PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT :IF LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: CONF. UNIV. DR. ZĂPODEANU DANIELA ABSOLVENT… [602023]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT :IF
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. DR. ZĂPODEANU DANIELA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2015

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : IF
POLITICA DE CREDIT A BĂNCILOR
ÎN CONTEXTUL CRIZEI
ECONOMICE
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. DR. ZĂPODEANU DANIELA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2015

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……2
Capitolul 1. Sistemul bancar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………..4
1.1Istoria bancară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
1.2Tranziția în domeniul financiar bancar ………………………….. ………………………….. …………8
1.3Politica de credit bancară ………………………….. ………………………….. …………………………. 13
1.3.1. Legătura dintre politica monetară și cea de credit ………………………….. …………………. 13
1.3.2 Particularitățile politicii de creditare a băncilor ………………………….. ……………………… 17
Capitolul 2. Criza mondială actuală ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
2.1 Criza mondială financiară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …21
2.2 Criza bancară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 25
Capitolul 3. Analiza politicii de credit adoptată în România ………………………….. …………………… 31
3.1 Politica de credit ante criză și începutul acesteia ………………………….. ………………………….. 33
3.2 Politica de credit a băncilor după instaurarea crizei ………………………….. ……………………… 41
Capitolul 4. Politica de credit în ț ările est europene ………………………….. ………………………….. …..49
4.1 Politica de credit în Ungaria ………………………….. ………………………….. …………………………. 50
4.2 Politica de credit în Polonia ………………………….. ………………………….. ………………………….. 53
4.3 Politica de credit în Bulgaria ………………………….. ………………………….. …………………………. 57
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….59
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …63

2Introducere
Lucrarea de față își propune să analizeze politica de credit adoptată, luând în calcul
influiența politicii monetare și instrumentele acesteia asupra p oliticii de credit adoptată de către
băncile comerciale. În primul rând este analizată creditarea înainte de criz a financiară actuală și
creditarea după apariția crizei financiare, putându -se observa influiențele avute de către aceasta
asupra stabilității sistemului bancar. În al doilea rând este analizată politica de credit adoptată în
trei țări foste comuniste, Bulgaria, Polonia și Ungaria și compararea acestora cu politica adoptată
în România atât în perioada anterioară crizei cât ș i după instaurarea acesteia în ț ările supuse
analizei.Criza financiară mondială a debutat în România în anul 2008 , luna octombrie, după o
perioadă de boom economic, în care creditarea realizată de către bănci era acordată către
populație, societăți, administrații publice, etc, astfel o dată cu apariția aceste ia,încrederea băncii
în solicitanții unui credit a scăzut, supravegherea bancară fiind intensificată și valoarea creditelor
restante în România au crescut din ce în ce mai mult o dată cu trecerea anilor.
Politica de credit este una dintre cele mai mportante politici ale sistemului bancar și este
influiențat ăîn primul rând de către instrumentele politicii monetare și în al doile rând de către
perioadele favorabile sau nefavorabile existente de -a lungul timpului. Analiza acesteia presupune
o bună capacitate d e înțelegere a modului de funcționare a economiei unei țări, necesitând
cunoștințe din diferite aspecte ale vieții economice.
Lucrarea este structurată în patru capitole, în funcție de problematica ce o atinge fiecare
dintre acestea.
Primul capitol trateaz ăîn primul rând noțiunea de sistem bancar, fiind evidențiat ă:
apariția băncilor atât în lume cât și pe teritoriu lromânesc, principalele funcții, reformele bancare
întreprinse, tranziția sistemului bancar datorită schimbării regimului politic, această t ranziție
realizându -se,atât în România ,cât și în alte țări europene, astfel o biectivul primordial al
reformei sistemului bancar românesc este acela de a constitui un sistem bancar modern care să
fie în acord cu standardele internaționale. În al doilea râ nd primul capitol tratează politica de
credit bancară ,fiind evidențiate atât particularitățile politicii de credit cât și legătura dintre
aceasta și politica monetară. Astfel particularitățile politicii de credit se referă la tipurile de
credite acordate de către bancă precum :cele pentru persoane fizice, persoane juridice, creditele
pe term lung, scurt, garanțiile acordate de către solicitanți, parcurgerea anumitor etape în

3procesul de acordare a unui credit . Legătura dintre politica monetară și cea de cr edit explică cum ,
instrumentele politicii monetare : open market, rezerva minimă obligatorie, rescontarea, politica
selectivă a creditului, plafonarea creditului șiobiectivele acesteia afectează politica de creditare a
băncilor.
Al doilea capitol presupune informații generale despre apariția crizei, răspândirea ei în
Europa și mai ales în România , măsuri de prevenire luate de către autoritățile moneta re precum și
falimente bancare ,influiențele avute asupra stabilității sistemului monetar, interven ția
autorităților monetare .
Al treileacapitol tratează analiza politicii de credit în România în perioada anterioară
crizei precum și perioada de început acesteia dar și politica de credit după instaurarea acesteia.
Astfel este analiza tă evoluția credite lor acordate societăților comerciale, populației,
administrației locale, nerezidenților dar și totalul creditelor curente și a celor restante în perioada
2005-2015 șicalcularea, atât indicatorul de solvabilitate cât și rata riscului de credit.
Capitolul a l patrulea tratează poltica de credit a trei țări din Euniunea Europeană, acestea
fiind Bulgaria, Ungaria, Polonia, astfel putându-seobservaatâtpolitica de credit adoptată de
către băncile comerciale din fiecare țară atât în perioada anterioară crizei c ât și după ce aceasta a
fost instaurată ,cât șievoluția creditelor și realizarea unei comparații între aceste țări.
Ultima parte a lucrării prezintă concluziile generale ale lucrării și oferă o imagine de
ansamblu asupra acesteia.

4Capitolul 1. Sistemul bancar
1.1Istoria bancară
Operațiunile bancare au apărut și s -au dezvoltat încă din cele mai vechi timpuri împreună
cu apariția bă nilor în cadrul economiei de schimb. Primele relatări atestă existența aces tora cu 20
de secole î.Ch. în M esopotania unde au trăit cele mai vechi civilizații iar templele erau primele
locuri în care se putea depune moneda -marfă.
Primii bancheri aveau doar rolul de intermediari între cei care dețineau bogății și cei care
doreau să solicite un împrumut. Dacă privim sub aspectul abordărilor moderne, acest gen de
activitate efectuat ăde către bancheri se aseamănă cu operațiunile unor instituții financiare.
Primele reglementări cu privire la activitat ea bancară a apărut în Babylon. Regele
Hammourabi emite un Cod p rin care este stabilit nivelul dobânzilor și se condiționa acordarea
împrumuturilor de un control prealabil al funcționarilor Curții.1Tot în Babylon s -au descoperit
tăblițe de lut care indicau dispozițiile unui contract de împrumut luat de o preoteasă pe ntru ase
construi un templu.
Apariția monedei bătute dar și dezvoltarea comerțului mediteranian a dus la intensificarea
operațiunilor bancare în Grecia Antică. Primele bănci publice au luat ființă în Lampasaque,
Abdere și Sinope care desfășurau principal ele activități legate de încasarea impozitelor și plata
cheltuielilor care aveau un caracter public. Dezvoltarea bancară a dus la apariția a 53 de orașe în
care își derulau activitatea băncile, acestea fiind conduse de către agenți pulici.
În perioada de d ezvoltare a imperiului roman, aceștia nu au acordat interes activității
bancare, dar pe măsură ce cucereau teritorii grecești aceștiaputeausă observe mecanismul de
funcționare a băncilor șisă înțeleagă importanța lor.
În Egiptul Antic după cucerirea lui Alexandru cel Mare se va acorda o atenție deosebită
dezvoltării sistemului bancar care a fost conceput după cel grecesc și a continuat sub ocupație
romană.
În evul mediu atât mănăstrile cât și templele din Egipt sau G recia au continuat să aibă un
rol major în desfășurarea unor activități specifice bancare. Deși băncile nu puteau să perceapă
1Bogdan Căpraru, Activitatea bancară -Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H. Beck, București, 2010, pg. 149

5dobânzi acestea foloseau alte metode pentru a putea obține profit precum venituri din ipoteci sau
comisioane pentru creditele care urmau a fi acordate.
Primele bănci în accepția modernă le regăsim în băncile italiene, din Veneția în 1771 iar
în 1407 în Genova, iar între băncile nordice în Amsterdam, Hamburg, Rotterdam .
În secolul al XVI -lea și-au făcut apariția asociațiile de credit care acordau membilor săi
credite în condiții favorabile. O astfel de asocia ție se poate regăsi în state precum: Germania,
Italia, Olanda, Anglia.2
De-a lungul timpului activitatea bancară a cunoscut o serie de activități care au dus la
dezvoltarea acestei a prin diversificare și îmbunătățirea serviciilor oferite.
În această perioadă s -au dezvoltat diverse tipuri de instituții bancare precum bănci de
afaceri care au împletit activitatea de comerț cu cea de gestionare a efectelor financiare de
comerț, băncil e de amanet care acordau credite doritorilor care avau drept garanție diversele
bunuri ale acestora. O altă instituție este cea care furnizează servicii pentru comerț, atragere de
depozite, dar și acordă credite pe piața locală. În Europa mediteraneană, bă ncile sunt universale,
acestea putând să practice toate operațiunile, precum: depuneri, credite, viramente , etc.
Între secolele XVI-XVII, activitatea bancară evoluează în toate statele din Europa, at ât
Banca din Amsterdam ,cât și cea din Anglia devin modele pe care se vor baza structurile bancare
care vor fi create în viitor. Dezvoltarea economică din perioada prezentă va duce la întărirea
pozițiilor dobândite sau pierdute în Evul Mediu.
O dezvoltare a comerțului și a transportului a determinat o creștere a act ivitățlor bancare,
astfel ajungâ ndu-se la o sporire a băncilor și a numărului de oameni care au început să utilizeze
serviciile oferite de acestea. Comerțul dintre orașe a devenit mai dezvoltat, astfel băncile au
răspuns din ce în ce mai m ult noilor cerințe ale comercianților, stabilindu -se relații între bănci
pentru a se asigura dezvoltarea afacerilor și a comerțului.
Orașul Amsterdam devine una dintre principalele piețele bancare din Europa, iar
Germania este prima țară care reușește să s trângă economiil etuturor categoriilor de populație
prin oferirea unei dobânzi fixe garantate . În Italia, Banca Veneției evolu ează din cauza utilizării
unei noi tehni ci, banca acordă depunătorilor chitanțe care sunt însoțitoare de dobânzi, acestea
fiind începuturile atât a biletelor de bancă cât și a monedei de hârtie .
2Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul Produselor și serviciilor bancare, Editura Economică, București

6La sfârșitul secolului al XVII -lea principalele funcții bancare sunt:
Intermediereaîntre posesorii de bani și cei care fac împrumuturi ;
Schimbul și serviciul de casă ;
Gestiunea conturilor și crearea monedei scripturale ;
Crearea monedei de hârtie.
Principalii factori de dezvoltare au fost intensitatea comerțului care a dus la apariția
necesității de reglementare și a tehnicilor ba ncare propriu zise, preum cambia , ținerea conturilor
dar șimoneda de hârtie.3
În SUA, în anul 1791, Congresul a autorizat crearea și funcționarea primei bănci a SUA
care a îmbinat rolul unei bănci centrale cu operațiunile unei bănci comerciale, iar în Franța în
anul 1776 după mai multe încercări de creare a băncii centrale a apărut prima casă de scont.4
Primele relatări cu privire la activitatea bancară însenul moden apar în Țările r omâne,
acestea fiind realizate de către zarafi și cămătari. Activitatea desfășurată de către zarafi consta în
schimbul de monede care se asemăna cu schimbul valutar iar serviciile oferite de cămătari se
rezuma la acordarea de c redite care aveau dobânzi foarte mari, printre creditele care erau cele
mai solicitate se numărau cele de consum și politice.
Prin perioada în care a fost înființat primul sistem monetar național se crede că circulau
peste 80 de tipuri de monede în Țările române. Printre însemnele monetare se regăseau :
napoleonul francez, lira sterlină și cea otomană, ducatul austriac, rubla, talerul, paralele, etc.
Datorită dezvoltării relațiilor capitaliste s-a simțit nevoia apariției unor inst ituții
financiare reglementate care să fie capabile a susține finanțarea proiectelor de calibru. Un prim
pas a fost implementarea unor case de compensație străine, acestea aflându -se în număr mare în
Brăila, Galați, București, Buzău, Craiova și Iași, mai t ârziu acestea favorizând deschiderea unor
sucursale ale băncilor străine.
Pentru crearea sistemului de credit au ajutat și unii zarafi și cămătari care având clientelă
din oraș s -au adaptat la cerințele capitaliste și au ajuns adevărați bancheri -cămătari.
În perioada modernă primele încercări de a crea o instituție bancară a avut loc în secolul
al XIX-leadeși au existat și anterior alte încercări în acest sens și anume crearea Băncii
Naționale a Moldovei care avea sediul la Iași. Aceasta a luat ființă d atorită demersurilor unui
3Claude Simon, Băncile, Traducere din limba franceză de Cornelia Atudosiei , Editra Humanitas, București, 1993,
pg 19.
4Lucian C. Ionescu, Băncile și operațiunile bancare ,Editura economică, București, 1996 , pg 16

7bancher prusac și în cele din urmă a fost concesionată a cestuia. După un an banca a dat faliment
datorită:inexistenței fondurilor, a obținerii de c redite din străinătate și a nevi rării în întregime a
capitalului.
Un moment important în Țările române este evoluția avută de activi tatea bancară prin
înființarea Casei de Depuneri și Consemnațiuni în anul 1864 care a fost prima instituție
românească de credit. Aceasta își atrăgea resursele din depuneri de consemnațiuni private
precum și din resurse publice.
Banca României s -a înființat la 17 octombrie 1865 prin transformarea sucursalei băncii
otomane din București și având privilegiul de a emite prin concesiune pe 30 de ani bacnote cu
curs liber și dreptul de a fi primite la pla tă de oficiile publ ice.5Au fost înființate după și alte
instituții bancare cu capital autohton în mare parte, precum: Creditul Funciar R ural și Urban,
Banca Marmorosch -Bank,în Transilvania existând următoarele instituții de credit: Banca
Furnica și Banca Albina.
La o jumătate de secol după apariția primului proiect de înființare a unei bănci naționale,
la 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înființarea
unei bănci de scont și circulațiune .Lua astfel ființă Banca Națională a României, instituție de
credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime
românesc și aparținea în proporție de o treime statului și două treimi particularilor. Până la
declanșarea Primului Război Mondial, Banca Națională a României s -a implicat în susținerea
dezvoltării economiei naționale, prin volumul creditelor acordate și nivelul redus al taxei
scontului6
Banca Națională a României este una dintre cele mai vechi din lum e,a 16-a bancă
centrală, devansând în timp instituții prestigioase precum Banca Japoniei (1882), Banca Italiei
(1883), Federal Reserve –Banca Cntrală a SUA (1913) sau Banca Națională a Elveției7
În cadrul primul ui război mondial s -a accentuat activitatea bancară din România, iar
datorită neutralității țării noastre au apărut oportunități majore de a face comerț cu state le
implicate în conflict ,care aadus beneficii sistemului bancar, dar ani ide după război au fost
urmați de incertitudine în cadrul activității economice. Treptat economia a început să dea semne
5Bogdan Căpraru, Activitatea bancară -Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H. Beck, București, 2010, pg.
263-264
6http://www.bnr.ro/Istorie -BNR-1052.aspx , accesată la data 12.05.2015
7Leonardo Badea, Adela Socol, Violeta D răghoi, Imola Drigă ,Managementul Riscului Bnacar, Editura
Economică, 2010, pg 47

8de refacere, simțindu -se și în cadrul sistemului bancar astfel băncile au atras importante fonduri.
După al Doilea Război Mondial au funcționat doar patru bănci, și anume Banca Națională a
României, Bana Română de Comerț Exterior , Banca de Investiții, Banca pentru Agricultură și
Industrie Alimentară.
În perioada e conomiei centralizate ,Banca Națională a României a devenit Banca
Republicii Populare Române, iar od ată cu metodele de centralizare s-a redus și numărul băncilor.
Rolul și funcțiile băncilor au fost au fost limitate, acestea atrăgând depozite de la populație și
distribuirea acestora după un anume plan către î ntreprinderi sau alte persoane. Sistemul
centralizat a dus la eliminarea conc urenței între bănci deoarece acestea acționau după liniile
directoare stabilite .
1.2Tranziția în domeniul financiar bancar
Procesul de trecere de la un sistem bancar la al tul s-a efectuat asemănător în marea
majoritate a țărilor din Europa -Centrală și de E st.Sistemul bancar a fost împărțit pe două nivel e,
respectiv într -o bancă care va avea toate atribuțiile unei bănci centrale și restul băncilor
comerciale care vor desfășura operațiunile bancare specifice.
Schimbarea regimului politic a reprezentat momentul pentru a crea ,pe de o parte
structura bancară pe două nivele ,dar și începutul unei reforme bancare în România. Banca
Națională a redobândit funcțiile specifice unei bănci centrale iar operațiunile pe care le realizase
anterior au fost transferate unei b ănci comerciale nou instituite, respectiv Banca Comercială
Română.
Obiectivul primordial al reformei sistemului bancar românesc eraacela de a constitui un
sistem bancar modern care să fie în acord cu standardele internaționale, contribuind direct la
dezvoltarea și stabilitatea economiei. Acest obiectiv depine de activitatea întreprinsă atât de
Banca Națională a României cât și de băncile comerciale.
Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este precizat în Legea 312 din
2004 privind Statutul B ăncii Naționale a României, în care la articolul 2, alineatul 1 se
precizează „Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este asigurarea și menținerea

9stabilității prețurilor.”8De asemenea în aceeași lege sunt stipulate și principalele atribuți i ale
Băncii Centrale și anume:
Realizarea și aplicarea ,atât a politicii monetare ,cât și a cursului de schimb ;
Acțiunea de emitere a bancnotelor și a monedelor folosite ca mijloace de plată
legale în România ;
Reglementare, autorizare și supraveghere prudențială a instituțiilor de credit,
precum și promovarea și monitorizarea funcționării sistemelor de plăți pentru
asigurarea stabilității financiare;
Stabilirea unui regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
Administrează rezervele inte rnaționale ale României.
Pentru a stabili standarde și practici comune, în cadrul sectorului bancar, BNR a
întreprins următoarele acțiuni:
A fixat limite superioare p entru împrumuturile individuale;
A elaborat proceduri și cerințe pentru autorizarea noilor bănci;
A fixat limite pentru expunerea în valută a băncilor ;
A reglementat nivelul creditelor interbancare ;
A reglementat calitatea băncilor de acționar la instituțiile interbancare ;
A interzis anumite activități ,cum ar fi angajarea directă pe piața titl urilor de
valori sau formarea de carteluri bancare.9
În această perioadă de traziție de la un tip de economie la altul ,sistemul bancar a parcurs
un proces de reorga nizare și restructurare, acesta ducândla consoliarea sistemului bancar și
îndrumarea lui spre performanță. Marile bănci românești aveau în portofoliu o pondere
semnificativă de credite neperformante care au dus la crize bancare dar și la falimente.
Activitatea băncilor a fost afectată și de:
oTransformările economice din acea perioadă de tranziție ;
oInflația galopantă;
oIncoerența și ineficiența măsurilor de politică economică ;
8Legea 312 din 28 iunie2004 privind Statulul Băncii Naționale a României, Monitorul Oficial, Partea I 582 din 30
iunie 2004
9Lucian C. Ionescu, Băncile și operațiunile bancare,Editura economică, București, 1996 , pg 99

10oÎntârzierea reformelor și existența unei legislații stufoase, incoerente și
ineficiente care au creat mari dificultăți băncilor în re cuperea creditelor
neambrsate la scadență sau restante.10
BNR împreună cu băncile comerciale au ca principală preocupare rezovarea problemelor
specifice tranziției, având sprijin și din partea unor instituții fi nanciare internaționale precum
Banca Mondială, Banca Europeană pent ru Reconstrucție și Dezvoltare sau Fondul Monetar
Internațional. Sistemul bancar românesc a demonstrat exist ența unui potențial de dezvolatre a
sistemului bancar în diferite domenii pecum cel al clienților. Odată cu trece rea timpului ,numărul
de bănci a crescut arătând motivația comercială dar și sporirea impor tanței concurenței.
Asociația Română a Băncilor a fost înființată în anul 1991 cu scopul de a contribui la
creșterea prestigiului profesional, de a influiența sector ul bancar comerial și de a stabili legături
cu BNR, instituțiile centrale de stat și cu alte organisme profesionale din străinătate.11
Sectorul bancar românesc s-a dezvoltat rapid de la data intrării în vigoare a Legii nr. 33/
1991privind activitatea bancară și până la sfârșiul anului 1998 a crescut de la 8 la 36 de bănci
persoane juridice române și 9 suc ursale ale nor bănci străine . Ritmul reformelor a fost sub nivelul
așteptărilor , la finele anului 1997 statul era încă acționarul princpal din sectorul bancar.12Banca
Națională a României a utilizat politica de autorizare prudentă pentru a înființa un număr de
bănci relativ mic dar puternice, având un capital solid cu scopul de a asigura o bază economică
sănătoasă a sistemului ba ncar.
Introducerea sistemului bancar cu două trepte și legislația din 1991 pri vind Banca
Națională a României și băncile comerciale stau la bazatransformării sistemului banca r, acesta
era dominat în proporție de aproximativ 64 % de șase bănci comerciale: BCR 24, 35%, BRD
15,60%, Raiffeisen Bank 8,80%, ABN 8,8%, ING 4,9%, și CEC, 4,3%.13
Banca Națională a României a întreprins un program de restructurare a sistemului bancar
care a avut drept scop prevenirea riscului sistemic, rezolvarea situației în care se aflau băncile
problemă, îmbunătățirea ,atât a calității supravegherii prudențiale ,cât și a mecanismului de
garantare a depozitelor bancare. S-a implementat un nou sistem de rating și de avertizare
10Daniela Haranguș, Băncile și managementul operațiunlor bancare , Editura ArtPress, Timișoara, 2006, pg13.
11Lucian C. Ionescu, Băncile și operațiunile bancare ,Editura economică, București, 1996 , pg 101
12Alin Marius Andrieș, Performanța și eficiența activității bancare , Editura Unversității Al. I. Cuza, Iași, 2010,
pg.94
13Vasile Dedu, Gestiune și audit bancar , Editura Economică, București, 2008, pg. 11

11timpurie, dorindu -se o îmbunătățire a cadrului legislativ, accentul fiind pus pe sporirea exigenței
în sancționa reabăncilor și păstrarea politicii prudențiale de autorizare a băncilor.
Pe parcursul anilor s -a finalizat acțiunea de asanare începutăanii anteriori, astfel Băncii
Columna i -a fost retrasă auto rizația de funcționare, a fost acceptată în instanță acțiunea de
inițiere a procedurii de faliment a Credit Bak.
Cu crizelede lichiditate s -au confruntat ș i alte bănci precum: Banca Comercială Română
carea fost pusă față în față cu retrager imari de num erar datorită unor zvonuri, Banca
Inernațională a Religiilo r care a avut drept portofoliu o mulțime de credite neperformante,
aceasta fiind supravegheată în mod special, ulterior fiind începută și procedura de faliment
bancar.
Acțiunea de asanare a întregu lui sistem bancar a vizat două componente și anume
reabilitarea băncilor care se aflau în impas și eliminarea din sistem a băncilor care nu au calitățile
necesare de a se menține pe piață.
Îmbunătățirea legislației bancare în 1998 a dus la finalizarea proc esului de asanare și
restructurare a sistemului bancar care poate fi apreciat ca finalizat în 2003, an în care volumul
activității bancare a crescut semnificativ. Totodată au fost adoptate reglementări care vizează
îmbunătățirea activității de supraveghere . Acesteaau în vedere asp ecte referitoare la:
Supravegherea pe bază individuală și consolidată a fondurilor proprii ;
Supravegherea solvabilității și a expunerilor mari ale instituțiilor de credi t;
Extinderea aplicării reglementărilor contabile armonizate la nivelul tuturor
instituțiilor de credit ;
Organizarea și controlul intern al activității instituțiilor de credit și administrarea
riscurilor;
Implementarea standardelor de cunoaștere a clientelei .14
În ceea ce privește intermedierea financiară, o parte din decalajul avut s -a recuperat față
de țările europene, iar indicatorii de prudențialitate nefiind afecta ți negativ .
Le-a fost permis tuturor băncilor comerciale să funcționeze ca bănci universale , cu
precizarea că anumite funcții care erau încadrate în această categorie precum activitatea de
brokeraj la bursă nu era permisă.
14Daniela Haranguș, Băncile și managementul operaț iunlor bancare , Editura ArtPress, Timișoara, 2006, pg 25

12Dezvoltarea pieței bancare românești se poate observa printr -un volum mare de activitate,
aceasta a impus îmbunătățirea per petuă a a procesului de supraveghere bancară.
Banca Națională avea ca strategie dezvoltarea sistemului și consolidarea performanței
unora dintre bănci, mai ale sa celor de stat. În ultimii ani se poate observa o apariție a băncilor
străine, pachetul lor d e servicii bancare fiind competitiv astfel afectând profund atât standardele
cât și performanțele băncilor cu capital autohton. Numărul băncilor cu capital străin nu a avut o
creștere spectaculoasă prin comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est datorită politicii
prudente de autorizare a Băncii Naționale a României.
Procesulde asanare dar și a pătrundereii pe piața românească a băncilor cu capital străin a
condus la declanșarea unei concurențe intense în mediul bancar, cotele pe care băncile au tohtone
le dețineau s -au diminuat în favoarea unui nou segment și anume cel străin. Legislația bancară
română a fixat condiții favorabile pentru a se putea înființa bănci cu capital străin, reglementările
date aveau să asigure ,atâtun echilibru menita proteja interesele românești ,dar și oferirea unui
cadru atractiv pentru investitorii străini.
Exigența pe care Banca Națională a arătat -o în ceea ce privește activitatea de
supraveghere determinând progrese ridicate ,atâtîn introducerea ,cât și în folosirea standardelor
internaționale de audit și contabilitate. Sectorul bancar a cunoscut pe parcursului anului 2005 o
dezvoltare semnificativă.
Elementele de noutate cu care s -au confruntat mediul bancar au cuprins continuarea
procesului de liberalizare a contului de capital, denominarea monedei naționale, precum și
transpunerea și implementarea cerințelor europene privind Noul Acord de Capital Basel II. În
anul 2006, acțiunile întreprinse de către autorități au fost realizate în contextul p regătirii
României pentru aderarea la Euniune a Europeană, la 1 ianuarie 2007, context în care România a
continuat evoluțiile favorabile în privința dezinflației și a ceșterii economice.15
15Alin Marius Andrieș, Performanța și eficiența activității bancare , Editura Unversității Al. I. Cuza, Iași, 2010,
pg 97

131.3Politica de credit bancară
Politica de credit se referă ladirecțiile de bază în ceea ce privește activitatea de creditare
efecutată de către băncile comerciale dar și a modului de acordare a acestora. Principala
activitate efectuată de către bancă este cea de acordare a creditelor.
1.3.1. Legătura dintre politica monetară și cea de credit
Politica de credit este o componentă a politicii monetare , motivul fiind în principal
modificarea volumului de credite care sunt acordate economiei sub influența instrumentelor
monetare. Obiectivele polit icii monetare influiențea ză politica de credit datorită existenței unei
legături între cele două politici economice, obiectivele fiind, creșterea masei monetare, nivelul
ratei dobânzii, nivelul cursului de schimb.
Pentru realizarea obiectivului final și anume stăpânirea inflației, un obiectiv intermediar
se referă la aregatele monetare. O modalitate de a le controla direct este de a raționaliza creditul.
Prin creditare băncile comerciale produc monedă scripturală sau monedă de cont, care sporesc
agregatele monetare, mai ales M1 și M2.
Un alt obiectiv al politicii monetarea este rata dobânzii, aceasta influiențând politica de
credit prin careBanca Națională careacționează asupra ratei de ref inanțare a băncilor
comerciale. Variațiile pe care le înregistrează dobânzile de refinanțar e influiențează
comportamentul băncilor comerciale, astfel creșterea acestei rate va duce la o inevitabilă creștere
a dobânzilor unui credit acordat clienților. Această intervenție a Băncii Centrale va deveni pentr u
băncile din economie un cost. O dobândă mai mare va determina o scădere a numărului de
credite acordate de către bancile comerciale daorită prudenței clienților, respectiv a investitorilor.
Această scădere a numărului de credite va duce la micșorarea masei monetare din economie.
Dereglarea produ să are ca rezultat perturbații de lichiditate sau lipsă de capitaluri care ar putea fi
folosite pentru a finanța activitățile productive sau serviciile.
Această mărire a dobânzilo r va influiența și celelalte pie țe de capital. Un alt efect al unei
creșteria ratei dobânzii este atragerea de capitaluri străine datorită obținerii unui randament mai
mare,ceea ce determină o creștere a monedei naționale, respectiv aprecierea acesteia.
Rata dobânzii poate fi real pozitivă sau real negativă, dacă este mai mare, respectiv mai
mică decât rata inflației.

14Menținerea pe piața monetară a unor dobânzi negative conduce la faptul că cel care
economisește va plăti celui care se împrumută, ceea ce înseamnă o redistribuire contraproductivă
a resurselor monetare cu efecte dă unătoare pentru economie ,cum ar fi creșterea cererii de credite
și reducerea ofertei de resurse de creditare. Diferența de resurse ar putea fi acoperită prin credite
de refinanțare de la Banca Centrală.16
O ratăadobânzii care este real negativă scade depozitele deținute de către de populație,
astfelnemaiputând fi folosite pentru consum, deci nu mai pot fi redistribuite prin credit, având
un efect negativ asupra politicii de credit a băncilor comerciale.
Stabilitatea cursului de schimb este un alt obiectiv al unei bănci icentrale în ceea ce
privește politica monetară. Legătura dintre cursul de schimb și politica de credit ar fi dată de
moneda în care se acordă creditele. Astfel că în cazul în care moneda națională s-ar deprecia în
raport cu valuta în care se acordă un credit , rezultatul ar fi dezavantajarea debitorilor ce au astfel
de credite și ar fi avantajate instituțiile de credit. În situația în care moneda națională s -ar apecia
în raport cu valuta de acordar e a creditului debitorii ar fi avantajați, în sen sul în care rata
respectivului credit ar fi mai mică în monedă națională, necesitând mai puțină monedăpentru a
procura o unitate din valuta de plată a creditului.
Politica monetară realizează obiectivele c u ajutorul unor instrumente directe sau
indirecte. Cele indirecte sunt rezerva minimă obligatorie, open market și rescontarea iar cele
directe sunt plafonarea creditului si selectivitatea creditului. Acestea din urmă sunt cele care
afectează în mod direct politica de credit a băncilor comerciale, după cum o spune și denumirea
lor.
Rezerva minimă obligatorie este unul din instrumentele politicii monetare care este
folosit pentru a influiența capacitatea de creditare a băncilor comerciale. Poltica de credit a
băncilor este stabilită în funcție de acest instrument, acestea fiind nevoite să plaseze o sumă de
bani în conturile Băncii Centrale, bani care duc la micșorarea resurselor financiare de necesare
pentrucreditare. Datorită acestui instrument suma de bani care era prevăzută pentru împrumut
este mai redusă șiva duce inevitabil la un număr mai mic de crediteacordate.
Un alt efect al rezervei minime obligatorii poate fi creșterea ratei dobânzii folosită pentru
completarea sumei de bani lipsă , deoarece venitul obținut va fi mai mic în urma scăderii
16Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul Produselor și serviciilor bancare, Editura Economică, București,
2009, pg. 41

15creditelor acordate . Un alt dezavantaj este determinarea creșterii costului intermedierii bancare
din cauza remunerării insuficiente a rezervelor minime obligatorii.17
Rezerva minimă obligator ie, instrum ent al politicii monetare poate fi folosit pentu a
crește volumul acordat populației, respectiv a economiei, daca aceasta va scădea ajutând la
intensificarea activității economice sau pentru a scădea creditele acordate astfel se va atenua
dezvoltarea activ ității economice.
Prin folosirea de către Banca Centrală a acestui instrument, aceasta impune băncilor
comerciale o utilizare predeterminată a activelor și astfel se influiențează comportamentul lor în
politica proprie de credit .18
Rescontarea este folos it ca instrument al politicii monetare, fiind o operațiune de
furnizare a banilor care vin de la Banca Centrală către băncile comerciale. Aceasta influiențează
politica de credit a băncilor, fie în sens pozitiv fie în sens negativ depinzând de valoarea tax ei
aplicată. Aceasta este o modalitate prin care o bancă obține lichiditate de la banca centrală și
astfel crește numărul d e credite ce pot fi acordat e.
Creșterea taxei de rescont determină pe de o parte devalorizarea portofoliului de titluri ale
băncilor,iar pe de altă parte refinanțarea în condiții dezavantajoase a titlurilor vechi, ceea ce în
principiu, duce la limitarea activității băncilor comerciale ,dar șila încetinirea ritmurilor de
creștere a volumului de credite noi acordate.19Cu cât taxa de re scont este mai mică, banca va
putea avea un profit cât mai mare din diferența taxei de scont și cea de rescont, astfel dacă Banca
Centrală va cereo sumă mai mare, profitul obținut de către bănci va fi mai mic reducând
valoarea profitului. Dacă băncile c omerciale vor mări la rândul lor taxa de scont, creditele
acordate vor avea o valoare mai redusă.
Operațiunile open market suntun instrument al Băncii Naționale care acționează asupra
politicii de credit a băncilor comerciale prin cumpărare sau vânzare de titluri de stat, injectând
sau retrăgând bani dinn economie. Următoarele operațiuni care influiențează nivelul de credite
care poate fi acordat sunt:
Operațiunile repo care sunt destinate injectării de lichiditate, BNR cumpărând de
la instituțiile de credit titluri de stat, acestea dispunând de resurse mai numeroase
17Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit –Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Ordaea, Oradea,
2005, pg. 268
18Vasile Dedu, Gestiune și audit bancar , Editura Economică, București, 200 8, pg. 33
19Silviu Cerna , Economie Monetară , Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009. Pg 380 -381

16pentru acordarea de credite, fie pentru persoane juridice,fie pentru cele fizice
având ca scop introducerea banilor în economie, astfel intensificându -se
activitatea economică.
Atragere de depozite care sunt folosite pentru absorbția de
lichiditate. Băncile nu vor mai dispune de o valoare mai mare de resurse, număul
de credite care poate fi acordat micșorându -se,aceastafiind mai selectivă cu
clientela.
Alte operațiuni care vor putea afecta politica de credit a băncilor comerciale, în sens
negativ prin limitarea numărului de credite acordate ,sau pozitiv printr -osporire a numărului de
creditesunt:emitereadecertificate de depozite, operațiuni reverse repo, acordarea de credite
colaterizate cu active eligibile pentru garantare, vânzări ,cumpărări de acti ve eligibile pentru
tranzacționare, swap valutar.20
Fiecaredintre operațiunile de mai sus pot afecta politica de credit a unei bănci, dacă este
afectată în mod pozitiv gra dul de selectivitate a clientului este mai redus, aceasta având o gamă
largă de credite ce pot fi acordate, resurse numeroase, solicitanții având posibilitatea de lua un
credit în condiții mai ușoare.
Ca instrument monetar direct se regăsește și plafonarea creditului, aceastafiindo metodă
folosită pentru a limita posibilitate aacordării de credite a băncilor comerciale, prin car e
autoritatea m onetară repartizează volumul de credite care putea să fie acodate. Politica de credit
a băncilor era limitată de autoritatea care împărțea volumul de credite, banca neputând să acorde
mai multe sume ca împrumut decâtcâtîi era destinat, resursele acstora rămânând neutilizate.
Politica selectivă a creditelor ca instrument direct de politică monetară afectează politica
de creditare a băncilor prin încurajarea sectoarelor care prezintă un grad de risc mai scăzut.
Creditele acodate de către bancă se concentrau mai ales spre anumite sectoare limitând
posibilitatea de acordare pentru alte categorii.
Dacă banca nu va dispune d e resurse numeroase, politica de credit va fi mai restrictivă,
populația nereușind să obțină un credit datorită exigenței în ceea ce privește indicatorii analizați,
economia.
20http://www.bnr.ro/Operatiunile -de-piata-monetara-(open-market)-3328.aspx , acceast la data de 01.04.2015

171.3.2Particularitățile politicii de creditare a băncilor
Băncile oferă o varietate de servicii, printre care și creditarea, aceasta presupunând
acordarea unui credit solicitantului, respectiv a celui care solicită o sumă de bani.
Activitatea de creditare presupune parcurgerea mai multor etape precum :
Discuțiile informale purtate între ofițerul de credite și client ;
Documentația creditului ce diferă î n funcție de felul creditului, î nsă cuprinde în
principal actele de constituire a societății, ultimul bilanț, ultima balanță, planul de
afaceri, studiul de fezabilitate , fluxul de numerar previzionat, etc ;
Analiza economică financiară, unde stabilirea bonității clientului ocupă un loc
important în cadrul acestei analize și presupune calculul unor indicatori privind
stabilitatea financiară, gestiunea resurselor, etc ;
Analiza solicitării creditului, care presupune identificarea scopului și nivelul
creditului solicitat, identificarea surselor de rambursare a creditului, negocierea
creditului în ceea ce priește, durata, dobânda, mărimea ratelor, perioada de
garanție, implicațiile nerambursării ;
Adoptarea deciziei de creditare ;
Urmărirea derulării creditului prin deplasări periodice ale ofițerului de credite la
sediul agentului economic ;
Rambursarea creditului se realizează la datele prevăzute în graficul de
rambursare ;
Păstrarea secretului profesional și al confidențialității bancare .21
Banca înainte de a acorda un credit, va analiza d iferitele tipuri de solicitări, această
tehnică se numește analiză scoring sau de punctaj. Pentru a face un sistem de evaluare cât mai
eficienteste nevoie de o informare minuțioasă, respectiv sunt ne cesare un număr mai mare de
informații. Acest gen de eva luare este utilizat pentru a putea fi stabilite care sunt clienții care au
cea mai mare probabilitate de nerambursare a creditului.
Aceasta analiză poate fi catalogată ca fiind o măsură prudențială și depinde de mai mulți
factori precu m: tipul de locuință , detaliile despre locul de muncă, durata de timp în care
solicitantul a lucrat în acelați loc, vârsta, starea civilă. Pentru ca bancă să ofere un credit este
necesar ca solicitantul să realizeze un anumit scor minim sau să depășească un număr de puncte .
21Daniala Zăpodeanu, Operațiunile instituțiilor de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2012, pg -82-85

18Creditarea persoanelor fizice este un serviciu pe care banca îl cataloghează ca fiind
important, aceasta ținând c ont de mai mulți factori care vor determina luarea unei decizii de
creditare a persoanelor care solicită o sumă de bani. Printre factorii enu merați se regăsesc:
venitul solicitantului , vârsta avută, istoricul clientului, funcția la locul de muncă, garanțiile
aduse, etc . Garanțiile joacă un rol important în cadrul procesului de creditare, acestea putând fi
de două feluri: reale și personale.
Acesteamai pot fi luate în considerare de către cei care împrumută pentru a diminua
expunerea față de debitor. Pentru a putea fi dedusă expunerea față de solicitant, coeficienții cu
care vor fi ajustate sumele înregistrate în contabilitate vor fi stabilite d e către împrumutător
pentru fiecare categorie.
Garanțiile care au un coeficient maxim de deducere de 100% sunt: garanțiile
exprese, irevocabile și necondiționat e ale administrației centrale a statului român
sau ale Băncii Naționale a României, depozite colaterale plasate la imstituția de
credit împrumutătoa re, titluri emise de administraț ia centrală a statului român sa u
de Banca Națională a României;
Garanțiile care au un coeficient maxim de deducere de 80% sunt:garanțiile
exprese irevocabile și necondi ționate ale instituțiilor de credit din țările din
categoria A, garanțiile exprese irevocabile și necondiționate ale băncilor de
dezvoltare multilaterală sau ale Băncii Europene de Investiții
Garanțiile care au un coeficient maxim de deducere de 50% sunt:garanțiile
exprese irevocabile și necondiționate emise de fondurile de garantare ale
creditelor din România.22
Esteimportant ca banca să cunoască cu ceritudine, valoarea atribuit ă garanției în
momentul în care aprobă împrumut ul. Mai mult decât atât este necesar ca valoarea garanției să
fie constatată în timp, astfel încât aceasta să nu scadă sub suma datorată. Dacă apar situații în
care clientul nu poate plăti suma luată cu împrumut, banca prin executarea garanției poate să își
recupereze în întregime bani i dați cu împrumut.23
Creditarea pe termen scurt a persoanelor fizice implică o sumă de bani mai mică, banca
primind o dobândă direct proporțională cu suma de bani împrumutată iar drept garanție se poate
22Corneliu Bențe, Gestiunea și contabilitatea instituțiilr de credit ,Editura Universității din Oradea, Oradea, 2013,
pg 52
23Lucian C. Ionescu, Băncile și operațiunile bancare,Editura economică, București, 1996 , pg 451

19luaîn considerare bunurile cumpărate din credit, ven iturile cumpărătorului. Acest tip de credit
acordat de către bancă poate fi c onsiderat din perspectiva ei mai puțin riscant datorită sumei de
bani mai reduse care poate fi împrumutată .Banca poate acorda o parte din valoarea bunului care
va fi achziționat de către solicitant, aceasta partici pând până la un procent de 70% di n valoarea
bunului.
Creditarea pe ter men mediu a persoanelor fizice sunt utilizate de către solicitant pentru
dobândirea de bunuri mobile sau imobile. Volumul de credite ce poate fi acor dat este determinat
de către posibilitatea clientului de a rambursa creditul, banca fiind mai prudentă în legătură cu
acest tip de credit. Perioada de creditare între care se poate acord a sume de bani este între un an
și 5 ani iar pentru construcțiile de imobile perioada de timp pe care se poate acorda un credit
poate fi extină la unele bănci până la 10 -15 ani. Garanțiile care sunt viabile pentru acest tip de
credit sunt: ipoteca asupra imobilului care a fost cumpărat, ipoteca asu pra altui imobil, alte
garanții.
Băncile comerciale în ultimul timp se orientează spre creditarea mai intensă a persoanelor
fizice punând un accent deosebit pe creditele de consum care satisfac o largă diver sitate de
cerințe avute de persoanele fizice în cauză. Băncile se orient ează în primul râ ndspre creditele
imobiliare, iar în cel de-al doilea rând, spre creditele de trezorerie. Motivațiile care argumentează
un astfel de comportament ar putea fi:
Specificul de bancă universală;
Politica de dobândire de noi clienți;
Preocupare a pentru îmbunătățirea stru cturii portofoliului de credite;
Diminuarea riscului prin plasamente mai sigure ;
Dezvoltarea ofertei de produse pentru unitățile operative mai mici ale băncii.24
Cea de-a doua categorie de credite este dea destinată persoanelor j uridice și este
catalogată drept cea mai importantă categorie datorită randamentului avut din punctul de vedere
a veniturilor procurate.
Linia de credit este o modalitate de a credita persoanele jur idice, stabilindu -se un plafon
în limita căruia solicitanț ii pot realiza plăți prin contul cutrent. Creditul se poate acorda doar
agenților economici care au un comportament responsabil, ritmicitate în ceea ce p rivesc
încasările și plățile, continuitate în activitatea lor. Persoanele juridice care solicită un cre dit
24Ioan I Trenca, Metode și Tehnici Bancare Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2002, pg 233

20trebuie să depună garanții care să poată acoperi 120% din plafonul maxim stabilit. Pentru a
acorda acest tip de credit și pentru analiză este necesară realizarea unei acțiuni ample făcută de
către moderatorul de credite. Datorită sumei de bani și a ac țiunilor întreprinse de către
moderator, banca este nevoită să fie prudentă pentru a nu pierde o cantitate mari de bani în urma
nerambursării creditului de către client.
În funcție de calitatea lor, creditele bancare se pot clasifica în:
Creditele performa ntecaresunt acele credite a căror beneficiari au achitat toate
ratele și au respectat toate termenele de rambursare. Acest tip de credite pentru bancă
trebuie să aibă un procent mai mare de 50 % din totalul creditelor pentru a avea un
profit.
Creditele neperformante sunt acelea care nu au fost rambursate la termen iar
banca percepe dobânzi penalizatoare. În acest caz banca trebuie să devină mai
prudentă pentru a putea scădea ponderea creditelor neperformante în totalul
creditelor .25
Creditul obligatar este un mijloc de finanțare cerut de către persoana juridică unei bănci
pentru a obține un împrumut pe termen lung. Banca obține prin acordarea acestei sume
solicitantului dobânda afer entă,iar în caz de lichidare a societății instituția de credit va putea să
participe împreună cu alți creditori la repartizarea activului, astfel banca este mai puțin expusă la
riscul de nerambursare a banilor de către societate.
În raport cu scopul utilizării creditului de către clie nt se operează distincția între :
Creditul destinat producției
Creditul pentru consum
Importanța acestei distincții este legată de sursa și riscurile rambursării. Dacă creditul
destinat producției, în condiții normale, își găsește sursa rambursării în însăși derularea ciclului
industrial sau comercial și este mai puțin riscant pentru bancher, iar creditul pentru consum
prezintă un risc sporit și de aceea trebuie să fie tratat cu mai multă prudență.26Ultima categorie
de credite pentru o bancă are o pondere mai nesimnifictivă în activiatea prestată de către bancă.
25Daniela Haranguș, Băncile și managementul operațiunlor bancare , Editura ArtPress, Timișoara, 2006, p g.185
26Ion Turcu, Operațiuni și contracte bancare , Editura Lumina Lex, București, 1994, pg. 95

21Capitolul 2. Criza mondială actuală
2.1 Criza mondială financiară
Criza financiară actualăa început în anul 2007 într -un mediu economic unde a existat
inflație scăzută și stabilitate fnanciară, astfel se poate observa că o inflație scăzută nu poate
garanta stabilitatea financiară.
Se spune că actuala criză financiară a avut drept început o scăderea dramatică a prețului
locuințelor în SUA ,sau o cădere a pieței creditului pentr u locuințe. Această viziune se poate
spune că este incompletă deoarece cauzele fundament ale ale crizei financiare sunt mult mai
adânci, atât din punct de vedere macroec onomic, cât și din punct de vedere microeconomic,
lucru care a fost menționat recent de mai mulți analiști precum :Altman, Buiter sau Blanchard .
Cauza cea mai adâncă a crizei financiare se poate spune că a fost lichiditatea creată de
principalele bănci ce ntrale ale lumii dar și de dorința de a limita aprecierea monedei de către
țările exportatoare de țiței și de gaze naturale. În plus a existat și o supra saturare cu economisiri
creatăde integrarea în economia globală a țărilor precum China sau Asia de Su d. Aceste două
elemente au creat disponibilită ți suficiente pentru investiții, inclusiv în instrumente financiare
care pot fi catalogate drept sofisticate, darcare nu sunt pe înțelesul multora dintre investitori.
Existența din abundență a lichidității a a vut drept consecință scăderea ratelor dobânzii și
volatilitatea scăzută a acestora. Datorită securizării frenetice, piața a devenit netransparentă în
momentul în care criza a a izbucnit, cauza fiind neplata ratelor la creditele pentru case. Astfel
neîncrederea investitorilor s -a instalat și titlurile emise au fost plasate în categoria riscante, iar
refinanțările au devenit imposibile.
În iunie 2007 banca de investiții americană Bear Stearns anunța că cele două fonduri de
hedge pe care le gira pierduseră ap roape tot capitalul lor și că ea însăși pierduse în 3 zile toate
lichiditățile sale (17 miliarde USD), fiind în pragul falimentului. Era debutul crizei „ subprime ”,
care a fost „bulgărele de zăpadă” ce a declanșat actuala criză financiar ăeconomică global ă.27
Cândvaloarea caselor a început să scadă sub valoarea ipotecilor, unele instituții care au acordat
27Ana Bal, Opinii privind Cauzele crizei financiare actuale, The Romanian Economic Journal,
http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versatech.ro/files/articole/ 2014-04-14/2156/je203120 -20ana20bal.pdf ,
accesat la data de 5.05. 2015

22credite ipotecare s -au aflat în situația de a fi în incapacitate de a putearecupera creanțele (pe
seama ipotecilor deținute, astfel s -a produs criza „s ubprime”.
Panica bancară din toamna anului 2008, a aruncat economiile din întreaga lume în
recesiune severă, datorită boom -uluide credit, care a atins apogeul la mijlocul anului 200 7. Pe
urmă criza de credite sub prime dar și a altor titluri securizate și-a făcut apariția.28
Acest col aps, la rândul său a exprimat î ngrijorarea cu privire la solvabilitatea și
lichiditatea institu țiilor financiare , devenind o panică bancară masivă, fiind urmată de e șecurile
Lehman Brothers și Washington Mutual. Au fost înt reprinse preluări guvernamentale la Fannie
Mae, Freddie Mac, and AIG, încercând să promoveze lichiditatea și solvabilitatea sistemului
bancar. Chiar dacă panica s -a diminuat în luna octombrie datorită acțiunilor guvernamentale,
prețurile celor mai multe cl ase de active și produse de bază s -au diminuat dramatic, costurile de
împrumut corporativ a crescut.
Creditareaa scăzut pentru toate tipurile de împrumuturi: investment gradeși grade non –
investiții,credite pe termen lung și linii de credit și cele ut ilizate pentru restructurarea
corporativă dar și cele utilizate în scopuri corporative generale și a capitalului de lucru.
Rapoartele agențiilor de credit au arătat că încă din anul 2005 aproape 80% din creanțele
cu grad mare de risc sunt cedate investitor ilor instituționali, restul fiind vândute fondurilor
speculative dar și altor investitori ,care potfi atrași de posibilitatea ridicată de a obține un câștig .
Aceste fonduri speculative au devenit pe parcursul anilor surse importante de ca pitaluri pe piața
creditului.29Aceste fonduri nu sunt transparente și implică un grad mare de risc datorită
neobligativității de a face public ăsituațiile financiare, având datorii mari datorită tranzacțiilor
desfășurate. În luna august a anului în care au început să apară semnele crizei, aceste fonduri
erau aflate pe poziții defavorabile în momentul în care era necesară achitarea primelor de către
brokeri. Consecința acestui fapt este că aceste fon duri și-au încetat tranzacțiile , iar băncile care
finanțau creditorii inițiali au încetat deasemenea sprijinul. Toate fe nomenele enumerate mai sus
ducla o micșorare drastică a cererii din sectorul construcției de locuințe.
28Victoria Ivashina, Bank Lending During the Financial Crisis of 2008, data publicării:30 iulie2009,
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1297337, accesat la data de 05.05. 2015
29Diana Sabău Popa, Daniela Zăpodeanu, Introducere în studiul pieței de capial, Editura Universității din Oradea,
Oradea, 2008, pg. 313

23Criza financiară a reușit să scoată în evidență multele vulnerabili tăți ale sistemelor
financiare ,iar creșterea instrumentelor de transfer a riscului a dus la o propagare mult mai rapidă
a crizei la nivel internațional.
În SUA și în unele state din Europa, guvernele și băncile centrale au răspuns prin:
îmbunătățirea lichidității;
acordarea de garanții guvernamentale pentru împrumuturi;
recapitalizarea instituțiilor financiare ;
prevenirea colapsului dezordonat al întreprinderilor mari interconectate;
cumpărarea de acțiuni în bănci;
reduceri coordonate ale ratelor dobânzii.
Deși astfel de măsuri au fost puse în aplicare, după 17 luni de la declanșarea
turbulențelor, piața a rămas netransparentă, ceea ce a amplificat criza financiară și a facilitat
trecerea ei în sectorul real al economiei, mai întâi în SUA, apoi și în alte țări dez voltate.30
Din perspectiva unor economiști cauzele principale ale crizei sunt:31
Dereglementarea și eliminarea restricțiilor din legea Glass Steagll;
Existența unui volum mare de fonduri disponibile în economia mondială ;
Politicile economice neadecvate ;
Gestiunea corporativă specifică băncilor de investiții ;
Modelul de creștere economică bazată pe consum ;
Complexitatea piețelor financiare și a noilor inovații generate de explozia
creditului imobiliar carea condus la o evaluare eronată a prețurilor titlu rilor;
Prognozarea rapidă a crizelor se datorează mecanismelor de mobilizare a
resurselorfinanciare suplimentare de către operatorii financiari .
Dereglementarea este considerată a fi prima măsură centrală, țintind două obiective
principale, primul obiect iv se referă la reducerea costurilor de tranzacționare iar cel de -al doilea
este facilitarea micilor întreprinzători de a intra pe piață. Dereglementarea financiară a dus la
producerea a două fenomene precum intrarea unor brokeri pe piață care acordau cred ite
30Mugur Isărescu, Criza financiară internațională și provocări pentru politica monetară din România,
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10376/4002028/2/r20090226guv.pdf, accesat la data de 05.05.
2015
31Ana Bal, Opinii privind Cauzele crizei financiare actuale, The Romanian Economic Journal, pg 13 -20,
http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versa tech.ro/files/articole/2014 -04-14/2156/je203120 -20ana20bal.pdf ,
accesat la data de 5.05. 2015

24populației cu venituri mai mici ,dar și implicația tot mai mare a băncilor în operațiuni complexe,
acestea fiind asociate cu riscuri mari datorită u nei concurențe acerbe.
În ceea ce privește a doua cauză, investitorii mondiali de anvergură cum ar fi ce i din
țările asiatice, au excedente ale balanțelor de cont curent și niveluri ridicate ale economisirii
interne. În mare parte rezervele valutarea ale Japoniei sunt investite în SUA, acestea aflându -se
sub forma obligațiunilor guvernamentale.
Politicile ec onomice neadecvate sunt cea de -a treia cauza care a dus la apariția crizei. În
primul rând la reducerea ratei dobânzii, în economie existând supralichidități, fapt care a dus la
încurajarea creditului imobiliar. În al doilea rând politicile neadecvate prec um politica monet ară
expansivă a creat un sistem de stimulente, astfel sistemul conducând la o proastă alocare a
resurselor.
Politicile economice au dus la o avantajare a băncilor, în ceea ce privește shimbarea
modelului de afaceri printr -o îmbinare de el emente de cultură tradițională de credit cu o cultură
financiară care era specifică doar băncilor de investiții. Strategia avută a constat într -o creștere a
volumului de tranzacții cu titluri derivate, astfel veniturile erau majorate, nefiind respectate
regulile de la Basel I și II.
Cea de-a patra cauză ,gestiunea corporativă care este specifică băncilor de investiții,
acestea fiind mai expuse într -o mai mare măsură a riscurilor nemăsurabilă decât băncile care
aveau o diversificare de portofoliu mai rezonab ilă datorită tranzacțiilor mai complexe și a
produselor financiare care sunt mai greu de înțeles, remunerația devine un puternic stimulent în
modelul de afaceri al băncilor.
Ceade-a cincea cauză se referă la complexitatea piețelor financiare dar și a noil or inovații
care au fost create de explozia creditului imobiliar. Pentru o bună perioadă de timp prețurile
caselor au înregistrat o tendință constantă de creștere, refinanțarea creșterilor imobiliarea fost
facilă,titlurile financiare care au fost emise a veaucel mai ridicat ratingși anume AAA. Prețurile
stabilite pot depăși valoarea unui activ datorită ignoranței și a unui optimism irațional. Când
incertitudinile vor crește, operatorii vor fi tentați să acorde o încredere mai mare opiniei
convenționale împărtățită pe piață decât propriei evaluări.
La recenta conferință a Băncii de Rezerve din Australia s -a vorbit despre turbulențele
financiare, care în opinia lui Adrian Blundell și a lui Paul Wignall, criza financiară a fost cauzată

25de:politici macroglobale care afectează lichiditatea și de un cadr u de reglementare foarte slab
care acționează ca a doua linie de apărare32
2.2 Criza bancară
Conform lui Caprio, Klingebiel, criza bancară apare atunci când capitalul băncii este
epuizat. Astfel de crize cupr ind de obicei falimente bancare de mari dimensi uni, fuga
deponenților , nivelul ridicat al creditelor neperformante sau anumite acțiuni de urgență ale
guvernului .Reinhart Rogoff disting două tipuri de crize bancare: crize bancare de tip I –
sistemice (severe) și crize bancare de tip II –dificultăți financiare (mai puțin severe).33
Recapitalizarea băncilor după criza d in prezent a fost suportată de către guvernele
naționale, iar costurile furnizării de lichiditate băncilor sunt foarte costisitoare.
Crizabancară a apărut datorită unei varietăți de fac tori precum o dobândă favorabilă
acordată pe o perioadă de timp îndelungată, condițiile de acordare a creditului au fost favorabile,
creșterea prețurilor unor active. Această criză a băncilor a dus la preocuparea organismelor
internaționale deoarece în primul rând, ea poate afecta întregul sistemem financiar, iar
vulnerabilitatea de care a dat dovată sistemul bancara dus la influiențarea tuturor delorlalte
componente ale sistemului financiar. În al doilea rând criza s -a manifestat pe întreg globul
datorită existenței unei comunicări a relațiilor financiare care se desfășoară aproximativ fără
bariere datorită liberalizării circu lației capitaluri lor. În al treilea rând atâtstoparea cont agiunii
cât și restructurarea s ectorului financiar au dus la dimin uarea perspectivelor de creștere
economică, astfel necesitând intervenția autorităților publice.
Intervenția s -a realizat prin utilizarea fondu rilor publice, ceea ce a dus și la o scădere a
veniturilor populației, dar și la o modificare a comportamentului de investire. Criza bancară a
necesitat intervenția guvernelor prin : injectare masivă de fonduri, preluări, restructurări sau
fuziuni, necesare pentrua putea salva sistemul bancar.
În ultimele două decenii sistemul financiar dar și bancar a fost marcat de două crize,
reușind să încetinească ritmul creș terii economice. Datorită prăbușirii pieței imobiliare din SUA
a început să existe tensiuni îm sistemul financiar, acestea determinând o reacție în lanț a
32Adrian Blundell -Wignall, Paul Atkinson ,Se Hoon Lee, The Current Financial Crisis: Causes and Policy Issues,
http://78.41.128.130/dataoecd/47/26/41942872.pdf , pg.2, accesat la data 11.05. 2015
33Agnes Agy, Provocările crizei asupra sistemului bancar ,http://store.ectap.ro/articole/847_ro.pdf ,accessat3.05.
2015

26principalelor companii de investiții dar și bănci, precum intrarea acestora în faliment fiind
necesară intervenția statului pentru a fi salvate.
La patru ani de la declanșarea crizei financiare intern aționale, cele mai multe dintre
băncile europene continuă să depindă de sprijinul b ăncilor centrale, situa ție careafectează piețele
și economiile din întreaga lume . Măsurile de urgență adoptate, precum accesul la împrumuturile
BCE, mențin solvabil itatea multor bănci din Grecia, Portugalia, Ita lia și Spania și contribuie la
finanțarea altora, în timp ce dobânz ilescăzute și achizițiile de obligațiuni guvernamentale țin sub
control costurile creditelor.34
Uniunea Europeană subliniază faptul că atât strategiile comune cât și instrumentele
eficiente sunt importante datorită promovării principiilor europene și a obiectivelor pe termen
lung.S-au creatnoi instituții și instrumente eficiente necesare pentru o gestionare eficientă a
problemelor financiare c are și-au făcut apariția în statele membre.
Criza sistemului bancar a avut cinci faze care s -au desfășurat între iunie 2007 și
jumătatea anului 2009. În această perioadă criza a condus la pierderea încrederii în sistemul
financiar global, deși a afectat cu intensitate diferită economiile statelor dezvoltate și ale celor
emergente.
Conform BIS (2009) criza bancară a avut următoarele cinci faze:
1.Prima fază a crizei bancare (până în martie 2008)
Criza sistemului bancar a debutat oficial pe 9 august 2007, când au apărut tensiuni pe
piața monetară. La acea dată cea mai mare bancă comercială din Franța, BNP Paribas, a anunțat
că suspendă operațiunile de răscumpărare a titlurilor care erau emise de trei dintre fondurile sale
de investiții. Aceste titluri aveau ca bază împrumuturile ipotecare subprime din SUA. Pent ru
deținătorii de astfel de titluri aceasta însemna că trebuiau să caute în alt loc lichiditatea de care
aveau nevoie. Pentru a nu distorsiona piața monetară, atât BCE, cât și FED au făcut injecții de
lichiditate la cost zero pentru băncile care aveau nevo ie deun ajutor financiar .
34Doctorand: Gabriel Cătălin ȘOPANDĂ, Crize financiare: cauze, consecințe și răsounsuri ale politicilor monetare,
http://www.ince.ro/Sopanda%20Gabriel%20_rezumat%20rom.pdf , accesat la data: 09.05.2015

272.Faza a doua (mijlocul lui martie 2008 –mijlocul lui septembrie 2008)
A doua fază a crizei bancare a fost marcată de înrăutățirea situației pe piețele financiare,
astfelinvestitorii au început să se teamă mai mult de proble mele de solvabilitate abăncilor decât
de cele de lichiditate. Aceste teme ri au avut la baza două motive, primul fiind evoluția economiei
americane. Astfel, după salvarea băncii Bear Stearns nu au existat semne de revenire a economiei
americane, dimpotrivă , recesiunea s -a adâncit, iar al doilea motiv face referire la prelungirea
recesiunii din SUA caresugera o propagare a scăderii economice către celelalte economii
dezvoltate.
3.Faza a treia (15 septembrie 2008 –sfârșitul lui octombrie 2008)
Faza a treia a crizei reprezintă și punctul ei culminant datorită falimentului băncii
Lehman Brothers și intrării sistemului bancar și financiar global într -o spirală a neîncrederii,
datoritălipsei de lichiditate și falimentelor, ceea ce a determinat în final acțiunile la nivel global
nu numai ale băncilor centrale, ci și ale guvernelor și instituțiilor internaționale de finanțare.
4.Faza a patra (sfârșitul lui octombrie 2008 –mijlocul lui martie 2009)
După mijlocul lunii oct ombrie volatilitatea a scăzut, motivele acestei calmări a piețelor a
fost:intervenția concomitentă a șase bănci centrale majore care au micșorat dobânzile de politică
monetară, apoi de oferirea concomitentă de către aceleași bănci centrale a accesului la lichiditate
și de acțiunea con centrată a autorităților din SUA și UE pentru recapitalizarea băncilor .
5.Faza a cincea (după mijlocul lunii martie 2009)
Criza sistemului bancar a luat sfârșit în momentul în care atât vulnerabilitățile, cât și
incertitudinile se mutau din sectorul financia r către sectorul public. Au existat cel puțin doi
factori care au marcat ieșirea din criza financiară după martie 2009.35
În primul rând băncile centrale au dat încredere sistemului financiar printr -o extindere a
tipurilor dar și a sumelor de active pe care doreau să le cumpere. Aceste acțiuni erau necesare
pentru a curăța bilațurile instituțiilor financiare dar și pentru a recâștiga încrederea pepiața
financiară. În al doilea rând deciziile care au fost luate de către G20 erau destinate pentru
oferirea de fonduri suplimentare ,atât pentru FMI ,cât și pentru alte instituții financiare.
35Agnes Agy, Provocările crizei asupra sistemului bancar, Economie teoretică și aplicată, Volumul XX, 2013, pg8 –
11,http://store.ectap.ro/articole/847_ro.pdf , accesat la data de 10.05.2015

28Pentru a combate criza actualăa fost necesară luarea unor măsuri, atâtdebăncile centrale
cât șideguverne.
Măsuri luate de băncile centrale:
Principalele bănci centrale au redus ratele dobânzilor între –0 și 1 %;
Au substituit piața interbancară care nu funcționa devenind “împrumutători de
ultimă instanță ”;
Au adoptat măsuri non -convenționale pentru a stabiliza sistemul financiar ;
Măsuri luate de către guverne:
Injectare d e capital pentru a consolida capitalul băncilor în dificultate ;
Furnizarea de garanții pentru a facilita accesul la finanțare ;
Cumpărarea sau garantarea activelor toxice.36
În urma crizei financiare din anul 2008 s-auîntreprins demersuri concrete pentru
stabilirea, îmbunătățirea cadrului instituțional de supraveghere. Astfel ,la nivel europe an s-a
remarcat raportul Grupului Larosiere, publicat în anul 2009 ,în care se precizează o serie de
propuneri pentru îmbunătățirea aranjamentelor privind suprave gherea financiară în Uniunea
Europeană.
În septembrie 2009, Comisia Europeană a realizat propuneri cu privire la crearea unui
nou cadru instituțional de supraveghere în UE care să se bazeze pe un Comitet European pentru
Riscuri Sistemice și pe Sistemul European al Supraveghetorilor Financiari. De asemenea
Comisia Europeană a propus efectuarea unor amendamente punctuale asupra legislației actuale
referitoare la serviciile financiaare pentru asigurarea unei bune funcționări a noilor autorități de
supravegh ere.37
Efectelecrizei financiare internaționale au pătruns și în România, sistemul bancar din
punct de vedere al impactului direct fiind puțin afectat datorită măsurilor prudențiale care au fost
adoptate pe parcursul anilor de către BNR, dar șiindirect,astfelcriza financiară s -a extins pe
mai multe canale afectând economia românească. Din punct de vedere al comerțului se poate
36Daniel Bădulescu, Băncile din România în contextul crizei economico -financiare 2007 -2011: O analoză
comparativă, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2012, pg. 17
37Mircea Mureșan, Dan Chirleșan, Angela Roman, Băncile, Politica monetară ș i stabilitate financiară sub impactul
crizei globale actuale, Editura Junimea, Iași, 2011, pg. 138 -139

29observa o încetinire a creșterii exportului sau chiar reducerea acestuia, iar din punct de vedere
financiar este limit at accesul la finanțări externe .
Această criză fi nanciară s -a manifestat în România cu o oarecare întârziere deoarece
băncile românești nu dețineau instrumentele financare care se aflau la originea problemelor
actuale de pe piețele fianciare. Aceste turbulențe creat e au afectat în mod indirect stabilitatea
financiară atât pe canalul economiei reale cât și pe canalul lichidității bancare.
În anul 2009 a existat o creșter e a creditelor neperformante, astfel ponderea creditelor
restante în total credite a crescut de la 4,62 % în mai 2008 la 13,3 % în mai 2009. De asemenea
gradul de acoperire a cr editelor restante în provizioane a scăzut continuu de la 123% în luna
august 2008 la 107% în august 2009. Băncile din sistem ,ca urmare a crizei de lichidități
manifestate în pr ima parte a anului 2009 au mjorat ratele de dobândă la depozitele la termen,
fenomen ce a condus la o creștere a volumului acestora. În perioada septembrie 2008 -septembrie
2009, depozitele la termen atrase de lapopulație au crescut cu 16,26 %.38
Băncile c entrale care pentru a combate criza financiară actuală comunică din ce în ce mai
mult, despre politica monetară adoptată mai ales pe fondul de criză. Opțiunea ulterioară a
băncilor era de a nu comunica deciziile adoptate pent ru a putea lua prin surprindere piața, această
strategie având un coeficient redus de reușită, iar prin comunicare piețel e financiare sunt
influiențate, iar obiectivele acestora sunt sunt mai ușor de îndeplinit.
Se consideră că acest proces de comnicare între băncile centrale este unul dintre cele mai
importante instrumente de care bănciledispun pentru a combate criza actuală.
Fiind una dintre cele mai grave crize financiare, autoritățile publice au fost nevoite să ia
măsuri pentru a contribui la reinstaurarea stabilității sistemului f inanciarși să înlăture efectele
crizei. Acestea constau în creșterea încrederii participanților în sectorul economiei reale dar și
altele.
Activitatea băncilor centrale se axează pe menținerea prețurilor ,dar și intervenția la
nevoiepe piața monetară și valutară pentru a elimina volatilitățile excesive. Măsurile pe care
autoritățile monetare le întreprin d au anum ite aspecte comune dar diferă în funcție de
particularităție situației economico -finaciare a statelor.
38Bogdan Căpraru, Activitatea bancară-Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H. Beck, București, 2010,
pg. 280

30Spre deosebire de statele care au o econ omie dezvoltată, efctelor crizei s -au resimțit în
ultimul trimestru al anului 2008. În decursul acestui an ac țiunile băncii centrale s -au concentrat
pe restrângerea tre ptată a exesului de lichiditate, fapt care a contribuit la luarea de către BNR, în
lunaoctobmbrie a poziției de creditor net. În aceste condiții autoritatea monetară a flexi bilizat
procesul de gestionare a lichidităii prin scăderea ratei rezervelor minime obligatorii la pasivele în
lei cu 2 puncte proc entuale.39
Principala vulnerabilitate av ută de către sectorului bancar românesc în fața c rizei
economice globale actuale este riscul de credit. Conform Raportului asupra Stabilității financiare
pentru anul 2011 publicat de către BNR, riscul de credit este principala sursă de vulnerabilitate a
sistemului bancar românesc, rata creditelor neperformante ajungând la 13,4 % . Prognozele
referitoare la creșterea economică plasează România sub nivelul UE -10 pentru anul 2 011 (1,7 %
față de 2,9 % media în UE -10), pentru ca în anul 2012 ritmul de creștere să revină comparabil cu
cel al regiunii.40
Excesul de lichiditate avut de către băncile comerciale s -a diminuat pe parcursul anului
2007 în condițiile evoluției ascendente a creditării și ale reducerii lichidității piețelor financiare
internaționale. Până î n anul 2010 se remarcă dinamica înaltă a creditării sectorului
neguvernamental, micșorarea continuă a raportului depozit/ credit a devenit subunitar. De
asemenea volumul creditelor este direct proporțional cu riscul asumat.41
39Mircea Mureșan, Dan Chirleșan, Angela Roman, Băncile, Politica monetară ș i stabilitate financiară sub impactul
crizei globale actuale, Editura Junimea, Iași, 2 011, pg. 75
40Daniel Bădulescu, Băncile din România în contextul crizei economico -financiare 2007 -2011: O analiză
comparativă, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2012, pg. 23 -24
41Țugui Andra Cristina, , Riscul bancar în contextual crizei financiare internaționale -cazul României, pg 344,
http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC1_2013/Lucrari/3.1.pdf , accesat la data de 11.05.2015

31Capitolul 3. Analizapoliticii de credit adoptată în România
Stabilitatea financiară care există în România în anul 2007 poate fi privită din două
puncte de vedere, fiind analizate cele două semestre ale anului. În primul semestru, sistemul a
fost caracterizat ca fiind unul stabil, cu mici vulnerabilități, în creștere datorită situației externe, a
dezechilibrului ridicat, ritmul de îndatorare este mare, iar riscul valutar a sporit. În al doilea
semestru au apărut noi date în ceea ce privește sistemul financiar, respectiv se a ccentuează
riscurile existente dar și operarea în condiții de turbulență existente pe piețele financiare externe.
Deși băncile românești nu au avut în portofoliu asemenea instrumente financiare care se
află la originea dezechilibrului extern, totuși aceste a pot influineța activitatea bancară din
România, dar șistabilitatea financiară a acesteia în mod indirect ,‚, cu ajutorul economiei reale și
a lichidităților bancare ”.
Un șoc atât pe cursul de schimb cât și pe rata dobânzii ar afecta sectorul bancar dar un
șoc pe lichiditate ar avea implicații mai serioase asupra stabilității financiare care se manifestă
prin scăderea capacității companiilor de a rambursa datoriile față de bănci. Riscul de credit a
crescut în anul 2007, mai ales creditul în valută acordat populației. Datorită unei creșteri rapide a
creditului în monedă străină aceasta a devenit sursa vulnerabilității stabilității financiare deoarece
poate genera presiuni inflaționiste, astfelcreșteariscul valutar dar și a riscului de credit, poate
duce la creșterea deficitului de cont curent. Lichiditatea băncilor românești scade continuu, iar
finanțările interbancare devenind tot mai importante pentru unele bănci ,dar acestea duc la o
nouă vulnerabilitate a sectorului bancar pe termen scurt.
Factorii car e au contribuit la schimbarea standardelor de creditare:
1.Situația actuală sau așteptată a capitalului băncii ;
2.Deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR ;
3.Așteptările privind situația economică generală ;
4.Riscul asociat industriei în care activează compania ;
5.Modificarea ponderii creditelor neperformante în portofoliul băncii ;
6.Riscul asociat colateralului/ garanției solicitate ;
7.Riscul asociat formării unui bule pe piața imobiliară ;
8.Presiunea concurenței din sectorul bancar ;
9.Presiunea concurenței din sectorul nebancar ;

3210.Concurența cu alte surse de finanțare ;
11.Alți factori.42
Fig. 3.1 Factorii care au contribuit la schimbarea standardelor de creditare
Sursa: BNR -Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației, mai 2008
Din figura de mai sus se poate observa că au fost luate luat două perioade pentru a se
putea face o comparație, astfel factorii care au contribui t la schimbarea standardelor, înanul
2007,înainte de începutul crizei mondiale actuale , dar și în anul 2008 sunt: situația actuală sau
așteptată a capitalului băncii , deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR și alți
factori.
În primul trimestru al anului 2008 se poate observa că factorii care au influiențat sunt
deciziile de politic ă monetară dar ș i alți factori, iarinfluiența celui de -al doilea factor a scăzut în
influiență în primul trimestru al anului 2008.În ceea ce privește influiența celui de-al 11-lea
factorse poate spune că a crescut față de u ltimul trimestru al anului 2007 .
Fig. 3.2 factorii care au influiențat creditele pe termen lung și scurtîn cadrul marilor
companii
42BNR, Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației, mai 2008

33Sursa: BNR -Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației, mai 2008
Companiile care beneficiau de credite pe termen lung, în timpul ultimului trimestru al
anului 2007 au fost influiențate de următorii factori : situația actuală sau așteptată a capitalului
băncii, deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR, riscul asociat industriei în care
activează compania și alți factori. Cea mai mare influiență a fost a ultimului factor asupra
creditelor pe termen lung acordate companiilor mari. În timpul primului trimestru a apărut și un
alt factor nou și anume așteptările privind situația economică generală , care din graficul de mai
sus se vede că a influiențat politica de creditare pe termen lung a marilor companii, iar pe locul al
doilea se află alți factori. În schimb deciziile de politică monetară și riscul asociat indu striei în
care activează compania scad în influiență.
Creditele pe termen scurt sunt influiențate în , ultimul trimestru a anului2007 de alți
factori, iar în primul trimestru al anului 2008 a apărut un nou factor care a înregistrat cea mai
mare influiență și anume, a șteptările privind situația economică generală ,lapolul opus se află
ultimul factor de influiență ca re a scăzut în această perioadă.
3.1 Politica de credit ante criză și începutul acesteia
Fiecare bancă comercială are drept activitate principală acordarea de credite precum cele
pentru populație: consum, locuințe, alte scopuri, penntru nerezidenți, administrația publică și
societăților necomerciale. Astfel de la o perioadă la alta creditele acordate vor suferi creșteri și
scăderi de val oare, creditele restante vor înregistra valori mai ridicate o dată cu începerea crizei
financiare.
Se poate observa din figura de mai jos faptul că în anul 2007 valoarea creditelor acordate
populației, atât în lei ,cât și în euro sau alte valute au crescut , cea mai mare valoare a creditelor
este înregistrată de către creditele în lei, fiind urmată de cele în euro.
Cea mai mică valoare este atinsă de către creditele acordate în alte valute, iar din
ianuarie 2007 a crescut continuu până în iulie 2008, iar din ianuarie 2009 până în luna octombrie
se menține în jurul valorii de 12 miliarde lei.
Cea mai mare evoluție este înregistrată de către creditele acordate în euro, suma care
aproapea fost atinsă este de 50 miliarde lei, fiind urmată de o scădere pâ nă înluna iulie, darși de
o nouă creștere în lun a ce urmează. Creditele în lei au avut o creștere continuă până în octombrie
2008, perioada care urmează fiind caracterizată de o scădere continuă.

34Fig. 3.3 Credite acordate gospodăriilor între anii 2007 -2009 (mii lei)
–
Sursa:Prelucrare proprieconformhttp://www.bnro.ro/Credite -acordate-gospodariilor -populatiei –
5771.aspx
Fig. 3.4 Credite acordate populației pentru consum, locuințe și alte scopuri (mii lei)
Sursa:Prelucrare proprie conform http://www.bnro.ro/Credite -acordate-gospodariilor –
populatiei -5771.aspx
Se poate observa din graficul de mai sus diferențe ale evoluției de la perioadă la alta în
cadrul celor trei tipuri de credite, astfel valoarea celor pentru consum crește timp de doi a ni, până
01000000020000000300000004000000050000000600000007000000080000000
Jan. 2007
Apr. 2007
Jul. 2007
Oct. 2007
Jan. 2008
Apr. 2008
Jul. 2008
Oct. 2008
Jan. 2009
Apr. 2009
Jul. 2009
Oct. 2009credite acordate
gospodăriilor pentru
consum
credite acordate
gospodăriilor pentru
locuințe
credite acordate
gospodăriilor pentru
alte scopuri

35în ianuarie 2009, urmă toarele două luni fiind caracterizate de o scădere continuă care se va putea
observa și în graficul de mai jos.
Cea mai mare sumă înregistrată este atinsă de către creditele pentru consum, fiind urmată
de cele pentru locuință , iar cele care au cea mai mică valoare sunt creditele pentru alte scopuri.
Creditele pentru locuință înregistrează în general o evoluție ascendentă, valoarea acestora
crescând din ianuarie 2007 până în anul 2009, iar creditele pentru alte scopuri atingea sume
relativ minore, acestea netrecând peste pragul de 10 milioane lei.
Fig. 3.5 Credite acordate societăților necomerciale, administrației publice, nerezidenților (mii lei)
Sursa:Prelucrare proprie conform http://www.bnro.ro/Credite -acordate-societatilor –
nefinanciare -5792.aspx
În figura de mai sus se poate observa evoluția creditelor acordate societăților comerciale,
nerezidenților și administrației publice în perioada 2007 -2009. Cea mai mare fluctuație este
atinsăde către administrația publică. Sumele de bani împrumutate nerezidenților nu au înregistrat
mari creșteri sau scăderi de valoare, nereușind să treacă peste pragul de 20 miliarde de lei. În
luna iulie a anului 2009 se poate observa o crește a valori i creditelor acordate administrației
publice, valoarea acestora urmând să crească în lunile care urmează .
Cea mai mare creștere este înregistrată de către creditele acordate către societățile
nefinanciare , trendul ascendent începe în ianuarie 2007 și se în cheie în luna aprilie 2009, când
atinge și cea mai mare valoare peste 10 miliarde lei. Astfel, după această perioadă de creștere va
020000000400000006000000080000000100000000120000000
Jan. 2007
Apr. 2007
Jul. 2007
Oct. 2007
Jan. 2008
35în ianuarie 2009, urmă toarele două luni fiind caracterizate de o scădere continuă care se va putea
observa și în graficul de mai jos.
Cea mai mare sumă înregistrată este atinsă de către creditele pentru consum, fiind urmată
de cele pentru locuință , iar cele care au cea mai mică valoare sunt creditele pentru alte scopuri.
Creditele pentru locuință înregistrează în general o evoluție ascendentă, valoarea acestora
crescând din ianuarie 2007 până în anul 2009, iar creditele pentru alte scopuri atingea sume
relativ minore, acestea netrecând peste pragul de 10 milioane lei.
Fig. 3.5 Credite acordate societăților necomerciale, administrației publice, nerezidenților (mii lei)
Sursa:Prelucrare proprie conform http://www.bnro.ro/Credite -acordate-societatilor –
nefinanciare -5792.aspx
În figura de mai sus se poate observa evoluția creditelor acordate societăților comerciale,
nerezidenților și administrației publice în perioada 2007 -2009. Cea mai mare fluctuație este
atinsăde către administrația publică. Sumele de bani împrumutate nerezidenților nu au înregistrat
mari creșteri sau scăderi de valoare, nereușind să treacă peste pragul de 20 miliarde de lei. În
luna iulie a anului 2009 se poate observa o crește a valori i creditelor acordate administrației
publice, valoarea acestora urmând să crească în lunile care urmează .
Cea mai mare creștere este înregistrată de către creditele acordate către societățile
nefinanciare , trendul ascendent începe în ianuarie 2007 și se în cheie în luna aprilie 2009, când
atinge și cea mai mare valoare peste 10 miliarde lei. Astfel, după această perioadă de creștere va
Jan. 2008
Apr. 2008
Jul. 2008
Oct. 2008
Jan. 2009
Apr. 2009
Jul. 2009
Oct. 2009credite acordate
societăților nefinanciare
credite acordate
administrației publice
credite acordate
nerezidențior
35în ianuarie 2009, urmă toarele două luni fiind caracterizate de o scădere continuă care se va putea
observa și în graficul de mai jos.
Cea mai mare sumă înregistrată este atinsă de către creditele pentru consum, fiind urmată
de cele pentru locuință , iar cele care au cea mai mică valoare sunt creditele pentru alte scopuri.
Creditele pentru locuință înregistrează în general o evoluție ascendentă, valoarea acestora
crescând din ianuarie 2007 până în anul 2009, iar creditele pentru alte scopuri atingea sume
relativ minore, acestea netrecând peste pragul de 10 milioane lei.
Fig. 3.5 Credite acordate societăților necomerciale, administrației publice, nerezidenților (mii lei)
Sursa:Prelucrare proprie conform http://www.bnro.ro/Credite -acordate-societatilor –
nefinanciare -5792.aspx
În figura de mai sus se poate observa evoluția creditelor acordate societăților comerciale,
nerezidenților și administrației publice în perioada 2007 -2009. Cea mai mare fluctuație este
atinsăde către administrația publică. Sumele de bani împrumutate nerezidenților nu au înregistrat
mari creșteri sau scăderi de valoare, nereușind să treacă peste pragul de 20 miliarde de lei. În
luna iulie a anului 2009 se poate observa o crește a valori i creditelor acordate administrației
publice, valoarea acestora urmând să crească în lunile care urmează .
Cea mai mare creștere este înregistrată de către creditele acordate către societățile
nefinanciare , trendul ascendent începe în ianuarie 2007 și se în cheie în luna aprilie 2009, când
atinge și cea mai mare valoare peste 10 miliarde lei. Astfel, după această perioadă de creștere va
credite acordate
societăților nefinanciare
credite acordate
administrației publice
credite acordate
nerezidențior

36urma din ianuarie 2009 o scădere a valorii creditelor acordate, dar din iulie 2009 creditele vor
atinge sume mai mare, acea statrecând printr -oo perioadă de redresare.
În această perioadă credite în lei care au fost acordate înregistrează creșteri de valoare de
la un an la altul, în anul 2005 având cea mai mică valoare, aproximativ 2 mil lei. În anul 2008,
luna octombrie cred itele curente în lei ating cea mai mare valoare de aproximativ 85 milioane lei,
iar în anul ce urmează valoarea acestora scade atât în luna martie cât și în octombrie.
Se poate observa îngraficul de mai joscă în prima parte a acestuia, respectiv înainte de
criza economică valoarea creditelor în lei crește, iar după instalarea crizei valoarea acestora
scade, băncile comerciale fiind mai prudente cu creditele acordate .În primii patru ani se poate
observa o creștere a valorii creditelor până în momentul ap ariției crizei respectiv octombrie 2008,
perioada următoare fiind caracterizată de o scădere a valorii acestora.
Fig. 3.6 Total credite curente în lei acordate în perioada 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-
teritorial-3171.aspx
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor curente între anii 2005 -2009,
astfel până în luna octombrie a anului 2008 valoarea aestora crește continuu, iar o dată cu
apariția crizei financiare valoarea creditelor acordate se micșorează, trendul ascendent înregistrat
între anii 2005 -2008 este oprit datorită influienșei crizei bancare.
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
octombrie
martie
octombrie
2005
2006
36urma din ianuarie 2009 o scădere a valorii creditelor acordate, dar din iulie 2009 creditele vor
atinge sume mai mare, acea statrecând printr -oo perioadă de redresare.
În această perioadă credite în lei care au fost acordate înregistrează creșteri de valoare de
la un an la altul, în anul 2005 având cea mai mică valoare, aproximativ 2 mil lei. În anul 2008,
luna octombrie cred itele curente în lei ating cea mai mare valoare de aproximativ 85 milioane lei,
iar în anul ce urmează valoarea acestora scade atât în luna martie cât și în octombrie.
Se poate observa îngraficul de mai joscă în prima parte a acestuia, respectiv înainte de
criza economică valoarea creditelor în lei crește, iar după instalarea crizei valoarea acestora
scade, băncile comerciale fiind mai prudente cu creditele acordate .În primii patru ani se poate
observa o creștere a valorii creditelor până în momentul ap ariției crizei respectiv octombrie 2008,
perioada următoare fiind caracterizată de o scădere a valorii acestora.
Fig. 3.6 Total credite curente în lei acordate în perioada 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-
teritorial-3171.aspx
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor curente între anii 2005 -2009,
astfel până în luna octombrie a anului 2008 valoarea aestora crește continuu, iar o dată cu
apariția crizei financiare valoarea creditelor acordate se micșorează, trendul ascendent înregistrat
între anii 2005 -2008 este oprit datorită influienșei crizei bancare.
octombrie
martie
octombrie
martie
octombrie
martie
octombrie
2006 2007
2008
2009
Total credite curente
36urma din ianuarie 2009 o scădere a valorii creditelor acordate, dar din iulie 2009 creditele vor
atinge sume mai mare, acea statrecând printr -oo perioadă de redresare.
În această perioadă credite în lei care au fost acordate înregistrează creșteri de valoare de
la un an la altul, în anul 2005 având cea mai mică valoare, aproximativ 2 mil lei. În anul 2008,
luna octombrie cred itele curente în lei ating cea mai mare valoare de aproximativ 85 milioane lei,
iar în anul ce urmează valoarea acestora scade atât în luna martie cât și în octombrie.
Se poate observa îngraficul de mai joscă în prima parte a acestuia, respectiv înainte de
criza economică valoarea creditelor în lei crește, iar după instalarea crizei valoarea acestora
scade, băncile comerciale fiind mai prudente cu creditele acordate .În primii patru ani se poate
observa o creștere a valorii creditelor până în momentul ap ariției crizei respectiv octombrie 2008,
perioada următoare fiind caracterizată de o scădere a valorii acestora.
Fig. 3.6 Total credite curente în lei acordate în perioada 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-
teritorial-3171.aspx
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor curente între anii 2005 -2009,
astfel până în luna octombrie a anului 2008 valoarea aestora crește continuu, iar o dată cu
apariția crizei financiare valoarea creditelor acordate se micșorează, trendul ascendent înregistrat
între anii 2005 -2008 este oprit datorită influienșei crizei bancare.
Total credite curente

37Fig. 3.7 Total credite restante în lei acordate în perioada 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În graficul de mai sus este prezentată evoluția creditelor restante în lei în perioada 2005 –
2009. Se poate observa că în primele 4 luni analizate valoar ea acestora este mică, situ ându-se sub
pragul de 500 mil. l ei. Din anul 2007 luna octombrie valoarea acestor credite trece de 500 mil.
lei, crescând continuu până în anul 2009, luna octombrie.
În luna octombrie anul 2009 valoarea creditelor res tante ajun ge la suma de aproxim ativ 4
milioane, fiind cea mai mare sumă înregistrată în această perioadă de timp. Începând din luna
octombrie, anul 2008 valoarea creditelor restante în lei crește din ce în ce mai mult, datorită
crizei apărute în România, băncile com erciale confruntându -se cu o creștere din ce în ce mai
mare a creditelor restante.
În graficul de mai jos ne este prezentată evoluția creditelor curenteîn valută în perioada
2005-2009 și se poate observa că valoarea acestor credite crește de la un an la a ltul,doarluna
martie fiind caracterizată de o scădere minoră. Cea mai mare valoare este înregistrată în anul
2009, aceasta fiind de 119.384 mil lei, iar cea mai mică valoare este atinsă în luna martie, aceasta
fiind de 32.559 milioane lei. Acească scăder e esteurmată de o creștere continuă pâ nă în anul
2009, luna octombrie.
Deși criza economică a pătruns în România valoarea acestor credite continuă să crească
chiar dacă cu valori mai reduse.0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
octombrie
martie
octombrie
2005
2006
37Fig. 3.7 Total credite restante în lei acordate în perioada 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În graficul de mai sus este prezentată evoluția creditelor restante în lei în perioada 2005 –
2009. Se poate observa că în primele 4 luni analizate valoar ea acestora este mică, situ ându-se sub
pragul de 500 mil. l ei. Din anul 2007 luna octombrie valoarea acestor credite trece de 500 mil.
lei, crescând continuu până în anul 2009, luna octombrie.
În luna octombrie anul 2009 valoarea creditelor res tante ajun ge la suma de aproxim ativ 4
milioane, fiind cea mai mare sumă înregistrată în această perioadă de timp. Începând din luna
octombrie, anul 2008 valoarea creditelor restante în lei crește din ce în ce mai mult, datorită
crizei apărute în România, băncile com erciale confruntându -se cu o creștere din ce în ce mai
mare a creditelor restante.
În graficul de mai jos ne este prezentată evoluția creditelor curenteîn valută în perioada
2005-2009 și se poate observa că valoarea acestor credite crește de la un an la a ltul,doarluna
martie fiind caracterizată de o scădere minoră. Cea mai mare valoare este înregistrată în anul
2009, aceasta fiind de 119.384 mil lei, iar cea mai mică valoare este atinsă în luna martie, aceasta
fiind de 32.559 milioane lei. Acească scăder e esteurmată de o creștere continuă pâ nă în anul
2009, luna octombrie.
Deși criza economică a pătruns în România valoarea acestor credite continuă să crească
chiar dacă cu valori mai reduse.
martie
octombrie
martie
octombrie
martie
octombrie
2007
2008
2009
Total credite restante
37Fig. 3.7 Total credite restante în lei acordate în perioada 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În graficul de mai sus este prezentată evoluția creditelor restante în lei în perioada 2005 –
2009. Se poate observa că în primele 4 luni analizate valoar ea acestora este mică, situ ându-se sub
pragul de 500 mil. l ei. Din anul 2007 luna octombrie valoarea acestor credite trece de 500 mil.
lei, crescând continuu până în anul 2009, luna octombrie.
În luna octombrie anul 2009 valoarea creditelor res tante ajun ge la suma de aproxim ativ 4
milioane, fiind cea mai mare sumă înregistrată în această perioadă de timp. Începând din luna
octombrie, anul 2008 valoarea creditelor restante în lei crește din ce în ce mai mult, datorită
crizei apărute în România, băncile com erciale confruntându -se cu o creștere din ce în ce mai
mare a creditelor restante.
În graficul de mai jos ne este prezentată evoluția creditelor curenteîn valută în perioada
2005-2009 și se poate observa că valoarea acestor credite crește de la un an la a ltul,doarluna
martie fiind caracterizată de o scădere minoră. Cea mai mare valoare este înregistrată în anul
2009, aceasta fiind de 119.384 mil lei, iar cea mai mică valoare este atinsă în luna martie, aceasta
fiind de 32.559 milioane lei. Acească scăder e esteurmată de o creștere continuă pâ nă în anul
2009, luna octombrie.
Deși criza economică a pătruns în România valoarea acestor credite continuă să crească
chiar dacă cu valori mai reduse.Total credite restante

38Fig. 3.8 Total credite curente în valută 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
Fig. 3.9 Total credite restante în valută 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În graficul de mai susse poate observa valoarea creditelor restanteîn valută între anii
2005-2009, astfel în prima perioadă se poate observa ,atât creșteri , câtși scăderi de valoare a
acestora, din anul 2007 valoa rea lor crește până în anul 2009 . Până în luna martie a anului 2008
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
octombrie
martie
octombrie
2005
2006
38Fig. 3.8 Total credite curente în valută 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
Fig. 3.9 Total credite restante în valută 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În graficul de mai susse poate observa valoarea creditelor restanteîn valută între anii
2005-2009, astfel în prima perioadă se poate observa ,atât creșteri , câtși scăderi de valoare a
acestora, din anul 2007 valoa rea lor crește până în anul 2009 . Până în luna martie a anului 2008
martie
octombrie
martie
octombrie
martie
octombrie
2007
2008
2009
Total credite restante
38Fig. 3.8 Total credite curente în valută 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
Fig. 3.9 Total credite restante în valută 2005 -2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În graficul de mai susse poate observa valoarea creditelor restanteîn valută între anii
2005-2009, astfel în prima perioadă se poate observa ,atât creșteri , câtși scăderi de valoare a
acestora, din anul 2007 valoa rea lor crește până în anul 2009 . Până în luna martie a anului 2008
Total credite restante

39valoarea acestora este relativ mică, de 388 mil lei, următoarele creșteri încep să fie din ce în cei
mai mari o dată cu apariția crizei economice.
În anul 2008, în decursul a 6 luni valoarea restanțelor a cr escut cu aproximaiv 500 mil lei,
iar în următoarele luni analizate valoarea acestora crește cu mai mult de 1 milion de euro,
ajungând ca valoarea creditelor restante să atingă suma de 3.162 mil. lei. Se poate observa că o
dată cu apariția crizei economice valoarea acestora a crescut mai mult decât a celor anterior
crizei, băncile comerciale care au acordat creditele vor înregistra mari pierderi datorită
incapacității de rambursare a creditelor de către populație.
În graficul de mai jos este prezentată evoluția creditelor acordate în următoarele județe:
Bihor, Timiș, Cluj, Iași, Constanța și București, astfel putându -se observa faptul că București
ocupă primul loc în în ceea ce privește creditele acordate , iar pe ultimul loc se află Bihorul cu
suma de 4, 010 mil lei. Acest an este anul în care criza economică mondială a apărut, efectele sale
resimțindu -se și în România.
Fig. 3.10 Total credite acordate în anul 2008 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
4,010.0367,926.72
01000020000300004000050000600007000080000
Credite totale
BihorCredite totale
București
39valoarea acestora este relativ mică, de 388 mil lei, următoarele creșteri încep să fie din ce în cei
mai mari o dată cu apariția crizei economice.
În anul 2008, în decursul a 6 luni valoarea restanțelor a cr escut cu aproximaiv 500 mil lei,
iar în următoarele luni analizate valoarea acestora crește cu mai mult de 1 milion de euro,
ajungând ca valoarea creditelor restante să atingă suma de 3.162 mil. lei. Se poate observa că o
dată cu apariția crizei economice valoarea acestora a crescut mai mult decât a celor anterior
crizei, băncile comerciale care au acordat creditele vor înregistra mari pierderi datorită
incapacității de rambursare a creditelor de către populație.
În graficul de mai jos este prezentată evoluția creditelor acordate în următoarele județe:
Bihor, Timiș, Cluj, Iași, Constanța și București, astfel putându -se observa faptul că București
ocupă primul loc în în ceea ce privește creditele acordate , iar pe ultimul loc se află Bihorul cu
suma de 4, 010 mil lei. Acest an este anul în care criza economică mondială a apărut, efectele sale
resimțindu -se și în România.
Fig. 3.10 Total credite acordate în anul 2008 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
67,926.72
7,478.45 8,961.096,083.07
Credite totale
BucureștiCredite totale
TimișCredite totale
ClujCredite totale
IașiCredite totale
Constanța
Total credite anul 2008
39valoarea acestora este relativ mică, de 388 mil lei, următoarele creșteri încep să fie din ce în cei
mai mari o dată cu apariția crizei economice.
În anul 2008, în decursul a 6 luni valoarea restanțelor a cr escut cu aproximaiv 500 mil lei,
iar în următoarele luni analizate valoarea acestora crește cu mai mult de 1 milion de euro,
ajungând ca valoarea creditelor restante să atingă suma de 3.162 mil. lei. Se poate observa că o
dată cu apariția crizei economice valoarea acestora a crescut mai mult decât a celor anterior
crizei, băncile comerciale care au acordat creditele vor înregistra mari pierderi datorită
incapacității de rambursare a creditelor de către populație.
În graficul de mai jos este prezentată evoluția creditelor acordate în următoarele județe:
Bihor, Timiș, Cluj, Iași, Constanța și București, astfel putându -se observa faptul că București
ocupă primul loc în în ceea ce privește creditele acordate , iar pe ultimul loc se află Bihorul cu
suma de 4, 010 mil lei. Acest an este anul în care criza economică mondială a apărut, efectele sale
resimțindu -se și în România.
Fig. 3.10 Total credite acordate în anul 2008 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
7,652.84
Credite totale
Constanța

40Fig. 3.11 Total credite acordate în anul 2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În anul 2009, la 1 an dela izbucnirea crizei se poate observa faptul că în București
valoarea creditelo rtotale a crescut la peste 70.000 milioane lei, celelalte județe având înreși ele
creșteri de valoare. Față de anul 2008 județul Bihor a înregistrat o creștere peste 2.00 0 milioane
lei. Acest fenomen a fost înregistrat și în celelalte județele analizate dar creșterea avută a fost
diferită la fiecare județ, astfel județul Cluj a înregistrat o creștere de peste 1.000 milioane de lei,
iar restul județelor au avut creșteri rel ativ mici, cea mai mică evoluție a fost atinsă în județul
Constanța.0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
Credite
totale
Bihor
Credite
totale
București
Credite
totale
Timiș
40Fig. 3.11 Total credite acordate în anul 2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În anul 2009, la 1 an dela izbucnirea crizei se poate observa faptul că în București
valoarea creditelo rtotale a crescut la peste 70.000 milioane lei, celelalte județe având înreși ele
creșteri de valoare. Față de anul 2008 județul Bihor a înregistrat o creștere peste 2.00 0 milioane
lei. Acest fenomen a fost înregistrat și în celelalte județele analizate dar creșterea avută a fost
diferită la fiecare județ, astfel județul Cluj a înregistrat o creștere de peste 1.000 milioane de lei,
iar restul județelor au avut creșteri rel ativ mici, cea mai mică evoluție a fost atinsă în județul
Constanța.Credite
totale
Timiș
Credite
totale Cluj
Credite
totale Iași
Credite
totale
Constanța
Total credite anul 2009
40Fig. 3.11 Total credite acordate în anul 2009 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În anul 2009, la 1 an dela izbucnirea crizei se poate observa faptul că în București
valoarea creditelo rtotale a crescut la peste 70.000 milioane lei, celelalte județe având înreși ele
creșteri de valoare. Față de anul 2008 județul Bihor a înregistrat o creștere peste 2.00 0 milioane
lei. Acest fenomen a fost înregistrat și în celelalte județele analizate dar creșterea avută a fost
diferită la fiecare județ, astfel județul Cluj a înregistrat o creștere de peste 1.000 milioane de lei,
iar restul județelor au avut creșteri rel ativ mici, cea mai mică evoluție a fost atinsă în județul
Constanța.Total credite anul 2009

413.2 Politica de credit a băncilor după instaurarea crizei
Politica e credit este diferită de la o bancă la alta, dar criza financiară actuală a afectat
sistemul bancar, fiecare din treinstituțiireușind să adopte măsuri și o poltitică de credit adecvată
perioadei în care se află, o perioadă de criză.
Fig. 3.12 Credite acordate populației între anii 2010 -2015 (mii lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -acordate-gospodariilor -populatiei –
5771.aspx
În graficul de mai sus se poate observa faptul că a ceastă perioadă nu este caracterizată de
mari fluctuații de valoare, ca în anii precedenți, cele mai mici valori sunt înregistrate de către
creditele în alte valu te, care scad sub pragul de 10 miliarde. Creditul în euro înregistrează în
această perioadă cele mai mare valori , întrecând creditele în lei pe tot parcurul celor 5 ani.
Cea mai mare valoare a creditelor în lei este atinsă în a nul 2015, în luna ianuarie, iar în
aceeași lună valoarea acestora în euro înregistrează scăderi. În ultimul an valoarea creditelor în
euro a scăzut continuu.
Cele mai mari fluctuații pe parcursul celor 5 ani a fost înregistrat de către creditele
acordatepopulației în moneda euro, scăzând și crescând de la un an la altul, respectiv de la o
lună la alta, cea mai mică valoare fiind înregistrată în anul 2010 luna ianuarie de aproximativ 47
miliarde de euro.

42Fig. 3.13Credite acordate gospodăriilor pentru co nsum, locuințe și alte scopuri (mii lei)
Sursa:Prelucrare proprie condorm http://www.bnro.ro/Credite -acordate-gospodariilor –
populatiei -5771.aspx
În graficul de ma i susse poate observa evoluția creditelor acordate populației pentru
consum, locuințe și alte scopuri între anii 2010-2015, astfel fiecare dinte acestea au avut o
evoluție diferită de la an la an, cele mai mari valori fiind atinse de către creditele pentru consum,
darcare în această perioadă a înregistrat o scădere de valoare până în anul 2 014, luna noiembrie,
astfelaceastă scădere este urmată de o creștere de valoare a creditelor timp de trei luni ajungând
la o valoare de 54.019.325,8mii lei. În ultimele două luni valoarea acestor credite începe din nou
să scadă până la o valoare de 53.521.842,4mii lei.
În graficul de mai jos, cea mai mare fluctuație este înregistrată de către creditele acordate
nerezidenților, creșterile și scăderile de valoare se realizează de la o lună la alta. Cea mai mare
valoare înregistrată de către acest tip de credit este de aproape 7 miliarde de lei, iar cea mai mică
valoare este atinsă în anul 2012, luna februarie unde a înregistrat valoarea de 20 miliarde,
aceeastascăzând cu aproape 5 miliarde de lei. O astfel de scădere este regăsită și în anul 2014.
Cele mai mici variații este înregistrată de către creditele acordate către societăților
administrației publice. Valoarea acestor credite nu depășesc pragul de 20 miliarde de lei, iar cea
mai mică valoare este înregistrată în luna septembrie, a anului 2012.
Valoarea creditelor acordate societăților nebancare atinge cele mai mari valori, de peste
1.200, miliarde de lei, iar î n perioada 2010 -2011 este înregistrat un trend ascendent a valorii01000000020000000300000004000000050000000600000007000000080000000
Jan. 2010
Aug. 2010
Mar. 2011
Oct. 2011
May. 2012
Dec. 2012
Jul. 2013
Feb. 2014
Sep. 2014
Apr. 2015credite acordate
gospodăriilor pentru
consum
credite acordate
gospodăriilor pentru
locuințe
credite acordate
gospodăriilor pentru
alte scopuri

43acestora. Perioada următoare este caracterizată de o scădere, iar în anumit e luni se poate observa
mici creșteri a valorii acestui tip de credit.
Cea mai mică valoare atinsă de către acest credit este în luna ianuarie, anul 2010, aceasta
fiind de aproximativ 97 miliarde de lei.
Fig. 3.14 Creditede către bancă înperioada 2010 -2015(mii lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -acordate-societatilor –
nefinanciare -5792.aspx
Fig. 3.15 Total credite curente și restante în lei acordate în perioada 2010 -2015 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
0.00
10000.00
20000.00
30000.00
40000.00
50000.00
60000.00
70000.00
80000.00
90000.00
martie
octombrie
2010
Total credite curente
43acestora. Perioada următoare este caracterizată de o scădere, iar în anumit e luni se poate observa
mici creșteri a valorii acestui tip de credit.
Cea mai mică valoare atinsă de către acest credit este în luna ianuarie, anul 2010, aceasta
fiind de aproximativ 97 miliarde de lei.
Fig. 3.14 Creditede către bancă înperioada 2010 -2015(mii lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -acordate-societatilor –
nefinanciare -5792.aspx
Fig. 3.15 Total credite curente și restante în lei acordate în perioada 2010 -2015 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
martie
octombrie
martie
octombrie
martie
octombrie
martie
octombrie
2011
2012
2013
2014
Total credite curente
Total credite restante
43acestora. Perioada următoare este caracterizată de o scădere, iar în anumit e luni se poate observa
mici creșteri a valorii acestui tip de credit.
Cea mai mică valoare atinsă de către acest credit este în luna ianuarie, anul 2010, aceasta
fiind de aproximativ 97 miliarde de lei.
Fig. 3.14 Creditede către bancă înperioada 2010 -2015(mii lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -acordate-societatilor –
nefinanciare -5792.aspx
Fig. 3.15 Total credite curente și restante în lei acordate în perioada 2010 -2015 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
martie
2015

44În graficul de sus este prezentată atât evoluția creditelor curente în lei cât și a celor
restante, astfel se poate observa faptul că valoarea creditelor curente depășește valoarea
creditelor restante.
Valoarea creditelor curente în prima perioadă analizată scade continuu, ajungând să
atingă cea mai mică sumă, de aproximativ 55 milioane lei, resimțindu -se influiența crizei apărute
în România . În următorul an valoarea creditelor curente c rește, fiind urmată de o nouă scădere.
Începând din anul 2014 valoarea acestor credite crește până în luna martie 2015, unde atinge cea
mai mare valoare de 84.696 milioane lei.
În ceea ce privește creditele restante se poate spune că acestea continuă tren dul ascendent
până în anul 2014 luna martie, atingând valoarea de 13. 386 mil.lei, iar această perioadă mare de
creștere a valorii creditelor restante este urmează de o perioadă de scădere a valorii restanțelor,
ajungând la o valoare de aproximativ 10 mi l lei.
Fig. 3.16 Total credite curente și restante exprimate în valută 2010 -2015 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
Se poate observa că pe parcursul anilor valoarea creditelo r curente fluctueză de la un an
la altul, iar în primul an valoarea creditelor curente crește, urmată de o scădere în luna martie a
anului 2011. Luna octombrie a anului 2011 și luna martie a anului 2012 sunt caracterizate de
creșteri a creditelor acordate ajungând să depășească pragul de 120.000 mil euro.
020000400006000080000100000120000140000
martie
octombrie
martie
2010 2011
Total credite curente
44În graficul de sus este prezentată atât evoluția creditelor curente în lei cât și a celor
restante, astfel se poate observa faptul că valoarea creditelor curente depășește valoarea
creditelor restante.
Valoarea creditelor curente în prima perioadă analizată scade continuu, ajungând să
atingă cea mai mică sumă, de aproximativ 55 milioane lei, resimțindu -se influiența crizei apărute
în România . În următorul an valoarea creditelor curente c rește, fiind urmată de o nouă scădere.
Începând din anul 2014 valoarea acestor credite crește până în luna martie 2015, unde atinge cea
mai mare valoare de 84.696 milioane lei.
În ceea ce privește creditele restante se poate spune că acestea continuă tren dul ascendent
până în anul 2014 luna martie, atingând valoarea de 13. 386 mil.lei, iar această perioadă mare de
creștere a valorii creditelor restante este urmează de o perioadă de scădere a valorii restanțelor,
ajungând la o valoare de aproximativ 10 mi l lei.
Fig. 3.16 Total credite curente și restante exprimate în valută 2010 -2015 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
Se poate observa că pe parcursul anilor valoarea creditelo r curente fluctueză de la un an
la altul, iar în primul an valoarea creditelor curente crește, urmată de o scădere în luna martie a
anului 2011. Luna octombrie a anului 2011 și luna martie a anului 2012 sunt caracterizate de
creșteri a creditelor acordate ajungând să depășească pragul de 120.000 mil euro.
martie
octombrie
martie
octombrie
martie
octombrie
martie
octombrie
2011 2012 2013 2014
Total credite curente Total credite restante
44În graficul de sus este prezentată atât evoluția creditelor curente în lei cât și a celor
restante, astfel se poate observa faptul că valoarea creditelor curente depășește valoarea
creditelor restante.
Valoarea creditelor curente în prima perioadă analizată scade continuu, ajungând să
atingă cea mai mică sumă, de aproximativ 55 milioane lei, resimțindu -se influiența crizei apărute
în România . În următorul an valoarea creditelor curente c rește, fiind urmată de o nouă scădere.
Începând din anul 2014 valoarea acestor credite crește până în luna martie 2015, unde atinge cea
mai mare valoare de 84.696 milioane lei.
În ceea ce privește creditele restante se poate spune că acestea continuă tren dul ascendent
până în anul 2014 luna martie, atingând valoarea de 13. 386 mil.lei, iar această perioadă mare de
creștere a valorii creditelor restante este urmează de o perioadă de scădere a valorii restanțelor,
ajungând la o valoare de aproximativ 10 mi l lei.
Fig. 3.16 Total credite curente și restante exprimate în valută 2010 -2015 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
Se poate observa că pe parcursul anilor valoarea creditelo r curente fluctueză de la un an
la altul, iar în primul an valoarea creditelor curente crește, urmată de o scădere în luna martie a
anului 2011. Luna octombrie a anului 2011 și luna martie a anului 2012 sunt caracterizate de
creșteri a creditelor acordate ajungând să depășească pragul de 120.000 mil euro.
martie
2015

45Următoarea perioadă respectiv 2012 octombrie -2015 martie este caracterizată de o
scădere continuă a valorii creditelor curente, arătând prudențialitatea băncilor comerciale și
dorința acestora de a ține valoarea creditelor restante la un nivel cât mai mic.
Valoarea creditelor restante își continuă trendul ascendent, crescând din ce în ce mai mult
pe parcursul anilor, cea mai mare valoarea fiin dînregistrată în anul 2013, luna martie. În
următorii ani va loarea acestora scade continuu, având în vedere că și valoarea creditelor curente
a scăzut.
Pe parcursul anilor valoar ea creditelor acordate în lei a avut o altă evoluție în comparație
cu creditele acorate în valută, prima diferență fiind trendul ascenden t avut de către creditele în
valută, acesta continuându -se chiar și pe perioada apariției crizei economice, iar creditele în lei
și-au oprit creșterea în octombrie 2008, în momentul când s -au resimțit efectele crizei.
Diferențele dintre aceste credite se p ot observa și în a două perioadă analizată, respectiv creditele
în lei înregistrează creșteri și scăderi în momente diferite decât creditele în valută, acestea din
urmă înregistrând micșorări de valoare mai numeroae decât cele în lei.
Din octombrie 2013 până în martie 2015 se poate observa o îmbunătățire a valorii
creditelor curente în lei, crescând de la o lună la alta depășind 84.000 milioane lei, în timp ce
valoarea creditelor curente în valută în aceeași perioadă analizată înregistrează o scădere
continuă arătând instabilitatea acestui tip de credit în acea perioadă, care ajunge la suma de
103.630 milioane lei în martie 2015.
Din analiza realizată se poate observa faptul că valoarea creditelor în lei începe să ajungă
la un nivel asemănător cu cel al c reditelor în valută.
Valoarea creditelor restante în lei în prima perioadă analizată are același trend precum
celor în valută, dar cele în lei înregistrează sume mai mari în prima perioadă analizată. În anul
2009 luna octombrie creditele restante în lei s unt în sumă de 4.034 milioane lei, iar cele în valută
sunt în sumă de 3.162 milioane lei.
În cea de -a doua perioadă analizată acestea cresc până în luna octombrie a anului 2013,
dar pe parcursul anilor 2010 -2015 se poate observa o inversare a valorii creditelor restante,
respectiv restanțele în valută ating valori mai mari decât cele în lei, ia r între anii 2005 -2009 se
poate observa că situația era diferită.
În luna martie a anului 2015 valoarea creditelor restante în lei este de 10.073 mil lei ,iar
în cele în valută au suma de 14.558 lei.

46Fig. 3.17Total credite acordate în anul 2011 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor totale în anul 2011, aceasta
crescând în județele: Bihor, Cluj, București, Timiș, Constanța, județul Iași a înregistrat o scădere
a valorii creditelor totale. Valoarea creditelor în județul Iași în anul 2011 a atins cea mai scăzută
valoare, fiind mai mică decât cea a județui Bihor.
Județul B ihor a înregistrat o creștere a sumelor împrumutate de 134 milioane lei, fiind cea
mai mică creștere, cele mai mari evoluții sunt înregistrate în județele București, fiind înregistrată
suma de 14.789 lei, Cluj, Timiș, Constanța. Creșterea atinsă în anul 20 09 față de 2008 este mai
mică decât creș terea înregistrată în anul 2011.
Prima diferență în acest an față de ceiprecedenți este faptul că în județul Iași valoarea
creditelor totale a scăzut, iar cea de -a doua este că valoarea creditelor a avut o evoluți e mai mică
decât în anii precedenți.Credite
totale
BihorCredite
totale
BucureștiCredite
totale TimișCredite
totale ClujCredite
totale IașiCredite
totale
Constanța
Total credite anul 2011 6,342.50 88,541.60 8,944.50 9,779.50 4,083.70 8,265.000100002000030000400005000060000700008000090000100000

47Fig. 3.18 Total credite acordate în anul 2014 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor acordate, cele mai multe sume
date spre împrumut au fost înregistrate în București, fiind urmată de județul Cluj la o distanță
considerabilă, iar pe locul trei se află județul Timiș.
Față de anul 2011, în anul2014 se poate observa faptul ca valoarea creditelor acordate a
scăzut în Bihor și în București. Cea mai mică creștere a creditelor s -a înregistrat în județul
Constanța, iar la polul opus se află județul Iași care a atins o creștere a valorii creditelor total e de
3.377 milioane lei, aceasta fiind mai mare decât scăderea valorii creditelor totale a anului 2011.
În graficul de mai sus se poate observa evoluția indicatorului de solvabilitate bancară, minimul
pe care acesta îl poate atinge este de 8%, astfel în anul 2008, în momentul apariției crizei acest
indicator a înregistrat cea mai mică valoare, de 11,85%.
Acest indicator pe parcursul perioadei analizate a înregistrat creșteri și scăderi de valoare,
iar cele mai importante creșteri de valoare au fost: în anul ianuarie 2015 când acesta a atins
procentul de 18,65%, în martie 2013 când a ajuns la un procent de 1 5,03% și decembrie 2013 de
15,02%. Cele mai importante scăderi se pot observa în anii 2008 luna septembrie, 2009 luna
martie, 2011 septembrie.
Din anul 2012 luna martie se poate observa o îmbunătățire a acestui indicator datorită
sporirii procentului, ac esta fiind de 25,56 %, continuând să crească pînă la procentul de 30,60%.
6,246.20
84,154
Credite totale
Bihor
Credite totale
București
47Fig. 3.18 Total credite acordate în anul 2014 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor acordate, cele mai multe sume
date spre împrumut au fost înregistrate în București, fiind urmată de județul Cluj la o distanță
considerabilă, iar pe locul trei se află județul Timiș.
Față de anul 2011, în anul2014 se poate observa faptul ca valoarea creditelor acordate a
scăzut în Bihor și în București. Cea mai mică creștere a creditelor s -a înregistrat în județul
Constanța, iar la polul opus se află județul Iași care a atins o creștere a valorii creditelor total e de
3.377 milioane lei, aceasta fiind mai mare decât scăderea valorii creditelor totale a anului 2011.
În graficul de mai sus se poate observa evoluția indicatorului de solvabilitate bancară, minimul
pe care acesta îl poate atinge este de 8%, astfel în anul 2008, în momentul apariției crizei acest
indicator a înregistrat cea mai mică valoare, de 11,85%.
Acest indicator pe parcursul perioadei analizate a înregistrat creșteri și scăderi de valoare,
iar cele mai importante creșteri de valoare au fost: în anul ianuarie 2015 când acesta a atins
procentul de 18,65%, în martie 2013 când a ajuns la un procent de 1 5,03% și decembrie 2013 de
15,02%. Cele mai importante scăderi se pot observa în anii 2008 luna septembrie, 2009 luna
martie, 2011 septembrie.
Din anul 2012 luna martie se poate observa o îmbunătățire a acestui indicator datorită
sporirii procentului, ac esta fiind de 25,56 %, continuând să crească pînă la procentul de 30,60%.
84,154
9,154.10
10,421.30
7,460.90
8,392.30
Credite totale
București
Credite totale
Timiș
Credite totale
Cluj
Credite totale
Iași
Credite totale
Constanța
Credite totale 2014
47Fig. 3.18 Total credite acordate în anul 2014 (mil. lei)
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Credite -si-depozite-in-profil-teritorial-
3171.aspx
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor acordate, cele mai multe sume
date spre împrumut au fost înregistrate în București, fiind urmată de județul Cluj la o distanță
considerabilă, iar pe locul trei se află județul Timiș.
Față de anul 2011, în anul2014 se poate observa faptul ca valoarea creditelor acordate a
scăzut în Bihor și în București. Cea mai mică creștere a creditelor s -a înregistrat în județul
Constanța, iar la polul opus se află județul Iași care a atins o creștere a valorii creditelor total e de
3.377 milioane lei, aceasta fiind mai mare decât scăderea valorii creditelor totale a anului 2011.
În graficul de mai sus se poate observa evoluția indicatorului de solvabilitate bancară, minimul
pe care acesta îl poate atinge este de 8%, astfel în anul 2008, în momentul apariției crizei acest
indicator a înregistrat cea mai mică valoare, de 11,85%.
Acest indicator pe parcursul perioadei analizate a înregistrat creșteri și scăderi de valoare,
iar cele mai importante creșteri de valoare au fost: în anul ianuarie 2015 când acesta a atins
procentul de 18,65%, în martie 2013 când a ajuns la un procent de 1 5,03% și decembrie 2013 de
15,02%. Cele mai importante scăderi se pot observa în anii 2008 luna septembrie, 2009 luna
martie, 2011 septembrie.
Din anul 2012 luna martie se poate observa o îmbunătățire a acestui indicator datorită
sporirii procentului, ac esta fiind de 25,56 %, continuând să crească pînă la procentul de 30,60%.
8,392.30
Credite totale
Constanța

48Fig. 3.19Indicatorul de solvabilitate
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Indicatori -agregati-privind-institutiile -de-
credit-3368.aspx
Fig. 3.20Riscul de credit
Sursa:Prelucrare proprie conformhttp://www.bnro.ro/Indicatori -agregati-privind-institutiile -de-
credit-3368.aspx
În graficul de mai jos este prezentat riscul de credit și evoluția avută pe parcursul
perioadei analizate 2007 -2014, astfel se poate observa faptul că pe parcursul trecerii anilor
valoarea acestui indicator a crescut, de la 4% la 32,60%. În perioadă de cri ză valoarea acestui
indicator a crescut cu aproximativ 31%, valoare îngrijoratoare din punct de vedere financiar.
Riscul de credit înregistrat pe perioada anali zată un trend general ascendent, cu mici creșteri și
scăderi de la un an la altul, cel mai mare procent fiind înregistrat în anul 2014.10.0011.0012.0013.0014.0015.0016.0017.0018.0019.0020.00
Dec. 2007
Jun. 2008
Dec. 2008
Jun. 2009
Dec. 2009
Jun. 2010
Dec. 2010
Jun. 2011
Dec. 2011
Jun. 2012
Dec. 2012
Jun. 2013
Dec. 2013
Jun. 2014
Dec. 2014Indicatorul de
solvabilitate
0.005.0010.0015.0020.0025.0030.0035.00
Dec. 2007
May. 2008
Oct. 2008
Mar. 2009
Aug. 2009
Jan. 2010
Jun. 2010
Nov. 2010
Apr. 2011
Sep. 2011
Feb. 2012
Jul. 2012
Dec. 2012
May. 2013
Oct. 2013
Mar. 2014Riscul de credit

49Capitolul 4. Politica de credit în țările est europene
În continuare vor fi analizate trei țări din centrul si estul Europei , foste țări comuniste, dar
și membre ale Euniunii Europene, în ceea ce privește politica de creditare și evoluția creditării în
perioada premergătoare crizei dar mai ales pe parcursul acesteia. Prima țară aleasă este Ung aria
datorită vecinătății cu Româ nia fiind o țară mai dezvoltată și având unele caracteristici
asemănătoare în ceea ce priveș te sectorul financiar, bancar, monetar. De aseme nea Ungaria este
o țară în care criza economică a dus la o situație de implicare vizibilă a statului în politica
băncilor. A doua țară ce va fi prezentată este Polonia datorită ritmului de dezvoltare ridicat pe
care aceasta l -a înregistrat inclusiv în co ndițiile grele ale crizei fiind statul fost comunist din
Uniunea Europeană care a ajuns la cel mai mare nivel de dezvoltare. A treia țară analizată a fost
aleasă datorită gradului de dezvoltare mai apropiat faț ă de cel al României , în același timp vecina
României și statul alături de care țara noastră a aderat la Euniunea Europeană în anul 2007 .
Fig. 4.1 Evoluția PIB -ului pe locuitor în statele analizate (euro)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/download.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tec00
001

50În graficul de mai sus se poate observa evoluția PIB -ului pe locuitor în cadrul țărilor
analizate, astfel în perioada 2008 -2014 Ungaria are cel ma i mare PIB, iar în cea de-a douaparte
Polonia va ocupa primul loc ocupat de Ungaria în perioada anterioară .Pe locul al treilea se află
România, iar ultimul loc se află Bulgaria.
În anul 2009 valoarea PIB -ului pe locuitor în Polon ia a scăzut, în același an valoarea
acestuiamicșorându -se și în Ungaria, astfel din anul 2010 valoarea PIB -ului în Polonia a crescut
fără întrerupere până în anul 2014. În schimb evoluția PIB -ului din Ungaria a înregistrat
fluctuații de valoare, scăzând și crescând de la o perioadă la alta.
România are o evoluție asemănătoare cu cea a Poloniei, astfel valoarea acestuia scade în
anul 2009, fiind urmat de o creștere continuă până în anul 2014. Bulga ria are o evoluție distinctă
față de celelalte țări analizate, deoarece în primii doi ani PIB -ul atinge aceleași valori de 4.800
euro/ locuitor, iar în anii 2012 -2013 atinge aceleași valori respectiv 5.600 euro/locuitor.
4.1 Politica de credit în Ungaria
Ungaria este una dintre țările alese care face parte din fostele țări comuniste, situate în
estul Euro pei și care a fost atinsă de către criza economică mondială. Bancacentrală a Ungariei
respectiv, MAGYAR NEMZETI BANK are ca preocupare principal ăasigurarea stabilității și
consolidarea stabilității financiare realizându -se cu resursele avute la dispoziți e, dar gestionează
și șocurile care afectează sistemul financiar atunci când este cazul . Ca
parte a acestei activită ți MNB efectuează analize complete și regu late
ale mediului macroeconomic dar și asupra func ționării piețelor
financiare.
Aceasta identifică , de asemenea riscurile care ar putea
amenința stabilitatea sistemului fin anciarși recunoaște elementele și
procesele care contribuie la vulnerabilitatea sistemului financiar .43
MAGYAR NEMZETI BANK are ca și responsabilitate în comun cu alte in stituții
guvernamentale -de a susține și consolida stabilitatea sistemului financiar intern .
43Banca Centrală a Ungariei -http://english.mnb.hu/Penzugyi_stabilitas/the -role-of-the-magyar-nemzeti-bank-in-
financial-stability, accesat la data 20.06.2015

51BancaCentrală din Ungaria are ca și instrumente ale politicii monetare: țintirea directă a
inflației, operațiunile de pia ță deschisă, facilitățile permanente, re zerva minimă obligatorie,
acestea fiind folosite pentru a asigura stabilitatea financiară.
Politicile monetarea ale băncii centrale sunt asemănătoare cu cele adoptate de către Banca
Centrală a României, o asemănare care permite realizarea comparației celor două țări în ceea ce
privește politica de credit adoptată de către instituțiile de credit.
Pentrua majoraveniturile la buget, Executivul de la Budapesta a introdus în timpul crizei
financiare actuale anumite taxe care afectează companiile .Astfeltaxa specială pe bănci, care a
fostintrodusă în anul2010 în Ungaria, este cea mai ridicată din Europa. Și mai recent, în 2014 –
2015, băncile au început să fie obligate să convertească creditele din valută în moneda națională .
Fig. 4.1 Evoluția creditelor între anii 2005 -2009 în Ungaria (miliarde forinți)
Sursa: Prelucrare proprie conform http://english.mnb.hu/Statisztika/data -and-
information/mnben_statisztikai_idosorok/iii -financial-stability-statistics/composition -of-loans-extended-
to-the-household -sector
În graficul de mai sus se poate observa evoluția atât a creditelor pe termen lung cât și a
celor pe termen scurt în perioada 2005 -2009, analiza este efectuată pentru a se putea urmări
politica de credit înaintea declanșării crizei cât ș i după începerea acesteia.
În priii trei ani, perioada 2005 -2007 valoarea creditelor pe termen scurt acrescut, în
ultimul an este atinsă cea mai mare sumă și anume 11.219 miliarde forinți, astfel după această
perioadă înfloritoare urmează o scădere continuă a valorii creditelor pe termen scurt acordate, iar
ultimul an atingândsuma de 10.480 miliarde fori nți.2005 2006 2007 2008 2009
Credite pe termen scurt 8,780.45 9,377.70 11,219.55 10,656.92 10,500.30 10,480.36
credite pe termen lung 20,698.16 24,752.32 26,501.42 30,079.42 30,494.28 32,201.240.005000.0010000.0015000.0020000.0025000.0030000.0035000.00

52La polul opus se află creditele pe termen lung datorită evoluției ascendente înregistrate de
către acestea, ele crescând de la un an la altul. Cea mai mare valoare este înregistrată în anul
2009 când sumele împrumutate au atins suma de 32.201 miliarde forinți.
În graficul de mai jos sunt analizate creditele între anii 2010 -2014 astfel se poate observa
ca în primii doi ani valoarea creditelor pe termen lung înregistrează o creștere a acestora, urmând
ca în următorii doi ani caloarea acestora să scadă, iar suma cea mai mică este atinsă în anul 2013,
fiind de 27.593,28 miliarde forinți. În anul 2014 valoarea creditelor pe termen lung înregistrează
o creștere de peste 1.094 miliarde forinți. Din grafic se poate observa că băncile au avut perioade
în care au acordat un număr mai mare de credite și perioade de în care acestea au înregistrat
scăderi.
Creditele pe termen scurt înregistrează valori relativi mici, făcând o comparație cu cele
pe termen lung. În primii doi ani valoarea acestora crește, atingând c ea mai mare sumă de
10.775,75 miliarde forinți, fiind urmată de un an de scădere, aceasta având suma de 9.872,28
miliarde forinți. În ultimul an și anume 2014 valoarea creditelor pe termen scurt înregistrează o
creștere față de anul precedent, atingând sum a de 10.235, 86 miliarde f orinți.
Astfel din graficul de mai josse poate observa o o evoluție identică a celor două tipuri de
credite pe parcursul perioad ei analizate și anume 2010 -2014.
Fig. 4.2 Evoluția creditelor între anii 2010 -2014 în Ungaria (milia rde forinți)
Sursa: Prelucrare proprie conform http://english.mnb.hu/Statisztika/data -and-
information/mnben_statisztikai_idosorok/iii -financial-stability-statistics/composition -of-loans-extended-
to-the-household -sector2010 2011 2012 2013 2014
Credite pe termen scurt 10,480.36 10,775.75 10,681.67 9,872.28 10,235.86
credite pe termen lung 32,201.24 32,346.68 27,919.25 27,593.73 28,687.100.005000.0010000.0015000.0020000.0025000.0030000.0035000.00

534.2 Politica de credit în Polonia
Polonia este una dintre țările care aparțin fostului bloc comunist, situată în Europa
Centrală și de Est și care este una dintre cele mai dezvoltate țări ale Uniunii Europene, iar Banca
Centrală a Poloniei este cea care asigură stabilitatea financiară dar și
consolidarea acesteia.
Banca Centrală a Poloniei folosește ca și in strumente de politică
monetară: țintirea directă a inflației, operațiuni open -market, rezervele
obligatorii și operațiuni de credit -depozit.44Prin Statutul Băncii Naționale
a Polonie i se consemnează ca obiectiv de bază stabilitatea prețurilor, de
asemenea aceasta beneficiind și de independență. Astfel băncile centrale ale țărilor analizate
folosesc instrumente monetare asemănătoare, fiind posibilă efectuarea unei comparații între
acestea în ceea ce privește politica de credit adoptată.
Un obiectiv important al Băncii Națională a Poloniei este de a păzi stabilitatea sistemului
financiar. Ca parte a func țiilor sale de supraveghere și de reglementare , Banca Na țională a
Poloniei supravegh ează lichiditate a, eficiența și secur itatea sistemului de plă ți, de asemenea
contribuie șila dezvoltarea unei infrastructuri sigure a pieței financiare .
Fig. 4.3Evoluția creditelor între anii 2005 -2009înPolonia(milioane zloți )
Sursa:Prelucrare proprieconform
http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/en/statystyka/zobowiazania.html
44Banca Centrală a Poloniei -http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/en/onbp/informacje/polityka_pieniezna.html0.0050000.00100000.00150000.00200000.00250000.00
20052006200720082009Credite în zloți acordate
corporațiilor nefinanciare
Credite în zloți acordate
gospodăriilor și ONG -urilor

54În graficul de mai sus este analizată evoluția creditelor acor date corporațiilor
nefinanciare, populației și a ONG -urilorpe perioada 2005 -2009. În primul an valoarea creditelo r
acordate corporațiilor nefinanciare înregistrează sume mai mari decât cele acordate populației și
a ONG-urilor , dar din anul 2006 până în 2009 valoarea creditelor pentru populație înregistrează
sume mai mari.
Cele două tipuri de credite analizate înreg istrează o tendință ascendentă a valorii atinse
între anii 2005 -2009, dar în ultimii doi ani creditele acordate populației se îndepărtează tot mai
mult desumele creditelor acordate societăților, altfel spus băncile au acordat un număr mai mare
de credite populației, în detrimentul corporațiilor nefinanciare.
Cea mai mare sumă atinsă în zloți de creditele acordate corporațiilor este de 169.149
milioane zloți, iar cele acordate populației și ONG -urilor este de 231.103milioane zloți.
În concluzie, creditele acordate în această perioadă au avut o evoluție ascendentă, fără a
se diminua o valoare de la o perioadă la altă precum s -a întâmplat în Ungaria.
Fig. 4.4 Evoluția creditelor între anii 2010 -2015 în Polonia (milioane zloți)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/en/statystyka/zobowiazania.html
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor în perioada 2010 -2015,
evoluție diferită față de perioada precedentă în care valoarea acestora a crescut continuu în tre
anii 2005-2009. În primii 4 ani valoarea creditelor acordate populației și ONG -urilor crește
continuu până la 35.5780,423 milioane zloți, urmând o perioadă de scădere bruscă până la suma
0.0050000.00100000.00150000.00200000.00250000.00300000.00350000.00400000.00450000.00
201020112012
54În graficul de mai sus este analizată evoluția creditelor acor date corporațiilor
nefinanciare, populației și a ONG -urilorpe perioada 2005 -2009. În primul an valoarea creditelo r
acordate corporațiilor nefinanciare înregistrează sume mai mari decât cele acordate populației și
a ONG-urilor , dar din anul 2006 până în 2009 valoarea creditelor pentru populație înregistrează
sume mai mari.
Cele două tipuri de credite analizate înreg istrează o tendință ascendentă a valorii atinse
între anii 2005 -2009, dar în ultimii doi ani creditele acordate populației se îndepărtează tot mai
mult desumele creditelor acordate societăților, altfel spus băncile au acordat un număr mai mare
de credite populației, în detrimentul corporațiilor nefinanciare.
Cea mai mare sumă atinsă în zloți de creditele acordate corporațiilor este de 169.149
milioane zloți, iar cele acordate populației și ONG -urilor este de 231.103milioane zloți.
În concluzie, creditele acordate în această perioadă au avut o evoluție ascendentă, fără a
se diminua o valoare de la o perioadă la altă precum s -a întâmplat în Ungaria.
Fig. 4.4 Evoluția creditelor între anii 2010 -2015 în Polonia (milioane zloți)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/en/statystyka/zobowiazania.html
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor în perioada 2010 -2015,
evoluție diferită față de perioada precedentă în care valoarea acestora a crescut continuu în tre
anii 2005-2009. În primii 4 ani valoarea creditelor acordate populației și ONG -urilor crește
continuu până la 35.5780,423 milioane zloți, urmând o perioadă de scădere bruscă până la suma
2012201320142015Credite în zloți acordate
corporațiilor nefinanciare
Credite în zloți acordate
gospodăriilor și ONG -urilor
54În graficul de mai sus este analizată evoluția creditelor acor date corporațiilor
nefinanciare, populației și a ONG -urilorpe perioada 2005 -2009. În primul an valoarea creditelo r
acordate corporațiilor nefinanciare înregistrează sume mai mari decât cele acordate populației și
a ONG-urilor , dar din anul 2006 până în 2009 valoarea creditelor pentru populație înregistrează
sume mai mari.
Cele două tipuri de credite analizate înreg istrează o tendință ascendentă a valorii atinse
între anii 2005 -2009, dar în ultimii doi ani creditele acordate populației se îndepărtează tot mai
mult desumele creditelor acordate societăților, altfel spus băncile au acordat un număr mai mare
de credite populației, în detrimentul corporațiilor nefinanciare.
Cea mai mare sumă atinsă în zloți de creditele acordate corporațiilor este de 169.149
milioane zloți, iar cele acordate populației și ONG -urilor este de 231.103milioane zloți.
În concluzie, creditele acordate în această perioadă au avut o evoluție ascendentă, fără a
se diminua o valoare de la o perioadă la altă precum s -a întâmplat în Ungaria.
Fig. 4.4 Evoluția creditelor între anii 2010 -2015 în Polonia (milioane zloți)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/en/statystyka/zobowiazania.html
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor în perioada 2010 -2015,
evoluție diferită față de perioada precedentă în care valoarea acestora a crescut continuu în tre
anii 2005-2009. În primii 4 ani valoarea creditelor acordate populației și ONG -urilor crește
continuu până la 35.5780,423 milioane zloți, urmând o perioadă de scădere bruscă până la sumaCredite în zloți acordate
corporațiilor nefinanciare
Credite în zloți acordate
gospodăriilor și ONG -urilor

55de180.521,561milioane zloți. Această scădere în anul 2014 este urmată de osporire în anul
2015,reușind să atingă cea mai mare sumă din perioada supusă analizării și anume de
426.130,611milioane zloți.
Creditele acordate corporațiilor nefinanciare, înregistrează doar creșteri de valoare în
perioada analizată, iar cea mai m are sumă este atinsă în anul 2015. În anul 2014 sumele
împrumutate corpoarțiillor înregistrează valori mai mari decât cele acordate populației, fiind
singurul an în care aceste credite depășesc sumele împrumutate populației și a ONG -urilor,
Se poate observa că băncile din Polonia acordă sume mai mari spre împrumut populație i
decât societăților comerciale în aproape toată perioada analizată, excepție făcând anii 2005 și
2014.
Fig. 4.5Evoluția creditelor între anii 2005-2009în Polonia (milioane valute )
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/en/statystyka/zobowiazania.html
În graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor corporațiilor nefinanciare și a
populației în valută, în primul an v aloarea celor două este relativ egală, creditele acordate
populației crescând în valoare din ce în ce mai mult, cea mai mare diferență între cele două tipuri
de credite se poate observa în anul 2009 când sumele acordate populației atinge cea mai mare
valoare de 160.492,127milioane valute. Sumele acordate corporațiilor au o evoluție ascendentă020000400006000080000100000120000140000160000180000
2005 2006 2007 2008 2009Credite în valută acordate
corporațiilor nefinanciare
Credite în valută acordate
gospodăriilor și ONG -urilor

56pe tot parcursul perioadei analizate, cea mai mare valoare fiind în anul 2009 de 60.021,478
milioane valute.
Fig. 4.6 Evoluția creditelor între anii 2010 -2015 în Polonia (milioane valute)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/en/statystyka/zobowiazania.html
În graficul de mai sus se poate observa evoluție creditelor între anii 2010 -2015, astfel
creditele acordate corporațiilor înregistrează în primii trei ani v alori crescătoare, fiind urmată de
un an în care acestea scad. Următorii doi ani sunt caracterizați de noi creșteri a creditelor
acordate corporațiilor, înregistrându -se în anul 2015 cea mai mare valoare a acestora de
66222,337 milioane valute.
Din grafic se poate observa o evoluție asemănătoarea creditelor acordate populației
precum evoluția creditelor acordate societăților , astfel în primii ani valoarea acestora crește,
urmată în perioada următoare de o scădere a acestora, iar în ultimii doi ani sumele împrumutate
populației cresc din nou. Cea mai mare sumă înregistrată este în anul 2012 și este de 202.663,181
milioane valu te.
050000100000150000200000250000
2010 2011 2012
56pe tot parcursul perioadei analizate, cea mai mare valoare fiind în anul 2009 de 60.021,478
milioane valute.
Fig. 4.6 Evoluția creditelor între anii 2010 -2015 în Polonia (milioane valute)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/en/statystyka/zobowiazania.html
În graficul de mai sus se poate observa evoluție creditelor între anii 2010 -2015, astfel
creditele acordate corporațiilor înregistrează în primii trei ani v alori crescătoare, fiind urmată de
un an în care acestea scad. Următorii doi ani sunt caracterizați de noi creșteri a creditelor
acordate corporațiilor, înregistrându -se în anul 2015 cea mai mare valoare a acestora de
66222,337 milioane valute.
Din grafic se poate observa o evoluție asemănătoarea creditelor acordate populației
precum evoluția creditelor acordate societăților , astfel în primii ani valoarea acestora crește,
urmată în perioada următoare de o scădere a acestora, iar în ultimii doi ani sumele împrumutate
populației cresc din nou. Cea mai mare sumă înregistrată este în anul 2012 și este de 202.663,181
milioane valu te.
2012 2013 2014 2015
Credite în valută acordate
corporațiilor nefinanciare
Credite în valută acordate
gospodăriilor și ONG -urilor
56pe tot parcursul perioadei analizate, cea mai mare valoare fiind în anul 2009 de 60.021,478
milioane valute.
Fig. 4.6 Evoluția creditelor între anii 2010 -2015 în Polonia (milioane valute)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.nbp.pl/homen.aspx?f=/en/statystyka/zobowiazania.html
În graficul de mai sus se poate observa evoluție creditelor între anii 2010 -2015, astfel
creditele acordate corporațiilor înregistrează în primii trei ani v alori crescătoare, fiind urmată de
un an în care acestea scad. Următorii doi ani sunt caracterizați de noi creșteri a creditelor
acordate corporațiilor, înregistrându -se în anul 2015 cea mai mare valoare a acestora de
66222,337 milioane valute.
Din grafic se poate observa o evoluție asemănătoarea creditelor acordate populației
precum evoluția creditelor acordate societăților , astfel în primii ani valoarea acestora crește,
urmată în perioada următoare de o scădere a acestora, iar în ultimii doi ani sumele împrumutate
populației cresc din nou. Cea mai mare sumă înregistrată este în anul 2012 și este de 202.663,181
milioane valu te.Credite în valută acordate
corporațiilor nefinanciare
Credite în valută acordate
gospodăriilor și ONG -urilor

574.3 Politica de credit în Bulgaria
Bulgaria este una dintre țările alese care face parte din fostele țări comuniste, situate în
estul Europei și care a fost atinsă de către criza economică mondială.
Obiectiv major al Băncii Naționale a Bulgariei este de a men ține stabilitatea prețurilor
prin asigurarea stabilității monedei naționale . Banca sprijină
creareași funcționarea sistemelor de plăți eficiente și exercită
control asupra acestora .BNB va reglementa și supraveg hea
activitatea bancară în ace astățară, în scopul asigurării stabilității
sistemului bancar. Banca des fășoară activități de cercetare,
compilează , agregate și analizează datele statistice .
Fig. 4.7 Ev oluția creditelor între anii 2050 -2009în Bulgaria (milioane valute)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.bnb.bg/PressOffice/POStatisticalPressReleases/POPRSMonetaryStatistics/POPRSM
onetarySurvey/index.htm
În graficul de mai sus este analizată evoluția creditelor acordate corporațiilor și populației
pe parcursul perioadei 2005-2009, astfel sumele acordate corporațiilor sunt mai mari decât cele
acordate populației. Ambele categorii de credit au o evoluție ascendentă, sumele acordate
crescând din anul 2005 până în anul 2009.
Credite acordate corporațiilor
nefinanciare
Credite acordate gospodăriilor și
ONG-urilor5000000100000001500000020000000250000003000000035000000
57
4.3 Politica de credit în Bulgaria
Bulgaria este una dintre țările alese care face parte din fostele țări comuniste, situate în
estul Europei și care a fost atinsă de către criza economică mondială.
Obiectiv major al Băncii Naționale a Bulgariei este de a men ține stabilitatea prețurilor
prin asigurarea stabilității monedei naționale . Banca sprijină
creareași funcționarea sistemelor de plăți eficiente și exercită
control asupra acestora .BNB va reglementa și supraveg hea
activitatea bancară în ace astățară, în scopul asigurării stabilității
sistemului bancar. Banca des fășoară activități de cercetare,
compilează , agregate și analizează datele statistice .
Fig. 4.7 Ev oluția creditelor între anii 2050 -2009în Bulgaria (milioane valute)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.bnb.bg/PressOffice/POStatisticalPressReleases/POPRSMonetaryStatistics/POPRSM
onetarySurvey/index.htm
În graficul de mai sus este analizată evoluția creditelor acordate corporațiilor și populației
pe parcursul perioadei 2005-2009, astfel sumele acordate corporațiilor sunt mai mari decât cele
acordate populației. Ambele categorii de credit au o evoluție ascendentă, sumele acordate
crescând din anul 2005 până în anul 2009.
2005 2006 2007 2008
Credite acordate corporațiilor
nefinanciare11101431 13254800 22855543 30254265
Credite acordate gospodăriilor și
ONG-urilor6927834 9044561 13779275 1809358105000000100000001500000020000000250000003000000035000000
57
4.3 Politica de credit în Bulgaria
Bulgaria este una dintre țările alese care face parte din fostele țări comuniste, situate în
estul Europei și care a fost atinsă de către criza economică mondială.
Obiectiv major al Băncii Naționale a Bulgariei este de a men ține stabilitatea prețurilor
prin asigurarea stabilității monedei naționale . Banca sprijină
creareași funcționarea sistemelor de plăți eficiente și exercită
control asupra acestora .BNB va reglementa și supraveg hea
activitatea bancară în ace astățară, în scopul asigurării stabilității
sistemului bancar. Banca des fășoară activități de cercetare,
compilează , agregate și analizează datele statistice .
Fig. 4.7 Ev oluția creditelor între anii 2050 -2009în Bulgaria (milioane valute)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.bnb.bg/PressOffice/POStatisticalPressReleases/POPRSMonetaryStatistics/POPRSM
onetarySurvey/index.htm
În graficul de mai sus este analizată evoluția creditelor acordate corporațiilor și populației
pe parcursul perioadei 2005-2009, astfel sumele acordate corporațiilor sunt mai mari decât cele
acordate populației. Ambele categorii de credit au o evoluție ascendentă, sumele acordate
crescând din anul 2005 până în anul 2009.
2008 2009
30254265 30937748
18093581 19142058

58Cea mai mare creștere de la un an la altul este în registrată în perioada 2006 -2007, aceasta
fiind considerată o perioadă de boom financiar, băncile acord ăcredite societăților cu mai mare
ușurință decât în anii de după ce criza a începu tsă se instaureze, astfel între ani 2008 -2009
valoarea creditelor a c rescut cu o valoare mult mai mică decât în perioada precedentă. Analizând
aceste două perioade se poate observa influiența apariției crizei financiare asupra sectorului
bancar.
Fig. 4.8 Evoluția creditelor între anii 2010 -2015 în Bulgaria (milioane leve)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.bnb.bg/PressOffice/POStatisticalPressReleases/POPRSMonetaryStatistics/POPRSM
onetarySurvey/index.htm
Din graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor în perioada 2010 -2015,
aceasta fiind diferită de evoluția creditelor a perioadei precedente, unde acestea au crescut din
anul 2005 până în anul 2009. În primii patru ani valoarea creditelor acord ate societăților
înregistrează o creștere ajungând până la suma de 35.135.482 milioane leve, fiind urmată de o
perioadă de descreștere a valorii acestora până la suma de 30 .960.810 milioane leve.
În ceea ce privește valoarea creditelor acordate populației și ONG-urilor aceasta
înregistrează scăderi de la un an la altul, sumele acordate micșorându -se continuu în perioada
analizată, cea mai mi că valoare fiind de 18.224.335 milioane leve.
Credite acordate corporațiilor
nefinanciare
Credite acordate gospodăriilor și
ONG-urilor500000010000000150000002000000025000000300000003500000040000000
58Cea mai mare creștere de la un an la altul este în registrată în perioada 2006 -2007, aceasta
fiind considerată o perioadă de boom financiar, băncile acord ăcredite societăților cu mai mare
ușurință decât în anii de după ce criza a începu tsă se instaureze, astfel între ani 2008 -2009
valoarea creditelor a c rescut cu o valoare mult mai mică decât în perioada precedentă. Analizând
aceste două perioade se poate observa influiența apariției crizei financiare asupra sectorului
bancar.
Fig. 4.8 Evoluția creditelor între anii 2010 -2015 în Bulgaria (milioane leve)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.bnb.bg/PressOffice/POStatisticalPressReleases/POPRSMonetaryStatistics/POPRSM
onetarySurvey/index.htm
Din graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor în perioada 2010 -2015,
aceasta fiind diferită de evoluția creditelor a perioadei precedente, unde acestea au crescut din
anul 2005 până în anul 2009. În primii patru ani valoarea creditelor acord ate societăților
înregistrează o creștere ajungând până la suma de 35.135.482 milioane leve, fiind urmată de o
perioadă de descreștere a valorii acestora până la suma de 30 .960.810 milioane leve.
În ceea ce privește valoarea creditelor acordate populației și ONG-urilor aceasta
înregistrează scăderi de la un an la altul, sumele acordate micșorându -se continuu în perioada
analizată, cea mai mi că valoare fiind de 18.224.335 milioane leve.
2010 2011 2012 2013 2014
Credite acordate corporațiilor
nefinanciare31704665 33431884 35091154 35135482 31102993
Credite acordate gospodăriilor și
ONG-urilor18987052 18902160 18717310 18686854 183835110500000010000000150000002000000025000000300000003500000040000000
58Cea mai mare creștere de la un an la altul este în registrată în perioada 2006 -2007, aceasta
fiind considerată o perioadă de boom financiar, băncile acord ăcredite societăților cu mai mare
ușurință decât în anii de după ce criza a începu tsă se instaureze, astfel între ani 2008 -2009
valoarea creditelor a c rescut cu o valoare mult mai mică decât în perioada precedentă. Analizând
aceste două perioade se poate observa influiența apariției crizei financiare asupra sectorului
bancar.
Fig. 4.8 Evoluția creditelor între anii 2010 -2015 în Bulgaria (milioane leve)
Sursa:Prelucrare proprie conform
http://www.bnb.bg/PressOffice/POStatisticalPressReleases/POPRSMonetaryStatistics/POPRSM
onetarySurvey/index.htm
Din graficul de mai sus se poate observa evoluția creditelor în perioada 2010 -2015,
aceasta fiind diferită de evoluția creditelor a perioadei precedente, unde acestea au crescut din
anul 2005 până în anul 2009. În primii patru ani valoarea creditelor acord ate societăților
înregistrează o creștere ajungând până la suma de 35.135.482 milioane leve, fiind urmată de o
perioadă de descreștere a valorii acestora până la suma de 30 .960.810 milioane leve.
În ceea ce privește valoarea creditelor acordate populației și ONG-urilor aceasta
înregistrează scăderi de la un an la altul, sumele acordate micșorându -se continuu în perioada
analizată, cea mai mi că valoare fiind de 18.224.335 milioane leve.
2014 2015
31102993 30967810
18383511 18224339

59Din graficul de mai sus putem observa că valoarea creditelor acordate co rporațiilor este
mai mare decât cele acordate populațiilor, fiind la polul opus în comparație cu Polonia care
sumele împrumutate poplației depășesc cu mult creditele acordate corporațiilor.
Față de perioada precedentă se poate observa o diferență negativă datorită perioadei de
scădere a valorii creditelor acordate atât în cazul corporațiilor cât și în cazul populației. Scăderea
de valoarea a sumelor împrumutate se observă în primul rând în cazul populației, unde valoarea
acestora scade între anii 2010 -2015,prudențialitatea bancară se vede atât prin scăderea sumelor
împrumutate cât și prin creșterea mai mică a valorii creditelor acordate de la un an la altul după
ce criza a apărut.
Concluzii
Politica de credit se referă ladirecțiile de bază în ceea ce priv ește activitatea de creditare
efecutată de către băncile comerciale ,dar și a modului de acordare a acestora. Principala
activitate efectuată de către bancă es te cea de acordare a creditelor.
Aceasta este o componentă a politicii monetare , motivul fiind î n principal modificarea
volumului de credite care sunt acordate economiei sub influența instrumentelor monetare .
Obiectivele politicii monetare influiențează politica de credit datorită existenței unei legături
între cele două politici economice , astfel ba nca centrală a unei țări poate influiența lichiditatea
bancară,dacă lichiditatea sporește băncile reacționează prin oferir ea unui număr mai mare de
creditesauprinoferireaunuinumăr mai mic de credite ,dacăacesteanu mai pot deține lichidități
suficiente.
Politica de credit adoptată de către băncile comerciale depinde și de viziunea fiec ărei
bănci în parte, astfel acea sta se poate axa pe o anumită categorie de clienți și oferirea sumelor de
bani într-o proporție mai mare acesteia, sau poate să mențină un echilibru între creditele oferite
solicitanților, indiferent de felul acestora, fie ei: populație, societăți comerciale, admini strație
publică, etc. Cele mai multe credite oferite sunt în principal cele acordate polulației și societăților
comerciale, ponderea acestor a în totalul creditelor diferă de la o țară la alta. Un exemplu elocvent
este Polonia care a oferit un număr mai mar e de credite populației, pe locul doi rămânând
corporațiile nefinanciare. Alte criterii de delimitare a creditelor oferite sunt: perioadade acordare

60a creditului ,care poate fi pe termen scurt sau lung și moneda în care este oferită suma de bani
dată cu împrumut.
Pentru ca băncile să ofere un credit solicitantului este necesarăefectuarea unei analize
amănunțite, numită scoring care în principiu este o măsura prudențială și depinde de mai mulți
factori precum: tipul de locuință, detaliile date despre locul de muncă, durata de timp în care
solicitantul a lucrat în acela și loc, vârsta, starea civilă. Pentru ca bancă să ofere un credit este
necesar ca solicitantul să realizeze un anumit scor minim sau să depășească un număr de puncte.
Creditarea persoanelor f izice este un serviciu pe care banca îl cataloghează ca fiind
important, aceasta ținând c ont de mai mulți factori care vor determina luarea unei decizii de
creditare a persoanelor care solicită o sumă de bani. În concluzie activitatea bancară principală
șianume creditarea depinde de elemente numeroase, diversificate, astfel se poate considera că
acestea pot fi directe și indirecte, cele indirecte ținând de politica monetară a băncii centrale , iar
cele directe țin de politica băncilor comerciale, de grad ul de prudențialitate impus, etc.
Odată cu apariția crizei actualebăncile au devenit prudente încercând să minimizeze
posibilele pierderi datorită imposibilității r ambursării creditelor obținute, iar supravegherea
băncilor comerciale realizată de către b ăncile centrale a sporit pentru astopa eventualele
falimente bancare, unexemplu fiind intrarea în faliment a băncii Lehman Brothers dinStatele
Unite.
Principala vulnerabilitate cu care se confruntă sectorul bancar românesc în fața crizei
economice globale actuale este riscul de credit, iar în conformitate cu publicațiile real izate de
către BNR în anul 2011 , riscul de credit este cea mai semnificativă sursă de vulnerabilitate a
sistemului bancar românesc, rata creditelor neperformante ajungând la 13 ,4 % .
Fiind una dintre cele mai grave crize financiare, autoritățile publice au fost nevoite să ia
măsuri pentru a crește încrederea participanților în sectorul financiar, având ca efect înlăturarea
efectelor crizei. Măsurile pe care autoritățile monetare le întreprind au anum ite aspecte comune ,
dardiferă în funcție de particularităție situației economico -finaciare a statelor.
În România în perioada analizată băncile au oferit credite societăților comerciale în
valoare de 104 miliarde lei, iar populației în valoare de 102 miliarde lei, acestea încercând să
mențină un echilibru între cele mai importante categorii de clienți.
În ceea ce privește totalul creditelor acordate, valoarea acestora fluctuează pe parcursul
perioadei analizate, valoarea acestora cr escând până în anul 2007, fiind urmată de o scădere

61datorită apariției crizei economice până în anul 2010, după care a apărut o nouă perioadă de
fluctuații. Când băncile acordă un credit solicitantului, acest ea își asumă un risc, și anume acela
de nerambu rsare a creditului acordat, acestea transformându -se în credite restante și în final
pierderi, astfel putându-se observa căodată cuîmprumutul uneisume mai mari cr ește și valoarea
sumelor care vor fi restante, respectiv solicitanții acestora nu mai rambu rsează sumele respective,
ceea cereprezintă o pierdere p entru bancă în general. În anii în care s-ausimțitcel mai mult
influiențele crizei se poate observa că valoarea creditelor restante a sporit, dar valoarea creditelor
acordate a scăzut, acesta fiind unul dintre multele efecte ale apariției crizei în România, astfel
neîncrederea băncilor în clienții lor a sporit, dar și prudențialitatea acestora, valoarea creditelor
scăzând în această perioadă caracterizată de nesiguranță.
Unul dintre cei mai importan ți indicatori analizați este cel de solvabilitate care indică
faptul că în anul 2008 ponderea acestuia a fost cea mai scăzută, arătând s ituația dificilă prin care
sistemul bancar a trecut.
Pentru a putea realiza o anal iză detaliată apoliticiide creditare efectuată de băncile din
România este necesară compararea acesteia cu politicile de creditare a trei țări din Europa,
acestea fiind: Ungaria, Polonia și Bulgaria. Evoluția creditării în fiecare țară analizată este
diferită,deoarece criza actuală s-a manifestat diferit pentru fiecare țară în parte.
Polonia a avut un singur an în care valoarea creditelor a scăzut drastic și anume în 2014,
valoarea creditelor în general crescând de la un an la altul. Anul2008 a fost celîn care sumele
acordate cu împrumut de către băncile din România au suferit o scădere, darîn Polonia, valoarea
acestora a urmat un curs normal, și anume creditele acordate s -au înmulțit de la o lună la alta, de
la un an la altul.
În Ungaria perioada analizată este împă rțită în două: prima este caracterizată de o
creștere a valorii creditelor , iar cea de -a doua este caracterizată de o scădere, finalul anului 2009
fiind momentul în care se resimte criza financiară, creditarea scăzând în mod continuu.
Influiențele crizei f inanciare se observă mai târziu în cadrul sistemului bancar maghiar,în
comparație cusistemul bancar românesc .
Bulgaria este una dintre țările alese pentru a realiza o comparație a credite lor acordate
înaintea apariției crizei ,dar și după ce aceasta a in fluiențat economia, astfel putându -se observa
diferențele între cele do uă perioade analizate. În Bulgaria creditele acordate au crescut între anii
2005-2013, chiar și după ce criza a apărut,valoarea acestora a continuat să sporească, iar

62numărul creditel or și implicit valoarea acestora au scăzut în p erioada 2014 -2015. Perioada de
creșteredin Bulgaria este mai mare decât cea din România , caz încarecreditarea a crescut doar
până în luna octombrie a anului 2008 , după care s -au succedat creșteri și scăderi .
Astfel se poate spune că toate țările au fost afectate de criza actuală, fiecare într -omăsură
mai mică sau mai mare , iar din analiza realizată se poate observa că Polonia a fost cea care a avut
un singur an în care valoarea creditelor sale a scăzut, anu l următor valoarea creditelor oferite
având o creștere uriașă șiastfel devenind anul în care au fost acordate cele mai multe credite.
Pe locul al doilea se află Bulgaria care are doar doi ani de micșorare a valorii creditelor,
restulanilor fiind caracte rizațide o creștere continuă. Pe ultimele două poziții se află România și
Ungaria, cu o situație asemănătoare, dar cu evoluții diferite. România care a avut atât creșteri ,cât
și scăderi ale creditelor după anul 2008 , respectiv patru ani de creștere a val orii creditelor .După
luna octombrie a anului 2008 creditarea a avut perioade de sporire, putându -se observa o
prudențialitate mai moderată în anumite momente din partea băncilor .S-auînregistrat și perioade
de micșorare a valorii creditelor astfel putând u-se observa căîn România criza economică
influiențează economia, iar prudențialitatea bancară este încămare, băncile fiind îngrijorate de
eventuale pierderi de valoare datorită transfărmării creditelor acordate în unele restante.
Pe ultimul loc se află Ungaria care a avut o perioadă de scădere generalădin anul 2012
până în anul 2015, iar influiențele crizei actuale s -au simțitdin anul 2009.
Politica de credit este unul dintre cele mai importante aspecte ale sectorului bancar al
unei țări și implicit a economiei acesteia. Creditarea este, pentru Europa, de cele mai multe ori
motorul economiei și un stimulent al creșterii economice, astfel că o scădere a acesteia poate
genera situații dificile, atât la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic.

63Bibliografie
Cărți:
1.Alin Marius Andrieș, Performanța și eficiența activității bancare , Editura Unversității
Al. I. Cuza, Iași, 2010,
2.Badea Leonardo , Adela Socol, Violeta Drăghoi, Imola Drigă, Managementul Riscului
Bnacar,Editura Economică, 2010,
3.Bădulescu Daniel , Băncile din România în contextul crizei economico -financiare 2007 –
2011: O analoză comparativă, Editura Universității din Oradea, Oradea
4.Bențe Corneliu ,Gestiunea și contabilitatea instituțiilr de credit, Editura Universității din
Oradea,Oradea, 2013
5.Căpraru Bogdan, ,Activitatea bancară -Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H.
Beck, București, 2010
6.Cerna Silviu, Economie Monetară , Editura Univers ității de Vest, Timișoara, 2009,
7.Cetină Iuliana, Emanuel Odobescu -Strategii de marketing bancar, Ed. Economică,
București 2007
8.Claude Simon, Băncile, Traducere din limba franceză de Cornelia Atudosiei , Editra
Humanitas, București, 1993
9.DanielaHaranguș, Băncile și managementul operațiunlor bancare , Editura ArtPress,
Timișoara, 2006, pg13
10.Ionescu C. Lucian ,Băncile și operațiunile bancare, Editura ec onomică, București, 1996 ,
11.Mircea Mureșan, Dan Chirleșan, Angela Roman, Băncile, Politica monetară ș i stabilitate
financiară sub impactul crizei globale actuale, Editura Junimea, Iași, 2011
12.Popa Sabău Diana, Daniela Zăpodeanu, Introducere în studiul pieței de capial, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2008
13.Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul Produselor și serviciilor bancare, Editura
Economică, București
14.Ion Turcu, Operațiuni și contracte bancare , Editura Lumina Lex, București, 1994
15.Ioan I Trenca, Metode și Tehnici Bancare Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca,
2002
16.Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit –Instituții monetare și de credit , Editura
Universității din Ordaea, Oradea, 2005

6417.Daniela Zăpodeanu, Operațiunile instituțiilor de credit , Editura Universității din Oradea,
Oradea, 2012
Articole
1.Agnes Agy, Provocările crizei asupra sistemului bancar ,
http://store.ectap.ro/articole/847_ro.pdf
2.Ana Bal, Opinii privind Cauzele crizei financiare actuale, The Romanian Economic
Journal, http://www.rejournal.eu/sites/rejournal.versatech.ro/files/articole/2014 -04-
14/2156/je203120 -20ana20bal.pdf,
3.Adrian Blundell -Wignall, Paul Atkinson ,Se Hoon Lee, Th e Current Financial Crisis:
Causes and Policy Issues, http://78.41.128.130/dataoecd/47/26/41942872.pdf,
4.Mugur Isărescu, Criza financiară internațională și provocări pentru politica monetară din
România, http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/103 76/4002028/2/r200902
26guv.pdf
5.Victoria Ivashina, Bank Lending During the Financial Crisis of 2008, data publicării:30
iulie2009,http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1297337,
6.Gabriel Cătălin ȘOPANDĂ, Crize financiare: cauze, consecințe și răsounsuri ale
politicilor monetare, http://www.ince.ro/Sopanda%20Gabriel%20_rezumat%20rom.pdf,
7.Țugui Andra Cristina, , Riscul bancar în contextual crizei financiare internaționale -cazul
României, http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC1_2013/Lucrari/3.1 .pdf ,
8.BNR, Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației, mai 2008
Legi:
1.Legea 312 din 28 iunie2004 privind Statulul Băncii Naționale a României, Monitorul
Oficial, Partea I 582 din 30 iunie 2004
Site-uri:
1.http://www.bnro.ro
2.http://www.nbp.pl
3.http://www.bnb.bg
4.http://www.mnb.hu/