PROGRAMUL DE STUDIU: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ [619521]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT
PROGRAMUL DE STUDIU: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ. dr. Lucaciu Gheorghe
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE TURISM ȘI SPORT
DEPARTAMENTUL DE EDUCAȚI E FIZICĂ, SPORT ȘI KINETOTERAPIE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT
PROGRAMUL DE STUDIU: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

Studiu privind locul exercițiului fizic în bugetul de
timp liber al tinerilor și adulților din municipiul
Oradea

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ. dr. Lucaciu Gheorghe
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE TURISM ȘI SPORT
DEPARTAMENTUL DE EDUCAȚI E FIZICĂ, SPORT ȘI KINETOTERAPIE

CUPRINS
Capitolul I INTRODUCERE
1.1 Reflectarea temei în literatura de specialitate 1
1.2 Motivarea alegerii temei 3

Capitolul II FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI
2.1 Categorii ale timpului și bugetul de timp 7
2.2 Managementul timpului liber 9
2.3 Structura și funcțiile timpului liber 10
2.4 Locul și rolul exercițiului fizic în bugetul de timp al omului 12
2.5 Factorii care influențează practicarea exercițiilor fizice 16
2.6 Clasificarea exercițiilor fizice 19

Capitolul III ORGANIZAREA CERCETĂRII
3.1 Etapele cercetării 24
3.2 Loc, subiecți, metodologie 25
3.3 Chestionarul 27

Capitolul IV PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
4.1 Rezultate obținute 28
4.2 Interpretarea datelor 41
CONCLUZII 47
BIBLIOGRAFIE 50
ANEXE 51

1
Capitolul I INTRODUCERE
1.1 Reflectarea teme i în literatura de specialitate
După cum spunea autorul Francisc Albert „Timp ul, răgaz necesar pentru odihnă, ore
libere pentru a fi în mijlocu l familiei, timp pentru viață, această legitimă revendicare era mereu
prezența în programul acțiunilor muncitorești de pe tot cuprinsul țării românești”1.
Necesitatea studierii timpului liber nu mai presupune o argumentare deosebită. Ea s -a
impus masiv în cercetările sociologice prin multiplele cerințe ale cunoașterii vieții cotidiene, ale
intervenției active vizând fructificarea cât mai eficientă a posibilităților pe care le oferă
societatea noastră pentru dezvoltarea armonioasă și multilatera lă a personalității omului. Îmi
doresc să subliniez doar un aspect al acestei probleme și anum e creșterea importanței timpului
liber în viața de zi cu zi a omului de rând . În această situație , timpul liber al omului se combină
cu noi elemente, cu valențe calitativ noi. ,,Posedării efective, reale a timpului liber i se adaugă
acum perspective mult m ai largi pentru ascensiunea umană, concomitent cu stăpânirea tuturor
mijloacelor necesare înfăptuirii acestei ascensiuni pe plan p rofesional, econiomic și cultural .”2
Tot acesta afirmă că în studierea timpului liber, punctul de plecare îl constituie buget ul de
timp. Prin cunoașterea lui se poate contura cadrul în care se situează timpul liber, ceea ce ajută la
definirea acestuia, se evidențiază corelațiile dintre diver sele cheltuieli de timp zilnice și astfel
apare posibilitatea depistării surselor latente de sp orire a orelor de odihnă .
,,Analiza bugetului de timp dezvăluie conținutul activităților din timpul liber, deosebirile
și tendințele de utilizare a acestuia, oferind astfel repere de orientar e pentru factorii care se ocupă
de organizarea activităților din timpul liber, un sprijin pentru aceștia în efortul de a promova
modele evoluate de raționalizare a tim pului liber. ”3
Bugetul d e timp oglindește, cu ajutorul unui sistem de indicatori specifi ci, modul de
repartizare a timpului în 24 de ore, durata diferitelor activități pe categorii de populație în cadrul
unei colectivități de rând . Capitolele, grupele, subdiviziunile bugetului de timp nu sunt identice
la diferiți cer cetători. Un alt autor, G. Prudenski , citat de Francisc Albert, ,, împart e fondul de
timp de lucru și timp nelucră tor, din care cuprinde timpul de muncă și timpul de muncă

1 Francisc Albert, Dialog cu timpul liber , Editura Politică, București, 1970, p. 8.
2 Francisc A. Dialog cu timpul liber, Editura Politică, București, 1970, p. 8-9.
3 Francisc A. Dialog cu timpul liber , Editura Politică, București, 1970, p. 17.

2
suplimentar, iar c el de -al doilea se subdivide în : timp dăruit muncii casnice și deservirii propr ii;
timp pentru somn și masă ; timp legat de munca de producție, dar care nu face parte din timpul de
lucru (de plasare la locul de muncă etc.) ; și timp liber .”4
,,V. Patrusev procedează la o împărțire pe două planuri. În cel dintâi, fondul de timp este
împărțit în : timp de producție și – timp de reproducție a forței de muncă. În cel de -al doilea,
timpul este împărțit în : timpul de consum al forțelor fizice și intelectuale și – timpul pentru
refacerea forțelor vitale, pentru recuperarea și dezvoltarea capacităților fi zice și psihice. ”5
După părerea mea, relația dintre cultura fizică și munca productivă nemijlocită exprimă
doar un singur aspect al problemei. Exercițiile fizice se integrează funcțional, alături de alte
activități umane, cum ar fi plimbările sau socializarea în structura timpului liber, ca formă
recreativă .
Pe de altă parte, cultura fizică se instituie și funcționează ca o latură a educației, efectele
sale prelungindu -se în sfera educației morale, estetice, intelectuale etc. De aceea, cum se afirmă
pe bună dreptate, sistemul complex al exercițiilor fizice participă la formarea individului ca
personalitate, la integrarea lui în sistemul vieții sociale. ,,Cultura fizică și sportul, conchide N.I
Panomariov în încheiere a lucrării au mai multe funcții importante : formarea unui individ integru,
multilateral dezvoltat ; integrarea și socializarea lui ; menținerea și întărirea sănătății, dezvoltarea
aptitudinilor fizice ale oamenilor, pregătirea lor pentru participarea pe depl in eficientă la
producț ia socială și apărarea patriei ; asigurarea odihnei și distracției ; dezvoltarea legăturilor
internaționale, lupta pentru pace și prietenie între popoare. ”6

4 Francisc Albert, Dialog cu timpul liber , Editura Politic ă, București, 1970, p. 17 -19.
5 Francisc A, Dialog cu timpul liber , Editura Politică, București, 1970, p. 19.
6 Ponomariov N.I, Funcțiile sociale ale culturii fizice și sportului , Editura Sport Turism,
București, 1977, p. 4.

3
Figura 1 – ,, Beneficiile exercițiului fizic asupra fizicului și sănătății mentale.”
https://www.istockphoto.com/fr/vectoriel/activit%C3%A9s -et-loisirs -de-plein -air-loisir -mode –
de-vie-gm81234677 8-131653969
1.2 Motivarea alegerii temei
Activitatea fizică, exercițiile fizice ne păstrează sănatoși și vioi atât din punct de vedere
mental, fizic, emoțional, chiar și social.
Aristote l în lucrarea ,, Politika ” spunea : ,,muncim ca să avem timp liber”.
Ca și student al profilului Educație Fizică și Sportivă, am fost mereu implicat în activități
fizice și pot atesta beneficiile promise de practicarea lor, însa am grijă ca si celelalte aspecte ce
țin de sănătatea și bunăstarea mea fizică/mentală să fie în ordine .

4
Cu toate că exercițiul fizic este o adiție benefică vieții cotidiene a om ului, nu poate fi
concretizat ca fiind singurul element necesar pentru a avea un stil de viață sănătos. Acesta este
caracterizat de mai multe elemente care combinate armonios și puse în balanță formează o viață
echilibrată ce -i permite individilui în cauza să și -o desfășoară la cele mai înalte tendințe sau
cerințe ori obiective. Modernitatea a permis omului mai mult ti mp liber pe lângă locul de mun că,
în acest fel este necesar ca el să aleagă inteligent m odul de petrecere sau cheltuială benefică și
productivă a timpului său.
Doresc să chestionez cât de mulți oameni posibil iar în privința asta sunt sigur că vor fi
lucruri pe care am să le pot împrumuta de la alți indivizi mai disciplinați decât mine pentru a -mi
putea organiza timpul liber mult mai eficient decât în momentul de față.
Este de știut faptul că exercițiul fizic poate fi caracterizat/concretizat cu un stil d e viață sănătos.
Există numeroase studii în această privința, exercițiul fizic/mișcarea în general, nu numai
îmbunătățind funcțiile vitale, oferind rezistență, forță și vitalitate ci și funcțiile cognitive, prin
asta ne referim la o mai bună capacitate de concentrare și atenție, voință, motivație , dârzenie și
competivitate sănătoasă.
Consider că o viață activă duce la bunăstarea fizică și mentală a unui individ.
Exercițiul fizic nu îți consumă timp, din contră, îți oferă, iar aici mă refer la faptul că o dată fiind
antrenat într -ale activităților fizice, beneficiile mentale aduse de acestea, te vor face un om mult
mai organizat iar în acest mod îți ,,creezi ,timp ” organizându -te mai eficient.
Existând atât de multe studii care atestă beneficiile extraordinare ale exercitiului fizic pe
mai multe planuri în viața oamenilor, vreau sa aflu care sunt alegerile acestora în priv ința stilului
de viață sănătos ș i diversitatea activităților de timp l iber, în special a celor fizice practicate de
către acești a.
În cadrul exer cițiilor fizice, ,, scuza” oamenilor de obicei este faptul că nu au timp pentru
ele deși și -ar dori foarte mult. Exercițiul fizic într -adevăr, îți poate lua 30 de minute din viață,
însă pe ntru un scop mult mai înalt. Dec i, aceast motiv pen tru a nu participa în activități fizice nu
este veridic din mai multe puncte de vedere. În primul rând, poți desfășura pân ă în 15 minute de
mișcare activă, neîntreruptă iar în felul acesta, prin ox igenare mai pronunțată ți se aliniază
gândurile și obiectiv ele pentru a -ți desfășura celelalte activități mult mai productiv iar vigoarea și
energia pe care o primești mișcându -te, te ajută să îndeplinești mult mai repede celelalte activități
zilnice.

5
În privința relaxării. a recuperării active, de la activitățile locului de muncă, sociale și
familiale , ar trebui să permită individului refacerea psihică și fizică pentru reluarea continuă a
acestora. De aceea există activități demonstrate practic și științific, ce funcționează în vederea
relaxă rii și refacerii, acestea fiind : exercițiul fizic, somnul, o alimentați e echilibrată, meditația,
cititul, timpul petr ecut în familie și cu prietenii; iar cele care nu funcționează : un aport exces iv de
hrană fără a -l combate prin mișcare și ardere, consumul de tutun, alcool și alte droguri,
sedentarismul/inactivitatea, pro crastinarea, izolarea socială, f olosirea îndel ungată a aparatelor
tehnologice : calculatoare, telefoane, console de jocuri etc.
Lucrarea mea de licență este denumită ,,Stud iu privind locul exercițiului fizic în bugetul
de timp liber al tinerilor și adu lților din municipiul Oradea. ”
Motivația principală pentru alegerea acestui subiect a fost dorința de a află ce obiceiuri au și cum
funcționează ele pentru oameni ; activitățile de timp liber, cum le clasifică și ce cred ei despre ele
și funcționalitatea și aplicabil itatea lor în viața personală a fiecăruia.
Cu toate că exercițiul fizic este extrem de important oamenilor, nu este singurul lucru
care trebuie să fie executat zi de zi în vederea obținerii unei bune stări fizice și mentale. Starea de
sănătate nu se definește prin a fi doar absența bolii, ci presupune o depunere de efort, a obținerii
și menținerii ei, aici intervenind mai mulți factori . Starea de sănătate poate fi definită ca fiind o
bunăstare din punct de vedere fizic, psihic, emoțional social, iar aceste l ucruri reprezintă fațetelor
lor.
Doresc sa aflu gradul de importanță al exercițiului fizic din viața subiecților, locul
destinat al acestuia, ce consideră oamenii ca fiind un stil de viață sănătos, obiceiurile lor de zi cu
zi, ce îi motiveaza și daca într -adevăr duc un stil de viață sănătos sau doar au această impresie.
Deoarece , pentru a avea cu adevărat un stil de viată sănătos , trebuie să ai în vedere mai multe
aspecte : exercițiul fizic fiind o treaptă importantă și indispensabilă pe scara sănătații, însă mai
trebuie bifate și alte obiceiuri ce țin de nutriție, vicii (alcool/tutun/droguri), nivelul de stres din
viața unui individ, somnul, activitatea profesion ală și relațiile interpersonale , sănătatea
emoțională și socială.
Totodată , cu realizarea acestui studiu, aș putea motiva subiecțtii la un stil de viață cu
adevărat sănătos și recomand a activități care să le produ că rezultate o ptime și de durată . Kelly

6
Mcgonigal preciza în cartea ,, Puterea voinței ”7 că există activități care produc efe cte pozitive iar
acestea sunt : timpul petrecut în familie, activitățile fizice, religioase, meditația, rugăciunea și
odihna .
Prin realizarea acestui studiu pot afla gândirea și obiceiurile oamenilor de succes, care au
un stil de viață sănătos și pot afla metodele prin care aceștia au reușit să implementeze aceste
obișnuințe în viața lor, încercând să asimilez eu însumi ideile lor, deoarece toat ă viața înveți și te
poți perfecționa. Informația trebuie dată mai departe deoarce doar așa vom reuși să avansăm
individual în primul rând, ca și grup iar mai apoi ca și nație.
Consider că odată ce un individ îsi creează un obicei sănătos, mai ales un obic ei ca și
practicarea regulată a exercițiului fizic, acest lucru în special îl va motiva și îi va da energie
pentru a implementa în viația lui și alte obiceiuri sănătoase, care vor inspira alți oameni și tot așa
mai departe. Exemplul este foarte important, mai ales exemplul pe care -l dăm față de copii,
deoarece aceștia tind să imite totul de la oamenii mai în vârstă, de la comportament până la
obiceiuri.
În concluzie, acest a este motivul pe care am ales tema studiu lui, în primul rând dorința
de a afla mai m ulte despre obiceiurile oamenilor, dacă practică exercițiu fizic, locul lui în bugetul
de timp liber dar și ce îi motivează pe aceștia să -și dăruiasca timpul liber exe rcițiului fizic, dar și
diferenț ele dintre adulți și tineri într -ale activităților fizice .

7 Mcgonigal Kelly , Puterea voinței , Editura Litera, București, 2015.

7
Capitolul II FUNDAMENTAREA TEORETICA A TEMEI
2.1 Categorii ale timpului și bugetului de timp
Timpul liber este cel care rămâne după ce se scade timpul care ține de muncă , activități
gospodărești , somn /odihnă etc.
Autorul Francisc Albert precizează că situarea timpului liber în mediul temporal al
societății, raportarea lui în ansamblul relațiilor temporale, ajută la așezarea acestuia în cadrul
general al fenomenelor sociale, dezvăluie liniile fundamentale ale legăturilor lui intime cu mod ul
de producție, cu orânduirea socială, cu progresul istoric.
,,De aici rezultă și câteva elemente pentru definirea conceptului de timp liber, și anume :
concluzia că timpul liber, precum și relativa autonomie a acestuia în raport cu relațiile de
producție, gradul de dezvoltare generală a societății. Aacest element din urmă dezvăluie
complexitatea relației de determinare societate -timp liber, avertizează împotriva manifestărilor ,
concepțiilor de deter minism tehnic în această problemă, la fel ca și împo triva tratării timpului
liber ca ceva în afara determinismului social sau ca o sferă a acestuia, cu vreun statut special. ”8
,,Timp liber (Freizeit, temps libre și loisir, free time și leisure, svodabne , vremea, dosug
volny cas, meimopracovni doba, szabad ido și tot așa continuând în diferite limbi), exprimă în
cazul cel mai frecvent absența constrângerii și o delimitare de timpul de muncă. ”9
Marcarea acestei distincții pare să fie generală în diferite limbi, reflectând un anumit
consens în privința principalului criteriu de delimitare a acestei noțiuni.
Timpul liber se poate defini singur. Orice angajat, fie că lucrează în fabrică, uzină, ate lier
sau pe ogor, are un timp de odihnă, de râgaz, acesta fiind sau într -o după amiază, o duminică sau
cu ocazia zilelor de sărbătoare. Din alt punct de vedere, aceeași împărțire definește timpul liber
ca fiind timpul în care oamenii consumă bunurile produ se în timpul muncii ori procesul de
producție al lor. Astfel, problema se reduce la timp de producție și timp de consum. Dacă ar fi să
socotim ca timp liber întregul interval de timp nelucrător, am include aici o serie de alte activități

8 Francisc Albert, Dialog cu t impul liber , Editura Politică, București, 1970, p. 95.
9 Francisc Albert, Dialog cu timpul liber , Editura Politică, București, 1970, p. 95

8
cum ar fi: deplasă rile la și de la locul de muncă, efectuarea cumpărăturilor, activitățile casnice și
altele. Dar acestea nu pot fi considerate ca și timp liber și nici pierdut fiind activități necesare
traiului zilnic. Pe lângă acestea se mai, se mai adaugă ca fiind inclus e în timpul liber unele
momente ca : boala, șomajul, manifestațiile chiar dacă acest gen de timp nu este cel veritabil.
N.I Ponomariov evidențiază faptul că ,,activitatea socială, de producție și de altă natură a
omului se desfășoară în timp. Conținutul și structura bugetului de timp sunt influențate de
numeroși factori : orânduirea socială, dezvoltarea fo rțelor de producție, apartentența de clasă ,
condițiile nat urale, particularitățile națională, precum și sexul, vârstă, studiile, situația familială
etc.”10 După spusele autorului, timpul total al unui individ se împarte în timp petrecut la locul de
muncă și timp petrecut în afara orelor de muncă. Primul, este acea parte din cele 24 de ore ale
zilei, săptămânii, lunii sau anului care este destinat muncii necesare traiului cotidian. Al doilea
timp înseamnă tot timpul liber rămas în afara timpului petrecut la locul de muncă.
„Timpul liber este acea parte a timpului în afară muncii destinată dezvoltării fizice și
intelectuale a oamenilor muncii, precum și odihnei. În societatea socialistă, cea mai importantă
particularitate a acestei categorii o reprezintă dreptul egal al celor ce muncesc în privința
utilizării timpul ui liber, bazat pe relații egale față de mijloacele de producție, pe egalitate de
muncă și pre retribuția egală după muncă”.11
Una dintre cele mai importante probleme ale psihologiei și sociologiei o constituie cea
referitoare la personalitatea umană. Pri vind din perspectiva sportului și a personalității, educația
înseamnă dirijarea formării și dezvoltării unitare a individului, a personalității acestuia, ținând
cont de condițiile sociale. Noțiunea de personalitate are mai multe semnificații : ea este înțeleasă
ca fiind o însușire socială a individului cu totalitatea trăsăturilor cu semnificație socială care fac
din el subiectul muncii, cunoașterii și comunicării. Educația privește dezvoltarea și formarea
armonioasă a individului, a personalității în an umite condiții sociale.
Din punctul de vedere al autorului Ponomariov N.I ,,Valoare a socială a culturii fizice și
sportului rezidă nu numai în faptul că în procesul lor are loc asimilarea unor valori culturale, ci în

10 Ponomariov N.I, Funcțiile sociale ale culturii fizice și sportului , Editura Sport -Turism,
București 1977, p. 80 -81.
11 Ponomariov N.I, Funcțiile sociale ale culturii fizice și sportului , Editura Sport -Turism,
București 1977, p. 82.

9
special în aceea că ofe rea mari posibil ități de autodezvoltare, autoeducație, de manifestare a
aptitudinilor creatoare pe plan fizic și spiritual. Datorită îmbinării armonioase a dezvoltării
intelectuale, morale, fizice și estetice, care are loc în procesul culturii fizice și sportului, acestea
se constituie în necesități sociale ale noii orânduiri. ”12
2.2 Managementul timpului liber
,,Activitatea fizic ă cuprinde orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici care
duce la o creștere substanțială a consumului de energie față de perioada de odihnă
(nemișcare ).”13
,,În cadrul acestui larg concept de activități fizice, trebuie să se ia în considerare
activitățile de petrecere a timpului liber, exercițiile fizice, activitățile sportive , diferite forme de
deplasare ( cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta, urcatul scărilor ), activitatea la locul de
muncă și treburile gospodărști. ”14
Activitățile de petrecere a timpului liber – În societățile mai dezvoltate sau chiar din
lumea I , după finalizarea activităților ocupaționale, activităților de transport, treburilor casnice, o
persoană obișnuită are în medie 3 până la 4 ore de timp liber pe zi, sau timp la dispoziție. Cu
toate acestea, poate exista o variație interindividuală destul de largă ce depinde de anumite
circumstanțe personale, precum durata activităților plătite, diviziunea muncii în gospodărie,
durata activităților cu scop de auto -devenire, durata deplasărilor în decursul zilei, precum și
numărul și vârsta p ersoanelor depen dente (copii, tineri sau vârstnici ).
Activitățile de petrecere a timpului liber sunt acele activități fizice desfășurate în timpul
disponibil liber al unui individ , care cresc cheltuielile de energie din timpul unei zile. Activitatea
fizică de petrecere a timpului liber va fi selectată pe baza nev oilor și intereselor personale,
majoritatea oamenilor alegând o formă sau alta de odihnă pasivă în societatea noastră.
,,Activitatea fizică la locul de muncă sau activitatea ocupațională – Munca sau activitatea
ocupațională reprezintă o componentă importantă a activităților zilnice. În trecut, cheltuielile de

12 Ponomariov N.I, Funcțiile sociale ale culturii fizice și sportului , Editura Sport -Turism,
București 1977, p. 156 -157.
13 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum , Oradea, 2015, p. 6
14 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea, 2015, p. 6

10
energie de la locul de muncă și nevoile asociate de transport (deplasarea pe jos sau pe bicicletă),
ori munca în gospodărie a reprezentat o parte importantă din cheltuielile energetice zilnice pentru
un segment larg al forței de muncă. Automatizarea a redus progresiv cerințele energetice legate
de realizarea tuturor acestor sarcini, deși anumite activități rămân în continuare destul de
solicitante din punct d e vedere fizic. Alte activități ocupaționale nu s -au schimbat atât de mult
(de exemplu, îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor) și pot implica ocazional o muncă fizică destul
de susținută. ”15
Tehnici pentru a -ți manageria timpul liber oficient
1. Găsirea unui țel/obiectiv
2. Ținerea unui jurnal
3. Evitarea legii lui Parkinson (care susține că timpul disponibil pentru a realiza un
obiectiv este egal cu timpul necesar pentru completarea acestuia) Acest lucru
însemnând că dacă îți propui să -ți atingi un obiectiv în tr-o săptămână iar acesta ar
putea fi atins în 3 ore, îți va lua o sâptâmână să realizezi acel obiectiv.
4. Caută metode și răspunsuri deoarece toată lumea știe ce trebuie făcut și ce este bine
să facă, însă nu au cunoștințele necesare și nu cunosc metodele c are îi vor fa ce să
atingă un anumit obiectiv.

Figura 2 – ,,Procesul creativ – Legea lui Parkinson ”
https://lorand.biz/productivitate -si-time-management/cum -ne-complicam -singuri -munca -4-idei-
despre -legea -lui-parkinson

15 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea, 2015, p. 7.

11
2.3 Structura si funcțiile timpului liber
Majoritatea autorilor precizează că indiferent de modul cum este exprimată definirea
timpului liber, acesta cuprinde : odihnă, educație, radio, televiziune, viață socială, conversație,
plimbare, sporturile și diversele f orme de distracție.
J. Dumanze dier consideră că ,,timpul liber este un factor ambiguu, mai mult determinant
decât determinat, factor de participare sau de evadare, în funcție de diferitele contexte social –
culturale .”16
Alți cercetători în diversele studii de sociologie d efinesc ,,timpul liber ca fiind , timpul de
răgaz, de odihnă, și de recreere sau ,timpul utilizat dup ă bunul plac sau timpul pentr u loisir. ”17
În cartea autorului N.I Ponomariov Funcțiile sociale ale culturii fizce și sportului , acesta
precizează : „Adevărata bogăție este acel timp care n u se consumă nemijlocit în munca de
producție, ci rămâne liber pentru p lăceri, pentru recreere, în urma cărora se va deschide un spațiu
larg pentru activitatea liberă și de dezvoltare .”18
„A.Wohl distinge trei funcții ale timpu lui liber : de refacere, distractivă și creatoare. Intr –
una din lucrările sale, el scrie că „cele trei funcții ale timpului liber s -au manifestat distinct că trei
etape succesive ale luptei clasei muncitoare pentru reducerea duratei timpului de lucru. Luptâ nd
pentru reducerea tim pului de lucru, muncitorii voiau inițial să afecteze o anumită parte a timpului
liber odihnei pasive, adică refacerii forțelor cheltuite. În etapă următoare, ei au militat pentru
reducerea timpului de lucru în scopul utilizării timpu lui liber pentru destindere, iar adesea pentru
ridicarea calificării. A treia etapă, actuală, de lupta a clasei muncitoare pentru reducerea în
continuare a timpului de lucru poate fi privită că o tendința de folosire a timpului liber în scopuri
creatoare, pentru dezvoltarea propriei personalități. Timpul liber de care omul dispune în mod
efectiv prezintă în felul acesta consecință reducerii zilei de muncă obținute prin lupta de către
muncitori”. Autorul analizează în continuare problema însingurării pe fond ul creșterii volumului
de timp liber și constată că înstrăinarea nu dispare în mod automat odată cu sporirea timpului
liber, dar depinde de felul utilizării acestuia, fapt condiționat de anumite relații sociale. În

16 Constantinescu Miron, Integrarea socială a tineretului , Editura Științifică, București, 1969, p.
20.
17 Constantinescu Miron, Integrarea socială a tineretului , Editura Științifică, București, 1969, p.
25.
18 Ponomariov N.I, Funcțiile sociale ale culturii fizice și sportului , Editura Sport -Turism,
București 1977, p. 58.

12
încheiere, A. Wohl subliniază însemnătate a sportului ca una din formele de activitate desfășurate
în timpul liber, care duce la dezvoltarea multilaterală a omului, la refacerea echilibrului dintre
dezvoltarea sa fizică și cea intelectuală.”19
Problema rolului culturii fizice și sportului în struct ura și conținutul timpului liber al
oameni lor muncii în ceea ce privește a plicarea teoriei educației fizice și a socologiei culturii
fizice la problema timpului liber, se pot evidenția trei aspecte pri ncipale . Primul : esența și
conținutul timpului liber destinat educației fizice a celor ce muncesc. Cercetarea acestui aspect se
situează la granița dintre problemele fiziologice și cele economnice ale educației fizice. Timpul
liber creează condițiile pentru dezvoltarea fizică deplină și armonioasă a individu lui, care a re loc
în afara procesului de producție, dar exercită o influență pozitivă asupra forței de producție.
Timpul în decursul căruia se realizează principalele acțiuni pe linia educației fizice apare ca un
factor obiectiv al însuși procesului de dez voltare fizică.
Al doilea : mărimea și structura timpului liber afectat educației fizice a oamenilor muncii.
Studierea acestei probleme este legată de cercetările sociologice, concrete privind timp ul liber la
diferite grupe și pă turi ale populației, cercetă ri care scot la iveală aspecte specifice și generale ale
utilizării timpului liber pentru cultură fizică, aspecte ce depind de factori că sexul, vârstă,
profesia, studiile etc. În acest caz, principala metodă de cercetare trebuie să fie cea a observațiilor
statistice de masă. Locul de frunte în rezolvarea acestei importante și complexe probleme
aparține de drept statisticii pe plan național.
Al treilea : valorificarea particularităților studiate referitoare la utilizarea timpului liber
pentru rezolvarea sarcinilor educației fizice a oameniolor muncii. Elucidarea acestei probleme
este legată de îndeplinirea sarcinilor pe linia organizării și planificării mișcării de c ultură fizică și
sport.

2.4 Locul și rolul exercițiului fizic în bugetul de timp al omul ui
Exercițiul fizic ar trebui să se gasească în viata de zi cu zi a fiecărui om, indiferent de
vârstă, gen, statut social, loc de muncă etc. deoarece este un element crucial în vederea
îmbunătățirii și menținerii bunăstării indivizilor pe plan fizic și mental.

19 Ponomariov N.I, Funcțiile sociale ale culturii fizice și sportului , Editura Sport -Turism,
București 1977, p. 83.

13
,,Exercițiul fizic este o formă de activitate fizică de petrecere a timpului liber, care se
efectueazaă de regulă î n mod repetat și pe o perioada extinsă de timp (în cadrul unui proces de
antrenament), având un obiectiv extern specific, cum ar fi î mbunătățirea sau întărirea sănătății.
Atunci cănd exercițiul fizic este prescris de un medic sau de o persoană calificată (specialist),
aceasta cuprinde modul recomandat, intensitatea, frecvența și durata unor activități .”20 Oamenii
ajung să dobândească co ndiția fizică prin intermediul exercițiului fizic, care va fi definit de
Organizația Mondială a Sănătății , ca un stil de activitate fizică ce constă din mișcări corporale
repetitive, structurate și atent planificate, care sunt efectuate pentru a îmbunătăți i sau menține
una sau mai multe c omponente ale condiției fizice.
,,Sportul este o formă de activitate fizică care implică competiție. În general, un sport este
o activitate competitivă desfășurată în contextul unor norme stabilite de către o agenție de
reglementare internațională. Cu toate acesteam în unele părți ale lumii, acest termen (sport) care
poate fi asociat exercițiilor fizice și activităților recreative. ”21
,,Condiția fizică, termenul fitness provine din engleză și are originea în FIT. Termenul
FIT (poate fi utilizat în mai mult de 20 de sensuri sau semnificații diferite) după cum se poate
constata .”22
Organ izația Mondială a Sănătății definește în anul 1968 fitness -ul drept capacitatea de a efect ua
lucru muscular la un nivel s atisfăcător.
,,Fitness-ul este capacitatea c e atinge calitatea optimă a vieții. ”23
,,Condiția fizică generală este acea stare a capacităților fizice care ne permite să efectuăm
muncă fizică susținută, caracterizată printr -o integrare efectivă a anduranței cardio -respiratorii,
forței musculare, flexibilității, coordonării și a compoziției corpului. ”24

20 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea , 2015, p. 8.
21 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea, 2015, p. 8 -9.
22 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea, 2015, p. 11 -13.
23 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea, 2015, p. 11.
24 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea, 2015, p. 11.

14
,,Fitness sau condiția generala – se referă la faptul că individul a atins acele caracteristici
care îi permit o performanță acceptabilă în realizarea unei sarcini fizice stabilit e, într -un mediul
fizic, social și psihologic bine precizat. ”25
,,Condiția fizică va fi determinată în principal de unele variabile ce includ timpul și
nivelul activități lor obișnuite și de ereditate ( anumite caracteristici moștenite ). Condiția fizică va
fi definită de regulă cu trimitere la două obiective distincte – performanță sau sănătate. ”
În 1967 Organizația Mondială a sănătății a descris sănătatea ca o stare de bunăstare
fizică, mentală și socială și nu doar a bsența bolii sau infirmității .
,,Starea generală de sănătate ,,Wellness este un concept holistic, care descrie o stare de
sănătate pozitivă în individ și care cuprinde aspectele fizice, psihologice și sociale. ”
,,Starea pozitivă de sănătate presupune un efort constant și deliberat asumat pentru a păstra
organismul în parametrii optimi de funcționare și de a atinge potențialul maxim de bunăstare
fizică, mentală și socială. Se poate spune că o persoană va duc e un stil de viață sănătos dacă :
– Păstrează o bun ă igienă fizică și psihologică, prin tr-un comportament care reduce factorii
de risc
– Menține un ni vel adecvat de activitate fizică și va depunde efort constant pentru creșterea
condiției fizice
– Are o alimentație echilibrată, proporțional cu nevoile zilnice. ”26
,,Organismul este alcătuit din di ferite sisteme care își aduc fiecare propria contribuție la
bunăstarea generală. Chiar dacă un individ poate demonstra un nivel adecvat al activităților fizice
și al condiției fizice, fără a păstra celelalte componente ale unui mod de viață sănătos se expu ne
unui anumit risc de îmbolnăvire și de diminuare a bunăstării personale. ’’27

25 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea, 2015, p. 11.
26 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea, 2015, p. 15.
27 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea, 2015, p. 15 -16.

15
,,Punctul de vedere modern este acela că, starea de bine (w ellness) are câteva dimensiuni :
emoțională, intelectuală, fizică, socială, și spirituală, fiecare dintre acestea contribuind la condiția
de bunăstare a unei persoane.’’28
Pentru atingerea și menținerea unei stări pozitive de sănătate o persoană trebuie să -și
examineze fiecare din aceste dimensiuni și să se orienteze în sensul în care i se permite nu doar
să trăiască o perioadă lungă de timp, ci de asemenea să se bucure cu adevărat de viață.
În cartea Educația fizică și sportul ca fenomen cultural , autorul Florian Georgescu
precizează ,,mai întâi că fenomenul de Educație Fizică și Sport nu se reduce la e xercițiu fizic,
deși acesta reprezintă nucleul său unificator. ”29
,,Noțiunea de Educație Fizică și Sport nu exprimă o realitate pulverizată în acte individuale,
în forme concr ete și specifice de acțiuni exercitate izolat în timp și în spațiu. Dimpotrivă,
exercițiile fizice se prezintă ca un sistem, cu o anumită ordine de desfășurare, cu anumite
corelații între părțile constructive, cu o istorie relativ ordonată. Ele viețuiesc n u prin acțiuni
autonome și centrifuge, ci prin interacțiunea indivizilor, prin constituirea lor în grupuri, față de
care satisfac necesități determinante. ”30
Florian Georgescu mai scoate în evidență faptul că ,,acțiunea socialului se manifestă în
cazul de față prin component a biologică a indivizilor, aceasta nu poate motiva reducerea
fenomenului de ansambl u la manifestările concrete, im ediate. Elementul biologic reprezintă
numai suportul material în care prinde viață și trăiește elementar social, forma de e xprimare a
unui conținut specific vieții umane. ”31
,,Educația Fizică și Sportul reprezintă un fenomen social, un domeniu al activității și al
vieții oamenilor în colectivități determinate, o component ă necesară și permanent ă a istoriei
umane.”32

28 Trifa Ioan, Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea, 2015, p. 16.
29 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social , Editura Sport -Turism, București, 1976,p.10.
30 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social , Editura Sport -Turism, București, 1976,p.15.
31 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social , Editura Sport -Turism, București, 1976,p.50.
32 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social , Editura Sport -Turism, București, 1976,p.60.

16
,,Interpretările biologist e nu se referă la ansamblul social în cadrul căruia se desfășoară
exercițiul fizic, ci procedând prin reducție, se opresc numai la a cestea , din urmă, care este
potrivit ca realitate pur biologică.”33
,,Acțiunea indivizilor sub for ma exercițiilor fizice este de fapt o interacțiune, și anume o
interacțiune de timp uman. Indivizii respecitivi se manifestă și în acest caz în mod specific uman,
în funcție de grupurile sociale sau comunitățile din care fac parte, de educația primită, de rețeaua
instituțională specific fenomenului de educație. Arhitectura edificiului nu poate fi comparată cu
nici o altă realitate din lumea intraumană, chiar dacă între jocul oamenilor, în special al copiilor,
și jocul animalelor există unele similitudini. Analogiile dintre comportamentul de joc al
animalelor și cel specific uman sunt posibile numai dacă ignorăm esența calitativ deosebită a
specie umane chiar în cee a ce privește suportul ei biologic, jocul poate fi considerat ca o simplă
expresie fiziologică . Structurat în fenomenul social al Educați ei Fizice și sportului, jocul
(exercițiul fizic ) nu rămâne o realitate pur biologică, ci, depășind acest plan, capătă o natură
nouă, funcționalități noi, formative, recreative, spectacular e etc. Exercițiul fizic p oate fi
desfășurat numai dacă avem un cadru construit și, în primul rând, dacă realizatorii lui sunt ființe
umane, cu capacități și aptitudini suprabiologice.”34
Acelasi autor pre cizează faput că și ,,Munca fizică, exercițiul fizic apare la prima vedere
ca efort biologic. Dar cum munca nu este o realitate pur biologică, ci, di mpotrivă, factorul social
hotărâ tor în procesul de antropogeneză și de construcție a existenței sociale, tot astfel formele
variate pot fi reduse la suportul biologic. Contracția muscu lară, articulările funcționale ale
sistemului osteo -muscular, inervația la nivelul fibrei musculare rămân fenomene pur biologice
atât în cazul muncii, cât și al exercițiului fizic. După cum munca nu se reduce la un si stem de
reacții biochimice, la acțiuni mecano -musculare etc., ci este și rămâne o realitate social ă, care
deosebește radical comportamentul fizic uman de cel animal, tot așa jocul se bazează pe
caracteristicile și legitățile anatomo -fiziologice specific organismului, dar, totodată este acea
activitate fizică prin care organismal uman își depășește originea sa animal ă. Exercițiul fizic este

33 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social , Editura Sport -Turism, București,1976,p.62..
34 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social , Edit ura Sport -Turism, București, 1976,p.65.

17
comparabil întru totul cu munca în această privință. Mai m ult chiar, el apare ca un complementar
al acestor a, ca form ă de manifestare a aceluiaș i efort fizic într-o altă structură.”35
Exercițiul fizic este comparabil cu munca. El apare de fapt ca o parte complementară a
acesteia, ca formă de manifestare a efortului fizic, dar într -o altă structură.
La origini, exercițiul fizic manifestat ca joc, relevă apariți a sa prin procesul de muncă. Ca
și o concluzie dacă munca are un caracter social este evident că și jocul fiind născut din muncă
are o esență socială.
Practicarea exercițiilor fizice cu trăsături proprii a apărut mult mai târziu decât ființa
umană. Omul p rimitiv trebuia să -și consume întregul timp pentru producerea și mai ales pentru
aflarea condițiilor de trai elementare, nu putea să se ocupe cu îndeplinirea unor activități fizice
neproductive.
Teoriile care spun că exercițiile fizice își au originea în jocurile puilor de animale sunt
unilaterale și speculative. Autorii acestor opinii nu se bazează pe niște premise reale.
2.5 Factorii care influențează practicarea exercițiilor fizice
„Practicarea exercițiilor fizice a însoțit omenirea de -a lungul întregii instoriei. . F enomen
social distinct, cu o determinare proprie, de acțiune reprezintă o component a vieții sociale.’’36
“Fenomenul de practicare a ex ercițiilor fizice se prezintă ca un complex d e elemente
foarte variate și ap arent eterogene. ’’37
Autorul Florian Georgescu expune faptul că ,,exercițiul fizic este o realitate de esență
socială, este practicat de om și se realizează în cadrul anumitor relații sociale. Pentru a trece de la
empiric la științific, de la spontan la conștient, trebuie să ur căm de la conceperea izolată a
exercițiului fizic la fenomenul social de practicare a exercițiilor fizice. Se pune deci problema
dacă însuși fenomenul social luat în ansamblu se desfășoară spontan sau nu. În acest caz, raportul
de la mișcarea spontană la c ea conștientă se stabilieste în funcție de natura structurii sociale din

35 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social , Editura Sport -Turism, București, 1976,p.70.
36 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social , Editura Sport -Turism, București, 1976,p.5.
37 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social , Editura Sport -Turism, București, 1976,p.7

18
care face parte un anumit si stem de practicare a exercițiilor fizice, resp ectiv dacă soc ietatea dată
permite prin natura ei, acțiune a spontană la mișcarea orientată. Iar pentru ca această posibilitate
să devină realitate, se impune abordarea fenomenului de pe pozițiile științelor sociologice.
Procesul de practicare a exercițiilor fizice comportă relații variate, interferențe și determinări cu
multiple fenomene so ciale, în primul rând cu cultura, suprastructura , educația și altele. ’’38
,,Raportul dintre cultură și practica rea exercițiilor fizice apare ca relație de la întreg la
parte. O atare constatare ar fi însă o concluzie facilă. Este greu de demonstrat că luarea în
stăpânire metodi că a componentei biologice a fiiniței umane, modelarea și perfecționarea ei nu ar
reprezenta un act de depășire a cadrului natural, de trecere în domeniul producerii de valori, că ci
nu ar fi deci un act de cultură. Nu se poate ignora însă nici perspectiva contrară. Sub un anumit
unghi, prin anumite fragmente și manifestări, fenomenul apare că fiind opus culturii, ca o
modalitate de refugiu din lumea civilizată contemporană. Exercițiul fizic se manifestă în toate
planurile: în cultur a fizică medicală, gimnas tica de producție, educația fizică desfășurată în
cadrul instituției școlare, pregătirea militară, ant renamentul sportiv , competitiv , activitate
recreativa etc. Același element capătă deci structur i specific e, sarcini diferenț iate, evoluție
deosebită în ra port cu un sector sau altul în care este practicat.’’
,,El reprezin tă într -un anumit sens elementul de legătură, de sudură a componentelor
eterogene ce fac parte din același fenomen social. Reeditarea lui, în fiecare din domeniile de mai
sus acrediteaza id ea că avem de -a face cu un fenomen social unitar în ultimă instanță , cu toată
varietatea elementelor constitutive. Prezent încă de la originea fenomenului social, exercițiul
fizic se generalizează, se răspândește în arii variate de manifestare. Prin această generalizare,
fenomenul capătă noi dimensiuni, se extinde în supr afață și în profunzime, ajungând la
proporțiile pe care i le cunoaștem astăzi. De aceea, pentru definirea logică a fenomenului
contemporan se impune abordarea să istorică. Fenom enul de practicare a exercițiilor fizice nu
este un dat, ci un process social, o realitate concretă în devenire, care se constituie treptat în
fiecare formațiune social -economică. El apare, cu multitudinea laturilor și a elementelor
componente că un produs al societății de -a lungul întregi i sale existente. În mișcarea sa istorică ,

38 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social, Editura Sport -Turism, București, 1976,p.7

19
fenomenul a cunoscut prefaceri continue, restructurări profunde, îmbogățindu -se cu fiecare nouă
etapă.’’39
Conținutul și forma exercițiului fizic – Conținutul exercițiului fizic e ste astfel structurat
încât să conducă la realizarea scopului final al activității. Acesta cuprinde : mișcările corpului sau
ale segmentelor (translație, r otatie, abductie , adducție , răsucire, aplecare, îndoire, balansare în
diverse planuri etc. )
– efortul fizic solicitat, apreciat prin volum, intensitate, complexitate, densitate etc.
– efortul psihic respectiv gradul de solicitare a proceselor psihice, exercițiul fizic este un
act voluntar, ce implică intenționalitate și orientare conștientă, influențând be nefic nivelul
comportamental uman.
1. Forma exercițiului fizic reprezintă modul în care se succed mișcările componente, precum și
relațiile dintre acestea. În vreme ce conținutul reprezintă materia prima, compoziția în stare
brută, formă este legată de aspect ul exterior, vizibil, finisat, care da atributul calitativ al
mișcării. Dacă conținutul înseamnă coordonări interne neuro -musculare și procese
energetice complexe, formă exprimă plastică mișcării, ritmul, forță de redare, semnificația
să.
2. Forma exercițiului fizic are o structură cinematică și o structura dinamică.
3. Structura cinematică reunește aspectele de articulare spați o-temporală a mișcării și anume :
repartizarea pe faze a mișcării ;
4. Caracteristicile de viteză ;
5. Reperele temporale ale fazelor mișcării ;
6. Lungimile si traiectoriile mișcării ;

Structura dinamică se ref eră la fortele interne si cele ex terne ale mișcării :
– Relația dintre pușeele de forță si frânare
– Coordonarea impulsurilor parțiale care permit însumarea forțelor .
– Un concept foarte apropiat de forma exercițiului fizic îl reprezintă tehnica definită drept cele
mai eficiente procedee : structural raționale pentru in deplinirea anumitor sarcini motr ice.’’

39 Georgescu Florian Cultur a fizică -Fenomen social, Editura Sport -Turism, București, 1976,p.10

20
,,Exercițiul fizic: de la act motric automatizat la act motric operaționalizat
Funcția principală a repetării mișcării e ste de a forma deprinderile motr ice.
Învățarea miș cărilor devine suficient de “form ală” limitând capacitatea de transfer din faza
de deprindere in cea de post învăț are. Afirmația este considerată valabilă nu numai pentru
structura motrică în cauză, ci ș i pentru legile, regulile, definițiile si alte aspecte ce sunt
proprii sferei intelectuale ce însoțesc activitatea motrică concretă. Pentru a evita
automatiz area insuficient conștientizată, stereotipia reacțiilor, rigiditatea deprinderii intru -un
cuvânt este necesar să se tr eacă î n aplicarea exercițiilor fizice la operaționalizarea
acestora.’’40
2.6 Clasificarea exerciț iilor fizice
Exercițiile fizice reprezintă acțiuni motrice care angajează subiectul intr -un comportament
motric pentru a atinge un anumit scop. Acestea sunt mijloace sau intrumente sau metode de
acțiune ale căror conținut, formă și organizare condu c la efecte funcționale stabile și de du rată.
Din punct de vedere metodologic s -au stabilit diferite clasifiări convenționale care ajută
specialistul să facă o alegere î n mod operativ.
Criteriile utilizate sunt variate si complementare, nici un ul dintre acestea, luat separat
neputâ nd cuprinde m area varietate a efectel or diferitelor tipuri de exerciț ii.
– Din punct de vedere al structurii și formei : Exerciții analitice și globale: reproduc fragmentar
sau în totalitate o anumită structura tehnică, o situație tehnico -tactică sau orice altă sarcina
motrică ;
– Exerciții simple și complexe : au o influență selectivă sau de ansamblu asupra anumitor
calități, capacități, componente etc.
– Exerc iții standardizate și variabile : presupun o învățare de tip algoritmică sau creativă ;
– Exerciții special e: reproduc (simulează) sarcinile pe care le solicită competiția pentru o
anumită ramură sau proba sportivă ;

40 Dragnea Adrian, Bota Aura, Teoria activităților motrice , Editura Didactică și Pedagogică,
R.A, București, 1999, p.84.

21
După gradul de codificare – exerciții cu codificare internă : toți parametrii ex ercițiului sunt
clar definiți ( de ex, în natație, se execută 4x(8x50m), 33/34 s/repetar e pauză 1 min, 30 s între
serii)
– Exerciții cu codificare externă : exersarea se realizează în condiții externe bine definite (de
exemplu, dribling printre jaloane, parcurgerea unui traseu cu obstacole etc. );
– Exerciții cu codificare mixtă : parametrii exercițiului și condițiile externe sunt bine precizate
(volumul de repetări, intensitatea, pentru un parcurs cu obstacole .
– Exerciții fără codificare : se realizează co nform unei orientări generale ( de exemplu alergare
pe ter en variat în tempo uniform sau, la canotaj, variații de alură și cadența în funcție de
senzațiile și disponibilitățile echipajului. Aceste exerciții conduc la o stăpânire tactică,
capacitatea de decizie și asumare a responsabilităților, autoevaluare etc. E le rup monotonia
exercițiilor standardizate.
– Exerciții cu codificare strictă: au caracter competitiv și presupun măsurarea performanței
realizate, întocmirea clasamentelor. Ele solicită la maximum capacitatea subiecților în
condiții de concurs, întărind calitatie de competitor.
După calitățile mortice : exerciții pentru forță, viteză, re zistență, coordonare și suplețe cu
multiplele lo r combinații ;
După tipul de încărcătură adițională : exerciții cu partener, cu haltera, cu mingi medicinale,
saci cu nisip etc.
După tipul de pregătire : exerciții pentru pregătirea tehnică, tactică, fizică, artistică etc.
După natura efectelo r pe care le indu c: Exerciții pregătitoare : cresc nivelul funcțional și
potențialul subiecților. Efectele acestora sunt indirecte.
După gradul lo r de specificitate se disting: exerciții pregătitoare generale – pentru toate
problele, vârstele și niveluril e de pregătire ( conduc la stabilitatea performanței) ;
– Exerciții pregătitoare orientate: reproduc parțial execuțiile proprii activității respective,
solicită grupele musculare antrenate în efortul specific în același regim de contracție și

22
utilizează resurse le energetice specific (de ex. u n circuit de forță dinamică pentru un
semifondist care dezvo ltă simultan potențialul aerob) ;
– Exerciții pregătitoare specific: reproduce gesturile tehnice integral, conținutul și formă de
execuție p roprii activității respective.
– Exerciții specifice: transformă potențialul fizic, tehnic , tactic, în capaciteatea de perf ormanță,
utilizând încărcătură, viteză, ritmul de execuție, legarile de elemente identice practicării de
concurs. Acestea au efecte directe asupra rezultatului.
– Exerciții de concurs : presupun o stimulare suplimentară c a efect al stresului de competiție .
Acestea pot fi : exerciții de antrenament – de tip competiti v – sunt strict codificare și impun
subiectului un angajament maxim ;
– Teste de antrenament: măsoară, verifică și controlează efectele proce deelor de antrenament
utilizate ;
– Competiții principale: realizează o condiționare specifică care provoacă apariția formei
sportive pentru competență majoră – obiectiv central.
– Competiții pregătitoare și d e control : realizează optimizarea programelor de antrenament prin
creșterea sarcinii de lucru, verifică gra dul de pregătire și întăresc valoa rea de competitor a
subiectului ;
Exercițiile de competiție reprezintă o sinteză a tuturor celorlalte procedee utilizate în procesul
de pregătire.
După sistemele biologice solicitate : exerci ții neuromusculare ;
– Exerciții cardio -respiratorii ;
– Exerciții endocrino -metabolice.
După natură contracției musculare : exerciții statice, exerciții dinamice și exerciții mixte.
După intensitatea efortului fizic : exerciții maximale, exerciții submaximale, e xerciții medii
etc.
Aceste cri terii se relaționează, pentru că un exercițiu poate fi concomite nt neuro -muscular,
maximal, anaerob, toate aceste aspect e caracterizandu -l mai precis.
Mijloacele pot fi : – De lecție (de antrenament ) și competiționale.

23
Tabel Exerci ții fizice41
Clase Grupe Subgrupe și forme
Exerciții cu monostruc tură
relativ stabilă. Exerciții de forță + viteză a) sărituri atletice si altele
b) aruncări
c) ridicare de greutăți

Exerciții de rezistență a) cu efort submaximal
(semifond, înot)
b) cu efort maximal și
moderat (alergare 3 -5 km,
înot 800 m)
Exerciții cu poli -structură
(variază în funcție de condițiile
concursului). Schi alpin – jocuri sportive –
întreceri în doi a) slalom, coborîre
b) cu intensitate mare
(hochei, baschet)
c) jocuri cu relative
continuitate și durată
(fotbal, tenis)
d) scrimă
e) box, lupte
Complexe de exerciții de
concurs. Biathlon si poliatlon cu
conținut stabil – biathlon și
poliatlon cu conținut ce se
înnoiește periodic. a) Schi, patinaj viteză,
poliatloane atletice (deca
și hepta)
b) Gimnastică, patinaj artistic
Tabel 1 – ,,Exerci ții fizice ’’
– Exerciții pentru dezvoltarea calităților mortice : viteza, forța, rezistență, îndemanare,
mobilitate, suplețe, forță + viteză, forță + rezistență, coordonare + viteză.

41 Tabel exerciții fizice, Dragea Adrian, Bota Aura, Teoria activităților motrice , Editura
Didactică și Pedagogică, R.A, București, 1999, p . 219.

24
– Exerciții pentru dezvoltarea fizică armonioasă
Analitice (pent ru fiecare segment al corpului); s intetice (grupe musculare și segmente)
– Exerciții pentru învățarea și perfecționarea deprinderilor motrice – deprinderi motrice de
bază – segmentare (părții din deprindere)
– Deprinderi motri ce specifice unor sporturi – globale – ajutătoare
– Exerciții pentru d ezvoltarea capacității de efort :
Anaerob alactacid ă durata 1 -20 sec
Anaerob lactacidă durata 21 -120 sec
Aerob -anaerob (mixt) durata 121 -300 sec
Aerob durata peste 301 sec.
Tipurile de exerciții pot fi alese și combinate în funcție de obiective, astfel, dintr -o
secvență de exercițiu ce aparține unui alt exercițiu mai complex, repetat sistematic, se poate
crea un exercițiu ciclic, sau un exercițiu ciclic poate forma unul combinat etc.
 După funcțiile îndeplini te, exercițiile fizice pot fi: introductive (pregătitoare, cum sunt
cele de încălzire), repetitive (de fixare a mecanismului de bază) asociative (de favorizare
a transferului – cum sunt exercițiile mixte din gimnastică), aplicative (la situații tipice sau
modificate), creative (sub formă de joc aleator), de întrecere (competiționale sau
necompetiționale), de recuperare (compensatorii), de expresie corporală etc.
 După structura socială de efectuare a exercițiilor pot fi individuale și în grup, demixa te
(băieti + fete) sau mixte.
 După forma de execuție acestea pot fi tipizate (mereu la fel) – semitipizate și libere.
,,Numai solicitările fizice puternice pot constitui stimuli adecvați care permit să se ajungă la
o evoluție completă a pos ibilităților de dezvoltare genetică a elevilor. ’’42

42 Cristea D., (2017) – Didactica Educa ției Fizice , Universitatea din Oradea .

25
Capitolul III ORGANIZAREA CERCETĂRII
3.1 Etapele cercetări i
Pentru elaborarea studiului a necesitat stabilirea scopului și obiectivelor în primul rând, a
metodelor de cercentare, identificarea și studierea surselor bibliografice, delimitarea variabilelor
și fundamentarea teoretică, alegerea subiecților care a fost aleatorie, distribuirea chestionarului,
colectarea și analiza datelor iar în cele din urmă interpretarea datelor și stabilirea concluzii lor.

Etapele cercetării43
1. Etapa alegerii temei: septembrie 2019
2. Etapa realizării lucrării
– Stabilirea ipotez elor, a scopului, obiectivelor, etapelor și meto delor de cercetare: septembrie 2019
– Identificarea și st udierea surselor bibliografice: ianuarie 2020 – martie 2020
– Delimitarea variabilelor și fundamentarea teoretică : martie 2020
– Alegerea subiecților (aleatorie), distribuirea chestionarului: martie 2020
– Colect area și analiza datelor: aprilie 2020
– Stabilirea concluziilor, emiterea ip otezelor, interpretarea rezultatelor (datelor) : mai 2020

3. Susținerea lucrării
Tabel 2 – ,,Etapele cercetării ’’

43 Tabel 2. Etapele cercetării

26
3.2 Loc, subiecți, metodologie
Studiul se bazează pe realizarea unui chestionar, împărțirea lui prin intermediu online,
analiza și interpretarea datelor. Chestionarul a fost realizat cu scopul de a afla daca oamenii
practică exercițiu fizic, locul și timpul de desfășurare sau situarea lui în bugetul de timp liber al
fiecărui individ, t ipul de activitate desfășurată și părerea acestora despre mișcare .
Metoda de bază folosită în crearea acestui studiu a fost ancheta sociologică iar
instrumentul principal de culegere a datelor a fost chestionarul. Toate instrumentele de studiu au
fost administrate și aplicate online, iar culegerea și cen tralizarea datelor făcându -se automat și
securizat.
Metoda anchetei presupune intervievarea (completarea chestionarelor) și verificarea
acestora . A urmat introducerea datelor, verificarea acestora și corectarea greșelilor de
introducere, pr elucrarea și an aliza preliminară a rezultatelor, introducerea de corecții (dacă a
necesitat), evidențierea rezultatelor și a raportului final (rezultatele cercetării) iar în cele din urmă
preze ntarea rezultatelor cercetării.
Design – Studiul s -a bazat pe completarea unui chestionar având 30 de întrebări,
interpretarea datelor a fost realizată în Excel apoi transferată în Microsoft Word. Pentru
realizarea chestionarului s -au folosit întrebări relevante pentru a vedea dacă oamenii prac tică
exercițiu fizic, care este locul lui în bugetul lor de timp liber, când și cum o fac (volum,
intensitate) dar și dacă aceșt ia duc un stil de viață sănătos (alimentație, vicii, somn, tipul de
exercițiu practicat și activitățile personale de recreere).
Metodologie – Studiul se bazează pe realizarea unui chestionar, împărțirea lui prin
intermediu online, analiza și interpretarea datelor. Chestionarul a fost realizat cu scopul de a afla
daca oamenii practică exercițiu fizic, locul și timpul de desfășurare sau situarea lui în bugetul de
timp liber al fiecărui individ, timpul de activitate desfășurată și părerea acestora despre mișcare.
Subiecți – Acest chestionar a fost aplicat unui eșantion de 120 de persoane, adulți, tineri,
studenți, elevi, 50 persoane de gen feminin și 70 persoane gen masculin. Vârstele subiecților au
fost între 16 -64 ani, iar majoritatea au fost între vârstă de 17 si 25 de ani. Efectuarea studiului a
fost realizată pe două c ategorii principale de vârstă: tineri 16 -30 de ani și adulți 30+ ani.

27
Grafic 1 – ,,Vârsta majoritară ’’
Grafic 2 – ,,Gen ’’
Ocupația – Majoritatea subiecților au fost studenți, cu un procent de 32% – 39 studenți,
elevii și angajații fiind la egalitate cu un procentaj de 21% respectiv 26 indivizi pe ambele părți.
Am încercat să găsesc mai ales oameni din sfera de influență a profilului facultății mele. La
aceast ă întrebare am vrut să aflu concret profesia subiec ților deoarece aceasta înfluențează în cea
mai mare parte bugetul de timp liber și activitățile după o zi de muncă.
18%
52% 11% 4% 4% 3% 1% 3%
1% 1% Vârstă majoritară 21 -25 ani
16-20
21-25
26-30
31-35
36-40
41-45
46-50
51-55
56-60
61-65
60% 40% Gen Masculin
Feminin

28
Grafic 3 ,,Ocupația’’
3.3 Chestionarul
(Anexa 1 – Subiecți chestionar ); (Anexa 2 – Chestionar online )
Chestionarul cuprinde 4 întrebări independente (factuale) ,,Nume, vârstă, gen, ocupație”
Restul întrebărilor au fost cu o singură variantă de răspuns, cu posibilitatea de a adăuga o
variantă de răspuns personală, ,,altele ”, dacă situația ar fi cerut -o. Acest chestionar a fost
distribuit subiecților în mod aleatoriu prin intermediu online .
Majoritatea întrebărilor chestionarului au fost întrebări ce generează o singură variabilă,
au necesitat o singură variantă de răspuns, iar subiecții chestionarului având dreptul și puterea de
a adăuga un răspuns personal daca situația ar fi cerut -o.
Rezultatele au fost analizate ultelior pe baza răspunsurilor primite în Microsoft Excel
apoi transf erate în Microsoft Word, creîndu -se graficele la fiecare întrebare în parte cu mai multe
funcții.

13%
29%
22% 31% 3% 2% Ocupația
Profesor
Student
Elev
Angajat
Antreprenor
Șomer

29
Capitolul IV PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
4.1 Rezultate obținute
La întrebarea ,,Care este motivația dumneavoastră pentru a face efort fizic?” , subiecții au
precizat că motivația lor pentru a face efort fizic este sănătatea într -un procent de 37.1% , starea
de bine într -un procent de 35.7% iar greutatea o ptimă într -un procent de 17%. Omul are nevoie
de o motivație pentru a participa în orice f el de activitate, aceasta îl conduce pe drumul acțiunii și
ii influențează în foarte mare măsura deciziile luate în viața de zi cu zi .
Grafic 4 – ,,Motivația angrenării în efort fizic ’’
La întrebarea ,,Considerați că faceți parte din categoria celor cu prea puțin timp liber ” ,
spre suprinderea mea cei mai mulți subiecți ai chestionarului au precizat faptul că au timp liber
suficient. De cele mai multe ori scuza oamenilor pentru a nu participa în activitate fizică este
faptul că nu ,,au timp ” deși aceștia nu își pot organ iza timpul pentru a putea introduce și exercițiu
fizic în viața lor. 65% dintre subiecți precizează că au timp suf icient iar 26% spun că nu au timp
suficient.

Grafic 5 – ,,Categoria timpului liber ’’
12% 10%
77% 1% Care este motivația dumneavoastră pentru a face efort fizic ?
Aspecte volitive – Voință,
competitivitate, dârzenie
Greutate optimă
Sănătatea/Starea de bine
7% 2%
26%
65% Considerați că faceți parte din categoria celor cu prea puțin timp liber ?
Mult prea puțin
timp liber
Prea mult timp liber
Prea puțin timp
liber

30
Majoritatea subiecților chestionarului precizează într -o proporție de 55% faptul ca într -o
zi lucrătoare au între 2 și 4 care pot fi considerate ca și timp liber, 28% au spus că au între 2 și 6
ore. Este de înteles faptul că adulții cu loc de muncă, familie și obligativități casnice,
profesion ale și sociale să aibă foarte puțin timp rămas într -o zi pentru a fi dedica t activităților
fizice ori altor activități recreative. A șadar consider că majoritatea oamenilor au răspuns că într -o
zi lucrătoare au între 2 și 4 ore deo arece nu știu sau nu -și po t organiza cu adevărat timpul liber.
Grafic 6 – ,,Timpul liber dintr -o zi lucrătoare ’’
La întrebarea ,,Cât din timpul dumn eavoastră este alocat studiului/ activității profesionale
majoritatea adulțtilor evident că au răspuns varianta peste 20 de ore pe săptămână deoarece
aceasta este norma de lucru, aceștia fiind într -o proporție de 31% , urmând elevii, care au un
program destul de încărcat și ei, aceștia putând fi încadrați la 10 -15 ore de studiu pe săptămână și
sunt într -o proporție de 28%. Un procent de 19% mai are și varianta de 15 -20 ore pe săptămână
dedicate studi ului ori activității profesionale.
Grafic 7 – ,,Timp dedicat studiului/activității profesionale ’’
Majoritatea subiecților chestionar ului, într -un procentaj de 48% au ră spuns faptul că au
parte de 15 -20 ore/săpt la întrebarea ,,La cât estimați timpul liber pe care -l aveți săptămânal ? ”,
Între 2 și 4 ore
55%
Între 4 și 6 ore
28% Mai puțin de
2 ore
9% Peste
6 ore
8% De cât timp liber beneficiați într -o zi lucrătoare ?
10-15 ore/săpt.
28%
15-20 ore/săpt
19% Peste 20 ore/săpt
31% Peste 40
ore
1% peste
50
1% Sub 10
ore/săpt.
20% Cât din timpul dumneavoastră este alocat studiului / activității
profesionale ?

31
iar variantele de 15-20 ore/ săpt și peste 20 ore/săpt au fost la egalitate cu un procent de 18%. Din
acest fapt reiese că participanții l a chestionar ar trebuie sa aibă suficient timp, indiferent de
activitatea profesională, să participe în dife rite forme de activitate fizică. (de preferabil).
Grafic 8 – ,,Timp liber săptămânal ’’
La întrebarea ,,Care sunt activitățile cu care vă ocupați de preferință timpul liber,
majoritatea subiecților susțin faptul că practică activități fizice, petrec timpul pe internet, tv sau
social media și se plimbă (variantă ce poate fi inclusă în activita te fizică daca distanța parcursă
sau volumul corespund ).
Grafic 9 – ,,Activitățile preferate din timpul liber ’’
La întrebarea ,,Considerațti petrecerea timpului liber prin mișcare necesară ? ” s-a
răspuns cu ,,Da” într -o proporție de 90% ceea ce este un semn fo arte bun, simbolizează faptul că
majoritatea oamenilor cunosc beneficiile practicării exercițiului fiz ic sub o formă sau alta. Însă
10-15 ore/săpt
48%
15-20 ore/săpt
18% Carantina
1% Peste 20 ore/săpt
18% Sub 10 ore/săpt
15% La cât estimați timpul liber pe care -l aveți săptămânal ?
17%
15%
10%
18%
3% 4% 5% 8% 10% 7% 3% Care sunt activitățile cu care vă ocupați de preferință timpul liber ?
Sport/activități fizice
Plimbări
Citit
TV/Internet/Social
MediaCinema
Cluburi
Calculator/jocuri video

32
este o diferență între a cunoaște ce este mai bine și a acționa direct asupra a ceea ce trebuie făcut
pentru a avea u n stil de viață în totalitate sănătos. U n mod de viață sănăos nu înseamnă doar
practicarea exercițiilor fizice sau absența bolii, presupune un demers activ conștient asupra
creării și menținerii stării de sănătate prin obiceiuri correct alese. Exercițiu fi zic, alimentație
sănătoasă, practici igienice fizice și psihice, rugăciune, meditație , relații sociale etc. Cum
spuneam, sănătatea nu înseamna absența bolii, ci o stare de bine din punct de vedere psihic, fizic,
mental, social, spiritual și emotional etc.
Grafic 10 – ,,Petrecerea timpului liber prin milcare ’’
Dintre cei care au răspuns cu ,,NU ” la întrebarea ,,Considerați petrecerea timpului liber
prin mișcare necesară” 4 persoane din totalul de 15, adica 27% au precizat că ,,timpul liber se
poate petrece și altfel” , restul precizând că sunt ocupați cu altceva sau menționând faptul că fac
mișcare la locul de muncă ori că timpul liber se poate petrece și altfel.
Grafic 11 – ,,De ce nu considerați petrecerea timpului liber prin exercițiu fizic necesară ? ’’
La întrebarea ,,Care este frecvența practicării exercițiului fizic săptămânal ” majoritatea
oamenilor, într -o proporție de 41% au precizat ,,mai mult de 3 zile pe săpt. ” ceea ce este foarte
bine, specialiștii ne recomandă astfel, este o frecvență rezonabilă pentru majoritatea oamenilor,
90% 10% Considerați petrecerea timpului liber prin mișcare necesară ?
Da
Nu
6% 13%
7%
20%
7% 20% 27% Dacă NU, de ce ? As prefera sa fac orice dar
sa nu stau
Este mai odihnitor să stai
Este pierdere de timp
Fac mișcare la serviciu
Fac mișcare la serviciu,
Este mai odihnitor să stai
Sunt ocupat cu altceva

33
care aduce beneficii majore sănătății și vieții oamenilor, probabil și obiceiuri mai bune. Într -o
proporție de 18% s -a răspuns ,, 3 zile pe săpt ” , iar 16% ,,2 zile pe săpt. ”.
Grafic 12 – ,,Frecvența practicării exercițiului fizic săptămânal ’’
La întrebarea ,,Considerați timpul alocat exercițiului fizic suficient ? ” 53% dintre
subiecții chestionarului consideră că timpul alocat exercițiului fizic este suficient iar 47% spun
că nu este suficient. Exercițiul fizic poate trece foarte ușor în latura care să dăuneze sănătății,
dacă omul nu știe ce face, nu are cunoștințele specific e ori materialele necesare și alimentația
potrivită. Depinde și de forma exercițiului aleasă. Pentru oamenii obișnuiți, și nu sportivii de
performanță consider că este îndeajuns 3 zile pe săptămână o sesiune de 2 ore de antrenament
pentru a te menține în form ă și la capacitate vitală maximă .
Grafic 13 – ,,Alocarea timpului pentru exercițiul fizic ’’
La întrebarea ,,Sub ce formă practicație exercițiul fizic ? ” majoritatea practicipanților, cu
un procentaj de 25% practică exercițiul fizic sub formă de mers/plimbare, iar 19% participă în
13% 1%
13%
2% 18%
1% 6%
1% 41% 1% 1% 1% 1% Care este frecvența practicării exercițiului fizic săptămânal ?
1 zi/săpt.
1 zi/săpt., 2 zile/săpt.
2 zile/săpt.
2 zile/săpt., 3 zile/săpt/
Da
53% Nu
47% Considerați timpul alocat exercițiului fizic suficient ?

34
activitatea ce se numește fitness/culturism. Consider culturismul ca și o formă extraordinar de
benefică pen tru ti neri, poate fi o formă de stres daca se exagerează cu volumul, densitatea ori
intensitatea antrenamentului. Jocurile sportiv e sunt practicate într -o proporț ie de 16% .
Grafic 14 – ,,Forma practicată a exercițiului fizic ’’
La întrebarea ,,Cât timp lib er pe săptămână considerați că ar fi necesar pentru a putea
practica exerciții fizice ? ” majoritatea subiecților chestionarului , într -o proporție de 39% au
răspuns ,,7 -10 ore” , iar cu 24% s -a răspuns cu ,,4 -6 ore”.
Grafic 15 – ,,Timpul liber necesar dintr -o săptămână pentru a practica exerciții fizice ’’
16%
25%
11% 19% 3% 5% 2% 0% 3%
7% 0% 0% 0% 0%
7% 1% Sub ce formă practicați exercițiul fizic ?
Jocuri sportive
Mers / Plimbare
Jogging
Culturism / Fitness
Schi
Dans
Înot
Tenis
Niciunul
Aerobic
Zumba
Ciclism
10%
1%
11%
24% 39% 10% 5% Cât timp liber pe săptămână considerați că ar fi necesar pentru a putea
practica exerciții fizice ?
11-15 ore
11-15 ore, Mai mult de 15
ore
1-3 ore
4-6 ore
7-10 ore
Mai mult de 15 ore
Nu contează

35
La întrebarea ,,Dacă ați avea mai mult timp liber, ați practica și alte forme de exerciții
fizice ? ” majoritatea subiecților chestionarului au răspuns afirmativ ,,DA” într -o proporție de
83%, și -ar do ri, daca ar avea mai mult timp liber la dispoziție sa mai practice și alte forme de
exerciții fizice. 15% dintre aceștia au precizat ,,NU”, nu și-ar dori să practice alte exerciții.
Grafic 16 – ,,Timpul liber și practicarea altor forme ale exercițiilor fi zice’’
Forma preferată și cel mai des aleasă de exercițiu fizic pe care oamenii își doresc s -o
practice, din acest chestionar este inotul, cu 22% procente apoi tenis ul cu 18%, urmând ciclismul
cu 14% și jocurile sportive cu 11%.
Grafic 17 – ,,Forma practicată a exercițilui fizic cu mai mult timp liber la dispoziție ’’
83% 15% 1% 1% 0% Dacă ați avea mai mult timp liber, ați practica și alte forme de exerciții
fizice ?
Da
Nu
Nu stiu
Poate,
ocazional
(necompletat)
14%
22%
11% 18% 11% 4% 4% 5% 11% Dacă ,,Da ” care ?
J.Sportive
Înot
Culturism
Tenis
Schi
Aerobic
Jogging
Arte martiale
Ciclism

36
La întrebarea ,,Care este activitatea fizică de timp liber pe care ați practica -o și nu puteți ?
”majoritatea oamenilor au răspuns că este înotul, urmat de schi.
Grafic 18 – ,,Activitatea fizică de timp liber care nu poate fi practicată din diferite motive ’’
La întrebarea ,,Care considerați că sunt condițiile de care ar trebui să beneficiați pentru a
putea petrece timpul liber prin exercițiu fizic ? ” majoritatea subiecților au ales ,,sănătat ea”, apoi
motivația și voința iar în cele din urmă timpul liber și banii.
Grafic 19 – ,,Condiții necesare pentru a putea petrece timpul liber prin exercițiu fizic ’’
44%
22% 2% 5% 5% 5% 4% 2%
11% Care este activitatea fizică de tim liber pe care ați practica -o și nu
puteți ?
Schi
Inot
Parasutism
Tenis
Alpinism
Culturism
Jogging
Volei
Jocuri sportive
34%
22% 33% 11% Care considerați că sunt condițiile de care ar trebui să beneficiați pentru
a putea petrece timpul liber prin exercițiu fizic ?
Sănătatea
Motivația și voința
Timpul liber
Banii

37
La întrebarea ,,Considerați că petrecerea timpului liber prin exercițiu fizic ar trebui să se
facă liber sau organizat ? ” majoritatea subiecților la chestionar au răspuns ambele variante, ei
considerând că practicarea exercițiului fizic este în regulă să se efectueze și liber dar și organizat.
Grafic 20 – ,,Organizarea exerci țiului fizic ’’
La întrebarea ,,Cine credeți că ar trebui să organizeze petrecerea timpului liber pri n
exercițiu fizic ? ” marea majoritate a oamenilor participanți la chestionar au răspuns într -un
procentaj de 26% cu ,,Individual” , restul participanților spunând ,,Personae calificate” 25% iar
restul într -un pricentaj de 14% ,, Cluburi și asociații sportive.”
Grafic 21 – ,,Organizarea timpului liber prin exercițiu fizic ’’
30%
65% 5% 0% Considerați că petrecerea timpului liber prin exercițiu fizic ar trebui să
se facă liber sau organizat ?

Liber
Liber și organizat (
ambele )
Organizat
(necompletat)
25%
26% 14% 11% 10% 7% 7% Cine credeți că ar trebui să organizeze petrecerea timpului liber prin
exercițiu fizic ?
Persoane calif.
Individual
Cluburi și asociații
sportive
Oricine
Școala

38
La întrebarea ,,Cunoașteți factorii care condiționează starea de sănătate ? ” majoritatea
subiecților au răspuns cu ,,Da ” într -o proporție de 86% iar restul de 15% au precizat ,,Nu”.
Această întrebare a fost menită pentru a observa nivelul de conoștințe al oamenilor, deoarece
trebuie să ai anumite cunoștințe de bază pentru a -ți faci lita la maximum un stil de viață sănătos.
Trebuie să ai niște obiective în vedere.
Grafic 22 – ,,Factorii care condiționează starea de sănătate ’’
La întrebarea ,,Considerați că duceți un stil de viață sănătos ? ” majoritatea subiecților la
chestionar, într -o proporție de 52% au răspuns cu ,,Da” , un procent de 37% a răspuns ,,Nu” iar
11% din subiecți au răspuns ,,Așa și așa”. Această întrebare se află în chestionar pentru a observa
stilul de viață a oamenilor și pentru a vedea dacă aceșt ia consideră cel puțin dacă duc un stil de
viață s ănătos deoarece acesta presupune multe etape si obiceiuri care trebuie bifate.
Grafic 23 – ,,Stil de viață sănătos ’’
85% 15% Cunoașteți factorii care condiționează starea de sănătate ?
Da
Nu
52%
37% 11% Considerați că duceți un stil de viață sănătos ?
Da
Nu
Așa și așa

39
La întrebarea ,,Regimul alimentar pe care -l urmați este unul sănătos ? ” majoritatea
subiecților , într -o proporție de 54% au răspuns cu ,,Da”, 35% ,,Nu” iar restul de 11% procente
11% ales variant ,,Așa și așa”. Regimul alimentare este unul dintre mai multe obiceiuri care
contribuie la un stil de viață sănătos
Grafic 24 – ,,Regimul alimen tar urmat ’’
La întrebarea întrebarea ,,Ce vă lipsește pentru a duce un stil de viață sănătos ” majoritatea
subiecților la chestionar au răspuns ,,Somn regulat” într -o proporție de 22%, ,,Nimic” 19% ,
,,Timpul” a fost a treia variantă aleasă cu 17% procente iar cu 16% procente s -a ales
,,Voința/motivația/disciplina”. Acest lucru arată ce anume le lipsește oamenilor sau îi s tagnează
în privința ducerii unui stil de viață sănătos, deoarece trebuie să indeplinești anumite criterii
psihice sau mentale pentru a crea obiceiurile necesare unei vieți sănătoase.
Grafic 25 – ,,Lipsuri în privința unui stil de viață sănătos ’’
54% 35% 11% Regimul alimentar pe care -l urmați este unul sănătos ?
Da
Nu
Așa și așa
19%
13%
17%
7% 6% 16% 22% Ce vă lipsește pentru a duce un stil de viață sănătos ? Nimic
Banii
Timpul
Alimente
Cunoștințe
specifice
Voința/motivația/d
isciplina
Somn regulat

40
La într ebarea ,,Ce considerați că ar trebui să cuprindă un stil de viață sănătos ? ” subiecții
au ales în egală măsura, 34% procente ră spunsurile ,,Legume/Fruncte, Carne/lapte/proteine” ca
fiind factorii determi nanți ai unui stil de viață sănătos, 21% procente din tre aceștia au precizat
,,Fără consum de alcool”.
Grafic 26 – ,,Ce ar trebui să cuprindă un stil de viață sănătos ’’
La întrebarea ,,De câte ore de somn aveți parte pe noapte ” majoritatea subiecților la
chestionar într -un procentaj de 45% au răspuns ,,Mai puțin de 8 ore”, iar 38% au răspuns cu
valoarea normal acceptată și recomandată ,,8 ore”. Somnul este un factor detrimental în privința
sănătății și refacerii organismului și este unul dintre factori i care contribuie la ducerea unui stil
de viață sănătos. Somnul se află printre cei mai importanți factori ai unui stil de viață sănătos.
Grafic 27 – ,,Orele de somn nocturn ’’
34%
34% 8% 21% 2% 1% Ce considerați că ar trebui să cuprindă un stil de viață sănătos ?
Legume/Fructe
Carne/lapte/proteine
Suplimente
alimentare
Fără consum de
alcool
Steroizi
Nu știu
1%
38%
1%
2% 1% 12% 45% De câte ore de somn aveți parte pe noapte ?
5-6 ore
8 ore
8 ore, Mai puțin de
8 ore
Depinde de zi; cam
între 6-9 ore
Intre 7-8 ore
Mai mult de 8 ore
Mai puțin de 8 ore

41
Un alt viciu care afectează sănătatea oamenilor este fumatul, iar majoritatea subiecților la
chestionar, într -o proporție de 74% au precizat că nu au acest viciu, iar 26% dintre aceștia sunt
fumător. Acest viciu trebuie eliminat deoarece se contribuie la un stil de viață nesănătos și o
moarte prematură.
Grafic 28 – ,,Fumatul (vicii )’’
La întrebarea ,,Consumați băuturi alcoolice ? ” majoritatea subiecților la chestionar au
răspuns ,,Ocazional” într -o propoție de 66%, iar restul de 30% nu consumă alcool deloc.
Alcoolul poate fi un detriment în privința ducerii unui stil de viață sănăto s și ne poate afecta
negative din toate punctele de vedere. Consider că ar trebui eliminate complet din viața
oamenilor.
Grafic 29 – ,,Consumul de băuturi alcoolice
26%
74% Sunteți fumător ?

Da
Nu
30%
4% 66% Consumați băuturi alcoolice ?

Deloc
Frecvent
Ocazional

42
4.2 INTERPRETAREA DATELOR
Eșantionul a fost compus din 120 de subiecți c u vârste cuprinse între 16 și 64 ani.
Pentru a putea face o comparație am conisderat toți subiecții cu vârste cuprinse între 16 și
30 de ani ca fiind ,,tineri ” iar ceilalți cu vârsta de peste 30 de ani ca și ,,adulți .”
Grafic 30 – ,,Vârsta subiecților ’’
Grafic 31 – ,,Ocupația subiecților ’’ 18% 52% 11% 4% 4% 3% 1% 3% 1% 1%
53.1% 34.7% 0.0% 0.0% 4.1% 6.1% 2.0% 0.0% 0.0% 0.0%
16-2021-2526-3031-3536-4041-4546-5051-5556-6061-65Vârstă
Feminin% Masculin%
14% 27% 10% 42% 4% 3%
12% 29% 37% 18% 2% 2%
ProfesorStudentElevAngajatAntreprenorNicio ocupație Ocupație
Feminin% Masculin%

43
Subiecții tineri consideră petrecerea timpului liber prin mișcare necesară într -o proporție
de 90% ceea ce nu este surprinzător având în vedere că la această vârstă oamenii sunt sănătăoși,
probabil că nu au foarte mare stres în viața lor și au un nivel ridicat de energie, așadar aceștia pot
să introducă în programul lor diferite tipuri de exercițiu fizic, chiar și de mare intensitate.
Grafic 32 – ,,Necesitatea petrecerii timpului liber prin mișcare ’’
Starea de sănătate pare să fie principala motivația în rândul adulților pentru a face efort
fizic într -o proporție de 86% urmând greutatea optimă cu 14% . Se pare că și tinerii au priorități le
corecte, pe aceștia motivându -i în cea mai mare proporție dorința de a fac e efort fizic tot
sănătatea și starea de bine pe care ți le oferă exercițiul fizic, deoarece înfluențează benefic starea
de sănătate, alegând varianta într -o proporție de 70% . 14% dintre tineri, folosesc ca și motivația
pentru a participa la activități fizice, greutatea optimă.
Grafic 33 – ,,Motivația pentru face efort fizic ’’ 90% 86%
10% 14%
TineriAdulți Considerați petrecerea timpului liber prin mișcare necesară ?
Nu Da
1% 7% 13% 79%
0% 5% 14% 86%
NiciunaAspecte volitive – doință, competitivitate Greutatea optimăSănătatea/Starea de bineCare este motivația dumneavoastră pentru a face efort fizic ?
Adulți Tineri

44
Este detrimental ca oamenii să aibă timp liber într -o zi pentru a avea parte și de activități
recrea tive, dar consider că oricât de ocupat ar fi un om cu activitățile profesionale ori familiale
sau casnice, acesta își poate face timp și pentru exercițiu fizic. Este o chestiune de organizare a
timpului. Unii oameni au toată ziua la dispoziție dar fiindcă nu-și pot organiza timpul eficient,
procratinează, sau acordă prea multă atenție lucrurile neimportante sau obiceiurile nefasete.
Evident, oamenii cu cel mai mult timp liber la dispoziție sunt tinerii, 9% dintre aceștia au la
dispoziție peste 6 ore într -o zi, 33% între 4 și 6 ore, 5% între 2 și 4 ore și doar 7% au mai puțin
de 2 ore. Adulții pe de altă parte cu mai multe priorități, au între 2 și 4 ore timp liber într -o zi,
procent de 64% dar sunt și cei care fac parte din categoria cu mai puțin de 2 ore timp liber într -o
zi lucrătoare într -un procent de 32%.
Grafic 34 – ,,Timpul liber beneficiat într -o zi lucrătoare ’’
Deși recomandarea specialiștilor în vederea participării în exercițiu fizic este de 3 zile pe
săptămâna majoritatea adulților și tinerilo r îl practică într -o proporție de 44% și 45% mai mult de
3 zile pe săptămână. Diferențele apar la pr acticarea exercițiului fizic la 3 zile pe săptămână unde
doar 14% dintre tineri se regăsesc și surprinzător adulții îi depășesc, cu 36%. Este interesant
faptul că adulții sunt mai c onsecvenți în privința volulmului practicării exercițiului fizic. Între
tineri se regăsesc persoane care practică între 1 -2 zile 17% pe săptămână exercițiu fizic, iar deloc
într-un procent de 7%, pe când la adulți avem la 1 -2 zile pe săptămână 5%, respectiv 9%, cei mai 7% 51% 33% 9%
32% 64% 5% 0%
Mai puțin de 2 ore Între 2 și 4 ore Între 4 și 6 ore Peste 6 oreDe cât timp liber beneficiați într -o zi lucrătoare ?
Adulți Tineri

45
mulți regăsindu -se de la 3 zile pe săptămână în sus . Important este fapul că marea majoritate,
practică exercițiu fizic, doar 7% dintre tineri și 5% dintre adulți nu practică deloc exercițiu fizic.
Grafic 35 – ,,Frecvența practicării exercițiului fizic săptămânal ’’
Majoritatea subiecțiilor, tinerii într -o proporție de 66% iar adulții 59% își ocupă de
preferință timpul liber cu sport/activități fizice și pe internet/social media. Singurele distincții
fiind faptu l că tinerii într -o proporție de 10% aleg să -și petreacă timpuri în club, ori cu jocurile de
noroc 5%, pe când adulții nu se regăsesc în aceste obiceiuri. Pe adulți îi găsim într -o proporție
mai mare față de tineri să aleagă petrecerea timpului liber prin citit/activități religioase 18% și
plimbări și activități casnice 23% .
Grafic 36 – ,,Activitățile preferate de ocupare a timpului liber ’’ 7% 17% 17% 14% 44%
5% 5% 9% 36% 45%
Deloc1 zi/săpt2 zile/săpt3 zile/săptMai mult de 3 zile pe săpt.Care este frecvența practicării exercițiului fizic săptămânal ?
Adulți Tineri
66% 8% 5% 5% 10% 5%
59% 23% 18% 5% 0% 0%
Sport/InternetPlimbări/act.casniceCitit/act.religioaseOdihnă pasivăClubJocuri de norocCare sunt activitățile cu care vă ocupați de preferință timpul liber ?
Adulți Tineri

46
La întrebarea ,,Sub ce formă practicați exercițiul fizic ”, 29% dintre tineri preferă
culturismul, 25% jocurile sportive, 25% mers/plimbare, 19% jogging și 4% înot. Aduții pe de
altă parte practică într -un procentaj egal cu 27% culturismul și jocurile sportive, mai mult
jogging și înot decât tinerii cu un procentaj de 23% respectiv 9%, însă nu alocă atât de mult tim p
plimbărilor.
Grafic 37 – ,,Forma practicată a exercițiului fizic ’’
Din perspectiv a alocării timpului liber exercițiului fizic, adulții consideră că nu oferă
suficient volum într-o proporție de 9% iar tinerii urmând cu 7%. Este din nou surprinzător aces t
fapt, mă așteptam ca adulții să specifice faptul că alocă suficient timp exercițiului fizic, dar as fi
crezut că majoritatea tinerilor ar prefera să aibă parte de mai multe activități fizice, însă diferența
nu este semnificativă între aceste două categor ii.
Grafic 37 – ,,Timpul liber alocat exercițiului fizic ’’ 25% 29% 18% 25% 4%
27% 27% 23% 9% 9%
J.SportiveCulturism/FitnessJogging/aerobicMers/plimbareÎnotSub ce formă practicați exercițiul fizic ?
Adulți Tineri
92% 91%
7% 9%
TineriAdulți Considerați timpul liber alocat exercițiului fizic sufiecient ?
Nu Da

47
În acest studiu, am pornit de la premisa că timpul liber din viața oamenilor alocat
exercițiului fizic este relativ redus sau insuficient din cauza faptului că nu trăim într -o societate
care pune mare preț pe beneficiile mișcării asupra sănătății fizice și mentale. Începând de la
învățământul primar, care nu alocă suficiente ore de Educație Fizică elevilor, de la cele mai mici
vârste pană la maturitate. În acest caz, trebuie să intervină educația primită acasă, motivația și
preferințele oamenilor, pentru a studia și a afla care sunt obiceiurile sănătoase pe care ar trebui să
le includem în viața de zi cu zi. A duce un stil de viață sănătos, nu înseamnă doar a practica
exercițiu fizic, este necesară o acțiune continuă și o concentrare atibuită mai multor eșan tioane
cum ar fi sănătatea mentală și emoțională – trebuie să ai o alimentație sănătoasă, viață sociala și
spirituală, toate aceste aspecte insemnând mai multe obiceiuri care vor duce la o existență
echilibrată. A fi sănătos nu înseamnă absența bolii, ci o stare de bine din toate punctele de vedere
precizate mai sus.
În urma studiului efectuat, am constatat spre surprinderea mea majoritatea oamenilor și –
au schimbat stilul de viață acordând o mai mare importanță exercițiului fizic, de diferite forme,
care poate fi o bază de temelie în vederea țelului de a avea o viață sănătoasă. Motivația și starea
de bine pe care ți -o poate da 20 de minute de alergare, te poate conduce să adopți numeroase alte
obiceiuri sănătoase și te poate ține departe de vicii dăunătoar e.
În privința alocării timpului liber al subiectiților, s -a dovedit faptul că aceștia acordă o
importanță deosebită exercițiului fizic sau mișcării în general, într -o formă sau alta, decât altor
activități ,,recreative . ”
,, Legăturile strânse pe care l e stabilim cu instrumentele noastre sunt bilaterale. În măsura
în care tehnologiile devin extensii ale noastre, în egală măsură noi devenim extensii ale
tehnologiilor noastre. Atunci când tâmplarul ia ciocanul în mână, el poate folosi acea mână doar
pentru a face cee a ce se poate face cu un ciocan. ”44

44 Carr N., (2010) – What the Internet is doing to our brains The shallows , Editura Norton, SUA ,
p. 60.

48
CONCLUZII
Chestionarul și -a propus să descopere dacă majoritatea oamenilor practică exercițiu fizic,
care este importanța, forma și volumul lui și unde îl situează în bugetul personal de timp liber și
în prioritățile individului. Evidențiază aspectele ce țin de starea de sănătate, deoarece a fi sănătos
nu înseamnă doar a pract ica exerciții fizice, desigur că este un factor detrimental care contribuie
pozitiv dar ma i trebuie bifate anumite puncte sau obiceiuri cum ar fi : alime ntație sănătoasă, somn
regulat, relații inter -personale/sociale sănătoase , activități religioase sau meditație etc. Starea de
sănătate nu poate fi definită ca fiind doar absența bolii, ci este un de mers continuu în privința
obținerii și menținerii ei, prin acțiune și simbolofică o stare de bine din punct de vedere fizic,
psihic, mental, emoțional și social.
După cum spuneam, exercițiul fizic este unul dintre criteriile necesare în vederea ducerii
unui stil de viață snănătos, însă nu este singurul, consider faptul că este un obicei, care odată
adânnc înrădăcinat în psihicul omului, întegrat în obiceiurile sale, poate să fie o bază pe care se
pot așterne și celelalte obiceiuri sănătoase. Practicarea ex ercițiilor fizice contribuie la o bunăstare
fizică și mentale, motivând individul să mai adauge și alte obiceiuri sănătoase în viața lui. După
doar 15 minute de alergare ușoara corpul se simte mai învigorat si te simți plin de energie, prin
urmare poate fi un catalizator în privința creării și mai multor obiceiuri sănătoase.
Majoritatea participanților la studiu, din răspunsurile analizate din chestionar ,,Studiu
privind locul exerițiului fizic în bugetul de timp liber al tinerilor și adulților din municipiul
Oradea ” practică o formă sau alta de exercițiu fizic și sunt destul de constanți. Aceștia reușesc
sa-și structureze un anumit tip de activitate fizică în bugetul lor de tip liber după activitatea
profesională ori studențească, iar majoritatea, c u un procent de 90% dintre particapanții acestui
studiu consideră petrecerea timpul liber prin exercițiu fizic necesară și deși îsi folosesc timpul
liber în diferite activități cum ar fi odihna pasivă, treburi gospodărești ori studiu, și -au pus în
program și diferite exerciții fizice pe care le găsim sub formă de jocuri sportive, plimbări,
jogging și culturism. Având în vedere diferențele de vârstă din acest studio, categoriile de
populație binînțeles că vom avea obiceiuri și structuri diverse ale formei ex ercițiilor fizice și
locul acestora în bugetul de timp liber al oamenilor.

49
Un aspect important al lucrării este timpul liber, de după activitățile profesionale ori de
studiu, deoarece psihicul omului este diferit, iar prin asta vreau să spun că felul în care un individ
își poate organiza viația prin multitudinea de metode diferă de la o persoană la alta, iar un om
efficient cu planificarea programului său va putea strecura și niște obiceiuri sănătoase care îl vor
ajuta în dezvoltarea personală și nu numai , iar un alt individ poate cu ma i mult timp liber la
dispoziție , neștiind să -și organizeze timpul eficient, va participa în activități detrimentale
persoanei sale și chiar sănătății lui mintale și fizice. Este posibil ca un individ cu mai puțin timp
la dis poziție să fie mult mai câștigat decât un altul care are mai mult timp dar nu îl știe organiza
în vederea punctării unor obiceiuri și al unui stil de viață sănătos.
O mare parte din persoanele chestionate, deși alocă sportului o parte din timpul lor liber
faptul că unii consumă alcool și tutun, au o alimentație nesănătoasă și un somn neregulat, iar alții
își petrec mai mult timp deât ar fi normal la calculator sau pe internet pot afirma că anulează
oarecum timpul petrecut cu exercițiile fizice.
Constat fa ptul că odată cu înaintarea în vârstă, oamenii devin mai disciplinați și mai
organizați aceștia reușind să bifeze majoritatea obiceiurile care duc la un stil de viață sănătos
progresând continuu în vederea acestui țel și făcând din aceste obiceiuri benefic e omului, un mod
de viață pe care fiecare om al trebuia să -l aibă. Aceștia reușesc să -și facă timp de activități fizice
și de relaxare după terminarea muncii, să întrețina relații sociale sau familiale și să participle în
activități religioase, alimentația fiind regulată și echilibrată iar consumul de alcool și tutun limitat
ori eliminate complet.
Din experiența mea din anii de școală consider că profesorii de Educație Fizică ar trebui
să insufle niste atitudini de gândire si acționare benefice organismului, făcându -i pe aceștia să
iubească sportul și activitățile fizice. Profesorii trebuie sa fie creative și să -I atragă pe copii prin
metode eficente dar și distractive în vederea dezvoltăr ii lor pe plan fizic și mental. Astfel, atunci
când elevii vor termina școala, aceste obiceiuri trebuie să rămână înrădăcinate pe tot parcursul
vieții și să le transmită la rândul lor mai departe.
De asemenea consider că numărul orelor de Educație Fizică ar trebui mărit și asigurată
baza materială în privința desfășurării lor, iar profesorii de Educație Fizică să fie mai dedicați și
un exemplu pentru elevii lor.

50
Dacă în această lume, ar exista o pastilă care să genereze starea de bine
pe care ți -o oferă 2 0 de minute de alergare, ar fi de neprețuit !

51
BIBLIOGRAFIE
Carr N. , (2010 ) – What the Internet is doi ng to our brains The shallows , Editura Norton ,
SUA
Constantinescu M. , (1989) – Integrarea socială a tineretului , Cercetări sociologice
contemporane , Editura Științifică, București
Cristea D. , (2017) – Didactica Educa ției Fizice , Universitatea din Oradea
Dragnea A., Bota A. , (1999) – Teoria activităților motrice (educație fizică, sport, activități de
timp liber, kinetoterapie, activități de expresie corporală) , Editura Didactică și Pedagogică ,
București
Dragnea A., Bota A, Stănescu M., Teodorescu S ., Șerbănoiu S., Virgil T. (2006) – Educație
Fizică și Sport – Teorie și Didacti că, Editura Fest , București
Ellis A., (2007) – How to make yourself happy and remarkably less disturbable , Editura
Impact , SUA
Fekete J. , (2007) – Exerciții de dezvoltare fizică – armonie – frumusețe , Editura Universității
din Oradea
Georgesscu F. , (1976) – Cultura fizica – fenomen social , Editura Sport -Turism
Goleman G. , (2014) – Focus – Motivația ascunsă a performanței , Editura Curtea Veche,
București
Lucaciu Gh., Marinău M., Ștef M., (2014) – Atletism Didactică , Editu ra Universității din
Oradea
Lupu E., (2012) – Metodica predării Educației Fizice și Sportului , Institutul European
Lupu E., (2012) – Metodica predării Educației Fizice și Sportului , Institutul European
Mcgonigal K. – Puterea voinței – Cum funcționează autocontrolul și ce putem face pentru a -l
îmbunătăți , Editura Litera, SUA
Ponomariov N.I., (1966) – Funcțiile sociale ale culturii fizice și sportului , Editura Sport –
Turism, București
Trifa. I., (2015) – Fitness Condiția fizică și sănătatea , Editura Punktum, Oradea
https://www.istockphoto.com/fr/vectoriel/activit%C3%A9s -et-loisirs -de-plein -air-loisir –
mode -de-vie-gm812346778 -131653969

52
ANEXE – Anexa 1. Lista subiecților chestionarului
Subiecți ai chestionarului – Studiu privind locul exercițiului fizic în bugetul de timp
liber ai tinerilor și adulților din Municipiul Oradea
1 28 Masculin Profesor
2 22 Masculin Student
3 25 Masculin Angajat
4 23 Masculin Student
5 25 Masculin Angajat
6 26 Masculin Antreprenor
7 21 Masculin Student
8 22 Masculin Nicio Ocupație
9 21 Masculin Student
10 21 Masculin Student
11 23 Masculin Student
12 21 Masculin Student
13 24 Feminin Angajat
14 24 Masculin Angajat
15 23 Masculin Angajat
16 22 Masculin Angajat
17 23 Masculin Angajat
18 21 Masculin Student
19 43 Feminin Antreprenor
29 21 Masculin Angajat
21 21 Masculin Student
22 22 Masculin Student
23 19 Feminin Student
24 19 Feminin Student

53
25 25 Feminin Angajat
25 19 Feminin Student
27 25 Masculin Angajat
28 19 Feminin Student
29 19 Feminin Student
30 18 Masculin Elev
31 19 Masculin Student
32 19 Masculin Angajat
33 20 Feminin Student
34 24 Masculin Angajat
35 39 Masculin Angajat
36 16 Feminin Elev
37 19 Masculin Student
38 16 Feminin Elev
39 21 Masculin Student
40 21 Masculin Student
41 24 Masculin Angajat
42 20 Feminin Student
43 18 Feminin Elev
44 18 Feminin Elev
45 25 Feminin Angajat
46 23 Feminin Angajat
47 23 Masculin Student
48 25 Masculin Angajat
49 49 Feminin Profesor
50 19 Masculin Student
51 30 Masculin Student

54
52 23 Feminin Anagajat
53 28 Masculin Angajat
54 20 Masculin Angajat
55 27 Masculin Antreprenor
56 50 Masculin Angajat
57 18 Masculin Elev
58 22 Feminin Student
59 23 Feminin Student
60 22 Feminin Nicio ocupație
61 21 Feminin Student
62 27 Masculin Angajat
63 35 Masculin Antreprenor
64 21 Feminin Student
65 21 Masculin Student
66 47 Masculin Profesor
67 17 Feminin Elev
68 18 Masculin Elev
69 23 Masculin Angajat
70 17 Masculin Elev
71 17 Feminin Elev
72 17 Masculin Elev
73 19 Feminin Elev
74 18 Feminin Elev
75 17 Masculin Elev
76 18 Feminin Elev
77 19 Feminin Elev
78 25 Masculin Angajat

55
79 18 Feminin Elev
80 19 Feminin Elev
81 17 Feminin Elev
82 23 Masculin Angajat
83 25 Masculin Angajat
84 35 Masculin Angajat
85 22 Masculin Angajat
86 21 Masculin Angajat
87 32 Masculin Angajat
88 19 Masculin Elev
89 18 Feminin Elev
90 24 Feminin Angajat
91 18 Feminin Elev
92 19 Feminin Elev
93 18 Feminin Elev
94 21 Feminin Student
95 25 Masculin Angajat
96 24 Feminin Angajat
97 24 Feminin Nicio ocupație
98 25 Masculin Student
99 21 Feminin Student
100 20 Feminin Student
101 44 Masculin Profesor
102 52 Feminin Angajat
103 39 Masculin Angajat
104 39 Feminin Profesor
105 51 Feminin Profesor

56
106 44 Masculin Profesor
107 18 Masculin Elev
108 31 Feminin Angajat
109 21 Masculin Student
110 52 Masculin Profesor
111 60 Masculin Profesor
112 29 Masculin Profesor
113 33 Masculin Profesor
114 40 Feminin Profesor
115 64 Masculin Profesor
116 47 Feminin Profesor
117 43 Feminin Profesor
118 52 Masculin Profesor
119 18 Feminin Elev
120 25 Masculin Angajat

57
Anexa 2. Chestionar Online

58

59

60

61

62

63

64

65