PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC CONF.UNIV.DR DANIELA ZĂPODEANU ABSOLVENT ANCA… [305438]

Licență

PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC CONF.UNIV.DR DANIELA ZĂPODEANU ABSOLVENT ANCA… [305438]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

CONF.UNIV.DR DANIELA ZĂPODEANU

ABSOLVENT: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU:[anonimizat], riscuri și funcționare

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

CONF.UNIV.DR DANIELA ZĂPODEANU

ABSOLVENT: [anonimizat]

2016

INTRODUCERE

Creditul bancar a cunoscut o [anonimizat], [anonimizat] a economiei. Astfel de-a lungul timpului instituțiile bancare au încercat să ofere o [anonimizat].

Am ales această temă „[anonimizat], riscuri și funcționare”, o formă modernă a creditului bancar cu scopul de observa impactul pe care îl are această nouă formă de creditare asupra societăților precum și pentru a [anonimizat] a instituțiilor bancare.

[anonimizat], activitatea de creditare la banca Transilvania și nu în ultimul rând un studiu de caz privind acordarea unei linii de credit de către banca Transilvania.

Am considerat oportun să încep această lucrare cu o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a României, [anonimizat]. [anonimizat] a sistemului bancar determinând o dezvoltare a acestuia.

[anonimizat] a [anonimizat] a băncii Transilvania în sistemul bancar românesc. În ultima parte a acestui capitol am descris principalele operațiuni realizate de banca Transilvania respectiv operațiunea de creditare și operațiunea de mobilizare a resurselor. Datorită rezultatelor obținute în ultimii ani dar și a [anonimizat] a treia în topul băncilor din România.

Activitatea de bază a [anonimizat], [anonimizat] a doua parte a acestui capitol să descriu tipurile de credit acordate de banca Transilvania și condițiile de creditare necesare pentru a beneficia de o linie de credit.

Pentru a evidenția modul de funcționare, avantajele precum și riscurile liniei de credit, în ultimul capitol al acestei lucrări am ales să realizez un studiu de caz referitor la acordarea de către banca Transilvania a unei linii de credit societății Transelectrica SA. Am început studiul de caz cu o scurtă descriere a societății solicitante a liniei de credit, și am continuat cu aspecte legate de suma solicitată ,moneda, perioada, justificarea liniei de credit, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească societatea solicitantă, documentele necesare liniei de credit, garanțiile aferente liniei de credit, am efectuat o analiză referitoare la bonitatea clientului SC Transelectrica SA, analizând cei mai importanți indicatori de bonitate și anume: indicatori de profitabilitate, lichiditate, risc, activitate și solvabilitate. Am încheiat acest studiu de caz cu informații referitoare la aprobarea liniei de credit și modul de rambursare a acesteia.

Lucrarea de licență se încheie cu concluziile referitoare la avantajele, riscurile și modul de funcționare al liniei de credit, pe care mi le-am exprimat în urma analizei pe care am realizat-o în această lucrare pe baza unor cărți de specialitate precum și pe baza legislațiilor în vigoare existente.

CAPITOLUL I SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

Primele evocări, evoluție, organizarea sistemului bancar actual

Primele evocări referitoare la activități de natură bancară, au apărut în Țările române încă din perioada feudalismului, aceste activități fiind desfășurate de zarafi care aveau ca și ocupație schimbul de monede și cămătari a căror activitate consta în acordarea de credite care aveau dobânzi foarte mari.

Instituțiile de tip bancar au apărut și s-au dezvoltat din cele mai vechi timpuri, o dată cu apariția comerțului cu bani și dezvoltarea vieții sociale. Comerțul cu bani a fost realizat încă din Evul Mediu de zarafi, categorie socială, care aveau ca ocupație , schimbul de monede și păstrarea în siguranță a monedelor de aur și ulterior acordarea de credite din sumele păstrate. Datorită evoluției și dezvoltării societății, zarafii s-au transformat în bancheri.

Astfel, primii ”bancheri” îndeplineau doar rolul de intermediari între cei care dețineau bogății și cei care solicitau să se împrumute. Conform abordărilor moderne asupra acestui gen de activitate, se poate spune că este specific, mai degrabă, operațiunilor desfășurate de instituțiile financiare și mai puțin de cele desfășurate de bănci.

Odată cu dezvoltarea societății rolul băncilor a crescut, la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX, datorită dezvoltării și celorlalte funcții ale băncii respectiv transferurile valutare externe și de efectuare a plăților.

Un moment important în evoluția activității bancare îl constituie înființarea Casei de Depuneri Și Consemnațiuni, înființată în 1864, care a fost prima instituție românească de credit (din 1880 Casă de Economii și Consemnațiuni).

Sistemul bancar în țara noastră s-a organizat la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX și era format din: 1857-Banca Moldovei, 1864-Casa de Depuneri și Consemnațiuni (reorganizată sub forma Casei de Economii și Consemnațiuni în 1880, 1880-Banca Națională a României, 1894-Banca Agricolă, 1897-Banca Generală Română, 1898-Banca de scont a României, 1899-Banca Comerțului din Craiova, 1904-Banca de Credit Română, 1906-Banca Comercială Română, 1911-Banca Românească.

Banca Națională a României(BNR) a fost înființată în baza legii din 17 aprilie 1880 , fiind înființată după modelul Belgiei și respectând principiile școlii bancare.

După 1947, sistemul bancar a fost restrâns având ca principală cauză trecerea la economia de comandă pe de-o parte și intrarea României în zona de influență sovietică pe de altă parte. Astfel prin Decretul nr.197/1948 s-a prevăzut ca toate băncile, private sau cu capital de stat, să fie lichidate sau dizolvate având ca excepții: Banca de Credit pentru investiții care ulterior a devenit Banca de Investiții, Casa Națională de Economii și Cecuri Poștale și Casa de Depuneri și Consemnațiuni, aceste două bănci din urmă au fuzionat și au format Casa de Economii, Cecuri și Consemnațiuni care ,iar în anul 1949 a primit denumirea de Casă de Economii și Consemnațiuni. Această instituție a deținut monopolul în domeniul depunerilor populației până la sfârșitul anului 1989.

Din 15 noiembrie 1948, toate operațiunile bancare se desfășurau la nivelul unei singure instituții respectiv –Banca de Stat (fostă Bancă Națională a României care funcționa ca centru de încasări și control al numerarului. Această metodă de distribuire planificată a banilor a permis guvernului să creeze propriul său sistem de conducere, supraveghere și control al economiei naționale.

Acest sistem bazat pe o conducere și supraveghere a economiei naționale de către guvern a funcționat până în anul 1967 când au apărut bănci noi, astfel a fost creată Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară și Banca pentru Comerț Exterior, iar Banca Națională a fost reorganizată .Această reorganizare nu privea schimbări majore , conducerea centralizată a continuat să funcționeze în același mod. Astfel reglementările Băncii Naționale privind rolul și funcțiile băncilor au fost strict limitate care urmăreau în principal, mobilizarea disponibilităților de la populație și distribuirea acestora, conform planului de credite , unor întreprinderi sau persoane.

Până în anul 1990 Banca Națională desfășura activități specifice unei bănci comerciale, dar totodată și operațiuni comerciale specifice băncilor comerciale. Sfârșitul anului 1990 a însemnat pentru sistemul bancar românesc procesul de reorganizare și restructurare a acestuia moment în care Banca Comercială Română a preluat activitățile comerciale desfășurate până în acel moment de către Banca Națională aceasta din urmă și- a recăpătat atribuțiile sale de bancă centrală. Procesul de restructurare și reorganizare a condus la întărirea sistemului bancar românesc și orientarea acestuia spre performanță.

Restructurarea sistemului bancar românesc a fost reglementat prin adoptarea celor două legi bancare-Legea privind activitatea bancară care a intrat în vigoare la 3 mai 1991(modificată ulterior prin Legea 58/1998 privind activitatea bancară) și Statutul Băncii Naționale care a intrat în vigoare tot la 3 mai 1991(modificat ulterior de Legea 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României) moment ce s-a consimțit prin organizarea sistemului bancar românesc pe două niveluri și totodată începutul organizării sistemului bancar pe principiile economiei de piață.

După anul 1990, a fost creat un sistem bancar pe două nivele care a funcționat după principul universalității operațiunilor bancare, fiind dominat de băncile comerciale. Universalizarea operațiunilor bancare se manifestă prin apariția grupurilor bancare care aveau ca nucleu o bancă universală ( Raiffeisen Group, BRD-GSG, BCR Leasing S.A etc). Tot din același an s-a început o reglementarea a activității bancare urmând ca sistemul legislativ să fie adaptat de-a lungul timpului la noile realități.

Alături de băncile comerciale , sistemul bancar românesc cuprinde și cooperativele de credit (CREDITCOOP) începând cu anul 2001, bănci specializate în activități de economisire și creditare în domeniul locativ, o bancă pentru comerț exterior, precum și instituții financiare nebancare, care desfășoară operațiuni privind: creditele de consum, credite imobiliare, leasing, factoring etc.

Sistemul bancar actual deține un rol important în cadrul economiei de piață fiind capabil să ofere o gamă largă de produse și servicii care să satisfacă cerințele tuturor potențialilor clienți. Astfel la sfârșitul lunii iulie 2014 în cadrul sistemului bancar românesc își desfășurau activitatea 40 de bănci , dintre care: 24 cu capital majoritar privat străin, 4 cu capital majoritar privat românesc, 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat și 9 sucursale ale băncilor străine, și o organizație cooperatistă de credit (Tabel 1.1). În cursul anului 2013, 18 instituții de credit din U.E au notificat BNR intenția de a oferi în mod direct servicii financiare pe teritoriul României, în baza pașaportului european.

Din tabelul de mai jos se poate observa o scădere a cotei de piață a băncilor cu capital majoritar străin în activele sistemului bancar românesc, această scădere având ca și cauză principală reclasificarea unor bănci din grupa băncilor cu capital majoritar străin în cea a băncilor cu capital majoritar românesc. Astfel aceste modificări au dus la o dublare a cotei de piață a băncilor cu capital majoritar românesc (19,8% în iunie 2014 comparativ cu 9,4% în iunie 2013), depășind cota băncilor cu capital majoritar francez și grecesc. La nivelul sistemului bancar românesc cea mai mare cotă de piață o dețin băncile cu capital majoritar austriac, acestea înregistrând o ușoară scădere de 37,8% în iunie 2013 la 36,1% în iunie 2014.

Tabel 1.1 Indicatori structurali ai sistemului bancar românesc

Sursa: Raport asupra stabilității financiare al BNR, 2015, p.71

Ultimul deceniu al secolului XX s-a caracterizat printr-o evoluție a sistemului bancar românesc, această evoluție fiind determinată în principal de dezvoltarea și diversificarea produselor și serviciilor bancare, apariția sistemelor de plăți electronice, modernizarea sistemelor de evidență și control, apariția serviciilor bancare la distanță (internet banking, mobile banking etc),diversificare instrumentelor de decontare, și nu în ultimul rând modernizarea rețelelor teritoriale ale băncilor ca urmare a presiunii concurențiale.

Structura sistemului bancar

1.2.1 Noțiunea de bancă, sistem bancar

Termenul generic de bancă poate fi definită ca o instituție care repartizează mijloacele bănești disponibile, și totodată asigură finanțarea și creditarea persoanelor fizice și juridice, se ocupă cu organizarea și efectuarea decontărilor și plăților în cadrul economiei naționale și în relațiile cu celelalte state ,în scopul de a obține profit.

Etimologic, termenul de „bancă”, provine din limba latină „banca” pe care stăteau bancherii acelor vremuri. Dacă bancherul nu-și respecta obligațiile și îndatoririle, el își pierdea reputația și i se distrugea banca fapt ce însemna scoaterea sa din activitate.

Conform Legii bancare nr. 58/1998 publicată în Monitorul Oficial nr. 121 din 23.03.1998, banca era definită ca fiind „persoana juridică autorizată să desfășoare, în principal activități de atragere de depozite și de acordare de credite în nume și in cont propriu”.Aceeași abordare este întâlnită și în reglementările actuale, OUG privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit acestei reglementări , instituția de credit poate fi definită ca o entitate care desfășoară operațiuni privind atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu. Tot în această categorie intră și instituțiile emitente de monedă electronică care emit mijloace de plată în formă de monedă electronică.

Sistemul bancar poate fi definit ca „fiind ansamblul instituțiilor, relațiilor financiar-bancare, normelor, infrastructurilor, tehnicilor ce interacționează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub formă de depozite și distribui sub formă de credite fonduri financiare, precum și de a oferi facilități, inclusiv sisteme de plăți, pentru diverși agenți economici, financiari sau nefinanciari, inclusiv persoanele fizice.”

Pentru a evidenția modul de organizare a unui sistem bancar pornim de la definiția dată sistemului bancar de profesorul Victor Jinga ca fiind „un ansamblu de bănci diferite ,organizat în jurul și sub conducerea băncii centrale, în vederea coordonării activității de scont și rescont, de credite, de plasamente și de administrare a depozitelor bancare” desprindem de aici organizarea noului sistem bancar care potrivit cadrului legislativ este situat pe două nivele:

I .Banca centrală este autoritatea monetară a unei țări care deține monopolul dreptului de emisiune și căreia îi revin următoarele sarcini:

II .Băncile comerciale-care au ca obiectiv asigurarea unei activități eficiente prin atragerea de resurse(depozite) și utilizarea resurselor prin acordarea de credite.

1.2.2 Funcțiile și rolul Băncii Naționale a României

În majoritatea țărilor, Băncile Centrale desfășoară operațiuni ca instituții publice ale statului, fiind investite cu funcții complexe, și dețin un rol esențial atât în cadrul sistemului bancar cât și în cadrul economiei unei țări.

Banca Națională a României este banca Centrală a României care deține monopolul dreptului de emisiune, și reprezintă instituția de supraveghere, control și susținere a sistemului bancar în ansamblul său .BNR a fost înființată în anul 1880, s-a înființat direct ca bancă de emisiune fiind instituția care a avut un rol important în economie și în evoluția sistemului bancar românesc.

Conform legislației în vigoare, BNR este banca centrală a României, are personalitate juridică iar sarcinile care ai revin sunt prevăzute în Statutul BNR (Legea nr.312/2004).

Banca Centrală este definită de autorul Bogdan Căpraru în lucrarea sa „Banca centrală și mediul economic” ca fiind instituția/autoritatea care având un anumit grad de independență, îndeplinește o serie de funcții, atribuții și operațiuni care rezultă din calitatea sa de autoritate monetară ( deține monopolul asupra emisiunii monedei naționale) și care este investită cu putere de reglementare, supraveghere și control asupra întregii activități bancare.

Banca Națională a României are un rol important în cadrul sistemului bancar și a economiei naționale, această importanță manifestându-se prin funcțiile pe care le îndeplinește, ca bancă de emisiune. Aceste funcții sunt:

Funcția de emisiune monetară- prin intermediul căreia se realizează emisiunea de bancnote

și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.

Funcția de reglementare, supraveghere și control-prin care Banca Națională realizează

controlul întregii activități bancare și supravegherea prudențială a societăților comerciale cu scopul menținerii stabilității întregului sistem bancar.

Funcția de bancă a statului-această funcție exprimă capacitatea băncii centrale care deține

dreptul de monopol al emisiunii monetare de a oferi servicii financiar-bancare guvernului sau altor instituții ale statului. Aceasta este prima funcție legată de necesitatea finanțării cheltuielilor publice.

Funcția de autoritate în domeniul valutar-exprimă capacitatea băncii centrale de a

reglementa și administra operațiunile desfășurate în domeniul valutar(BNR asigură stabilitatea cursurilor valutare prin intervenția directă a acesteia pe piața valutară și menținerea rezervelor naționale la un nivel corespunzător tranzacțiilor externe ale statului).Pentru realizarea acestei funcții Băncii Naționale a României îi revin sarcini cu privire la elaborarea politicii valutare, în stabilirea regimului valutar precum și supravegherea respectării acestuia. Astfel, în cadrul acestei funcții, BNR este desemnată ca reprezentantă oficială a statului în relațiile internaționale cu alte state, bănci sau instituții financiar-monetare internaționale.

Funcția de refinanțare a economiei naționale-BNR este împrumutător de ultimă instanță

pentru băncile comerciale care realizează finanțarea economiei, în condițiile existenței unei cereri stringente de lichidități cauzată de o criză la nivelul instituției sau la nivel de piață, această cerere fiind acoperită prin refinanțare care poate avea loc fie prin mecanismul rescontării fie prin linii de credit.

Funcția de autoritate în domeniul monetar (centru al politicii monetare)-banca centrală

concepe și aplică politica monetară și colaborează cu guvernul pentru elaborarea politicilor economice, în vederea atingerii obiectivelor generale ale economiei.

Funcția de administrare a cantității de numerar în economie-exprimă capacitatea băncii

centrale de a asigura cantitatea necesară de bancnote și monede pentru derularea în condiții normale a circulației bănești în economie.

Pe lângă funcțiile pe care Banca Națională le îndeplinește, aceasta prezintă și un rol important, atât în cadrul sistemului bancar românesc cât și în cadrul economiei naționale. Această importanță a rolului Băncii Naționale a României rezultă din faptul că, sistemul bancar este segmentul cu cea mai mare pondere în cadrul sistemului financiar românesc.

Banca Națională a României prezintă un rol important în ceea ce privește:

menținerea stabilității sistemului financiar;

elaborarea de norme și reglementări bancare

supravegherea și managementului crizelor bancare;

activitatea sa reprezentantă legitimă a statului;

promovarea culturii și civilizației bancare în România;

crearea și îmbunătățirea unor instrumente de sprijin indirect al monitorizării băncilor(Centrala Incidentelor de Plăți, Centrala Riscurilor Bancare, Fondul de garantare a depozitelor populației în sistemul bancar etc.)

1.2.3 Băncile comerciale și funcțiile acestora

„Băncile comerciale sunt instituții financiare care activează ca operatori pe piața monetară și desfășoară un profitabil „comerț cu bani”. Ele sunt principalii intermediari în relația economii-investiții.”

Potrivit Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale și a Legii bancare nr. 58/1998, băncile comerciale au statut de societăți comerciale și funcționează în baza celor două legi.Ca societăți comerciale băncile funcționează pe principiul obținerii și maximizării profitului, ele desfășoară operațiuni de atragere și colectare a fondurilor disponibile în economie, pe care le distribuie ulterior sub formă de credite clienților solicitanți, cu condiția îndeplinirii cerințelor necesare obținerii creditului.

Rolul important al băncilor comerciale în economie rezultă nu numai din calitatea lor de intermediari financiari , ci și din funcțiile pe care le îndeplinesc, respectiv:

finanțează economia prin susținerea financiară a agenților economici ;

atragerea și utilizarea eficientă a resurselor aflate în circuitul economic;

centru de efectuare a plăților pentru persoanele fizice și juridice;

intermedierea plăților fără numerar;

realizarea unui comerț cu bani cu beneficii atât pentru economie cât și pentru instituțiile bancare.

Rolul băncilor nu se rezumă numai la funcțiile enumerate mai sus . Activitatea bancară se întrepătrunde cu activitatea economică, având totodată, rolul de a servi procesul decizional și aplicarea măsurilor cu privire la politica monetar-financiară a statului.

Băncile comerciale care asigură legătura efectivă cu economia, la rândul lor pot să fie:

Bănci universale-care se caracterizează prin faptul că efectuează toate tipurile de operațiuni

bancare, pe termen scurt, mediu și lung, asigurând o integrare a activităților bancare comerciale și de afaceri. Astfel datorită gamei diversificate de servicii financiare care conduc la portofolii de active mai echilibrate și cu un grad ridicat de rentabilitate, băncile universale oferă o rezistență mai mare la fluctuațiile existente în economie.

Băncile universale s-au dezvoltat inițial în Germania și Japonia, și apoi în celelalte țări europene. În restul Europei, băncile universale s-au dezvoltat mai târziu decât în Germania: Italia deținea o pondere relativ ridicată (30-40%) în cadrul sectorului public bancar, dar și bănci private puternice spre exemplu Spania care în jurul anilor ’70 avea o universalitate bancară accentuată, de asemenea un alt exemplu ar fi Marea Britanie, cu un sistem bancar foarte concentrat dominat de șase bănci universale: Barclais Bank, National Westminster Bank, Midland Bank, Lloyld’s Bank, Royal Bank of Scotland, Trustee Saving Bank, Standard Chartered Bank.

Bănci specializate-sunt instituții de credit cu un statut legal special, care desfășoară

operațiuni bancare de un anumit tip sau asigură finanțarea unui anumit sector al economiei. Băncile specializate în mod tradițional realizează finanțarea în anumite sectoare de activitate, acestea fiind băncile de ramură, cum ar fi:

Bănci ipotecare- sunt instituțiile care acordă credite pe termen lung, pentru achiziționarea

sau construirea de imobile, care sunt garantate cu ipotecă asupra imobilelor, obținând resurse financiare prin emiterea de obligațiuni ipotecare negociate pe piața financiară.Obligatoriu denumirea unei bănci de credit ipotecar trebuie să conțină sintagma „bancă de credit ipotecar” sau sintagma „bancă ipotecară”.

Bănci agricole-sunt acele bănci care asigură finanțarea ramurilor agricole prin acordarea de

credite pe termen lung , aceste credite au în general ca scop achiziția de utilaje agricole sau îmbunătățiri funciare, și sub forma creditelor pe termen scurt pentru furaje, semințe etc. În cadrul acestor bănci statul poate interveni pentru a subvenționa agricultura prin acordarea de credite cu dobândă subvenționată , caz în care băncile agricole pot fi cu capital de stat.

Bănci de economisire și creditare în domeniul locativ- se constituie sub formă juridică de

societate pe acțiuni și sunt instituții specializate în finanțarea domeniului imobiliar, obținându-și resursele prin atragerea de depozite. Produsele oferite de aceste societăți se bazează pe combinarea etapei de economisire cu cea de creditare, astfel clienții beneficiază de credite cu rate de dobândă foarte avantajoase și, pe lângă aceste facilități, în perioada de economisire, clienții pot beneficia de și de o primă de la stat sau alte facilități fiscale.

Băncile de economii-sunt bănci ale populației (asemănătoare băncilor comerciale), și

realizează în principal operațiuni de atragere a depozitelor de la populație și ulterior plasarea lor sub formă de credite destinate domeniului imobiliar sau de consum. Aceste bănci au ca obiectiv dezvoltarea socială și economică dintr-o țară, regiune sau localitate, acolo unde aceasta operează , spre deosebire de băncile comerciale care operează pe principiul maximizării profiturilor.

Băncile de factoring- sunt specializate în acordarea de credite prin colectarea creanțelor de

la creditori, ca ulterior să încaseze aceste creanțe de la debitori. Acest credit se acordă pe baza facturilor care atestă livrarea mărfurilor, prestarea unor servicii, executarea lucrărilor sau are la bază un contract comercial.

Băncile de leasing- sunt specializate în finanțarea investițiilor care constă în închirierea de

către agenții economici, pe baza unui contract, în schimbul unei chirii, a unor echipamente care se află în proprietatea băncii (reprezintă o finanțare indirectă a investițiilor).

Bănci de afaceri-sunt intermediari financiari care asigură servicii profesionale în atragerea

de resurse financiare altele decât creditele bancare. Spre deosebire de băncile comerciale care sprijină clienții lor prin acordarea de credite bancare, băncile de afaceri (investiții financiare), sprijină clienții lor și prin acordarea de credite obligatare (cumpărarea de obligațiuni emise de aceștia), și chiar prin participarea la capitalul social al acestora, prin cumpărarea de acțiuni. Băncile de afaceri pe lângă calitatea lor de intermediar dețin un rol important și prin faptul că se implică în activitatea clienților cu propriile resurse care se realizează fie prin participarea la capital, fie prin preluarea creditelor obligatare de la clienții lor.

În majoritatea țărilor, în activitatea băncilor se regăsesc două categorii de bănci:

retail banking, au răspândire în teritoriu și constituie depozite care au costuri minime în general de la persoanele fizice

corporate banking, sunt răspândite în centrele financiare mari, care se caracterizează prin costuri mai mari, deoarece depozitele acestora sunt procurate fie de la persoanele juridice fie de la bănci de detaliu, prin redistribuire pe piața interbancară.

Pe lângă bănci sistemul financiar-bancar mai cuprinde și instituțiile financiare nebancare(I.F.N), care oferă o serie de produse și servicii specifice activității bancare. Instituțiile financiare nebancare diferă de bănci, delimitarea acestora se face pe baza supravegherii bancare astfel instituțiile de credit supuse autorității de supraveghere bancară sunt bănci. În general instituțiile de credit care nu sunt bănci necesită o supraveghere la fel de atentă ca și băncile, pentru a evita apariția unor crize financiare ale sistemului de credite din economie, care au consecințe negative asupra populației și agenților economici.

Instituțiile financiare nebancare monitorizate de BNR sunt: societățile de leasing, societăți de credit ipotecar, fonduri de garantare, case de amanet, case de ajutor reciproc, societăți de factoring, case de schimb valutar, societăți de credite de consum și societățile de microcreditare.

În cadrul activităților de creditare desfășurate de instituțiile financiare nebancare reglementate prin Legea nr. 93/2009, se includ următoarele activități:

acordarea de credite, incluzând fără a se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finanțarea tranzacțiilor comerciale, operațiuni de factoring, scontare, forfetare;

leasing financiar;

emitere de garanții, asumare de angajamente de garantare, asumarea de angajamente de finanțare;

acordare de credite cu primire de bunuri în gaj, respectiv amanetare prin case de amanet;

acordarea de credite către membrii asociaților fără scop patrimonial organizate pe baza liberului consimțământ al salariaților/pensionarilor, în vederea sprijinirii prin împrumuturi financiare a membrilor lor de către aceste entități, organizate sub forma juridică a caselor de ajutor reciproc;

alte forme de finanțare de natura creditului.

De asemenea, instituțiile financiare nebancare, pot emite și administra carduri de credit pentru clienți și pot desfășura activități legate de procesarea tranzacțiilor cu acestea, conform reglementărilor în domeniu. În schimb deși participă la intermedierea financiară, instituțiile financiare nebancare nu gestionează, de regulă, depozitele la vedere care sunt utilizabile prin cec sau virament.

Activitatea bancară

1.3.1 Legislația bancară

Definirea noțiunii de activitate bancară, este diferită de la o țară la alta în funcție de legislația în vigoare, astfel potrivit legislației românești, prin activitate bancară se înțelege totalitatea activităților de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și distribuirea de credite în cont propriu. Legislația românească a fost aliniată la cerințele directivelor europene respectiv: Directiva 77/780/CEE, Directiva 89/646/CEE, Directiva 2006/48/CE.

În sens larg noțiunea de activitate bancară cuprinde următoarele grupe de activități:

activități de mobilizare a resurselor din economie și repartizarea acestora sub forma de credite;

activități de gestiune a mijloacelor de plată;

activități de natură comercială, acestea se concretizează în vânzarea de metale prețioase, de imobile și bunuri mobile cu scopul de a-și recupera creanțele.

activități de gestiune a trezoreriei, prin operațiuni derulate pe piețele monetare;

activități ce constă în furnizarea de servicii financiare;

activități de consultanță cu clienții;

Economia de piață presupune existența unui aparat bancar adecvat care să îndeplinească și să asigure funcția de mobilizare a disponibilităților monetare existente într-o economie și totodată orientarea acestora spre desfășurarea unei activități economice eficiente.

Astfel aparatul bancar este definit ca fiind un ansamblu de entități organizatorice , instituționalizate și autonome, autorizate să efectueze operațiuni bancare pe teritoriul unei țări în scopul de a obține profit, o necesitate a economiei de piață. Băncile reprezintă veriga de bază a aparatului bancar, deoarece prin intermediul acestora se urmărește modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate.

Potrivit țărilor membre ale U.E.M pentru a desemna activitatea bancară se folosește noțiunea de ”instituție de credit” care cuprinde băncile universale și vizează mai multe categorii de instituții.

Astfel conform reglementărilor actuale, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99 din 6.12.2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, include în categoria instituțiilor de credit următoarele:

bănci;

organizații cooperatiste de credit;

bănci de economisire și creditare în domeniul locativ;

bănci de credit ipotecar;

instituții emitente de monedă electronică;

Sistemul legislativ privind reglementarea activității bancare a fost adaptat continuu la noile realități , începând cu 1990, care prevedea modificări legislative cu privire la adoptarea acquis-ului comunitar în domeniul bancar care viza, în principal aspecte referitoare la:

Independența băncii centrale;

Adaptarea reglementărilor băncii centrale cu privire la procesul de modernizare sistemului de plăți;

Liberalizarea treptată a transferurilor valutare;

Cerințe prudențiale în activitatea de creditare a băncilor comerciale;

Standardizarea codificării conturilor bancare

Adaptarea reglementărilor la cerințele de combatere a spălării banilor, etc.

Sistemul legislativ privind activitatea bancară este reglementat prin legi specifice care cuprinde în prezent următoarele legi:

OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului ,cu modificările și completările ulterioare, care urmărește adaptarea la standardele internaționale a criteriilor ce țin de organizare și funcționarea băncilor comerciale și a instituțiilor de credit asimilate în România ;

OUG 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor financiare dintr-un conglomerat financiar;

Legea 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, statutul băncii noastre centrale;

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență

Potrivit normelor care reglementează activitatea bancară actuală din țara noastră ,Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99 din 6.12.2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din 27 decembrie 2006) la art. 3 delimitează în categoria instituțiilor de credit ale sistemului bancar următoarele: bănci, organizații cooperatiste de credit, bănci de economisire și creditare în domeniul locativ, bănci de credit ipotecar și instituțiile emitente de monedă electronică.

1.3.2 Organizarea și funcționarea băncilor

”Organizarea băncii, ca entitate economică ce realizează activități specifice se concretizează în constituirea acesteia ca unitate de decizie, printr-o abordare sistemică a elementelor componente, definite prin variabile funcționale și relaționale în cadrul unei structuri”

Instituțiile de credit trebuie să-și organizeze întreaga activitate conform regulilor și practicilor bancare prudente și sănătoase, în conformitate cu reglementările emise și cu respectarea legii.

Din punct de vedere organizatoric băncile își desfășoară activitatea, în condiții similare cu societățile comerciale pe acțiuni și funcționează în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă societăților comerciale și cu respectarea Legii nr 227/2007.

În România, procesul de dezvoltare a rețelei de unități teritoriale de instituții de credit a avut

la bază împărțirea pe județe după principiul împărțirii administrativ-teritoriale. Astfel, instituțiile de credit și-au structurat rețeaua teritorială în funcție de acest principiu, existând aproape la nivelul fiecărui județ unități ce controlează activitatea din raza unui județ.

Criteriile fundamentale care stau la baza constituirii rețelei interne bancare sunt:

Criteriul geografic (teritorial-administrativ)-potrivit acestui criteriu , activitatea unităților

bancare se delimitează la nivelul unei raze teritorială bine definită: județ, regiune, provincie, țară, continent. În prezent această rază teritorială coincide cu județele, acest criteriu fiind aplicat în principal de bănci cu capital preponderent de stat.

Criteriul polarizării vieții economico-sociale pe zone sau localități-acest criteriu are ca scop

înființarea de filiale, sucursale, reprezentanțe, aceste puncte de lucru se înființează în cadrul unor centre urbane sau rurale mai bine dezvoltate. Astfel, băncile preferă să deschidă unități bancare în zone cu un înalt grad de dezvoltare economică, în marile aglomerații urbane, în centre financiare naționale sau internaționale.

Structura organizatorico-funcțională a băncilor comerciale este definită ca fiind „un ansamblu corelat al personalului și compartimentelor funcționale distribuite în spațiu printr-o configurație coerentă, precum și cel al relațiilor ce se stabilesc între ele, cu scopul de a se înfăptui obiectivele organizaționale ale băncii, strategia sa de piață.” Din perspectiva configurațională, banca este organizată pe centre operaționale respectiv: centrală, sucursală, agenție, punct de lucru, care împreună rețeaua bancară.

Potrivit structurii organizatorico-funcționale a unei bănci ,aceasta conține două nivele de bază:

Centrala băncii;

Rețeaua unităților teritoriale formată din: sucursale județene, filiale și agenții bancare.

I. Centrala băncii îndeplinește exclusiv funcția de coordonare și reprezintă nucleul instituției pentru toate activitățile desfășurate în sucursale, filiale, agenții și puncte de lucru, având ca scop aplicarea corectă a legislației bancare , hotărârilor și actelor normative specifice activității bancare.

Centrala în calitate de instituție coordonatoare și nucleu al instituțiilor are următoarele atribuții :

realizează activități de îndrumare, coordonare, și control a întregii activități bancare;

definește și implementează strategiile de piață, planurile și programele de activitate;

elaborează normele specifice activității bancare, metodologia și totodată regulamentele cu privire la instituțiile bancare

realizează studii, analize și evaluări

În general centralele băncilor sunt constituite în capitala țării sau în centre financiare mai bine dezvoltate.

Centrala reprezintă instituția bancară în fața autorităților și are obligația de a asigura compatibilitate cu legislația în vigoare. Activitatea la nivelul centralelor societăților bancare se desfășoară pe direcții de specialitate, departamente, servicii, birouri, oficii specializate. Practica a dovedit că se regăsesc tot atâtea direcții de specialitate câte funcții îndeplinește o bancă în economie, cum ar fi:

creditarea clienților;

operațiuni de tezaur și casierie;

operațiuni de trezorerie;

probleme de informatică și comunicație;

relații internaționale și de corespondent bancar;

probleme juridice și resurse umane;

probleme administrative și investiții;

metodologie și audit intern;

Fiecare bancă, în cadrul centralei își organizează, în mod specific, structura funcțională din cadrul centralei în conformitate cu activitatea desfășurată și operațiunile desfășurate.

Structura organizatorică este diferită de la o bancă la alta și în același timp ea se poate modifica în timp chiar pentru aceeași bancă ținând cont de strategia băncii precum și de natura și volumul activităților desfășurate.

Pe parcursul derulării activităților specifice, fiecare bancă acționează ca un sistem (fiind, la rândul ei, componentă a sistemului bancar) în cadrul căruia diferite componente (direcțiile/departamentele) intră în legătură unele cu altele cu scopul de a primi sau de a furniza informații sau pentru finalizarea unor tranzacții și realizarea atribuțiilor specifice.

În același timp, pe lângă colaborarea , în cadrul unei bănci, între diferite direcții sau departamente, fiecare societatea bancară colaborează și cu alte instituții pentru a-și desfășura activitatea în mod normal și pentru realizarea activităților specifice, printre aceste instituții se regăsesc: Banca Națională a României, celelalte societăți bancare, Ministrul Finanțelor Publice etc

II. Rețeaua unităților teritoriale-este formată din ansamblul unităților operaționale (sucursale, filiale, agenții) dispersate în spațiu, cu ajutorul cărora se realizează gestiunea relațiilor între bancă și clienții din raza lor de activitate (atât persoane fizice cât și persoane juridice). Aceste unități subordonate centralei acționează ca reprezentante ale acesteia și deci aplică politica și strategia centralei băncii.

În general o bancă poate avea o rețea internă de unități operaționale și/sau o rețea externă. Rețeaua externă a băncilor românești este aproape inexistentă, cuprinzând doar unele agenții și reprezentanțe care funcționează în străinătate.

Unitățile operaționale (sucursale, filiale, agenții,) au sarcini și responsabilități limitate comparativ cu cele ale centralei, limitându-se în general la sarcini operative, ce se realizează în cadrul relațiilor directe cu clientela.

Sucursalele se subordonează centralei și reprezintă verigi organizatorice intermediare, având pe de-o parte rolul de coordonare, îndrumare și control activității operative desfășurate în unitățile din subordine: filiale, agenții și puncte de lucru, și de unitate operativă în cazul relațiilor cu clientela pe de altă parte.

Potrivit statutului fiecărei bănci, a normelor elaborate de centrala băncii și a legislației în vigoare, în cadrul competențelor delegate de Consiliul de Administrație și Comitetul de direcție, sucursalele au următoarele sarcini: realizarea operațiunilor de creditare, finanțare, decontări de casă (în lei și valută), controlul preventiv asupra operațiunilor ce se realizează în contul titularilor,alte operațiuni bancare;

Filialele sunt unități teritoriale, operative ale băncilor care desfășoară o activitate bancară mai restrânsă decât sucursalele, subordonându-se sucursalelor și totodată având în subordine la rândul lor, după caz, agenții și puncte de lucru. Filialele au autonomie gestionară și operativă, potrivit competențelor acordate de centrala băncii, și își desfășoară activitatea în orașele mai mari din cadrul județelor.

Printre cele mai importante atribuții ale filialelor societăților bancare, se regăsesc următoarele:

se subordonează cerințelor și evidențelor sucursalelor, care la rândul lor primesc îndrumări de la centrala băncilor;

au rolul de a organiza și conduce activitatea desfășurată de unitățile din subordine potrivit competențelor delegate și totodată răspund în fața centralei pentru activitatea desfășurată de aceste unități

raportează sucursalelor în a căror subordine se află informații cu privire la activitatea desfășurată respectiv activitatea desfășurată de unitățile din subordine.

realizează operațiuni de creditare ,în lei și valută pentru persoanele fizice sau juridice

realizează operațiuni de schimb valutar și consultanță;

desfășoară operațiuni de deschidere de conturi , și operare prin acestea, atât pentru persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice.

În funcție de zona geografică dar și de cea economică unde se află filialele, ponderea activitățile și operațiunile desfășurate de acestea pot să fie diferite de la o filială la alta, chiar în cadrul aceleași bănci.

Agențiile se află în subordinea filialelor și sucursalelor, fiind unități operative înființate cu scopul apropierii de clienți, prin intermediul cărora se desfășoară activități strict legate de relațiile cu clienții , de obicei derulând un volum mare de operațiuni, dar de valori mai mici. De asemenea, de regulă, nu au competențe de angajare patrimonială în ce privește relațiile cu terții, neîntocmind balanța contabilă proprie, gestiunea lor fiind consolidată zilnic în gestiunea filialei sau sucursalei în a cărei subordine se află.

Punctele de lucru , la fel ca și agențiile , oferă o gamă de operațiuni și servicii mai restrânse decât în cazul filialelor și sucursalelor, activitatea lor concretizându-se în activități strict legate de relațiile cu clienții. De regulă punctele de lucru au un număr mic de angajați și își desfășoară activitatea, în incinta unor magazine, supermarketuri, gări, aeroporturi etc.

Funcționarea instituțiilor de credit nu este limitată la calitatea de instituție de credit , ci în mod obligatoriu se supun reglementărilor și măsurilor adoptate de Banca Națională a României în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de legea 312/2004 privind statutul Băncii Naționale a României.

Funcțional , comparativ cu societățile comerciale, care dispun de independență în elaborarea propriului management, băncile sunt obligate potrivit legii nr.58/98, să se alinieze la reglementările emise de Banca Națională a României în ceea ce privește aplicarea politicii monetare și de credit, valutare, de plăți, de asigurare a prudenței bancare și de respectare a cerințelor privind supravegherea bancară.

Instituțiile de credit se constituie și funcționează în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă societăților comerciale și cu respectarea legii nr.227/2007. În conformitate cu directivele BNR, funcționarea băncilor se particularizează îndeosebi prin respectarea următoarelor restricții:

Fiecare instituție de credit este persoană juridică, fiind organizată ca societate comercială

bancară pe acțiuni, fiind interzisă constituirea lor sub formă de societăți cu răspundere limitată.

Constituirea și funcționarea băncilor pe teritoriul României se realizează doar în baza

autorizației de funcționare eliberată de BNR. Autorizația de funcționare se eliberează în două etape respectiv autorizația de constituire și licență după o amplă analiză din partea organelor specializate ale BNR.

Fiecare instituție de credit are obligația de a deschide cont curent la Banca Națională a

României, înainte de începerea activității, necesar pentru păstrarea rezervei minime obligatorii precum și pentru derularea plăților și încasărilor , conform reglementărilor emise de aceasta.

Conform reglementărilor, se impune un capital social minim de 5 milioane euro, acest capital

fiind impus pentru asigurarea unei credibilități minime pentru o societate bancară. A acest capital trebuie subscris și vărsat în momentul subscrierii numai sub formă bănească, fără posibilitatea de subscriere prin aport în natură.

Printre restricțiile impuse băncilor se numără și constituirea de rezerve și provizioane de

risc. Fondul de rezervă se constituie în procent de 20% din profitul brut până când acesta egalează capitalul social, iar în procent de 10% până fondul de rezervă devine de două ori mai mare decât capitalul social, iar peste acest nivel alocările de profit la fondul de rezervă se realizează numai pe baza profitului net. Pe lângă fondul de rezervă , băncile comerciale mai constituie și rezerva generală pentru riscul de credit care se determină prin aplicare unei cote de 2% asupra tuturor plasamentelor în credite existente la finele anului.

Băncile au posibilitatea de a participa cu capital pentru constituirea unei societăți financiare

non-bancare dar cu restricții în ce privește cota de participare care nu poate să depășească 20% din capitalul social al societății constituite , și o cotă de cel mult 10% din fondurile proprii ale bănci ,pentru fiecare situație în parte.

Băncile nu au restricții în a investi în titluri de plasament (exceptând titlurile de stat), însă

au restricții în ce privește cota de participare care este în procent de 60% din fondurile proprii ale băncii, totodată investițiile în titluri de plasament nu pot depăși fondurile proprii.

Băncile au posibilitatea de a credita un singur client sau un grup de clienți(cu condiția să

acționeze împreună) în limita unei cote de cel mult 20% fondurile proprii, iar personalul lucrător în limita a 5% din fondurile proprii.

Fiecare bancă trebuie să trimită, direcției de specialitate (BNR), situații cu privire la bilanț,

contul de profit și pierderi, rapoarte zilnice, săptămânale, lunare, trimestriale etc.

Fiecare instituție de credit va avea un Regulament propriu de funcționare, aprobat de organele statutare, prin care se va stabili cel puțin următoarele aspecte:

structura organizatorică a instituției de credit;

atribuțiile ce revin fiecărui compartiment precum și relațiile dintre aceste compartimente;

sarcinile ce revin comitetului de risc, comitetului de administrare a activelor și pasivelor, comitetului de credite. Pentru desfășurarea activității instituțiilor de credit este obligatorie înființarea acestor comitete;

competențele și răspunderea ce le revine conducătorilor băncii, directorilor executivi, șefilor sucursalelor, în această categorie mai pot fi incluși și salariați care se angajează în operațiuni financiare în numele și în contul instituției;

sistemul de control intern al instituției de credit.

1.3.3 Operațiuni bancare

Activitatea bancară se concretizează prin derularea unei diversități de operațiuni bancare, prin intermediul cărora iau naștere produsele și serviciile bancare.

În calitate de intermediari băncile efectuează o diversitate de operațiuni fie în numerar (cash), fie prin virament bancar care presupune transferuri sub forma decontărilor fără numerar în contul și în numele clienților lor.

Atât în literatura de specialitate cât și în practica bancară, operațiunile bancare pot fi grupate după mai multe criterii, cum ar fi:

În funcție de activitatea principală a băncii, de intermediere, operațiunile bancare se

împart în două grupe mari:

Operații pasive sau operații de atragere de resurse , prin intermediul cărora

băncile își procură resursele necesare funcționării(operații de împrumut de la alte bănci mai mari, operații de rescont, operații de emitere de obligațiuni etc.)

Operații active , care mai poartă denumirea de operații de plasare a resurselor

bancare, prin intermediul cărora băncile își repartizează resursele procurate anterior( operații reprezentând avansuri în cont curent, operațiuni de împrumut pentru investiții, operațiuni de comision, operațiuni de acreditiv etc).Aceste operații pot fi realizate pe termen scurt, mediu sau lung și pot fi în lei sau în valută.

Pornind de la acest criteriu de clasificare, literatura de specialitate, grupează principalele operațiunile efectuate de băncile comerciale, conform următorului tabel:

Tabelul 1.2 Operațiunile băncilor comerciale

Sursa: Ilie Mihai-Tehnica și managementul operațiunilor bancare, Editura Expert, București,2003, p.66

În funcție de specificul clientelei se delimitează următoarele operațiuni:

operațiuni de retail banking;

operațiuni corporate banking.

În funcție de gradul de lichiditate al operațiunilor sau de expresia materială a acestora,

acestea pot fi:

operațiuni cu numerar;

operațiuni prin virament sau de transferuri bancare care îmbracă forma decontărilor fără numerar

După obiectul bancar sau financiar utilizat, se desprind următoarele tipuri de operațiuni:

operațiuni vizând produse;

operațiuni vizând servicii;

operațiuni vizând produse asociate cu servicii;

După specificul activității reflectate și în funcție de compartimentul în care se derulează

,operațiunile bancare pot fi:

operațiuni de creditare care constă în distribuirea excedentelor monetare din economie;

operațiuni de mobilizare a resurselor care constă în constituirea de depozite și conturi curente ale clienților;

operațiuni de încasări și plăți efectuate în conturile clienților;

operațiuni de consultanță prin furnizarea de servicii financiare diverse;

operațiuni cu carduri;

operațiuni de natură comercială (ex. vânzarea de metale prețioase)

operațiuni de leasing.

Datorită diversității operațiunile bancare, pe lângă criteriile și modul de clasificare a acestora enumerate mai sus mai există multe alte criterii de clasificare și de asemenea posibilitatea apariției unor elemente noi în clasificarea acestora.

CAPITOLUL II LOCUL ȘI ROLUL BĂNCII TRANSILVANIA ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

Prezentarea generală și structura organizatorică a băncii Transilvania

Banca Transilvania este o societate bancară românească, înființată în 1994 la inițiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Dacă la început idea a fost aceea de a crea o bancă locală (un brand de Cluj), pe măsura trecerii anilor aceasta și-a consolidat poziția pe piață, într-o primă etapă în Cluj, și ulterior la nivel regional și național. La început banca și-a orientat activitatea spre sectorul IMM, până când cererea pe piață a crescut , moment în care banca a început să se dedice și domeniului retail.

Banca Transilvania s-a înființat ca societate bancară în baza Contractului de societate autentificat la notariatul de Stat Județean Cluj sub nr. 26.488/13.12.1993 a sentinței judecătorești nr. 3412/SC/1993 emisă de către Judecătoria Cluj-Napoca, precum și a Avizului emis de BNR cu nr.3/1901/20.10.1993. Capitalul inițial de 2 miliarde a fost subscris în proporție de 21,55% de către investitori străini, iar restul fiind capital român. Misiunea băncii Transilvania este aceea de a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri, prin produse și servicii inovatoare, oferite cu profesionalism astfel explicându-se și poziția băncii care se află top 3 în cadrul băncilor din România, din punct de vedere al activelor.

Banca Transilvania este o instituție bancară cu capital mixt (străin și român), având ca acționar semnificativ Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) care deține 11,46 % din capitalul social, la data de 31.12.2015. În anul 2015 BT a avut un capital social de 2.608.623.861 lei, divizat în 2.608.623.861 de acțiuni cu o valoare nominală de 1 leu/acțiune. Capitalul social va pute fi majorat numai în baza unei decizii a Adunării Generale cu respectarea dispozițiilor prevăzute de lege și cu condiția ca acțiunile din emisiunea precedentă să fi fost achitate. Structura acționariatului băncii Transilvania este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 2.1 Structura acționariatului băncii Transilvania la 31 decembrie 2015

Sursa: Raport BT, Secțiunea Rezultate Financiare, 2015

Structura acționariatului în funcție de tipul capitalului este împărțit astfel:50,71% capital străin, și 49,29 capital românesc.

În ceea ce privește relațiile cu banca Națională (BNR) , BT are obligația de a remite periodic BNR situațiile financiare anuale precum și alte informații solicitate conform reglementărilor emise de aceasta. De asemenea BT va comunica BNR situația clasificării creditelor și a plasamentelor precum și a necesarului de provizioane în conformitate cu reglementările emise de aceasta.

Obiectul principal de activitate este din secțiunea K respectiv Intermedieri financiare și asigurări, diviziunea 64- Intermedieri financiare cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii, grupa 641-Intermediere monetară, clasa 6419-Alte activități de intermediere monetare. Activitatea băncii este organizată pe patru linii principale de business, și anume: corporate, IMM, retail și Divizia pentru medici. Banca Transilvania are în prezent aproape 1,76 milioane de clienți, aproximativ 550 de sedii în România și Italia, și peste 6000 de angajați.

Grupul Financiar al Băncii Transilvania cuprinde , pe lângă Banca Transilvania care este principala componentă a grupului , și companiile în care s-au făcut investiții: BT Direct IFN S.A, BT Leasing Transilvania IFN S.A, BT Securities S.A , BT Building SRL, BT Investments SRL, BT Asset Management S.A, Compania de Factoring SRL, BT Solution Agent de Asigurare SRL, BT Safe Agent de Asigurare SRL, BT Intermediari Agent de Asigurare SRL, BT Operational Leasing S.A, BT Leasing MD SRL (Moldova), BT Asiom Agent de Asigurare SRL, Transilvania Imagistica S.A ȘI Improvement Credit Collection SRL.

Grupul Financiar BT desfășoară activități în sectoare financiare precum cel bancar, administrarea investițiilor, finanțarea consumatorilor, leasing și tranzacții mobiliare, întreaga gamă de produse financiare, atât cele bancare cât și cele furnizate din cadrul grupului, sunt oferite clienților prin intermediul unei rețele unice de distribuție înglobată sub sigla recunoscută a BT.

Banca Transilvania are și șapte sub-brand-uri acestea fiind: BT Cafe, BT Golf Cup, Academia BT, BT Tennis CUP, Crosul BT, Clujul Are Suflet și Clubul Întreprinzătorului Român. Proiectul care a avut cel mai mare succes este BT Cafe, prima cafenea bancară din România, aceste locații se află în București și Cluj Napoca.

În prezent structura băncii Transilvania este compusă din:

sediului său social localizat în Cluj-Napoca (centrala băncii)

60 de sucursale;

455 de agenții,

31 puncte de lucru

9 divizii de medici.

Nivelele organizatorice de bază ale băncii Transilvania sunt: structura de conducere și structura de execuție respectiv centrala și unitățile operative. Centrala băncii Transilvania are sediul la Cluj și are sucursale în aproape toate orașele din țară.

Structura de conducere respectiv centrala băncii reprezintă nucleul instituției și îi revin sarcini cu privire la organizarea, îndrumarea, coordonarea și controlul întregii activități desfășurate pe ansamblul băncii cu scopul aplicării corecte a legislației bancare , hotărârilor și actelor normative specifice activității bancare. La nivelul structurii de conducere se regăsesc organele cu funcție de supraveghere, precum și organele cu funcție de conducere precum: Consiliul de Administrație, Comitetul de Audit care asigură asistența Consiliului de Administrație în realizarea atribuțiilor pe linia Auditului intern și Comitetul Conducătorilor care poate mandata sarcini/responsabilități către comitetele specifice pe activități. Structura de execuție are în componență centrala, care la rândul ei este organizată pe Direcții, Divizii, Departamente, și rețeaua teritorială a unităților operative.

Fiind o societate de tip SA banca Transilvania folosește sistemul unitar de administrare. Astfel conducerea strategică a băncii este asigurată de Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) care deleagă această atribuție către Consiliul de Administrație (CA). Printre atribuțiile care îi revin Consiliului de Administrație se numără exercitarea funcției de supraveghere și răspunde pentru modul în care sunt transpuse în practică hotărârile AGA cu privire la întreaga activitate bancară respectiv îndrumarea, coordonarea, supravegherea și controlarea acesteia.

Rețeaua unităților teritoriale este formată din: sucursale regionale, sucursale locale, agenții și puncte de schimb valutar, aceste unități având ca scop organizarea și derularea nemijlocită de operațiuni bancare cu clienții. Banca poate înființa filiale, sucursale, agenții, puncte de lucru și reprezentanțe oriunde în țară și străinătate potrivit intereselor sale, în condiții de eficiență și conform legii. Activitatea desfășurată de aceste unități trebuie să fie în conformitate cu reglementările aprobate de Consiliul de Administrație, efectuând operațiuni de genul celor prevăzute în Actul Constitutiv.

Sucursalele Băncii Transilvania sunt unități operaționale, care efectuează, în condiții de eficiență, toate operațiunile prevăzute în actul constitutiv al Băncii. Înființarea unităților operaționale ale băncii Transilvania se realizează prin hotărâri ale Consiliului de Administrație cu avizul BNR, acestea pot fi regionale sau locale în funcție de importanța economică a zonelor geografice.

Conducerea sucursalei este asigurată de Consiliul de Conducere al sucursalei care este format din:

Directorul sucursalei;

Directorul de operațiuni;

Directorul adjunct.

Componența Consiliului va fi stabilită prin decizie a directorului de sucursală, iar hotărârile consiliului se adoptă cu votul majorității membrilor din care este format. Directorii sucursalelor sunt în principal responsabili pentru activitățile desfășurate de sucursală, având întreaga responsabilitate pentru operațiunile ordonate și realizate de sucursală.

Evoluția și poziția actuală în sistemul bancar românesc

Istoria băncii a început în anul 1994, la Cluj Napoca cu o echipă formată din 13 oameni de afaceri . Dacă la început ideea a fost aceea de a crea o bancă locală ,pe parcurs acesta și-a consolidat poziția astfel că anul 1997 aceasta devine prima instituție bancară din România care a fost cotată la Bursa de Valori București.

Începând cu anul 2002 banca Transilvania are un management modern, cu un know-how internațional, care a conturat un stil diferit băncii, caracterizat prin deschidere și flexibilitate. Un moment important a fost anul 2003 atunci când banca și-a schimbat identitatea de corporație, conform noii sale misiuni care prevedea implementarea unui concept nou, standard privind unitățile sale, și modificarea logo-ului băncii. Misiune băncii este exprimată astfel: “Fiind partenerul care își ține întotdeauna promisiunile, misiunea noastră este sa asigurăm randamente superioare acționarilor noștri, să fim responsabili față de comunitate și o bancă în care lucrăm cu mândrie si profesionalism.”

În prezent banca Transilvania este una dintre cele mai importante instituții financiar-bancare din România și una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori București. Printre prioritățile băncii se regăsesc perfecționarea continuă a serviciilor și a angajaților, astfel încât calitatea să fie cea care face diferența.

În anul 2007 banca Transilvania lansează cel mai mare proiect de implicare socială „Clujul are suflet” care a ajutat aproape 800 de adolescenți să aibă o viață mai bună, să se integreze social. Banca a alocat pentru acest proiect peste 300.000 de euro. Banca Transilvania a ales orașul Cluj-Napoca pentru a dezvolta acest proiect deoarece este un oraș simbol pentru BT, istoria sa a început în Cluj.

Un moment important în evoluția băncii Transilvania este reprezentat de anul 2010 când BT împreună cu Western Union au lansat transferul de bani prin bancomat. Astfel prin intermediul acestuia clienții băncii pot primi bani direct în contul lor, sume pe care le pot retrage de la bancomat și vor putea trimite bani direct din cont în agențiile Western Union existente în peste 200 de țări.

Doi ani mai târziu banca Transilvania lansează și transferul de bani prin Internet Banking care reprezintă o alternativă modernă primire și trimitere de bani utilizând Western Union Money Transfer.

În anul 2013 BT și Western Union a lansat și transferul de bani prin Mobile Banking , astfel clienții băncii pot opta să facă transferuri financiare direct după telefonul mobil, banii ajungând sau putând fi primiți în doar câteva minute din rețeaua de 515.000 de locații ale Agențiilor Western Union existente în peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume.

Tot în anul 2013 BT deschide o sucursală pe facebook, BT facebank, prin lansarea Facebook Payments prin intermediul căruia clienții care folosesc BT24 Internet Banking pot efectua transferuri de bani utilizând rețeaua de socializare Facebook. Lansarea a avut loc în cadrul unei conferințe de presă, organizată în București , în cadrul aceleași conferințe au fost lansate alte două facilități :transferurile de bani prin SMS și prin email. Tot în același an banca Transilvania a deschis o sucursală în Italia care din punct de vedere operațional și-a început activitatea în 2014.

Anul 2014 a fost marcat de împlinirea a 20 de ani de funcționarea a băncii Transilvania, și momentul în care BT a anunțat achiziționarea Volksbank România (VB) . Astfel în data de 30.12.2015 a avut loc fuziunea legală dintre BT și Volksbank România, această fuziune fiind controlată integral de BT, prin absorbție dintre banca Transilvania (în calitate de societate absorbantă) și Volksbank România SA (în calitate de societate absorbită). În urma acestei fuziuni banca absorbantă a preluat toate drepturile și obligațiile băncii absorbite(Volksbank) care a fost dizolvată fără lichidare prin transmiterea tuturor activelor și datoriilor contabile respectiv a drepturilor și obligațiilor către banca absorbantă.

Banca Transilvania a plătit pentru achiziția Volksbank în total 711 milioane euro( 81 de mil. euro pentru capitalul băncii iar restul de 630 de mil. de euro pentru rambursarea unor linii de rambursare acordate de către acționarii Volksbank băncii din România).

Prin preluarea Volksbank, grupul Banca Transilvania a ajuns la active totale 44,6 miliarde de lei( cu un procent de 25 % mai mare comparativ cu 2014), la o distanță de 3,4 miliarde de lei față de ocupantul poziției secundare-Grupul BRD ce dispune de active de 48 de miliarde de lei (cu 4% mai mult decât în 2014.

În prezent banca Transilvania este una dintre cele mai importante instituții financiar-bancare, atât din punct de vedere al poziției aflându-se pe poziția a 3-a în topul băncilor din România cât și din punct de vedere al companiilor listate la Bursa de Valori București. O prioritate a activității sale este perfecționarea continuă a serviciilor și angajaților astfel încât calitatea să fie cea care face diferența.

Banca Transilvania ocupă locul trei în topul băncilor din sistemul bancar românesc, cu o cotă de piață în creștere cu 12,57% la sfârșitul anului 2015 , în funcție de volumul activelor.

Grafic 2.1 Top bănci-cota de piață după active în perioada 2011-2015

Sursa: Raportul anual BT, Secțiunea Rezultate finaciare,2015, p.5

După cum se poate observa și din graficul de mai sus, în ultimii ani banca Transilvania a înregistrat creșteri a cotei de piață după active de la un an la altul ocupând o poziție importantă în cadrul sistemului bancar românesc.

Anul 2015 s-a încheiat pentru banca Transilvania cu active totale ce însumează 47.343 milioane de RON , în creștere față de anul precedent cu 33 %. Poziția financiară la sfârșitul anului 2015 în ceea ce privește activele bilanțiere s-a prezentat astfel: poziția plasamente în credite cea mai notabilă creștere de 40% față de anul precedent, urmată de poziția lichidități care a crescut cu 34% față de anul precedent. BT și-a îndeplinit obiectivele în ceea ce privește activele bilanțiere, bugetul prevăzut pentru anul 2015 a fost de 43.778 milioane de RON.

Dacă în anul 2008 activele băncii BRD (clasată pe poziția a 2-a în sistemul bancar după active) erau de 49 mld. lei ,cu 30 de mld de lei peste nivelul activelor BT, în prezent BT s-a apropiat la doar 2 mld. de lei de BRD, aceasta din urmă poate fi pusă să lupte pentru menținerea acestei poziții în condițiile în care BT s-a apropiat amenințător.

Potrivit statisticilor BNR activele totale la nivelul sectorului bancar au înregistrat un avans de 3,6%, la 377,3 miliarde RON (maxim istoric) în ultimul trimestru din 2015. Per ansamblu, nivelul mediu al activelor bancare a crescut cu 2,9%/an , la 365,3 miliarde de RON, în anul 2015.

Pentru a evidenția evoluția băncii Transilvania în cadrul sistemului bancar, o să prezint cei mai semnificativi indicatori monitorizați de BNR prin sistemul de supraveghere prudențială ,aceștia sunt:

Tabel 2.2 Evoluția indicatorilor de prudență bancară în perioada 2013-2015

Sursa: Raportul anual BT ,Secțiunea Rezultate financiare, 2015, p.19

În comparație cu media sistemului bancar, Banca Transilvania continuă să aibă un excedent de lichiditate, astfel indicatorul de lichiditate înregistrat în anul 2015 a avut valori între 2,26 și 21,08 pe cele 5 benzi de scadență, un nivel ce depășește cu mult nivelul minim impus de reglementările BNR. Astfel menținerea unei rate optime a lichidității de către BT se datorează bazei consistente de resurse atrase.

Indicatorul de solvabilitate are un nivel corespunzător de 22,26%, cu profitul anual inclus. Din cele prezentate mai sus rezultă că s-a păstrat un nivel adecvat al capitalului și al indicatorilor financiari generali, conform principiilor bancare.

Operațiunile băncii Transilvania

Băncile comerciale în calitate de verigă de bază a sistemului bancar, desfășoară toate tipurile de operațiuni bancare, dar în general operațiunile realizate cel mai des de o bancă ,numite și operațiuni de bază sunt operațiunile de constituire de depozite și acordare de credite. Băncile în calitate de intermediar în primul rând între agenții din sistemul nebancar și între agenții bancari , urmăresc obținerea de profit prin constituire de depozite din disponibilitățile bănești ale clienților și plasarea acestora sub formă de credite pe diferite scadențe care au ca scop fructificarea disponibilităților bănești existente.

Funcțiile importante îndeplinite de băncile comerciale în procesul de intermediere sunt următoarele:

mobilizarea activelor monetare disponibile în economie;

distribuirea acestor active sub formă de credite;

decontarea plăților între titularii de cont.

Conform legii bancare nr.58/1998 ,banca este o persoană juridică autorizată, să desfășoare în principal, activități de atragere de depozite și de acordare de credite în nume și în cont propriu.

În continuare voi prezenta cele mai importante operațiuni desfășurate de banca Transilvania respectiv operațiuni de creditare (plasare a resurselor) și operațiuni de mobilizare a resurselor (constituirea de depozite) și evoluția lor în cadrul băncii Transilvania.

2.3.1 Operațiunea de creditare

„Operațiunea de creditare reprezintă actul prin care banca pune la dispoziția-sau se obligă să pună la dispoziția clienților –fondurile solicitate sau să își ia un angajament prin semnătură în favoarea acestora.” Astfel o operațiune de creditare poate fi bazată pe înscrisuri sau nu, garantate sau negarantate în fiecare caz în parte sau în cadrul unui acord general.

Operațiunea de creditare privește două părți (subiecții raportului de credit) respectiv:

o parte acordă creditul (creditorul);

cealaltă parte primește creditul sau se îndatorează (debitorul).

Orice operațiune de creditare presupune și un risc de nerambursare din partea debitorului, astfel banca trebuie să ia în considerare la acordarea unui credit capacitatea potențialului client de a produce venituri din derularea respectivului credit.

În ceea ce privește operațiunile de creditare ale băncii Transilvania se poate remarca o creștere a soldului creditelor băncii Transilvania la sfârșitul anului 2015, cu 40% mai mare decât era la finele anului 2014, cu toate că în cursul anului 2015 au fost scoase în afara bilanțului credite în valoare de 730 de milioane RON.

Volumul creditelor acordate în anul 2015 de către BT a fost de aproape 160.000 de credite noi care însumează o valoare totală de 8.674 milioane RON, având ca și beneficiari companiile și persoanele fizice.

Structura portofoliului de credite la 31.12.2015 este următoarea:

pe tipuri de monedă: 71,5% în RON ; 28,5% în valută;

pe domenii de activitate:43,38% populație; 13,17% comerț; 13,46% producție; 6,84% construcții; 4,54% agricultură; 3,70% servicii; 14,91% altele;

pe termene de scadență:34,4% termen scurt; 30,2% termen mediu; 35,4% termen lung;

Din totalul portofoliului de credite din 2015, creditele neperformante, cu restanțe mai mari de 90 de zile au avut o pondere de 9,75%, cu 1,12 % mai puțin comparativ cu anul 2014, în continuare situându-se sub media sistemului bancar di România.

2.3.2 Operațiunea de mobilizare a resurselor (constituire de depozite)

Operațiunea de constituire de depozite reprezintă o operațiune de pasiv a băncilor comerciale și constă atragerea resurselor disponibile pe piața financiară și se utilizează în general pentru acordarea de credite sau constituirea de depozite la alte instituții bancare. Această operațiune implică niște costuri pentru băncile comerciale, materializate în dobânzile plătite aferente depozitelor atrase.

Depozitele bancare se constituie la cererea clientului, conform cerințelor acestuia în ceea ce privește cuantumul depozitului , moneda (lei sau valută), perioada de constituire (1,3,6,9, 12 luni), aceste cerințe precum și termenii și condițiile părților sunt înscrise în contractul specific încheiat între bancă și client, conform normelor în vigoare ale băncii.

Depozitele bancare se constituie sub următoarele forme:

Conturi curente sunt deschise clienților și au scop efectuarea operațiunilor curente de

încasări și plăți, remunerarea acestora fiind diferită de la o țară la alta.

Conturi de depozit la termen presupun păstrarea de către bancă a unei sume depuse

de titularul depozitului până la o anumită perioadă stabilită prin contractul, la data constituirii depozitului. Retragerea sumei înainte de termenul stabilit se sancționează prin pierderea remunerației (dobânzii) prin transformarea depozitului la termen în depozit la vedere.

Depozitele la vedere sunt destinate pentru utilizarea unor sume pe termen scurt ,fiind

slab remunerate comparativ cu depozitele la termen motiv pentru care retragerea soldului se poate face în orice moment fără preaviz.

Banca Transilvania oferă o gamă diversă de depozite bancare atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice care prezintă numeroase avantaje în ceea ce privește: dobânda, comisioane, acces rapid, flexibilitate în utilizarea lor etc.

Din totalul depozitelor atrase de către banca Transilvania ,61% au fost depozite atrase de la persoane fizice iar restul de 39% au fost atrase de la persoane juridice. În 2015 depozitele atrase au crescut cu 28% față de anul anterior, ritmul fiind superior creșterii generale de 7% înregistrat la nivelul sistemului bancar.

Din graficul de mai jos se poate observa că atât creditele cât și depozitele au avut o evoluție ascendentă în perioada 2009-2015 de unde rezultă și poziția consolidată a băncii Transilvania în cadrul sistemului bancar românesc.

La sfârșitul anului 2015 raportul dintre volumul creditelor de 27.740 milioane RON și resursele atrase de clientelă în valoare de 38.395 milioane de RON, asigură băncii Transilvania o poziție favorabilă în cadrul sistemului bancar , fiind de 72,24% ,comparativ cu 85,8% pe sistem. Astfel raportul credite/depozite din sectorul bancar a avut o evoluție în scădere în anul 2015, fiind înregistrate noi valori minime istorice, această evoluție reflectă excesul de lichiditate din economie și totodată confirmă transformările structurale la nivelul sectorului bancar.

Grafic 2.2 Evoluția depozitelor vs credite în perioada 2009-2015

Sursa: Raportul anual BT, Secțiunea Rezultate finaciare,2015, p.14

Pe lângă operațiunile de creditare și atragere de depozite, banca Transilvania ocupă o poziție importantă în cadrul sistemului bancar și în ceea ce privește operațiunile cu carduri, aceasta fiind desemnată în anul 2015, pentru a 5-a oară în ultimii 7 ani ”Banca Anului” în activitatea de carduri, bazat pe indicatori ca: număr de carduri emise, volum al tranzacțiilor generate de portofoliul BT, produse noi, contracte cu comercianții pe partea de acceptare plăți cu cardul etc. Tot în cadrul aceluiași eveniment Gala NoCash 2015, BT a fost recunoscută ca lider și la următoarele categorii:

Cele mai mari volume tranzacționate pe card la nivelul întregului sistem bancar:76 de milioane de tranzacții, respectiv un volum de 28.800 RON, în creștere cu 15,4% față de anul anterior;

Cele mai multe carduri de debit emise: peste 300.000 carduri Visa Electron BT;

Cele mai vândute carduri de credit:70.000 carduri Star Forte;

Cele mai multe carduri emise pentru companii:46.000 carduri business și cel mai bun grad de tranzacționare cu cardurile business 53,6 tranzacții/an/card;

Cele mai bune rezultate în domeniul comerțului electronic din România: 4,6 milioane de tranzacții de plăți online.

Banca dispune de un număr de 1015 ATM-uri, 25.352 POA-uri și colaborează cu peste 500 de comercianți utilizatori de e-commerce.

Rezultă din cele prezentate mai sus că banca Transilvania ocupă o poziție importantă în cadrul sistemului bancar românesc din punct de vedere al activelor totale, al plasamentelor în credite și a resurselor atrase, în funcție de aceste caracteristici poziția băncii în cadrul sistemului bancar, este următoarea:

Grafic 2.3 Evoluția cotei de piață a BT

Sursa: Raport anual BT, Secțiunea Rezultate financiare, 2015, p.15

Din graficul de mai sus se poate observa că evoluția cotei de piață a BT a fost preponderent ascendentă, cu o creștere mai semnificativă în anul 2015.

Din anul 2008 până în prezent BT a reușit să rămână pe profit în fiecare an , astfel profitul brut al băncii Transilvania la sfârșitul anului 2015 a fost de 2.265 milioane RON, față de 505 milioane RON înregistrat în anul 2014. Profitul net al BT în 2015 a fost de 2.418 milioane RON față de 434 milioane RON în 2014, la această creștere importantă din anul 2015 a contribuit și Volksbank România (care a fost preluată de BT prin fuziune) cu un profit de 395 milioane RON. Profitul brut la finele anului 2015 la nivel de grup BT a fost de 2.301 milioane de RON.

CAPITOLUL III ACTIVITATEA DE CREDITARE LA BANCA TRANSILVANIA. LINIA DE CREDIT

Activitatea de creditare bancară reprezintă activitatea de bază în funcționarea unei bănci. În ultimii ani se poate remarca o extindere a volumului creditelor acordate de instituțiile bancare mai ales în cazul creditelor acordate agențiilor economici.

Nevoia de creditare în cazul persoanelor fizice apare în general din lipsa disponibilităților sau din dorința acestora de a realiza anumite investiții, spre deosebire de aceștia nevoia de creditare a peroanelor juridice apare din lipsa fondurilor proprii ale societății necesare pentru desfășurarea în condiții normale și profitabile a activității fiecărui agent economic.

Creditarea în cadrul băncii Transilvania se realizează conform modelului de afacere a clientului respectiv:

Corporate-acești clienți beneficiază de o abordare personalizată a relației cu banca. Activitatea de creditare cuprinde: Produse de creditare clasice(asigură finanțarea pentru activitatea curentă sau pentru derularea proiectelor de investiții), Factoring și scontări(oferă produse de creditare structurate), Produse de creditare speciale(pentru finanțarea proiectelor de investiții sau cele de eficientizare energetică)

Companiile IMM care beneficiază de regulă de credite standard

Divizia pentru Medici pentru clienții care fac parte din divizia Medici . În funcție de nevoile de finanțare a acestora există câteva pachete speciale: Pachetul Rezident, Pachetul Specialist, Pachetul Praxis, și Pachetul Tehnicieni Dentari.

Băncile au obligația de a păstra lichidități în moneda națională și în devize conform normelor privind lichiditățile și cerințele prudențiale elaborate de B.N.R. De asemenea băncile au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii în conformitate cu cerințele B.N.R.

Băncile care funcționează în România au obligația, conform reglementărilor B.N.R să limiteze suma creditelor acordate unui client sau unui grup de clienți care au legături din punct de vedere economic, în limita unei cote de cel mult 20% din fondurile proprii, pentru persoanele aflate în relații speciale cu banca limita de creditare este de cel mult 20%,iar personalul lucrător în limita a 5 % din fondurile proprii. Aceste reglementări au ca principal scop prevenirea evoluției nefavorabile a activității de creditare din sistemul bancar românesc.

În prezent creditul bancar joacă un rol important în orice economie modernă fiind un factor de creștere economică care asigură transformarea economiilor în investiții pe de o parte și contribuie la creșterea nivelului de trai pe de altă parte.

Conținutul, funcțiile și rolul creditului

Termenul de credit provine din limba latină „creditum”, „credere”, fiind o expresie care desemnează încrederea în ceva sau cineva. Această încredere se concretizează în promisiunea de plată la scadență ca urmare a transferului de bani dintre creditor (bancă) și debitor (împrumutător).

Creditul este definit potrivit Legii privind activitatea bancară nr.58/1998 ca fiind orice angajament luat de un debitor de a rambursa la scadența suma datorată și precum si dobânzile aferente sau alte cheltuieli legate de această sumă. Astfel creditul mai poate fi definit ca fiind operațiunea prin care agenții economici nebancari/persoanele fizice iau în folosință imediată resurse de la instituțiile bancare , cu promisiunea rambursării viitoare a ratelor aferente creditului ,însoțit de plata unor dobânzi de la împrumutători.

O altă definiție a creditului este din perspectiva economică care exprimă relații de repartiție a unei părți din venitul național cu scopul satisfacerii diferitelor nevoi de capital. Din perspectiva juridică creditul poate fi definit un acord între participanții raportului de credit.

În sens general termenul de credit poate fi definit ca operațiunea prin care o persoană fizică sau juridică obține resursele necesare de la o altă persoană fizică sau juridică cu promisiunea să restituie obligația la scadență. În majoritatea cazurilor creditul este purtător de dobândă și este garantat sub forma bunurilor sau a altor valori acceptate.

O caracteristica importantă a relațiilor de credit se referă la faptul ca ele definesc „un transfer de valoare, de la creditor (bancă) la debitor (solicitantul creditului), acest transfer are caracter rambursabil, rambursabilitatea creditului fiind stabilită între părți și înscrisă în contractul de credit , astfel pentru perioada dintre momentul contractării creditului și scadența acestuia debitorii au obligația plății unei dobânzi, drept preț al capitalului împrumutat.” De aici rezultă că forma de creditare presupune un anumit mod de organizare a relațiilor de credit existente în activitatea bancară.

Persoanele participante la raportul de credit sunt creditorul și debitorul, creditorul în cazul sistemului bancar sunt băncile care pun la dispoziția debitorului (persoane fizice sau juridice) resursele necesare în schimbul plății unei dobânzi, și cu angajamentul debitorului de a plăti la scadență suma aferentă creditului. Resursele pe care băncile le pun la dispoziția debitorilor, provin în general de la persoanele fizice sau juridice care își constituie depozite pentru a le fructifica.

Băncile percep debitorilor la acordarea creditelor dobânzi și comisioane, nivelul acestora fiind aprobat de Comitetul de Management. Pentru nerambursarea la scadență a creditelor sau neplata la termen a dobânzilor datorate banca percepe penalități care sunt aprobate de Comitetul de Management.

Orice operațiune de creditare presupune un risc de nerambursare a creditului din partea debitorului (persoană fizică sau juridică) , în cazul persoanelor juridice acest risc rezultă din posibilitatea agentului economic de a deveni insolvabil. Pentru a preveni acest risc majoritatea băncilor solicită la acordarea unui credit persoanelor juridice garanții reale sau personale care au ca scop recuperarea creditelor la scadență în cazul incapacității de plată a creditului de către agentul economic.

În cadrul instituțiilor bancare condiția fundamentală pentru acordarea unui credit este capacitatea potențialului client de a produce venituri rezultate din derularea creditului, respectiv capacitatea de rambursare a creditului. În acest scop banca evaluează capacitatea debitorului prin diverse mijloace, întocmindu-se un studiu de solvabilitate, în cadrul căruia banca va evalua angajamentele debitorului față de alți terți precum și anumiți indicatori economico-financiari. Chiar dacă din estimările băncii privind solvabilitatea debitorului reiese că acesta are capacitatea de rambursare a creditului, banca va solicita și garanțiile aferente întrucât situația debitorului se poate modifica.

Prin natura lui, creditul îndeplinește o serie de funcții dintre care cele mai importante sunt următoarele:

Funcția de mobilizare a resurselor existente într-o economie, această funcție constă în fapt în constituirea de depozite bancare de la persoane fizice și juridice și redistribuite ulterior prin credite cu diferite scadențe;

Funcția de repartizare a resurselor prin intermediul băncilor, aceste resurse provin din depozitele constituite de agenții economici;

Funcția de control care presupune controlul utilizării resurselor de către debitori pe tot parcursul creditării;

Funcția de emisiune ,respectiv capacitatea creditului de a crea mijloace de plată suplimentare celor mobilizate și repartizate prin funcția de repartiție; Astfel orice acordare de credit de către bancă , credit bazat pe depozitele constituite de populație și persoane juridice, constituie în fapt o emisiune de monedă, o sporire a masei monetare în circulație.

O altă funcție a creditului este de sprijinire a comerțului exterior prin acordarea de credite pentru export (dezvoltarea relațiilor economice internaționale).

Funcția de stimulare a eficienței activității agenților economici. Prin intermediul creditului se pot stimula agenți cu o activitate profitabilă ,banca acordând credite fără restricții, și în același timp restricționarea creditelor pentru agenții cu activitate deficitară și rău platnici.

În economiile moderne rolul creditului constă în rezultatele obținute în economie în urma manifestării relațiilor de credit și în același timp are un rol important în ceea ce privește contribuțiile acestuia la realizarea anumitor obiective de natură economică. Acest rol se manifestă prin intermediul funcțiilor creditului dintre care menționez:

Creditul contribuie la creșterea economică prin faptul că stimulează investițiile și totodată dezvoltarea economică a unei țări , iar datorită obligativității utilizării creditului potrivit destinației inițiale, acesta diminuează investițiile nerentabile și păguboase;

Creditul stimulează creșterea consumului deci contribuie la creșterea nivelului de trai;

Creditul contribuie la îmbunătățirea calității vieții, deoarece persoanele fizice au posibilitatea de a lua un împrumut de la instituțiile bancare pentru achiziția de imobile, a bunurilor de folosință îndelungată sau pentru finanțarea nevoilor personale de consum;

Este un instrument de acțiune a politicii monetare deoarece prin intermediul creditului se reglează masa monetară (multiplicarea creditului).

Prin intermediul creditului se mobilizează resursele bănești disponibile în economie ca mai apoi acestea să fie distribuite între ramuri, sectoare etc.

Pe lângă rolul creditului asupra rezultatelor obținute într-o economie, acesta mai îndeplinește un rol important în ceea ce privește sprijinirea activității agenților economici pentru activitatea curentă sau pentru investiții. Întreprinderile producătoare, prestatoare de servicii, și toate celelalte întreprinderi trebuie să obțină suficiente venituri, să aibă fluxuri monetare pozitive și să realizeze profituri. Ținând cont de aceste necesități rezultă rolul important al creditului asupra activității agenților economici, deoarece agenții economici utilizează importante active financiare pentru desfășurarea activității lor de producție, comercializare, investiții, o parte din aceste active fiind asigurată din credite. În general agenții economici recurg la creditele acordate de bănci fie pentru realizarea unei investiții, fie pentru valorificarea resurselor disponibile.

Creditul bancar are un rol important și asupra statului, deoarece prin intermediul creditului public se asigură finanțarea deficitului bugetar al statului. Creditul îndeplinește deci un rol important în cadrul tuturor sectoarelor din economie, și în același timp asupra populației, agenților economici, statului etc.

Linia de credit-concept și caracteristici

Linia de credit este o modalitate modernă de creditare prin intermediul căreia agenții economici au posibilitatea ca în limita unui plafon maxim stabilit pe o anumită perioadă de timp (de regulă 1 an), să se împrumute, urmând să plătească dobândă doar pentru suma împrumutată. Această formă de creditare este foarte avantajoasă deoarece agentul economic are posibilitatea să utilizeze doar o parte di plafonul maxim stabilit și plătește dobândă doar pentru partea de credit utilizată și pentru perioada de utilizare a creditului. Această formă de credit are în vedere o fidelizare a relației dintre bancă și client.

Modalitatea de funcționare a linei de credit în prezent este linia de credit revolving care presupune acordarea de noi credite pe măsură ce plafonul cuvenit se reîntregește dar cu condiția încadrării în limita acestui plafon. Astfel rambursarea creditului se face zilnic pe baza încasărilor agentului economic în contul curent deschis la bancă.

Descoperitul de cont (overdraft) reprezintă o linie de credit acordată de către bancă prin intermediul unui card de debit, este o modalitate care permite efectuarea de plăți prin contul curent și în situația în care nu există disponibilități în cont dar în limita unei anumite sume. Rambursarea se face automat prin intermediul sumelor încasate în contul curent al clientelei.

Linia de credit este o formă de finanțare avantajoasă acordată companiilor mari precum și IMM-urilor, principalele avantaje ale liniei de credit sunt :

Modalități de rambursare și garanții flexibile;

Durata de creditare avantajoasă, existând posibilitatea prelungirii acesteia pe noi perioade similare;

Se poate utiliza serviciile de Internet-Banking puse la dispoziție de bancă pentru vizualizarea situației financiare;

Există posibilitatea reutilizării sumelor rambursate;

Lunar se plătesc doar dobânzi și comisioane, fără rambursare de capital pe toată durata valabilității creditului

Se plătește dobândă doar pe partea utilizată din credit;

Linia de credit poate fi contractată atât în lei cât și în euro în funcție de plățile pe care le are clientul de făcut;

Soluționare rapidă a cererii de credit.

Linia de credit este desinată satisfacerii nevoilor curente de capital de lucru-acoperirea decalajului între încasări și plăți, plata datoriilor către furnizori, plata impozitelor și taxelor, plata salariilor, achitarea altor cheltuieli neprevăzute legate de activitatea curentă a societății. sau pentru refinanțarea unor linii de credit încheiate cu alte instituții bancare și se adresează clienților persoane juridice care au înregistrat rezultate financiare satisfăcătoare respectiv au un istoric bun în ceea ce privește plățile către stat.

Tipuri de credite acordate de banca Transilvania agenților economici

Băncile îndeplinesc un rol important în ceea ce privește raporturile sale cu întreprinderile și instituțiile, acestea participând la finanțarea clienților săi pentru desfășurarea unei activități rentabile cu scopul de a obține profit din capitalul investit în credite.

Tipurile de credite pe care băncile le pun la dispoziția agenților economici sunt de o mare varietate și beneficiază de o gamă largă de caracteristici atât în ceea ce privește prevederile contractuale cât și în ceea ce privește costurile aferente. În general o bancă acordă credite persoanelor juridice pentru satisfacerea nevoilor temporare, pentru înlocuirea insuficienței temporară a capitalului lichid al agenților economici ce are loc pe parcursul ciclului de exploatare, pentru finanțarea investițiilor etc.

În cele ce urmează o să prezint principalele tipuri de credite oferite de Banca Transilvania în funcție de segmentul de clientelă respectiv clienților corporate (companiile mari) și clienților IMM.

În cazul clienților corporativi, produsele de creditare sunt împărțite astfel:

Produse de creditare clasice;

Factoring și scontări;

Produse de creditare speciale

Produsele de creditare clasice sunt destinate companiilor pentru asigurarea resurselor

necesare desfășurării activității curente sau pentru derularea proiectelor de investiții care au ca scop dezvoltarea companiei. Creditele clasice se împart în funcție de modul de utilizare a facilităților de credit, perioada de rambursare și structura de garanții propusă în următoarele tipuri de credite:

Linii de credit-se acordă, în vederea desfășurării unor activități de aprovizionare, producție și

desfacere. Volumul creditului se stabilește ca diferență între activele curente certe și pasivele curente, potrivit bugetului de trezorerie al societății comerciale.

Necesarul de credite trebuie justificat prin contracte de aprovizionare și desfacere, care au ca scop justificarea volumului cheltuielilor și veniturilor.

Credite pentru investiții-au o scadență cuprinsă între 1 și 5 ani sau pe termen lung între 5 și

25 de ani, este contractat de către persoanele juridice pentru realizarea de noi capacități de producție sau pentru extinderea respectiv modernizarea celor existente, pentru achiziționarea de mașini, utilaje, echipamente etc.

Credite ipotecare-aceste credite sunt destinate clienților băncii persoane juridice și servește

activității imobiliare, garanția rambursării creditului constă tocmai în proprietatea asupra imobilelor sau terenurilor.

Credite sau plafoane de credit pe termen scurt și plafonul rapid de rezervă

Factoring și scontări

Aceste credite au ca scop susținerea activității curente și acoperirea decalajului dintre încasările și plățile agențiilor economici, aceste credite sunt garantate parțial sau integral cu cesiunea creanțelor de încasat:

Factoring cu recurs sau Factoring fără recurs;

Scontări de instrumente certificate sau necertificate (bilete la ordin sau cecuri);

Factoring rapid (Reverse Factoring);

Produse de creditare speciale sunt destinate finanțării/cofinanțării proiectelor de investiții

sau celor de eficientizare energetică. Din categoria creditelor speciale fac parte următoarele tipuri de credite:

Creditele JEREMIE sunt destinate finanțării companiilor care nu dispun de resursele

financiare pentru capital de lucru sau pentru investițiile de dezvoltare.

În categoria beneficiarilor acestui credit se includ companiile, care au o cifră de afaceri de 50 de milioane euro sau active totale ce nu depășește echivalentul a 43 de milioane de euro, și un număr de angajați de maxim 250 de persoane. Valoarea creditului este de 1.000.000 euro, echivalent în lei și se acordă pe o perioadă de până la 120 de luni, au dobânda și comisioane subvenționate, sub 50% din prețurile standard, iar în ceea ce privește garanțiile, acestea sunt solicitate doar pentru 70% din valoarea finanțării.

Inițiativa JEREMIE a fost lansată de Comisia Europeană (CE) și Fondul European de Investiții (FEI), aceasta inițiativă constă în faptul că statele membre au posibilitatea de a utiliza parte din fondurile structurale europene destinate lor, pentru finanțarea IMM-urilor. În România această inițiativă este implementată în cadrul programului Operațional Sectorial ”Creșterea Competitivității Economice”, realizat cu fonduri europene puse la dispoziție de Fondul European de Dezvoltare Regională.

Creditele RoSEFF sunt credite de investiții privind proiectele de eficiență energetică ți soluții

de energie regenerabilă. Aceste credite sunt finanțate din surse UE în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Valoarea creditului este în sumă de 1.000.000 de euro pentru proiecte complexe și 250.000 euro pentru proiecte care îndeplinesc criteriile de eligibilitate a aplicației on-line LEME , creditul se acordă pentru o perioadă de 72 de luni.

În categoria clienților eligibili se încadrează :

companii din sectorul privat (au cifra de afaceri mai mică de 50 mil .euro, active totale ce nu depășesc 43 de mil. euro, și un număr de angajați de cel mult 250);

Asociațiile de proprietari;

Întreprinderi individuale;

Companii de servicii energetice-ESCO-pentru beneficiari finali IMM-uri;

Companii producătoare sau distribuitoare de echipamente energetice.

A doua categorie de clienți ai băncii Transilvania sunt IMM-urile, la dispoziția cărora banca pune următoarele tipuri de credite:

Investește Românește;

Linii de credit-capital de lucru;

Factoring și scontări;

Credite pe termen mediu și lung

Creditul Investește Românește sunt credite cu dobândă și comisioane reduse acordate IMM-

urilor care investesc în produse și servicii românești pentru creșterea afacerii.

Această ofertă de creditare se adresează IMM-urilor care utilizează cel puțin 70% din valoarea investiției pentru cumpărarea de echipamente, utilaje etc. care au fost fabricate în România, precum și servicii ale firmelor românești. Avantajele acestui credit constă în:

dobândă diminuată pentru creditul de investiții respectiv ROBOR 6M*+2,5%

comision de acordare redus de 0,5%

comision de gestiune lunară redus la 0,05%

Acest credit are scopul de a încuraja și în același timp de a susține planurile antreprenorilor de reluare a investițiilor prin reducerea semnificativă a prețurilor comparativ cu nivelul standard al creditelor de investiții.

Linii de credit-capital de lucru-acestea sunt destinate finanțării activității curente a firmei și

în funcție de garanțiile solicitate pentru aceste credite se disting următoarele tipuri de linii de credit:

Linie de credit rapidă fără garanții;

Linie de credit rapidă parțial garantată;

Linie de credit integral garantată.

Prin linia de credit rapidă fără garanții , banca Transilvania pune la dispoziția IMM-urilor credite pentru finanțarea activității de zi cu zi, valoarea maximă a creditului este de 100.000 lei ,acordat pe o perioadă de 24 de luni, și o dobândă care se plătește doar pe partea consumată din împrumut.

Linia de credit rapidă parțial garantată este destinată finanțării activității curente, pentru contractarea acesteia IMM-urile au nevoie de garanții materiale doar pentru 50% din valoarea finanțării. Valoarea maximă a liniei credit este de 200.000 lei pentru o perioadă de 24 de luni, iar dobânda se plătește doar pentru partea utilizată din credit.

Comparativ cu cele două linii de credit prezentate mai sus, în cazul liniei de credit integral garantată se solicită garanții pentru întreaga valoare a creditului . Valoarea maximă a acestei linii de credit este de 300.000 de lei (se poate acorda și în euro), pe o perioadă de 24 de luni și este destinată plății salariilor, plata facturilor către furnizori , achiziția de materii prime sau pentru alte cheltuieli neprevăzute. Dobânda se plătește doar pentru suma utilizată din credit și nu se solicită documente justificative în cazul cheltuielilor generale.

Factoring și scontări

Din această categorie fac parte următoarele tipuri de credite:

Creditul scontare 100%;

Creditul instant.

Creditul scontare 100%-prin intermediul acestui credit există posibilitatea încasării în

totalitate a cecurilor și biletelor la ordin primite de IMM-uri de la clienții săi, înainte de scadența acestora astfel asigurându-se resursele financiare necesare cheltuielilor de zi cu zi. Valoarea maximă a creditului este de 100.000 lei pe o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade inițiale cu încă 12 luni.

Creditul instant este un credit acordat IMM-urilor pentru plățile urgente (plata unui

furnizor, plata obligațiilor bugetare care au ajuns la scadență etc.), acesta acoperă o nevoie stringentă de finanțare în valoare de maxim 10.000 lei pe o perioadă de maxim 10 zile. Finanțarea nu necesită justificarea sumei împrumutate.

Credite pe termen mediu și lung –prin intermediul acestui credit IMM-urile au acces rapid

la resursele necesare pentru demararea investițiilor pe care intenționează să le realizeze pentru dezvoltarea firmei. Aceste credite pot fi contractate fără sa fi garantate, cu garanție parțială sau integral garantate.

Condiții de creditare

Activitatea de creditare în cadrul băncilor comerciale se desfășoară conform normelor de creditare proprii, acestea urmăresc în principal , să-și plaseze resursele disponibile, eficient și pe principii de profitabilitate , în creditele acordate solicitanților.

Prin intermediul normele proprii de creditare a băncilor , se stabilesc condițiile specifice de acordare a creditelor, aceste condiții fiind diferite în funcție de tipul de credite și de solicitanții creditului respectiv client persoană fizică sau juridică. Pentru a beneficia de un credit, clientul (persoană fizică sau juridică) trebuie să îndeplinească anumite condiții, pe baza cărora banca face analiza riscurilor legate de operațiune. Respectarea condițiilor de creditare se materializează prin încheierea contractului de credit între bancă și client, contract care la rândul său poate avea alte contracte accesorii (contract de gaj, contract de ipotecă , contract de cesiune de creanță etc).

În general, condițiile de creditare au în vedere atât aspecte financiare (cifra de afaceri, indicatori de profitabilitate, lichiditate etc) cât și aspecte nefinanciare (calitatea acționariatului, istoricul societății, garanțiile etc.). În cadrul băncii Transilvania contractarea unei linii de credit pentru activitatea curentă impune respectarea unor condiții de către client pentru a beneficia de acest credit, aceste condiții se referă la:

Date informative despre societate

Aceasta condiție prevede declararea de către client că este înființat și își desfășoară activitatea conform legilor în vigoare, obiectul de activitate al societății conform Codului CAEN. Această condiție este impusă de bancă pentru a evita finanțarea unor activități în afara legii.

Date despre asociații/acționarii societății

Conducerea societății este importantă deoarece deciziile luate de conducere influențează întreaga activitate desfășurată de client. Astfel sunt necesare informații despre acționari/asociați referitoare la naționalitatea(români/străini), stabilitatea acestora în societate, precum și istoricul acționarilor/asociaților în cadrul societății. Din cele prezentate rezultă importanța cunoașterii cât mai detaliată de către bancă a conducerii și a capacităților profesionale ale acestora.

Vânzările medii lunare

Vânzările medii lunare sunt importante deoarece în funcție de nivelul acestora banca stabilește nivelul liniei de credit pe care o poate acorda solicitanților.

Garanții

Promisiunea de rambursare a creditului presupune riscuri motiv pentru care banca solicită depunerea de garanții care oferă o siguranță mai mare de rambursabilitate a creditului pe de o parte și posibilitatea recuperării sumei aferente creditului în caz de nerambursare a creditului de către debitor. Aceste garanții pot fi personale sau reale în funcție de tipul creditului și de beneficiarul creditului (persoană fizică sau juridică).

Să figureze în baza de date a Centralei Riscului de Credit cu un serviciu al datorie de tip A

sau B respectiv să nu aibă întârziere la plata ratelor și a dobânzilor.

Societatea trebuie să funcționeze de cel puțin 18 luni sau 12, în cazul în care își derulează

activitatea majoritar prin conturile deschise la BT.

Societatea să nu figureze cu înregistrări active în Centrala Incidentelor de Plată, și de

asemenea nu este sub interdicție privind emiterea de cecuri bancare.

Societatea înregistrează profit din exploatare, potrivit ultimului bilanț contabil și ultimei

balanțe de verificare încheiate.

Firma nu înregistrează popriri active sau suspendate pe cont

Firma este stabilă financiar

În cadrul condițiilor de creditare se include și prezentarea de către client a documentației de credit (dosarul de credit), pe baza acestora banca analizează capacitatea clienților de a rambursa creditul pe de o parte și analiza unor indicatori de bonitate (în cazul clienților persoane juridice) cu scopul de a preveni riscurile legate de operațiunea de creditare.

De regulă documentația de credit pentru persoanele juridice cuprinde patru secțiuni: dosarul juridic(care cuprinde și documentele solicitate la deschiderea de cont), dosarul financiar (bilanț contabil, cont de profit și pierderi, situația fluxurilor de numerar etc.), dosarul comercial (care cuprinde: contracte comerciale încheiate cu clienții/furnizorii, studiul de fezabilitate, etc), și dosarul privind garanțiile materiale (pentru gajuri, ipoteci).

Documentația necesară pentru obținerea unei linii de credit în cadrul băncii Transilvania este următoarea:

copie după ultimele două bilanțuri contabile (semestrial, anual) și ultima balanță încheiată;

aprobarea legal-constitutivă privind contractarea creditului și persoanele împuternicite să angajeze societate;

documente privind garanțiile reale (actele de proprietate și cele privind situația juridică a bunurilor de natură imobiliară propuse drept garanție pentru creditul solicitat, raportul de evaluare/reevaluare, contracte etc.)

Rezultă din cele prezentate mai sus importanța deosebită a condițiilor de creditare atât pentru instituțiile bancare, prin faptul că asigură derularea unei activități de creditare eficiente cât și pentru clienții băncilor deoarece împiedică contractarea unui credit de către clienții care nu dispun de condițiile

necesare și astfel se evită riscul ca creditul să provoace pagube clienților.

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ-LINIA DE CREDIT PENTRU SC TRANSELECTRICA SA

4.1 Prezentarea societății

Societatea comercială Transelectrica S.A a fost înființată în anul 2000 conform Hotărârii de Guvern nr. 627/13 iulie 2000, ca urmare a desființării fostei Companii Naționale de Electricitate (CONEL) și formării a patru entități independente: Transelectrica, Electrica, Hidroelectrica și Termoelectrica. Drept urmare, prin această hotărâre au fost separate serviciile de transport și de sistem de activitățile de producere, distribuție și furnizare.

C.N.T.E.E Transelectrica S.A este persoană juridică română cu sediul în București având forma juridică de societate comercială pe acțiuni. Compania este înmatriculată la Registrul Comerțului cu numărul J40/8060/2000, aceasta desfășurându-și activitatea conform legilor române.

Obiectul principal de activitate al companiei este transportul de energie electrică și furnizarea serviciului de sistem, activitatea companiei se desfășoară în baza concesiunii acordate de către MECMA și a Licenței ANRE nr. 161 din anul 2000, revizia 3/2009.

Societatea este încadrată în cadrul societăților mari datorită numărului mare de angajați aproximativ 2180 și a valorii cifrei de afaceri. Principalii clienți ai firmei sunt persoanele fizice și juridice. De asemenea compania deține șase filiale (în cadrul cărora are calitatea de unic acționar) și opt sucursale (fără personalitate juridică) cu sediul în București, Bacău, Cluj-Napoca, Craiova, Constanța, Pitești, Sibiu și Timișoara, având ca și activitate principală gestionarea rețelei electrice de transport pe teritoriul ocupat de sucursală.

SC Transelectrica SA are un capital social subscris și vărsat de 733.031.420 lei , având ca acționar majoritar Statul Român cu un procent de 58,69%, urmat de alți acționari persoane juridice cu un procent de 28,69%, și alți acționari persoane fizice 7,23%, pe ultima poziție în cadrul acționariatului Transelectrica SA se situează S.I.F Oltenia cu un procent de 5,39% conform raportului anual al SC Transelectrica SA pe anul 2015.

Serviciul de transport al energiei electrice are caracter de monopol ( potrivit legi nr.123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale), și se asigură de către un singur agent economic pe baza licenței emisă de ANRE. Compania îndeplinește funcția de operator de transport în cazul transportului de energie, și funcția de operator de sistem în cazul serviciul de sistem pentru conducerea funcționării integrate a Sistemului Electroenergetic Național (SEN).

Compania este listată din 29 august 2006 la categoria I a pieței reglementate la Bursa de Valori București, cu simbolul TEL. Listarea companiei la BVB a fost parte din implementarea programului guvernamental care avea ca scop dezvoltarea pieței de capital autohtone „O piață puternică. Dezvoltarea pieței de capital”.

Principalii indicatori financiari ai societății comerciale SC Transelectrica S.A pentru anii 2014 și 2015 sunt:

Tabel 4.1 Indicatori financiari

Sursa: Situații financiare Transelectrica

Așa cum se observă și din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creștere a cifrei de afaceri și a rezultatului net, creștere accentuată și de evoluția producției vândute, în timp ce activele totale au înregistrat o scădere de 206.524.833 comparativ cu anul anterior, această scădere este determinată în principal de scăderea activelor circulante.

Datoria bancară a societății Transelectrica

În anul 2015 compania Transelectrica are o datorie bancară de 802.mil lei în scădere față de anul anterior cu 191.mil lei, această scădere fiind datorată pe fondul diminuării gradului de îndatorare a companiei și a plăților aferente creditelor contractate. În tabelul de mai jos este prezentată datoria bancară a companiei în perioada 2014-2015 în funcție de moneda creditelor contractate:

Tabel 4.2. Expunerea totală în situația poziției financiare

Sursa: SC Transelectrica SA-Raport anual 2015, Secțiunea Raportări periodice, p.43

Din tabelul de mai sus se observă că valoarea creditelor denominate în EUR rămân în continuare la un nivel ridicat de 568 mil.lei în total credite (71%), în timp ce valoarea creditelor în lei se situează la un nivel de 207 mil.lei de asemenea în scădere față de anul anterior, cea mai mică valoare o au creditele în yeni japonezi de 9 mil.lei în scădere față de anul anterior.

Analiza efectivă a creditului acordat societății Transelectrica SA

Solicitarea creditului

SC Transelectrica SA solicită o linie de credit în RON băncii Transilvania , acest credit având ca justificare achitarea furnizorilor interni și a datoriilor către bugetul statului generate de activitatea curentă a societății.

Tabel 4.3 Creditul solicitat

Valoarea maximă a liniei de credit nu poate depăși cifra de afaceri medie lunară a societății.

Cifra de afaceri 2015=2.942.239.167

Cifra de afaceri medie lunară=cifra de afaceri/Numărul de luni de activitate=2.942.239.167/12=245.186.597 lei

Rezultă din cele de mai sus că cifra de afaceri medie lunară a clientului Transelectrica este de 245.186.297 lei deci valoarea liniei de credit solicitată nu depășește cifra de afaceri medie lunară.

În urma solicitării liniei de credit banca va face o analiză care presupune cunoașterea obiectului de activitate al societății, evoluția societății, istoricul acționarilor, cifra de afaceri etc. De asemenea pentru a beneficia de linia de credit societatea trebuie să îndeplinească condițiile impuse de către bancă. Pentru a obține linia de credit societatea Transelectrica SA trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Să desfășoare activitatea potrivit codului CAEN, societatea trebuie să fie activă;

Societatea să funcționeze de cel puțin 12 luni în condițiile în care societatea își desfășoară activitatea majoritar prin conturile deschise la BT;

Să nu figureze cu datorii la stat;

Societatea nu înregistrează popriri active sau suspendate pe cont;

Societatea nu figurează în Centrala Riscurilor de Credit;

Societatea nu este înregistrată în Centrala Incidentelor de Plată și nu este în interdicție de a emite cecuri bancare;

Să nu existe un istoric negativ al societății și acționarilor/asociaților;

Societatea este stabilă financiar.

Documentele necesare

De regulă, în urma discuției cu ofițerul de credite, și prezentarea condițiilor pentru a obține linia de credit, bancă solicită societății documentele necesare specifice creditului solicitat respectiv linia de credit. Documentația necesară pentru contractarea unei linii de credit este următoarea:

Documente juridice: actul constitutiv al societății, Certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului, actele adiționale, și alte acte de constituire a societății. Toate aceste documente vor fi depuse sub formă de copie la dosarul de credit;

Cererea de credit semnată de persoanele autorizate să reprezinte societatea solicitantă;

Bilanțul contabil și balanța pe ultimul an încheiat;

Planul de afaceri, certificat de atestare fiscală;

Acord de transmitere, prelucrare, și consultare a informațiilor la Biroul de Credite;

Acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare;

Fluxul de lichidități previzionat aferent perioadei de creditare;

Declarația potrivit căreia societatea face parte sau nu dintr-un grup de firme;

Documente referitoare la garanțiile propuse (raportul de evaluare/reevaluare);

Orice alte documente solicitate de bancă , conform legislației în vigoare.

După ce au fost prezentate documentele aferente liniei de credit următoarea etapă o constituie analiza și aprobarea creditului.

Indicatori privind bonitatea clientului SC TRANSELECTRICA SA

Indicatorii de bonitate se calculează de regulă de către bănci, instituții de credit și societăți de leasing înainte de acordarea de credite societăților comerciale și au ca scop analiza financiară a societății, respectiv capacitatea acesteia de a-si rambursa creditul. Pentru a obține un credit o societate trebuie să înregistreze un nivel al indicatorilor de bonitate în limitele prevăzute de băncile care acordă creditele.

În continuare voi realiza o analiză asupra bonității financiare a societății SC Transelectrica SA pe baza datelor preluate din bilanț și contul de profit și pierdere (anexa 2), această analiză având ca scop determinarea capacității de plată a datoriilor de către societate.

Principalii indicatori de bonitate calculați de bănci sunt: indicatori de profitabilitate, indicatori de lichiditate, indicatori de risc, indicatori de activitate și indicatori de solvabilitate, prin intermediul

acestora banca obține o imagine globală asupra situației societății respectiv dacă societatea prezintă încredere pentru societatea bancară.

Tabel 4.4 Indicatori de bonitate 2014-2015

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din situațiile financiare ale SC Transelectrica SA

Din analiza indicatorilor de profitabilitate ai societății Transelectrica SA rezultă faptul că societatea desfășoară o activitate eficientă respectiv poate obține profit pe baza resurselor disponibile chiar dacă s-a înregistrat o scădere a ratei rentabilității capitalului și a indicatorului EBITDA în capitaluri proprii acestea se află peste valoarea recomandată de 5% respectiv 2,78%.

În cazul indicatorilor de lichiditate ,societatea analizată a înregistrat valori în creștere față de anul anterior atât în cazul indicatorului lichidității curente cât și in cazul in cazul lichidității imediate. Indicatorul lichidității curente a fost de 1,74 în 2015 (în creștere față de anul anterior) fiind supraunitar fapt ce reflectă că societatea este capabilă să-și achite datoriile pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu. Din analiza lichidității imediate se poate observa că aceasta a crescut față de anul anterior, fiind de 1,70 în anul 2015 cu mult peste nivelul minim recomandat de 0,3% ceea ce ne arată faptul că societatea este capabilă să-și ramburseze datoriile pe termen scurt din disponibilitățile existente în conturile bancare și în casă.

Următorii indicatori analizați sunt indicatorii de risc astfel în cazul indicatorului privind gradul de îndatorare s-a înregistrat o valoare de 0,21 (în scădere față de anul anterior), această valoare fiind inferioare limitei 1, deci rezultă că societatea are capacitatea de a plăti creditele pe termen lung din capitalurile proprii. Rata de acoperire a dobânzii are o valoare de 15,75%, în creștere față de anul anterior ceea ce semnifică o îmbunătățire a acestui indicator, dar totuși acesta înregistrează valori scăzute.

Din analiza indicatorilor de activitate s-a constat o scădere a acestora de la o perioadă la alta reprezentând un aspect favorabil pentru societate. Viteza de rotație a debitelor-clienți a înregistrat o scădere fiind de 61,1 zile în anul 2015 ceea ce înseamnă o îmbunătățire a încasării creanțelor de la clienți. De asemenea și viteza de rotație a creditelor-furnizori au înregistrat o scădere fiind de 70,85 în 2015 față de 87,49 în 2014 aceasta semnifică că plata furnizorilor se face mai lent decât încasarea clienților.

Ultimul indicator de bonitate analizat este solvabilitatea patrimonială cu o valoare de 0,78 în creștere față de anul anterior (0,75) aspect favorabil pentru societate întrucât evidențiază o stabilitate financiară a societății.

În urma analizei acestor indicatori , banca acordă un punctaj pentru fiecare indicator în parte , iar ulterior se stabilește punctajul total a acestor indicatori cu scopul de a încadra creditul în una din cele cinci categorii de performanță prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 4.5 Categorii de performanță financiară

Sursa: Dedu Vasile, Bistriceanu Gabriel, Gestiune bancară-Culegere de aplicații, Ed. Economică, București,2010, p.38

Pe lângă indicatorii de bonitate, pentru clasificarea creditelor se iau în considerare și factorii de natură subiectivă cum ar fi: modificări ale capitalului social (asocieri, fuziuni), retehnologizări, reorganizarea/restructurarea activității prin schimbarea surselor de aprovizionare și a piețelor de desfacere, competența managementului etc.

În urma punctajului acordat de către banca Transilvania fiecărui indicator de bonitate rezultă că societate Transelectrica prezintă o performanță financiară destul de bună fiind capabilă să ramburseze linia de credit și dobânda aferentă la scadență.

Garanții propuse

Pentru a se proteja de riscul de nerambursare a liniei de credit banca solicită clientului depunerea unor garanții a căror valoare diferă în funcție de politica băncii.

Garanțiile depuse de SC Transelectrica SA pentru linia de credit solicitată în valoare de 4.000.000 de lei (la care se adaugă și dobânda aferentă liniei de credit) sunt următoarele:

Tabel 4.6 Garanțiile propuse

În urma prezentării garanțiilor propuse de către societate , banca va analiza aceste garanții urmând să accepte aceste garanții sau să solicite completarea garanțiilor până la o anumită valoare în conformitate cu politica bănci. Contractele aferente acestor garanții se depun la dosarul de credit, urmând ca ofițerul de credite să verifice periodic starea bunurilor aduse ca și garanție.

Ratele de rambursat și dobânda aferentă

Rata lunară estimată: 333.333+dobânda în funcție de suma utilizată din linia de credit

Societatea va plăti dobândă doar pentru suma utilizată din linia de credit iar pentru suma neutilizată se plătește un comision de neutilizare care variază între 0,5-1,5%/an. Dobânda plătită de societate este variabilă iar dobânda de referință este ROBOR.

Aprobarea creditului

În urma analizei efectuate rezultă că societatea Transelectrica îndeplinește condițiile cu privire la linia de credit solicitată în valoare de 4.000.000 lei pe o perioadă de 12 luni drept urmare se va încheia contractul de credit între societatea bancara (Banca Transilvania) și clientul băncii (SC Transelectrica SA). Contractul de credit va cuprinde informații referitoare la destinația creditului, volumul acestuia, forma de acordare a creditului, perioada pentru care se acordă creditul, dobânzile și alte costuri aferente creditului, scadența ratelor, garanțiile creditului etc.

Rambursarea creditului

Linia de credit poate fi rambursată permanent pe toată perioada de valabilitate a acesteia, de asemenea sumele rambursate pot fi reutilizate pe perioada de valabilitate a liniei de credit. După rambursarea liniei de credit la scadența stabilită (de regulă 1 an), societatea poate solicita o prelungire a acesteia pe noi perioade similare dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.

CONCLUZII

Sistemul bancar românesc are un rol important în cadrul economiei, ținând cont că o economie de piață nu poate funcționa fără bănci profitabile și bine consolidate. Un moment important în cadrul sistemului bancar a fost marcat de procesul de restructurare a acestuia în urma căruia acesta a cunoscut o dezvoltare structurală și calitativă a activității majorității instituțiilor bancare.

Evoluția sistemului bancar românesc se caracterizează printr-o amplă transformare, dezvoltare, și modernizare și anume reglementarea autorizării și a supravegherii activității , creșterea și diversificarea gamei de produse și servicii bancare, apariția inovațiilor tehnologice în cadrul activității bancare etc.

Pe parcursul acestei lucrări am evidențiat principalele evenimente care au contribuit la formarea și evoluția sistemului bancar românesc pornind de la funcțiile băncilor comerciale și rolul Băncii Naționale a României. Aderarea la Uniunea Europeană a contribuit de asemenea la evoluția acestuia prin crearea unui sistem modern adaptat la standardele internaționale și la normele U.E.

Dar totuși, evoluția sistemului bancar românesc a fost marcat și de efecte negative care au afectat direct activitatea bancară printre acestea se numără: creștere ponderii creditelor restante, scădere numărului de cererilor de credite, creșterea ratelor de dobândă atât în cazul depozitelor cât și a creditelor bancare etc.

Sistemul bancar actual cuprinde pe lângă băncile comerciale și o rețea de cooperative de credit (CREDITCOOP), bănci de economisire și creditare în domeniul locativ, bănci ipotecare, și instituții emitente de monedă electronică.

Pentru un sistem bancar eficient și dinamic trebuie să se aibă în vedere perfecționarea continuă a acestuia prin adaptarea continuă la cerințele pieței și a sistemului legislativ astfel încât acesta să satisfacă cerințele potențialilor clienți.

Din analiza realizată la nivelul băncii Transilvania am observat evoluția continuă a acesteia, dovada fiind poziția sa în prezent în cadrul sistemului bancar ocupând poziția a treia în topul băncilor din România. Un moment important în evoluția sa a fost anul 2002 când banca și-a creat un management nou caracterizat prin deschidere și flexibilitate , cu un stil specific și o identitate bine conturată, deferită de celelalte bănci din sistemul bancar românesc.

Evoluția bună a activități bănci se datorează în principal produselor și serviciilor inovatoare oferite cu profesionalism , acestea explicându-se prin realizarea periodică a unor activități de perfecționare atât a serviciilor cât și a angajaților.

În prezent activitatea de creditare la banca Transilvania este împărțită pe patru linii principale de business și anume: corporate, retail, IMM-uri și Divizia pentru medici punând la dispoziția clienților o gamă variată de credite, avantajoase și cu costuri reduse.

Banca Transilvania a reușit să-și consolideze poziția în cadrul sistemului bancar în ultimii ani ajungând să aibă la sfârșitul anului 2015 active totale în valoare de 47.343 milioane de RON, în creștere cu 33% față de anul anterior, această creștere fiind determinată bineînțeles și de fuziunea cu Volksbank apropiindu-se amenințător de BRD clasată pe poziția a doua în cadrul sistemului bancar românesc.

De asemenea performanțele obținute de aceasta de-a lungul timpului sunt numeroase printre cele mai importante se numără titlul de banca anului șapte ani la rând pentru cele mai mari volume tranzacționate pe carduri la nivelul întregului sistem bancar. În ceea ce privește operațiunile de creditare și constituire de depozite acestea au urmat un trend ascendent din 2009 până în prezent.

În concluzie pot afirma că banca Transilvania prin strategia adoptată (diferită de a celorlalte bănci) este o bancă aproape de clienți capabilă să satisfacă cerințele acestora astfel menținându-și și poziția în cadrul celor mai importante instituții bancare din România.

Operațiunea de creditare constituie operațiunea de bază în cadrul fiecărei instituții de credit, în cadrul băncii Transilvania această operațiune a cunoscut o ascensiune continuă în ultimii ani mai ales în cazul creditelor acordate populației.

Banca Transilvania susține clienții prin acordarea de credite la costuri avantajoase și condiții de creditare flexibile urmărind realizarea unei activități de creditare eficiente în condiții de risc minim prin obținerea de profit pe de-o parte și susținere activității clienților prin creditele acordate pe de altă parte

În ceea ce privește creditele acordate de banca Transilvania acestea se realizează pe patru linii de business; corporate, retail, IMM-uri și divizia pentru medici, dintre acestea am ales să efectuez o analiză mai amplă în cadrul creditelor destinate companiilor și IMM-urilor, mai exact linia de credit acordată acestor societăți.

Linia de credit este un credit bancar modern, destinat nevoilor curente ale firmei ( companiilor și IMM-urile), un credit foarte accesat de acestea deoarece implică numeroase avantaje, dar totodată și riscuri. Printre avantajele liniei de credit se numără: dobânda se plătește doar pentru partea de credit utilizată, durata de creditare avantajoasă cu posibilitate de prelungire, posibilitatea reutilizării sumelor rambursate, modalități de rambursare și garanții flexibile, rambursarea creditului se face la scadență, lunar se plătește doar dobânzi și comisioane, vizualizarea situației financiare pe Internet Banking etc.

Pe lângă aceste avantaje linia de credit implică și anumite riscuri dintre care cel mai important este legat de rambursabilitatea liniei de credit care spre deosebire de alte credite unde rambursarea se face lunar sub forma ratelor, în cazul liniei de credit rambursarea se face în ultima zi a perioadei de creditare.

Modul de funcționare al liniei de credit în prezent este de tip „revolving” respectiv pe măsură ce s-au rambursat sume în contul liniei de credit, acestea pot fi utilizate din nou cu condiția să nu depășească plafonul aprobat pentru facilitatea de credit.

Din cele prezentate rezultă că linia de credit prezintă atât avantaje cât și riscuri dar totuși această rămâne una dintre cele mai populare forme de finanțare a activității curente a societăților.

În studiul de caz prezentat referitor la acordarea unei linii de credit de către banca Transilvania societății Transelectrica SA am analizat principalele etape care trebuie parcurse până la obținere acesteia. În urma studiului efectuat asupra modului de acordarea a unei linii de credit de către banca Transilvania societății Transelectrica SA am constat etapele de care banca este interesată pentru a încheia contractul de linie de credit. Din momentul în care o societatea se prezintă la bancă pentru a solicita o linie de credit, banca cere o descriere a activității clientului, urmând să pună la dispoziția acestuia condițiile de creditare și documentele necesare. Pe baza documentelor prezentate de către societatea Transelectrica, banca a realizat o analiză a celor mai importanți indicatori de bonitate respectiv: profitabilitate , lichiditate, risc, activitate, și solvabilitate, din această analiză rezultând o performanță destul de bună a societății.

O etapă importantă în acordarea liniei de credit o constituie prezentarea garanțiilor aferente acesteia, astfel societatea Transelectrica a garantat linia de credit în proporție de 70 % cu o ipotecă asupra unui imobil și a conturilor bancare deținute la banca Transilvania.

Ca urmare a parcurgerii acestor etape, banca Transilvania acordă linia de credit societății Transelectrica în valoare de 4.000.000 pe o perioadă de un an, și o dobândă plătită pentru suma utilizată din linia de credit.

BIBLIOGRAFIE

Basno Cezar., Dardac Nicolae., Management bancar, Ed. Economică, 2002;

Căpraru Bogdan, Activitatea bancară-Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H. Beck, București, 2010;

Căpraru, Bogdan, Banca centrală și mediul economic-repere teoretice, evoluții și analize, Ed. Universității Al. I. Cuza, Iași, 2009;

Dedu Vasile, Bistriceanu Gabriel, Gestiune bancară-Culegere de aplicații, Ed. Economică, București,2010;

Haranguș Daniela, , Băncile și managementul operațiunilor bancare, Ed. ArtPRess, Timișoara, 2006;

Heteș-Gavra Iosif, Activitatea și operațiunile instituțiilor de credit, Editura Mirton, Timișoara, 2009;

Ilie Mihai-Tehnica și managementul operațiunilor bancare, Editura Expert, București,2003;

Simone Claude, Băncile, Ed. Humanitas,

Stoica Maricica, Management bancar, Editura Economică, București, 1999;

Trenca I, Metode și tehnici bancare ,Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003;

Zăpodeanu Daniela, Monedă și credit, Ed. Universității din Oradea ;

Zăpodeanu, Daniela Operațiunile instituțiilor de credit, Ed. Universității Oradea;

***Legea nr. 58 (r1) din 05.03.1998, privind activitatea bancară, modificată prin Legea nr. 485 din 18.11.2003, publicată în M. Of. nr. 876 din 10/12/2003, pentru modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998, republicată în M.Of. nr. 78 din 24.01.2005.

***Legea nr. 93 din 08.04.2009 privind instituțiile financiare nebancare, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.259 din 21.04.2009

***OUG nr. 99 din 6.12.2006, privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, publicată în M.Of. nr. 1027 din 27.12.2006,aprobată, completată și modificată prin Legea nr. 227 din 4.07.2007, publicată în M.Of. nr. 480 din 18.07.2007, pentru aprobarea OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

*** Norma BNR nr. 7 din 13.06.2003, privind lichiditatea băncilor, publicată în M. Of. Nr. 450 din 25.06.2003

***Norma BNR nr. 12 din 15.12.2003, privind supravegherea solvabilității și expunerilor mari ale instituțiilor de credit, publicată în M.O. nr. 51 din 21.01.2004

***Act Constitutiv 2015-banca Transilvania

*** BNR- Raport asupra stabilității financiare , 2015

*** Raport Guvernanță-Corporat BT, 2015

***Raport anual Banca Transilvania, Secțiune Rezultate financiare ,2015

*** Planul de Administrare al CNTEE Transelectrica SA (2013-2017)

*** SC Transelectrica SA-Raport anual 2015, Secțiunea Raportări periodice

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/corporate/

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-tine/credite/

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/corporate/credite-corporate/produse-de-creditare-speciale/creditele-jeremie/

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/corporate/credite-corporate/produse-de-creditare-speciale/creditele-roseff/

https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/investeste-romaneste/

https://www.bancatransilvania.ro/despre-noi/

ANEXE

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC CONF.UNIV.DR DANIELA ZĂPODEANU ABSOLVENT ANCA… [305438] (ID: 305438)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC CONF.UNIV.DR DANIELA ZĂPODEANU ABSOLVENT ANCA… [305438]

Copyright Notice

-ROLUL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ÎN PROIECTAREA DE ARHITECTURĂ ȘI ÎN ACTUL EDUCAȚIONAL AL CERCETĂRII- [308814]

Biblioteca Online PsihologiaOnline [628506]

The Women of Kayan [605861]

Preferințele studenților în procesul de căutare a informației prin intermediul [309899]

See discussions, st ats, and author pr ofiles f or this public ation at : https:www .researchgate.ne tpublic ation265693796 [615295]

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3 CAPITOLUL I… [616408]

Copyright Notice

Similar Posts