PROGRAMUL DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI FORMULA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC Conf.univ.de LAURENȚIU DROJ ABSOLVENT MARIȘ… [621584]

1
UNIVERISTATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMULA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf.univ.de LAURENȚIU DROJ

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2
UNIVERISTATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMULA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

Creditarea Întreprinderilor

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf.univ.de LAURENȚIU DROJ

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

3
CUPRIN S

CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 4
CАPITOLUL I. Sursele de finаnțаre аle compаniei ………………………….. ………………………….. …………… 6
I.1. Sursele interne de finаnțаre аle compаniei ………………………….. ………………………….. ……………………. 6
I.2. Sursele externe de finаnțаre аle compаniei ………………………….. ………………………….. …………………. 11
CАPITOLUL II. Creditаreа compаniilor ………………………….. ………………………….. ………………………… 17
II.1. Creditаreа compаniilor – metode specifice de аnаlizӑ ………………………….. ………………………….. …. 17
II.2. Cаpаcitаteа de îndаtorаre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 25
II.3. Principаlii indicаtori finаnciаri de bonitаte bаncаrӑ ………………………….. ………………………….. ……. 26
Capitolul III Studiul de caz – Structura financiară a SC Vrancart SA … Error! Bookmark not defined.
III.1 Evoluția cifrei de afaceri, a rezultatului net și a activelor totale ale societății Error! Bookmark not
defined.
III.2. Realizarea diagnosticului financiar ………………………….. ………………. Error! Bookmark not defined.
2.1 Analiza ratelor de structură ale activului ………………………….. ………. Error! Bookmark not defined.
2.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
III.3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR ………………………….. …… Error! Bookmark not defined.
3.1 Situația neta (SN) ………………………….. ………………………….. …………. Error! Bookmark not defined.
3.2 Fondul de rulment(FR) ………………………….. ………………………….. ….. Error ! Bookmark not defined.
3.3 Nevoia de fond de rulment(NFR) ………………………….. ………………… Error! Bookmark not defined.
3.4 Trezoreria neta(TN) ………………………….. ………………………….. ………. Error! Bookmark not defined.
III.4. Analiza ratelor de structură ale capitalului ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
4.1. Ratele de echilibru ………………………….. ………………………….. ……….. Error! Bookmark not defined.
4.2 Ratele de lichiditate ………………………….. ………………………….. ………. Error! Bookmark not defined.
4.3. Capacitatea de autofinanțare (CAF) ………………………….. ……………. Error! Bookmark not defined.
4.4. Ratele de indatorare ………………………….. ………………………….. ……… Error! Bookmark not defined.
III.5. Analiza pragului de rentabilitate din exploatare ………………………….. Error! Bookmark not defined.
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. Error! Bo okmark not defined.
Bibliogrаfie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 35

4
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 37

INTRODUCERE

Tema pe care am optat să o abordez in lucrarea de fată in contextual trecerii a aproape
doua decenii de la caderea Comunismului si implicit a anumitor reforme si schimbări ale
Sistemului Bancar din Romania, poate parea comună, însa este absolut necesară în condițiile
creșterii continue a agenților economici dupa 1989. Creditarea companiilor în Romania este un
subiect, deși des întalnit, care trebuie imperativ studiat cu de savârșire atât din punct de vedere al
băncilor creditoare cât și s întreprinderior creditate.
O bună cunoaștere a mecanismelor de creditare a companiilor/intreprinderilor, studierea
acestui fenomen, iar in cele din urmă materializarea acestora in realitat e constituie, din punctul
meu de vedere, unul dintre cele mai importante motorase ale economiei unui stat. Arucând o
privire in statele apartinatoarea Uniunii Eropene observăm faptul ca economia mai dezvoltata o
au acelea în care întreprinderile și agenții eonomici sunt într -un numar mare iar bancile
creditoare susțin dezvoltarea acestora. Este evident însa, faptul ca acest fenomen de finanțare și
creditare sunt foarte bine susținute de cadul legislativ, în România acest cadru fiind încă lacunar.
În cele c e urmează voi încerca sa evidențiez cei mai importanți pasi în creditarea
companiilor punctândui în fiecare titlu de capitol. Odata acești pași punctați propun ca obiectiv
final materializarea în realitatea economică a acestui fenomen de creditare printr -un sudiu de caz.
Acest studio de caz este present în ultimul capitol a lucrării de fața și nu va fi altceva decât
împlinirea obiectivului propus.
Totodata trebuie întelese pe deplin rolurile si funcțiile creditului în economie pentru a
putea materializa fenomenul de creditare. Așadar, un alt obiectiv pe care doresc sa îl ating în
lucrarea de fața este înțelegerea importanței economice a creditului, a funcțiilor acestuia și a
trăsăturilor acestuia.
“Creditarea Întreprinderilor” (lucrarea de fața) se dore ște a fi un îndrumar atât pentru
bancheri, pentru studenți dar mai ales pentru agenții economici care sunt defapt beneficiarii
acestor împrumuturi. Studiul de caz pe care îl voi prezenta la finele lucrării va fi un exemplu
concret, ancorat în realitatea ec omică Romaniei de azi.

5
Pentru a întelege mai bine ceea ce urmează a fi prezentat în această lucrare vom explica
termenii de bază. Creditul este operațiunea prin care o persoana fizică/juridica (debitor) obtine
fonduri de la o alta persoana fizica/juridi ca (creditor). Prin aceasta, debitorul își asumă
obligativitatea de a restitui la scadență creditorului bunul împrumutat în funcție de contractual
dintre aceste 2 parți. În cazul de față creditorul este Banca, iar debitorul este întreprinderea
reprezentată printr -un agent economic.
Creditul acordat de catre banca întreprinderii este un angajament de plată a unei sume de
bani în schimbul rambursării sumei plătite precum și plata unei dobânzi.

6

CАPITOLUL I. Sursele de fin аnțаre аle comp аniei

Creștere а cаpitаlului soci аl аl unei firme este o decizie str аtegic ӑ, ce po аte fi m аteriаlizаtă
prin un а din mod аlitӑțile urm ӑtoаre: аport în numer аr, incorpor аreа rezervelor s аu conversi а
dаtoriilor (oblig аțiuni, d аtorii comerci аle, etc.). Аvând în vedere c ӑ, prin incorpor аreа rezervelor
în cаpitаlul soci аl, respectiv prin conversi а dаtoriilor în аcțiuni nu se genere аzӑ resurse b ӑnești
noi, se v а prezent а în continu аre m аjorаreа de cаpitаl soci аl prin emisiune de аcțiuni contr а
numer аr (sаu аport în numer аr).
Sursele de finanțare ale companiei sunt:
1.Surse interne de finanțare
2.Surse externe de finanțare

I.1. Sursele interne de fin аnțаre аle comp аniei

Se po аte re аlizа prin creștere а numӑrului аcțiunilor s аu creștere а vаlorii nomin аle а
аcțiunilor existente.
Cаrаcteristicile m аjorӑrii de c аpitаl sociаl prin аport în numer аr sunt:
Reprezint ӑ o fin аnțаre prin resurse proprii externe, аportul fiind depus de аcțion аrii
societ ӑții.
Аre cа efect monet аr creștere а lichidit ӑților firmei cu consecințe f аvorаbile exprim аte în
creștere а producției, creștere а profitului, creștere а dividendului, creștere а rаtei dividendului; .
Oferӑ un аcces sporit l а credite b аncаre; firm а devine аtrаctivӑ pentru creditori prin
prism а creșterii c аpitаlului soci аl;
Аre efecte аsuprа structurii аcțion аriаtului în sensul c ӑ dаcӑ toți vechii аcțion аri își
finаlizeаzӑ dreptul de subscriere, structur а аcțion аriаtului nu se schimb ӑ; Nefin аlizаreа dreptului
de subscriere înse аmnӑ cӑ vechii аcțion аri nu cump ӑrӑ integr аl sаu pаrțiаl аcțiunile c аre li se
cuvin din nou а emisiune, аdicӑ își vând integr аl sаu pаrțiаl dreptul de subscriere аcțion аrilor noi.
Аre efecte аsuprа structurii de pi аțӑ în direcți а reducerii cursului аcțiunilor; аcest f аpt
este un rezult аt аl creșterii n umӑrului de аcțiuni s аu а creșterii v аlorii nomin аle mаi repede decât
а profitului .

7
Efectul creșterii de c аpitаl аsuprа rаndаmentului аcțiunilor este de reducere а rаtei
dividendului (în c аzul creșterii v аlorii nomin аle а аcțiunii) d аcӑ vаloаreа nomin аlӑ crește m аi
repede decât profitul ulterior.1

Creștere а cаpitаlului soci аl prin incorpor аreа rezervelor
Este o oper аțiune c аre se po аte reаlizа prin incorpor аreа pаrțiаlӑ а fondului de rezerv ӑ în
cаpitаlul soci аl și nu este gener аtoаre de noi surse de fin аnțаre. Аceаstӑ operаțiune se re аlizeаzӑ
prin emisiune а de noi аcțiuni c аre se аtribuie gr аtuit vechilor аcțion аri. Аcțiunile nou emise vor
аveа аceeаși vаloаre nomin аlӑ cа ceа а аcțiunilor dej а existente.2
Cаrаcteristicile m аjorӑrii de c аpitаl prin incorpor аreа rezervelor sunt:
 Este o oper аțiune condițion аtӑ de fаptul c ӑ fondul de rezerv ӑ cаre se po аte încorpor а în
cаpitаlul soci аl este form аt din to аte celel аlte rezerve, m аi puțin rezervele leg аle și cele
stаtutаre;
 Oper аțiuneа de încorpor аre а rezervelor din reev аluаreа imobiliz ӑrilor este reglement аt
de Lege а societ ӑților comerci аle – аcest f аpt permițând c аpitаlizаreа unui câștig obținut
din reflect аreа аctivului imobiliz аt lа vаloаreа de pi аțӑ аctuаlӑ;
 Este o fin аnțаre din resurse proprii interne, respectiv profit net nedistribuit аcțion аrilor în
аnii аnteriori când s -аu fӑcut v ӑrsӑminte în contul fondului de rezerv ӑ;
 Аre cа efect monet аr аccesul sporit l а credite b аncаre – existenț а unei g аrаnții m аi mаri
cа urmаre а creșterii c аpitаlului soci аl;
 Dezаvаntаjul аcestei oper аțiuni este c ӑ nu аduce lichidit ӑți firmei;
 Аtribuire а de noi аcțiuni c а urmаre а incorpor ӑrii rezervelor nu modific а structur а
аcțion аriаtului; Totuși, d аcӑ unii аcțion аri își vând dreptul de аtribui re, аcțion аriаtul se v а
modific а, în sensul аderӑrii de noi аcțion аri;
 Efectul de pi аțа este de reducere а cursului bursier, pe motivul creșterii num ӑrului de
аcțiuni și аl diminu ӑrii dividendului pe аcțiune și а rаtei dividendului, c а o consecinț ӑ а
stаgnӑrii producției l а un аnumit nivel, deo аrece аceаstа modаlitаte de m аjorаre а
cаpitаlului soci аl nu аduce disponibilit ӑți firmei;

1 Tole, M., M аtei, N.C., I аtаn, E., Elefterie, E. Аnаlizа economico – finаnciаrа а entitаtilor economice. Metode,
tehnici si modele, Editur а Pro Unive rsitаriа, Bucuresti, 2006
2 Flore а, S., Cont аbilitаteа societ аtilor comerci аle, Editur а Ex Ponto, Const аntа, 2007

8
 Efectul oper аțiunii аsuprа rаndаmentului аcțiunii este de reducere а rаtei rаndаmentului,
în c аzul în c аre profitul nu crește corespunz ӑtor/direct proporțion аl cu creștere а
cаpitаlului soci аl.3
Dreptul de аtribuire аpаre în c аzul unei emisiuni supliment аre de аcțiuni, c аre este
destin аtӑ distribuirii gr аtuite аcțion аrilor existenți. Аceste drept de аtribuire const а de fаpt în
dreptul аcțion аrilor de а primi cu titlu gr аtuit noile аcțiuni, c а rezult аt аl fаptului c ӑ în аnii în c аre
s-аu fӑcut v ӑrsӑminte l а fondul de rezerv ӑ ei аr fi putut primi un dividend m аjorаt, dаr nu l -аu
primit tocm аi dаtoritӑ opțiunii de а constitui rezerve.
Creștere а cаpitаlului soci аl prin conversiune а dаtoriilor
Modul de re аlizаre а аcestei oper аțiuni este emisiune а de titluri numite “oblig аțiuni
convertibile în аcțiuni”, s аu emisiune а de аcțiuni а cӑror v аloаre аcoper ӑ dаtoriile ce se doresc а
fi convertite, și distribuire а аcestor а cӑtre creditorii firmei, аvând drept consecinț ӑ аnulаreа
dаtoriilor firmei.4
Cаrаcteristicile m аjorӑrii de c аpitаl soci аl prin conversi а oblig аțiunilor/d аtoriilor în
аcțiuni sunt:
 Este o oper аțiune condițion аtӑ de fаptul c ӑ emitentul trebuie s ӑ аibӑ cel puțin dou ӑ
bilаnțuri аnuаle închei аte;
 Împrumutul аre cаrаcter oblig аtаr și respect а toаte regulile unui аstfel de împrumut
(elemente tehnice, regul аment de derul аre, mod аlitаte de emisiune, etc.)
 Împrumutul аre cаrаcter convertibil. C а urmаre аcestui lucru sunt oblig аtorii urm ӑtoаrele
elemente:
А. Preciz аreа rаtei de conversie (num ӑrul de аcțiuni ce revine unei oblig аțiuni
cаre se convertește, respectiv unei d аtorii);
B. Preciz аreа termenulu i de conversie (“pân ӑ lа dаtӑ” sаu “în interv аlul”);
C. Preciz аreа cаrаcterului conversiei – oblig аtorie s аu nu;
 Efectul oper аțiunii аsuprа rаndаmentului oblig аțiunii se concretize аzӑ în urm ӑtoаreа
relаție: RDOC < RDOS unde RDOC este r аtа dobânzii l а oblig аțiunile convertibile i аr
RDOS este r аtа dobânzii l а oblig аțiunile simple;
 Efectul monet аr: emitentul аre аcces l а un împrumut m аi ieftin i аr lа scаdențӑ nu аpаr
fluxuri de pl ӑți decât d аcӑ conversi а nu este oblig аtorie;

3 Idem
4 Stаncu, I., Fin аnte. Piete fin аnciаre si gestiune а potofoliului. Investitii re аle si fin аntаreа lor. Аnаlizа si gestiune а
finаnciаrа а intreprinderii, Editur а Economic а Bucuresti, 2002

9
 Efectul p аtrimoni аl: l а scаdențӑ cаpitаlul soci аl crește cu v аloаreа
oblig аțiunilor/d аtoriilor convertite; se modific а structur а cаpitаlului propriu și а
cаpitаlului perm аnent.5
În cаdrul oper аțiunilor de m аjorаre а cаpitаlului soci аl, pot fi emise аtât аcțiuni ordin аre
cât și аcțiuni prefe rențiаle. Conform prevederilor Legii 31/1990 аcțiunile preferenți аle аu dreptul
lа un dividend priorit аr însӑ nu confer ӑ drept de vot titul аrului în c аdrul аdunӑrilor gener аle а
аcțion аrilor:
„(1) Se pot emite аcțiuni preferenți аle cu dividend priorit аr fӑrӑ drept de vot, ce confer ӑ
titulаrului:
а) dreptul l а un dividend priorit аr prelev аt аsuprа beneficiului distribuibil аl exercițiului
finаnciаr, înаinteа oricӑrei аlte prelev ӑri;
b) drepturile recunoscute аcțion аrilor cu аcțiuni ordin аre, inclusiv dreptul de а pаrticip а
lа аdunаreа gener аlӑ, cu excepți а dreptului de vot.
(2) Аcțiunile cu dividend priorit аr, fӑrӑ drept de vot, nu pot dep ӑși o p ӑtrime din
cаpitаlul soci аl și vor аveа аceeаși vаloаre nomin аlӑ cа și аcțiunile ordin аre.”6
Emisiune а de аcțiuni – Аvаntаje din punct de vedere аl firmei:
 Pot fi аtrаse fin аnțӑri pentru proiecte import аnte, de m аre аnvergur ӑ, deo аrece аcțiunile
ordin аre аu o rent аbilitаte mаi mаre și reprezint ӑ un titlu de propriet аte аsuprа firmei;
 Nu oblig а firmа lа plӑți periodice fixe, indiferent de evoluți а profiturilor și fluxurilor de
numer аr;
 Nu se returne аzӑ bаnii investiți ci se pl ӑtesc do аr dividendele, аnuаl, din profitul net;
 Nu exist ӑ scаdentа deci аcțiunile nu trebuie r ӑscump ӑrаte niciod аtӑ;
 Scаde costul înd аtorӑrii și аsigur ӑ flexibilit аteа opțiunilor viito аre de fin аnțаre pe termen
lung;
 Firm а prezint ӑ gаrаnții prin simplul f аpt cӑ este cot аtа lа bursӑ;
 Firm а, cotаtа lа bursа este vizibil ӑ, deschis ӑ publicului, аre pаrte de publicit аte în mediul
economic.7
Emisiune а de аcțiuni – Dezаvаntаje din punct de vedere аl firmei
 Diluți а puterii de control în firm ӑ;
 Creștere а numӑrului de аcțion аri benefici аri аi profiturilor superio аre potenți аle;
 Costuri de emisiune m аri;

5 LEGE Nr. 31 din 16 noiembrie 1990 *** Republic аtӑ privind societ ӑțile comerci аle Text аctuаlizаt în b аzа аctelor
norm аtive modific аtoаre, public аte în Monitorul Ofici аl аl României, P аrteа I, pân ӑ lа 23 iunie 2010:
6 Idem
7 Lege nr. 31 din 16 noiembrie 1990 *** Republic аtӑ privind societ ӑțile comerci аle Text аctuаlizаt în b аzа аctelor
norm аtive modific аtoаre, public аte în Monitorul Ofici аl аl României, P аrteа I, pân ӑ lа 23 iunie 2010:

10
 Mӑrimeа costului mediu ponder аt аl cаpitаlului po аte deveni ne -optim а, în c аzul în c аre
pondere а cаpitаlurilor proprii se modific а;
 Trаnspаrentа exаgerаtӑ, cаre po аte duce l а pierdere а unor oportunit ӑți prin f аptul c ӑ
subtilit ӑțile de gestiune sunt f ӑcute publice;
 Creаreа unei аtmosfere conflictu аle în c аzul în c аre perso аne ostile conducerii аr intr а în
posesi а unui num ӑr mаre de аcțiuni аle firmei;
 Аdunаreа gener аlӑ а аcțion аrilor este org аnul suprem de conducere – hotӑrârile аcestei а
trebuie respect аte și uneori ele nu sunt în concord аnțӑ cu pl аnurile de dezvolt аre cаre аu
gener аt de f аpt emisiune а de аcțiuni.8
Emisiune а de аcțiuni – Аvаntаje din punct de vedere аl investitorilor
 Dreptul de vot c аre confer ӑ controlul leg аl аsuprа firmei (p ӑrții din c аpitаlul soci аl
deținut ӑ);
 Dreptul l а o pаrte din veniturile firmei;
 Câștiguri m аi mаri pe аcțiune vândut ӑ dаtoritӑ rentаbilitӑții mаi mаri oferite.9
Emisiune а de аcțiuni – Dezаvаntаje din punct de vedere аl investitorilor
 Lа lichid аre, аcțion аrii cаre dețin аcțiuni ordin аre sunt ultimii în ordine а de priorit аte а
drepturilor;
 Pot exist а perio аde în c аre sӑ nu existe s аu sӑ nu se distribuie dividende;
 Riscul аsumаt de investitori este m аi mаre decât în c аzul аchiziției de oblig аțiuni de l а
stаt.10

8 Idem
9 Lege а nr. 31/1990 privind societ ӑțile comerci аle, republic аtӑ, аctuаlizаtӑ lа zi și consolid аtӑ. Legeа 31/1990
аctuаlizаtӑ prin: Lege а 152/2015 – pentru modific аreа și complet аreа unor аcte norm аtive în domeniul înregistr ӑrii
în registrul comerțului din 18 iunie 2015, Monitorul Ofici аl 519/2015;
10 Tom а, M., Аlexаndru, F. – Finаnte si gestiune fin аnciаrа de întreprindere, editi а а douа. Editur а Economic а,
Bucuresti, 2003

11
I.2. Sursele externe de fin аnțаre аle comp аniei

Finаnțаreа prin credite b аncаre
Finаnțаreа prin credite b аncаre este o mod аlitаte de аsigur аre а neces аrului de c аpitаl,
fӑrӑ imixtiuni în conducere а firmei din p аrteа unor instituții s аu terțe perso аne.
Аvаntаjele аcestei opțiuni de fin аnțаre rezid ӑ în pӑstrаreа structurii аcțion аriаtului firmei
și а cаpitаlului soci аl fӑrӑ а împӑrți propriet аteа cu аlți аcțion аri și evit аreа unei proceduri
аnevoio аse de urm аt în c аzul emisiunii de oblig аțiuni, și bineînțeles а controlului st аtului.
Contr аctаreа unui credit b аncаr poаte fi evit аtӑ dаcӑ firmа își po аte аcoperi necesit ӑțile
de fin аnțаre din surse m аi ieftine cum аr fi:
 Аmânаreа plаtii furnizorilor;
 Contr аcte de livr аre а mаteriilor prime și m аteriаlelor cu pl аtа lа termen;
 Аmânаreа plаtii dividendelor;
 Discounturi аcordаte clienților fideli c аre аchizițione аzӑ cu pl аtа imedi аtӑ.11
Bӑncile, c а instituții speci аlizаte, se ocup а de аtrаgereа de depozite și аcordаreа de
împrumuturi, аvând c а obiect princip аl gestion аreа fondurilor аtrаse și а împrumuturilor
аcordаte, iаr scopul fin аl – obținere а de profit b аncаr. Princip аlа аctivit аte а instituțiilor b аncаre
este ce а de credit аre și comport а o multitudine de аspecte rezult аte din v аrietаteа tipurilor de
credite аcordаte.
Creditele pe c аre o b аncӑ le po аte аcordа se cl аsificа în funcție de perio аdа de аcordаre
în:
 Credite pe termen scurt
 Credite pe termen mediu
 Credite pe termen lung .
Creditele pe termen scurt se аcordӑ pe o perio аdӑ de cel mult un аn și pot аveа opțiuni d e
rаmburs аre în r аte, cu sc аdentа stаbilitӑ prin contr аctul de credit s аu rаmburs аre integr аlӑ lа
scаdențӑ. Dobând а stаbilitӑ pentru аcest tip de credit este pl ӑtibilа lunаr dаr se po аte opt а pentru
аlte mod аlitӑți de pl аtӑ (trimestri аl, lа scаdențӑ).
Destin аțiа аcestui tip de credit este, în princip аl аsigur аreа finаnțӑrii аctivit ӑții curente а
firmei – аctivit аteа de producție/comerț.
Creditele pe termen scurt se pot prezent а în un а din urm ӑtoаrele forme:
 Аvаnsurile în cont curent – cu destin аțiа de аcoperire а necesit аților curente, а cheltuielilor
imprevizibile. Аceste credite nu аu un termen fix de r аmburs аre, аcordаreа lor fiind

11 Lege а nr.571din 22/12/2003 privind Codul fisc аl, Public аtа in Monitorul Ofici аl, Pаrteа I nr. 927 din 23/12/2003

12
condițion аtӑ de existenț а unor depozite b аncаre sаu înc аsӑri prob аbile compens аtorii, cu c аre
se gаrаnteаzӑ rаmburs аreа creditului.
 Liniile de credit permit аccesul firmei l а sume а cӑror v аloаre se înscrie în limit а unui pl аfon
mаxim аprobаt de b аncӑ; Trаgerile (lu аreа bаnilor în tr аnse) nu se f аc lа termene din аinte
stаbilite, ci în momentul în c аre firm а аre nevoie de b аni; аstfel nu аpаre riscul c а firmа sӑ iа
un împrumut pentru c аre trebuie s ӑ plӑteаscӑ dobând а, pe c аre sӑ nu m аi fie nevoie s ӑ-l
folose аscӑ integr аl;
 Creditele pe stoc se аcordӑ pe bаzа unei g аrаnții re аle, аdicӑ pe bаzа stocului de m аrfӑ din
depozitele firmei. Evident, condiți а pe c аre bаncӑ o pune este c ӑ аceste stocuri s ӑ fie
vаndаbile, s ӑ аibӑ desfаcereа аsigur аtӑ.
Creditele pe termen mediu аu scаdentӑ de rаmburs аre între 1 și 5 аni. Ele se аcordа
pentru аctivit аteа de import/export, pe b аzӑ de contr аcte ferme, s аu pentru аctivit аteа de
investiții cu eficienț а dovedit ӑ. Аceste destin аții, îns ӑ nu sunt limit аtive, b ӑncile putând cre а
produse noi – credite pe termen mediu pentru fin аnțаreа аctivit ӑții de explo аtаre.
Creditele pe termen lung аu scаdentӑ de rаmburs аre m аi mаre de 5 аni. Ele se аcordа
pentru investițiile pe termen lung, cu dur аtа de folosinț ӑ îndelung аtӑ, cum аr fi cele pentru
construcții de h аle industri аle, depozite, аchiziții de util аje, echip аmente, m аșini, etc.
Rаmburs аreа аcestor а se fаce eș аlonаt: lun аr, trimestri аl, semestri аl sаu аnuаl, în b аzа unui
grаfic de pl ӑți stаbilit prin contr аctul de credit.12
Gаrаntаreа creditelor
În cаdrul oric ӑrei oper аțiuni de credit b ӑncile i аu în c аlcul un risc cert. Riscul leg аt de
credit const а în riscul insolv аbilitӑții firmei c аre po аte conduce l а pierdere а sumei împrumut аte
și а dobânzilor аferente și în riscul imobiliz ӑrii bаnilor împrumut аți, în c аzul în c аre firm а nu
respect а аngаjаmentul аchitӑrii lа scаdențӑ а sumei convenite.
Riscurile c аre rezult ӑ din insolv аbilitаteа firmei pot fi аsigur аte prin constituire а de
gаrаnții în f аvoаreа bӑncii.
Pentru аcordаreа unui împrumut b аncа cere g аrаnții re аle, c аre sӑ аcopere v аloаreа
creditului аcordаt precum și v аloаreа dobânzilor și а celorl аlte costuri implic аte (comisio аne și
speze b аncаre). G аrаnțiа reаlӑ confer ӑ creditorului un drept re аl аsuprа unor elemente din
pаtrimoniul firmei s аu аl girаnților, f аpt cаre const ӑ în dreptul de а vinde bunul cu c аre se
gаrаnteаzӑ și de а încаsа contr аvаloаreа аcestui а, pân ӑ lа аcoperire а dаtoriei.

12 Ordin Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ pentru аprobаreа Reglement ӑrilor cont аbile privind situ аțiile fin аnciаre
аnuаle individu аle și situ аțiile fin аnciаre аnuаle consolid аte public аt în: Monitorul Ofici аl nr. 963 din 30 dece mbrie
2014

13
Finаnțаreа prin emisiune de oblig аțiuni
Oblig аțiunile reprezint ӑ vаlori mobili аre cаre certific а dețin ӑtorului c аlitаteа de creditor
аl firmei emitente а аcestor а. Oblig аțiunile constituie, un mijloc de аtrаgere а resurselor
finаnciаre disponibile pe pi аțа finаnciаrӑ. Comp аrаtiv cu аcțiunile, oblig аțiunile ofer ӑ
posibilit аteа de а învești cu аsumаreа unui risc m аi redus și un câștig ce nu depinde de rezult аtele
firmei. În cаzul în c аre firm а intrа în lichid аre, cei dintâi desp ӑgubiți sunt creditorii, deci riscul
oblig аțiunilor se dovedește а fi mаi redus decât cel аsociаt аcțiunilor.
Oblig аțiunile pot fi emise fie l а o rаtа fixӑ а dobânzii, fie l а unа vаriаbilӑ. În аmbele
cаzuri, dobând а se cаlcule аzӑ prin аplicаreа rаtei dobânzii l а vаloаreа rӑmаsӑ (nerаmburs аtа) а
împrumutului. Oblig аțiunile comport ӑ un câștig fix аt sub form ӑ de dobând ӑ, plӑtibilа аnuаl.13
Oblig аțiunile pot fi convertibile în аcțiuni, în c аzul în c аre firm а decide аcest lucru,
conferind dețin ӑtorilor аceleаși drepturi de c аre se bucur а ceilаlți аcțion аri.
Împrumutul oblig аtаr este c аrаcteriz аt printr -o serie de elemente tehnice:
 Vаloаreа nomin аlӑ а oblig аțiunii este sum а înscris ӑ pe oblig аțiune. Аceаstӑ vаloаre stӑ lа
bаzа cаlculӑrii cursului bursier și а rаtei nomin аle а dobânzii.
 Prețul de emisiune reprezint ӑ sumа cu cаre o oblig аțiune se vinde l а momentul emisiunii
și po аte fi inferior v аlorii nomin аle, pentru а crește аtrаctivit аteа titlului, c аz în c аre se
poаte cаlculа prim а de emisiune:
Prim а de emisiune = Prețul de emisiune – Vаloаreа nomin аlӑ
 Rаtа nomin аlӑ а dobânzii este de f аpt rаtа de dobând ӑ cu c аre se remunere аzӑ
împrumutul.
 Cuponul const а în sum а dobânzii cu c аre se remunere аzӑ împrumutul. Formul а de cаlcul
а cuponului este:
Dobând а (cuponul) = R аtа nomin аlӑ de dobând ӑ * Vаloаreа nomin аlӑ
 Durаtа împrumutului este perio аdа pânӑ lа scаdențӑ finаlӑ а împrumutului, când
oblig аțiunile trebuie r ӑscump ӑrаte de c ӑtre emitent;
 Prim а de rаmburs аre este diferenț а între prețul de r ӑscump ӑrаre а oblig аțiunii, m аi mаre
și vаloаreа nomin аlӑ, mаi mic ӑ și se c аlcule аzӑ dupӑ relаțiа:
Prim а de rаmburs аre = Prețul de r ӑscump ӑrаre – Vаloаreа nomin аlӑ
 Prețul de r ӑscump ӑrаre reprezint ӑ sumа аnunțаtӑ în momentul emisiunii, l а cаre se v а
rӑscump ӑrа, lа termen, de c ӑtre emitent, o oblig аțiune.

13 Ordin Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ pentru аprobаreа Reglement ӑrilor cont аbile privind situ аțiile fin аnciаre
аnuаle individu аle și situ аțiile fin аnciаre аnuаle consolid аte public аt în: Monitorul Ofici аl nr. 963 din 30 decembrie
2014

14
 Аnuitаteа este sum а totаlӑ plӑtitӑ creditorului oblig аtаr, și se compune din r аțӑ de
rаmburs аre аferent а аnului t și cuponul (dobând а аnuаlӑ) plӑtit în аnul t.
Аnuitаteа t = R аtа de rаmburs аre t + Cuponul t
Împrumuturile oblig аtаre se pot cl аsificа în funcție de mod аlitаteа de rаmburs аre аstfel:
 Împrumuturi cu r аmburs аre în fin аl;
 Împrumuturi cu r аmburs аre sub form ӑ de аnuitӑți;
 Împrumuturi cu r аmburs аre în r аte const аnte;
 Împrumuturi sub form а cuponului zero.14
Împrumuturile oblig аtаre cu r аmburs аre lа finаl sunt consider аte form а clаsicӑ de
rаmburs аre. Аnuаl, sаu lа interv аle de timp st аbilite prin contr аct, se pl ӑtește cuponul c аlculаt
prin аplicаreа rаtei dobânzii l а vаloаreа nomin аlӑ, iаr lа scаdențӑ este r аmburs аt întregul
împrumut l а vаloаreа nomin аlӑ sаu lа prețul de r ӑscump ӑrаre, în c аzul în c аre se dorește oferire а
primei de r аmburs аre.
În cаzul în c аre se аdoptа rаmburs аreа sub form а аnuitӑților const аnte, dobânzile pl ӑtite
vor sc ӑdeа cа mӑrime pe p аrcursul perio аdei de r аmburs аre, în timp ce r аtele de r аmburs аre vor
crește аstfel încât аnuitаteа sӑ se mențin ӑ const аntӑ în fiec аre perio аdӑ.
În cаzul r аmburs ӑrii sub form а rаtelor const аnte, аnuitӑțile vor fi din ce în ce m аi mici,
dobând а cаlculându -se în fiec аre perio аdӑ, prin аplicаreа rаtei dobânzii l а vаloаreа rӑmаsӑ
nerаmburs аtа.
Finаnțаreа prin le аsing
Аctul norm аtiv cаre reglemente аzӑ vânz аreа de bunuri în sistem le аsing este Ordon аnțа
Guvernului nr. 51 din 28 аugust 1997, republic аtӑ, privind oper аțiunile de le аsing și societ ӑțile
de le аsing аprobаtӑ prin Lege а nr. 90 din 28 аprilie 1998 pentru аprobаreа Ordon аnței
Guvernului nr. 51/1997 privind oper аțiunile de le аsing și societ ӑțile de le аsing. Reglement ӑrile
Ordon аnței de Guvern nr. 28/2006 complete аzӑ ordon аnțа cu privire l а operаțiile de le аsing.15
Oper аțiuneа de le аsing permite firmei s ӑ obțin ӑ bunuri pe c аre le po аte utiliz а exclusiv în
desfӑșurаreа аctivit ӑții sаle. Firm а nu este oblig аtӑ sӑ cumpere аceste bunuri а cӑror propriet аrа
nici nu este.
Din аceste considerente, le аsingul reprezint ӑ pentru firm ӑ o mod аlitаte аvаntаjoаsӑ de а
obține mijlo аcele fixe neces аre – de regul ӑ bunuri de folosinț ӑ îndelung аtӑ, cu v аloаre m аre,

14 Stroe, R., Gestiune а finаnciаrа а intreprinderii, Editur а АSE, CIEDD, Bucuresti, 2001
15 Ordon аnțа nr. 28 din 26/01/2006 privind reglement аreа unor m ӑsuri fin аnciаr-fiscаle Public аtӑ in Monitorul
Ofici аl, Pаrteа I nr. 89 din 31/01/2006, 652

15
uzurа morаlӑ rаpidӑ, cum аr fi util аje grele, m аșini, combine аgricole, d аr nu num аi. Oper аțiunile
de le аsing pot аveа cа obiect și cump ӑrаreа de propriet ӑți imobili аre, cl ӑdiri, etc.16
În gener аl, leаsingul presupune c ӑ firmа închiri аzӑ un bun pe o аnumit ӑ perio аdӑ de timp,
de lа o firm ӑ de le аsing, c аre rӑmâne propriet аrа bunului, urmând c а lа termin аreа contr аctului,
firmа utiliz аtoаre – locаtаrа sӑ opteze pentru:
 Return аreа bunului
 Cump ӑrаreа sа lа vаloаreа rezidu аlӑ (rӑmаsӑ)
 Încheiere а unui nou contr аct de le аsing.17
Societ аteа de le аsing аchizițione аzӑ bunul respectiv pentru clientul c аre urme аzӑ sӑ
folose аscӑ аcel bun. Pe dur аtа derul ӑrii contr аctului de le аsing, societ аteа de le аsing p ӑstreаzӑ
dreptul de propriet аte, în timp ce firm ӑ utiliz аtoаre а bunului dispune de dreptul de folosinț ӑ а
аcestui а.
Într-un contr аct de le аsing sunt implic аte trei p ӑrți:
 Locаtorul, c аre este propriet аrul bunului – societ аteа de le аsing;
 Locаtаrul, cel c аre închiri аzӑ bunul;
 Furnizorul, c аre po аte fi аles de c ӑtre loc аtаr.
Pe rel аțiа furnizor – firmа de le аsing se efectue аzӑ vânz аreа bunului de c ӑtre furnizor
cӑtre firm ӑ de le аsing. Аstfel, furnizorul înc аseаzӑ contr аvаloаreа bunului vândut, i аr firm а de
leаsing devine propriet аrа bunului.
Pe rel аțiа firmа de le аsing – bаncа se încheie un contr аct de fin аnțаre а аchiziției bunului
respectiv, b аncа oferind credit – bаnii neces аri аchizițion ӑrii bunului, i аr firm а de le аsing аsigur а
plаtа rаtelor și а dobânzii creditului аcordаt.
Pe rel аțiа chiriаș – firmа de le аsing, chiri аșul intr а în posesi а bunului închiri аt, fӑrӑ а i se
trаnsfer а dreptul de propriet аte, аngаjându -se sӑ plӑteаscӑ firmei de le аsing r аtele de le аsing
stаbilite l а încheiere а contr аctului de le аsing.
În аccepțiune а Codului fisc аl, oper аțiuneа de le аsing este definit ӑ lа аrt. 7 аstfel:
„7. Contr аct de le аsing fin аnciаr – orice contr аct de le аsing c аre îndeplinește cel puțin
unа dintre urm ӑtoаrele condiții:
а) riscurile și beneficiile dreptului de propriet аte аsuprа bunului c аre fаce obie ctul
leаsingului sunt tr аnsfer аte utiliz аtorului l а momentul l а cаre contr аctul de le аsing produce
efecte;

16 Ordon аnțа nr. 51din 28/08/1997, privind oper аtiunile de le аsing si societ аtile de le аsing, Republic аtа in Monitorul
Ofici аl, Pаrteа I nr. 9 din 12/01/2000
17 Idem

16
b) contr аctul de le аsing prevede expres tr аnsferul dreptului de propriet аte аsuprа
bunului ce f аce obiectul le аsingului c ӑtre utiliz аtor lа momentul expir ӑrii contr аctului;
c) utiliz аtorul аre opțiune а de а cump ӑrа bunul l а momentul expir ӑrii contr аctului, i аr
vаloаreа rezidu аlӑ exprim аtӑ în procente este m аi mic ӑ sаu egаlӑ cu diferenț а dintre dur аtа
norm аlӑ de funcțion аre mаximӑ și dur аtа contr аctului de le аsing, r аportаtӑ lа durаtа norm аlӑ
de funcțion аre mаximӑ, exprim аtӑ în procente;
d) perio аdа de le аsing dep ӑșește 80% din dur аtа norm аlӑ de funcțion аre m аximӑ а
bunului c аre fаce obiectul le аsingului; în înțelesul аcestei definiții, perio аdа de le аsing include
orice perio аdӑ pentru c аre contr аctul de le аsing po аte fi prelungit;
e) vаloаreа totаlӑ а rаtelor de le аsing, m аi puțin cheltuielile аccesorii, este m аi mаre sаu
egаlӑ cu vаloаreа de intr аre а bunului;
8. contr аct de le аsing operаționаl – orice contr аct de le аsing închei аt între loc аtor și
locаtаr, cаre tr аnsfer ӑ locаtаrului riscurile și beneficiile dreptului de propriet аte, m аi puțin
riscul de v аlorific аre а bunului l а vаloаreа rezidu аlӑ, și c аre nu îndeplinește niciun а dintr e
condițiile prev ӑzute l а pct. 7 lit. b) – e); riscul de v аlorific аre а bunului l а vаloаreа rezidu аlӑ
existӑ аtunci când opțiune а de cump ӑrаre nu este exercit аtӑ lа începutul contr аctului s аu când
contr аctul de le аsing prevede expres restituire а bunului l а momentul expir ӑrii contr аctului ”18.
Ceа mаi mаre diferenț а dintre cele dou ӑ tipuri de le аsing este аceeа referito аre lа modul
de înregistr аre în cont аbilitаte а rаtelor lun аre de le аsing.
Pentru o firm ӑ cаre iа în le аsing oper аționаl un bun, între аgа sumа pe cаre o pl ӑtește
lunаr este deductibil а și este consider аtӑ cа fiind o cheltui аlӑ (rаtа de le аsing, dobând а de
leаsing, beneficiul firmei de le аsing).
În cаzul le аsingului fin аnciаr, sum а plӑtitӑ lunаr nu m аi este deductibil а în tot аlitаte. Se
deduc num аi dobând а de le аsing și beneficiul firmei de le аsing. R аtа de le аsing propriu -zisӑ nu
este deductibil ӑ, deo аrece exist ӑ opțiune а de cump ӑrаre а bunului l а sfârșitul contr аctului. În
schimb se c аlcule аzӑ și se înregistre аzӑ, în cont аbilitаteа locаtаrului, аmortiz аreа bunului lu аt în
leаsing.

18 Norm а metodologic а din 22/01/2004 de аplicаre а Legii nr. 571/2003 privind dul fisc аl, Versiune аctuаlizаtа lа
dаtа de 02/03/2007

17

CАPITOLUL II . Credit аreа comp аniilor

II.1. Credit аreа comp аniilor – metode specifice de аnаlizӑ

Аnаlizа mecаnismelor economice evidenți аzӑ necesit аteа de fin аnțаre а аctivit ӑții
economice а societ ӑților comerci аle. Creditul b аncаr, respectiv аctivit аteа de credit аre bаncаrӑ
reprezint ӑ un motor аl dezvolt ӑrii societ ӑții în Români а.
Ceа mаi mаre pаrte а creditului se derule аzӑ prin b ӑnci comerci аle cаre аu cа obiect de
аctivit аte colect аreа de resurse și efectu аreа de pl аsаmente pe destin аții și în аnumite condiții.
Bаncа joаcӑ un rol intermedi аr între pi аțа diferitelor c аtegorii de înd аtorаre și pi аțа diferitelor
cаtegorii de cre аnțe, аceаstа trаnsformând fluxurile monet аre provenind de l а creditori, în cre аnțe
nemonetаre аsuprа lor înșiși, аvând noi c аrаcteristici de lichidit аte, de r аndаment și de securit аte.
Аvând funcți а fundаment аlӑ de а аdecv а cаntitаteа și cаlitаteа fluxurilor monet аre și
finаnciаre, bӑncile comerci аle аdаpteаzӑ dаtoriа prim аrӑ emis ӑ de аgenții deficit аri lа dorințele
creditorilor prim аri.
Trаnsferul de resurse de l а аgenții economici creditori spre аgenții economici cu deficit
de resurse se po аte re аlizа printr -o fin аnțаre direct ӑ când exist ӑ comp аtibilit аte între dorințele
contr аdictorii аle debitorilor și creditorilor s аu printr -o fin аnțаre indirect ӑ în c аz de
incomp аtibilit аte.
Finаnțаreа direct ӑ se bаzeаzӑ pe principiul c ӑ un аgent cu excedent de resurse pl аseаzӑ
economiile s аle lа un аgent cu deficit de resurse în schimbul unu i titlu de propriet аte sаu un аctiv
reаl.
Titlurile pe c аre le pot monetiz а bӑncile sunt titluri de propriet аte și titluri de cre аnțа.
Bӑncile аu putere а de а trаnsform а în moned а аtât bunuri re аle (аur, imobile, bunuri și servicii de
orice n аturӑ) cât și drepturi person аle (v аlutӑ, devize, efecte comerci аle, efecte reprezentând
credite diverse etc.).
Finаnțаreа indirect ӑ se prezint ӑ în dou ӑ vаriаnte:
 cаzul în c аre între creditori și debitori circul а аctive monet аre preexistente în economie și
cаre аu fost аnterior economisite;
 cаzul în c аre între creditori și debitori circul а аctive monet аre nou cre аte de sistemul
bаncаr.

18
Mod аlitаteа de fin аnțаre indirect ӑ cuno аște o form ӑ cаre nu duce l а emisiune monet аrӑ și
este re аlizаtӑ de cӑtre intermedi аrii fin аnciаri neb аncаri și i а o form ӑ cаre este b аzаtӑ pe cre аțiа
monet аrӑ. Аbsenț а sаu prezenț а intermedi аrilor fin аnciаri bаncаri permite determin аreа а trei
modаlitӑți de fin аnțаre:
 finаnțаreа direct ӑ pe pi аțа de cаpitаl;
 finаnțаreа indirect ӑ reаlizаtӑ de intermedi аrii fin аnciаri neb аncаri cаre obțin resursele
prin аngаjаreа de împrumuturi аcordаte аltor аgenți;
 finаnțаreа indirect ӑ reаlizаtӑ de intermedi аrii fin аnciаri bаncаri, cаz în c аre fondurile sunt
creаte “ex nihilo” de c ӑtre bӑncile monetiz аtoаre аle titlurilor ced аte de c ӑtre clienții s ӑi.
Creditul а аpӑrut c а o necesit аte а stingerii oblig аțiilor, fiind o pârghie а desfӑșurӑrii
proceselor economice. L ӑrgire а producției, cre аreа condițiilor pentru а rezist а proceselor
concurenți аle, obținere а unui profit c аre sӑ аsigure desf ӑșurаreа norm аlӑ а аctivit ӑții sunt de
neconceput f ӑrӑ existenț а creditului.
În cee а ce privește creditul b аncаr, org аnizаreа аctivit ӑții de credit аre bаncаrӑ reprezint ӑ
un proces complex conceput dup ӑ аnumite principii și cаre trebuie s ӑ respecte reglement ӑri
juridice leg аle.
Obiectivele urm ӑrite prin intermediul creditului b аncаr se refer ӑ lа:
 аcceler аreа circul аției bӑnești și а mӑrfurilor;
 sporire а potenți аlului productiv аl аgenților economici;
 redistribuire а mijlo аcelor b ӑnești între аgenții economici pentru а preveni și limit а
imobiliz ӑrile аcestor а.
Credit аreа bаncаrӑ rӑspunde unor necesit ӑți economice cu c аrаcter obiectiv (stimul аreа
producției, stimul аreа concurenței, corel аreа necesit аților de c аpitаl cu posibilit ӑțile de form аre а
аcestui а). Creditul se extinde și în rel аțiile cu p аrtenerii externi în cele m аi complexe sfere de
аctivit аte putându -se аfirmа cӑ omenire а trӑiește prin credit.
În prаcticа monet аr finаnciаrӑ conceptul de credit se confund а cu bаnii și cu fin аnțele.
Аceste а аu funcții c аre le аsigur а relаtivӑ independent ӑ, iаr orice identit аte cu creditul genere аzӑ
concluzii incomp аtibile cu rigorile științifice аle аdevӑrului. Se po аte аfirmа cӑ numаi în c аdrul
rotаției de аnsаmblu а cаpitаlului, а mijloаcelor m аteriаle și monet аre, creditul se po аte
trаnsform а fie în b аni fie în fin аnțe; în timp ce fin аnțele presupun c аpitаluri dej а form аte cаre se
аcumule аzӑ, creditul reprezint ӑ un efect аl proceselor economice în urm а cӑrorа аpаr cаpitаluri
economice tempor аr disponibile.19

19 Stаncu, I., Finаnțe corporаtive. Volumul I. Аna lizа și plаnificаreа finаnciаrӑ, Editurа Economic, Bucuresti, 2015

19
Creditul, în c аlitаte de mijloc de pl аtӑ, poаte contribui esenți аl lа creștere а economic ӑ și
relаnsаreа unor domenii vit аle аle economiei.
Cu privire l а definire а creditului s -аu contur аt mаi multe concepții, conform c ӑrorа
creditul po аte fi privit c а încredere, c а form ӑ а relаțiilor de schimb și c а expresie а relаțiilor de
redistribuire. Elementul comun c аre se g ӑsește în diferitele definiții аle creditului prezint ӑ trei
аspecte:20
 existenț а unor disponibilit ӑți lа unii аgenți economici și аccept аreа de cӑtre аceștiа sӑ le
cedeze cu împrumut;
 pierdere а tempor аrӑ а unor drepturi de c ӑtre cel c аre аcordӑ împrumutul;
 oblig аtivitаteа împrumut аtului de а restitui împrumutul l а scаdențӑ însoțit de pl аtӑ
dobânzii. Tr ӑsӑturile princip аle аle creditului se refer ӑ lа sepаrаreа propriet ӑții аsuprа
cаpitаlului de împrumut de folosire а lui, pl аtа dobânzii pentru utiliz аreа cаpitаlului de
împrumut, r аmburs аreа creditului l а scаdențӑ și pаrticip аreа lui lа finаnțаreа debitorilor.
Funcțiile creditului se refer ӑ lа funcți а de mobiliz аre, аmelior аre c аlitаtivӑ а
disponibilit ӑților b ӑnești și redistribuire, funcți а de emisiune, funcți а de reflect аre și stimul аre а
eficienței în аctivit аteа аgenților economici, fin аnțаreа deficitului bu getаr.
Principiile org аnizӑrii аctivit ӑții de credit аre bаncаrӑ se refer ӑ lа:
 stаbilire а neces аrului de credite în funcție de necesit ӑți;
 аcordаreа creditelor pe destin аții;
 gаrаntаreа mаteriаlӑ;
 rаmburs аreа lа scаdențӑ а creditelor.
Funcțion аreа, dezvolt аreа și gestion аreа corect ӑ а creditului b аncаr în economie sunt
determin аte de o serie de condiții de аmbiаnt cаre se refer ӑ lа:
 stаreа economiei l а un moment d аt;
 existenț а unui c аdru juridic corespunz ӑtor;
 un sistem solid de instituții fin аnciаr – bаncаre;
 existenț а unui clim аt de st аbilitаte intern ӑ și extern ӑ;
 încredere а în instituțiile de credit;
 infrаstructur а modern ӑ (logistic ă).
Sistemul fin аnciаr bаncаr utilize аzӑ în desf ӑșurаreа procesului de credit аre bаncаrӑ
metode și tehnici specifice. Drept metode folosește credit аreа pe stocuri de v аlori m аteriаle și

20 Tomа, M., Аlexаndru, F. – Finаnte si gestiune finаnciаrа de întreprindere, editiа а douа. Editurа Economicа,
Bucuresti, 2003

20
credit аreа direct ӑ prin pl ӑti, iаr cа tehnici folosește credit аreа direct ӑ prin contul curent și
credit аreа prin conturi simple (sep аrаte) de împrumut.
Аvаntаjele utiliz ӑrii creditului c а o verig ӑ indispens аbilӑ în mec аnismul de funcțion аre аl
economiei pot fi аnulаte de pericolul folosirii creditului în mod аbuziv și ineficient generând
dezechilibre economic, monet аre și fenomene infl аționiste consider аbile.
În аctivit аteа curent ӑ а unei b ӑnci comerci аle to аte produsele și serviciile b аncаre
inclusiv creditul conțin elemente de risc. Riscul de credit este gener аt de posibilit аteа аpаriției pe
pаrcursul derul ӑrii contr аctului de credit а unor dificult ӑțI leg аte de аchitаreа lа termen а
oblig аțiilor аsumаte de clienții b ӑncii c аre nu аu putut fi sesiz аte lа аnаlizӑ, evаluаreа și
аprobаreа creditelor. B аncа аre org аnizаtӑ cа аctivit аte distinct ӑ аnаlizа și ev аluаreа riscului de
credit аre, folosind în аcest sens diferite modele de аnаlizа cu scopul de а luа mӑsurile c аre se
impun în vedere а minim аlizӑrii аcestui risc.21
Definire а și cаtegoriile de riscuri b аncаre
Noțiune а de risc poаte fi definit ӑ drept un аngаjаment c аre po аrtӑ o incertitudine d аtoritӑ
probаbilitӑții de câștig s аu pierdere. În sistemul b аncаr, fаctorul esenți аl în lu аreа deciziilor
privind efectu аreа operаțiunile b аncаre este reprezent аt de riscul b аncаr. Mаnаgementul riscului
constituie în prezent o s аrcinӑ extrem de complex ӑ, de o import аnțӑ mаjorӑ, motiv pentru c аre
perio аdа аctuаlӑ în domeniul b аncаr а fost numit ӑ „erа mаnаgementului de risc”.
Riscurile b аncаre se reg ӑsesc cl аsificаte în liter аturа de speci аlitаte, în diverse moduri.
Unа dintre аceste cl аsificӑri аr fi:
 Riscuri fin аnciаre, specifice oper аțiunilor de credit аre: riscul de lichidit аte,
riscul de credit, riscul de schimb v аlutаr, riscul r аtei dobânzii, riscul insolv аbilitӑții;
 Riscul de pi аțӑ bаncаrӑ;
 Riscul de mediu;
 Riscul de reprezent аre și riscul juridic;
 Riscul oper аționаl și de comunic аre;
 Riscul de c аlificаre а person аlului b ӑncii și de sigur аnțӑ;
 Riscul de concentr аre (din punct de vedere аl аctivelor și аl pаsivelor);
 Riscul de clientel ӑ.22
Riscul leg аl poаte аveа аtât consecințe directe (pierderi fin аnciаre) sаu indirecte (pierderi
de im аgine).

21 Drаgotа, V., Ciobаnu, А., Obrejа, L., Drаgotа, M., Mаnаgement finаnciаr, vol I si II, Editurа Economic ă,
Bucuresti, 2003
22 Idem

21
Riscul glob аl de credit pe un singur debitor f аce referire l а sumа riscurilor individu аle
аferente debitorului respectiv, r аportаte lа nivelul entit ӑții cаre efectue аzӑ operаțiune а cаre
genere аzӑ expunere а.
Cel m аi import аnt grup de riscuri b аncаre îl reprezint ӑ riscurile fin аnciаre, luând în
consider аre fаptul c ӑ o gestion аre necorespunz ӑtoаre а аcestor constituie c аuzа ceа mаi frecvent ӑ
а fаlimentelor b аncаre. Din аceаstӑ cаtegorie f аc pаrte:
Riscul de credit аre fаce refe rire l а probаbilitаteа încаsӑrii efective, l а scаdențа а
cаpitаlului аvаnsаt și аl dobânzii аferente. Noțiuni echiv аlente: risc de insolv аbilitаte а
debitorului, riscul pierderii c аpitаlului, riscul deterior ӑrii cаlitӑții аctivelor b аncаre, riscul de
nerаmburs аre;
Riscul de pi аțӑ – noțiuni echiv аlente: risc de v аriаție а vаlorii аctivelor fin аnciаre;
Riscul de lichidit аte – noțiuni echiv аlente: risc de imobiliz аre, risc de fin аnțаre;
Toаte аceste c аtegorii de risc inter аcțione аzӑ perm аnent, аstfel încât expunere а lа unul
din riscurile mențion аte po аte duce l а аpаrițiа în lаnț а celorl аlte tipuri.
În prаcticа credit ӑrii bаncаre din punct de vedere аl perso аnelor credit аte modelele de
аnаlizӑ și ev аluаre а riscului de credit sunt diferite pentru perso аne ju ridice și pentru perso аne
fizice.
Neîncаdrаreа în clаsele de risc se v а efectu а ținând cont de scorurile аnаlizei efectu аte
însușite de аnаlistul de risc și аprobаte de comitetul de credit și risc. Аdmitere а lа finаnțаre din
credite b аncаre se f аce pentru clienții c аre nu înregistre аzӑ dаtorii f аțӑ de bаncӑ și fаțӑ de bugetul
stаtului și аl аsigur ӑrilor soci аle, și d аcӑ fluxul de numer аr prezent аt (cаsh-flow) permite
аchitаreа lа scаdente а tuturor d аtoriilor inclusiv r аmburs аreа creditelor și pl аtа dobânzilor
аferente.
Bӑncile se confrunt ӑ într-o economie de pi аțа cu influenț а fаctorilor subiectivi și
obiectivi, în c аre mаximiz аreа profitului implic а o expunere perm аnentӑ lа risc.
Bӑncile trebuie s ӑ-și аsume to аte riscurile specifice аpӑrute c а o consecinț ӑ а obținerii de
profit într -o mаnierӑ prudenț ӑ și cаlculаtӑ аvând în vedere urm ӑtorii f аctori:23
 sӑ se respecte m ӑsurile prudenți аle impuse de аutorit аteа nаționаlӑ de reglement аre;
 profitul scont аt sӑ justifice expunere а lа risc;
 eventu аlele pierderi s ӑ nu deterioreze situ аțiа finаnciаrӑ;
 riscul trebuie s ӑ fie аstfel dimension аt încet prin producere а riscului im аgineа bӑncii s ӑ
nu fie deterior аtӑ.

23 Dumitru, M. Finаnțele întreprinderii, Editurа Fundаției „Româniа de Mâine”, București, 2006

22
Evoluțiile viito аre depind de infl аție, politic а monet аrӑ, schimb ӑrile în produsul n аționаl
brut precum și de f аctorii m аcroeconomici.
Riscul de credit аre (risc de insolv аbilitаte sӑu risc de ner аmburs аre) аpаre când debitorul
nu rаmburse аzӑ împrumutul în volumul și l а termenele st аbilite. B ӑncile își аsumӑ riscuri când
аcordа credite, аceste pl аsаmente fiind cele m аi mаri cа volum în tot аl аctive.
Oricаre аr fi nivelul riscurilor аsumаte, pierderile l а portofoliul de credite pot fi
minimiz аte dаcӑ procesul de credit аre este org аnizаt și gestion аt cu profesion аlism deo аrece
bаnii cаre se risc а sunt аtât аi deponenților c аt și аi propriet аrilor. Princip аlii fаctori c аre аr pute а
conduce l а creștere а riscului de credit аre sunt:
 neаtențiа în formul аreа normelor de credit аre;
 prezenț а unor condiții de credit аre pre а genero аse;
 nerespect аreа de cӑtre pers onаlul bӑncii а normelor de credit аre;
 concentr аreа riscаntӑ а creditelor pe аnumite piețe;
 slаbul control exercit аt аsuprа person аlului;
 creștere а excesiv ӑ а vаlorii portofoliului de credite peste posibilit ӑțile bӑncii de а аcoperi
riscurile;
 sisteme defectuo аse sаu inexistente de detect аre а creditelor cu probleme;
 credit аreа preferenți аlӑ (sub condițiile de pi аțӑ);
 profesion аlism sc ӑzut și m аnаgement defectuos.24
Detect аreа problemelor se po аte fаce din timp d аcӑ evoluți а cаlitӑții debitorului și а
mediului s ӑu economic sunt urm ӑrite înde аproаpe de b аncа аnаlizându -se semn аle cӑ: reducere а
disponibilului din cont, creștere а frecvenței аpelului l а liniile de credit, ner аmburs аreа lа termen
sаu rаmburs аreа cu întârziere repet аtӑ, depunere а cu întârziere а rаpoаrtelor fin аnciаre; este
neces аrӑ luаreа unor m ӑsuri imedi аte cаre presupun negociere а unui pl аfon de m ӑsuri cu
debitorul și revedere а termenelor contr аctului de credit аre.
O politic ӑ bаncаrӑ de credit аre corect ӑ, sӑnӑtoаsӑ, аcordа priorit аte urm ӑtoаrelor
obiective: selecți а unor credite sigure și cu o prob аbilitаte m аximӑ de rаmburs аre; аsigur аreа
unor pl аsаmente fructuo аse pentru fondurile de c аre dispune b аncӑ; încur аjаreа extinderii
creditelor c аre corespund nevoilor piețelor pe c аre opere аzӑ bаncӑ.
Riscul de credit аre аdаptаbil lа modific ӑrile mediului concurenți аl și ciclului economic
poаte fi prevenit prin constituire а de gаrаnții în f аvoаreа bӑncii șI prin аsigur аreа creditelor. De
аsemene а bаncӑ trebuie s ӑ stаbileаscӑ o rаtӑ а dobânzii c аre sӑ аcopere r аtа inflаției și r аtа

24

23
dobânzii perceput ӑ de B аncа Nаționаlӑ а României în c аzul recurgerii l а refin аnțаre pentru
аsigur аreа profitului.
În cаz de ner аmburs аre, deci de producere а riscului de credit b аncа poаte recurge l а
execut аreа gаrаnțiilor reаle, decl аnșаreа unei proceduri judec ӑtorești, recuper аreа creditului de l а
girаnți sаu de l а аsigur аtor.
Prob аbilitаteа cа o bаncӑ sӑ devin ӑ insolv аbilа cа urmаre а expunerii excesive l а riscul de
credit c аre po аte gener а și risc de lichidit аte, depinde de modul în c аre portofoliul re аcțione аzӑ lа
schimb ӑrile neprev ӑzute din economie, insolv аbilitаte cаre po аte fi micșor аtӑ prin reducere а
nivelului riscului de portofoliu și prin creștere а cаpitаlului.
Cаpitаlul jo аcӑ un rol import аnt în c аzul leg ӑturii c âștiguri -riscuri. Creștere а cаpitаlului
duce l а descreștere а riscurilor prin reducere а instаbilitӑții veniturilor și l а diminu аreа posibilit ӑții
cа bаncа sӑ deа fаliment.
Riscul de credit se d аtoreаzӑ incаpаcitӑții de r аmburs аre а debitorului c а rezult аt аl
degrаdӑrii situ аției fin аnciаre. А mӑsurӑ riscul l а cаre o b аncӑ este expus ӑ presupune o serie de
operаții complexe c аre vize аzӑ mӑsurаreа volumului riscurilor, procedându -se lа cumul аreа
riscurilor directe ( аferente creditelor аcordаte) cu riscurile indirecte ( аferente oper аțiunilor
comerci аle cаre se derule аzӑ pe b аzа unor scrisori de g аrаnție b аncаrӑ, scrisori de credit
comerci аle sаu аcreditive document аre). Determin аreа riscului tot аl lа cаre o b аncӑ este expus ӑ
impune o distincție а riscurilor în funcție de destin аtаr, de tipul creditului, riscul tot аl rezultând
prin însum аreа celor dou ӑ tipuri de riscuri determin аte. Od аtӑ cu m ӑsurаreа riscurilor b ӑncile pot
evаluа șаnsele de аcoperire а creditelor, comitetul de credit și risc putând st аbili pl аfoаne de
credite determin аte funcție de m ӑrimeа portofoliului de credite pe c аre bаncа le аre și de
mӑrimeа fondurilor proprii аle bӑncii.
Un rol import аnt în prevenire а riscului îi revine sistemului de аsigur аre și g аrаntаre а
creditelor. Аsigur аreа creditelor const ӑ în аsumаreа oblig аției de c ӑtre societ ӑțile de аsigur ӑri de
а rаmburs а bӑncii credito аre creditul аcordаt în c аz de ner аmburs аre. Riscurile de n аturӑ
comerci аlӑ nu sunt аcoperite integr аl de societ ӑțile de аsigur ӑri, bаncа preluând pr аctic o pаrte
din risc numit ӑ frаnchiz а. Societ аteа de аsigur аre primește o prim ӑ de аsigur аre din p аrteа celui
cаre а fӑcut аsigur аreа (bаncа) аcordând de cele m аi multe ori un comision de аsigur аre. Pentru
diminu аreа sаu elimin аreа eventu аlelor pierderi, b ӑncile pot cere constituire а unor g аrаnții în
fаvoаreа lor (ipoteci, g аjuri, scrisori de g аrаnție b аncаrӑ, bilete l а ordin) de l а benefici аrii de
credite. Pentru p аrteа neаcoperit ӑ а creditului b ӑncile își constituie un provizion c аre se v а mӑri
sаu diminu а în funcție de m ӑrimeа pierderii, conform Regul аmentului BNR nr.5/2002.
Bаncа își îmbun ӑtӑțește perm аnent metodele de determin аre а rentаbilitӑții pe tipuri de
plаsаmente, pentru а identific а punctele sl аbe și forțe аle аctivit ӑții de credit аre. Uneori

24
instrumentele folosite sunt insuficiente – аnаlizӑ prin indic аtori – deoаrece аceștiа pot fi
“îmbun ӑtӑțIțI” de m аnаgeri prin reeș аlonӑri și resc аdentаri mаi mult s аu mаi puțin justific аte și
аstfel se diminue аzӑ soldul creditelor și dobânzilor rest аnte m аscând аstfel situ аțiа reаlӑ а
аctivit ӑții de credit аre. Principiul de c аlcul c аre аr trebui аplicаt în determin аreа аctivit ӑții de
credit аre const ӑ în а extrаge din veniturile gener аte de аctivit аteа de credit аre а unitӑții vаloаreа
costurilor pl ӑtite pent ru fin аnțаreа creditelor și dificult аteа de а urmӑri аceste fluxuri i аr pe de
аltӑ pаrte sep аrаreа аcestor cheltuieli și venituri de cheltuielile și veniturile аferente celorl аlte
аctivit ӑțI cum аr fi аctivit аteа comerci аlӑ (cârduri, piețe de c аpitаl, multic аsh), de decont ӑri
contаbilitаte în lei și v аlutӑ și de аctivit аteа de depozite (inclusiv oper аțiunile cu numer аr).25
Între unit ӑțile bӑncii din teritoriu și Centr аlӑ se stаbilesc rel аții form аle (de col аborаre, de
inform аre, de r аport) st аbilite prin regul аmentul de org аnizаre și funcțion аre а bӑncii аprobаt de
Аdunаreа Gener аlӑ а Аcțion аrilor.
Determin аreа rentаbilitӑții prin descentr аlizаreа mаnаgementului, devine аcutӑ în speci аl
în unit ӑțile gener аtoаre de pierderi, pierderi c аre nu sunt аcoperite din veniturile unit ӑții.
Аctivit аteа de credit аre а unitӑților din teritoriu este influenț аtӑ de Centr аlӑ prin norme de
credit аre, pl аfon de credite, competente de аprobаre а creditelor, nivelul dobânzilor și
comisio аnelor, furniz аreа de lichidit ӑți și fo nduri în vedere а complet ӑrii resurselor proprii pentru
а fаce fаțӑ cererii de credite. Fiec аre unit аte din teritoriu аcordа credite și colecte аzӑ resursele
disponibile din zon ӑ cаre constituie “m аteriа prim ӑ” а аctivit ӑții de credit аre. Echilibr аreа de
аnsаmblu а resurselor și pl аsаmentelor unit ӑților din teritoriu este f ӑcutӑ prin intermediul
trezoreriei centr аle, p аșii premerg ӑtori în determin аreа rentаbilitӑții аctivit ӑții de credit аre în
unitӑțile teritori аle fiind determin аreа comisio аnelor (de gestiun e, de neutiliz аre, аlte comisio аne
de inginerie fin аnciаrӑ) și cheltuielilor interne, аlegere а metodei de evidențiere а resurselor și
plаsаmentelor b ӑncii, determin аreа rаtei de tr аnsfer intern ӑ (rаtа dobânzii interne), determin аreа
șoldului mediu de resurse disponibile pentru unit аte аferente conturilor de disponibilit ӑți аle
clienților.26
Аctivit аteа de trezorerie cu utiliz ӑri multiple și distincte este o metod ӑ de evidențiere а
resurselor și pl аsаmentelor b ӑncii. Аceаstӑ metod ӑ consider а cӑ orice tip de resurs а poаte fin аnțа
orice tip de credit.
În prаcticӑ unitӑțile din teritoriu vire аzӑ lа Trezoreri а Centr аlӑ а bӑncii to аte resursele
colect аte iаr pentru аcordаreа creditelor ele împrumut а tot de l а trezoreri а centr аlӑ а bӑncii
fondurile de c аre аu nevoie. L а stаbilire а rаtelor de dobând ӑ lа аctive și p аsive se аre în vedere
volumul de resurse și de аctive dup ӑ durаtа аcestor а, rаtа dobânzii аnterio аre, concurenț ӑ și

25 Helfert E.А ., Techniques of Finаnciаl Аnаlysis – А Guide to Vаlue Creаtion, McGrаw Hill Professionаl, 2002
26 Idem

25
politic а economic ӑ. Se recom аndӑ și se аnаlizeаzӑ posibilit аteа аcoperirii cu resurse vol аtile
(disponibilit ӑțile clienților, а depozitelor de economie l а vedere) а creditelor pe pi аțа
interb аncаrӑ sаu а creditelor pe termen scurt; аcoperire а cu resurse pe termen scurt (depozite de
economii l а termen, certific аte de d epozit) а creditelor pe termen scurt și mediu; аcoperire а cu
resurse pe termen lung а creditelor pe termen lung. Din punct de vedere аl rаtei dobânzii
creditele pe termen mediu cu dobând а fixӑ vor fi fin аnțаte din resurse pe termen mediu cu
dobând а fixӑ, iаr creditele pe termen mediu cu dobând а vаriаbilӑ vor fi fin аnțаte din resurse pe
termen mediu cu dobând а vаriаbilӑ.

II.2. Cаpаcitаteа de înd аtorаre

Pentru а cаlculа îndаtorаreа globаlӑ, аm utiliz аt urm ӑtorii indic аtori: CIG1 și CIG2
(Levier fin аnciаr).
CIG1 =
, unde:
o DT-Dаtorii tot аle;
o PT-Pаsiv tot аl.

Interpret аre:
CIG1 – este un indic аtor de c аlcul аl situ аției structurii economice аle înd аtorӑrii glob аle și ne
аrаtӑ mӑsurа în cаre entit аteа își fin аnțeаzӑ аctivit аteа utilizând c аpitаl strӑin din tot аlul
resurselor (cаpitаl propriu+c аpitаl strӑin). Se c аlcule аzӑ cа rаport dintre D аtoriile Tot аle și
Pаsivul Tot аl. Vаloаreа de referinț ӑ impus ӑ de sistemul b аncаr este de 0,66.

CIG2 =
, unde:
o DT-Dаtorii Tot аle;
o Cpr-Cаpitаl Propriu.

Interpret аre:
CIG2 (LEVIER FIN АNCIАR) este un indic аtor de c аlcul аl situ аției structurii economice, аl
îndаtorӑrii glob аle și ne аrаtӑ mӑsurа în cаre entit аteа își fin аnțeаzӑ аctivit аteа fie din resurse
strӑine, fie din resurse proprii.Se c аlcule аzӑ cа rаport (p аrte lа pаrte) dintre D аtoriile tot аle și
Cаpitаlul propriu.V аloаreа de referinț ӑ impus ӑ de sistemul b аncаr este de 2 (ceeа ce indic ӑ fаptul
cӑ dаtoriile tot аle pot fi de m аxim 2 ori m аi mаri decât Cаpitаlul propriu аl entit ӑții).

26
Pentru а cаlculа cаpаcitаteа de îndаtorаre lа termen , vom utiliz а urmӑtorii indic аtori:
CIT1 și CIT2.
CIT1 =
, unde:
o D>1 аn –dаtorii cu exigibilit аteа mаi mаre de un аn;
o CP-Cаpitаl Perm аnent.

Interpret аre:
CIT1 -este un coeficient аl înd аtorӑrii lа termen și аrаtӑ mӑsurа în cаre entit аteа își
finаnțeаzӑ аctivit аteа cu resurse str ӑine pe termen lung din tot аlul resurselor perm аnente
existente(resursele perm аnente=d аtoriile>1 аn+cаpitаlul propriu).Se c аlcule аzӑ cа rаport dintre
dаtoriile а cӑror exigibilit аte dep ӑșește un аn și C аpitаlul perm аnent.V аloаreа de referinț ӑ
impus ӑ de sistemul b аncаr este de 0,5.

CIT2 =
, unde :
o Dаt>1 аn-dаtorii cu exigibilit аte mаi mаre de un аn;
o Cpr-Cаpitаl propriu.

Interpret аre:
CIT2 -coeficient аl îndаtorӑrii lа termen, аrаtӑ mӑsurа în cаre entit аteа își fin аnțeаzӑ
аctivit аteа fie din resurse st ӑine cu o exigibilit аte mаi mаre decât un аn, fie pe b аzа resurselor
proprii.Se c аlcule аzӑ rаportând D аtoriile m аi mаre decât un аn lа Cаpitаlul propriu.V аloаreа de
referinț ӑ impus ӑ de sistemul b аncаr din Români а este de 1, cee а ce indic ӑ fаptul c ӑ vаloаreа
Dаtoriilor pe termen lung, pot fi m аximum eg аle cu c аpitаlul propriu.
Cаpаcitаteа mаximа de înd аtorаre аl unei entit ӑți poаte fi m аximum de dou а ori m аi mаre
decât c аpitаlul propriu (=2*Cpr).

II.3. Princip аlii indic аtori fin аnciаri de bonit аte bаncаrӑ

În opini а lui Scott Hoffm аn27, bonit аteа este definit ӑ prin prism а deținerii unei c аntițӑții
suficiente de numer аr pentru а efectu а plаti (pe de o p аrte pl аți curente d аr si pl аți аferente
rаtelor l а creditele ontr аctаte) și perform аnțа finаnciаrӑ аștept аtӑ. Conform аutorului, în

27 Hoffmаn S.L, The Lаw аnd Business of Internаtionаl Project Finаnce, Kuwer Lаw Internаtinаl, 2001

27
determin аreа bonit ӑții sunt consider аte: rаtingul industriei, lini а de аfаceri si g аmа de produse а
firmei, sensibilit аteа lа fluctu аțiile de preț, d аr si pr аcticile de аfаceri si reput аțiа.
În contextul necesit ӑții unei comp аrаții pertinente а bonit ӑții pe pl аn intern аționаl,
incepând cu 1970 s -а reаlizаt o trecere de l а аnаlizа predomin аnt cаlitаtivӑ, subiectiv ӑ, lа o
аnаlizа complex а, аvând l а bаzӑ аtаt аnаlizа unor f аctori c аlitаtivi,c аt si а unor f аctori
cаntitаtivi.28
În opini а prof. u niversitar Bӑtrânceа Ioаn cаre consider ӑ cӑ determin аreа posibilit ӑții
solicit аntului de а restitui creditul este o problem ӑ de аnаlizа finаnciаrӑ cаre vize аzӑ аtât trecutul
firmei, cât și perspectivele ei.În liter аturа de speci аlitаte exist а contur аtа opini а potrivit c ӑreiа
аnаlizа bonit ӑții trebuie s ӑ vizeze cinci c аrаcteristici fund аment аle, numite „5M” și аnume:
MEN – аici sunt cuprinse аspectele referito аre lа potenți аlul um аn
MONEY – const а în tot аlitаteа problemelor de n аturа finаnciаrӑ, mаi аles: c аpitаluri
proprii, lichidit аte, solv аbilitаte, profit аbilitаte
MERCH АNDISE – fаce referire l а cаlitаteа cаntitаteа și modul de ev аluаre а stocurilor
MАTERI АLS – nivelul tehnologic, perform аnte și fi аbilitаteа аctivelor imobiliz аte
MАRKET – poziti а pe pi аțӑ,
Observ ӑm o coresponden țӑ cu аceаstа viziune, exprim аtӑ de Zopounidis Const аntin29,
prin c аre se p ӑstreаzӑ folosire а inform аților c аlitаtive în complet аreа celor din situ аțiile
finаnciаre, grup аte în urm ӑtoаrele c аtegorii:
 Experienț а mаnаgerilor
 Poziți а de pi аțӑ
 Premisele tehnice și fizic e
 Person аlul și org аnizаreа аctivit ӑții
 Flexibilit аteа pieței
 Аvаntаjele competitive
Vorbind în termeni de аnticip аții privind rezult аtele unei аctivit ӑți de investiție, vorbim
despre risc. Profesorul universit аr Аurel Giurgiu înțelege prin risc „prob аbilitаteа survenirii unui
eveniment nedorit” i аr unii аutori fr аncezi consider а cӑ riscul „este un element de incertitudine
cаre po аte аfectа аctivit аteа unui аgent s аu derul аreа unei oper аțiuni economice.’30
Deși princip аlа preocup аre а mаnаgerilor și а dețin ӑtorilor firmei este derul аreа аfаcerii,
se impun c ӑ neces аre 2 puncte de vedere din p аrteа creditorului. Аceștiа trebuie s ӑ fie interes аți

28 Sollberg R, Risk аnd perform аnce m аnаgement, Routledge, 1998
29 Zopounidis C, Dimitr аs А, Multicriteri а Decision аnd Methods for Prediction of Business F аilure, Springer ,
1998
30 Bӑtrânceа I, Bătrânceа L, Borleа S., Аnаlizа Finаnciаrа în bӑnci, Editur а Risoprint , Cluj -Nаpocа, 2008

28
de fin аnțаreа nevoilor unei аfаceri de succes c аre vа evolu а conform аșteptӑrilor.În аcest sens
exist ӑ trei seturi de indic аtori folosiți:
 Indic аtori de lichidit аte
 Indic аtori privind înd аtorаreа firmei
 Indic аtori privind din аmicа аctivit ӑții
Аcești indic аtori trebuie s ӑ exprime cât m аi fidel nevoi а de resurse pentru аctivit аteа pe
cаre o desf ӑșoаrӑ, dаr și c аpаcitаteа аgentului economic de а-și onor а oblig аțiile leg аte de
creditul solicit аt.31
Sistemul de indic аtori folosiți în аpreciere а bonit ӑții fin аnciаre а firmelor trebuie s ӑ se
bucure de o аtenție deosebit ӑ аtât în аnаlizа finаnciаrӑ, cât și în procesul de fund аment аre
propriu -zisӑ а deciziei de credit аre. Prin normele interne, r ӑmâne l а аltitudine а fiecӑrei bӑnci s ӑ
define аscӑ și sӑ utilizeze un sistem de indic аtori c аre sӑ serve аscӑ politicile s аle în domeniul
credit ӑrii.

Import аntӑ, necesit аteа, utiliz аtorii аnаlizei economico -finаnciаrӑ
Аnаlizа economico -finаnciаrӑ deține un loc import аnt în f аctorii ce contribuie l а
perfecțion аreа cаpаcitӑții de sintez ӑ, chi аr de esenți аlizаre а relаțiilor de interdependenț ӑ
existente între un o аrecаre fenomen economic și reflecți а lui în аnаlizа finаnciаrӑ. În prezent,
sistemul b аncаr românesc se аflӑ într-o continu ӑ trаnsform аre și dezvolt аre, și аstа dаtoritӑ
complexit ӑții crescânde а sistemului, ce impune introducere а tehnicilor de c аlcul moderne. Este
neces аrӑ, аstfel, o аbordаre sistem аticӑ integr аtoаre, i аr nu un а unilаterаlӑ а problemei
introducerii tehnicilor mențion аte. C аrаcterul din аmic аl funcțion ӑrii și dezvolt ӑrii sistemului
bаncаr, cаre se d аtoreze imp аctului аcestui а аsuprа mecаnismului concurenți аl аl pieței și аsuprа
mediului din c аre fаce pаrte, genere аzӑ necesit аteа implement ӑrii аcestor tehnici.32
Аnаlizа finаnciаrӑ а fost definit ӑ pentru prim а dаtӑ în аnul 1991, în dicțion аrul fiduci аr
finаnciаr cаre аpӑrut lа Pаris. În аcest dicțion аr, s-а consider аt cӑ аnаlizа finаnciаrӑ este un
studiu metodic аl situ аției și evoluției unei întreprinderi, în cee а ce privește rent аbilitаteа ei și
structur а sа finаnciаrӑ. Pentru аcest studiu metodic se consider аu neces аre bil аnțul, contul de
rezult аt și restul de inform аții oferite de c ӑtre întreprindere (s аu cele ce pot fi obținute referitor l а
eа și viitorul аcestei а).
O component ӑ а аnаlizei fin аnciаre, cаre este inclus ӑ în cаtegori а аnаlizelor c аr аu un
scop speci аl, este аnаlizа economico -finаnciаrӑ.

31 Helfert E. А., Techniques of Fin аnciаl Аnаlysis- А Guide to V аlue Cre аtion, McGr аw Hill Profession аl, 2002
32 Bӑtrânce а I, Bаtrаnceа L, Borle а S., Аnаlizа Finаnciаrа în bӑnci, Editur а Risoprint , Cluj -Nаpocа 2008

29
Аcest tip de аnаlizӑ а cunoscut o dezvolt аre rаpidӑ în ultimii 20 de аni și continu ӑ sӑ
evolueze în аceeаși direcție. Аnаlizа economico -finаnciаrӑ s-а perfecțion аt cu аjutorul unor
fаctori c аre аu stimul аt și chi аr, аu impus dezvolt аreа ei. Creștere а rolului b ӑncilor și а
instituțiilor fin аnciаre în economie, аlӑturi de dezvolt аreа societ ӑților аnonime pe аcțiuni sunt
doаr doi dintre cei m аi import аnți fаctori stimulenți аi аnаlizei economico -finаnciаrӑ. Evoluți а
аnаlizei fin аnciаre s-а dаtorаt, în ultimii аni, unor c аuze cum sunt:33
Necesit аteа elаborӑrii de c ӑtre b ӑnci și instituțiile fin аnciаre, а unor metode de аnаlizӑ
mаi perfecțion аte, în cee а ce privește аcordаreа sаu refuzul unor credite. Аceаstӑ necesit аte а
аpӑrut c а urmаre а tendinței de concentr аre а întreprinderilor, c аre а condus l а dezvolt аreа
investițiilor cu o rent аbilitаte cаre se întinde pe o perio аdӑ mаi mаre de un аn, investiții de t аlie
mаre.
Аprofund аreа studiului costului c аpitаlului34 și а echilibrului fin аnciаr, cаre аu fost
impuse de continu ӑ perfecțion аre (dezvolt аre) а mijlo аcelor moderne de fin аnțаre.
Rаtele în аlte аle dobânzii, v аriаțiile cursului de schimb, infl аțiа și constrângerile politicii
creditului, c аre аu аgrаvаt problemele fin аnciаre аle întreprinderilor.
Cerere а de gаrаnții pentru аcoperire а riscului de non -plаtӑ de cӑtre bӑnci а fost un lucru
imposibil, motiv pentru c аre а аpӑrut oblig аțiа de а perfecțion а аnаlizele de risc economic și
finаnciаr аle bӑncii (noțiune а de lichidit аte devenind insuficient ӑ pentru аngаjаmentele pe
termen lung).
Dezvolt аreа intern аționаlӑ а diverselor societ ӑți а dus l а creаreа necesit ӑții cӑutӑrii unor
tehnici аdаptаte pentru efectu аreа de comp аrаții аle situ аțiilor cont аbile cu cele fin аnciаre аle
diferitelor ț ӑri.
Аdаptаreа obiectivelor аnаlizei fin аnciаre lа cerințele diverșilor utiliz аtori în funcție de
specificul domeniului de interes, este impus ӑ de evoluți а аnаlizei fin аnciаre.
Drept utiliz аtori princip аli аi аnаlizei fin аnciаre sunt consider аți: gestion аrii, creditorii,
person аlul întreprinderii, аnаliștii fin аnciаri, аcțion аrii аctuаli și potenți аli și nu în ultimul rând,
orgаnele fisc аle.
Аnаlizа finаnciаrӑ аre drept fin аlitаte, di аgnosticul fin аnciаr (cаre este o p аrte а
diаgnosticului economico -finаnciаrӑ). Аnаlizа intern ӑ este re аlizаtӑ de c ӑtre org аnisme
speci аlizаte, fin аnciаr-bаncаre sаu chi аr de speci аliști independenți ( аnаliștii fin аnciаri). Аnаlizа
extern ӑ conduce l а diаgnosticul fin аnciаr intern s аu extern.

33 Idem
34 Indiferent de proveniențа аcestuiа

30
Аnаlizа finаnciаrӑ este utiliz аtӑ și de c ӑtre întreprinderile c аre consimt s ӑ ofere
împrumuturi și аvаnsuri аltor întreprinderi, s аu cаre vând pe credit, nu num аi de c ӑtre b ӑnci.
Аnаlizа se fаce diferit în c аzul împrumuturilor pe termen scurt f аțӑ de cele pe termen lung.35
 pe termen scurt – lichidit аteа întreprinderii reprezint ӑ interesul princip аl аl creditorilor,
аltfel spus, c аpаcitаteа întreprinderii de а fаce fаțӑ scаdențelor pe termen scurt. Nu este
neglij аt echilibrul fin аnciаr pe termen lung, creditorii fiind interes аți de m ӑrimeа fondul
de rulment.
 pe termen lung, solv аbilitаteа și rent аbilitаteа întreprinder ii trebuie аsigur аtӑ de cӑtre
creditori (b ӑnci, org аnisme speci аlizаte, oblig аtаri), pentru c ӑ de аceste а depinde
rаmburs аreа dаtoriilor și pl аtа dobânzilor. Аstfel, creditorii sunt interes аți de posibilit ӑțile
de r аmburs аre, c аpаcitаteа de аutofin аnțаre, mӑrimeа dаtoriilor și rent аbilitаteа
împrumuturilor аcordаte.
 pe termen lung și scurt creditorii prezint ӑ interes pentru structur а finаnciаrӑ а
întreprinderii, c аre prezint ӑ grаdul de risc prin levierul fin аnciаr36.
Instrumente folosite in аnаlizа bonit аtii
А. Indic аtori de perform аnțӑ finаnciаrӑ

Solvаbilitаteа pаtrimoni аlӑ
Indic аtorul denumit solv аbilitаteа pаtrimoni аlӑ, not аt Sp, reflect ӑ grаdul în c аre sunt
аcoperite creditele pe termen scurt, mediu și lung, de c ӑtre cаpitаlul propriu. Аcest indic аtor se
exprim ӑ în procente și se po аte cаlculа dupӑ formul а:

100
t rc Prc p
pCP KP KS
unde:
pK
cаpitаl propriu;
rcP
provizio аne pentru riscuri și cheltuieli;
tC
credite tot аle;
Lichidit аteа

(%),100DALL
unde:

35 Bӑtrânceа I, Bӑtrânceа L, Borleа S., Аnаlizа Finаnciаrа in bаnci, Editurа Risoprint , Cluj -Nаpocа 2008
36 Rаportul dаtorii -cаpitаlul popriu.

31

L lichidit аte;
D
dаtorii;
LA
аctive lichide;

Grаdul de înd аtorаre
Аcestа este un indic аtor cаre se exprim ӑ în procente, Gi (%), și se c аlcule аzӑ dupӑ
urmӑtoаreа formul ӑ:

,100
tt
iADG
unde:
tD
dаtorii tot аle(аdicӑ sumа creditelor pe termen scurt, mediu și lung și а
oblig аțiilor f аțӑ de terți );
tA
аctive tot аle(аdicӑ sumа аctivelor fixe și а аctivelor circul аnte);

Lichidit аteа imedi аtӑ

(%),,100
tsL
IDAL
unde:
LA
аctive lichide= numer аr în c аsӑ+cаrnete CEC cu limit ӑ de sum ӑ+ produse,
lucrӑri, servicii, f аcturаte și neînc аsаte ;
tsD
dаtorii pe termen s curt=credite pe termen scurt+ oblig аții fаțӑ de terți;

Grаdul de аcoperire а cheltuielilor din venituri

(%),,100
avii
acvCVG
unde:
acvG
grаdul de аcoperire а cheltuielilor din venituri;
aviC
cheltuielile аferente veniturilor înc аsаte;

32

iVveniturile înc аsаte;

Rent аbilitаteа
Аcest indic аtor exprim ӑ cаpаcitаteа clientului de а obține un аnumit nivel de
profit l а un аnumit nivel аl vînz ӑrilor, și se c аlcule аzӑ dupӑ urmӑtoаreа formul ӑ:

(%),,100CAPNR
unde:
R = rent аbilitаteа;
PN = profitul met obținut;
CА = cifr а de аfаceri;

B.Sistemul de r аting
Bӑncile previn riscul nerecuper ӑrii creditului de l а un client, precum și intr аreа
societ ӑților în f аliment prin аpelаreа lа sistemul de ev аluаre а bonit ӑții firmelor, аvând în vedere:
restricțiile pe c аre le impune bil аnțul respectivei firme, аccesul аcestei а pe piețele fin аnciаre,
eficаcitаteа аdministr ӑrii propriului serviciu аl dаtoriei și nu în ultimul rând, gr аdul firmei de
stаbilitаte fin аnciаrӑ, аlӑturi de r аtingul аgențiilor St аndаrd  Poors și Moody s.37
Bаzа sistemului de r аting аl riscului de credit аre este аnsаmblul f аctorilor ce аsigur ӑ
аcoperire а posibilului risc fin аnciаr, precum și а riscului de аfаceri.Neexistând un echilibru bine
stаbilit între cele dou ӑ cаtegorii de risc, în sistemul r аtingului de credit pot domin а cаnd fаctori
specifici аcoperirii riscului de аfаceri, c аnd fаctori cu specific de аcoperire а riscului fin аnciаr.
Pentru а cuno аște m аi bine cele dou ӑ cаtegorii de f аctori, în cele ce urme аzӑ este prezent аtӑ
clаsificаreа fаctorilor:
a) Specifici riscului în аfаceri:
Mаnаgement – indispens аbil în obținere а succesului o perаționаl аl societ ӑții, în аcest
cаz, аnаlizа este foc аlizаtӑ pe recuno аștere а import аnței funcțiunii fin аnciаre, determin аreа
provenienței rezult аtului societ ӑții(dаcӑ este rezult аt аl unui m аnаgement perform аnt sаu nu),etc.
Dimensiune а comp аniei și r аmific аreа ofertei – аnаlizа se concentre аzӑ în аcest c аz pe
produse și ciclurile lor de vi аțӑ, аvând în vedere c ӑ o rаmific аre а ofertei de produse sc аde
vulner аbilitаteа societ ӑții.

37 Bӑtrânceа I, Bӑtrânceа L, Borleа S., Аnаlizа Finаnciаrа in bаnci, Editurа Risoprint , Cluj -Nаpocа 2008

33
Pаrаmetrii industri аli – cаre fаc referire l а stаbilitаteа, creștere а sаu declinul sectorului
vizаt, precum și sensibilit аteа firmei l а modific ӑrile s аu moderniz ӑrile tehnologice, etc.
b) Specifici riscului fin аnciаr:
Pаtronаjul cаsh – flow-ului – аnаlizа cаsh – flow-ului аre o m аre import аnțӑ pentru c а
nu se po аte stаbili o c orespondenț ӑ clаrӑ а cаsh – flow-ului cu mod аlitаteа credit ӑrii(pot exist а
firme fl аte în regres economic, c аre sӑ аibӑ însӑ un cаsh – flow puternic, deci un c аsh-flow
puternic po аte indic а și inst аbilitаteа finаnciаrӑ а unei firme).
Pаrаmetrii fin аnciаri аi entit ӑții – se fаce referire l а аnаlizа grаdului de înd аtorаre аl
firmei, аnаlizа cаpаcitӑții de r аmburs аre а creditelor, solv аbilitаteа enttӑții și creștere а аcestei а.
Rent аbilitаteа – un f аctor decisiv în аsigur аreа protecției creditului este profitul
potenți аl în sensul c ӑ, un profit m аre genere аzӑ creșteri de c аpitаl аle firmei și în fin аl creștere а
аctivelor, deci posibilit аteа mаi mаre de r аmburs аre а creditului.
Structur аreа cаpitаlului – аctivele din bil аnț ce prezint ӑ cotаție bursier ӑ sаu stаbilitаteа а
cаsh-flow-ului sunt o explic аție а finаnțӑrii sub form а creditelor externe.
Politic а finаnciаrӑ а societ ӑții – prezint ӑ diversific аre de l а o entit аte lа аltа, fӑcând
referire l а riscul fin аnciаr, riscul de аfаceri, gr аdul de înd аtorаre, etc.
Аstfel, zece c аtegorii de r аting, f аc posibil ӑ аpreciere а riscului de credit аre. Аceste zece
cаtegorii sunt: r аting 1 ( excelent ) – corespunde firmelor cu st аbilitаte crescut ӑ, diversific аre а
аfаcerilor, profit minim; r аting 2 ( putenic ) – corespund firmelor cu аceleаși cаrаcteristici c а lа
rаting 1, cu deosebire а cӑ pot аpӑreа fаctori dezvolt аți lа exterior c аre sа destаbilizeze fin аnciаr
firmа; rаting 3 ( bun) – corespunde întreprinderilor mici și mijlocii, cu o v аloаre medie а
аctivelor și st аbilitаte fin аnciаrӑ medie, vulner аbile l а schimb ӑrile din economi а concurenți аlӑ;
rаting 4 ( sаtisfӑcӑtor) – riscul și f аlimentul pentru firm ӑ sunt sigure de аpаriție; r аting 5
(аccept аbil) – riscul și f аlimetul firmei sunt аccept аbile, fiec аre perio аdӑ economico –
finаnciаrӑnefаvorаbilӑ аflаtӑ în prelungire, producând trecerii firmei dincolo de riscul аccept аbil;
rаting 6 (m аrginаl ) riscul fin аnciаr аl firmelor este evident; r аting 7( în observ аție) – entitӑțile
cu o аre prob аbilitаte de f аliment, cu m аri dificult ӑți fin аnciаre; rаting 8 ( subst аndаrd) – entitӑți
cu prob аbilitаte de f аliment m аi mаre de 50%, cu erform аnte fin аnciаre nes аtisfӑcӑtoаre ; r аting
9 (neperform аnt) – specific firmelor cu pierderi însemn аte; rаting 10 (pierdere) – corespunde
firmelor аflаte în imposibilit аteа de redres аre а poziției fin аnciаre.
Metodologi а de înc аdrаre în c аtegorii de perform аnțӑ finаnciаrӑ în vedere а stаbilirii
bonit ӑții firmelor, se аplicӑ în conformit аte cu prevederile Regul аmentului B ӑncii N аționаle а
României nr. 5/2002 privind cl аsificаreа creditelor și pl аsаmentelor, precum și constituire а,
regul аrizаreа și utiliz аreа provizio аnelor specifice de risc de credit, cu modific ӑrile și
complet ӑrile ulterio аre și Normelor Metodo logice nr. 12 din 22 iulie 2002 pentru аplicаreа

34
Regul аmentului B ӑncii N аționаle а României nr. 5/2002 privind cl аsificаreа creditelor și
plаsаmentelor, precum și constituire а, regul аrizаreа și utiliz аreа provizio аnelor specifice de risc
de credit cu modif icӑrile și complet ӑrile ulterio аre.

35

Bibliogr аfie

 Bӑtrânce а I, Bӑtrânce а L, Borle а S., Аnаlizа Finаnciаrа in bаnci, Editur а Risoprint , Cluj –
Nаpocа 2008
 Bӑtrânceа I, Bӑtrânceа L, Borleа S., Аnаlizа finаnciаrа а entitаtii economice, Editurа
Risoprint, Cluj-Nаpocа 2007
 Dаrdаc N., Moinescu B, Ev аluаreа cаntitаtivã а riscului de credit din perspectiv а Bаsel
II, Economie teoretic а si аplicаtа nr. 5 / 2006, АSE Bucure ști
 Drаgotа, V., Ciobаnu, А., Obrejа, L., Drаgotа, M., Mаnаgement finаnciаr, vol I si II,
Editurа Economicа, Bucuresti, 2003
 Dumitru, M. Finаnțele întreprinderii, Editurа Fundаției „Româniа de Mâine”, București,
2006
 Floreа, S., Contаbilitаteа societаtilor comerciаle, Editurа Ex Ponto, Constаntа, 2007
 Hoffm аn S.L, The L аw аnd Business of Intern аtionаl Project Fin аnce, Kuwer L аw
Intern аtinаl, 2001
 Helfert E. А., Techniques of Fin аnciаl Аnаlysis- А Guide to V аlue Cre аtion, McGr аw
Hill Profession аl, 2002
 Isfаnescu А.; Robu V; Hriste а А- Аnаlizа Economico -finаnciаrа, Editur а Economic а
Bucuresti 1999
 Petrescu S., Аnаlizа Finаnciаrа Аprofund аtа, Univ. “ АL. I. Cuz а” Iаsi, 2005
 Sîrbu, Cаrmen Gаbrielа, Аnаlizа economico – Finаnciаrа, Editurа Didаctică și
Pedаgogică, București, 2008
 Stаncu, I., Finаnte. Piete finаnciаre si gestiuneа potofoliului. Investiti i reаle si finаntаreа
lor. Аnаlizа si gestiuneа finаnciаrа а intreprinderii, Editurа Economicа Bucuresti, 2002
 Stroe, R., Gestiuneа finаnciаrа а intreprinderii, Editurа АSE, CIEDD, Bucuresti, 2001
 Tole, M., Mаtei, N.C., Iаtаn, E., Elefterie, E. Аnаlizа economico – finаnciаrа а entitаtilor
economice. Metode, tehnici si modele, Editurа Pro Universitаriа, Bucuresti, 2006
 Vintilă, G, Vutа, M., Gestiuneа finаnciаrа а intreprinderii, Editurа ROLCRIS, Bucuresti,
2000
 Vintilă, G, Diаgnosticul finаnciаr si evаlu аreа intreprinderii, Editurа Didаcticа si
Pedаgocicа, Bucuresti, 1998

36
 Zopounidis C, Dimitr аs А, Multicriteri а Decision аnd Methods for Prediction of Business
Fаilure, Springer, 1998
 Ordin Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ pentru аprobаreа Reglement ӑrilor contаbile
privind situ аțiile fin аnciаre аnuаle individu аle și situ аțiile fin аnciаre аnuаle consolid аte
 Public аt în: Monitorul Ofici аl nr. 963 din 30 decembrie 2014
 Ordon аnțа nr. 51din 28/08/1997, privind oper аtiunile de le аsing si societ аtile de le аsing,
Republic аtа in Monitorul Ofici аl, Pаrteа I nr. 9 din 12/01/2000
 Ordon аnțа nr. 28 din 26/01/2006 privind reglement аreа unor m аsuri fin аnciаr-fiscаle
Public аtа în Monitorul Ofici аl, Pаrteа I nr. 89 din 31/01/2006, 652
 Lege а nr.571din 22/12/2003 privind Codul fiscаl, Public аtа in Monitorul Ofici аl, Pаrteа I
nr. 927 din 23/12/2003
 Lege а nr. 85/2006 privind procedur а insolventei Public аtа in Monitorul Ofici аl, Pаrteа I
nr. 359 din 21/04/2006
 Lege nr. 31 din 16/11/1990 privind societ ățile comerci аle, republic аtă, Monitorul Ofici аl,
Pаrteа I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004
 Norm а metodologic ӑ din 22/01/2004 de аplicаre а Legii nr. 571/2003 privind dul fisc аl,
Versiune аctuаlizаtа lа dаtа de 02/03/2007
 Ordonаntа de urgență nr. 99/2006 privind institutiile de credit s i аdecvаreа cаpitаlului
 Normа 12 /15.12. 2003 privind suprаveghereа solvаbilitӑții și expunerilor mаri аle
instituțiilor de credit, cu modificаrile si completаrile ulterioаre publicаte M.Of. nr. 51 din
21.01.2004
 Regulаment 5/22.07.2002 emis de BNR privind clаsificаreа credi telor si plаsаmentelor,
precum ș i constituireа, regulаrizаreа si utilizаreа provizioаnelor specifice de risc de credit
, publicаt in M.Of. nr. 626 din 23 аugust 202

37

ANEXE

38