rile au o structură mai

3 Căpățînă/AD.,(1941), ”Istoricul orașului Pa nciu și a Schiturilor ”Brazi” și ”Sf.Ion” prăbușite de cutremurul din
10 noiembrie 1940”, Tiparul ”Cartea Românească”, București, pg.10

16
diversă, urmând pietrișul, bolovanii și nisipul.4
De asemenea, pentru că orașul Panciu este inclus în teritoriul județului Vrancea, știm cu
toții că este cunoscut ca făcând parte din cea mai activă zonă seismică. Astfel, particularitatea
suprafeței de teren pe care se află actuala arie viticolă const ă în seismicitatea sa ridicată. O
scurtă trecere în revistă a celor mai importante cutremure care au avut loc în această zonă: 8
noiembrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 11 iunie 1738, 6 aprilie 1790, 29
ianuarie 1838, 17 august 1893,, 31 august 1894, 1 noiembrie 1929, 13 iulie 1938, 22
octombrie 1940, 10 noiembrie 1940.5
1.4 Geologia orașului Panciu

Orașul Panciu face parte din teritoriul județului Vrancea, astfel încât din punct de vedere
geologic, acesta (n.r. județul Vrancea) aparține platformei Moesice, fiind alcătuită din două
etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin iar cel de -al doilea
corespunde cuverturii sedimentare.
Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpun se de roci
eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi
cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian.
Cuvertura sedimentară din Platforma Moesică începe cu Silurianul și se termină cu
Cuaternarul.
Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s -au separat în mai multe cicluri de sedimentare
după erele geologice în care s -au depus de la Ordovician – Carbonifer până la Cuaternar.
Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de piet rișuri, nisipuri și lentile argiloase,
rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecție din zona carpatică
de curbură.
Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrișuri și
nisipur i cu grosimi cuprinse între 3 și 7 metri în zona de câmpie. După migrarea albiilor,
aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvial – proluvial cu
grosimi cuprinse între 2 și 8 metri.6

1.5 Clima orașului Panciu
Climatul orașului Panciu este caracteristic silvostepei, fiind curpins între izotermale medii
anuale de 9 și 100 C. Condițiile climatice sunt determinate atât de poziția geografică, cât și de
circulația generală a atmosferei din această parte a contin entului european.
Caracterul temperat -continental al climei este determinat și de poziția teritoriului orașului
Panciu față de Carpații Orientali, ea fiind sub i nfluența directă a maselor reci de aer ale
anticiclonilor, iarna, a maselor de aer cald și uscat, vara.7

4 Zbârciog/C., (2014), Monografia ”Panciu – De la începuturi până astăzi”, ed.Salonul literar, Panciu, pp.6,7,8
5 Constan tinescu/G., Paragină/A., Popa/V., Pușcă/I., (1982), ”Panciu – File de Cronică”, ed. Sport – Turism, Panciu
6 Anpm.ro, (2013), ”Raport anual privind starea mediului în județul Vrancea”, pdf, pg.6
7 Zbârciog/C., (2014), Monografia ”Panciu – De la începuturi pâ nă astăzi”, ed. Salonul literar, Panciu, pg.12

17

Temperatura orașului Panciu
Cea mai scăzută se înregistrează în lunile ianuarie și februarie, când termometrul scade sub
-120 C, iar cea mai ridicată este în luna iulie, când termometrul poate să urce și peste 250 C.
Variațiile de te mperatură sunt influențate de relief, fiind mai mari pe terase și mai mici în
zona deluroasă.8
Vânturile
În zona viticolă a orașului Panciu, vânturile bat cu tărie și frecvență variabilă. Însă, v ântul
predominant este crivățul , care bate dinspre nord și nord -est și este puternic, uscat și rece
provocând viscole iarna, spulberând zăpada, furtuni de praf primăvara.
Austrul bate din direcția nord -vest și vest. În timpul verii este cald și uscat, iar iarna aduce
geruri mari.
Băltărețul , vânt destul de put ernic, aducător de ploaie, bate cu o frecvență regulată din
direcția est și sud -est.
Munteanul bate dinspre munte și aduce ploi repezi și câteodată grindină. Este un vânt rece și
uscat, bătând din direcția vestică, provocând brumele târzii de toamnă, iar i arna, cețuri dese.9
1.6 Hidrografia orașului Panciu

Pânza de apă freatică se află la adâncimi de 2,8 m pe văi și la 20 -30 m în zona deluroasă.
Deasupra acestei pânze se află stratul gros de argilă care menține nivelul apei, dar și care
avantajează a lunecările de teren. De pe versanții văilor, în funcție de adâncimea lor, apar
izvoare care curg spre Șușița sau spre Zăbrăucior (Zăbrăuțul Mic). Pârâul Hăulita ce izvorăște
de sub poalele Dealului Chicerea formează în dreptul podului Hăulita un iaz, apoi își urmează
cursul străbătând Valea Brazi vărsându -se în apele Șușiței în dreptul localității Satu -Nou.
În general, aceste ape au direcția nord -vest-sud-est. Debitul foarte variabil este mai mic în
zona înaltă a dealurilor în jur de 3 m3 pe zi, și mai mare în cadrul văilor, unde poate ajunge la
3-5 m3 pe oră.10
La adâncimea de 95 -120 m, se găsește o altă pânză de apă freatică cu un debit de 3 -4 l pe
secundă.
În grupa surselor de adâncime trebuie specificate și izvoarele de coastă. Acestea sunt mai
reduse ca număr și cu debite cuprinse între 0,1 – 0,3 l/s, excepție făcând izvorul de pe dealul
Mănăstioara având un debit de 1,5 l/s.11

8 Zbârciog/C., (2014), Monografia ”Panciu – De la începuturi până astăzi”, ed. Salonul literar, Panciu, pg.13
9 Zbârciog/C., (2014), Monografia ”Panciu – De la începuturi până astăzi”, ed. Salonul literar, Panci u, pg.13
10 Zbârciog/C., (2014), Monografia ”Panciu – De la începuturi până astăzi”, ed. Salonul literar, Panciu, pg.9
11 Constantinescu/G., Paragină/A., Popa/V., Pușcă/I., (1982), Panciu – File de cronică, ed. Sport – Turism, Panciu,
pg.13

18
1.7 Pedologia orașului Panciu

Solurile prezintă o gamă întreagă de tipuri, de la grupa solurilor de pădur e, la cele de
silvostepă și până la solurile aluvionare cu un procent mai avansat de solificare.
Pe văile Trotușului, Carecnei, Zăbrăuțului, Șușiței și Putnei se află soluri aluvial lutoase
puternic uscate sau aluvial lutoase, fiind acoperite prin colmatar e cu material slab uscat.
În estul zonei viticole, aproape de malul drept al Siretului și în imediata apropiere a
acestuia, se găsesc soluri aluviale nisipo -lutoase acoperite prin colmatare.
Cuvertura de soluri din plantațiile de vie de pe supraf ața localităților Crucea de Jos și Satu
Nou este alcătuită din cernoziomuri puternic levigate.
Renumitele plantații de vii din zona comunelor Străoane, Fitionești și cele din nord -vestul
și vestul comunei Țifești sunt poziționate pe soluri brune de pădure și brune de pădure slab
podzolite.
În general, în zona viticolă a orașului Panciu predomină solurile cenușii tipice, soluri brune
de pădure în diferite stadii de podzolire, soluri erodate de la slab excesive. De asemenea, din
loc în loc se întâ lnește porțiuni de rocă la zi și depozite de pietrișuri. Solurile coluviale sunt și
acestea prezente și solurile aluvionare în profunzime.
Plantațiile amplasate pe respectivele soluri produc vinuri specifice podgoriei, cu un conținut
mai ridicat de acidita te totală și mai redus în substanțe azotoase, ceea ce le asigură o mai bună
stabilitate fizico -chimică și o limpezire rapidă.12

1.8 Vegetația orașului Panciu

Vegetația naturală a orașului Panciu este alcătuită din margini de salcâmi și izlazuri. O
parte din terenurile zonei viticole cultivate cu viță de vie se găsesc pe locurile fostelor păduri
de foiioase, unde predominau stejarul (Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea) și în
paralel. De asemenea, exemplare izolate de fag (Fagus silvatica), carp en (Carpinus betulus),
arțarul (Acer campestris), teiul (Tilia tomentosa).
Printre arbuști se întâlnesc: măceșul (Roza canina), porumbarul sau porumbelul (Prunus
spinosa), lemnul câinesc sau mălinul negru (Ligustrum vulgare), murul (Morus nigra) și
curpenu l de pădure (Clematis vitalba), care seamănă cu o liană.
În zona orașului Panciu se mai găsesc și plante ierboase ca rogozul (Corex pilosa), colțunii
popii (Viola silvestris), scrântitoarea (Patentilla argentea).
Prin văi și prin pante cresc plantele ierboase, bune pentru pășunatul vitelor și pentru fânețe. Se
găsesc, în special, speciile de iarbă de munte sau păiș (Festuca sulcata, Festuca ovina, Festuca
porcii, Festuca pseudovina), de gr âușor (Solium perenne) precum și diverse graminee și
leguminoase sălbatice.
De precizat un lucru important, îl reprezintă plantele medicinale (buruienile de leac), care se
întâlnesc nu numai în luminișuri și pe pantele de pe marginile de salcâm, ci aproape oriunde
crește iarba, și anume: prin curțile oamenilor, pe marg inea drumului, pe aleele dintre vii și
prin văile pâraielor. Abundența acestora poate constitui o preocupare pentru recoltarea și

12 Constantinescu/G. , Paragină/A., Popa/V., Pușcă/I., (1982), Panciu – File de cronică, ed. Sport – Turism, Panciu,
pp.17,18

19
valorificarea lor. Câteva dintre acestea sunt: izma (Menta longifolia), patlagina (Plantago
officinalis), mușețelul (Marticari a chamomilla), mătrăguna (Atropa belladonna), coada
șoricelului (Achillea millefolium), pelinul (Artemisia absinthum). Majoritatea enumerate
anterior se găsesc și în parcurile orașului.
Vegetația cultivată este reprezentată de vița de vie, fiind cultura de bază și compactă. Mai
demult, existau și lanuri de grâu, orz, ovăz, secară, porumb și lucernă care se regăseau prin
culturile viței de vie. Însă, cu timpul s -a modernizat și extins viticultura, astfel încât celelalte
culturi au fost mutate în afara zonei viticole.
De asemenea, livezile ocupă un loc mai restrâns , în special în zona de nord -vest. Aici se
dezvoltă bine soiurile de pruni, meri, peri, caiși. O mare răspândire o are nucul pentru că îi
este favorabil foarte mult terenul, în special în gospodăriile oamenilor. Tot în curțile
oamenilor se mai întâlnește cireșul, vișinul, alți pomi fructiferi care sunt îngrijiți de localnici
dând roade, toamna aducându -le spre a face comerț cu acestea (n.r. roade).13

1.9 Fauna orașului Panciu

Fauna d in orașul Panciu trebuie privită în legătură cu condițiile de relief, climă și vegetație.
Fauna sălbatică este reprezentată de iepuri de câmp, vulpi, dihori, arici și multe alte specii de
animale. Însă, cele mai întâlnite sunt: vrabia, rândunica, turtureau a, privighetoarea, cioara ,
sticletele, cucul, pupăza, bufnița și ciocănitoarea. În această zonă întâlnim și uliul, aceasta
fiind o pasăre de pradă. Se găsesc aproape peste tot șopârle de culoare maro -cenușie și verde
veninoase și șerpi. În apele curgătoare se găsesc peștișori și raci. Broaștele sunt răsfirate mai
peste toată suprafața, în special pe lângă ape stătute.
Fauna domestică aparține bovinelor, ovinelor, suinelor, cabalinelor, păsărilor de curte (găini,
rațe, gâște), iepuri de casă și stupi de albi ne. De menționat faptul că, în zona oraș ului Panciu
există apicultori.14

13 Zbârciog/C., (2014), Monografia ”Panciu – De la începuturi până astăzi”, ed. Salonul literar, Panciu, pp.
15,16,17
14 Zbârciog/C., (2014), Monografia ” Panciu – De la începuturi până astăzi”, ed. Salonul literar, pp.17,18

20
Capitolul II

2.1 Evoluția numărului de locuitori

2.2.1 Natalitatea în perioada 1992 -2015

Natalitatea reprezintă o componentă demografică importantă care arată frecvența sau
intensitatea nașterilor în interiorul unei populații.15

Rata natalității în orașul Panciu prezintă diferențe între anii 1992 și 2015 întrucât, cu trecerea
anilor, femeile s -au emancipat prin faptul că, preferă să aibă un copil; pun cariera pe primul
loc, familia devenind următorul lor scop; durata mare de școlarizare întârzie apariția unui
copil în viețile acestora rezultând și o vârstă mai înaintată de fertilitate .

Conform figurii 7 se observă că, începând cu anul 1992, valorile ratei natali tății scad treptat
până în 1994, cauzele fiind încheierea revoluției din decembrie 1989 care prevedea prin
abrogarea legislației interzicerea avorturilor și contracepției fapt ce au dus la scăderea
natalităț ii începând cu anul 1990.(figura 7 )

Anii 1995 și 1996 au valori apropiate (11.41 ‰ în 1995, 10.57‰ în 1996) dat fiind faptul că,
situația economică, situația sanitară nu era una foarte bună, reflectându -se asupra natalității .

Între anii 1997 și 2000, rata natalității scade brusc din cauză că, în mediul urban față de cel
rural există diferențe asupra grupelor de vârstă a populației feminine și acest lucru afectează
natalitatea. De asemenea, o altă cauză ce constituie această scă dere este migrația dintre sexe.

După anul 2000, scăderea este alarmantă, mo tivele fiind situația economică a orașului Panciu,
emanciparea femeii, perioada mai lungă de școlarizare .

Fig. 7 Evoluția ratei natalității în perioada 1992 -2015 în orașul Panciu

15 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg.70 024681012141618
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

21
2.2.2 Mortalitatea în perioada 1992 -2015

Mortalitatea este o componentă demografică care reflectă totalitatea deceselor care se produc
în cadrul unei populații.16

Între anii 1992 și 1998, rata mortalității fluctuează după cum se obse rvă în graficul din figura
8 întrucât cauzele diferă în mediul urban față de cel rur al. Acestea, în orașul Panciu pot fi:
starea de sănătate a oamenilor, de asemenea, se pot regăsi bolile aparatului respirator ce au
afectat, în special, vârstnicii fiind categoria cea mai sensibilă și care au șanse mai mari de a
deceda.(figura 8)

Începând cu 1999, după cum se observă din figura 8 , rata mortalității crește ușor până în 2001
din cauza accidentelor la locul de muncă sau din cauza a altor situații neprevăzute și a
condiții lor nu foarte bune din spitale.

Deși, în anul 2002, se înregistrează o valoare mai mică, de 8.86 ‰, fapt datorat unui număr
redus de decedați.

Însă, din anul 2003 până în anul 2010 valorile ratei mortalității în orașul Panciu oscilează,
cauzele fiind multiple: îmbătrânire demografică, infecții la nivelul aparatului vascu lar,
accidentele rutiere.

Din anul 2011 până în anul 2015, valorile fluctuează, însă se regăsesc două valori mai mici (în
anii 2011 și 2013 cu 9.35‰ și 9.3‰), scăderea datorându -se prin îmbunătățirea sistemului
sanitar și a. Pentru anii 2012,2014 și 2015 valorile sunt mai ridicate deoarece se înregistrează
boli cu privire la sistemul circulator, cancer . Nu în ultimul rând, și situația financiară conduce
spre creșt erea mortalității.

Fig. 8 Evoluția mortalității în perioada 1992 -2015 în orașul Panciu

16 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg.80 0246810121416
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

22
2.2.3 Sporul natural în perioada 1992 -2015

Sporul natural sau rata creșterii naturale reprezintă diferențele care există între nivelul
natalității și cel al mortalității unei populații. Acesta se obține prin diferența dintre rata
natalității și rata mortalității. 17

În grafi cul din figura 9 , valoarea pozitivă a sporului natural înregistrată în orașul Panciu este
de 60 în anul 1992. Cauza principală care a dus la această valoare este dorința fam iliei de a
avea mai mult de un copil, fapt datorat creșterii natalității. De asemenea, încă nu se
emancipase femeia cu privire la independența financiară, la a avea mai multe studii superioare
pentru a avansa în carieră și a se dezvolta din toate punctele de vedere. Situația a fost
asemănătoare și pentru următorul an.(figura 9)

După anul 1994, valorile sporului natural în orașul Panciu sunt negative. Cauzele principale
care pot evidenția această situație neplăcută sunt: neînțelegerile dintre parteneri, fem eia
preferă să facă doar un copil pentru a -i oferi tot ce are nevoie, perioada mare de școlarizare,
emanciparea femeii pe plan financiar, social.
Alte consecințe care au influențat într -un mod negativ valorile sporului natural sunt: intrarea
României în c riza economică internațională din anul 2013, efectele resimțindu -se și asupra
orașului Panciu; emigrarea tinerilor spre alte centre universitare din România sau străinătate
amânând prezența copiilor în viețile acestora; intrarea României în Uniunea Europea nă din
anul 2007 care a adus modificări pe toate planurile, a avut un impact și în orașul Panciu;
numărul tot mai mic al natalității a făcut ca balanța să se îndrepte spre un număr mare al
mortalității și al îmbătrânirii demografice.

Astfel, natalitatea e ste într -o continuă scădere, deși am ieșit din criza economică
internațională, însă efectele acesteia se resimt din cauza creșterii lente a economiei asupra țării
dar și în orașul Panciu și a nesiguranței populației de a mai face copii, pentru că nu își p ermit
să îi întrețină. Din acest grafic reprezentând sporul natural în orașul Panciu, se poate observa
faptul că, există o creștere lentă a natalității îngreunată de îmbătrânirea demografică ce devine
alarmantă pentru populația orașului.

Fig. 9 Sporul natural în perioada 1992 -2015 în orașul Panciu

17 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg.88 -60-40-20020406080
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

23
2.2.3.1 Rata sporului natural

Diferențele care există între nivelul natalității și cel al mortalității unei populații sunt redate de
sporul natural sau rata creșterii naturale. Acesta se obține prin diferența dintre rata natalități și
rata mortalității.18

Conf orm graficului din figura 10 se poate observa valori oscilante ale ratei sporului natural în
orașul Panciu. Cauzele care au dus la această situație sunt multiple, printre care se enumără:
emanciparea femeii și dorința acesteia de a evolua în plan social, economic și să aibă un statut
în societate, familia ocupând locul secund; neînțelegerile dintre femei și bărbați în cupluri;
durata de școlarizare mai lungă ducând la o vârstă a fertilității mai înaintată; studii mai
avansate în cazul bărbaților sau a femeilor; inevitabile accidente ce se pot produce la locul de
muncă sau accidentele rutiere duc la pierderi de vieți omenești din part ea ambelor sexe.(figura
10)

În perioada 1992 -1998 se observă valori fluctuante ale ratei sporului natural, însă rata
natalității era mai ridicată față de rata mortalității, deoarece efectele postregimului comunist
se mai resimțeau, în familii existând dorința de a avea mai mult de doi copii. De asemenea,
femeia înc ă nu cunoștea statutul acesteia în societate. Situația economică era încă bună, astfel
încât nu existau situații de a emigra din oraș sp re alte județe sau străinătate.

După anul 1998, lucrurile se modifică și după cum va lorile graficului figurii 10 prezi ntă
scăderi și creșteri ale ratei sporului natural, cauzele variază astfel: populația orașului Panciu
începe să cunoască libertatea și preferă să emigreze spre străinătate, în special pentru a avea o
viață economică mult mai bună ducând la o scădere asupra ratei natalității, pe când crește
mortalitatea. Bărbații preferă să facă activitățile mai grele, de aceea emigrează spre alte județe
sau, în urma unor accidente neprevăzute la locul de muncă, aceștia își pierd viața balanța
înclinând spre rata mortalității.(figura 10)

În anul 2000 are loc o scădere bruscă a ratei sporului natural, deoarece au avut loc mai multe
decese decât nașteri din cauza condițiilor sanitare , și acest lucru a afectat numărul populației
orașului Panciu.

Din 2001 valorile ratei sporului natural fluctuează întrucât tinerii migrează spre marile centre
universitare din țară , preferând să studieze mai mult pentru a se dezvolta profesional, aceștia
întârziind apariția căsătoriilor și copiilor. Acest fa pt ducând la consecințe asupra ratei
natalității scăzând, rata mortalității fiind în creștere întrucât sunt m ai multe decese.

Nici în anii următori (2002, 2003, 2004, 2005, 2006) situația nu a fost excelentă, rata
mortalității crescând din cauza condițiil or de viață printr -o activitate economică neatractivă
sau a salariilor neofertante ceea ce îi fac pe populația tânără și populația adultă să aleagă calea
străinătății, mai ales. Rezultatul este pierderea de vieți omenești în cazul bărbaților pentru că

18 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg.88

24
alegând să emigreze spre alte state, aceștia nu sunt foarte bine primiți fiind uciși or locul de
muncă prezintă riscuri de accidentare. Femeile preferă un copil în loc de doi sau mai mulți în
favoarea studiilor sau a evenimentelor din oraș și țară ce nu le ind uc o siguranță din toate
punctele de vedere. La fel ca și în cazul bărbaților, preferă să își construiască o viață mai bună
în alte state ale Europei .

Odată cu aderarea României în Uniunea Europeană, eveniment ce a avut loc în anul 2007,
valorile ratei sp orului natural în orașul Panciu suferă câteva transformări, atât la nivelul ratei
natalității cât și în cazul mortalității.
Un prim pas spre emigrare a fost facilitatea de a pleca doar cu actele de identitate, ceea ce s -a
la nivelul natalității. Tinerii, î n marea majoritate au preferat să plece odată cu familia sau în
cazul celor care împliniseră 18 ani. Nici populația adultă nu a rămas mai prejos, aceasta
căutând soluții pentru a avea o viață bună. Printre alegeri s -a numărat străinătatea.
Mortalitatea înc epe să crească din cauza numărului redus de căsătorii și a femeilor care refuză
să aducă pe lume copii, apărând fenomenul de îmbătrânire demografică. Nu este exclus nici
numărului tot mai mare de divorțuri ce se produc între tineri sau adulți
Un alt evenim ent negativ ce s -a ivit la nivelul țării noastre și a afectat și orașul Panciu este
criza economică internațională din anul 2008. Principala problemă fiind situația economică.
Astfel, a u avut loc masive emigrări spre statele europene, valorile ratei mortal ității crescând
treptat, pe când rata natalității înregistrând valori negative. Populația nu mai suporta
impedimentele pentru a își întemeia o familie și a avea, în principiu o viață mai bună din toate
punctele de vedere, așa că emigrau. Consecințele se re simțeau asupra numărului din ce în ce
mai redus al populației orașului Panciu. Femeile nu mai erau așa de entuziasmate în a mai
face copii curând, acestea focuzându -se asupra vieții profesionale. Lucrurile se aplică, în mare
parte și bărbaților .

Deși, am ieșit din criza economică internațională în anul 2013, valorile indică probleme
asupra natalității și mortalității. Tinerii continuă să plece spre alte județe pentru a studia sau la
a își găsi un loc de muncă în anumite domenii de activitate pentru care s -a pregătit în anii de
studii. Bărbații și femeile sunt de acord să trăiască în concubinaj, rezultatul fiind o natalitate
mai scăzută din cauza neînțelegerilor sau a vârstei diferite dintre aceștia .
Situația economică deși a dat semne de stabilitate, creșterea ratei sporului natural în anul 2015
nu este mare.

25

Fig. 11 Rata sporului natural în perioada 1992 -2015 în orașul Panciu

2.3 Fertilitatea în perioada 1992 -2015

Rata fertilității este un indicator calculat prin raportarea numărulu i total de nașteri la populaț ia
feminină de vârstă fertilă.19

Conform graficului din figura 12 , rata fertilității în orașul Panciu prezintă valori mai ridicate
în anii 1992 și 1993 de 57.47‰, respectiv 55.86‰ deoarece femeia încă nu se emancipase din
punct de vedere economic, social și, de asemenea, încă resimțindu -se efectele politicii
pronatalis te care existau în perioada vechiului regim. (figura 12)

Cea mai mică valoare a ratei fertilității în orașul Panciu se înregistrează în anul 1994 de
0.38‰, întrucât sistemul medical nu era foarte dezvoltat iar unele femei nu prezentau o stare
foarte bună d e sănătate, astfel încât acestea amânau să facă copii .

Din anul 1995 și până în anul 1998, valorile ratei fertilității în orașul Panciu prezintă creșteri
semnificative deoarece tinerii preferau să se căsătorească de la vârste mai fragede,de
asemenea, nupț ialitatea este mai mare în rândul femeilor.

Între anii 1999 și 2004 valorile ratei fertilității în orașul Panciu au o ușoară tendință de
scădere, întrucât majoritatea femeilor preferă să facă un copil, maxim doi deoarece acestea
optează pentru o educație mai bună pentru aceștia .

Începând cu anul 2005, valorile ratei fertilității în orașul Panciu au fluctuații nesemnificative,
cauzele fiind degradarea nivelului de trai, intrarea României în criza economică
internațională, optarea pentru a da naștere copi ilor fără a se mai căsători sau a infedilității
între cupluri.

19 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg.75 020040060080010001200140016001800
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

26

Fig.1 2 Evoluția ratei fertilității în perioada 1992 -2015 în orașul Panciu

2.4 Nupțialitatea

Nupțialitatea este o componentă demografică care măsoară intensitatea, frecvența căsătoriilor
într-o populație.20

În orașul Panciu, rata căsătoriilor înregistrează valori scăzute, însă cu mici diferențe între ani.
În figura 13 este reprezentată cea mai ridicată valoare de 8.18‰ din anul 1992 datorată
încurajării statului prin sprijin p entru obținerea de locuințe din proprietatea statului. (figura 13 )

Valoarea cea mai scăzută a nupțialității orașului Panciu se observă în anul 2013 fiind de
3.91‰. Cauza principală care a condus la această valoare este recenta ieșire din perioada de
criză internațională iar oamenii nu -și permiteau încă o căsătorie, aceștia preferând să nu o mai
oficializeze.

Se constată valori fluctuante ale nupțialității orașului Panciu în anii 2014 și 2015 , principalele
cauze fiind concubinajul, perioada lungă de școlar izare a femeii, emanciparea femeii ,
infidelitatea și situația financiară a fiecărui cuplu.

20 Erdel i/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg.262 010203040506070
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

27

Fig. 1 4 Evoluția nupțialității în perioada 1992 -2015 în orașul Panciu

2.5 Divorțialitatea

Divorțialitatea este o componentă demografică ce măsoară frecvența divorțurilor din cadrul
unei populații.21

Conform graficului din figura 1 5, cea mai mare valoare a divorțialității în orașul Panciu a fost
înregistrată în anul 1994 de 2.91‰. Cauza principală a creșterii divorțialității în acest an este
emanciparea economică a femeii și, de asemenea, liberalizarea vieții sociale după regimul
comunist.(figura 1 5)

Cea mai mică valoare a divorțialității se observă în anul 2005 având valoarea de 0.1‰ din
cauza infidelității conjugale, conflictelor familiale și dificultăți materiale .

Astfel, până în anul 2007 valorile divorțialității au oscilații, cauzele fiind migrațiile
interjudețene, diferențele de vârstă între soți, emanc iparea femeii și infidelitatea.

După anul 2007, o dată cu intrarea în criza economi că internațională, valorile divorțialității
cresc ușor din cauza situației financiare și a migrațiilor spre alte județe cu o industrie
puternică din România sau spre străinătate. De asemenea, neînțelegerile dintre cupluri conduc
spre divorțuri .

Deși, Româ nia a ieșit din criza economică internațională, în orașul Panciu valorile ridicate ale
divorțialității sunt în continuă creștere din cauza situației economice ce se reflectă la nivelul
orașului.

21 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București 0123456789
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

28

Fig. 1 5 Evoluția divorțialității în perioada 1992 -20015 în orașul Panciu

2.6 Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă reflectă totalitatea deceselor infantile ce se produc în cadrul unei
populații.22

Valoarea cea mai mare a mortalității infantile în orașul Panciu este înregistrată în anul 2003
de 48.78‰ conform g raficului din figura 1 6. Această valoare este din cauza condițiilor
sanitare precare ce conduc la boli asupra nou -născutului, de asemenea, starea de sănătate a
femeii ce afectează fătul nesupraviețuind la naștere sau decedează la câteva ore de la naștere,
boli ale aparatului respirator fiind printre cele mai întâlnite la copiii sub un an.( figura 16)

Însă, valoarea cea mai scăzută se înregistrează în anul 1995, de 8.33‰. Motivele pot fi
pneumonia, bolile infecțioase ce au dus la această val oare față de următorul an .

Din 1992 până în 1996, valorile ratei mortalității infantile sunt relativ apropiate. Cauzele
principale care au dus la aceste valori sunt informarea femeilor cu privire la controalele
periodice efectuate asupra fătului, de aseme nea, decesele neașteptate din primele ore de viață
fără a se ști mo tivul care a dus la acest fapt.

Din anul 1997 până în anul 2013, valorile ratei mortalității sunt relativ mari, cauzele fiind
multiple: boli ale aparatului respirator, boli contagioase ce s-au transmis prin diferite căi
asupra copiilor ce nu au putut supraviețui, sistemul imunitar fiind foarte slăbit. Pneumonia
este la fel de periculoasă pentru nou -născuții ce au decedat într -o perioadă foarte scurtă, starea
de sănătate a femeilor care s -a agravat în ultimele luni de sarcină din diferite motive ce s -a
transmis și la făt rezultând decesul la cât eva ore sau zile de la naștere.

22 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg.87 00.511.522.533.5
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

29

Fig. 1 6 Evoluția mortalității infantile în perioada 1992 -2013 în orașul Panciu

2.7 Mobilitatea spațială a po pulației

2.7.1 Emigranții în perioada 1994 -2015

Valorile ratei emigranților definitivi reprezenta te în acest grafic din figura 17 ale orașului
Panciu sunt destul de abrupte, având în vedere că au fost evenimente importante la nivelul
țării de -a lungul t impului și care s -au resimțit ș i asupra orașului.(figura 17 )

Astfel, în perioada 1996 -2002 valorile ratei emigranților definitivi au diferențe întrucât
căderea regimului comunist și decesul soților Ceaușescu i -au făcut pe oameni să își dorească
să emigrez e spre alte țări pentru o situație financiară bună, tinerii au dorit să plece spre alte
centre universitare din țară d ar și din străinătate.

După anul 2002, situația se schimbă. Alte evenimente modifică valorile ratei emigranților
definitivi asupra orașu lui Panciu. Printre principala cauză care a dus la valori fluctuante ale
emigranților în orașul Panciu este reprezentată de situația economică și concurența între
județele învecinate privind avantajele pe care le pot avea salarizarea.

Până în anul 2007, populația emigra din diverse motive dar și cu o oarecare dificultate pentru
că, nu puteau pleca doar cu actele de identitate. După aderarea României în Uniunea
Europeană, oamenii au reușit să plece într -un număr mai mare, accesul fiind mult mai facil,
realizându -se doar pe baza cărții de identitate. Un alt motiv, criza economică internațională și
lipsa locurilor de muncă, îi fac pe oamenii orașului Panciu să emigreze spre alte state care
ofereau posibilități diverse în toate domeniile .

Așadar, valorile rat ei emigranților sunt în continuă creștere chiar și în anul 2015, deși am ieșit
din criza economică internațională.
0102030405060

30

Fig. 17 Evoluția ratei emigranților definitivi în perioada 1996 -2015 în orașul Panci

2.7.2 Imigranții în perioada 1994 -2015

Graficul din figura 18 prezintă oscilații ale valorilor ratei imigranților definitivi în orașul
Panciu, astfel valoarea cea mai mare se înregistrează în anul 2001, de 1.19‰. Această valoare
se datorează unei perioade mai prospere a orașului Panciu în care economia funcționa mult
mai bine și oamenii care veneau își găseau cu ușurinț ă un loc de muncă.(figura 18 )

În schimb, valoarea cea mai mică este înregistrată în anii 1994 și 1997, de 0.09‰. Încă se mai
resimțeau efectele decăderii regimului comunist și, de asemene a, prezența unui nou președinte
au făcut ca i migranții să se lase așteptați.

După anul 2002, valorile ratei imigranților definitivi în orașul Panciu au oscilații
nesemnificative, întrucât economia orașului era activă, însă deși am aderat în anul 2007 în
Uniunea Europeană și accesul era mai facil pentru celelalte țări, nu se resimt fl uxuri foarte
mari de imigranți.

După intrarea României în criza economică internațională din anul 2008, imigranții nu au fost
foarte optimiști cu privire la a veni în acest oraș, deoarece lu crurile erau destul de incerte.

Deși am ieșit din criza economică internațională, situația la nivelul orașului a început ușor să
își revină, valorile ra tei imigranților scad continuu.

00.20.40.60.811.2
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

31

Fig. 18 Evoluția ratei imigranților definitivi în perioada 1994 -20015 în orașul Panciu

2.7.3 Sporul migratoriu

Mișcările migratorii propriu -zise diferă considerabil de mișcările obișnuite atât din punct de
vedere al cauzelor ce le determină. Acestea de obicei au motivații economice, sunt de lungă
durată sau definitivă și presupune o schimbare a spațiului și a modul ui de viață al migrantului.
23

Conform grafic ului reprezentat în figura 19 , a fost analizat sporul migratoriu din orașul
Panciu. Sporul migratoriu se referă la emigranții și imigranții dintr -un anumit teritoriu. (figura
19)

Astfel, între perioada 1995 -2000, valorile sporului migratoriu sunt destul de mici, nefluctuând
foarte mult întrucât, populația orașului Panciu nu era interesată a migra spre alte județe sau
străinătate, deoarece economia avea un curs foarte bun și nu existau cazuri de a rămâne fără
un loc de muncă. De asemenea, având încă o percepție diferită față de ”lumea din afară” din
timpul regimului comun ist, aceștia ezitau să migreze.

Între anii 2001 -2007, valorile sporului migratoriu au suferit modificări, observându -se scăderi
și creșteri. Cau zele care au dus la aceste modificări sunt: tinerii pleacă spre alte centre
universitare din țară, în orașul Panciu neexistând decât centre liceale; perturbări ale economiei
care i -au făcut pe majoritatea populației să se îndrepte, în special, spre străină tate; de
asemenea, salarizarea neatra ctivă este un motiv de a migra.

După anul 2007 odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, cetățenii orașului Panciu
au putut pleca mai ușor spre străinătate doar pe baza cărții de identitate.
Astfel, mulți au d orit să migreze spre alte județe din cauza competiției între acestea în plan

23 Erdeși /G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg.123 00.20.40.60.811.21.4
1994 1997 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

32
economic. Populația tânără reprezintă o problemă majoră a migrației deoarece există multe
puncte slabe ale orașului Panciu neputând fi remediate. Printre acestea se numără economi a
neconsolidată din ultimii ani, după ce România a intrat în criza economică internațională și a
avut efecte negative asupra orașului, aceasta (n.r. economia) fluctuând și în prezent pentru că,
în marea majoritate se bazează doar pe agricultu ră, pomicultur ă și viticultură.

Stagnarea sporului migratoriu din anii 2012 și 2013 se explică prin incertitudinea populației
de a mai pleca spre anumite state, deoarece situația acestora nu era foarte bună, aceștia
încercând în județele învecinate s ă își găsească un loc de muncă.

În anul 2014 a avut loc o creștere a migrației în orașul Panciu, pentru că situația la nivelul
orașului nu le oferea foarte multe posibilități, alegând tot calea străinăt ății.

Din anul 2015 scad valorile migrației, populația tânără în ma re parte fiind minoritară deoarece
se afla în alte județe învecinate sau în statele Uniunii Europene, în orașul Panci u rămânând
populația vârstnică.

Fig. 19 Evoluția sporului migratoriu în perioada 1995 -2015 în orașul Panciu

2.8 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

2.8.1 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 1992

Structura pe grupe de vârstă este expresia divizării populației totale unui stat în efective
anuale, cincinale, decenale sau cel mai adesea, în trei categorii semnificative, corespunzătoare
populației tinere, adulte și vârstnice. Statisticile O.N.U. evidențiază astfel, trei grupe de
vârstă:
1. Grupa tânără, în care se încadrează populația de la 0 -15 ani, 0 -18 ani sau 0 -20 ani.
2. Grupa adultă considerată între 1 5 și 59 ani, 15 și 65 ani sau 25 -65 ani. 00.020.040.060.080.10.120.140.16
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

33
3. Grupa vârstnică cuprinde populația ce depășește 60 -65 ani.24

Forma piramidei reprezentată din anul 1992 are forma de triunghi conform figurii 20 , fapt
datorat bazei piramidei care este dezvoltată și este vorba d espre populația tânără (0 -20 ani)
față de populația adultă (25 -65 ani) care prezintă oscilații iar vârful piramidei este îngust,
indicând o populație vârstnică de peste 65 de ani redusă. (figura 20 )

Grupa ce indică populația tânără este mai extinsă în anul 1992, întrucât aceștia au fost născuți
în perioada comunistă condusă de Nicolae Ceaușescu care a abrogat Decretul 770 di n anul
1966 conform figurii 2.8.1 . Decretul 770 consta în interzicerea avorturilor și pedepsirea
femeilor care îndrăzneau să facă a cest lucru .

Grupa adultă ce este cuprinsă între 25 -65 ani are variații, cu o remarcă asupra perioadei 20 -24
ani fiind mai extinsă, în special în rândul genului feminin.
Acest lucru se explică prin nașterea populației după cel de -al Doilea Război Mondial c ând
țara noastră începea să își revină după o perioadă tulburătoare, efectele resimțindu -se și asupra
orașului Panciu. Efectele postbelice începeau să se observe puțin câte puțin asupra fiecărui
element politic, economic, social.

Grupa vârstnică reprezen tată de populația de peste 65 ani indică un vârf al piramidei îngust.
Consecința pentru o populație vârstnică redusă se datorează numărului mic al genului
masculin explicat prin participarea acestora în cele două războaie mondiale, mulți dintre ei
pierzând u-și viața.

24 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pp.156,157

34

Fig. 20 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 1992 în orașul Panciu

2.8.2 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 2002

Situația în orașul Panciu se schimbă în cazul anului 2002 evidențiată prin forma piramidei,
aceasta fiind de tip amforă d upă cum reiese din figura 21 Astfel, există baza piramidei
reprezentată de grupa tânără fiind redusă ca și în cazul vârfului piramidei reprezentată de
grupa vârstnică, doar grupa adultă este mai extinsă, deoarece ac eștia au fost născuți în tre anii
1966 -1980.(figura 21 )

Baza piramidei este redusă întrucât populația tânără deși a fost născută în timpul regimului
comunist, natalitatea a fost mai scăzută fapt datorat emancipării femeii care a dorit să se
dezvolte în pla n social, financiar, familia plasând -o pe locul doi. De asemenea, femeile au
preferat un copil pentru a îi putea oferi toate posibilitățile dezvo ltării unei vieți cât mai bune.

Grupa adultă este cea mai dezvoltată cu o remarcă asupra perioadei 30 -34 ani. Populația din
această perioadă este mai extinsă datorită Decretului 770 abrogat de președintele Nicolae
Ceaușescu în care era precizat interzicerea avorturilor. Astfel, în acea perioadă natalitatea a
avut o creștere substanțială asupra Rom âniei, dar și în orașul Panciu.

Grupa vârstnică este la fel de redusă ca și cea tânără, cauza principală în rândul bărbaților
fiind participarea în cel de -al Doilea Război Mondial, majoritatea pierzându -și viața în timpul
acestuia. În schimb, procentul femeilor este mai mare datorită treburilor casnice pe care le
aveau de îndeplinit în absenț a bărbaților și față de copii. 600 400 200 0 200 400 600 800 10000-4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste
Feminin
Masculin

35

Fig. 21 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 2002 în orașul Panciu

2.8.3 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 2016

Anul 2016 aduce modificări semnificative în ceea ce privește populația orașului Panciu.
Forma piramidei este de tip clopot după cum se poate observa în figura 22 . Baza piramidei
este destul de îngustă în care se găsește grupa tânără ca și vârful piramidei,grupa vârstnică.
Grupa populației adulte este cea mai numeroasă deoarece sunt cei care au fost născuți în
timpul Decretului 770.(figura 22 )

Baza piramidei în care se găsește populația tânără este redusă, cauza principală fiind căderea
regimului comunist. Odată cu înlăturarea acestui regim, au avut loc o serie de schimbări pe
toate planurile atât la nivelul țării, cât și asupra orașului Panciu. Astfel, femeile și -au dat
seama de influența pe care o pot avea în societate alegând să studieze mai mul t pentru a
avansa pe plan profesional, amânând apariția unui copil în viața acestora. Acest lucru a dus la
o scădere a natalității la nivelul orașului Panciu iar vârsta fertilității a f ost din ce în ce mai
înaintată.

Grupa populației adulte este cea mai numeroasă. Cauzele principale care au dus la un efect
demografic numeros sunt: interzicerea avorturilor prezentat în Decretul 770 eliberat de
președintele Nicolae Ceaușescu bine -cunoscut și în prezent, prezența a doi sau mai mulți copii
în familie, existen ța locurilor de muncă și a unei economii dezvoltate care le permiteau să dea
naștere de copii .

600 400 200 0 200 400 600 8000- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste
Feminin
Masculin

36
Grupa populației vârstnice este mai numeroasă în cazul femeilor deoarece acestea față de
bărbați au o speranță de viață mai mare. Această grupă față de ceilalț i ani analizați prezintă
aceste valori, întrucât, odată cu înaintarea în perioada schimbărilor asupra tuturor domeniilor,
au avut loc modificări substanțiale. Domeniul medical a avansat foarte mult, astfel serviciile
medicale au avut un rol semnificativ as upra populației orașului Panciu ducând la o speranță de
viață mai mare în principiu.

Fig. 22 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 2016 în orașul Panciu

O scurtă analiză asupra celor trei ani analizați: 1992,2002 și 2016 rep rezentați în figurile 20;
21 și 22 evidențiază modificări substanțiale asupra structurii populației în orașul Panciu.
Diferitele evenimente de -a lungul timpului și -au pus amprenta asupra evoluției populației
orașului. Se poate observa faptul că, populația ma sculină este în minoritate față de cea
feminină. Bărbații spre deosebire de femei, au alte responsabilități care le pot afecta viața. De
asemenea, speranța de viață a genului masculin este inferioară genului feminin, de unde reiese
această diferență între cele două sexe la nivelul orașului Panciu.

600 400 200 0 200 400 600 8000- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si peste
Feminin
Masculin

37

2.9.1 Structura etnică a populației

Grupele etnice sunt definite ca subpopulații ai căror membri au caracteristici comune cum ar
fi originea națională, limba, religia sau rasa. La acestea se adaugă obiceiurile și tradițiile, deci
o moștenire culturală comună, precum și existența sau menținer ea unei coeziuni de grup. 25

Graficul din figura 23 prezintă valorile de la recensământul anului 2011 din orașul Panciu, în
care s -au înregistrat: români cu ponderea de 99%, maghiari cu ponderea de 0.04%, romi cu
ponderea de 1.39% și alte etnii cu ponder ea de 0.09% întrucât acestea nu au fost prezentate la
o scară mai largă.(figura 23 )

Procentajul de 99% înregistrat la români se explică prin faptul că, marea majoritate a
populației orașului Panciu este de origine română, influențele celorlalte etnii nefi ind foarte
semnificative.
Populația romă este într -o proporție mai mare, întrucât la recensământul din anul 2011,
aceștia și -au declarat pe pro pria răspundere originea.

Populația maghiară și populația altor etnii au o pondere mai scăzută, respectiv 0.0 4% și
0.09%. Aceste valori reprezintă faptul că, orașul Panciu este aproximativ populat doar de
români, celelalte etnii fiind mai puțin prezente .

Fig. 23 Structura etnică a populației în anul 2011 în orașul Panciu

25 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg. 200 99% 0% 1% 0%
Români
Maghiari
Romi
Alte etnii

38

2.9.2 Structura lingvist ică a populației

Limba vorbită reprezintă un alt aspect, care trebuie luat în considerare în studiul geografic al
populației, aceasta constituind una dintre componentele principale ale naționalității sau
etnicității, care asigură transmiterea culturii și menține coeziunea grupelor umane.26

Conform figurii 24 , în urma recensământului întocmit în anul 2011, se observă o pondere a
limbii române de 99%, urmată de limba romani (sau rromani, țigănească) de 1.1% și limba
maghiară de 0.04%.(figura 24 )

Limba română are cea mai mare pondere deoarece majoritatea populației orașului Panciu care
este stabilă vorbește prima limbă înv ățată în familie, în societate.

Cea de a doua limbă vorbită în orașul Panciu este romani, întrucât pentru aceștia reprezintă
limba m aternă. Și, în societate vorbesc și limba română pentru a se face înț eleși și de restul
comunității.

Limba maghiară este cea mai puțin vorbită, fapt datorat populației maghiare foarte reduse în
orașul Panciu. Pentru etnia maghiară, aceasta (n.r. limba ma ghiară) reprezintă prima limbă
învățată în mediul famil ial și apoi în cel educațional.

Fig. 24 Structura lingvistică a populației în anul 2011 în orașul Panciu

26 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg212 99% 0% 1%
Limba română
Limba maghiară
Romani

39
2.9.3 Structura populației pe confesiuni religioase

Un alt element de diferențiere între populațiile lumii pe lângă apartenența la o etnie și o limbă
vorbită, o reprezintă și structura confesională.
În toate regiunile lumii, credințele religioase au influențat într -o anumită măsură modul de
viață al populației, precum și anumite caracte ristici demografice sau sociale. 27

În graficul din figura 25 , la recensământul efectuat din anul 2011 în orașul Panciu, se remarcă
un procentaj maxim (de 100%) în privința religiei ortodoxe, urmată de religia romano -catolică
cu o pondere de 0.35% și alte religii care nu au fost reprezentate la o scară mai largă cu o
pondere de 0.26%. (figura 25 )

Populația stabilă a orașului Panciu care au declarat religia ca fiind cea ortodoxă, prezintă
procentul cel mai mare, fapt evidențiat printr -un popor creștin în reg iunea Moldova din care
face parte și Panciu.

Populația care a declarat că are religia romano -catolică, este în minoritate deoarece oamenii
nu sunt într -un număr mare ca populație sau, odată cu aderarea României în Uniunea
Europeană în anul 2007 mulți au emigrat spre alte state, numărul celor care au această religie
reducându -se semnificativ.

Ceilalți cetățeni care au declarat alte religii, au fost foarte puțini motivul putând fi teama de
consecințele aplicate de Guvernul României sau de autoritățile ora șului Panciu. De asemenea,
și emigrația poate fi o consecință a numărului redus de oameni ce și -au declarat religia.

Fig. 25 Structura populației pe confesiuni religioase în anul 2011 în orașul Panciu

27 Erdeli/G., Dumitrache/L., (2001), Geografia populației, ed. Corint, București, pg.207 100% 0% 0%
Ortodoxă
Romano-catolică
Alte religii

40
Capitolul III – Starea de sănătate a populației

Ancheta pe bază de chestionar efectuată în orașul Panciu a avut ca obiectiv adunarea unor
informații suplimentare cu privire la sănătatea populației.
Eșantionul a cuprins 60 de respondenți, locuitori ai orașului care își desfășoară activitățile
zilnice în diferite domenii în această zonă precum: în agricultură, în silvicultură, în viticultură,
în comerț, în finanțe, în educație.

Elaborarea chestionarului a dorit să evidențieze obiective precum: starea de sănătatea a
populației și corelația acesteia cu îmb ătrânirea demografică ce devine un factor alarmant
pentru populația orașului.

Astfel, chestionarele au fost realizate fața în față, deci nu conțin numele respondenților iar
datele respondenților au fost utilizate doar în cadrul efectuării lucrării de lice nță.

Rezultatele chestionarelor au fost centralizate în programul Excel ceea ce ușurează
interpretarea datelor.

I. Aprecierea sănătăț ii personale și a incapacității

După centralizarea datelor, s -a constat faptul că, majoritatea populației în procent de 46.7%
își apreciază propria sănătate ca fiind au o stare bună de sănătate. Acest lucru se datorează
condițiilor sanitare din orașul Panciu fiind foarte bune, dar și a s ănătății localnicilor. În
procent de 38.3% au răspuns că au o stare potrivită de sănătate , dintre care 11.7% au o stare
foarte bună de sănătate și doar 3.3% s -au declarat ca având o stare rea de sănătate.

Fig.26 Aprecierea sănătății personal e și a incapacității în orașul Panciu

41
2. Consumul de medicamente

Din acest punct de vedere a reieșit faptul că, 64.4% din respondenți au declarat că nu iau
medicamente dintre care doar 32.2% au menționat că iau medicamente și doar o mică
proporție de 3.4% a ales să nu răspundă.
Aceste rezultate obținute au o conexiune cu întrebarea anterioară, în care a reieșit un procent
de 46.7% privind starea bună de sănătate a populației, de asemenea și cei 38.3% ce s-au
declarat mulțumiți ca având o stare potriv ită de sănătate și doar 11.7% au mărturisit că au o
stare foarte bună de sănătate reflectându -se în procentele de 64.4% precizând că nu iau
medicamente în mod regulat. Doar 3.3% care au spus că au o stare rea de sănătate se regăsesc
în răspunsurile de 32 .2%. Acest lucru scoate în evidență faptul că, majoritatea populației a
orașului Panciu are grijă de starea lor de sănătate evitând a lua medicamente.

Fig.27 Consumul de medicamente în orașul Panciu

3. Tipuri de medicamente

Din această întrebare adresată celor 60 de respondenți, doar 14.8% au bifat că nu este cazul,
pe când 7.4% iau medicamente în mod regulat din anumite probleme de sănătate.
Ceilalți respondenț i reprezentând de 3.7% consumă medicamente în mod re gulat din cauza
problemelor de sănătate ce le afectează anumite părți ale organismului. Dintre aceștia,
majoritatea studenților care sunt plecați în alte județe având centre universitare au precizat că,
iau medicamente pentru memorie, imunitate și stres.
Din această întrebare se evidențiază anumite probleme de sănătate de care suferă, cele mai
întâlnite fiind asupra inimii, reumatism și diabet.
Restul respondenților în procent de 3.71% nu iau deloc medicamente, întrucât starea acestora
este bună și foarte b ună considerând că nu au nevoie de medicamente.

42
Fig.28 Tipuri de medicamente consumate în orașul Panciu

4. Incapacitatea

Această întrebare arată că, din 60 de respondenți doar 3.4% au fost imobilizați la pat în ultimii
doi ani dintre care 96.6% au precizat că nu au fost mobilizați la pat.
Cauzele acestora ce au fost imobilizați la pat sunt diverse, un rol important avându -l în primul
rând vârsta și sistemul imunitar al fiecărui localnic. Procentul de 3.4% care a spus că a fost
imobilizat este în strânsă legătură cu procentul de 3.3% ce au declarat că au o stare rea de
sănătate, reieșind din medicamentele pe care le iau în mod regulat pentru diferite probleme de
sănătate, cum s -a menționat anterior.

Fig.29 Incapacitatea în orașul Panciu

43
5. Modalități de tratare a unor afecțiuni minore

S-a dorit a se face cunoscută o problemă pe care o avem fiecare dintre noi atunci când
întâmpinăm dificultăți asupra organismului nostru. Astfel, prin centralizarea datelor a reieșit
că, 51.7% preferă să se ducă la o farmacie și să ceară sfaturi de la perosnalul de acolo
deoarece se simt mai în siguranță știind că au studii pe care le stăpânesc foarte bine.
După, urmează 22.4% chestionați, aceștia răspunzând că, sună la medicul de familie și
stabilesc o programare întrucât se simt mai atașați de medicul lor de familie pe care îl cunosc
mult mai bine și în care se pot confesa în legătură cu respectivele probleme de sănătate pe
care le au. În topul răspunsurilor se găsește și tratarea problemelor de sănătate cu leacuri
tradiționale de tipul celor folosite de părinți, datorită faptului că, odată ce s -au dezvoltat într –
un mediu familial și au văzut cum părin ții lor se tratau când se ivea câte o problemă medicală.
Această alegere poate fi privită și din punct de vedere financiar, neavând destule posibilități
de a își achiziționa respectivele medicamente sau considerând că, plantele medicinale ce se
regăsesc în curțile oamenilor au un efect mult mai puternic asupra respectivelor afecțiuni
medicale decât medicamentele.
Respondenții cu un procentaj de 10.3% consideră că, doar atunci când devine ceva serios se
tratează. Acest procent redus evidențiază că nu sunt fo arte atenți la nevoile organismului și
ignoră semnalele pe care acesta le transmite. Și nu în ultimul rând, 5.2% din chestionați aleg
să se ducă la spital pentru orice problemă, deoarece nu știu foarte bine cum să procedeze în
astfel de situații.

Fig.30 Modalități de tratare a unor afecțiuni minore în orașul Panciu

6. Modalități de a obține informații referitoare la starea de sănătate

Procentul cel mai ridicat îl reprezintă obținerea de informații de pe internet, forumuri de
55.9% pentru că, li se pare mult mai comod să caute informații despre o anumită problemă
medicală sau afecțiune a organismului decât să se ducă la medicul de familie. Acest lucru nu
întotdeauna este benefic, pe internet găsindu -se foarte multe informații mai mult sau mai p uțin
corecte, rezultând apoi alte complicații asupra organismului prin tratarea necorespunzătoare .
Localnicii orașului Panciu au mai răspuns că, preferă să se informeze din cărți sau reviste de
specialitate într -un procentaj de 27.1%, în care sunt explicat e cu amănunte toate afecțiunile și

44
problemele medicale pe care le au respectivii. Se simt mult mai în siguranță căutând
informații suplimentare în cărți sau reviste de specialitate pentru că sunt redactate de oameni
în domeniul medical.
Și, tot acest proce nt de 27.1% s -a regăsit la opțiunea de a nu fi preocupați sau interesați de a
afla mai multe informații suplimentare, motivele fiind diverse: personale, din considerații
referitoare la un sistem imunitar bun și care nu necesită informații suplimentare pent ru a fi
împărtășite și membrilor familiei. Nu este tocmai în regulă acest lucru, din cauză că, la un
moment dat se pot ivi anumite complicații la nivelul organismului și de care ar trebui să se
țină cont.

Fig.31 Modalități de a obține informații referit oare la starea de sănătate în orașul Panciu

7. Morbiditatea cronică

Prin această întrebare aplicată celor 60 de respondenți, se constată că majoritatea nu suferă de
vreo boală cronică, fiind de 86.4%, dintre care doar 11.9% suferă iar 3.4% nu au dorit s ă
răspundă. Populația, în general, nu doar în orașul Panciu este reticentă în a vorbi despre
anumite probleme medicale personale, deoarece nu consideră că este ceva important.
Aceste procente ce au rezultat se află în corelație cu vârsta și starea de sănăt ate a
respondentului, astfel încât cei 11.9% corelează cu 3.3% ce au spus că au o stare rea de
sănătate.

Fig.32 Morbiditatea cronică în orașul Panciu

45

8. Structura morbidității

Prin această întrebare și răspunsurile centralizate s -a scos în evidență că 86% din populație nu
suferă de nici o boală cronică, pe când 4% suferă de boli endocrine și alți 4% suferă de artroză
și artită. Ceilalți respondenți sunt în minoritate de doar 2% având boli cronice de tipul
diabetului, bolilor de inimă, astm bronșitic și bronșită cronică, hipertensiune. Aceste boli
cronice sunt întâlnite la populația de peste 45 de ani care au lucrat în anumi te domenii de
activitate ce a lăsat urme asupra organismu lui prin aceste boli.

Fig.33 Structura morbidității în orașul Panciu

9. Calitatea de asigurat

Această întrebare scoate în evidență faptul că, populația orașului este înscrisă la medicul de
familie în procent de 100%. Deși, aceș tia sunt înscriși la medicul de familie, puțini se duc la
acesta reieșind din rezultatele centralizate întrebărilor anterioare în care majoritatea preferă să
se trateze acasă prin intermediul internetului sau a forumului. Concluziile care rezultă din
aceas tă întrebare pot fi: lipsa timpului de a -l vizita, situația financiară, migrarea spre alte orașe
și aceștia mergând la medicii de familie din marile județe. De asemenea, o posibilă cauză o
reprezintă și localnicii din comunele învecinate orașului care nu r eușesc să ajungă la medicul
de familie din aceleași motive enumerate anterior.

46

Fig.34 Calitatea de asigurat în orașul Panciu

10. Vizita la medicul de familie

Din cei 60 de respondenți chestionați, majoritatea a fost de 1 -2 ori la medicul de familie în
ultimul an cu un procent de 50.8%, dintre care 25.4% au fost de 2 -5 ori, iar cei 18.6% nu au
fost deloc iar cei 5.1% au fost de peste 5 ori.
Motivele care au rezultat în urma centralizării datelor sunt: lipsa timpului pentru a merge la
doctor și situația financiară este, de asemenea, un lucru foarte rău reprezentat de cei 18.6%.
Nu în ultimul rând, localnicii din comunele învecinate orașului Panciu întâmpină dificultăți în
a se deplasa spre medicul de familie, motivele fiind a celeași enumerate anterior dar și din Cei
50.8% care merg de 1 -2 ori la medicul de familie sunt cei care își verifică starea de sănătate și
pentru anumite analize. Respondenții în procent de 25.4% au vizitat de 2 -5 ori medicul de
familie, aceștia fiind di n cadrul populației adulte care doresc o sănătate a sistemului imunitar
mult mai bună și care se îngrijesc de posibilele afecțiuni și complicații ce pot apărea.
Cei care au fost de peste 5 ori la medicul de familie fiind în procent de 5.1% sunt populația
vârstnică prezentând grave probleme de sănătate ce duc la o mortalitate mai ridicată.

Fig.35 Vizita la medicul de familie în orașul Panciu

47

11. Relația medic -pacient
În urma centralizării datelor din chestionarea celor 60 de respo ndenți a rezultat că: 62.1% au
fost mulțumiți de cum au fost tratați; dintre care cei nici nemulțumiți,nici mulțumiți sunt în
procent de 22.4%; urmează cei nemulțumiți fiind de doar 8.6%, iar cei foarte mulțumiți
prezintă o pondere de 6.9%.
Din aceste rezu ltate, concluziile sunt următoarele: populația adultă predomină în a fi
mulțumiți de cum au fost tratați de medicul de familie, pe când la partea opusă sunt tinerii ce
întâmpină dificultăți în a fi tratați de medicul de familie.

Fig.36 Relația medic -pacient în orașul Panciu

48
Concluzii

În urma rezultatelor enumerate mai sus, se poate spune că, orașul Panciu face parte din trendul
demografic și se îndeplinește prima ipoteză.

Având în vedere prima ipoteză conform căreia orașul Panciu se află în trendul general de
evoluție a populației României, s -a observat faptul că se află în tendințe și că nu diferă. Având
în vedere orașul Panciu, se remarcă schimbări demografice ca și în re stul orașelor României,
astfel:
– Evoluția populați ei în perioada 1992 -2016, arată faptul că evoluția populației orașului
Panciu este într -o continuă scădere din cauza modificării economiei și a numărului
redus de locuri de muncă, însă și scăderea natalităț ii dar și a mortalității conduc la
această micșorare a numărului de locuitori ai orașului Panciu.
– Privind diminuarea natalității, s -a observat acest fenomen de emancipare a femeii în
societate care s -a schimbat foarte mult în ultimii ani în cadrul financi ar al orașului și
mai puțin în creșterea și dezvoltarea copiilor. Printre consecințele principale care au
dus la scăderea natalității o constituie creșterea mortalității, sporul natural, fiind
negativ.
– Se constată un fenomen ce în ultimii ani are loc în acest oraș, și anume îmbătrânirea
demografică din cauza migrării tinerilor spre centre universitare spre județele
dezvoltate din toate punctele de vedere, dar și a migrării populației adulte spre statele
europene, privind căutarea unui loc de muncă.
– O altă remarcă este cea în situația structurilor etnice și lingvistive rezultate din anul
2011, efectuat la recensământ.
– În cadrul structurii populației pe grupe de vârstă se constată diferențe atât între
principalele grupe de vârstă cât și între cele două sexe, masculin și feminin. Astfel, în
anul 1992, populația tânără era mult mai numeroasă în comparație cu anii 2002 ți
2016, cauza fiind abrogarea Decretului 770 din anul 1966 prin care era interzis
avortul.
– Se constată că, populația adultă deține o pondere ri dicată în anii 2002 și 2016 datorită
numărului ridicat de nașteri ce au avut loc în anul 1966 când era în vigoare Decretul
770. Partea negativă o reprezintă imbătrânirea populației ce are tendința de creștere tot
mai alarmantă, acest lucru nu era prezent î n anii 1992 și 2002.

A doua ipoteză prezintă numeroase consecințe ale îmbătrânirii demografice prin scăderea
natalității și creșterea mortalității din cauza stării de sănătate a populației orașului Panciu.

Reducerea natalității devine un subiect de a naliză din ce în ce mai analizat și comentat
deoarece aduce cu sine fenomenul de îmbătrânire demografică ce se accentuează în orașul
Panciu. Acest fenomen de îmbătrânire demografică se conturează prin starea de sănătate a

49
populației orașului întrucât afect ează natalitatea și duce la creșteri ale mortalității din cauza
mai multor factori, precum lipsa timpului alocat vizitării medicului de familie, a situației
economice nepermițându -le anumitor persoane să își achiziționeze medicamentele de care au
nevoie.

În urma anchetei demografice s -a constat faptul că, starea de sănătate a populației orașului
Panciu este, în general, bună și că nu prezintă probleme accentuate de sănătate.

În urma actualei lucrări se poate constata că, orașul Panciu prezintă modificări pe toate
planurile demografice: natalității, mortalității, mortalității infantile, migrațiilor externe,
sănătății populației ducând la anumite consecințe. Nu în ultimul rând, orașul Panciu se alătură
celorlalte orașe ale României făcând parte din trendul d emografic.

50
Bibliografie

1. Căpățână A.D. ,(1941), ”Istoricul orașului Panciu și al Schiturilor ”Sf.Brazi ” și ”Sf. Ion ”
prăbușite din cutremurul 1940 ”, editura Tiparul cartea românească

2.Constantinescu G., Paragină A., Pușcă I.(1982), ”Panciu – File de cronică ”, editura Sport –
Turism

3.Erdeli G., Dumitrache L., (2001), „Geografia populației ”, editura Corint, București

4. Anpm, (2013) , Raport privind starea mediului în județul Vrancea

5. http://statistici.insse.ro , Tempo -INSSE -Baze de date statistice, accesat la data de
25.03.2017