PROGRAMUL DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC Conf. Univ. Dr. DANIELA ZĂPODEANU ABSOLVENT… [613123]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Univ. Dr. DANIELA ZĂPODEANU
ABSOLVENT: [anonimizat] 2019

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

INSTRUMENTE DE CREDIT – ROL ȘI FUNCȚIONARE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Univ. Dr. DANIELA ZĂPODEANU
ABSOLVENT: [anonimizat] 2019

3
CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 4
Cap. 1 Noțiuni introductive referitoare la instrumentele de credit ………………………….. …………….. 5
Cap. 2 Instrumentele de credit propriu -zise ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
2.1. Efectele de comerț ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 7
2.1.1. Cambia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 7
2.1.2. Biletul la ordin ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
2.1.3. Cecul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 15
2.2. Titlurile de credit ale datoriei publice și obligatare ………………………….. ………………………….. ……… 19
2.2.1. Bonurile de casă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 19
2.2.2. Certificatele de trezorerie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 19
2.2.3. Obligațiunile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20
2.3. Cardul – instrument modern de plată și de credit ………………………….. ………………………….. ………….. 22
Cap. 3 Titlurile de credit participative (asociative) ………………………….. ………………………….. …… 24
3.1. Acțiunile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 24
3.2. Părțile sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 25
Cap. 4 Alte instrumente de credit și de plată ………………………….. ………………………….. ……………. 26
4.1. Acreditivul documentar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 26
4.2. Scrisoarea de garanție bancară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 27
Cap. 5 Studiu de caz – Utilizarea instrumentelor de credit la banca BRD ………………………….. ….. 28
5.1. Descrierea băncii BRD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 28
5.2. Instrumentele de credit propriu -zise ………………………….. ………………………….. ………………………….. 29
5.3. Acțiunile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 39
5.4. Acreditivul documentar și scrisoarea de garanție bancară ………………………….. …………………………. 40
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 45
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 46
Anexe …………………………………………………………………………………………….47

4

Introducere
Prezenta lucrare are ca și temă de studiu instrumentele de credit, rolul și funcționarea
acestora. Motivația care a stat la baza alegerii acestei teme este reprezintată de interesul dezvoltat
de-a lungul anilor de facultate față de domeniul bancar, de modul de funcționare a siste mului
bancar în general, de relațiile care se stabilesc între bănci și clienții acestora, de modul în care
băncile în ansamblu facilitează, ajută la o bună derulare a operațiunilor economico -financiare. În
acest sens, am ales ca și temă de studiu instrumen tele de credit, deoarece consider că au un rol
foarte important în ceea ce privește eficientizarea decontărilor dintre agenții economici,
posibilitatea de amânare a plății în cazul achiziților de mărfuri, oferită de titlurile de credit prin
acordarea unui „credit” debitorului.
Lucrarea de licență este structurată pe cinci capitole și anume: primul capitol cuprinde
noțiuni introductive referitoare la instrumentele de credit, capitolul doi face referire la
instrumentele de credit propriu -zise, titlurile de credit ale datoriei publice și obligatare, al treilea
capitol descrie titlurile de credit participative, al patrulea capitol studiază acreditivul documentar
și scrisoarea de garanție bancară, iar cel de -al cincilea capitol cuprinde studiul de caz intitulat
„Utilizarea instrumentelor de credit la banca BRD” și prezintă date generale despre banca BRD,
circuitul instrumentelor de credit emise de aceasta, reprezentări schematice ale acestuia, exemple
aplicative, precum și utilizarea cardurilor bancare emise de bancă.
Prezenta lucrare are ca și scop aprofundarea cunoștințelor referitoare la tema studiată, atât
din punct de vedere teoretic, cât și practic, precum și înțelegerea circuitului instrumentelor de credit
în cadrul economiei și cunoașterea avantajelor ș i dezavantajelor prezentate de instrumentelor de
credit.

5

Cap. 1 Noțiuni introductive referitoare la intrumentele de credit
În relațiile economice internaționale asistăm la o evoluție paralelă și interdependentă a
două procese, și anume: circulația de bunuri și servicii și transferul de bani, instrumente de plată
și titluri de credite. Dacă prin schimburile comerciale mișcarea bunurilor și serviciilor este clară și
larg cunoscută, ca și plata lor prin bancă (virament bancar sau cu numerar), un alt flux compensator
și de sine stătător este circulația instrumentelor de plată și de credit. 1
Multitudinea formelor creditului antren ează utilizarea a numeroase instrumente de materializare a
relației între debitori și creditori.
Instrumentele de credit (titlurile de credit) reprezintă documente fără valoare proprie; un
instrument de credit este un înscris juridic ce apare sub o formă specială, care conferă
beneficiarului său un drept de creanță sau de asociere, fiind purtător de dividende, dobânzi sau alte
forme de venituri.
Titlurile de credit negociabile pe piața financiară sunt titluri de valoare (valori mobiliare):
acțiuni, obliga țiuni, bonuri de tezaur, bonuri de casă.
Instrumentele de credit pot fi utilizate și ca instrumente de plată, însă nu toate instrumentele
de plată sunt și instrumente de credit (de exemplu, ordinul de plată este un instrument de plată, nu
și un instrument de credit).2
Caracteristicile unui titlu de credit:
a) Caracterul necesar al înscrisului, în sensul că necesitatea sa este dictată de existența obligației;
acest caracter este prezent în ceea ce privește crearea obligației și exercitarea dreptului respe ctiv
încorporat în înscris. Pe acest caracter se întemeiază puterea original ă permanentă a înscrisului.
b) Caracterul literal, care este înțeles în sensul că atât conținutul, cât și întinderea obligației
debitorului sunt determinate de cuprinsul textului î nscrisului. Bazându -se pe acest considerent,
titlurile de credit sunt acte prin sine însele.

1 http://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante -banci/Rolul -economic -al-instrumentel695.php consultat la
12.04.2019
2 Daniela Zăpodeanu, Monedă și cre dit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 170

6
c) Caracterul autonom, în sensul că titlul de credit atribuie dreptului posesorului caracterul de drept
autonom, caracter care asigură integritatea valorii patrim oniale a titlului și ii sporește credibilitatea
și posibilitatea de circulație.3
d) Caracterul documentar, care este dat de faptul că titlul de credit este creat în vederea
materializării unui drept ce se naște odată cu crearea documentului. Dreptul titula rului se realizează
atâta timp cât există documentul în mod fizic. Formalismul titlurilor de credit este o trăsătură
caracteristică tuturor formelor pe care acesta le poate lua în practica comercială.
e) Deși înscrisul dă titularului o formă de drept abstr actă, atâta timp cât titlul aparține titularului,
el îi acordă acestuia dreptul de proprietate fără nicio altă probă.
f) Spre deosebire de contractual comercial, care exprimă o voință bilaterală, titlul de credit se
caracterizează prin voința unilaterală a emitentului.
g) Titlurile de credit, în marea lor majoritate, sunt instrumente negociabile și pot face obiectul
actelor de comerț până la scadență; unii autori preferă termenul de „instrument” datorită faptului
că titlul respectiv nu atestă sau nu probe ază un drept, ci reprezintă în mâinile titularului, dreptul
însuși.4
Instrumentele de credit conțin, în principal, informații referitoare la identitatea celui
împrumutat, valoarea creditului, scadența, rata dobânzii. Toate instrumentele de credit permi t
transferul creditului, unele fiind negociabile, iar altele nenegociabile.
Cele negociabile, cum ar fi certificate de depozit, poli țe, cambia, bonuri de tezaur, pot transfera,
în mod liber, dreptul de proprietate către terțe persoane, existând o promisiu ne necondiționată de
plată, pe când cele nenegociabile nu dispun de această posibilitate.5
Având în vedere caracteristicile formelor de credit materializate, distingem următoarele
instrumente de credit:
– instrumente de credit propriu -zise, prin care deb itorul se oblig ă să restituie la scadență o anumită
sumă de bani; încorporează un drept de creanță și dau dreptul la încasarea unei dobânzi;
– instrumente de credit reprezentative , care confer ă posesorilor un drept real asupra unor mărfuri
depozitate sau aflate în curs de transport;

3 Teodor Roșca, Monedă și credit , Casa de editură „Sarmis”, Cluj -Napoca, 1996, pg. 133
4 http://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante -banci/Rolul -economic -al-instrumentel695.php consultat la
13.04.2019
5 Gheorghe Manolescu, Bănci și cre dit, Editura Fundației România de mâine, București, 2006, pg. 124 -125

7
– instrumente de credit de participație , care atestă calitatea de asociat la o societate comercială;
reprezintă un drept personal de natură corporativă.

Cap. 2 Inst rumentele de credit propriu -zise
Instrumentele de credit propriu -zise se împart în: efecte de comerț și titluri de credit ale datoriei
publice și obligatare.
2.1. Efectele de comerț sunt cecul, cambia și biletul la ordin. Acestea au o dublă calitate: sunt atât
instrumente de credit, cât și instrumente de plată și sunt utilizate pe plan național și internațional.
Ele reprezintă materializarea unei relații de credit comercial. Efectele de comerț sunt reglementate
în România de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și bilet ului la ordin, modificată prin L egea nr.
83/1994 și Legea nr. 59/1934 asupra cecului modificată prin Legea nr. 84/1994. În Codul
Comercial Român din 1929, cambia și biletul la ordin sunt definite ca instrumente ce atestă o
promisiune de plată. Ca mbia apărea și sub denumirea de poliță sau trată. Legea asupra cambiei și
biletului la ordin nr. 58/1934 prezintă doar elementele componente ale cambiei și biletului la ordin,
astfel că noțiunea de „trată” circulă în paralel cu cea de „cambie” atât în limb a română, cât și în
alte limbi de circulație internațională, cum ar fi: franceză („lettre de change” și „traite”), italiană
(„cambiale” și „trata”), germană („Wechsel” și „Trate”).6
2.1.1. Cambia este un instrument de plată sau un titlu de credit prin care o persoană, denumită
trăgător, dă ordin altei persoane, denumită tras, de a plăti, la vedere sau la termen, o sumă de bani
unei terțe persoane, denumită beneficiar (sau la ordinul acesteia), resp ectiv unei alte persoane
indicate de beneficiar.
Părți implicate:
Cambiile sunt titluri de credit emise sub semnătură personală. Ca și în cazul cecului, acest
instrument de plată și de credit pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul.
➢ Trăgătorul este creditorul, persoana care emite cambia și inițiază o relație cambială prin
ordinul dat trasului de a plăti o sumă fixă beneficiarului;
➢ Trasul este debitorul, cel care va trebui să plătească beneficiarului suma trecută pe cambi e;
➢ Beneficiarul este persoana care va primi banii.7

6 Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 171
7 Lucian C. Ionescu, Băncile și operațiunile bancare , Edi tura Economică, Institutul Bancar Român, București, pg. 353

8
Mențiunile obligatorii care dau validitate unei cambii sunt:
– Denumirea cambiei , care trebuie să apară scrisă pe orizontal, deasupra trăgătorului. Lipsa
acesteia duce la nulitatea cambiei;
– Ordinul ne condiționat de a plăti o sumă determinată . Sum a prevăzută în cambie trebuie să fie
înscrisă în cifre și litere; spațiul necompletat se barează în vederea evitării fraudelor. Caracterul
necondiționat al ordinului este dat de faptul că acesta nu poate fi res trâns sau afectat de alte
elemente din text;
– Plătitorul (trasul) trebuie să apară cu numele și prenumele complet, potrivit actelor de identitate
ale plătitorului; 8
– Scadența , este termenul la care este exigibilă și trebuie plătită cambia. Ea trebuie să fie unică,
certă și posibilă. Titlul cu scadențe succesive, sau care poartă o scadență imposibilă este nul. Dacă
nu este indicată scadența, cambia este plătită la vedere.
Scadența cambiei poate fi:
• la vedere: situație în care cambia este plătibilă la prezentare în termenul legal de un an de
la emitere, sau în termenul fixat de trăgător. În acest caz se va face mențiunea: „la vedere”
sau „la prezentare”;
• la un anumit timp de la vedere: este determinat de data acceptării. Mențiunea de pe cam bie
este de genul „în X zile de la vedere”. În caz de refuz de acceptare, termenul curge de la
data protestului pentru neacceptare sau refuz de datare;
• la un anume timp de la data emiterii, mențiunea pe cambie fiind „X zile de la data emiterii”;
• la o dată fixă, cea mai frecventă modalitate de scadențare, prezentată sub forma „în data de
ZZ/LL/AA”.9
– Locul de efectuare a plății , care constă în indicarea localității, iar dacă aceasta nu se indică, atunci
locul de plată se consideră a fi localitatea în care este domiciliat trasul;
– Beneficiarul (purtătorul) cambiei trebuie identificat prin înscrierea numelui complet al acestuia
în cambie;
– Data și locul emiterii , care se va completa de către emitent. Înscrierea este obligatorie pentru
calculul termenului de la care se calculează dobânda, scadența (dacă este cazul) și pentru

8 Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul produselor și serviciilor bancare , Editura Economică, București, 2009,
pg. 126
9 Pavel V. Ungurean, Banking. Produse și operațiuni bancare , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pg. 52

9
constatarea capacității legale a semnăturilor și a valabilității drepturilor semnăturilor de a angaja
acțiunea cambială;
– Semnătura trăgătorului trebuie scrisă de el însuși (autografă) ș i cu mâna lui (manuscrisă), cu pix
sau cerneală albastră.10
Circuitul cambiei

Figura nr. 1. Circuitul cambiei11
Circuitul cambiei, modul său de decontare și compensare este reglementat de
Regulamentul B.N.R. nr. 10/1994:
– trăgătorul remite cambia beneficiarului (emiterea se realizează asupra trasului);
– la scadență, beneficiarul depune cambia la banca sa în vederea încasării;
– banca beneficiarului verifică cambia și o prezintă spre acceptare băncii trasului;
– banca trasului debitează contul curent al clientului său în ziua compensării; banca beneficiarului
introduce efectiv cambia în compensare și creditează contul beneficiarului.
Tipologia cambiilor după natura operațiilor care stau la baza emiterii lor:
➢ cambii comerciale , care au la bază tranzacții (vânzări -cumpărări de mărfuri);
➢ cambii financiare , emi se în scop speculativ, adică cu scopul de a obține credite bancare.
Acestea sunt cambii reciproce, emise prin înțelegere de către trei agenți economici prin
care se obligă unul față de celălalt. Deoarece nu au la bază operațiuni economice, aceste emisiun i
de cambii financiare conduc la creșterea nejustificată a creditelor.12

10 Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul produselor și serviciilor bancare , Editura Economică, București, 2009,
pg. 126
11 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici. , Editura C.H. Beck, București, 2010, p g. 128
12 Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 173 Trăgător Tras Acceptarea cambiei (2)
Beneficiar Emiterea cambiei (1)
Plata la
scadența
cambiei (5) Prezentarea
cambiei la
plată (4)
Remiterea cambiei (3)

10
Trunchierea – modalitate de prezentare la plată a unei cambii
În ceea ce privește prezentarea unei cambii la plată, art. 461 din Ordonanța de urgență nr.
39/2008 prevede că aceasta se poate face în original sau prin trunchiere. În sensul prezentei legi,
prin trunchiere se înțelege procedeul informatic care constă în următoarele operațiuni succesive:
a) transpunerea în format electronic a informațiilor relevante de pe cambia originală;
b) reproducerea imaginii cambiale originale în format electronic;
c) transmiterea informației electronice obținute la literele a) și b) către instituția de credit plătitoare.
Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate. Prezentarea la plată a u nei cambii prin
trunchiere produce aceleași efecte juridice ca și prezentarea la plată a cambiei originale, cu condiția
ca aceasta din urmă să fi fost emisă cu respectarea prevederilor legii.13
Operațiunile la care este supusă o cambie sunt:
– operațiuni nebancare ( nu implică participarea unei bănci);
– operațiuni bancare ( implică participarea uneia sau a mai multor bănci).14
Operațiunile nebancare sunt:
a) Acceptarea cambiei
Trasul nu este parte în înscrisul cambial, deși el are ordin din pa rtea trăgătorului să plătească.
Trasul devine debitor cambial prin acceptare. Deci, acceptarea este actul prin care trasul se
angajează să plătească suma din cambie aceluia care va fi posesorul ei legitim la scadență. Prin
acceptare, trasul devine obligat cambial în mod solidar, alături de trăgător, giranți și avaliști.
Prezentarea cambiei la acceptare se poate face oricând până la scadență. Odată ajunsă la scadență,
cambia devine exigibilă, astfel încât nu se mai poate cere decât plata.
Acceptarea trebuie să fie datată. O acceptare nedatată va produce efecte juridice, dar numai față
de tras. Ea se va da pe fața cambiei prin formula „acceptat”, urmată de semnătura trasului.
b) Girul cambiei
În toate legislațiile, proprietatea unei cambii cu toate drepturile încorporate în ea se poate transmite
prin gir. Girul este un contract cambial încheiat între o parte numită girant și o alta numită giratar,
prin care se transmite proprietatea cambiei de la primul la cel de -al doilea. Această operație juridică

13 http://www.tribunajuridica.eu/arhiva/An1v1/nr2 /art4.pdf consultat la 22.04.2019
14 Pavel V. Ungurean, Banking. Produse și operațiuni bancare , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2001, pg. 51

11
se efectuea ză prin indicarea scrisă pe cambie sau pe foaia atașată la ea a numelui giratarului, datată
și subsemnată de girant.15
c) Scadența și plata
Plata cambiei reprezintă operațiunea de stingere a obligației bănești.
Data scadenței este data la care cambia devi ne exigibilă și trebuie plătită. Zilele de plată, sau
intervalele de timp pentru plată, trebuie să fie specificate clar pe cambie. Prezentarea la plată
trebuie făcută la locul precizat pe cambie.
d) Cesiunea de creanță
Dacă trăgătorul a înscris pe cambie c uvintele „nu la ordin”, titlul poate fi transmis numai prin
cesiune de creanță ordinară. Aceasta este o operațiune prin care creditorul numit cedent transmite
dreptul său de proprietate asupra cambiei altei personae numite cesionar.
e) Avalizarea cambiei
Avalul reprezintă un act prin care o persoană garantează plata cambiei. Cel ce dă avalul se numește
avalist, iar cel pentru care s -a dat avalul se numește avalizat.
Avalul se va înscrie chiar pe cambie sau pe o alonjă la titlu, utilizându -se expresiile „pe ntru aval”
sau „pentru garanție”, urmate de semnătura avalistului. Este obligatoriu pentru avalist să indice
persoana pentru care a fost dat avalul. Prin simpla mențiune „pentru aval” și semnătura avalistului,
avalul se consideră dat în favoarea trăgătorul ui.16
f) Protestul cambiei
În situațiile în care trasul nu plătește la scadență cambia, posesorul acesteia trebuie să facă un
protest înainte de a putea face recurs împotriva celorlalți semnatari ai cambiei (care sunt solidari
obligați față de el).
În ca zul în care o cambie este „încasată” de o bancă sau de o instituție specializată de credit,
protestul pentru neplata la scadență a cambiei îl face aceasta.
Protestul este deci constatarea printr -un act autentic al rezultatului negativ al prezentării cambi ei
la acceptare sau plată. El se adresează de către executorul judecătoresc.
g) Regresul cambial
Reprezintă acțiunea judecătorească declanșată de posesorul (deținătorul) cambiei împotriva
celorlalți obligați în cambie și a avaliștilor ei. Acțiunea are loc mai întâi direct direct asupra

15 http://www.tribunajuridica.eu/arhiva/An1v1/nr2 /art4.pdf consultat la 23.04.2019
16 Lucian C. Ionescu, Băncile și operațiunile bancare , Editura Economică, Institutul Bancar Român, București, pg.
134-135

12
trasului, ca urmare a faptului că acesta nu acceptă cambia sau nu o plătește la scadență posesorului
acesteia și apoi în regres asupra celorlalți obigați, pornind de la principiul răspunderii solidare din
cambie. Cauzele acți unii de regres pot fi: refuzul de acceptare, incapacitatea de plată, falimentul
trasului etc.
Cambia, prin lege, are titlu executoriu atât pentru suma prevăzută în cambie, cât și pentru dobânzile
și cheltuielile de protest aferente.
Operațiunile bancare sunt:
a) Scontarea
Scontul este o formă de credit acordat de o bancă sau de o instituție specializată de credit
posesorului cambiei. În momentul prezentării la scontare a cambiei, banca sau instituția
specializată de credit îi achită deținătorului acesteia suma înscrisă pe cambie înainte de scadență.
Pentru scontare se percepe un comision (taxa scontului). După scontare banca sau instituția
specializată de credit devine beneficiarul cambiei.17
Valoarea creditului acordat de banca comer cială prezentatorului cambiei (VC sc) se calculează
astfel:
VC sc= VN – scont= VN – VN∙t sc∙nz
360
unde: VN= valoarea nominală a cambiei;
tsc= taxa scontului;
nz= numărul de zile cuprins între data scontării și data scadenței.
b) Rescontarea
Este o o perațiune prin care o bancă comercială care a scontat deja o cambie se prezintă la banca
centrală pentru a obține un credit. Valoarea creditului acordat de banca centrală reprezintă valoarea
actuală la rescontare, calculată ca diferență între valoarea nominală și rescont (dobânda percepută
de banca centrală). Rescontul se calculează pe baza taxei de rescont (taxa oficială a scontului).
VC resc= VN – rescont= VN – VN ∙ t resc ∙ 𝑛𝑧
360
unde: VC resc= valoarea creditului acordat de banca centrală băn cii comerciale;
VN= valoarea nominal a cambiei;
tresc= rata dobânzii;
nz= număr de zile cuprins între data rescontării și data scadenței.

17 Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul produselor și serviciilor bancare , Editura Economică, Bucure ști, 2009,
pg. 132 -133

13
Atât băncile comerciale în cazul scontării, cât și banca centrală în cazul rescontării vor efectua o
analiză a camb iilor înainte de scontarea, respectiv rescontarea acestora, analiză din care să rezulte
siguranța lor.
c) Operațiunile cambiale asiguratorii: au loc atunci când, în urma analizei cambiilor, aceastea
prezintă nesiguranță.
c1. Pensiunea cambiilor: presupun e răscumpărarea cambiei de către prezentatorul acesteia înainte
de scadență. Băncile primesc în pensiune cambiile și le achită prezentatorului la valoarea actuală,
care este mai mică decât valoarea nominală, diferența fiind dobânda percepută de bancă. Acea stă
operațiune nu presupune trecerea cambiilor în posesia băncii.18
c2. Gajul cambiilor: reprezintă acea operațiune în care cambiile sunt prezentate băncii drept o
garanție mobiliară a unui împrumut pe care urmează să -l acorde împrumutatului. Mărimea
împru mutului este inferioară mărimii cambiilor gajate, iar termenul de rambursare a acestuia
precede scadența cambiei, la rambursare, debitorului restituindu -i-se cambiile gajate și urmând să
le încaseze el de la tras. Cambiile gajate rămân la bancă pe toată pe rioada împrumutului, iar o
eventuală nerambursare duce la deposedarea de garanție.19
Ambele operațiuni cambiale asiguratorii se efectuează atât de băncile comerciale, cât și de banca
centrală.
2.1.2. Biletul la ordin este un titlu de credit sub semnătură privată prin care emitentul, în calitate
de debitor se obligă să plătească o sumă de bani fixată la un anumit termen sau la prezentare, unei
alte persoane denumite beneficiar, care are calitatea de creditor.
Spre deos ebire de cambie, biletul la ordin este o promisiune de a plăti, în acest caz emitentul este
plătitorul, sau altfel spus, trasul este aceeași persoană cu trăgătorul. Numărul persoanelor implicate
initial în circuitul biletului la ordin se reduce la două.20
Regulile care se aplică cambiei în legătură cu plata, scadența, girarea și protestul sunt valabile și
pentru biletul la ordin, singura excepție fiind acceptarea. Conform legii, biletul la ordin nu se
prezintă la acceptare, emitentul fiind, chiar din moment ul emiterii titlului, principalul obligat la
plata acestuia.

18 Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 176 -177
19 Teodor Roșca, Monedă și credit , Casa de editură „Sarmis”, Cluj -Napoca, 1996, pg. 144
20 Pavel V. Ungurean, Banking. Produse și operațiuni bancare , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2001, pg. 55

14
Participanții la circuitul biletului la ordin:
• emitentul – este debitorul, cel care este dator și se obligă la plată ;
• beneficiarul – este creditorul, cel care urmează să încaseze suma.21
Circuitul biletului la ordin

Figura nr. 2. Circuitul biletului la ordin22
Valabilitatea biletului la ordin este dată de următoarele mențiuni obligatorii prevăzute în Legea
cambiei și a biletului la ordin nr. 58/1934, modificat ă prin Legea nr. 83/1994 și anume:
• Denumirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba
întrebuințată pentru redactarea acestui titlu ;
• Promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată;
• Arătarea scadenței (trebuie să fie posibilă și certă);
• Arătarea loc ului unde plata trebuie făcută (locul de plată sau localitatea și adresa exactă
unde s -a stabilit să se efectueze plata acestuia);
• Numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută (beneficiarul);
• Arătarea datei (unică, posibilă și certă) și a locului emiterii;
• Semnătura emitentului (autografă, manuscrisă, redactată cu pix sau cerneală neagră sau
albastră).
Formula de angajare a obligației este „voi plăti în schimbul acestui bilet la ordin” sau „mă oblig
să plătesc…”. Această promisiune treb uie să fie clară, precisă și necondiționată.23

21 Lucian C. Ionescu, Băncile și operațiunile bancare , Editura Economică, Institutul Bancar Român, București, pg.
357
22 Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul produselor și serviciilor bancare , Editura Economică, București, 2009,
pg. 134
23 https://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=25017 consultat la 25.06. 2019 Emitent Beneficiar Emiterea biletului la ordin (2)
Prezentarea la plată a biletului
la ordin (3) Încheierea contractului de achiziție (1)
Stingerea creanței (plata) (4)

15
Ca instrument de plată, din punct de vedere juridic, biletul la ordin este decontat în conformitate
cu Regulamentul BNR nr.10/1994.
2.1.3. Cecul este un titlu de credit, utilizat mai mult ca instrument de pla tă, prin care o persoană
numită trăgător dă ordin altei persoane numită tras (de obicei banca trăgătorului) să plătească la
vedere o anumită sumă de bani beneficiarului, sau de a trece această sumă în contul său.
În România, cecul poate fi emis doar asupr a unei bănci; prin legea din 1934 este interzisă emiterea
cecurilor asupra comercianților.24
Cecul este un intrument de plată utilizat numai de titularii de conturi bancare cu disponibil
corespunzător, creat printr -un depozit bancar, din operațiuni de înc asări sau prin acordarea unui
credit bancar.25
Emiterea unui cec fără acoperire, adică fără să existe disponibilități bănești în cont, este
supusă sancțiunilor civile și penale. Acest fapt nu duce la nulitatea cecului, el putând fi onorat la
scadență, dac ă în intervalul de timp dintre emitere și prezentarea la încasare trăgătorul procură
trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec.26
În mod normal, în emiterea unui cec, sunt implicate trei părți :
• Trăgătorul este persoana care emite (scrie) c ecul, fiind titularul unui cont bancar care va fi
debitat când cecul va fi plătit;
• Beneficiarul este cel care va încasa cecul; acesta poate fi un terț sau însuși trăgătorul, dacă
are nevoie de numerar;
• Trasul este întotdeauna banca unde trăgătorul își are deschis contul. Trasul este un prestator
de servicii; va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în
contul său.27
Valabilitatea cecului este dată de următoarele mențiuni obligatorii ale cecului:
➢ denumirea / sigla societății bancare trase și adresa acesteia;
➢ seria și numărul cecului;
➢ înscrisul „plătiți în schimbul acestui cec”;

24 Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 174, 177
25 Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul produselor și serviciilor bancare , Editura Economică, București, 2009,
pg. 122
26 Ioan I. Trenca, Tehnică bancară – suport de curs , Editura Casa cărții de știință, Cluj -Napoca, 2011, pg. 90
27 Lucian C. Ionescu, Băncile și operațiunile bancare , Editura Economică, Institutul Bancar Român, București, pg.
348

16
➢ data și locul (localitatea) emiterii cecului;
➢ suma ce urmează a se plăti în cifre și în litere (spațiile rămase libere se barează pentru
evitarea fraudelor);
➢ numele, adresa, codul fiscal, numărul contului trăgătorului (client al unității bancare trase)
și semnătura (însoțită de amprenta ștampilei);
➢ numele beneficiarului, numărul contului și unitatea bancară la care acesta are cont deschis;
dacă beneficiarul este același cu trăgătorul, este un cec de retragere de numera r.28
Termenele de prezentare la plată a cecurilor de către beneficiarii acestora sunt reglementate de
băncile centrale. În România, aceste termene sunt de: 8 zi le, dacă cecul este plătibil în aceeași
localitate în care a fost emis, și de 15 zile în celelalte cazuri. Aceste termene sunt calculate
începând cu ziua următoare datei de emitere a cecului.
Circulația cecului
Pentru circulația unui cec sunt următoarele posibilități:
a) remiterea, care apare în cazul cecului la purtător, care în emiteri nu indică expres beneficiarul
sau poartă mențiunea „la purtător”. În acest caz, plata cecului se va face fie persoanei desemnate
ca beneficiar, fie deținătorului cecului;
b) cesiunea de creanță ordinară are loc în cazul în care cecul este emis pe numele unei anumite
persoane și conține mențiunea „nu la ordin”, Încasarea cecului o face numai persoana nominalizată
pe cec;
c) girarea este operațiunea prin care se transmit, od ată cu remiterea, și toate drepturile rezultate
din cec. Girarea este o mențiune specială făcută pe spatele cecului.29

28 Daniela Zăpodeanu, Moned ă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 178
29 Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul produselor și serviciilor bancare , Editura Economică, București, 2009,
pg. 123

17

Figura nr. 3. Circuitul cecului
Se disting mai multe tipuri de cecuri , care sunt grupate după următoarele criterii în funcție
de anumite particularități:
a) Din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul :
• cec nominativ – are înscris numele beneficiarului;
• cec la ordin – poate fi transmis altei persoane prin gir, cu toate drepturile ce decurg din
aceasta;
• cec la purtător – nu are înscris numele beneficiarului la emitere; este plătibil în momentul
prezentării; acest tip de cec nu există în țara noastră.
b) După modul de înca sare:
• cec pentru numerar – se folosește pentru obținerea de numerar de la bancă (este des utilizat
de către societățile bancare în România);
• cec de virament (de decontare) – este cecul standard, pentru care operațiunea de creditare a
contului curent echivalează c u plata cecului; este doar un instrument de plată prin care se
efectuează plățile între doi agenți economici;
• cec certificat – este cecul prin care beneficiarul cere trăgătorului o confirmare bancară pe
cec din care să rezulte expres existența disponibilulu i în contul trăgătorului;
• cec barat – este tipul de cec care are două linii paralele, verticale sau oblice trasate pe fața
acestuia, ce implică o încasare a acestuia în bancă, doar prin cont, nefiind posibilă încasarea
directă în numerar. Poate fi cec cu ba rare generală – care poate circula prin gir, neavând
înscrisă între barare denumirea băncii, aceasta fiind menționată de ultimul giratar, sau cu
barare specială – care are înscrisă denumirea unei băncii între cele două bare, caz în care
poate fi plătit numai către acea bancă; Trăgător Beneficiar
Banca plătitoare
(tras) Banca
beneficiarului Livrare/ prestare (1)
Remitere cec (2)
Depunere cec
spre încasare (3) Stingere prin plata
cecului creanță (6) Emitere carnet
de cecuri (1’)
Transfer bancar (5)
Remitere cec la plată (4)

18
• cec de călătorie – este tipul de cec care are înscrisă o anumită sumă standard apriori, prin
intermediul căruia se va ridica numerar de la bancă sau alte instituții specializate în timpul
unor călătorii în țară și în străinătate. Acest ti p de cec nu implică existența unui cont bancar
și este emis la ghișeele băncilor sub sigla unor companii specializate (Master Card,
American Express etc.);
• cecul poștal – pentru transmiterea sumelor prin poștă spre persoane fizice sau juridice.
c) În funcți e de părțile angajate în derularea plăților :
• cec personal – emis de persoane fizice și juridice non -bancare;
• cec circular – emis de o bancă asupra unităților sale bancare sau asupra altei bănci.30
Pentru a preveni incidentele de plăți produse de titularii d e cont cu cambii, cecuri și bilete
la ordin, în baza Regulamentului nr. 3/1996 al Băncii Naționale a României s -a organizat
funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți (1997). Baza de date a CPI este organizată în două
fișiere: – fișierul național de inci dente de plăți, care are trei componente: fișierul național de cecuri,
fișierul național de cambii și fișierul național de bilete la ordin;
– fișierul național al persoanelor cu risc.31
Un cec poate fi supus următoarelor operațiuni :
a) Certificarea – conține confirmarea băncii aflată în postura de tras, referitoare la existența banilor
în contul clientului trăgător. Confirmarea se efectuează prin aplicarea de către bancă a ștampilei
cu înscrisul „certificat” însoțită de numele, prenumele și semnătura contabilului șef al băncii,
precum și de ștampila băncii în spațiul liber din dreapta unității bancare trase.
Certificarea se face pe baza unei cereri depuse la bancă în acest sens, urmând ca banca să blocheze
suma într -un cont deschis pe num ele trăgătorului „cecuri certificate”, pe baza unei note contabile
întocmită în două exemplare.
b) Girarea – operațiunea prin care beneficiarul cecului (girant), transferă altei persoane (giratar)
toate drepturile ce revin din cecul în cauză. Transferul se face în baza unei mențiuni scrise. În cazul
în care trăgătorul a scris mențiunea „nu la ordin” cecul este transmisibil doar prin cesiune de
creanță.

30 Bogdan Căpraru, Activitatea ban cară. Sisteme, operațiuni și practici. , Editura C.H. Beck, București, 2010, pg. 127 –
128
31 https://www.bnr.ro/Centrala -Incidentelor -de-Plati -(CIP) -718.aspx consultat la 25.06.2 019

19
c) Avalizarea – o operație prin care o terță persoană, numită avalist garantează o obligație asumată
de un a din persoanele obligate prin cec, denumită avalizat. Această operațiune se înscrie fie pe
cec, fie pe un adaos al acestuia prin formula „pentru aval” urmată de semnătura avalistului.
Avalizarea poate fi efectuată și pe o copie sau un duplicat al cecului și nu poate fi condiționată.32
2.2. Titlurile de credit ale datoriei publice și obligatare , pe termen scurt sau pe termen lung,
emise de unități private sau de stat:
2.2.1. Bonurile de casă sunt titluri de credit create de bănci care s -au extins cu timpul și la
întreprinderi. Bonurile de casă emise de bănci poartă denumirea de certificate de depozit. Sunt
emise pentru acoperirea de goluri temporare de trezorerie. Sunt deci împrumuturi pe termen scurt,
purtătoare de dobânzi, materializate în titluri la purtă tor sau nominative negociabile pe piața
financiară. Cel mai frecvent, dobânda pentru bonurile de casă se plătește de mai multe ori pe an,
caz în care rata anuală actualizată a dobânzii este mai mare decât rata anuală a dobânzii. Rata
actualizată arată rand amentul titlurilor prin capitalizarea dobânzii (certificate de depozit cu
capitalizare).33
2.2.2. Certificatele de trezorerie , cunoscute și sub denumirea generică de bonuri de tezaur, sunt
titluri de credit emise de stat de obicei prin trezoreria publică pentru acoperirea unor deficite
bugetare. Ele se aseamănă cu bonurile de casă.
Există două categorii de certificate de trezorerie:
• tipărite – sunt instrumente ale creditului public, put ând fi subscrise în orice moment, la
locurile de plasare, fiind rezervate persoanelor fizice și instituțiilor nefinanciare;
• în cont curent – nu se materializează în înscrisuri, ci apar prin înregistrarea lor în conturi
curente deschise la banca centrală pe numele celor care subscriu. Ele sunt rezervate
instituțiilor financiare.
Certificatele de trezorerie sunt emise la licitație, dobânda aferentă rezultând din aceste operațiuni
și atestă datoria flotantă a statului.34
Ele reprezintă titluri de credit transmisibile, scontabile și purtătoare de dobândă. Fiind purtătoare
a unei dobânzi superioare celei practicate de bănci la depozitele atrase, certificatele de trezorerie
au devenit atractive și pentru băncile comerciale. A stfel băncile comerciale au creditat statul,

32 Pavel V. Ungurean, Banking. Produse și operațiuni bancare , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2001, pg. 47 -48
33 Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 180
34 Teodor Roșca, Monedă și credit , Casa de editură „Sarmis”, Cluj -Napoca, 1996, pg. 149

20
reducând ponderea creditelor acordate agenților economici (adică tocmai funcția de bază a
băncilor, cea de finanțare a economiei).35
2.2.3. Obligațiunile sunt instrumente de credit (și de valoare), pe termen med iu și lung, emise de
societăți comerciale sau de autorități ale administrației publice centrale și locale prin care emitenții
urmăresc să își procure resurse împrumutate, renunțând la creditul tradițional sau complementar
cu acesta.
Obligațiunile certific ă deținătorului dreptul de a încasa o dobândă și de a recupera suma
investită: dintr -o dată la scadență sau în tranșe, pe durata de viață a împrumutului. Obligațiunile
sunt titluri de creanță negociabile.36
Clasificarea obligațiunilor
a) În funcție de emi tenți distingem următoarele tipuri de obligațiuni:
• ale întreprinderilor și băncilor – emise pentru mobilizarea de capital suplimentar, pe termen
mijlociu și lung; dobânda plătită de emitent pentru asemenea obligațiuni provenind din
profitul suplimentar obținut ca urmare a angajării capitalului suplimentar;
• ale statului – cunoscute și sub denumirea de rente, sunt emise de stat prin trezoreria publică,
cu scopul de a -și acoperi unele cheltuieli care nu pot fi acoperite pe seama veniturilor
ordin are ale statului. Statul amortizează aceste obligațiuni prin răscumpărarea lor ulterioară
sau mai are posibilitatea de a converti împrumuturile, prin înlocuirea obligațiunilor vechi
cu altele noi, dar cu o dobândă mai mică;
• ale municipalităților – sunt emis e de organele administrației locale de stat în scopul
mobilizării de capital suplimentar necesar realizării unor obiective ce privesc doar
localitatea respectivă;
• obligațiuni ipotecare (scrisuri funciare) – sunt emise de băncile ipotecare pe baza
contractel or de ipotecă asupra pământurilor, imobilelor (încheiate între debitor și banca
ipotecară) și cedate debitorilor.37
b) După modul de identificare a proprietarului:
• la purtător – nu au înscris numele proprietarului, obligațiunea aparținând celui ce o deține;

35 Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 180
36 http://www.ase.ro/upcpr/profesori/160/Emisiunea%20si%20evaluarea%20OBLIGATIUNILOR.ppt consultat la
02.05.2019
37 Teodor Roșca, Monedă și credit , Casa de editură „Sarmis”, Cluj -Napoca, 1996, pg. 150 -151

21
• nominative – prezintă numele proprietarului înscris pe certificat (sau în cont).
c) După forma de emisiune:
• materializate (pe suport hârtie);
• dematerializate (emise prin înscriere în cont).
d) După tipul de venit pe care îl generează, obligațiunile emise de stat pot fi:
• obligațiuni cu dobândă – sunt emise la o valoare nominală, valoare care, de regulă, se
rambursează la scadență și generează venituri din dobânzi care se plătesc în conformitate
cu condițiile emisiunii (numărul de plăți ale dobânzii este egal cu numărul de cupoane ale
obligațiunii);
• obligațiuni cu cupon zero , denumite și obligațiuni cu discount (sau cu reducere) – sunt
emise la un preț de emisiune mai mic decât valoarea nominală care este plătită la
scadență. Câștigul investitorului este reprez entat de diferența dintre prețul de cumpărare
plătit de deținător și prețul de răscumpărare la scadență.38
• obligațiuni cu dobândă variabilă – emise în perioadele în care rata dobânzii înregistrează
fluctuații mari (îndeosebi în sensul creșterii); rata dobân zii pentru aceste obligațiuni variază
în funcție de variația dobânzii pe piață; remunerația deținătorilor de obligațiuni se
realizează în funcție de o rată de referință (LIBOR de exemplu);
• obligațiuni cu participație – asigură posesorilor, pe lângă remunera ția sub formă de
dobândă, sume majorate cu un indice în funcție de cifra de afaceri a emitentului.
e) Obligațiunile emise de întreprinderi, pe langă cele clasice, mai pot fi:
• obligațiuni convertibile în acțiuni – permit ca la cererea deținătorului și în cadrul unei
perioade determinate, să fie convertite pe un anumit număr de acțiuni ale societății
emitente;
obligațiuni rambursabile în acțiuni – în locul lichidităților, deținătorul obligațiunilor, la scadență,
primește acțiuni în condiț iile prevăzute la emisiune.39

38 http://www.ase.ro/upcpr/profesori/160/Emisiunea%20si%20evaluarea%20OBLIGATIUNILOR.ppt consultat la
02.05.2019
39 Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 181 -182

22
2.3. Cardul – instrument modern de plată și de credit
Cardul reprezin tă instrumentul de plată specific al monedei electronice. Cu ajutorul lui se pot
efectua plăți din conturi personale sau se poate retrage (depune) numerar în acele conturi,
utilizându -se infrastructura plăților electronice.40
Deținătorul unei cărți de credit (card) are posibilitatea să obțină mărfuri și servicii de la
orice entitate economică fără a plăti pe l oc, acceptând doar documentele pentru plată (bonuri și
facturi doveditoare).41
Cardurile au apărut în anul 1960, când Bank of America (în prezent VISA International) a
materializat ideea de creditare pe baza cardului plastic. În paralel cu extinderea rețe lelor de
utilizatorii și acceptanți, s -au dezvoltat sisteme de decontare interbancară a tranzacțiilor prin
carduri. În 1966 un grup de 16 bănci înființează Asociația Interbancară de Carduri, redenumită în
1979 Master Card.
În prezent, cardul este cel mai m odern și unul dintre cele mai utilizate instrumente de plăți și de
credit în întreaga lume. El reprezintă un succes al banking -ului modern și este un instrument
integrat de acces la cele mai diversificate servicii bancare informatizate. Anul 2000 marchează
esențial extinderea folosirii cardurilor în țara noastră.42
Există mai multe categorii de carduri, clasificate după numeroase criterii, însă cele mai
importante sunt:
a) Criteriul funcțiilor îndeplinite (modul de acoperire al cheltuielilor), în funcție de care distingem
debit carduri și credit carduri.
Debit cardurile (cartea de debit) permite deținătorului său să îi fie debitată , în mod direct,
contravaloarea bunurilor, serviciilor achiziționate și/sau numerarului folosit (prin ATM) pe seama
fondurilo r din contul său. Titularul unui astfel de card poate efectua plăți în limita disponibilităților
sale bănești din cont sau, dacă a încheiat în prealabil o convenție cu banca, un credit în descoperit
de cont (pentru ca banca să autorizeze plăți și după ce propriile sale fonduri au fost cheltuite).

40 Vasile Turliuc, Politici monetare , Editura Polirom, 2002, pg. 151
41 Teodor Roșca, Monedă și credit , Casa de editură „Sarmis”, Cluj -Napoca, 1996, pg. 149
42 Vasile Turliuc, Politici monetare , Editura Polirom, 2002, pg. 152

23
Credit cardurile (cartea de credit) indică faptul că deținătorului i -a fost deschisă o linie de credit
care îi permite să achiziționeze bunuri și servicii și/sau numerar, în limita unui plafon stabilit în
prealabi l.43
b) Criteriul calității emitentului, în funcție de care distingem carduri emise de bănci , care fac parte
din instrumentele de plată și retragere autorizate propuse de bănci. Extinderea lor după 1970 în
întreaga lume a făcut ca numărul deținătorilor și volumul plăților prin carduri bancare să crească
considerabil; și carduri emise de societăți nonbancare , precum lanțuri de magazine, cluburi private,
benzinării, firme ce vând prin corespondență, etc., care pe lângă recunoașterea calității de membru,
asigu ră posibilitatea efectuării de cheltuieli în timp real fără a mai fi pusă problema dimensiunii la
un moment dat a disponibilităților proprii.44
c) Criteriul modului de stocare a informațiilor, în funcție de care distingem carduri magnetice ,
care conțin toa te informațiile esențiale despre deținătorul de card și sunt confecționate din material
plastic, iar pe verso prezintă o bandă magnetică; și carduri cu microprocesor , smartcardurile
(apărute în anii ’90) care au o memorie cu circuite integrate (chip) și ca re includ dispozitive
electronice. 45
Avantajele utilizării cardurilor se regăsesc la bancă, la comerciant și la utilizatori.
➢ Banca are avantajul comisioanelor ridicate perccepute atât de la utilizator în cazul cumpărării
bunurilor și serviciilor și în cazul retragerilor de numerar, cât și de la comercianții care acceptă
achitarea mărfurilor și serviciilor cu carduri. De asemene a, prin utilizarea cardurilor se
constată reducerea considerabilă a cheltuielilor legate de funcționarea ghișeelor bancare;
costurile bancare pentru operarea cardurilor sunt reduse comparativ cu costurile antrenate de
utilizarea cecurilor sau a numerarului .
➢ Comerciantul are avantajul garanției plății, adică contul său este creditat imediat după vânzarea
mărfurilor și serviciilor (prin utilizarea cardului) cu contravaloarea acestora. Totodată, sunt
eliminate riscurile determinate de utilizarea numerarului.

43 Lucian C. Ionescu, Băncile și operațiunile bancare , Editura Economică, Institutul Bancar Român, București, pg.
407, 412
44 Pavel V. Ungurean, Banking. Produse și operațiuni bancare , Editur a Dacia, Cluj -Napoca, 2001, pg. 137 -138
45 Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul produselor și serviciilor bancare , Editura Economică, București, 2009,
pg. 138, 140 -141

24
➢ Utilizatorul cardului are de asemenea avantajul eliminării riscului legat de utilizarea
numerarului, precum și cel de a cumpăra bunuri și servicii fără completarea vreunui document,
printr -o mare operativitate a tranzacției.
➢ În România, emiterea cardurilor de către societățile bancare este prevăzută de Regulamentul
nr.6/1995 al BNR. Pentru derularea tranzacțiilor prin carduri a fost constituită societatea
comercială ROMCARD (în 1993) specializată și în prelucrarea automată a operațiunilor
derulate prin carduri, ce constituie o societate de legătură între băncile românești și sistemul
de utilizare internațională a cardurilor. Anul 1996 poate fi considerat anul de începere a
emisiunii de carduri în România. Dintre cadurile emise de bănci, menționăm: PRIMACARD
(emis de B.R.D.), VISA Clasic (Banca Agricolă, B.C.R.), Eurocard -Mastercard (B.C.R.,
Banca „Ion Țiriac”), VISA Clasic Prospera (BancPost).46

Cap. 3. Titlurile de credit participative (asociative)
Acestea sunt: acțiunile și părțile sociale.
3.1. Acțiunile prezintă o dublă calitate: atât de titlu de proprietate, cât și de titlu de credit.
În calitate de titlu de proprietate, acțiunea conferă deținătorului său două drepturi: de a
obține un venit sub formă de dividend, drept pe care îl au toți deți nătorii de acțiuni și de a participa
la conducerea societății respective, drept care revine doar celor care dețin pachetul de control
asupra acțiunilor (un anumit procent din totalul acțiunilor emise).
Calitatea ei de titlu de credit izvorăște din conținu tul economic pe care îl are și se bazează
pe următoarele considerente: interesul acționarului de ași fructifica capitalul și interesul unei
societăți pe acțiuni de a procura capital, concretizate într -o relație care are caracter de credit; și
posibilitatea acționarilor de a -și vinde acțiunile, reconstituindu -și astfel capitalul avansat inițial,
procedeu folosit în orice relație de credit.47
Acțiunile sunt titluri cu caracter asociativ, în numerar sau de aport, indivizibile, de valoare
egală din capitalul s ocial al societății emitente. Acestea pot fi emise în formă materializată sau în
formă dematerializată, prin înscriere în cont.
În funcție de înscrierea numelui posesorului, acțiunile pot fi nominative sau la purtător .

46 Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Unive rsității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 183
47 Teodor Roșca, Monedă și credit , Casa de editură „Sarmis”, Cluj -Napoca, 1996, pg. 152

25
Cele mai numeroase dintre acțiuni sunt acțiunile obișnuite , care prezintă o cotă -parte din
capitalul social al emitentului și presupun acceptarea riscurilor cu care se confruntă societatea
emitentă. Dau dreptul de obținere a unui dividend, dreptul de vot î n adunările generale și
extraordinare ale societății emitente, dreptul de a supraveghea gestiunea societății și de a parcipica
la lichidarea acesteia în caz vânzare sau dizolvare.
Pe lângă acțiunile obișnuite (ordinare), există și alte tipuri:
– acțiuni privilegiate : dau dreptul la un divident fix, ce trebuie plătit înainte de atribuirea
dividendelor pentru celelalte acțiuni, iar dacă profitul realizat de societate permite, repartiția unui
dividend suplimentar;
– acțiuni cu dividend prioritar fără drept de vot : prezintă prioritate la distribuirea dividendelor;
– acțiuni cu drept de vot privilegiat : acțiuni ale fondatorilor, emise în scopul protejării întreprinderii
de amestecul abuziv al unor terți;
– acțiuni cumulative : cumulează în valoare nominală și dividendele cuvenite pe anii expirați;
– acțiuni gratuite , conferite vechilor acționari în cazul unor emisiuni noi de acțiuni realizate de
societatea respectivă;
– acțiuni gratuite către creditori , conferite cu acordul scris al creditorilor, în vederea com pensării
datoriilor întreprinderii față de aceștia, cee ce determină concomitent o creștere a surselor proprii
și o scădere a celor împrumutate.
În România, potrivit Legii nr. 31/1990, cu modificările ulterioare, toate acțiunile sunt ordinare.48
3.2. Părț ile sociale reprezintă diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă
materială, de valoare egală, indivizibile, nenegociabile și care nu sunt purtătoare de dobânzi;49 Ele
atestă aportul persoanelor fizice sau juridice în formă bănească sau î n natură la formarea
patrimoniului unei societăți comerciale cu răspundere limitată. Posesori acestora au dreptul să
încaseze o parte din profitul societății respective, însă răspund față de obligațiile sociale numai în
limita aportului lor la capital.50

48 Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 184 -185
49 http://www.onrc.ro/documente/legislatie/noi/legea_nr_1_2005_modif_26.10.2011.pdf consultat la 05.05.2019
50 Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. I nstituții monetare și de credit , Editura Universității din Oradea, Oradea,
2005, pg. 185

26
Cap. 4. Alte instrumente de plat ă și de credit
4.1. Acreditivul documentar este un instrument de plată frecvent utilizat în comerțul
internațional. El constituie angajamentul unei bănci de a plăti vânzătorului de bunuri/ prestatorului
de servicii o anumită sumă de bani condiționată de prezentarea unor documente specifice în
acred itiv, care să dovedească livrarea mărfii/ prestarea serviciilor.
Acreditivul documentar oferă vânzătorului un angajament irevocabil de plată din partea
băncii și, în același timp, îi oferă cumpărătorului siguranța că plata se va efectua numai contra
prezentării documentelor ce atestă livrarea mărfurilor/ prestarea serviciilor, în conformitate cu
termenii și condițiile acreditivului.
Participanții la circuitul acreditivului documentar sunt:
• Ordonatorul – inițiatorul tranzacției, cel care solicită deschide rea acreditivului. Acesta este
importatorul/ cumpărătorul. El va detalia băncii termenii și condițiile acreditivului;
• Banca emitentă – este banca ordonatorului, căreia i se dă ordin de deschidere a acreditivului;
• Banca notificatoare sau avizatoare – este ban ca care primește detalii cu privire la acreditiv
de la banca emitentă și avizează beneficiarul despre primirea acreditivului și remite
documentele primite de la beneficiar băncii emitente, după livrarea mărfii/ prestarea
serviciilor. Banca notificatoare va verifica acreditivul, înainte de a -l transmite
beneficiarului, pentru: autenticitate, fezabilitate, reglementări de control valutar;
• Beneficiarul – este cel în favoarea căruia se emite acreditivul (exportatorul/ vânzătorul).

Figura nr. 4. Circuitul acreditivului documentar51

51 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici. , Editura C.H. Beck, București, 2010, pg. 129 –
130 Exportator
(beneficiar ) Importator
(ordonator)
Banca exportatorului
(notificatoare) Banca importatorului
(emitentă) Livrarea (6)
Remiterea
documentelor
contra plății (9) Ordin de
deschidere
a AD (1)
Deschiderea acreditivului (2) Depunerea setului
de documente (7)

Pata (8) Avizarea
exporta –
torului (3)

27

4.2. Scrisoarea de garanție bancară este un document accesoriu, utilizat în cadrul unor modalități
de plată ce privesc schimburile economice internaționale sau al unor contracte cu obiective precise
și reprezintă un angajament scris, irevocabil asumat de banca emitentă de a plăti o sumă prestabilită
în cazul în care un terț nu își respectă obligațiile de livrare de marfă, prestare de servicii sau cele
de plată.
Pentru garantarea îndeplinirii obligațiilor contractuale de către vânzător, cumpărătorul îi solicită
acestuia prezentarea unei garanții din parte unui terț garant, care de cele mai multe ori este o bancă.
Participanț ii care intervin într -o scrisoare de garanție bancară sunt:
• Ordonatorul/ debitorul principal – este cel la solicitarea căruia se emite garanția bancară, el
fiind de regulă un client al băncii emitente;
• Beneficiarul garanției – este cel în favoarea căruia ban ca va emite scrisoarea de garanție,
deci cel în favoarea căruia se va efectua plata în caz de neîndeplinire de către debitorul principal a
obligațiilor contractuale;
• Banca garantă – este cea care emite garanția, angajându -se solidar alături de debitorul
principal, client al său, pentru cazul în care acesta ar refuza sau nu ar fi în măsură să onoreze el
însuși obligația garantată.52

52 Ioan I. Trenca, Metode și tehnici bancare – principii, reglementări, experiențe. , Editura Casa cărții de știință, Cluj –
Napoca, 2008, pg. 137 -138

28
Cap. 5. STUDIU DE CAZ
Utilizarea instrumentelor de credit la banca BRD

5.1. Descrierea b ăncii BRD – Groupe Société Gé nérale
BRD – Groupe Société Générale a fost înființată la 1 decembrie 1990 ca bancă comercială
independentă, sub forma juridică de societate pe acțiuni, cu capital majoritar deținut de statul
român, prin preluarea activelor și pasivelor Băncii de Investiții.
Société Générale a fost înființa tă în 1864 ca societate bancară înregistrată în Franța. Société
Générale este unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare.
În martie 1999, Société Générale a achiziționat un pachet de acțiuni reprezentând 51% din
capitalul social al Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD), majorandu -și deținerea până la
58,32% prin cumpărarea, în anul 2004, a pachetului deținut de statul român. La 31 decembrie
2018, Société Générale deținea 60,17% din capitalul social.
BRD face parte din rețeaua inter națională a Société Générale, gestionată de Divizia
internațională de retail și servicii financiare (IBFS), care oferă o gamă largă de produse și servicii
către clienți, cuprinzând persoane fizice, profesii liberale și companii.
Începând cu anul 2001, BRD – Groupe Société Générale funcționează ca societate deschisă
pe acțiuni, acestea fiind admise la tranzacționare pe o piață reglementată, acțiunile Băncii fiind
listate la categoria Premium a Bursei de Valori București.53
BRD este unul din liderii pieței b ancare pentru persoane fizice. Ea numără 2,3 milioane de
clienți, care intră în contact cu banca prin intermediul sucursalelor clasice, al internetului, al
telefonului mobil, dar și cu ajutorul unui call center performant. BRD se află în topul băncilor car e
activează pe piața creditelor pentru persoane fizice și pe cea a cardurilor bancare. Forța de vânzare
a băncii acționează printr -o rețea de 900 de unități. Banca este unul dintre marii finanțatori ai IMM –
urilor, precum și unul dintre cei mai importanți j ucători pe piața de corporate banking din
România.54

53 https://www.brd.ro/despre -brd/despre -noi/despre -brd/istorie consultat la 28.06 .2019
54 https://www.brd.ro/despre -brd/despre -noi/despre -brd/orientare -produse -si-servicii consultat la 28.06.2019

29
Gama sa de produse și servicii acoperă, pe lângă finanțările clasice, cash managementul,
factoringul intern și extern, serviciile de leasing financiar și operațional și managementul flotelor
auto, prin f ilialele sale BRD Sogelease și ALD Automotive.
BRD a creat un grup financiar care oferă expertiză în investment banking, fuziuni -achiziții sau
structured finance, gestiune de active (BRD Asset Management), credite de consum (BRD
Finance). De asemenea, banc a este prezentă pe piața fondurilor de pensii private și a asigurărilor
de viață prin filialele sale BRD Pensii și BRD Asigurări de Viață.
Cu aproximativ 7.500 de angajati, BRD este cel mai mare angajator din sistemul bancar
românesc.55
5.2. Instrumentele d e credit propriu -zise
a) Utilizarea efectele de comerț la banca BRD
Operațiunile de plată efectuate prin instrumente de debit (cec, cambie, bilet la ordin) se
realizează în conformitate cu legislația aplicabilă acestora, precum și cea privind Centrala
Incidentelor de Plăți (CIP). Clientul este obligat să depună la bancă in strumentele de debit în
vederea decontării lor, în termenele legale stabilite de reglementările în vigoare care le guvernează,
astfel încât să se asigure că nu se expune pierderii dreptului de dresare a protestului și a regresului
și să permită băncii prez entarea lor la plată în intervalul de timp necesar pentru încasarea lor. Banca
nu este răspunzătoare pentru nerespectarea de către client a termenelor de scadență.
Întocmirea de către client a borderourilor pentru instrumentele de plată este obligatorie î n cazul
instrumentelor de debit. Borderourile vor fi semnate de către persoanele desemnate de
reprezentatul legal al clientului, conform drepturilor atribuite de către reprezentatul legal al
clientului, prin formularul de specimene de semnătură pentru oper ațiuni la nivelul unității
completat la bancă.
În cazul emiterii de instrumente de debit, clientul trebuie să asigure în cont disponibilul necesar
pentru plata acestora la data emiterii (în cazul cecului), respectiv la data scadenței (în cazul
cambiilor ș i biletelor la ordin), încă de la începutul zilei lucrătoare. Conform legislației aplicabile
cecului, cambiei și biletului la ordin și cea privind CIP, clientul răspunde pentru nedecontarea
instrumentelor de debit ca urmare a lipsei totale sau parțiale de disponibil ori a completării unor

55 http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=BRD consultat la
29.06.2019

30
mențiuni eronate, banca având obligația raportării la CIP a incidentelor de plată și informării
organelor de poliție, conform cerințelor reglementărilor aplicabile.
Formularele cec, cambie și bilet la ordin puse la dispoz iție de către bancă în conformitate cu
legislația în vigoare, se vor utiliza pentru plăți realizate numai în lei către beneficiari (rezidenți sau
nerezidenți) care au conturi deschise în lei la instituții de credit din România. În cazul în care prin
instru mentul de debit (cec, cambie și bilet la ordin) se realizează plata unei creanțe a cărei
contravaloare a fost stabilită într -o monedă străină completarea și introducerea la plată a
instrumentelor de debit se va face numai în echivalentul în lei al sumei re prezentând creanța ce
urmează a fi plătită.
În cazul în care clientul solicită băncii închiderea contului curent, acesta predă carnetele/
formularele de cecuri/ cambii/ bilete la ordin neutilizate, puse la dispoziția sa de către bancă. De
la momentul înch iderii contului curent, aceste documente nu mai sunt valabile și nu mai produc
efecte. Banca nu poate fi obligată să onoreze cecuri, cambii, bilete la ordin, alte titluri și/ sau efecte
de comerț după data închiderii contului curent.56
În cazul circuitului intrabancar al efectelor de comerț (în cadrul aceleiași bănci) decontarea
acestora are loc în aceeași zi în care au fost prezentate de beneficiar spre decontare, iar în cazul
circuitului interbancar al efectelor de comerț (între bănci diferite ale particip anților la circuitul
efectelor de comerț), prezentarea spre decontare se face cu două zile înainte de data scadentă
înscrisă pe acestea.
a.1. Circuitul Cambiei constă în următoarele operațiuni:
1) trăgătorul, adică societatea emitentă, care are atât de pl ătit, cât și de încasat emite asupra trasului
(cel care are de plătit) cambia;
2) trasul acceptă cambia;
3) trăgătorul remite cambia beneficiarului;
3) la scadență, beneficiarul depune cambia la banca sa în vederea încasării;
4) banca beneficiarului verifi că cambia și o prezintă spre acceptare băncii trasului;
5) banca trasului verifică valabilitatea cambiei, existența sumelor de plată și debitează contul
curent al clientului său în ziua compensării;
6) banca beneficiarului introduce cambia în compensare și creditează contul beneficiarului.

56 „Condiții generale bancare pentru persoane juridice” ale BRD
https://www.brd.ro/_files/pdf/CGB_PJ_bilingv.pdf consultat la 03.07.2019

31
Exemplu de circulație a unei cambii:
O societate comercială Roseal S.A. vinde de data de 02.07.2019 produse finite unei alte
societăți comerciale, Hipocar S.R.L. cu sediul în Oradea, strada Nufărului, nr. 27. Societatea
Roseal S.A. are sediul în Oradea, strada Moldovei, nr.18, CUI 79082, cont deschis la banca BRD,
IBAN RO51BRDE00437SV2513XX000. Produsele finite se vând pe baza facturii nr. 187 din
data de 02.07.2019 în sumă de 13.500 lei. Societatea comercială Hipocar S. R.L. are cont deschis
la banca BCR, IBAN RO24RNCB003215884372XX00, cod fiscal 278319. De asemenea în data
de 25.06.2019 societatea Roseal S.A. a cumpărat de la societatea comercială Etis S.A. mărfuri în
valoare de 13.500 lei, conform facturii nr. 243. Cei trei agenți economici convin la emiterea unei
cambii cu scadență în 60 de zile.
– Societatea Roseal S.A. emite o cambie care trebuie plătită de societatea comercială Hipocar
S.R.L. societății Etis S.A. la scadență.
– După emiterea cambiei, societatea Roseal S.A. are calitatea de trăgător, societatea comercială
Hipocar se află în pozi ție de tras, iar societatea comercială Etis este beneficiarul cambiei.
– Societatea Roseal S.A. remite cambia societății Etis S.A.
– La scadența cambiei, 30.08.2019, societatea Etis S.A. încasează suma înscrisă în cambie de la
S.C. Hipocar S.R.L.
În ace st fel se achită creditul acordat societății comerciale Roseal S.A. de către societatea Etis
S.A. și totodată se stinge datoria societății comerciale Hipocar S.R.L. față de S.C. Roseal S.A.
Circulația cambiei emise de societatea comercială Roseal S.A. es te prezentată în figura nr. 5

Figura nr. 5. Schema privind circulația cambiei57

57 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici. , Editura C.H. Beck, București, 2010, pg. 128 S.C. Roseal S.A.
trăgător S.C. Hipocar S.R.L.
tras
S.C. Etis S.A.
beneficiar 2) vânzare produse finite 3) emiterea cambiei 4) acceptarea cambiei

32
Cambia va fi regăsită completată cu datele din exemplu în secțiunea „Anexe”.
a.2. Circuitul biletului la ordin se realizează prin următoarele operațiuni:
1) o societate comercială încheie un contract cu altă societate pentru cumpărarea unor bunuri, plata
urmând a se face la o dată ulterioară convenită de cele două societăți;
2) după încheierea contractului, societatea care a achiziți onat bunuri emite un bilet la ordin, prin
care se obligă să plătească la scadență suma datorată vânzătorului, numit și beneficiar/ creditor;
3) la scadență beneficiarul prezintă biletul de ordin spre încasare fie la societatea emitentă, fie la
banca aceste ia, achitându -se suma înscrisă pe acesta;
4) în urma creditării contului beneficiarului are loc stingerea creanței.
Exemplu de circuit al unui bilet la ordin:
Societatea comercială S.C. Aura S.R.L. încheie la data de 03.07.2019 un contract cu firma
Brodart S.R.L. pentru cumpărarea unor mărfuri în valoare de 11.300 lei, conform facturii nr. 318.
– S.C. Aura nu prezintă disponibil în cont la momentul achiziției ș i de comun acord cu S.C. Brodart
plata se va face printr -un bilet la ordin, cu scadența la 60 de zile.
– S.C. Aura are sediul în Oradea, strada Horea, nr. 9, CUI 59227, cont deschis la banca BRD,
IBAN RO51BRDE88451SV761200XXX, iar S.C. Brodart are sediul în Oradea, strada Iasomiei,
nr. 22, cont deschis la banca Transilvania, IBAN RO85BTRLRONCRT09661200XX.
– La scadență, adică după 60 de zile, societatea comercială Brodart S.R.L. prezintă biletul la ordin
spre încasare, achitândui -se suma înscrisă în aces ta.
Circulația biletului la ordin emis de societatea comercială Aura S.R.L. este prezentată în figura nr.
6.

Figura nr. 6. Exemplu de circuit al unui bilet la ordin58
Biletul la ordin va fi regăsit completat cu datele din exemplu în secțiunea „Anexe”.

58 Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul produselor și serviciilor bancare, Editura Economică, București, 2009,
pg. 134 S.C. Aura S.R.L.
emitent S.C. Brodart S.R.L.
beneficiar 1) vânzarea de mărfuri
2) emiterea biletului la ordin
3) prezentarea la pl ată
a biletului la ordin
4) stingerea creanței

33
a.3. Circuitul cecului este reprezentat de următoarele operațiuni:
1) se încheie contractul între cei doi parteneri care convin să onoreze cecul de decontare certificare;
2) plătitorul solicită băncii sale eliberarea unui carnet cu file cec certificate, depune ordinul de
plată pe suport hârtie (OPH ) prin care separă sumele aferente într -un cont de depozit;
3) banca plătitorului verifică oportunitatea eliberării carnetului cec cu file certificate către clientul
său, verifică existența sumelor aferente, constituie depozitul colateral, pune la dispoziț ia
plătitorului carnetul cu file cec certificate confirmate prin semnături și ștampile;
4) furnizorul realizează prestația șii primește din partea partenerului său fila cec a cărei valoare
este egală cu cea a prestației efective;
5) furnizorul prezintă cec ul spre încasare, întocmește borderoul de încasare, îl depune băncii sale,
dispunând încasarea la scadență a acestuia;
6) remiterea documentelor băncii plătitorului (trasului);
7) banca plătitorului identifică cecul, realizează operațiunea de autentificare , îl onorează la plată,
se completează borderoul de încasare în rubrica corespunzătoare ca fiind încasat sau dacă există
motive de refuz se întocmește un formular de refuz la plată;
8) clientului plătitor i se emite un E.C. și borderou de încasare pentru s uma plătită.59
Exemplu de circulație a unui cec:
O societate comercială Roseal S.A. achiziționează la data de 20.06.2019 de la o altă
societate comercială Etis S.A. mărfuri în valoare de 43.000 lei conform facturii nr. 285. Societatea
Roseal S.A. are sedi ul în Oradea, strada Moldovei, nr.18, CUI 79082, cont deschis la banca BRD,
IBAN RO51BRDE00437SV2513XX000, iar societatea Etis S.A. are cont deschis la banca
Transilvania, având IBAN -ul RO85BTRLRONCRT002563XXXX.
– Banca BRD, în baza disponibilităților băne ști din contul societății comerciale Roseal S.A.,
eliberează acesteia un carnet de cecuri;
– La cumpărarea mărfii, societatea comercială Roseal S.A. completează o filă din carnetul de cecuri
cu datele necesare și suma reprezentând contravaloarea mărfurilor achiziționate, după care cecul
este semnat de persoana autorizată și este transmis firmei Etis S.A.;
– După semnarea cecului, societatea comercială Roseal S.A. apare drept trăgător, banca BRD are
calitate de tras, iar societatea comercială Etis S.A. pe ac eea de beneficiar;
– Societatea Etis S.A. prezintă cecul spre încasare la banca Transilvania la data de 27.06.2019;

59 Ioan I. Trenca, Tehnică bancară – suport de curs , Editura Casa cărții de știință, Cluj -Napoca, 2011 , pg. 91 -92

34
– Banca BRD achită suma înscrisă pe cec băncii Transilvania, în contul beneficiarului deschis la
aceasta;
– După această operațiune se sting e datoria societății comerciale Roseal S.A. față de firma Etis
S.A.
Circulația cecului emis de societatea comercială Roseal S.A. este prezentată în figura nr. 7

S

Figura nr. 7. Schema privind circulația cecului60
Cecul va fi regăsit completat cu datele din exemplu în secțiunea „Anexe”.
b) Titlurile de credit ale datoriei publice și obligatare
Adunarea Generală a Acționarilor (A.G.A.) este cea care ia decizia de emisiune de obligațiuni.
Banca BRD a emis obligațiuni pe piața externă în anul 2006 în valoare de 735.000.000 lei.
Valoarea nominal ă unitară a obligațiunilor a fost de 35 lei, cupon de 7,75% fix (randament până
la maturitate), iar scadența acestora era la data de 12.12.2011.61
Ea intermediază vânzarea de obligațiuni, titluri de stat în cazul unei emisiuni deschise. În România
majoritatea emisiunilor de obligațiuni sunt făcute de către stat, cu scopul de ași acoperi deficitele
bugetare.
În cadrul băncii există mai multe tipuri d e fonduri de investiții, printre care și BRD Obligațiuni,
care este un fond deschis de investiții, specializat în plasamente în obligațiuni și instrumente

60 Mădălina Antoaneta Rădo i, Managementul produselor și serviciilor bancare , Editura Economică, București, 2009,
pg. 125
61 https://www.brd.ro/_files/pdf/note -ias-bnr-iun08.pdf consultat la 03.07.2019 S.C. Roseal S.A.
trăgător S.C. Etis S.A.
beneficiar 4) Remiterea cecului tras asupra băncii BRD 2) Încheierea contractului de vânzare -cumpărare
8) Stingerea creanței
Banca BRD
tras Banca Transilvania
banca beneficiarului 7) Achitarea cecului 6) Prezentarea cecului la plată

35
monetare, ce permite obținerea de către clienți a unor performanțe superioare dobânzilor bancare,
acceptând un nivel de risc mediu.62
c) Cardul bancar
Banca BRD oferă clienților săi carduri de debit și, după caz, carduri de debit cu facilitate
de Descoperit autorizat de cont atașate conturilor curente în lei și/sau în valută și carduri de credit.
Acestea pot fi utilizate pentru tranzacții comerciale, inclusiv plata diferitelor servicii și utilități
și/sau eliberare de numerar, atât pe teritoriul României cât și în străinătate (în funcție de tipul
cardului).
La solicitarea clientului, prin completarea for mularelor standard ale băncii, furnizarea datelor de
identificare și după aprobarea cererii de către bancă, aceasta eliberează cardul si codul PIN aferent
acestuia. Vârsta minimă a persoanei care poate solicita emiterea unui card este de 14 ani.
Banca BRD remite deținătorului/ utilizatorului cardul în termen de maximum 45 zile calendaristice
de la data solicitării emiterii acestuia. Deținătorul/Utilizatorul trebuie să semneze cardul pe verso
imediat după primire. PIN -ul, care reprezintă un cod personal de i dentificare furnizat de bancă
pentru a fi utilizat la realizarea operațiunilor cu cardul la terminale de plată electronice și automate
bancare va fi pus la dispoziție de către bancă numai deținătorului/ utilizatorului cardului. Pe de
altă parte codul PIN r eprezintă un element de securitate, are caracter strict personal și confidențial
și nu trebuie dezvăluit, sub nicio formă, indiferent de context.
Pentru a spori gradul de securitate, banca va remite deținătorului/ utilizatorului cardul inactiv.
Acesta se va activa automat la prima operațiune confirmată cu codul PIN, realizată în țară sau
străinătate. Cardul se poate activa oricând pe perioada sa de valabilitate.
Utilizarea cardului:
Cardul poate fi utilizat numai de deținătorul/utilizatorul pe numele căr uia a fost emis și reprezintă
proprietatea băncii. El se poate utiliza începând cu data primirii cardului și până în ultima zi
calendaristică a lunii înscrise pe card.
Operațiunile care pot fi realizate de deținătorii/ utilizatorii de carduri sunt:

62 https://www.brd.ro/companii/pfa -si-profesii -liberale/economisire -si-investitii/fonduri -de-investitii consultat la
03.06.2019

36
a) ach iziționarea de bunuri și/sau servicii furnizate de acceptanți, care au afișată sigla organizației
de carduri aferentă tipului de card emis de bancă (excepție Cardul Sprint, care nu poate fi utilizat
pentru plata facturilor de utilități/ servicii la comerci anți);
b) plata obligațiilor către autoritățile administrației publice care au afișate siglele de acceptare ale
cardului;
c) obținerea de numerar de la ghișeele unităților bancare (proprii, ale BRD sau ale altor acceptanți),
cu condiția prezentării unuii a ct de identitate (dacă acesta este solicitat);
d) obținerea de numerar de la bancomate care au afișate siglele de acceptare ale cardului;
e) efectuarea de plăți de utilități de la bancomatele băncii;
f) accesul la alte servicii opționale oferite de bancă, în baza semnării unor cereri speciale;
g) transfer de fonduri între conturi proprii și/sau aparținând unor terți;
h) obținerea de informații privind soldul contului curent de la bancomate, pe baza PIN -ului, sau
telefonic, pe bază de parolă;
i) schimbarea codului PIN aferent cardului.
Banca BRD poate stabili clienților săi anumite limite de utilizare pentru operațiunile efectuate cu
cardul, limite ce le sunt comunicate acestora în scrisoarea de însoțire a cardului. Aceste limite pot
fi modifi cate la solicitarea deținătorului de card, în urma luării deciziei de către bancă.
De asemenea, banca va debita automat contul curent atașat cardului de debit cu sumele
reprezentând valoarea operațiunilor realizate de către utilizatori/ deținători, cât și a celor realizate
în mod fraudulos în cazul pierderii sau furtului cardului, până la anunțarea băncii de către deținător.
În cazul în care deținătorul/ utilizatorul constată că, în contul său a fost înregistrată o operațiune
de plată neautorizată sau exec utată incorect, acesta are dreptul să inițieze un refuz de plată, în scris,
completând formularul specific pus la dispoziție de către bancă, fără întârziere nejustificată, dar
nu mai târziu de 13 luni de la data debitării.
Banca poate acorda credite pe t ermen scurt, mediu și lung, clientului în condițiile prevăzute
de normele interne ale băncii. Acestea pot fi de consum și imobiliare/ ipotecare. În acest sens,
banca deschide clientului conturi de credit separate pentru fiecare categorie de credit, pe bază de

37
contracte cu termeni și condiții specifice. Acordarea creditelor sau descoperitului de cont pe contul
curent/ liniei de credit atașate cardului de credit se realizează pe baza unei analize de bonitate a
clientului. Acesta se obligă să utilizeze credit ele acordate de banca BRD numai pentru destinațiile
stabilite prin contractele de credit încheiate cu aceasta. Aceste credite se garantează conform
normelor băncii, iar rambursarea lor se face conform contractelor de credit și a graficelor de
rambursare sa u în conformitate cu condițiile specifice pentru descoperitul de cont/ linia de credit
atașată cardului de credit.
Pentru creditele nerambursate la scadențele stabilite, banca are dreptul să perceapă penalități
clientului și să procedeze la executarea sil ită a garanției în condițiile stabilite în contractul de credit.
Banca poate să solicite rambursarea în avans a descoperitului de cont/ creditului/ liniei de credit,
cu respectarea condițiilor contractuale agreate cu clientul.63
Banca BRD ofer ă clienților persoane fizice o gamă variată de carduri bancare, după cum urmează:
a) carduri de credit:
– cardul de credit standard : linia maximă de credit este de 25.000 lei, comisionul de emitere este
0, eferă rate extinse până la 36 de luni și o perioadă de grație de până la 55 de zile, cu dobândă 0,
dacă se achită integral suma utilizată la data scadenței;
– cardul de credit gold: 60.000 lei linie maximă de credit, comisionul de emitere este 0, eferă 6 rate
fără dobândă oriunde în lume, cces VIP în aeroporturile naționale partenere și asigurare de
călătorie extinsă;
– cardul de credit platinum : oferă 115.000 lei linie maximă de credit, reduceri la comercianții
MasterCard Premium, Priority Pass – acces VIP în aeroporturile din lume, asigurare de călătorie
extinsă și concierge, care este un serviciu personalizat, disponibil 24/24.
b) carduri de debit:
– Mastercard/Visa : comision zero pentru emiterea cardului și plățile la comercianți, inclusiv
online, plăți rapide prin Contactless, utilizare națională și internațională, plăți online prin 3D
Secure;

63 „Condiții generale ba ncare pentru persoane fizice”, banca BRD

38
– Mastercard/Visa gold: comision zero pentru emiterea cardului, limite tranzacționale superioare,
asigurare de călătorie extinsă, prestigiu și recunoașt ere internațională, reduceri la toți comercianții
incluși în programul Mastercard Premium , plăți rapide prin Contactless, plăți online prin 3D
Secure;
– Mastercard platinum : Priority Pass – acces gratuit în peste 1000 de saloane VIP ale aeroporturilor
din întreaga lume, reduceri la toți comercianții incluși în programul Mastercard Premium ,
Concierge disponibil 24/24h;
– cardul A la carte: design personalizat, plăți online prin 3D Secure, comision zero pentru emiterea
cardului, plăți rapide prin Contactless;
– cardul ISIC: card și legitimație student, comision zero pentru emiterea cardului, costuri reduse,
utilizare națională și internațională, plăți online prin 3D Secure, plăți rapide prin Contactless,
42.000 reduceri în lume;
– cardul Sprint (card pentru tineri independenți cu vârstă între 14 și 26 de ani): utilizare națională
și internațio nală, gratuit plății la comercianți, comisioane reduse, independența operațiunilor
bancare, plăți online prin 3D Secure, plăți rapide prin Contactless.
c) carduri pentru tineri: cardul ISIC și cardul Sprint;
d) carduri premium: Mastercard/Visa gold și Mast ercard platinum;
e) carduri prepaid:
– Gift card : design la alegere, nenominal, fără cont bancar, gratuitate interogare sold, emitere pe
loc, comision de emitere 10 lei, 0 comision de administrare anuală;
– card reîncărcabil : nenominal, fără cont bancar, emitere pe loc, comision 20 lei pentru 3 ani,
reîncărcare oricând cu sume de până la 10.000 lei.64
În ceea ce privește persoanele juridice, acestea pot opta pentru următoarele timpuri de carduri:

64 https://www.brd.ro/persoane -fizice/carduri -si-conturi consultat la 03.07.2019

39
a) cardul de debit business:
– Gama business silver: include carduri dedicate personalului cu putere de decizie din firmă
(administrator, contabili), care utilizează cardul pentru aprovizionarea cu echipamente și
consumabile sau alte cheltuieli (bilete de avion, închirieri mașini etc). Oferă servicii gratuit e de
asigurare în străinătate pe durata călătoriilor și descoperit autorizat de cont (opțional).
Cardurile disponibile sunt MasterCard Business Silver în Lei/Euro și VISA Business Silver în
Lei/USD.
– BRDepo : permite depunerea de bani în contul companiei r apid și la orice oră, pot fi efectuate
exclusiv depuneri de numerar, fără alte operațiuni.
b) cardul de credit business: oferă prin reducerea riscului de gestiune a numerarului , confort prin
utilizarea unui mijloc de plată practic și comod , asigurare de că lătorie gratuită (cu excepția
cardurilor unembossed) , acces la banii din cont în orice moment, oriunde în lume , finanțare prin
descoperit autorizat de cont atașat (opțional) .65
5.3. Acțiunile
Începând cu 15 ianuarie 2001, acțiunile băncii sunt listate la categoria Premium a Bursei de Valori
București și sunt incluse în indicii BET, BET Plus, BET -XT, BET -XT-TR, BET -BK, BET -TR și
ROTX. Acțiunile Băncii sunt acțiuni ordinare, nominative, dematerializate și indivizibile. De
asemenea, ele sunt liber tranzacțion abile pe piețele de capital stabilite de Adunarea Generală a
Acționarilor („AGA”) în conformitate cu prevederile art. 17, lit. k din Actul Constitutiv, cu
respectarea legislației referitoare la tranzacționarea acțiunilor emise de societățile bancare.66
Banca BRD are un capital social în valoare de 696.901.518 lei, care este împărțit în 696.901.518
acțiuni, la o valoare nominală de 1 leu/acțiune. Prețul unei acțiuni tranzacționate pe Bursa de Valori
București la data de 03.07.2019, ora 13 este de 12,84 lei, prețul mediu este de 12,86 lei, maximul
pe ultimele 52 de săptămâni fiind de 14,46 lei, iar minimul pe aceeași perioadă este de 9,84 lei. În
decursul anilor 2018 și 2017, banca nu a răscumpărat acțiuni proprii.

65 https://www.brd.ro/companii/imm -sub-1m-euro consultat la 03.07.2019
66 https://www.brd.ro/_files/pdf/Raport%20administratori%202018.pdf consultat la 02.07.2019

40
În calitate de titlu de proprietate, acțiuni le conferă deținătorilor dreptul de a obține un venit sub
formă de dividend, în anul 2018 banca BRD distribuind dividende în sumă de 1.142.918 lei, dublu
față de anul precedent, 2017 când s -au distribuit în sumă de 508.739 lei; precum și dreptul de a
participa la conducerea societății, drept care revine acționarului principal Société Générale cu
sediul în Paris, Franța, care deține 60,1683% din totalul acțiunilor . 67
Dividendele sunt distribuite acționarilor proporțional cu cota lor de participare la capitalul social.
Venitul generat de dividende este supus impozitării la sursă. Plata dividendelor se realizează în
conformitate cu prevederile legale și a Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor privind
repartizarea profitului, fixarea dividendului și a procedurii de plată a dividendelor pusă la
dispoziția acționarilor pe site -ul băncii. Dividendele nesolicitate se prescriu în 3 ani de la data
începerii plății acestora, potrivit dispozițiilor legale.68
Acțiunea este considerată a fi și un titlu de credi t, pe de -o parte datorită faptului că deținătorul ei
are interesul de ași fructifica capitalul de care dispune, obținând din posesia lor venituri sub formă
de dividende, și au posibilitatea de a le vinde când doresc, recuperându -și astfel capitalul investi t;
iar pe de altă parte în urma tranzacționării acțiunilor, banca își procură capital de la noii acționari.
5.4. Acreditivul documentar și scrisoarea de garanție bancară
Conform Situației financiare consolidate și individuale a băncii BRD pentru anul 2018, la data de
31 decembrie 2018, costul amortizat al creditelor acordate celor mai mari 20 de clienți persoane
juridice ai Grupului și Băncii (grupuri de clienți legați) este de 2.685.093 lei (31 decembrie 2017:
2.271.528 lei), în timp ce valoarea scris orilor de garanție bancară și a acreditivelor emise în
favoarea acestor clienți este de 3.691.400 lei (la 31 decembrie 2017: 4.523.077 lei) la nivelul
Grupului și Băncii.69
Acreditivele se utilizează doar de către firmele care realizează comerț exterior și sunt deschise de
către BRD numai în valută.

67 http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=BRD consultat la
02.07.2019
68 https://www.brd.ro/_files/pdf/Raport%20administratori%202018.pdf consultat la 02.07.2019

69 https://www .brd.ro/_files/pdf/SIT%20FINANCIARE%202018.pdf consultat la 02.07.2019

41
La nivel local, banca BRD a emis foarte puține scrisori de garanție bancară și acreditive, datorită
faptului că societățile care pot beneficia de aceste instrumente trebuie să aibă o cifră de afaceri
foarte mar e (peste 1 milion de euro). Costurile, comisioanele percepute de bancă pentru aceste
instrumente sunt mult mai ridicate decât în cazul altor instrumente, din cauza faptului că riscul la
care se expune banca pentru emiterea lor este de asemenea mai mare. Op erațiunile de emitere a
acreditivelor și scrisorilor de garanție bancară se efectuează de către personalul specializat din
cadrul băncii pe aceste instrumente, și au loc în marea lor majoritate în București.
a) Circuitul acreditivului constă în parcurgere a următoarelor trei etape:
a.1. Deschiderea acreditivului:
– încheierea contractului cu mențiunea expresă privind onorarea obligațiilor bănești de a se folosi
acreditivul;
– plătitorul formulează în scris cererea de deschidere a acreditivului în favoarea p artenerului său,
va preciza contractul, valoarea totală a tranzacției, modul în care se realizează livrarea și urmărește
a se efectua plățile, termenul de valabilitate, banca de depozit a beneficiarului acreditivului, alte
restricții privind plata;
– banca plătitorului analizează oportunitatea deschiderii acreditivului, verifică existența surselor
de finanțare, transferă sumele băncii furnizorului;
– banca furnizorului constituie depozitul, aduce la cunoștință clientului său furnizor faptul că s -a
deschis a creditivul în favoarea sa și condițiile de utilizare.
a.2. Utilizarea acreditivului:
– furnizorul livrează marfă și respectă condițiile contractului;
– pentru fiecare livrare în parte se întocmesc documente de plată prin care acesta își pretinde sumele
ce i se cuvin din contul de depozit. Banca sa verifică modul de îndeplinire a obligațiilor, după care
își dă consimțământul la plată, onorează până la epuizarea disponibilului documentele de plată.
a.3. Închiderea acreditivului:

42
– la epuizarea plăților și în mod obligatoriu dacă expiră termenul de valabilitate, banca mandatară
procedează la închiderea depozitului, transferă sumele neutilizate în contul de proveniență,
stabilește soldul contului rămas neutilizat, iar apoi îl închide printr -o notă contabilă;
– banca plătitorului confirmă operațiunea între sedii, transferă sumele în contul analitic al clientului
său și îi pune la dispoziție documentele ce privesc utilizarea acreditivului.70
Exemplu de circulație a unui acreditiv documentar:
S.C. Po litex Prod S.R.L. cu sediul în București are conturi de disponibilități în lei și valută
deschise la banca BRD din București. Societatea solicită deschiderea unui acreditiv documentar
pentru import irevocabil domiciliat la banca Commerciale Italiana Torino în favoarea „Tessile” cu
sediul în Italia, în baza contractului extern nr. 733/02.07.2019.
În vederea deschiderii acreditivului S.C. Politex Prod S.R.L. prezintă băncii sale o „Cerere de
deschidere acreditiv” în sumă de 31.000 euro.
Se procedează astfel:
– se verifică documentele prezentate de client, se admit în circuitul bancar, se verifică solvabilitatea
acestuia, precum și existența disponibilului în valută aferent acreditivului;
– pentru deschiderea acreditivului se blochează din contul de disponibil al S.C. Politex Prod S.R.L.
suma de 31.620 euro, reprezentând valoarea acreditivului plus o marjă de 2% sume necessare plății
commisioanelor șii spezelor (620);
– banca BRD procedează la deschiderea acreditivului și îi sunt puse la dispoziție setul de
documente în baza căruia își avizează clientul (exportatorul);
– după livrarea mărfii, Tessile Italia trimite documentele cerute în acreditiv prin banca
Commerciale Italiana, Torino băncii BRD București;
– după verificarea concordanței documentelor cu condiți ile acreditivului, banca BRD efectuează
plata.71

70 Ioan I. Trenca, Tehnică bancară – suport de curs , Editura Casa cărții de știință, Cluj -Napoca, 2011, pg. 94 -95
71 Ioan I. Trenca, Metode și tehnici bancare – principii, reglementări, ex periențe. , Editura Casa cărții de știință, Cluj –
Napoca, 2008, pg. 133 -134

43
Circulația acreditivului documentar emis de banca BRD, la solicitarea societ ății comerciale
Politex Prod S.R.L. este prezentată în figura nr. 8

Figura nr. 8. Exemplu de circulație a unui acreditiv documentar72
b) Circuitul scrisorii de garanție bancară presupune următoarele operațiuni succesive:
– se încheie contractul între cei doi parteneri, se condiționează livrarea de prezența unei scrisori de
garanție;
– plătitorul solicită băncii sale eliberarea scrisorii de garanție; în cererea formularului, în scris, se
prezintă datele obligațiilor privind contractul, valoarea t otală a tranzacției, obiectul tranzacției,
modul de livrare, condițiile privind onorarea plății, termen de valabilitate. Dacă scrisoarea de
garanție are ca suport un depozit colateral, odată cu acesta se depune ordinul de plată pe suport
hârtie prin care s e constituie depozitul. Dacă scrisoarea de garanție are ca suport un eventual credit,
atunci odată cu cererea se depune documentația pentru analiza și acordarea unui credit;
– banca, prin compartimentul de credite, analizează oportunitatea eliberării scris orii; Scrisoarea de
garanție eliberată se înregistrează într -un registru special, unde sunt înscrise datele privind numărul
de ordine și data emiterii, valoarea scrisorii de garanție și beneficiarul acesteia;
– plătitorul remite furnizorului scrisoarea în original, iar furnizorul își execută obligațiile
contractuale;

72 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici. , Editura C.H. Beck, București, 2010, pg. 130 Tessile
(exportator/ beneficiar) Politex Prod S.R.L.
(importator/ ordonator)
banca Commerciale
Italiana
(banca notificatoare) Banca BRD
(emitentă) 4) livrarea
2) deschiderea acreditivului

44
– pentru fiecare livrare în parte furnizorul întocmește documentul de plată, prin care -și pretinde
drepturile, menționând în conținutul acesteia, „scrisoarea de garanție nr….”, iar la ultima l ivrare
scrisoarea de garanție în original se anexează obligatriu documentelor de plată;
– avizarea la plată și stabilirea termenului de acceptare; Se solicită cu această ocazie în mod expres
plătitorului să se pronunțe asupra modului în care s -au îndeplin it condițiile înscrise în scrisoarea
de garanție;
– acceptarea la plată; plătitorul realizează confruntarea între documentele privind recepția și
documentele de plată, acceptă plata și confirmă în scrisoarea băncii sale faptul că s -au îndeplinit
condițiile scrisorii de garanție.
– onorarea plății: dacă nu există disponibil și banca este obligată să onoreze din credit documetele
de plată potrivit scrisorii de garanție eliberate. Banca plătitorului își retrage din circulație
scrisoarea de garanție la onorarea integrală a plății sau cel mai târziu la expirarea perioadei de
valabilitate;
– Banca furnizorului confirmă operațiunea între sedii, transferă sumele în contul clientului său, îi
eliberează documentele prin care confirmă că și -a încasat drepturile ce i se cuvin.73

73 Ioan I. Trenca, Tehnică bancară – suport de curs , Editura Casa cărții de știință, Cluj -Napoca, 2011, pg 93 -94

45
Concluzii
În urma studierii temei lucrării de licență am ajuns la concluzia că băncile au o activitate foarte
complexă și un rol deosebit de important în ceea ce privește dezvoltarea economiei unei țări,
deoarece ele finanțează atât societățile comerciale, cât și st atul.
Instrumentele de credit au rolul de a fluidiza operațiunile de încasări și plăți dintre comercianți,
precum și de a -i ajuta în menținerea, dezvoltarea și evoluția activităților desfășurate de aceștia prin
amânarea la plată a datoriilor, sub formă d e credite comerciale, prin obținerea de împrumuturi
bancare pe termen scurt, mediu și lung sub formă de linii de credit, descoperire de cont, emisiune
de obligațiuni, precum și prin obținerea de către stat sau societăți a unor resurse financiare prin
emisi unea de acțiuni și obligațiuni.
În ceea ce privește circuitul instrumentelor de credit (și plată), acestea au fost studiate atât din
punct de vedere teoretic, aratând care sunt participanții la circuitul acestora, operațiunile care au
loc în cadrul circuit ului; cât și din punct de vedere practic, prin obținerea de informații de la banca
BRD, exemplificarea circuitelor, precum și completarea cecului, biletului la ordin, cambiei și
borderoului centralizator de depunere cec/ bilet la ordin/ cambie oferite de b ancă.
În urma studierii produselor/sericiilor oferite de banca BRD, a situațiilor sale financiare, a
rapoartelor întocmite, a cotației sale pe Bursa de Valori București și a condițiilor generale bancare
pentru persoane fizice și juridice pot concluziona c ă este una dintre cele mai mai mari bănci din
România (a treia, raportând în anul 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,41
miliarde lei), este o bancă cu performanțe financiare și comerciale foarte solide și a obținut
rezultate promiț ătoare în demersul de optimizare a experienței oferite clienților, atât prin
modernizarea canalelor digitale, cât și printr -o mai bună calitate a serviciilor74.

74 https://www.gandul.info/f inanciar/una -dintre -cele-mai-mari -banci -din-lume -prezenta -si-in-romania -se-retrage –
din-sase -tari-din-europa -centrala -si-de-est-17114557 consultat la 03.07.2019

46
Bibliografie
1. Bogdan Căpraru, Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici. , Editur a C.H. Beck,
București, 2010
2. Daniela Zăpodeanu, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit , Editura Universității din
Oradea, Oradea, 2005
3. Gheorghe Manolescu, Bănci și credit , Editura Fundației România de mâine, București, 2006
4. Ioan I. Tre nca, Metode și tehnici bancare – principii, reglementări, experiențe. , Editura Casa
cărții de știință, Cluj -Napoca, 2008
5. Ioan I. Trenca, Tehnică bancară – suport de curs , Editura Casa cărții de știință, Cluj -Napoca,
2011
6. Lucian C. Ionescu, Băncile și operațiunile bancare , Editura Economică, Institutul Bancar
Român, București
7. Mădălina Antoaneta Rădoi, Managementul produselor și serviciilor bancare , Editura
Economică, București, 2009
8. Pavel V. Ungurean, Banking. Produse și operațiuni bancare , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2001
9. Teodor Roșca, Monedă și credit , Casa de editură „Sarmis”, Cluj -Napoca, 1996
10. Vasile Turliuc, Politici monetare , Editura Polirom, 2002
11. „Condiții general e bancare pentru persoane fizice” ale BRD
12. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante -banci/Rolul -economic -al-instrumentel695.php
13. http://www.tribunajuridica.eu/arhiva/An1v1/nr2/art4.pdf
14. http://www.ase.ro/upcpr/prof esori/160/Emisiunea%20si%20evaluarea%20OBLIGATIUNILOR.ppt
15. http://www.onrc.ro/documente/legislatie/noi/legea_nr_1_2005_modif_26.10.2011.pdf
16. https://www.brd.ro/despre -brd/despre -noi/despre -brd/istorie
17. https://www.brd.ro/despre -brd/despre -noi/despre -brd/orientare -produse -si-servicii
18. https://www.brd.ro/_files/pdf /SIT%20FINANCIARE%202018.pdf
29. https://www.brd.ro/_files/pdf/Raport%20administratori%202018.pdf
20. http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=BRD
21. https://www.brd.ro /companii/pfa -si-profesii -liberale/economisire -si-investitii/fonduri -de-investitii
22. https://www.brd.ro/_files/pdf/note -ias-bnr-iun08.pdf
23. https://www.brd.ro/persoane -fizice/carduri -si-conturi
24. https://www.brd.ro/companii/imm -sub-1m-euro

47