PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ASISTENT UNIVERSITAR DOCTOR IOANA… [305886]

Licență

PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ASISTENT UNIVERSITAR DOCTOR IOANA… [305886]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

ASISTENT UNIVERSITAR DOCTOR IOANA COITA

ABSOLVENT: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: [anonimizat]: [anonimizat]

2020

CUPRINS:

Introducere 4

Motivația 4

Actualitatea 4

Obiective propuse 5

Metodologia de cercetare 5

Capitolul I: Delimitări conceptuale 6

I.I: Premisele apariției noțiunii de societate cashless 6

I.II: [anonimizat] 7

I.III: Tipuri de metode de plată fără numerar 7

I.IV: Principalele etape ale unei plăți fără numerar 9

I.V: [anonimizat] 10

I.VI: [anonimizat] 10

I.VII: [anonimizat] 13

Capitolul II: România – drumul spre o economie fără numerar 18

II.I: Necesitatea unui sistem fără numerar în România. Efecte și consecințe. 18

II.I.I: [anonimizat] 18

II.I.II: [anonimizat] 26

II.II: Etapele adoptării unui sistem cashfree în România. Bariere și soluții. 28

II.II.I: Incluziunea financiară 28

II.II.II: Adaptarea la o lume digitalizată și stimularea încrederii în sistemul bancar 30

II.II.III: Promovarea plăților fără numerar 37

II.II.IV: Securitatea cibernetică 42

II.II.V: Retragerea numerarului de pe piață 42

Concluzie 44

Bibliografie 45

Anexa 2: Declarația de autenticitate 48

Introducere

Motivația

În contextul evoluției constante a omenirii și a [anonimizat] ”bani” a reușit să treacă de-a lungul timpului printr-o [anonimizat] , moneda fiind esențială în această ipostază. Astfel o cercetare a capacității României de a adopta un sistem economic fără bani fizici este mai importantă ca niciodată.

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], corupția, tranzacții ilegale pe piața neagră etc. s-ar reduce consistent. Anume acest lucru devine argumentul de bază în ceea ce privește motivația de a face o cercetare cât mai aprofundată în direcția posibilității implementării unui sistem economic fără numerar în România și a consecințelor aferente.

[anonimizat]. Astfel efectuând chiar și o [anonimizat].

În acest context este important de subliniat faptul că în anul 2017 numerarul a reprezentat doar 1% din valoarea totală a tranzacțiilor din Suedia , și din totalul de tranzacții din magazine numerarul a reprezentat mai puțin de 20 % față de aproximativ 40% în 2012 potrivit băncii centrale, Riksbank.1 De asemenea conform Riksbank, persoanele care au răspuns că la ultima tranzacție au folosit numerar a scăzut de la 39% în 2010 la 13% în 2018.

În celălalt capăt al lumii, un fenomen al promovării intense a utilizării metodelor digitale de plată față de banii fizic se regăsește în India. Datorită bazei de date biometrice Aaadhaar din 2009 până în 2016 s-a reușit înregistrarea unei dovezi digitale de existență a 95% din populație.2

Acest lucru a facilitat hotărârea de guvern din 2016 prin care s-au denominat bancnotele de 500 și respectiv 1000 rupi (85% din numerarul în circulație) cu motivul reducerii economiei ascunse și împiedicarea utilizării banilor contrafăcuți.3 Deși decizia a fost radicală și a cauzat un haos în economie printre rândurile cetățenilor, până în august 2017, 99% din moneda denominată a fost depusă în bănci.4 Guvernul din India de asemenea parcurge pași de informare intensă a populației referitor la utilizarea metodelor digitale de plată, creând și un site oficial destinat acestui scop.5

Astfel este incontestabil faptul că o cercetare în sensul implementării unui sistem economic cash-free în România este mai actuală ca niciodată, exemplele prezentate mai sus, subliniind faptul că guverne din diverse părți a lumii și cu nivele diferite de dezvoltare tind și reușesc să promoveze metodele digitale de plată, conferind realitate unei astfel de schimbări.

Obiective propuse

Pentru a efectua o cercetare științifică cât mai coerentă, concisă și cuprinzătoare lucrarea respectivă va acoperi patru obiective fundamentale:

Descrierea conceptului de sistem economic fără numerar și a elementelor acestuia

Analiza necesității implementării unui sistem economic cash-free în România prin prisma efectelor asupra evaziunii fiscale și economiei ascunse

Evaluarea barierelor și dezavantajelor ce le-ar putea genera implementarea unui sistem economic fără numerar în România

Cercetarea posibilității și a pașilor necesari de parcurs pentru implementarea unui sistem economic fără numerar în România

Metodologia de cercetare

Metoda de abordare a subiectului propus spre cercetare constă din trei etape consecutive. Cercetarea începe dintr-o perspectivă globală și se îngustează treptat spre situația exclusiv a României în contextul eliminării numerarului din economie.

Astfel primul pas al analizei presupune utilizarea unei metodologii de cercetare explicativă-descriptivă în ceea ce privește conceptul de economie cash-free, necesitatea, avantajele, dezavantajele și impactul ei asupra evaziunii fiscale. Cel de-al doilea pas are la bază o metodologie de tip exploratoriu, întrucât constă în analiza situației în care România se află în prezent, a principalilor factori ce reprezintă fundamentul implementării unui sistem economic

fără numerar. Cel de-al treilea pas, constă într-o serie de etape ce trebuie parcurse pentru implementarea unui astfel de sistem. În cadrul acestor pași vor fi folosite metodologii mixte de cercetare, utilizându-se atât metode calitative, pentru a oferi răspuns la întrebări cheie cum ar fi: De ce trebuie și cum ar putea România să elimine numerarul? ; cât și metode cantitative de cercetare care au la bază utilizarea, prelucrarea și compararea datelor statistice existente, cât și colectarea lor prin observație și chestionare.

Capitolul I: Delimitări conceptuale

I.I: Premisele apariției noțiunii de societate cashless

Din cele evidențiate în introducere, lumea în secolul 21 cunoaște o schimbare majoră și accelerată în majoritatea sferelor, piața monetară cunoscând și ea o evoluție fără precedent.

Astfel, odată cu anii ’90 și răspândirea ser-viciilor bancare electroni-ce, lumea intră într-o nouă eră din punct de vedere a formei banilor, tranzacții-le cash-free și decontările căpătând treptat populari-tate. Începând cu 2010, metodele de plată digitală au fost larg răspândite în multe țări, exemple inclu-zând intermediari precum PayPal, Venmo și Square, sisteme de portofel digital operate de companii precum Apple, plăți contactless prin carduri electronice sau smartphone, facturi electronice și servicii bancare, toate fiind utilizate pe scară largă. În acest context numerarul pierde în fața noilor alternative de efectuare a tranzacțiilor, banii fizici ajungând să reprezinte conform vizualizării pieței monetare globale din 2017 doar 8% din totalul banilor. Anume aceste elemente au devenit premisele apariției noțiunii de ”societate cash-free”.

I.II: Definirea conceptului de sistem economic cash-free

O societate cash-free descrie o situație economică în care tranzacțiile financiare nu se realizează cu bani sub formă de bancnote sau monede fizice, ci prin transferul informațiilor digitale între părțile contractante. Societățile fără numerar au existat și în trecut, însă sub o formă primitivă fiind bazate pe barter și alte metode de schimb, aceste subiecte nefiind obiectul de studiu al acestei cercetări.

Lucrarea respectivă discută și se concentrează asupra termenului "societate fără numerar" în sensul unei mișcări și implicații a unei societăți în care numerarul este înlocuit cu echivalentul său digital și este schimbat numai în formă electronică digitală. Un astfel de concept a fost discutat pe scară largă, mai ales că lumea se confruntă cu o utilizare rapidă și în creștere a metodelor digitale de înregistrare, gestionare și schimb de bani în comerț. În acest context unele țări (printre care și România)6 au stabilit de exemplu limite privind tranzacțiile și valorile tranzacțiilor efectuate în numerar.

I.III: Tipuri de metode de plată fără numerar

Există numeroase modalități de a merge fără numerar, unele dintre cele mai importante pentru orientarea într-o lume cashfree fiind:7

Cecul și Ordinul de plată: un cec este una dintre cele mai sigure și mai vechi metode de plată fără numerar. Un cec este emis unei persoane sau întreprinderi pentru o anumită sumă. Acest cec este depus în banca destinatarului, iar banii sunt primiți printr-o plată procesată de o casă de compensare.

Un ordin de plată este mai sigur decât un cec, deoarece nu poate fi falsificat, spre deosebire de un cec. OP-ul este semnat de un bancher pentru a se asigura că sunt disponibile suficiente fonduri pentru o tranzacție de succes. Dezavantajul cecurilor și OP-urilor este că consumă mult timp, deoarece o persoană trebuie să viziteze banca și apoi să aștepte să se lichideze cecul sau ordinul de plată.

Carduri de debit și credit: Cardurile de debit și de credit s-au prins ca metodă de tranzacționare fără numerar. Mulți consideră că un card de debit este mai sigur, deoarece tranzacționarea este doar banii din contul propriu. Riscul cu un card de credit este ”supracheltuiala”. Cardurile de debit și de credit pot fi folosite pentru a face cumpărături online, precum și pentru a face un cont la magazin.

Aplicații UPI: Interfața de plată unificată (UPI) a schimbat modul în care lumea tranzacționează. La baza unei funcționalități UPI se află faptul că numerele de telefonie mobilă sunt înregistrate la băncile respective și legate de conturi. O adresă de plată virtuală ajută la trimiterea sau primirea de bani fără a introduce informații legate de bancă. Comercianții trebuie să aibă un cont curent pentru a primi plăți UPI.

Mobile Wallets: Portofelele mobile au devenit un mod convenabil de a efectua plăți fără numerar. După ce sunt încărcați banii în portofelul mobil, poate fi folosit oriunde este acceptat. Cel mai popular portofel mobil este Paytm. Dezavantajul lor este că portofelul mobil nu este legat de contul bancar și numărul de comercianți care acceptă plata prin respectivele aplicații este redus.8

RTGS: Un sistem cu decontare pe bază brută în timp real (RTGS) este un sistem de plăți în care procesarea și decontarea au loc în mod continuu (în timp real) și nu pe pachete de instrucțiuni. Astfel, tranzacțiile pot fi decontate cu finalitate imediată. Decontarea pe bază brută înseamnă că fiecare transfer este decontat individual și nu pe bază netă.

ReGIS este sistemul RTGS național pentru plăți în lei oferit de BNR. Sistemul este folosit pentru decontarea operațiunilor băncii centrale, a transferurilor interbancare, precum și a plăților în lei de valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgente. Sistemul asigură procesarea în timp real (respectiv pe o bază continuă) și decontarea în banii băncii centrale, cu finalitate imediată.9

Coduri QR: Codurile QR reprezintă o extensie a serviciilor de plată portofel mobil, presupunând scanarea codului oferit de comerciant pentru a finaliza tranzacția. Acest lucru necesită un dispozitiv inteligent, cu o cameră foto și o facilitate de scanare.

Internet Banking: Internet banking este o alternativă la utilizarea cardului de debit sau de credit. Utilizatorul trebuie să se autentifice în contul său bancar pe internet pentru a aproba o plată. Internet banking oferă flexibilitatea de a tranzacționa fără cardul la îndemână. În ultimii ani, această metodă a devenit foarte populară pentru plata serviciilor comunale. Totodată, persoanele juridice, utilizând e-banking-ul pot plăti și plătesc prin ordin de plată.

Carduri cadou sau vouchere: Tichetele cadou sunt o modalitate de plată fără numerar oferită de majoritatea comercianților mari. Cu toate acestea, ele reprezintă o formă primitivă, asemănătoare barter-ului, neavând un rol semnificativ în cercetarea respectivă.

I.IV: Principalele etape ale unei plăți fără numerar

Transferul de fonduri se poate realiza de către prestatori de servicii de plată (instituții de credit, instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică), în baza unui ordin de plată transmis acestora prin intermediul instrumentelor de plată (transfer credit, debitare directă, card de plată, cec, cambie, bilet la ordin).

Efectuarea unei plăți fără numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la beneficiar implică o serie de operațiuni care sunt permise doar prestatorilor de servicii de plată. Principalele etape ale unei plăți fără numerar sunt următoarele:10

Schema 2. Sursa: BNR, ”Principalele etape ale unei plăți fără numerar”

Etapa tranzacțională cuprinde inițierea, validarea și transmiterea unei instrucțiuni de plată. În funcție de tipul de instrument, instrucțiunea de plată poate fi inițiată de plătitor (spre exemplu, în cazul transferului credit, a se vedea în schemă instrumentul de plată (1)), sau de beneficiar (spre exemplu, în cazul debitării directe, a se vedea în schemă instrumentul de plată (2)). În această etapă au loc o serie de operațiuni, care vizează în principal verificarea identității unui utilizator al serviciilor de plată sau valabilitatea utilizării unui anumit instrument de plată, inclusiv utilizarea elementelor de securitate personalizate ale utilizatorului.

În etapa de compensare și decontare, participanții la sistemul de compensare-decontare (prestatori de servicii de plată) schimbă între ei mesaje de plată prin intermediul sistemului de plăți pentru plăți de valoare mică. Obligațiile de plată rezultate din pozițiile nete calculate în procesul de compensare se decontează prin intermediul sistemului de plăți de valoare mare în funcție de moneda în care este exprimată suma de plată, respectiv ReGIS (pentru plăți în lei) sau TARGET2 (pentru plăți în euro).

I.V: Efectele implementării unui sistem economic cash-free

Tabel 1. Sursa: Cercetare și analiză proprie

I.VI: Literatura de specialitate – viziuni asupra instrumentelor de plată fără numerar

J. S. Cramer, iulie 1981: În acest studiu, autorul a argumentat importanța tranzacțiilor bănești, precum și obstacolele și problemele legate de utilizarea numerarului. Principalul rezultat al acestei cercetări este că, plățile în numerar au scăzut total de la 30% la 20% semnificativ. La acea vreme, cercetătorul a susținut că viteza numerarului este constantă la 18,5%.11

Jashim Khan, iulie 2011: Acest studiu explorează relațiile cognitive, emoționale pe care oamenii le au cu modurile de plată pentru a stabili dacă și cum aceste relații afectează alegerea modului de plată și modul în care modul de plată ales a creat un impact asupra comportamentului de cumpărare. Această cercetare analizează efectele prezenței formei fizice a banului pentru consumator și găsește confirmarea faptului că forma fizică a monedelor și a notelor afectează percepțiile și comportamentele. Datele din studiu utilizează o tehnică statistică ANOVA pentru a explora modurile de efect de plată asupra comportamentului de cumpărare al persoanelor. Rezultatul a relevat faptul că modul de plată are un efect semnificativ asupra volu-

mului și valorii de cumpărare. Mai mulți participanți care au folosit carduri de debit și carduri de credit au cheltuit semnificativ mai mult decât au făcut grupul de numerar.12

Ayash Yousuf Shah, martie 2017: Acest studiu a examinat impactul demonetizării în India rurală. Studiul s-a bazat pe date secundare din cărți, site-uri web, articole. Impactul major al demonetizării a creat disconfort pentru public. Principala intenție a demonetizării este de a reduce corupția, evitând astfel banii negri. Conform analizei guvernului însă, persoanele vizate au fost afectate prea puțin, dar în schimb au fost afectate negativ persoane obișnuite.13

Pooja Mauryaa, ianuarie 2019: În cadrul acestui studiu se analizează pașii guvernului Indian spre o economie fără numerar, evoluția și ponderea diferitor tipuri de instrumente fără numerar. Autoarea descriind relația beneficiu-cost a reducerii numerarului din economie, a ajuns la concluzia că beneficiile întrec pe măsură costurile.14

Costurile sau provocările unei societăți fără numerar:

Va fi nevoie de infrastructură digitală adecvată.

Va fi nevoie de conexiune la internet sigură, securizată, robustă și rentabilă.

Va fi nevoie de o largă penetrare a internetului în zonele rurale.

Va fi nevoie de alfabetizare digitală adecvată a populației.

Beneficiile unui sistem economic fără numerar:

Eliminarea bancnotelor false din economie

Reducerea economiei ascunse, a sumelor necontabilizate

Reducerea costurilor pentru crearea și transportarea bancnotelor

Reducerea infracțiunilor (terorismul, traficul de droguri și persoane, furtul etc.)

Impulsionarea încrederii în mediul de afaceri datorită transparenței

Stimularea altor sectoare economice (telecomunicații, comerțul electronic

Joshua R. Hendrickson & William J. Luther, Februarie 2019: Cercetarea respectivă descrie premisele care au stat în spatele deciziilor unor guverne de a solicita eliminarea bancnotelor de valoare mare din circulație și înlocuirea bancnotelor de valoare mică cu monede, accentuând că motivul de bază se regăsește în achiziționarea de bunuri și servicii ilegale și evadarea impozitelor. Autorii susțin că simpla eliminare a numerarului este insuficientă. Întrucât criptomonedele promovează schimbul cvasi-anonim, acestea trebuie considerate înlocuitori de numerar în tranzacțiile în care confidențialitatea financiară este importantă.

Aceștia au dezvoltat un model matematică în care interzicerea numerarului îi determină pe unii utilizatori să apeleze la criptomonede și discută despre consecințele bunăstării de a in-

terzice aceste alternative pe lângă numerar. În special, remarcând că interzicerea alternativelor precum bitcoin ar putea reduce bunăstarea socială, chiar dacă interzicerea numerarului este de dorit. Deși studiile anterioare sugerau că criptomonedele și anume bitcoin-ul nu se va bucura de o cerere foarte mare, aceasta este în creștere. Astfel, autorii demonstrează și conclud că într-o societate care nu va mai avea numerar, însă unde oamenii vor dori să aibă acces la o piață cvasi-anonimă, criptomonedele vor deveni un element esențial.15

Sabrina Rochemont, februarie 2020: Primul capitol explorează evenimentele din 2019 care au adus în prim-plan implicațiile geopolitice ale plăților: anunțarea bruscă de Facebook a planurilor de a-și lansa criptomoneda proprie ”Libra” alături de alte companii, a provocat nedumerire, unind toate autoritățile de reglementare împotriva proiectului. Autoarea indică faptul că criptomonedele obțin o acceptare din ce în ce mai mare, mai multe companii pregătindu-se să le primească drept formă de plătă. Autoritățile de reglementare se adaptează la noua realitate cu diverse abordări, în timp ce autoritățile publice sunt puse sub presiune să ia noi măsuri de executare împotriva spălării banilor și a altor infracțiuni asociate cu criptomonedele. Întrucât proiectul Libra a creat o provocare pentru băncile centrale în ceea ce privește politica monetară, activitatea și cercetarea pe subiectul ”Moneda digitală a Băncii Centrale” (MDBC) a atras brusc atenția în mijlocul tensiunilor internaționale:

China și-a anunțat disponibilitatea de a lansa un yuan digital în viitorul apropiat. Lucrarea revizuiește apoi tendințele cheie care au fost identificate în 2018, pentru a evidenția evoluțiile semnificative din aceste domenii. În timp ce evoluțiile tehnologice au fost implacabile, fiabilitatea și securitatea soluțiilor digitale rămân preocupări esențiale. Implicațiile economiei de date și puterea platformelor tehnologice asupra datelor personale și, potențial, tranzacțiile financiare, au concentrat activitatea autorităților de reglementare.

Problema excluderii financiare a fost o dezbatere suplimentară pentru legiuitori să ia în considerare modul de abordare a viabilității bancomatelor și accesul la numerar. În schimb, unele bănci centrale africane (Ghana) au condus o agendă de plăți digitale și incluziune financiară.

Astfel, concluzionând această lucrare privește trei aspecte de bază influența criptomonedelor, securitatea unui sistem economic fără numerar și barierele în procesul de adoptare a acesteia.16

I.VII: Literatura de specialitate – cashless vs evaziunea fiscală

EY Poland, Economic Analysis Team and EY Poland, Business Tax Advisory 2016:

În cercetarea respectivă este pus accentul pe definirea și identificarea principalelor cauze a economiei subterane, în special în Europa Centrală și de Sud. Calea de bază pe care o urmează cercetarea se referă la limitarea economiei subterane prin promovarea plăților electronice.17

Factorii care se dovedesc a avea un impact semnificativ asupra nivelului economiei ascunse includ: popularitatea plăților cu cardul, raportul dintre impozite și PIB și moralul instituțional și fiscal într-o țară dată. Acești factori diferă semnificativ în ceea ce privește capacitatea factorilor de decizie de a-i influența. De exemplu, o îmbunătățire a moralului instituțional și fiscal poate necesita un guvern să introducă multe reforme, adesea dificile, care, în plus, ar putea dura mult timp. De asemenea, nu este ușor să reduci semnificativ sarcina contribuțiilor fiscale și de asigurări sociale. Pe de altă parte, politicile publice care duc la creșterea popularității plăților fără numerar par relativ ușor de implementat.

În consecință, în acest studiu autorii analizează diferite reglementări care, prin înlocuirea numerarului cu plăți electronice sau prin creșterea ponderii tranzacțiilor în numerar ale consumatorilor înregistrați, pot duce la reducerea economiei subterane. Multe dintre soluțiile luate în considerare sunt deja prezente în alte țări din lume. Unele dintre ele se bazează pe mecanisme de executare sau obligație, în timp ce altele se concentrează pe furnizarea de stimulente, fie consumatorilor, fie comercianților. Astfel se includ:

• Obligația de a efectua plata salariilor doar electronic

Cerința de a efectua o plată electronică a salariilor ar duce la o situație în care persoanele, care au primit anterior remunerația în numerar, ar trebui acum să depună eforturi suplimentare pentru a cheltui salariul tot în formă fizică, de ex. prin retrageri de bancomat. Prin urmare, salariații vor efectua mai des tranzacțiile folosind carduri de plată și mai rar în numerar.

Această modificare ar trebui să contribuie la reducerea economiei pasive cu 0,02% din PIB (Serbia) până la 0,28% din PIB (Polonia), și la o îmbunătățire a veniturilor guvernamentale cu 0,003% din PIB (Serbia) până la 0,051% din PIB (Polonia).

• Obligația de a efectua o plată electronică a prestațiilor de protecție socială.

Mecanismul acestui regulament este analog cu obligația de a efectua o plată electronică a salariilor. Reducerea potențială a economiei subterane care rezultă din această măsură variază între 0,002% din PIB (Bosnia și Herțegovina, pentru o reglementare limitată la prestațiile legate de șomaj) și 0,59% din PIB (Polonia, pentru un regulament care acoperă plata pensiilor). În ceea ce privește impactul asupra veniturilor guvernamentale, cel mai puternic efect a fost estimat pentru Republica Cehă – la nivelul de 0,12% din PIB (pentru plata electronică a pensiilor).

• Prag pentru plățile în numerar ale consumatorilor.

Acest regulament introduce un prag pentru o singură tranzacție peste care nu sunt permise plățile în numerar ale consumatorilor. În consecință, tranzacțiile în numerar ale consumatorilor peste acest nivel ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu plăți electronice, reducând astfel dimensiunea economiei pasive și creșterea veniturilor guvernamentale. Efectul acestei reglementări depinde în mod semnificativ de nivelul pragului – cu cât este mai mic, cu atât mai multe tranzacții în numerar ar fi înlocuite cu plăți cu cardul și cu atât economia pasivă se va restrânge. Cel mai puternic impact al reglementării asupra economiei subterane a fost estimat pentru Bosnia și Herțegovina și pentru Serbia, în timp ce cel mai slab efect a fost estimat pentru Slovenia. Stabilirea unor praguri ridicate pentru plățile în numerar ale consumatorilor au însă un impact redus asupra economiei subterane.

• Obligația de a deține case de marcat.

Acest regulament obligă un grup larg de întreprinderi să utilizeze case de marcat sau dispozitive fiscale aferente pentru a înregistra fiecare tranzacție individuală, indiferent de mijlocul de plată. Procesul de introducere a caselor de marcat, deseori descrise ca fiind procesul de fiscalizare, este destinat să ofere un mecanism pentru administrarea fiscală de a supraveghea înregistrările în cifra de afaceri și de a monitoriza și detecta neconformitatea. În raport, se calculează beneficiile potențiale ale reformei de fiscalizare pentru Republica Cehă și Slovenia, care nu au introdus încă această măsură la momentul efectuării studiului. Pentru aceste două țări, reducerea potențială a economiei pasive se ridică la 0,52%, respectiv 0,74% din PIB. O creștere estimată a veniturilor guvernului ceh este egală cu 0,13% din PIB, depășind ușor efectul pentru Slovenia (0,12% din PIB). O analiză suplimentară (datorită disponibilității limitate a datelor, realizată doar pentru Polonia) arată că o creștere a raportului numărului de case de marcat și a numărului de întreprinderi active cu 0,1 , duce, în medie, la o scădere a economiei umbră cu 0,326 % din PIB.

• Obligația de a avea terminale POS pentru anumite tipuri de afaceri.

Acest regulament obligă întreprinderile din anumite sectoare să aibă terminale de vânzare (POS) care permit clienților să efectueze plăți cu cardul. Impactul acestei reglementări asupra dimensiunii economiei pasive de umbră este cel mai mare pentru sectoarele și sectoarele relativ mari, unde „saturația” cu terminalele POS este relativ redusă. Efectul estimat asupra reducerii economiei subterane variază de la 0,26% (Bulgaria) la 1,14% din PIB (Republica Cehă). Analiza impactului asupra veniturilor bugetare include scenariul în care costul finanțării fiecărui terminal POS este suportat de guvern. În acest caz, efectul net al reglementării asupra veniturilor guvernamentale rămâne pozitiv pentru toate țările și variază între 0,01% din PIB (Bulgaria) și 0,27% din PIB (Republica Cehă).

• Stimulente fiscale pentru consumatori.

Acest regulament constă în furnizarea de stimulente financiare consumatorilor, de ex. sub forma unui cash-back acordat plăților cu cardul. Efectul acestui regulament pare a fi deosebit de puternic, cu impactul asupra reducerii economiei subterane între 2,2% din PIB (pentru Slovenia) și 6,7% din PIB (Bosnia și Herțegovina), iar efectul asupra veniturilor nete guvernamentale variază de la 0,1 % din PIB (Slovenia) până la 0,63% din PIB (Republica Cehă). Acest tip de stimulare a consumatorilor poate fi introdus prin diferite mecanisme, multe dintre ele permițând guvernului să reducă costurile suportate, dar, în același timp, să reducă și beneficiile potențiale în ceea ce ține de plățile în numerar aglomerate.

• Stimulente fiscale pentru comercianți.

Stimulentele fiscale care reduc costul acceptării plăților cu cardul de către comercianți pot stimula creșterea rețelei de terminale POS și a plăților electronice, ducând astfel la o reducere a plăților în numerar. Efectul acestui regulament, atât asupra contracției economiei pasive, cât și a creșterii veniturilor guvernamentale, este cel mai puternic pentru Serbia (2,9% din PIB și, respectiv, 0,25% din PIB). Pentru țări ca Slovenia, unde costurile acestei măsuri depășesc întotdeauna beneficiile, se recomandă, prin urmare, să nu se implementeze acest regulament.

• Loterii cu chitanțe.

Ideea de loterii cu chitanțe este de a reduce economia pasivă de umbră prin limitarea tranzacțiilor nereportate prin emiterea unui număr mai mare de chitanțe în tranzacțiile dintre întreprinderi și consumatori. În mod concret, consumatorilor li se oferă un stimulent pentru a

solicita o chitanță, deoarece aceasta poate servi de asemenea drept un bilet gratuit la loteriile de TVA, oferind astfel titularului său șansa de a câștiga premii atractive. În perspectiva mai lungă, această măsură își propune să obișnuiască consumatorii să ceară chitanțele. Se presupune că, după o anumită perioadă de timp, oamenii își vor dezvolta un astfel de obicei (de exemplu, făcând cererea chitanțelor ca un fenomen social acceptabil sau prin creșterea conștientizării despre beneficiile combaterii economiei subterane) și, prin urmare, vor continua solicită încasări fiscale chiar și fără un astfel de stimulent monetar suplimentar (fără loterie).

Grafic 1. Sursa: EY ”Impactul reglementărilor analizate asupra economiei umbră, comparativ cu nivelul ei (% din PIB)”

Grafic 2. Sursa: EY, ”Impactul reglementărilor analizate asupra veniturilor guvernamentale din TVA și impozitul pe profit, comparativ cu veniturile respective totale pierdute din cauza economiei ascunse (% PIB)

Giovanni Immordino, Francesco Flaviano Russo, 2017:

Folosind un set de date care se potrivește informațiilor privind evaziunea TVA cu Statisticile de plată ale BCE, lucrarea respectivă arată că utilizarea directă a cardurilor de debit și de credit pentru plăți reduce evaziunea fiscală TVA. De asemenea, autorii au găsit dovezi ale unei relații statistice pozitive între retrageri de numerar și evaziune fiscală. Comparând aceste rezultate, au concluzionat că plata fără numerar împiedică evaziunea fiscală.18

Totodată cercetarea demonstrează că eliberarea de către bănci a unui număr mai mare de cardurilor nu este un indicator relevant, doar nivelul utilizării cardurilor reflectând cu adevărat inutilizarea numerarului, deoarece încă multe persoane sunt obișnuite să retragă numerarul imediat ce intră pe card, stimulând astfel creșterea evaziunii fiscale.

Implicația rezultatului cercetării este că încurajarea utilizării directe a cardurilor de credit și debit pentru tranzacții va ajuta la reducerea evaziunii fiscale. Există câteva moduri posibile de realizare. Cel mai evident este ca statul să implementeze o subvenție pentru utilizarea cardurilor de credit și debit, poate cu un rabat pe baza volumului tranzacției. Important este ca această subvenție să nu se bazeze pe deținerea unui card; dacă cardul este folosit pur și simplu pentru a retrage bani, subvenția va favoriza, de fapt, evaziunea.

Un mod mai puțin evident de a încuraja plățile fără numerar este de a subvenționa investițiile în bandă largă pentru a încuraja comerțul electronic. Aceste politici sunt alternative la abordări mai cunoscute care vizează limitarea numerarului. De exemplu, Buiter (2009) discută interdicția tranzacțiilor cu numerar peste un prag (scăzut) dat.19 Alternative mai puțin evidente sunt o taxă proporțională pentru retragerile de numerar (Benshalom, 2012 și Russo, 2017) sau susținerea unui preț explicit al metodelor de plată bazate pe cost. 20

Într-adevăr, în cadrul tarifelor bancare curente, taxele percepute consumatorilor pentru retragerea numerarului nu acoperă costul complet al numerarului, care este recuperat prin subvenție încrucișată (Van Hove, 2004).

Capitolul II: România – drumul spre o economie fără numerar

II.I: Necesitatea unui sistem fără numerar în România. Efecte și consecințe.

II.I.I: Avantajele unui sistem economic cash-free

Reducerea evaziunii fiscale

Limitarea evaziunii fiscale, orice venit fiind transparent și impozitat de stat datorită sistemului economic cash-free. Astfel nu vor mai exista indivizi care să beneficieze de subvenții pentru șomaj și alte ajutoare sociale în contextul în care au un venit ascuns nedeclarat. Consiliul Fiscal arată că 1 din 3 muncitori nu plătește impozitul de venit și nu achită contribuția la fondul de pensie.

În 2013, conform Consiliului Fiscal, evaziunea fiscală a reprezentat 16,2% din PIB , adică 22 de miliarde de euro la acel moment.21 O altă sursă, din anul 2014, este declarația domnului Radu Timiș, vicepreședinte al Asociației Române a Cărnii, care susținea că la nivelul României există o evaziune fiscală de circa 13 miliarde de euro. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Londra, în numele grupului parlamentar a socialiștilor și democraților din Parlamentul UE, România a pierdut în 2015 o valoare estimată de 16,2 miliarde de euro din bani fiscali, adică 17,44 miliarde de dolari americani la acel moment, ceea ce reprezintă circă 9,8% din PIB-ul pentru anul 2015.

În acest context, deși este evident decalajul mare dintre estimările făcute de diferite instituții, persoane etc., o concluzie sigură poate fi extrasă din respectivele date statistice – evaziunea fiscală este o problemă enormă în România, o problemă de miliarde, iar una dintre soluții, pe lângă adecvarea sistemului fiscal și juridic, este adoptarea unui sistem economic fără numerar, statul putând monitoriza aproape toate tranzacțiile în acest mod.

Categoria de venituri care duce la atragerea a cele mai multe resurse la bugetul statului este taxa pe valoare adăugată, aceasta având o pondere de 39,4% în total venituri atrase la buget de stat de către ANAF în 2018.22

Îmbinând datele colectate din raportul ANAF pentru anul 2018, și raportul cu privire la decalajul de TVA în statele membre ale UE din 2019, am creat următorul tabel, pentru a evidenția evoluția pierderilor din neatragerea pe deplin a taxei pe valoare adăugată la bugetul statului:23

Tabel 2. Sursa: ANAF, ”Raport de performanta”, 2018

În 2018, România înregistrează o scădere de aproximativ 3% față de 2017, aspect pozitiv din punct de vedere economic. Cu toate acestea România continuă să aibă cel mai ridicat nivel al pierderii de venituri din TVA (% din total așteptări) din Uniunea Europeană. Conform informațiilor de pe site-ul Comisiei Europene diferențele enorme care apar la acest indicator între țările Uniunii Europene sunt cauzate de către ineficiența sistemului fiscal, numărul de fraude și mărimea evaziunii fiscale.24

Grafic 4. Sursa: CASE, ”Study and Reports on the VAT Gap in the EU-28 Member States”, 2019

Având în vedere că România este una dintre țările Uniunii Europene care atrage cele mai puține venituri la bugetul statului (pe cap de locuitor), nivelul înalt al evaziunii fiscale fiind una dintre cauzele principale, promovarea plăților electronice este o soluție perfectă pentru reducerea eschivării de la plata impozitelor și de creșterea veniturilor guvernamentale.

Reducerea economiei ascunse

Unul dintre principalele avantaje care indică necesitatea adoptării unui sistem economic cash-free în România, este efectul pe care l-ar putea produce asupra economiei ascunse. Economia ascunsă este un fenomen care supraviețuiește în mare parte datorită numerarului, întrucât urmărirea tranzacțiilor cu numerar de către stat este un proces foarte complicat.

Odată ce numerarul va fi scos din economie, tranzacțiile cu monedă electronică vor fi ușor urmăribile, făcând aproape imposibilă supraviețuirea pieței negre și odată cu aceasta fenomene ca spălarea banilor, evaziunea fiscală, traficul de persoane, vânzarea de droguri ilegale și armament etc. (toate componente ale economiei ascunse). Luând în considerare că statul român are o economie ascunsă de circa 22,94% din PIB , o astfel de abordare și soluționare a problemei este binevenită.25

Suedia a demonstrat că reducând utilizarea numerarului deja implică o scădere mult mai accelerată a economii subterane , aceasta înregistrând o rată de scădere de 2 ori mai mare în mărime relativă față de România de-a lungul anilor 2003-2015.26

Pentru a cerceta realitatea acestui aspect teoretic, am decis să pun față în față doi indicatori și anume nivelul estimat al economiei ascunse raportate la produsul intern brut în 24 dintre statele Uniunii Europene și paralel numărul de tranzacții efectuate cu cardul în statele respective. (*am reușit să culeg date statistice doar referitor la economiile ascunse a 25 de state din UE, excluzând ulterior Luxemburgul din cauza abaterii exagerate față de restul țărilor)

Grafic 6. Sursa: Propriu, în baza datelor preluate din raportul plăților efectuat de Banca Centrală Europeană, 2019

Pentru ca cercetarea să ofere o imagine reală a relației dintre folosirea instrumentelor de plată fără numerar (în cazul dat – cardul ) și reducerea evaziunii fiscale, am decis să raportez numărul de tranzacții cu cardul la populație27, pentru a obține datele pe cap de locuitor.28

Grafic 7. Sursa: Propriu, în baza datelor BCE și Worldometer, 2019

Din câte se poate observa din graficul de mai sus, România se află pe ultimul loc din cadrul țărilor UE analizate în ceea ce privește utilizarea pentru tranzacții a cardului de către cetățeni. Acest lucru este unul dintre principalele motive de ce România se clasează pe locul 6 în Uniunea Europeană la nivelul economiei ascunse, înregistrând o economie ascunsă de circa 22,94% din PIB.

Pentru a demonstra definitiv relația dintre nivelul economiei ascunse și numărul de tranzacții cu cardul pe cap de locuitor, am decis să compar media tranzacțiilor cu cardul pe cap

de locuitor în primele 9 țări cu cea mai mică economie ascunsă raportată la PIB și în primele 9 țări cu cea mai mare economie ascunsă raportată la PIB.

Grafic 8. Sursa: Propriu, în baza graficelor precedente

Grafic 9. Sursa: Propriu, în baza graficelor precedente

Astfel, odată întocmite graficele de mai sus, am demonstrat că țările care au o economie ascunsă mai mare, tind să aibă numărul de tranzacții cu cardul pe cap de locuitor mai mic, cu o medie calculată în funcție de populație, de circa 106 tranzacții față de 323 de tranzacții cu cardul pe cap locuitor în țările cu o economie ascunsă redusă.

Concluzionând, cercetarea respectivă denotă faptul că unul dintre principalii pași pe care trebuie să-i îndeplinească România pentru a reduce nivelul economiei ascunse, este reducerea numărului de tranzacții cu numerar în schimbul monedei electronice (scripturale).

Securitatea sporită a fondurilor

Nu se poate nega că păstrarea banilor în numerar creează un risc de securitate. De la micii hoți de buzunare până la jafurile bancare, numerarul plasează o țintă pe spatele tuturor celor care îl poartă. Cardurile pot fi anulate rapid dacă sunt furate, iar tehnicile de criptare de ultimă oră fac din ce în ce mai dificilă ca hackerii să aibă acces la conturi prin atacuri cibernetice. Chiar dacă și tranzacțiile fără numerar sunt susceptibile unui anumit risc, potențialul de furt este semnificativ scăzut în ceea ce privește operațiunile zilnice, în contextul în care nimeni nu folosește bani fizici.

Astfel subliniind faptul că în 2017 în România s-au înregistrat 96.154 de cazuri de furt29 este incontestabil faptul că renunțarea la numerar ar reduce considerabil această cifră, pe lângă asta urmând să se reducă consistent și infracțiunile în ceea ce privesc vătămările corporale care se regăsesc des în contextul unui jaf. Din acest punct de vedere nu doar securitatea patrimoniului, cât și securitatea și integritatea personală a cetățenilor ar fi sporită odată cu adoptarea unui sistem economic cash-free.

Monitorizarea banilor

Cel mai mare beneficiu pe care îl aduce o economie cash-free este capacitatea statului de a monitoriza banii. Pe măsură ce tranzacțiile monetare se efectuează electronic, lipsa de transparență în economie va rămâne chestie de istorie. Astfel sistemul fără numerar va ajuta o gamă largă de instituții și activități ale acestora. Anumite aspecte le-am expus deja, cum ar fi limitarea economiei din umbră și în special a evaziunii fiscale. Totuși mai există procese care v-or beneficia de transparența economică:

Facilitarea elaborării statisticilor în termeni scurți și cu date cât mai precise și mai actuale, în contextul în care instituțiile împuternicite și responsabile de acest lucru (cum ar fi Institutul Național de Statistică) vor avea acces la informațiile necesare referitor la plățile și încasările efectuate de către populație. De asemenea, având drept fundament o serie de date statistice calitative, v-a fi facilitat și procesul de programare a veniturilor și cheltuielilor de către stat pentru anul viitor, rezultând într-un buget mult mai reprezentativ.

Diminuarea actelor de corupție, luând în considerarea că mita în majoritatea cazurilor implică ”banii în plic”. Conform statisticii efectuate de MAI în anul 2017 s-au înregistrat 463 de cazuri de luare de mită și 392 de cazuri de dare de mită , cifre care într-un mediu fără bani fizici ar scădea considerabil.30

Eliminarea banilor contrafăcuți

Plățile fără numerar ar elimina prezența banilor falși, în 2018 conform raportului BNR înregistrându-se 5.902 de bancnote contrafăcute, cu 14,77% mai puțin față de 2016 când s-au înregistrat 6.925 de falsuri. Numărul de falsuri la 1 milion de bancnote autentice în circulație a fost în 2018 de 3,8 bucăți.31

Tabel 3. Sursa: BNR, ”Distribuția lunară a falsurilor”, 2016

Tabel 4. Sursa: BNR, ”Distribuția lunară a falsurilor”, 2018

Concurența interbancară

Prezența unei creșteri în ceea ce privește concurența dintre bănci, dat fiind faptul că cantitatea de clienți va crește considerabil, care la rândul lor vor face alegerea în favoarea băncii cu cele mai avantajoase servicii și oferte. Astfel băncile vor deveni mult mai cointeresate în facilitarea anumitor proceduri , pentru a atrage potențiali clienți și ai păstra pe cei vechi, iar oamenii se vor bucura de un sistem bancar optim.

Procesarea mai eficientă a tranzacțiilor

Am experimentat cu toții agitația de a fi blocați în linie la un magazin în spatele unei persoane care încearcă să plătească în numerar. Plata cu ajutorul cardului face tranzacțiile mult mai rapide și mai eficiente.

Un exemplu în acest sens reprezintă ”casele rapide” adoptate de lanțul de magazine Auchan , unde plata efectivă se efectuează la un automat special jumătate dintre care primesc doar plata cu cardul.

Un alt exemplu ține de plata facturilor pentru serviciile comunale, care datorită monedei electronice, se poate efectua online.

De asemenea, lanțul de restaurante Sweetgreen a descoperit că locațiile fără numerar (cu clienții care utilizează carduri de plată sau aplicația mobilă a lanțului) ar putea prelucra tranzacțiile cu 15% mai rapid.32

Creșterea consumului

Studiile arată că persoanele sunt mai predispuse să renunțe la achiziții mici atunci când plătesc în numerar deoarece nu au bani la ei sau nu doresc să ”schimbe” bancnote mari. Pe de altă parte, atunci când utilizatorii utilizează cardul, aceștia sunt mai predispuși să cheltuiască bani pentru achiziții mici, cum ar fi cumpărarea unui pachet de gumă sau o înghețată. Astfel de cheltuieli publice sporite ar putea da un impuls economiei.33

Managementul bugetului

Pe măsură ce se efectuează plăți digitale, tranzacțiile sunt păstrate în evidențe. Plățile fără numerar facilitează urmărirea cheltuielilor și înregistrează mișcarea banilor. Astfel cetățenii pot să-și analizeze cheltuielile și să-și perfecționeze modul în care își distribuie bugetul.

Igiena în perioada unor viroze

Consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, a spus în cadrul unei emisiuni că banii cash sunt o metodă de transmitere a virusului, îndemnând astfel societatea să folosească metode de plată fără numerar. Astfel autoritățile încurajează utilizarea plăților electronice ca o măsură mai sigură pentru menținerea distanței sociale și oprirea răspândirii coronavirusului.34

De asemenea, în contextul pandemiei de la începutul anului 2020 cu COVID-19, foarte multe afaceri au avut de suferit, însă în special cele care nu aveau un sistem adaptat la astfel de situații de risc, cum ar fi un site/aplicație prin care clienții ar putea procura anumite produse și efectua plata online.

Așadar, putem concluziona că o societate cashless poate acționa ca un scut în astfel de situații, pentru a limita răspândirea unu virus și ameliora efectele negative produse de acesta asupra mediului de afaceri.

II.I.II: Dezavantajele unui sistem economic cash-free

Problema privind confidențialitatea

Într-o economie digitalizată, tranzacțiile efectuate pot fi urmărite, unele instituții având acces potențial la aceste informații. Cu aceste urme digitale rămase în urmă, tranzacțiile într-un mediu fără bani fizici devin vulnerabile. Astfel de tranzacții permit întreprinderilor o modalitate de a construi profilurile personale ale consumatorului pe baza tiparelor lor de cheltuieli. Problema extragerii de date este, de asemenea, în vigoare odată ce un stat se îndreaptă către o societate fără numerar.

Tranzacțiile fără numerar lasă o înregistrare în baza de date a companiilor ca o plată de la același client, iar aceste informații devin o modalitate de predicție a evenimentelor viitoare. Prin numărul mare de înregistrări, exploatarea datelor permite organizației să creeze un profil al unei persoane prin intermediul înregistrărilor sale din baza de date.35 Într-o economie cash-free, aceste date preluate din tranzacții duc la o supraveghere larg răspândită, unde persoanele putând fi urmărite atât de corporații, cât și de stat.

Regimurile totalitare ar putea efectua o supraveghere în masă mai eficientă și ar putea împiedica rapid anumite persoane să cumpere ceva sau să câștige bani.

Hacking-ul sistemului, atacuri cibernetice și utilizatori neautorizați

Atunci când tranzacțiile de plată sunt stocate în servere, acestea sunt susceptibile unui risc mai mare pentru hackeri. Atacurile financiare cibernetice și criminalitatea digitală devine, de asemenea, un risc mai mare în contextul lichidării banilor fizici.

Un exemplu în acest sens ar fi retailer-ul Forever 21, care în 2017 a întâmpinat o încălcare a sistemului lor de plată de către hackeri timp de 7 luni. Hackerii au obținut accesul la rețea și programele malware instalate le-au permis să preia detaliile cardurilor consumatorilor Forever 21. Datorită acestei invazii, hackerii au obținut accesul la datele cardurilor de plată ale consumatorilor de la 3 aprilie 2017 până la 18 noiembrie 2017.36

Bancherii centrali europeni avertizează că o eliminare treptată a numerarului în multe țări reprezintă o amenințare serioasă pentru sistemul financiar, întrucât bazându-se prea mult pe sistemele de plăți digitale le expune unor eșecuri catastrofice în caz de atacuri cibernetice.

De asemenea, autoritățile de reglementare consideră că eșecurile IT, riscurile sistemice de hacking – și faptul că membrii mai vulnerabili ai societății ar fi înstrăinați într-o lume fără numerar – toate susțin menținerea unui sistem robust – a numerarului. Micile crize de securitate cibernetică i-au ”impus” pe bancherii centrali să lucreze la sisteme de rezervă și să deruleze teste și simulări cibernetice. Soluția rămâne numerarul în majoritatea planurilor de urgență.

În același context , chiar dacă în Suedia, odată cu trecerea treptată către o societate fără numerar, au avut loc numai cinci jafuri bancare în 2012, ceea ce reprezintă un declin sub-stanțial (110-2008)37, fra-udele pe calculator și fra-udele efectuate pe internet în Suedia se află în continuă creștere aproape dublându-se în 2016 față de 2011.

Prezența intermediarilor

Atunci când o persoană (sau o companie) plătește ceva cu numerar nu are nevoie de intermediar pentru a-și efectua tranzacția; aceasta este direct responsabilă de proprietatea sa, și liberă să interacționeze cu alți participanți pe piață. Astfel, dacă plățile se pot face numai și numai prin intermediul unui tip de sistem digital, atunci tranzacțiile necesită implicarea unui intermediar care poate impune diverse limitări sau comisioane asupra tranzacțiilor. Anume din cauza acestui dezavantaj unii consideră criptovalutele o soluție, acestea fiind dezcentralizate și deci taxate minimal și uneori aproape de zero, în funcție de perioadă și criptovalută. Totuși criptovalutele sunt defapt principala slăbiciune a unei societăți fără numerar, acestea fiind tunelul spre continuarea evaziunii fiscale, din cauza urmării complicate a acestora, la fel ca și în cazul banilor fizici.

Grafic 11. Sursa: BitInfoCharts, ”Litecoin – taxa medie per tranzacție, diagrama istorică”, 2018

II.II: Etapele adoptării unui sistem cashfree în România. Bariere și soluții.

Având în vedere elemen-tele punctate mai sus este clar că avantajele întrec pe măsură deza-vantajele, în ceea ce privește ado-ptarea unui sistem economic cash free. Paralel tehnologizarea și globalizarea au creat un mediu favorabil de asemenea pentru o astfel de ”mișcare”. Cu toate acestea există un șir lung de criterii și pași care trebuie luați în considerare în vederea implementării unui astfel de sistem, majoritatea statelor fiind încă departe de a introduce o modificare atât de majoră, economiile acestora, indicând încă o creștere în ceea ce privește cantitatea de numerar pe cap de locuitor.

II.II.I: Incluziunea financiară

Prima și cea mai importantă etapă în drumul spre adoptarea unui sistem economic cash-free este incluziunea financiară a întregii populații, luând în considerație că într-o astfel de societate, lipsită de numerar, fără un cont este imposibil de ”supraviețuit”. Există un șir lung de pași care trebuie urmați în acest sens, luând în considerație că conform Findex erau 1,7 miliarde de adulți(15+) în 2017 fără un cont bancar sau cont de bani pentru smartphone.38 Conform aceluiași studiu marea parte din populația nebancarizată este concentrată în statele în decurs de dezvoltare și în special fac parte din categoria persoanelor cu venituri joase.

Astfel este foarte importantă promovarea avantajelor care vin odată cu crearea unui cont bancar și/sau impunerea populației prin lege să dețină un cont bancar și un instrument de plată digitală (card bancar). Conform Băncii Mondiale, în România, circa 7.050.000 de persoane (15+) nu aveau un cont bancar în anul 2017. Pentru a vizualiza situația dintr-un unghi cât mai real, am decis să utilizez o perspectivă comparativă:39

Grafic 13. Sursa: Propriu, pe baza datelor din Global Findex Database 2017 creat de Banca Mondială

Analizând schema de mai sus, identificăm că România este departe de a avea o populație adultă complet bancarizată, doar 58% din adulți având un cont bancar, comparativ cu 99% în Germania, sau chiar 72% în Bulgaria și 75% în Ungaria. Chiar și state din spațiul C.S.I., cum ar fi Belarus, are un nivel de bancarizare mai înalt decât România. Astfel, în ceea ce privește deținerea unui cont bancar, o țară cu situație similară este Bosnia și Herțegovina. Aceste date demonstrează decalajul enorm dintre România și alte state europene, la aspectul dat.

În acest context, soluția cea mai optimală pentru a include întreaga populație adultă în sfera bancară, adică ca fiecare dintre ei să aibă un cont bancar, este introducerea unei legi care creează obligația salarizării exclusiv pe card. În așa mod, deși majoritatea populației încă va tinde să retragă în numerar salariul la bancomat, va fi îndeplinită prima și cea mai fundamentală etapă a trecerii spre o societate cashfree.

Banca Mondială oferă o statistică și în acest sens, iar din schema care urmează, putem deduce, că în ceea ce privește adulții din România care muncesc în sectorul public (cca. 18% din total salariați), circa 23% încasează salariul în numerar.40

Conform unui sondaj realizat în 2016 50% din orășeni și doar 23% din respondenții de la sat își primeau salariul pe card. Astfel este clar de ce o marea parte din populației nu are un cont bancar , în contextul aceluiași sondaj doar 35% din persoanele de la sat dispunând de un astfel de serviciu , cifra pentru persoanele din orașele mici și mari fiind de 78% și respectiv 85%.41 Un impuls enorm pentru trecerea pe sistem cash-free ar fi elaborarea unei legi care ar impune salariza-rea exclusiv pe card. Chiar dacă 80% dintre cei care au card îl folosesc preponderent pentru a retrage numerar și a face plăți cu numerar, în timp ce doar 20% dintre deținători fac plăți preponderent cu cardul, este indiscutabil faptul că remunerarea doar pe card ar deveni un pas esențial în războiul împotriva banilor fizici, deoarece va forța bancarizarea populației.

II.II.II: Adaptarea la o lume digitalizată și stimularea încrederii în sistemul bancar

Un pas intermediar pentru a avea succes în procesul de promovare a plăților fără numerar, este asigurarea faptului că întreaga populației are acces la informație și la tehnologii de informare contemporane care să devină sursa principală și cea mai efectivă de documentare a populației referitor la modalitățile de plată cashless (cardul, E-Banking , Paypal, Criptovalută etc.). La acest capitol România se află la un stadiu relativ bun, INS indicând faptul că în 2019, 75,7% din gospodării au acces la Internet, adică o creștere enormă de la 68,6% în 2016. De asemenea discrepanța dintre urban și rural, s-a diminuat ușor, cu circa 3% în favoarea mediului rural.42

Chiar dacă cifra se află în creștere față de 2016 , încă este necesară o promovare intensă a ”Internetului”. Conform aceleiași publicații de la INS, mai mult de jumătate din persoanele care trăiesc în gospodării fără Internet au motivat acest lucru pe baza lipsei de instruire, iar alți 40% au invocat motivul lipsei de utilitate (un răspuns subiectiv în contextul digitalizării globale intense).43 Astfel, teoretic vorbind , eliminarea banilor fizici ar crea necesitatea respectivă, problema cea mai mare rămânând lipsa de instruire a populației. În acest context prima mișcare-cheie pe care trebuie să o facă statul este organizarea unor campanii majore în special în mediul rural de informare în acest domeniu , având ca scop reducerea până la minimum a analfabetismului digital. Astfel de campanii ar presupune alocarea de resurse financiare destul de mari, o cale de ameliorare a costurilor fiind angajarea în muncă a voluntarilor.

Tabel 6. Sursa: INS, ” Proproția gospodăriior fără acces la internet după motive, pe medii”, 2019

După asigurarea unui canal contemporan de informare a populației, este foarte important de pus accentual pe stimularea încrederii românilor în sistemul bancar. Conform unui studiu realizat în 2017 de către Biroul de Audit Transmedia, aproximativ 39,6% dintre cetățenii din orașe (14-64 ani), preferă să țină banii în casă și nu au încredere în bănci.44 Aceasta cercetare, conclude că neîncredere românilor în sistemul bancar este în creștere, iar aceasta se datorează în mare parte băncilor, care nu oferă o informare amplă clienților prin campaniile de comunicare. Un alt studiu, efectual de către Institutului Român pentru Evaluare și Strategie în anul 2019, confirmă veridicitatea datelor identificate de BRAT, indicând că circa 45% din români au puțină încredere în sistemul bancar, iar 20% nu au încredere deloc.45

Observare statistică: ”Repartizarea clienților Auchan în funcție de metoda de plată și vârstă”

Pe lângă statisticile oferite de Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, Banca Mondială și alte surse am decis să încadrez în cadrul cercetării o observarea statistică proprie efectuată în data de 29.05.2018 între orele 13:00-14:00 și 17:00-18:00. Observarea statistică a fost efectuată pe un eșantion de 100 de persoane în cadrul magazinului Auchan, Oradea , și în funcție de 2 variabile: vârsta clienților (până la 40 de ani ; peste 40 de ani) și metoda de plată (cu cardul ; cu bani fizici).

În urma efectuării observării statistice am constatat că clienții Auchan din Oradea tind să achite în proporție de 77% în numerar. O mare diferență în funcție de vârstă nu am înregistrat, circa 23,2% din clienții cu vârsta de până la 40 ani plătind cu cardul și respectiv 22,8% pentru clienții cu vârsta de peste 40 ani.

În acest context este important de subliniat repetat faptul că populația din România încă are o relație foarte strâns legată cu numerarul, în special în ceea ce privește tranzacțiile zilnice de valoare relativ mică. Chiar și populația cu vârstă de până la 40 ani continuă să aibă o mentalitate conservatoare și reprezintă un interes foarte mic pentru banii digitali.

Sondaj online: ”Nivelul de acceptabilitate a plăților fără numerar în România”

Pentru o înțelegere mai aprofundată a nivelului de pătrundere a plăților fără numerar în societatea românească, am lansat în data de 16 martie un sondaj online prin intermediul Google Forms, și am reușit să acumulez în circa 3 zile 247 de respondenți. Un aspect foarte important care consider că trebuie evidențiat este faptul că ținta acestui sondaj au fost doar persoane care un nivel de alfabetizare digitală peste medie, astfel acesta nu este reprezentativ pentru întreaga populație a României, ci doar pentru cetățenii care folosesc Internetul ca un instrument zilnic de informare. De asemenea marea marte din respondenți, și mai exact 85%, sunt persoane cu vârsta de până la 30 ani, respectiv eșantionul pentru persoanele de peste 30 ani este unul foarte mic.

Prima întrebare din cadrul sondajului (după cele introductive: vârstă, mediu, studii) este concepută cu scopul de a identifica nivelul de familiarizare a respondenților cu instrumentele de plată fără numerar. Astfel, din câte observăm în graficul de mai jos, cea mai cunoscută metodă este utilizarea cardului de credit/debit. Alte modalități de plată cashless care cunosc o popularitate destul de înalt sunt: Mobile Payment; Transferul bancar și Plățile prin SMS, având o penetrare de circa 50%. În acest context, pot spune că participanții la sondaj, sunt suficient de familiarizați cu instrumentele de plată fără numerar.

Grafic 18. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

Cea de-a 2 întrebare, am decis s-o analizez în funcție de mediul în care trăiesc respondenții, pentru a analiza relația cauză-efect dintre acestea. Astfel, am identificat că cei care trăiesc în orașe au efectuat în medie circa 55% din toate tranzacțiile din ultimul an fără numerar, față de 45% în mediul rural. Acest rezultat este motivat de diferența în mentalitate, cauzată de lipsa băncilor în sate, cât și din cauza faptului că o parte mare din magazine din mediul rural sunt relativ mici și nu sunt obligate să dețină un POS.

Grafic 19. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

Aceeași întrebare, analizată din perspectiva nivelului de studii, sugerează o popularitate mai mare a instrumentelor fără numerar în rândul celor cu studii terminate (55%), față de cei care nu au studii superioare și nici nu sunt studenți (45%). Acest fenomen este cauzat de nivelul de informare, întrucât unei persoane neinformate, tinde să îi fie frică sau să aibă dubii cu privire la folosirea instrumentelor de plată fără numerar.

Grafic 20. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

În ceea ce privește posibilitatea de a efectua plăți fără numerar la instituțiile de stat din România, media răspunsurilor este de 3,32. Acest număr indică faptul că majoritatea respondenților consideră că deși nu la toate instituțiile publice se poate efectua plata fără numerar, o parte îndeajuns de mare oferă astfel de condiții.

Grafic 21. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

Cea de-a 4-a întrebare, are scopul de identifica eforturile de promovare a plăților fără numerar în România. Majoritatea persoanelor participante la sondaj au întâlnit destul de puține forme de promovare a tranzacțiilor cashless în România. Astfel, această întrebare a înregistrat o medie de 2,81 în rândul răspunsurilor, sugerând că deși se întâlnesc unele forme de promovare a instrumentelor de plată fără numerar, nu sunt de ajuns pentru a genera o putere de convingere a utilizării acestora.

Grafic 22. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

Una dintre cele mai importante întrebări din cadrul sondajului, destinată să identifice părerea respondenților cu privire la o posibilă eliminare a numerarului din economie, sugerează faptul că o parte destul de mare, și anume 49% au dubii sau sunt total împotriva unei sistem economic cashfree. Astfel, luând în considerație că majoritatea respondenților sunt tineri, și în pas cu tehnologizarea globală, procentul celor care ar dori o astfel de modificare este destul de mic (doar 51%). În acest context, este evident că România nu este pregătită momentan la nivel de mentalitate, să implementeze o astfel de modificare. Unul dintre principalele motive este lipsa încrederii în sistemul bancar în rândul populației.

Grafic 23. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

Cu ajutorul următoarei întrebare am identificat situațiile în care respondenții sunt cel mai puțin susceptibili să efectueze plata fără numerar. Printre acestea se enumeră serviciile oferite de frizer, împrumuturile între prieteni, taxiul, taxa de școlarizare, o bătură într-un club de noapte sau o cumpărătură mică. Pentru îmbrăcăminte, bijuterii și cumpărături mari la supermarketuri majoritatea respondenților plătesc fără numerar.

Grafic 24. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

Această diferență este cauzată de comoditatea de a efectua plata cu numerar, sau din cauza absenței posibilității de a plăti fără numerar. (de exemplu unica metodă de plată fără numerar a taxei de școlarizare este transferul) De asemenea, la circa 7,3% din respondenți le este frică să plătească în anumite situații cu un instrument cashless.

Grafic 25. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

Ultima întrebare ține cont de cealaltă față a problemei, și anume situația și motivele comercianților cu privire la lipsa unei modalități de plată fără numerar în punctele lor de vânzare. Majoritatea respondenților consideră că costurile suplimentare generate de comisionul plătit la intermediar (bancă), cât și cele cu procurarea unui POS stau la baza deciziei comercianților de folosi doar numerar. Cu toate acestea, o parte destul de mare consideră că eschivarea de la impozite (45%) , sau spălarea de bani (23,5%) sunt de asemenea motive ce pot fundamenta decizia prestatorilor de servicii și a comercianților de bunuri să nu ofere clienților posibilitatea de a plăti cu instrumente de plată ce nu implică numerarul. Anume în această în-trebare este evidențiat un avantaj de bază al unei societăți cashfree – reducerea evaziunii fiscale, motiv pentru care spiritul civic al populației trebuie îndreptat către atingerea acestui scop.

Grafic 26. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

II.II.III: Promovarea plăților fără numerar

Dotarea tuturor spațiilor comerciale cu POS-uri

În contextul în care banii fizici dispar, este mai mult de cât logic că fiecare magazine trebuie să dispună de sisteme modernă de plată ceea ce presupune cel puțin acceptarea plății cu cardul. România a făcut un pas mare în acest sens odată cu implementarea unei noi legi conform căreia comercianții cu amănuntul ce realizează anual o cifră de afaceri de cel puțin 10.000 de euro sunt obligați să accepte plăți cu cardul.46 In plus, legea cash-back prevede ca retailerii ce dispun de terminal de plata sa poata acorda clientilor un avans in numerar. Astfel, POS-urile pot fi folosite de clienti si pe post de bancomat. Avansul acordat nu poate depasi suma de 200 lei, iar comisionul perceput pentru astfel de tranzactii nu poate fi mai mare de 1% din valoarea sumei. Potrivit declaratiilor Guvernului, masurile au rolul sa reduca evaziunea fiscala si sunt bazate pe o serie de recomandari ale Bancii Europene, care limiteaza platile in numerar pentru

tranzactiile comerciale.47 Conform datelor colectate de pe site-ul oficial al Băncii Centrale Europene, în România, în anul 2018 erau 204.372 de POS-uri48, adică unui-i POS, îi revin circa 96 de oameni. Pentru a înțelege ce sugerează acest număr, am decis să-l raportez la cel din Suedia, unde deși numărul de POS-uri este similar (275.411), unui POS îi revin 37 de persoane.49 Această diferență de aproape de 3 ori mai mică sugerează faptul că România este depășită cu mult în ceea ce privește dotarea spațiilor comerciale cu dispozitive ce permit plată fără numerar.

Grafic 27. Sursa: Banca Centrală Europeană ”Statistical Data Warehouse”

Crearea și/sau introducerea unor noi metode de plată

O alternativă foarte importantă în ceea ce privește promovarea și facilitarea tranzacțiilor fără bani fizici este lansarea unui sistem de plată pentru smartphone. Un exemplu în acest sens este aplicația Swish lansată de 7 bănci comerciale în cooperare cu banca centrală din Suedia și care a ajuns la un număr de 5,5 milioane de utilizatori.50 În acest context, o astfel de aplicație ar putea conține elemente care facilitează tranzacțiile aducând avantaje în ceea ce privește comisionul, securitatea și rapiditatea plății sau chiar să devină și un instrument care să ajute antreprenorii să-și promoveze produsele oferind astfel reduceri de preț , cashback sau alte tipuri de promoții exclusiv la achitarea cu aplicația respectivă.

Un sistem de plată național poate deveni mult mai atractiv pentru cetățeni față de alte alternative (cardul bancar, criptovalutele, PayPal etc.) , promovând astfel trecerea spre o societate cash-free. Astăzi, una dintre cele mai populare sisteme de plată pentru telefon în România este Apple Pay, fiind lansat aici în data de 26 Iunie 2019, și fiind compatibil cu 6

bănci (BT, ING, UniCredit, BCR, OTP, Raiffeisen), cât și cu unele servicii nebancare cum ar fi Revolut, Orange Money, Edenred (tichete de masă).51

Un număr din ce în ce mai mare de comercianți (29% în 2018) susțin și planifică să susțină o varietate de opțiuni de plată pentru mobil, cea mai frecventă fiind aplicațiile mobile pentru cumpărături online, plăți mobile la POS și opțiuni speciale de plată pentru mobil, cum ar fi portofelele mobile. China este liderul mondial în ceea ce privește adoptarea plăților mobile de proximitate, deoarece 81% dintre utilizatorii de smartphone-uri din țară au efectuat o plată mobilă de proximitate în ultimele șase luni.52 În România, valoarea totală a tranzacțiilor prin intermediul Mobile Payment la POS-uri a atins aproximativ 113 de milioane de dolari americani în anul 2019, așteptându-se o creștere de până la 167 milioane de dolari americani în anul 2020, și circa 374 de milioane de dolari americani peste 3 ani, în 2023. Astfel, în anul 2020, România se plasează pe locul 53 în lume.53

Grafic 28. Sursa: Statista, ”Mobile POS Payments”

Rata de penetrare a plăților prin intermediul smartphone-ului la POS, este de circa 5,2%, adică aproximativ 1.000.000 de utilizatori și din păcate se așteaptă să rămână la fel în următorii 3 ani, aspect cauzat de popularitatea scăzută în rândul populației de peste 45 de ani. Creșterea valorii tranzacțiilor totale este cauzată e creșterea valorii tranzacției per persoană, dar nu de creșterea numărului de utilizatori. Cu toate acestea, rata de penetrare este una medie, fiind mai mare ca în Franța de exemplu, unde doar 2,2% din populație utilizează acest instrument de plată fără numerar.54

Grafic 29. Sursa: Statista, ”Mobile POS Payments”

Reducerea pragului pentru plățile/încasările în numerar

Conform Legii 70/2015, pragul pentru tranzacțiile în numerar între persoane fizice este de 50.000 RON, fiind interzisă fragmentarea plății. Operațiunile de încasări și plăți efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii. Prin excepție, se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în următoarele condiții doar în limita a 5.000 RON de la o persoană menționată mai sus.55 Pentru o promovare eficientă a unui sistem economic cashfree, este necesară reducerea acestor praguri, și completarea legii, pentru o cuprindere mai mare, care să privească și plățile consumatorilor către comercianți. În acest context, o parte din ce în ce mai mare a tranzacțiilor vor fi efectuate exclusiv prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, reducând astfel popularitatea numerarului.

Stimulente pentru cumpărători

Una dintre cele mai eficiente metode de a convinge consumatorii să folosească instrumentele de plată fără numerar sunt facilități sub formă bănească. Astfel, companiile care vor să-și convingă clienții să folosească cardul în loc de numerar, au recurs la diferite tipuri de reduceri. De exemplu, societatea comercială Clever Tech S.R.L., care stă în spatele brand-ului Clever Taxi, a oferit timp de o perioadă de câteva luni o reducere de 50% la cursele plătite cu cardul. De asemenea, foarte multe companii au parteneriate cu diferite bănci pentru a oferi clienților o sumă de bani înapoi (cashback), după procurarea produsului sau serviciului lor cu cardul băncii cu care au parteneriat. De exemplu Farmacia Catena în parteneriat cu Patria Bank întoarce 5% din sumă înapoi în cont, la achitarea cu un card emis de Patria Bank.

Introducerea unui plan de promovare a cardurilor la nivel interguvernamental

O pârghie importantă care ar putea contribui la popularizarea în masă a utilizării cardurilor bancare, cât și a reducerii costurilor odată cu utilizarea acestora este noua tendință la nivelul Uniunii Europene, în frunte cu BCE de a dezvolta Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). SEPA este acum o realitate pentru peste 500 de milioane de cetățeni care utilizează transferuri de credit uniforme și debite directe. În schimb, plățile cu cardul încă nu au același grad de integrare și de armonizare.56

Grafic 30. Sursa: ECB, ”Number of card payments per inhabitant”, 2014-2017

Deși cardurile au fost mijloacele de plată cu cea mai rapidă creștere din Europa de ceva timp, unii utilizatori nu au beneficiat atât cât ar fi putut în cadrul unei SEPA pentru carduri. Prin urmare, BCE a decis să analizeze starea actuală a plăților cu cardul în Europa și să revizuiască politicile sale. În ultimul raport, se enumeră măsuri ale participanților pe piața de carduri care pot conduce la un SEPA pentru carduri, unde o serie de impedimente ar fi abolite cum ar fi lipsa de interoperabilitate între carduri și terminale și limitarea comercianților care acceptă anumite carduri. Punerea în aplicare a unei scheme europene de plată instantanee și dezvoltarea unei infrastructuri de plăți instantanee comune sau interoperabile ar putea contribui la asigurarea interoperabilității schemelor naționale de carduri. Dacă este asigurată acoperirea completă paneuropeană, utilizarea acestei infrastructuri poate prezenta o alternativă la instituirea unui sistem de carduri europene. Pentru a promova utilizarea acestor carduri, se va folosi un logo comun european care să indice că pot fi utilizate în statele UE. Mai mult, raportul constată că tehnologiile inovatoare vor spori competiția pe piața cardurilor. Legislația UE își propune să sprijine o piață de carduri armonizată, competitivă și inovatoare. Eurosistemul salută punerea în aplicare a unui cadru legal clar și încurajează soluții inovatoare care să permită plăți cu carduri eficiente, convenabile și sigure. Toate aceste aspecte vor contribui enorm la popularizarea utilizării cardurilor în între spațiul European, inclusiv România.

Alte instrumente de promovare a plăților fără numerar

Urmând exemplul Indiei, este important ca o primă mișcare în direcția promovării plăților fără numerar să fie crearea unui site guvernamental referitor la beneficiile tranzacțiilor digitale. Tot odată și societatea civilă poate contribui, cum ar fi lansarea în 2001 a brandului pentru promovarea plăților fără numerar în România – NoCash.57 Astfel se pot puncta clar avantajele directe pentru plătitor cum ar fi securitatea, eficiența ( mai ales pentru cardurile contactless ), posibilitatea de urmărire a cheltuielilor și nu în ultimul rând beneficiul economic care se regăsește în mediul online prin numeroasele site-uri ce oferă cash-back ( de exemplu CashBack Shopping).58 De asemenea un impuls pentru promovarea tranzacțiilor digitale a fost și legea adoptată în 2015 care interzice comisioanele interbancare mai mari de 0,2% pentru cardurile de debit și 0,3% pentru cele de credit.59

II.II.IV: Securitatea cibernetică

După cum a spus Warren Buffet atacurile cibernetice reprezintă cel mai mare pericol pentru umanitate.60 Este indiscutabil faptul că în contextul trecerii spre o economie cashfree este mai mult decât importantă asigurarea unei securități cibernetice la cel mai înalt nivel. Symantec a indicat în ultimul raport că 1 din 131 de email-uri conține un program malware.16 Conform aceluiași studiu numărul cazurilor de furturi de date în care se solicită răscumpărarea acestora pentru o sumă de bani a crescut cu 36% în 2017 față de 2016 , 34% din persoane fiind gata să plătească pentru a-și răscumpăra datele.

Cheltuielile pentru securitatea cibernetică vor atinge 6 trilioane de dolari la nivel global în anul 2021.61 În acest context cel de-al 2-lea pas major care trebuie făcut, de o importanță la fel de mare, este sporirea securității cibernetice și asigurarea copiilor de rezervă a datelor.

II.II.V: Retragerea numerarului de pe piață

Regula cheie pentru acest ultim pas în drumul spre o societate cashfree este ”tranziția treptată”. Retragerea numerarului din economie, nu poate fi efectuată concomitent cu restul măsurilor enumerate, ci doar după asigurarea tuturor factorilor expuși mai sus. Această condiție va face posibilă trecerea ușoară și fără consecințe grave (cum au fost în India de exemplu).

De asemenea, va fi nevoie de implementarea unor pachetele de legi necesare pentru administrarea și funcționarea adecvată a acestui nou sistem. În contextul în care toții banii vor deveni digitali, responsabilitățile Băncilor Centrale vor crește, fiind strict necesară implementarea unor noi legi și modificarea legilor actuale în ceea ce privește sistemul bancar și criptovalutele. Astfel, elemente ca rezerva minimă obligatorie, confidențialitatea datelor, comisioanele, alte tipuri de taxe din cadrul tranzacțiilor trebuie revizuite și conformate noului sistem economic. În același context trebuie analizate și aplicate restricții asupra monedelor alternative numerarului cum ar fi criptovalutele, întrucât într-o societate cashless acestea vor sta la baza evaziunii fiscale și ascunderii veniturilor din activități ilicite.

Odată ce au fost introduse toate normele necesare pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului economic fără numerar poate fi început procesul de eliminarea propriu-zisă a numerarului. Acest lucru trebuie făcut treptat începând cu stoparea emisiunii bancnotelor de valoare înaltă cum ar fi cea de 500 RON. În 2016 de exemplu Banca Centrală Europeană a declarat că la sfârșitul anului 2018 va înceta să emită bancnota de 500 euro, cele aflate în circulație însă vor rămâne legale.62 O inițiativă în acest sens a fost propusă și în S.U.A referitor la bancnota de 100$. Ulterior, luând în considerație că bancarizarea populației a fost atinsă în măsura de 100%, va începe procesul de retragere a numerarului, stabilindu-se un număr de ani în care deținătorii de numerar vor putea depune numerarul în bănci.

De-a lungul ultimilor 20 de ani, România a reușit să reducă ponderea numerarului în M1 de la 63% (în februarie 2000)63 la 27% (în februarie 2020). 64

Tabel 7. Sursa: BNR,”Indicatori monetari”, 2019-2020

Concluzie

Cercetarea respectivă oferă o analiză amănunțită a efectelor pe care le poate produce un sistem economic cash-free, demonstrând superioritatea economică a potențialelor avantaje peste dezavantaje. Aceasta evidențiază legătură strânsă și direct proporțională dintre nivelul de utilizare a numerarului și mărimea evaziunii fiscale și a economii umbră în ansamblu, în baza raportării a 24 de economii din UE. Astfel, cercetarea se concretizează în plasarea sistemului economic cash-free, drept soluție definitivă a problemei intrasparenței de fluxuri monetare. Una dintre temerile de bază rămân însă criptovalutele – noua formă de ”numerar” din cauza complexității de urmărire a acestora.

Această lucrarea aduce o contribuție și o perspectivă nouă în literatura de specialitate, în ceea ce privește delimitarea unor pași/etape concrete în procesul de reducere a numerarului intr-o economie emergentă: Incluziune financiară; Adaptare la o lume digitalizată; Încredere în sistemul bancar; Promovare a plăților cashless; Securitate cibernetică; Retragere a numerarului. Cercetarea reușește să sintetizeze eforturile României de popularizare a plăților fără numerar, demonstrând evoluția pozitivă și complexă din ultimii 20 de ani, în ceea ce privește rata de utilizare a noilor instrumente de plată și rata de reducere a ponderii numerarului în total masă monetară. De asemenea aceasta oferă o imagine a acceptabilității noilor metode de plată pe grupuri de populație.

Totodată, lucrarea identifică și oferă metode de depășire a barierelor cu care s-ar confruntă România în procesul eliminării banilor fizici, principalele dintre acestea concretizându-se în analfabetismul digital și incluziunea financiară redusă. Însă, deși analiza comparabilă efectuată sugerează faptul că România se află mult în spatele mediei europene la acești indicatori, globalizarea a creat un mediu mai mult decât favorabil pentru sporirea vitezei evoluției.

Concluzionând, cercetarea respectivă demonstrează necesitatea unui sistem economic cash-free în România, indicând realitatea actuală a acestui fenomen. O Românie cashless nu mai este o întrebare, ci un fapt care se întâmplă. Astfel, pentru a ține pasul la nivel european și global, în drumul spre o economie cashfree, este mai important ca niciodată să fie întreprinse măsurile necesare pentru ameliorarea barierelor care stau în fața acestui proces, în frunte cu conștientizarea publică a avantajelor care vin odată cu un astfel de ”nou” sistem.

Bibliografie

A. Atudorei, https://www.doarpeinternet.com/apple-pay-romania/ , accesat la 24.04.2020

A. Nair , https://parenting.firstcry.com/articles/advantages-of-cashless-transactions-why-is-choosing-digital-payment-method-a-good-idea/

ANAF, ”Raport de performanta”, 2018 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Raport_performanta_2018.pdf

B. Bona, M. Pociask, A. Skrzypek, 2016”Reducing the shadow economy through electronic payments”, EY Poland, Economic Analysis Team and EY Poland, Business Tax Advisory, 2016

Banca Centrală Europeană, ”ECB ends production and issuance of €500 banknote” , https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2016/html/pr160504.en.html. , accesat la 05.05.2019

BCE http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=169.PSS.A.RO.S102.I00.I200.NT.X0.20.Z0Z.Z&

BCE, http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=169.PSS.A.SE.S102.I00.I200.NT.X0.20.Z0Z.Z&

BNR, ”Indicatori monetari”, 2000, https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=3144

BNR, ”Indicatori monetari”, 2020, https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=17637

BNR, ”Raport anual” , pg.174, 2018

BNR, https://www.bnr.ro/Mijloace-de-plata-fara-numerar–305-Mobile.aspx

BNR, www.bnr.ro/Sistemul-ReGIS-307.aspx

Brandberry & Nocash, http://www.nocash.info.ro/urmareste-live-conferinta-20-de-ani-de-carduri-in-romania/

CASE, ”Study and Reports on the VAT Gap in the EU-28 Member States”, 2019, https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/vat-gap-full-report-2019_en.pdf

Cashback Shop, https://www.cashbackshopping.ro/

Cashless India, www.cashlessindia.gov.in/promoting_digital_payments_people.html

Catherine M. Downey, ”The High Price of a Cashless Society: Exchanging Privacy Rights for Digital Cash”, 1996

Comunicat de presă ”Withdrawal of Legal Tender Status for ₹ 500 and ₹ 1000 Notes”, BRI, Noiembrie 2016

Cyber Secuirty Ventures, https://cybersecurityventures.com/hackerpocalypse-cybercrime-report-2016/ ,

D. Sajter, ”Privacy, Identity, and the Perils of the Cashless Society” apud The Swedish National Council for Crime Prevention , 2012

Decizia nr. 949/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor de plată moderne

Digi24, https://www.digi24.ro/stiri/economie/adrian-vasilescu-bnr-banii-cash-sunt-murdari-la-propriu-sunt-cei-mai-periculosi-cand-e-vorba-de-raspandirea-unei-epidemii-1272131

Dr. Adrian Amarița, "Evaziunea ficală în România", MLPDA, 2017 www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2017/01/rrss_01_2017_-A1ro.pdf

ECB, ”Card payments in Europe – current landscape and future prospects”

ECB, ”Payment statistics (report)”, 2019

F. Nirappil , ”As restaurants go cashless, a backlash is building. Will D.C. intervene?” , 2018, https://www.washingtonpost.com/local/dc-politics/as-restaurants-go-cashless-a-backlash-is-building-will-dc-intervene/2018/07/07/89f3f1d8-8098-11e8-b0ef-fffcabeff946_story.html

F. Schneider, ”Size and Development of the Shadow Economy of 31 European and 5 other OECD Countries from 2003 to 2015: Different Developments”, JKU, Ianuarie 2015

Forbes România, https://www.forbes.ro/articles/increderea-in-banci-se-castiga-greu-112294

Forever 21 Reports Findings from Investigation of Payment Card Security Incident https://newsroom.forever21.com/releases/forever-21-reports-findings-from-investigation-of-payment-card-security-incident

G. Immordino, F. Russo ”Cashless payments and tax evasion”, CSEF, 2018

G. Sheneela, ”Cash To Cashless Economy – Convenience and Impacts on Agriculture” MDC, Ianuarie 2020

Grupul Băncii Mondiale , ”The Global Findex Database ” , 2018

I. Benshalom ”Taxing cash” HUJ, 2012

INS , ”Accesul populației României la informație și comunicație” , 2019

IRES, ”Românii și banii lor: Percepții, Comportament și Proiecții financiare” , 2019

J. Hendrickson , W. Luther, ”Cash, Crime, and Cryptocurrencies” AIER, Februarie 2019, https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3331347

K. Buchholz, https://www.statista.com/chart/17909/pos-mobile-payment-user-penetration-rates/

K. Sinha , ”Consumers Attitude and Perception towards doing Cashless Transactions: An Empirical Study on Vadodara” , Iunie 2017

L. Liman and N. Magnusson, https://www.bloomberg.com/news/articles/2017-05-14/in-cashless-sweden-even-god-now-takes-collection-via-an-app

L. Medina & F. Schneider, ”Shadow economies around the world: What did we learn during over the last 20 years?”, IMF, Ianuarie 2018

Legea nr. 209/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Legea Nr. 70/2015 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

M. Savage, www.bbc.com/news/business-41095004

Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General de Poliție din România: Departamentul Operațional, Statistic și Judiciar (Raport) , ” Statistica principalelor activități ale poliției Române ” , 2017, https://www.politiaromana.ro/ro/utile/statistici-evaluari/statistici

No Cash, http://www.nocash.info.ro

O. Garret, www.forbes.com/sites/oliviergarret/2017/06/28/india-is-likely-to-become-the-first-digital-cashless-society/#62ff810f3c80

P. Mauryaa, ”Cashless Economy and Digitalization” AMU, Ianuarie 2019

S. Rochemond ”A Cashless Society in 2019” IFOA, Februarie 2020, https://www.researchgate.net/publication/339213213_A_Cashless_Society_in_2019

Statista, ”Mobile POS Payments Romania” https://www.statista.com/outlook/331/148/mobile-pos-payments/romania#market-globalRevenue

The Best VPN, https://thebestvpn.com/cyber-security-statistics-2018/

Vi. Kaul, www.bbc.com/news/world-asia-india-41100613

W. Buiter ”Negative nominal interest rates: three ways to overcome the zero lower bound”, NBER, Iunie 2009

Worldometer, https://www.worldometers.info/world-population/

Anexa 2: Declarația de autenticitate

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ASISTENT UNIVERSITAR DOCTOR IOANA… [305886] (ID: 305886)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ASISTENT UNIVERSITAR DOCTOR IOANA… [305886]

Copyright Notice

Introducere … … ..3 [609226]

STUDIUL ȘI PROIECTAREA ASISTATĂ PE CALCULATOR [601459]

SUMMARIZATION OF XML ACTIVITY DIAGRAMS Oros Adriana Oana, group 258 Abstract The Unified Modeling Language ( UML ) has increased in co mple xity over… [601598]

În ultimii douăzeci de ani, industria jocurilor video s -a aratat a fi un contribuitor semnificativ [609244]

Analiza și predicția parodontozei prin calcul neuronal [621706]

i REPÚBLICA BOLIVARIANA DE VENEZUELA MINISTERIO DEL PODER POPULAR PARA LA EDUCACIÓN UNIVERSITARIA, CIENCIA Y TECNOLOGÍ A UNIVERSIDAD POLITÉCNICA… [610182]

Copyright Notice

Similar Posts