PROGRAMUL DE STUDIU : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : IF Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : LECT . UNIV. DR…. [627910]
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU : CONTABILITATE ȘI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : IF
Lucrare de licență
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
LECT . UNIV. DR. DIANA ELISABETA MATICA
ABSOLVENT: [anonimizat] Ó BRIGITTA
ORADEA
2016
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU : CONTABILITATE ȘI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF
Contabilitatea decontărilor cu
salariații. Studiu de caz la
S.C. CLIMAT STAR S. R.L.
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
LECT . UNIV. DR. DIANA ELISABETA MATICA
ABSOLVENT: [anonimizat] Ó BRIGITTA
ORADEA
2016
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 1
Capitolul I. Delimitări conceptuale privind decontările cu personalul ………………………….. ….. 4
I.1. Salariul – prețul muncii ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
I.2. Contractul de muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
I.2.1. Contractul de muncă individual ………………………….. ………………………….. ………………. 6
I.2.2. Contractul de muncă colectiv ………………………….. ………………………….. ………………… 12
I.3. Salarizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 12
I.4. Componentele salariului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 13
I.5. Bugetul de asigurări și protecție socială ………………………….. ………………………….. …….. 14
I.5.1. Contribuțiile angajatorului ………………………….. ………………………….. ……………………. 15
I.5.2. Reține rile din salariu suportate de angajați ………………………….. ………………………….. 16
I.6. Calcularea salariului net cuvenit angajaților ………………………….. ………………………….. . 16
I.7. Standarde Internaționale de Contabilitate – IAS 19 „Beneficiile angajaților” …………. 19
Capitolu l II. Organizarea evidenței și contabilității privind salariile ………………………….. …… 22
II.1. Contabilitatea decontărilor cu salariații ………………………….. ………………………….. ……. 22
II.2. Contabilitatea decontărilor cu bug etele de asigurări sociale și protecție socială .. ……. 28
II.3. Contabilitatea impozitului pe veniturile de natură salarială ………………………….. …….. 31
Capitolul III. Suportul documentar privind contabilitatea decontăr ilor cu salariații ……….. .33
III.1. Aspecte generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 33
III.2. Documente de evidență a salariilor ………………………….. ………………………….. ………… 34
Capitolul IV. Studiu de caz: Contabilitatea decontărilor cu salariații la S.C. CLIMATSTAR
S.R.L. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 45
IV.1. Prezentarea generală a S.C. CLIMATSTAR S.R.L. ………………………….. ……………… 45
IV.2. Evoluția principalilor indicatori ………………………….. ………………………….. …………….. 45
IV.3. Operații contabile aferente lunii februarie 2016 ………………………….. …………………… 48
IV.4. Analiza factorială a productivității muncii ………………………….. ………………………….. . 56
IV.5. Analiza cheltuielilor cu salariile ………………………….. ………………………….. …………….. 58
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 60
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 62
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 64
1
Introducere
Conform Legii contabilit ății, contabilitatea este: „o activitate specializ ată în
măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor juridice și fizice
prevăzute la art. 1 trebuie să asigure înregistrarea cronologi că și sistematică, prelucrarea,
publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și
fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu
investitorii prezenți și potențial i, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituți ile
publice și alți utilizatori ”1.
Contabilitatea este o știință care a evoluat și și -a perfecționat de -a lungul timpului,
necesitând astfel o pregătire continuă a celor interesați de economie și afaceri. Luca Paciolo
este primul om care definește obiectul contabilității în 1494, în opinia lui „obiectul
contabilității este tot ceea ce după părerea negustorului îi aparține pe lume, avere mobilă și
imobilă, precum și toate afacerile m ari și mărunte în ordinea în care au avut loc”.
Putem afirma deci că studiul contabilității este prezent în lume de sute de ani,
astfel având o istorie interesantă, aceasta fiind unul dintre motive pentru care mi -am ales o
temă de licen ță pe această disciplină. „Doctrinele contabilității conțin numeroase puncte de
vedere privind obiectul acestei științe. Dincolo de aceste nuanțări diferite, î n concepția școlii
românești de contabilitate : obiectul contabiltății îl reprezintă ansamblul miș cărilor de valori
dintr -o anumită entitate economico -socială, exprimată în etalon bănesc, inclusiv raporturile
economico -juridice care afectează patrimoniul acesteia . Calculele contabilității consemnează
într-un echilibru valoric permanent mișcarea și tran sformarea mijloacelor, precum și
resursele în ordinea constituirii și a destinației atribuite în procesul de reproducție”2.
„Organizarea contabilității în sistemul nou este concepută pe două paliere
intercorelate:
– Contabilitatea financiară s au generală;
– Contabilitatea de gestiune internă sau de exploatare”3.
Pentru contabilitatea românească operează conceptul dualist. Dualismul contabil
înseamnă că cele două laturi, amintite mai sus, sunt separate, deci se disting două s ecțiuni ale
1 *** Legea contabilității nr. 82/1991 republicată și modif icată, cap I. Art. 2.(1)
2 Bogdan Victoria, Bazele contabilității , Editura Universității din Oradea, 2013, pg. 35
3 Farcaș Mariana, Contabilitate financiară , Editura Universității din Oradea, 2011, pg. 11
2
contabilității.
Contabilitatea financiară, numită și generală este definită în Ghidul practic de
aplicare a reglementărilor contabile elaborată de Corpul Experților Contabili și Contabililor
Autorizați din România în felul următ or: „Contabilitatea financiară descrie circuite le
economic e al întreprinderii luat în totalitate și structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl
constituie furnizarea d e informații sintetice privind poziția fin anciară, performanța financiară
a întrepri nderii. Informația contabilă pe lângă o utilizare internă de către management este
destinată utilizatorilor externi definiți de: investitorii de capital, bancherii, angajații
furnizorii, clienții, guvernul și instituțiile sale, precum și publicul”4.
Principalul instrument al contabilității este Planul de Conturi General emis de către
Ministerul de Finanțe pentru toți agenții economici din țară. Acest Plan de Contu ri conține
zece clase din care C lasa 4 se numește ” Conturi de terți”. Conturile d in Clasa a 4 -a sunt
conturi de creanțe sau datorii ce urmează a fi decontate într -un termen scurt, maxim un an.
Conturile privind decontările cu personalul și bugetele de asigurări și protecție socială sunt
cuprinse în acestă clasă.
Studiul decontărilor cu sala riații este necesară deoarece: „ alături de resursele
materiale, forța de muncă reprezintă un factor deosebit de important în producerea de bunuri
și prestarea de servicii din cadrul unităților economice. În schimbul muncii depuse,
perso nalul angajat primește un salariu, care se stabilește prin negocieri între angajator și
salariați. În urma negocierilor se încheie un contract colectiv sau individua l de muncă, prin
care angajații se obligă să efectueze activitățile prevăzute în contract, iar angajatorul se
obligă să -i remun ereze pentru munca prestată. Atâ t unitățile care au salariați cu contract de
muncă, cât și angajații respectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul,
asigurările și protecția socială”5. Toate aceste evenimente se reflectă în contabilitatea
entităților economice . Reglementările aplicabile în această parte a contabilității financiare
sunt complexe și variate, deaceea am decis să studiez tema în amănunte.
Putem afirmă că problematica salari ilor și contribuțiilor sociale este o temă despre
care putem discuta oricât și cu oricine pentru că este de interesul tuturor persoanelor care
lucrează, adică populația activă, sau persoanelor care au lucrat sau urmează să intre pe piața
muncii. Prezenta lucrare de licentă are la bază studierea legislației în vigoare și a c ărților de
specialitate care tra tează această temă a decontărilor cu salariații . Lucrarea de licență este
4 Corpul Experților Contabili și Contabililor Autor izați din România, Ghid practic de aplicare a reglementărilor
contabile conforme cu Directivele Europene , Editura CECCAR, București, 2010, pag. 20,
5 Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe, Contabilitatea Românească , Editura Intelcredo, Deva, 2004 pag. 203.
3
stucturată pe patru axe principale, organizate în capitole și dezvoltate mai apo i în
subcapitole :
– I. Delimitările conceptuale privind decontările cu personalul
– II. Organizarea evidenței și contabilității privind salariile
– III. Suportul documentar privind contabilitatea decontărilor cu salariații
– IV. Studiu de caz: Contabilitatea decon tărilor cu salariații la S.C. CLIMAT STAR
S.R.L.
4
Capitolul I. Delimitări conceptuale privind decontările cu personalul
I.1. Salariul – prețul muncii
Feleagă (1998 ) apreciază că „drepturile de personal reprez intă drepturi bănești și în
natură cuvenite personalului pentru munca prestată sau acordate ca urmare a calității de salariat”,
iar mărimea acestor drepturi „se stabilește prin negocieri colective sau, după caz, individuale
între persoanele juridice sau fi zice care angajează (patronat) și salariați sau reprezentanți ai
acestora (sindicate)”6.
„Salariul, ca preț al muncii închiriate întreprinzătorului este unul din elementele
negociabile fundamentale ale contractelor individuale de muncă. P ractic salariatul furnizează
agentului economic utilizator, munca sa, iar agentul economic trebuie să plătească contravaloarea
muncii prestate, aceste plăți reprezentând pentru agentul economic utilizator al muncii salariate o
cheltuială curentă de exploata re”7.
Conform Codul ui fiscal – Legea nr. 227/2015 „sunt considerate venituri din salarii toate
veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce
desfășoară o activitate în baza unui contract indiv idual de muncă, a unui raport de serviciu, act de
detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de
denumirea venitu rilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru
incapacitate tempo rară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate
salariilor ”8.
În opinia autorului Feleagă (1998) „factorul de muncă reprezintă un element
determinant în procesul de creare a bogăției. De aceea, mutațiile teh nologice și din societate au
determinat redefinirea rolului factorului uman în cadrul oricărei organizații, în particular al
întreprinderii, preocupate de o mai bună gestiune a resurselor umane”9.
Din Codul muncii putem extrage urmatoarele definiții și caracteristici ale salariului:10
6 Feleagă Niculae, Ionașcu Ion, Tratat de contabilitate financiară , Vol. II, Editura Economică,București, 1998,
pag. 158.
7 Bogdan Victoria, Bazele contabilității , Editura Universității din Oradea, 2013, pg. 289.
8 *** Legea nr. 227/2015 privind Codul fisc al, cap. III. Art. 76 (1)
9 Feleagă Niculae, Ionașcu Ion, Tratat de contabilitate financiară , Vol. II, Editura Economică,București, 1998,
pag. 155.
10 *** Legea nr. 53 din 200 3 – Codul Muncii actualizat 2015, Titlul IV. Cap. I. art. 159 -163.
5
Figura nr. I.1. Definiții și caracteristici ale salariului
Sursa: prelucrare proprie după Codul Muncii 2015
6
I.2. Contractul de muncă
Persoana fizică devine salariat al unei entități pe baza unui contract de muncă, prin care
se obligă de fapt să lucreze pentru și sub influența unui angajator în schimbul unei salarii .
Contractul de muncă poate fi clasificată în două tipuri:
– Contractual individual de muncă ;
– Contractual colectiv de muncă.
I.2.1 . Contractul de muncă individual
Contractul de muncă individual în Codul muncii este definit în felul următor: „este
contractul prin care o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și
sub autoritatea unui angajator , persoană fizică sau juridică, în schimbul un ei remunerații
denumite salariu”11. „Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de muncă,
aplicând sistemul de salarizare fixat în contarctul colectiv de muncă, când acesta din urmă
există”12.
Părțile contractului individual de muncă sunt angajatorul – persoana fizică sau juridică,
ce poate să angajaze forță de muncă în vederea realizării obiectivelor; respectiv salariatul, numit
și angajat – cine este în căutarea unui loc de mun că și are cel puțin 16 de ani îm pliniți. Între
aceste două părți se încheie contractul individual de muncă, în formă scrisă, în limba română și
în două exemplare.
În Codul muncii sunt prevăzute următoarele tipuri de contracte individuale de muncă:
– Contractul încheiat pe durată nedeterminată – în general c ontractul individual de muncă
se încheie pe dur ată nedeterminată;
– Contractul încheiat pe durată determinată – se poate încheia numai în for mă scrisă, cu
precizarea exactă a duratei pentru care se încheie. Acest tip de contract nu poate fi
înche iat pe o perioadă mai mare de 12 de luni și se poate prelungit maxim de trei ori;
– Contractul de muncă cu timp parțial – „Angajatorul are posibilitatea de a încheia
contracte de muncă cu timp parțial. Angajat ul cu un contract de muncă cu timp parțial
este numit salariatul pe timp cu fracțiune de normă și este salariatul al cărui număr de ore
normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de
11 http://www.av ocat-dreptul -muncii.eu/codul_muncii_2016.php – Legea nr. 53 din 200 3 – Codul Muncii
actualizat 2015 – Titlul II. Cap. I. Art. 10.
12 Feleagă Niculae, Ionașcu Ion, Tratat de contabilitate financiară , Vol. II, Editura Economică, București, 1998,
pag. 159.
7
ore normale de lucru al unui sala riat cu normă întreagă comparabil ”13.
Contractul individual de muncă conține următoarele elemente componente înșirate în
Codul muncii : identitatea partilor; durata contractului; locul de munca; felul muncii; durata
muncii; concediul; salarizare a; drepturi specifice legate de s ănătate și securitate în muncă ; alte
clauze referitoare la perioada de probă , perioada de preaviz, clauza cu privire la formarea
profesională , clauza de neconcurență , clauza de mobilitate, clauza de confidențialitate, etc.;
drepturi și o bligatii generale ale partilor; dispoziț ii finale.
La încheierea unui contract de muncă individual salariatul trebuie să depună obligatoriu
următoarele document e: buletinul de identitate, car netul de muncă, curriculum vitae – model
european, diploma de studii, avize, autotizații necesare pentru prestarea activității, avizul
medical, cazierul judiciar.
„După încheierea contractului individual de muncă, societățile comerciale trebuie să -l
înregistreze le inspectorat ul teritorial de muncă în termen de 20 de zile de la data încheierii.
Contractactul individual de muncă poate fi modificat, de r egulă numai cu acordul părților,
modificările pot avea în vedere: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condițiile de
muncă, salariul, timpul de muncă ți timpul de odihnă”14.
Executarea contractului individual de muncă: drepturile și obligațiile părților
În cadrul contractelor individuale și colective de muncă se stabilesc drepturile și
obligațiile ambelor p ărți – angajat și angajator – privind relațiile de muncă. Aceste drepturi și
obligații sunt reglementate prin Codul muncii, și părțile au posibilitatea de a negocia.
Conform Codului muncii , drepturile și obligațiile salariaților pot fi sinte tizate în felul
următor15:
13 http://www.avocat -dreptul -muncii.eu/codul_muncii_2016.php – Legea nr. 53 din 200 3 – Codul Muncii
actualizat 2015 – Titlul II. Cap. IX. Art. 104 -106.
14 Coman Florin, Contabilitate financiară și fiscalitatea , Editura Economică, București, 2009, pag. 222.
15 http://www.avocat -dreptul -muncii.eu/codul_muncii_2016.php – Legea nr. 53 din 200 3 – Codul Muncii
actualizat 2015 – Titlul II. Cap. II. Art. 39 -40.
8
Figura nr. I.2. Drepturile și obligațiile salariaților
Sursa: prelucrare proprie după Codul Muncii 2015
9
În Codul muncii sunt amintite ur mătoarele drepturi și obligații ale angajatoru lui:
Figura nr. I.2. Drepturile și obligațiile angajatorului
Sursa: prelucrare proprie după Codul Muncii 2015
10
Suspendarea și încetarea contractului de muncă individual
Pe parcursul derulării contractului individual de muncă, acesta poate fi suspendată.
„Suspendarea con tractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părților sau
prin actul u nilateral al uneia dintre părți și are ca efect suspendarea prestării muncii de către
salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator ”16.
Exemple de situații în care contractual individual de muncă se suspendă de drept sunt:
concediu de maternitate , concediu pentru incapacitate temporară de muncă; carantină; forță
majoră; în cazul în care salariatul este arestat preventiv; etc.
Situații în care contract ul individual de muncă este suspendat din inițiativa salaria tului:
concediu pentru creșterea copilului (până când copilul împlinește 2 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, până la vârsta de 3 ani ); concediu pent ru îngrijirea copil ului bolnav (până când copilul
împlinește 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la
îndeplinirea vârstei de 18 ani ); conce diu pentru formare profesională.
Cazuri în care c ontra ctul in dividual de muncă este suspendat din inițiativa angajatorului ,
prevăzute în Codul muncii: „pe durata cercetării disciplinare prealabile ; în cazul în care
angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată
pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea defin itivă a hotărârii
judecătorești ”17.
Încetarea c ontractul ui individ ual de muncă poate fi: de drept; ca urmare a acordului
părților, l a data convenită de acestea; ca urm are a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în
cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege.
Cazuri în care c ontra ctul individual de muncă încetează: „la data dec esului angajatului
sau al angajatorului, precum și în cazul dizolvări i angajatorului persoană juridică, de la data la
care angajatorul și -a încetat existența conform legii; la data expirării termenului contractului
individual de muncă înc heiat pe durată determinate ”18.
Concedierea este încetarea contractului indi vidual de muncă prin voința unilaterală a
societății angajatoare. Concedierea poate avea diferite motive: „salariatul a săvârșit o abatere
gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin
16 http://www.avocat -dreptul -muncii.eu/codul_muncii_2016.php – Legea nr. 53 din 200 3 – Codul Muncii
actualizat 2015 – Titlul II. Cap. IV. Art. 49.
17 http://www.avocat -dreptul -muncii.eu/codul_muncii_2016.php – Legea nr. 53 din 200 3 – Codul Muncii
actualizat 2015 – Titlul II. Cap. IV. Art. 52.
18 http://www.avocat -dreptul -muncii.eu/codul_muncii_2016.php – Legea nr. 53 din 200 3 – Codul Muncii
actualizat 2015 – Titlul II. Cap. V. Art. 56.
11
contractul individual de muncă ; salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o
perioadă mai mare de 30 de zile ”.
„Încetarea contractului individual de muncă prin voința unilaterală a salariatului se
realizează prin demisie. Prin demisie se înțe lege actul unilateral de voință a salariatului care,
printr -o notificare scrisă, comunică societății angajatoare încetarea contractului individual de
muncă”19.
Timpul de muncă și timpul de odihnă
Potrivit Codului muncii: „ timpul de muncă reprez intă orice perioadă în care salariatul se
află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale , prestează munca ,
conform prevederilor co ntractului individual de muncă sau contractului colectiv de muncă
aplicabil . Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe z i și de 40 de ore pe săptămână,
iar în cazul minorilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi și
de 30 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în c adrul săptămânii este în ce le mai
multe cazuri, uniform, de 8 ore pe zi timp de 5 zile. Durata maximă legală a timpului de muncă
nu poate depăși 48 de ore pe săptămâ nă, inclusiv orele suplimentare”20.
„Timpul de muncă lucrat de fiecare salariat se stabilește cu ajutorul p ontajului, bonurilor
individuale și colective de lucru, fișa individuală de salarizare, etc .”21.
Salariatul angajat printr -un contract individual de muncă beneficiază obligatoriu de:
– pauză de masă și repaus zilnic;
– repaus săptămânal;
– zilele l ibere corespunzătoare sărbătorilor legale: „1 și 2 ianuarie, prima ș i a d oua zi de
Paști, 1 mai; 1 decembrie prima și a doua zi de Rusalii; prima și a doua zi de Crăciun ;
Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat,
Ocrotitorul României ; etc”22;
– concediul de odihnă anual – minim 20 de zile . „Durata efectivă a concediului de odihnă
anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii . Concediul de
odihnă se efectuează în fiecare an. Compensarea în b ani a concediului de odihnă
neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă ”23.
19 Coman Florin , Contabilitate financiară și fiscalitatea , Editura Economică, București, 2009, pag, 224
20 http://www.avocat -dreptul -muncii.eu/codul_muncii_2016.php – Legea nr. 53 din 2003 – Codul Muncii
actualizat 2015 – Titlul III. Cap. I. Art. 114.
21 Farcaș Mariana, Contabilitate financiară , Editura Universității din Oradea, 2011, pag. 298
22 http://www.avocat -dreptul -muncii.eu/codul_muncii_2016.php – Legea nr. 53 din 200 3 – Codul Mun cii
actualizat 2015 – Titlul III. Cap. II. Art. 139.
23 *** Legea nr. 53 din 200 3 – Codul Muncii actualizat 2015 – Titlul III. Cap. I. Art. 145 -146.
12
– concencediul pentru formare profesională .
I.2.2. Contractul de muncă colectiv
Contractul de muncă colectiv este „convenția în cheiată între un patron sau organizația
patronală și salariați, reprezentați prin sindicate, prin care se stabilesc clauzele privind condițiile
de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă ”24.
„Fiecare unitate patrimonială (societate comercială, regie autonomă, etc .) își stabilește
prin contract ul colectiv de muncă propriul si stem de salarizare ce include: sistemul tarifar,
sistemul de sporuri, formele de salariare, formele de premiere, alt e elemente ale sistemului de
salarizare”25,
Negocierea colectivă la nivel ul fiecărei entități este obligatorie, excepția se referă la
cazul în care angajatorul are ma i puțin de 21 de salariați. La negocierea și la încheierea
contractelor colect ive de muncă pă rțile sunt libere și egale26.
Contractele colective de muncă încheiate constituie legea părților.
I.3. Salarizarea
Data plății salariului este stabilit în contractele colective sau individuale de muncă.
Salariu l se plătește lunar direct titularului sau persoanei înputernicite de acesta. Plata salariului se
dovedește prin semnarea statelor de plată (document justificativ), care va fi păstrat și arhivat de
către angajator .
„Formele de salarizare prac ticate de o unitate patrimonială care folosește personal
salariat pot fi:
– acordul direct;
– acordul progresiv;
– acordul indirect;
– salarizarea pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;
– salarizarea în regie sau după timpul lucrat;
– alte fo rme de salarizare concepute de fiecare întreprindere”27.
În concluzie „f ormele de organizarea muncii și de salarizare care urmează să se implice
fiecărei activități se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de societate”28.
24 Farcaș Mariana, Contabilitate financiară , Editura Universității din Oradea, 2011, pag. 295
25 Feleagă Nicu lae, Ionașcu Ion, Tratat de contabilitate financiară , Vol. II, Editura Economică,București, 1998,
pag. 159.
26 http://www.avocat -dreptul -muncii.eu/codul_muncii_2016.php – Legea nr. 53 din 200 3 – Codul Muncii
actualizat 2015 – Titlul VIII. Art. 229.
27 Felea gă Niculae, Ionașcu Ion, Tratat de contabilitate financiară , Vol. II, Editura Economică,București, 1998,
pag. 159.
13
I.4. C omponentele salariului
Fiecare entitate este obligată să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu
salariul de bază minim pe economie – 1050 lei din 1 iulie 2015, sumă care în luna mai 2016 va fi
majorată la 1250 lei.
Salariul brut impozabil este alcăuită din salariul brut de bază, sporurile, indemnizațiile și
alte adaosuri de acest fel, compensările și indexările primite ca urmare a creșterii prețurilor și
tarifelor, avantajele în natură, adică salariul în natur ă.
„Sporurile și adaosurile se acordă pentru:
– vechime în muncă;
– condiții de muncă grele, periculoase, nocive, penibile;
– lucrul în timpul nopții;
– plata pentru munca suplimentară;
– cota-parte din profit care se repartizează salariațiilor;
– indemni zațiile pentru conducere”29.
Sistemul de sporuri în opinia lui Feleagă (1998) „este format din sporuri pentru:
– condiții deosebite de muncă;
– orele lucrate în suplimentar peste programul normal de lucru și lucrul în zile libere și
sărbători legale;
– lucrul în timpul nopții;
– spor de șantier;
– vechime în lucru;
– exercitarea unei funcții suplimentare;
– alte sporuri în funcție de condițiile concrete de muncă (spor de izolare, spor pentru
folosierea unei limbi străine, etc.)”30.
Ca adaosuri sunt considerate următoare le:
– adaosul de acord;
– premiile acordate din fondul de premiere, constituit pe seama fondului de salarii;
– cota parte din profit ce se repartizează salariaților;
– alte adaosuri.
28 Coman Florin, Contabilitate financiară și fiscalitatea , Editura Economică, București, 2009, pag. 225
29 Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe, Contabilitatea Românească , Editura Intelcredo, Deva, 2004 pag. 203
30 Feleagă Niculae, Ionașcu Ion, Tratat de contabilitate financiară , Vol. II, Editura Economică,București, 1998,
pag. 159.
14
În contractul de muncă colectiv sunt stabilite toate regulile și c riteriile de acordare a
sporurilor și adaosurilor.
Drepturile salariaților privind indemnizațiile sociale se referă la:
a.) indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă;
b.) indemnizația pentru maternitate;
c.) indemnizația de risc maternal;
d.) indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav;
e.) indemnizația pentru prevenirea îmb olnăviril or și recuperarea capacității de muncă;
f.) ajutorul de deces;
g.) alte indemnizații plătite.
Farcaș (2011) definește indexarea și compensarea în felul următor: „indexarea
reprezintă o sumă care rezult ată din aplicarea unui procent la salariul de bază, ca urmare a
creșterii prețurilor. Compensarea reprezintă o sumă fi xă ce se acordă indiferent de mărimea
salariului”31.
Avantajele în natură constituie o parte din salariu stabilită sub formă de bunuri sau
servicii, de exemplu: utilizarea p entru folosință proprie a unui mijloc de transport al unității,
locuință, produse alimentare sau deco ntarea transportului de la domiciliu la locul de muncă.
I.5. Bugetul de asigurări și protecție socială
„Unități le patrimoniale (persoane juridice sau fizice) care folosesc personal salariat au
obligația legală de a contribui la formarea fonduril or de asigurări sociale. Această contribuție
se determină prin aplicarea unei cote procentuale, diferenți ată în funcție de grupa de muncă a
salariaților, asupra câstigului brut realizat de salariații încadrați cu contract de muncă”32.
Contribuții le sociale obligatorii, conform Codului fiscal , „sunt următoarele:
a.) contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetulu i asigurărilor sociale de stat;
b.) contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fond ului național u nic
de asigurări sociale de sănătate;
c.) contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de
angajator bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătat e;
d.) contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate buget ului asigurărilor pentru șomaj;
e.) contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de
31 Farcaș Mariana, Contabilitate financiară , Editura Universității din Oradea, 2011, pag. 297.
32 Feleagă Niculae, Ionașcu Ion, Tratat de contabilitate financiară , Vol. II, Editura Economică,București, 1998,
pag. 168.
15
angajator bugetulu i asigurărilor sociale de stat;
f.) contribuția la Fondul de garantare pentru plata cre anțelor salariale, datorată de
persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr.
200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor
salariale, cu modificările ulterioare”33.
Toate contribuțiile obligatorii se virează pe destinații până în 25 a lunii următoare
celei pentru care au fost calculate. Pentru neplata la termen a contribuțiilor se calculează
majorări de întârziere și penalități asupra sumelor cuvenite, 0,02% pe fiecare zi de întârziere,
ceea ce înseamnă o penalitate de 7,3% anual.
I.5.1. Contribuțiile angajatorului
„Unitățile patrimoniale au obligația să calculeze și să vireze lunar în conturile
bugetului asigurărilor sociale o contribuție la f ormarea fondului de asigurări sociale, a
fondului pentru plata ajutorului de șomaj, la fondul de risc și accident”34. Suma contribuțiilor
plătite de angajator la fondurile amintite mai sus, constituie o cheltuială de exploatare.
Contribuțiile angajatorului pot fi sintetizate în felul următor:
Tabel nr I.1. Contribuțiile angajatorului
Tipul contribuției Contribuția datorată de anga jator (%)
Contribuția pentru asigurări sociale
(după condițiile de muncă) Condiții
de muncă
normale Condiții de
muncă
deosebite Condiții de
muncă special e
15,8% 20,8%
5,8%
Contribuția la asigurări sociale de sănătate 5,2%
Contribuția la fondul de șoma j 0,5%
Contribuț ia pentru concedii și indemniza ții 0,85%
Contribuția la fondul de garantare a
creanțelor salari ale 0,25%
Contribuția pentru accidente de muncă și
boli p rofesio nale Între 0,25 -0,85%
Sursă: prelucrare proprie du pă Codul fiscal
33 *** Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 2(2)
34 Farcaș Mariana, Contabilitate financiară , Editura Universității din Oradea, 2011, pag. 300.
16
I.5.2. Reținerile din salariu s uportate de angajați
Conform reglementărilor legale personalul salariat are obligația de a contribui la
formarea fondurilor de asigurări și protecție social ă. Această contribuție s e calculează prin
aplicarea unei cote -procentuale asupra salariul brut.
În tabelul de mai jos sunt cuprinse procentele contribuțiilor obl igatorii conform
Codului fiscal:
Tabel nr I.2 Contribuțiile angaj aților .
Tipul contribuției Contribuția datorată de angajați (%)
Contribuția pentru asigurări sociale 10,5%
Contribuția la asigurări sociale de sănătate 5,5%
Contribuția la fondul de șomaj 0,5%
Impozitul pe salariu 16%
Sursă : informații preluate din Codul fiscal
I.6. Calcularea salariului net cuvenit angajaților
„Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc
de realizare a veniturilor . Venitul net se determină prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor cu contribuțiile obligatorii datorate”35.
Persoanele fizice „au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume
sub formă de deducere personală, acordat ă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai
pentru veniturile din salarii la locul în care se află funcția de bază36”. Aceste deduceri se
stabilesc în funcție de mărimea venitului brut lunar obținut de angajat și de numărul de
persone aflate în într eținerea contribuabilului.
Pentru determinarea deducerii personale se foloseșt e următorul algoritm de calcul:
35 Moroșan Ioan, Contabilitate financiară și de gestiune , Editura CECCAR, București, 2010. Pag. 466.
36 *** *** Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 77(1)
17
Tabel nr.I.3. Determinarea sumei ded ucerii personale
Venit
brut
lunar din
salarii
(VBL) Deducerea personală lunară – stabilită pentru un contribuabil î n funcție de
numărul persoanelor aflate în întreținere
Fără persoane
în întreținere Cu o
persoană în
întreținere Cu două
perso ane în
întreținere Cu trei
perso ane în
întreținere Cu patru sau
mai multe
perso ane în
întreținere
Pănă la
1.000 lei 300 400 500 600 800
De la
1.001 la
3.000 lei
300 x (
)
400 x
(
)
500 x
(
)
600 x
(
)
800 x
(
)
Peste
3.000 lei 0 0 0 0 0
Sursă: Ioan Moroșan, Contabi litate financiară și de gestiune ,
Editura CECCAR, București, 2010. Pag. 466.
După scăderea contribuțiilor din venitul brut lunar rezultă ven itul net din care se
scade și deducerea personală, obținând astfel venitul impozabil, adică baza de c alcul pentru
impozit.
Conform reglementărilor fiscale în vigoare, „agentul economic angajator este obligat
să calculeze și să rețină prin stopaj la sursă și să vireze bugetului de stat impozit ul pe
veniturile salariale și a similate ale angaj aților, prin aplicarea unei cote procentuale de 16%
asupra venitului impozabil stabilit pentru fiecare angajat în parte.”37. „Cei care beneficiază de
venituri din salarii datorează un impozit lunar final, care se calculează și se reține la sursă de
către pl ătitorii de venituri ”38. Impozitul se virează până în 25 (inclusiv) a lunii următoare celei
pentru care au fost stabilit.
37 Farcaș Mariana, Contabilitate financiară , Editura Universității din Oradea, 2011, pag. 301.
38 Morar Ioan Dan (coord), Fiscalitate , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2009, pag. 42.
18
Sistematic determinarea veniturilor din salarii se poate prezenta astfel39:
SALARIUL BRUT DE BAZĂ
+ sporuri și adaosu ri
+ indemnizații de conducere și alte sporuri acordate pentru funcții de conducere
+ indexări de salariu și compensări ale creșterii prețurilor
+ salariu în natură
= VENIT BRUT TOTAL
– contribuția personalului la asigurările sociale
– contribuția persona lului la fondul de șomaj
– contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate
= VENIT NET
– deducere a personală
= VENIT BAZĂ DE CALCUL (VENIT IMPOZABIL)
– impozit pe salarii
+ deducerea personală
– avansuri acord ate personalului
– rețineri în favo area terților
– rețineri în favoarea unității
= SALARIU NET DE PLATĂ (REST DE PLATĂ)
39 Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Ghid practic de aplicare a reglementăril or
contabile conforme cu Directivele Europene , Editura CECCAR, București, 2010, pag. 600 -601.
19
I.7. Standarde Internaționale de Contabilitate – IAS 19 „Beneficiile angajaților”
„Contabilitatea – ca limbaj al afacerilor – trebuie să se adapteze noilor cerințe ale
peisajului internațional. Datele macroeconomice și informațiile general valabile nu mai sunt
suficiente ca bază de analiză în luarea deciziilor ”40.
Feleagă (1999) apreciază că „dacă ne -ar fi dat să caracterizăm prin trei fenomene
evoluția contamporană a contabilității, acestea ar fi, fără putință de tăgadă, normalizarea,
armonizarea și internaționalizarea. El definește normalizarea contabilă ca un procesul prin
care se armonizează prezentarea documentelor de sinteză, metodele contabile și terminologia.
În opinia lui: armonizarea contabilă internațională este procesul prin care regulile sau normele
naționale, diferite de la o țară la alta, uneori divergente, sunt perfecționate pentru a fi făcute
comparabile”41.
Armonizarea și normalizarea cont abilă internațională caracterizează deci
contabilitatea contemporană. „Pe plan regional, s -au constituit mai multe organisme
internationale, guvernamentale și neguvernamentale, al căror scop este contribuția activă la
armonizarea contabilității. Acest lucr u se realizează, de fapt, prin alinierea la Standarde
Internaționale de Contabilitate (IAS/IFRS) emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale
de Contabilitate (IASB), instituția prin care se realizează normalizarea contabilă
internatională”42.
Standardul Internațional de Contabilitate care reglement ează la nivel internațional
operațiunile contabile în legătură cu salariații și recomandă modul de contabilizare și
prezentare de către angajatori a beneficiilor angajaților este IAS 19 „Avantajele angaja ților”.
Acest standard înlocuiește IAS 19, Cheltuieli cu pensiile, ce a fost aprobat in 1993.
Obiectivul standard ului conform Ghidului pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16,
elaborat de către CECCAR, este de a descrie contabilizarea și preze ntarea informațiilor
referitoare la be neficiile angajaților .
„Standardul cere unei întreprinderi să recunoască:
a.) o datorie , atunci când un angajat a prestat servicii în schimbul beneficiilor ce
urmează a fi plătite pe viitor;
b.) o cheltuială , atunc i când întreprinderea cons umă beneficiile economice ce apar ca
urmare a serviciului prestat de un angajat în schimbul beneficiilor ”43.
40 Bogdan Victoria, Armonizarea contabilă internatională , Editura Economică, B ucurești, 2004, pg. 35 .
41 Feleagă Niculae, Sisteme contabile comparate – vol. I. Edi tura eco nomică, București, 1999, pg. 15.
42 Tabără Nicolae , Contabilitate Internațională , Editura Tipo Moldova, Iași, 2009 pg. 98 .
43 Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16 , Editura CECCAR, București, 2004, pag. 24.
20
Standardul IAS 19 identifică următoarele categor ii de beneficii ale angajaților :
Tabel nr.I.3. Beneficiile anga jaților
Sursă: prelucrare proprie pe baza informațiilor din Ghidul pentru înțelegerea și aplicarea IAS
16, Editura CECCAR, București, 2004, pag. 15.
„Norma IAS 19 impune întreprinderii să contabilizeze avantajele pe termen scurt,
atunci când membrii personalului au prestat servicii care le dau dreptul la aceste avantaje ”44.
Ghidul clarifică faptul că45: în România, în ultima perioadă, o dată cu apariția unei
reglementări a fondurilor private de pensii, apare și în ț ara noastră nevoia de înțele gere, dar
mai ales necesitatea unui st andard de contabilitate privi nd beneficiile angajaților pe termen
44http://www.de –
contabilitate.ro/cecca r/ceccar_legislatie_contabilitate_1/standardul_international_de_contabilitate_ias_19 –
beneficiile_angajatilor_1641.html
45 Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16 , Editura CECCAR, București, 2004, pag. 24.
21
lung.
Acest standard trebuie aplicat de un angajator la contabilizarea beneficiilor
angajaților. În categoria beneficiilor se încadrează doa r beneficiile suportate de întreprindere.
Standardul vizează doar partea suportată de întreprindere, nu și pe cea suportată de stat sau de
salariat.
„Beneficiile angajaților pot avea diverse forme și pot fi clasificate după mai mu lte
criterii . Standar dul nu face distincție între beneficiile acordate în forma bănească (salarii,
prime) sau sub alte forme (avantaje în natură, avantaje în servicii). În categoria angajaților
intră și managerii. Este, de asemenea, important să înțelegem că recunoașterea și
contabilizarea beneficiilor angajaților nu are legătură cu deductibilitatea fiscală a acestor
avantaje ; statele care aplică Standardele Internaționale de Contabilitate tratează prin legi
speciale regimul juridic și fiscal al acestor beneficii”46.
Avantajele personalului se structurează în cele 5 categorii redate anterior. Cum oricare
dintre categorii prezintă caracteriztici diferite, norma IAS 19 stabilește pentru fiecare
dispoziții distincte.
„Avantajele personalului include prestaț iile acordate personalului sau persoanelor
aflate în sarcina (sau grija) acestuia; ele pot să fie decontate prin intermediul plăților efectuate
direct membrului personalului, soțului sau soției acestuia, copiilor sau altor personae aflate în
grijă sau unor terți, ca de exemplu întreprinderile de asigurare. Un membru al personalului
poate să lucreze pentru o întreprindere î n regim timp complet, în regim timp parț ial, cu titlu
permanent, ocazional sau temporar. În cadrul normei prezente, presonalul include
administratorii și alte persoane conducătoare”47.
46 Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16 , Editura CECCAR, București, 2004, pag. 25.
47 Feleagă Niculae, Sisteme contabile comparate , Ediția a II -a, vol. III, Editura Economică, București, 2000, pag.
64.
22
Capitolul II. Organizarea evidenței și contabilității privind salariile
Relațiile de decontare între întreprindere și personalul ei ocupă un loc important și
prezintă câtev a aspecte:
– salariul care se plătește personalului este o component ă a valorii adăugate și o
cheltuială de producție;
– în momentul înregistrării salariilor pentru perioada lucrată de personal se formează
relații economico -juridice de decontare cu personalul.
Normele contabile stabilesc „principiile generale ale contabilității salariilor:
1. Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile de salarii sporurile,
premiile și alte sume datorate de unita tea patrimonială personalului potrivit
contractului de muncă.
2. În contabilitate se înregistrează distinct ajutoarele materiale, stimulentele din
profitul net realizat, precum și avansurile acordate personalului.
3. Drepturile salariale neridicate în termen de trei zile se înregis trează într -un cont
disctinct, de persoane.
4. Reținerile d in salarii pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte
obligații ale salariaților față de terți se efectuează numai în baza unor titluri
executorii sau ca urmare a unor relații contractuale.
5. Documentele justificative pe baza cărora se înregistrează salariile și alte drepturi
de personal sunt: statul de salarii, fișa de evidență a salariilor, ordinal de deplasare,
decontul de cheltuieli, etc”48.
Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu personalul se r ealizează cu ajutorul
conturilor din grupa 42 – ”Personal și conturi asimilate” . Evidențierea decontărilor privind
asigurările sociale și asigurările de sănătate precum și alte fonduri de protecție socială se
realizează cu ajutorul conturilor din grupa 43 – ”Asigurări sociale, protecția socială și conturi
assimilate” .
II.1. Contabilitatea decontărilor cu salariații
Potrivit OMFP nr. 1802/2014 „contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde
drepturile salariale, sporurile, adaosurile, pr emiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru
48 Crețoiu Gheorghe, Bucur Ion , Contabilitate -fundamente și noul cadru juridic , Editura All Beck , București,
2004, pag. 186.
23
concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din
fondul de salarii, pr imele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit
legii, și alte dre pturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca
prestată ”49.
Contabilitatea operațiunilor legate de calculul și plata drepturilor salariale se ține
cu ajutorul conturilor din grupa 42 – ”Personal și conturi a similate ”50.
421 ”Personal – salarii datorate ”;
423 ”Personal – ajutoare material e datorate ”;
424 ”Participarea personalului la profit ”;
425 ”Avansuri acordate personalului ”;
426 ”Drepturi de personal neridicate ”;
427 ”Rețineri din salarii datorate terților ”;
428 ”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul ”.
Contul 421 ”Personal – salarii datorate ” este un cont de pasiv, care se creditează cu
obligația faț ă de salariați la nivelul fondului de salarii brut impozabil și se debitează cu
reținerile din salarii, salariile achitate personalului și sumele neridicate de personal în termen
legal. După conținutul economic este un cont de relații cu terții exprimând d atorii.
– Înregistrerea salariilor cuvenite personalului
641 ” Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 ” Personal – salarii datorate”
– Înregistrarea reținerilor din salarii, reprezentând: avansuri, contribuții, impozitul pe
salarii și alte rețineri datorat e terților:
421 ” Personal – salarii datorate” = %
425 ”Avansuri acordate personalului”
427 ”Rețineri din salarii datorate terților”
428 ”Alte datorii și creanțe în legătură cu
personalul”
431 ” Asigurări sociale”
437 ” Ajutorul de șomaj”
444 ” Impozitul pe veniturile de natura
salariilor”
– Înregistrarea salariilor neridicate:
421 ” Personal – salarii datorate” = 426 ” Drepturi de personal neridicate”
49 ***OMFP nr. 1802/2014 pct. 334
50 *** OMFP nr. 1802/2014 Cap. 16 – Funcțiunea conturilor
24
– Plata salariilor:
421 ” Personal – salarii datorate ” = %
512 ” Conturi curente la bănci”
531 ” Casa”
Contul 423 ”Person al – ajutoare material e datorate ” este un cont de pasiv, se
creditează cu sumele brute datorate personalului, reprezentând ajutoa rele materiale (ajutoarele
de boală, pentru incapacitatea temporară de muncă, ajutoare de deces, etc.) și se debitează cu
reținerile din ajutoarele material e datorate și plățile privind ajutoarele material e datorate51.
– Înregistrarea ajutoarelor material sup ortate din contribuția unității pentru asigurările
sociale, precum și alte ajutoare acordate suportate de întreprindere:
% = 423 ” Personal – ajutoare material e datorate”
431 ” Asigurări sociale”
645 ” Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”
– Achitarea ajutoarelor materiale:
423 ” Personal – ajutoare materiale datorate” = %
512 ”Conturi curente la bănci”
531 ” Casa”
– Reținerile din ajutoarele materiale:
423 ”Person al – ajutoare materiale datorate” = %
425 ”Avansuri acordate personal ului”
427 ”Rețineri din salarii datorate terților”
428 ”Alte datorii și creanțe în legătură cu
personalul”
431 ” Asigurări sociale”
437 ” Ajutorul de șomaj”
444 ” Impozitul pe veniturile de natura
salariilor”
– Valoarea ajutoarelor materia l neridicate în termen de personal:
423 ” Personal – ajuto are materiale datorate” = 426 ” Drepturi de personal neridicate”
Contul 424 ”Prime reprezentând parti ciparea personalului la profit ” este un cont
de pasiv, care se creditează cu stimule ntele (primele) datorate personalului din profitul
unității și se debitează cu impozitul reținut, sumele nete achitate personalului și sumele
51 Farcaș Mariana, Contabilitate financiară, Editura Universității din Oradea, 2011 , pag 299.
25
neridicate de personal.
– Înregistratrea sumelor reprezentând participarea personalului la profit:
643 ” Cheltuieli c u primele repre zentând = 424 ” Prime reprezentând participarea
participarea personalului la profit” personalului la profit”
– Înregistrarea impozitului aferent primei:
424 ” Prime reprezentând participarea = 444 ” Impozitul pe venituri de natura salariilor”
personalului la profit”
– Înregistrarea sumelor achitate personalului:
424 ” Prime reprezentând participarea = %
personalului la profit” 512 ” Conturi curente la bănci”
531 ” Casa”
– Înregistrarea sumelor neridicate:
424 ” Prime reprezentând participarea = 426 ” Drepturi de personal neridicate”
personalului la profit”
Contul 425 ”Avan suri acordate personalului ” este un cont de activ, se debitează cu
sumele plătite personalului sub formă de avans conform contractelor de muncă și se
creditează cu sumele reținute cu ocazia lichidării drepturilor bănești lunare c uvenite
personalului. După conținutul economic este un cont de creanță față de personal52.
– Înregistrarea avansurilor acrodate personalului:
425 ” Avansuri acordate personalului” = %
512 ” Conturi curente la bănci”
531 ” Casa”
– Înregistrarea sumelor reținute pe statele de salarii sau din ajutoarele material e
reprezentând avansuri acordate:
% = 425 ” Avansuri acor date personalului”
421 ”Personal – salarii datorate”
423 ” Personal – ajutoare material e datorate”
Contul 426 ”Drepturi de personal neridicate ” este un cont de pasiv care se creditează
cu sumele datora te personalului dar neridicate și se debitează cu sumele achitate personalului
și drepturile de personal neridicate, prescise53.
– Înregistrarea sumelor datorate personalului (salarii, prime, ajutoare) neridicate :
52 *** OMFP nr. 1802/2014 – Cap. 16 Funcțiun ea conturilor
53 *** OMFP nr. 1802/2014 – Cap. 16 Funcțiunea conturilor
26
% = 426 ” Drepturi de personal neridicate”
421 ” Personal – salarii datorate”
423 ” Personal – ajutoare material e datorate”
424 ” Prime reprezentând participarea personalului la profit”
– Înregistrarea sumelor achitate personalulu i din cele neridicate anterior:
426 ” Drepturi de personal neridicate” = %
521 ” Conturi curente la bănci”
531 ” Casa”
– Înregistrarea drepturilor de personal neridicate și prescise:
426 ” Drepturi de personal neridicate” = 7588 ”Alte venituri din exploatare”
Contul 427 ”Rețineri din salarii datorate terțil or” este un cont de pasiv, se creditează cu
sumele datorate de unitate sub forma reținerilor și se debitează cu sumele virate terților.
– Înregistrarea sumelor reținute:
% = 427 ” Rețineri din salarii datorate terților”
421 ” Personal – salarii datorate”
423 ” Personal – ajutoare material e datorate”
424 ” Prime reprezentând participarea personalului la profit”
– Înregistrarea sumelor virate terților:
427 ” Rețineri din sala rii datorate terților” = %
521 ” Conturi curente la bănci”
531 ” Casa”
Contul 428 ”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” este un cont
bifuncțional, se dezvoltă pe două conturi sintetice: 4281 „Alte datorii în l egătură cu
personalul” și 4282 ” Alte creanțe în legătură cu personalul”. „Se creditează cu garanțiile
gestionare reținute personalului, sum ele datorate personalului p entru care nu s -au în tocmit
state de plată, inclusiv indemnizațiile pentru concedii de odihnă neefectuate până la
închiderea exercițiului financiar, cu sumele datorate personalului sub forma de ajutoare sau
cu sumele încasate sau reținute personalului. Se debitează cu sumele achitate personalului, cu
sumele restituite gestionarilor reprezentând garanțiile și dobânda aferentă, datorii prescrise
sau anulate, cu sumele datorate de personal reprezentând salarii, ajutoare de boală, spo ruri și
adaosuri necuve nite, imputații și alte debite , cu valoarea bilatelor de tratament și odihnă, a
tichetelor și biletelor de călătorie și a alt or valori acordate personalului ”54.
54 Farcaș Mariana, Contabilitate financiară , Editura Universității din Oradea, 2011, pag. 302.
27
– Înregistrarea garanțiilor gestionare reținute personalului;
421 ”Perso nal – salarii datorate” = 4281 ” Alte datorii în legătură cu personalul”
– Înregistrarea sumelor datorate personalului p entru care nu s -au în tocmit state de plată,
inclusiv indemnizațiile pentru concedii de odihnă neefectuate până la închiderea
exercițiului fina nciar :
641 ” Cheltuieli cu salariile personalului” = 4281 ” Alte datorii în legătură cu personalul”
– Înregistrarea sumelor datorate personalului cu titlu de ajutoare sociale:
4382 ”Alte creanțe sociale” = 4281 ” Alte datorii în legătură cu personalul”
– Înregist rarea sumelor încas ate sau reținute de la salariaț i:
% = 4282 ” Alte creanțe în legătură cu personalul ”
531 ” Casa”
421 ” Personal – salarii datorate”
423 ”Personal – ajutoare material e datorate”
– Înregistrarea sumelor achitate personalului, evidențiate anterior ca datorii inclusive
garanțiile restituite:
4281 ” Alte datorii în legătură cu personalul” = 531 ” Casa”
– Înregistrarea sumelor datorate de personal, cu titlu de chirii, avansuri nejustificate,
drepturi de personal necuvenite, imputații și alte debite :
4282 ”Alte creanțe în legătură cu personalul” = %
4381 ” Alte datorii sociale”
542 ” Avansuri de trezorerie”
706 ” Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”
708 ” Venituri din activită ți diverse”
7588 ” Alte venituri din exploatare”
4427 ” TVA colectată”
– Înregistrarea cotei parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de per sonal:
4282 ” Alte creanțe în legătură cu personalul” = %
7588 ” Alte venituri din exploatare”
4427 ” TVA colectată”
– Înregistrarea val orii biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și biletelor de
călătorie și a altor valori acordate personalului:
4282 ” Alte creanțe în legătură cu personalul” = 532 ” Alte valori”
– Prescrierea sau anularea datoriilor față de personal:
28
4281 ” Alte datori i în legătură cu personalul” = 758 ” Alte venituri din exploatare”
II.2. Contabilitatea decontărilor cu bugetele de asigurări sociale și protecție socială
Conform OMFP 1802/2014 „Contabilitatea decontărilor privind contribuțiile sociale
cupri nde obligațiile pentru contribuția la asigurări sociale, contribuția la asigurări sociale de
sănătate și la constituirea fondului p entru ajutorul de șomaj. Eventualele sume datorate sau
care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exerciț iului în curs, se
înregistrează ca alte datorii și creanțe sociale. Aici se cuprinde și contribuția unității la
schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate”55.
Fiecare entitate economică „datorează organisme lor de asigurări și protecție socială
contribuții suportate atât prin afectarea cheltuielilor de exploatare a unității, cât și rețineri din
drepturile salariale cuvenite personalului. Plata acestor contribuții are loc prin stopaj la sursă
până în ziua plății chenzinei a doua, dar nu mai târziu de 25 a lunii următoare pentru luna
expirată”56.
Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale cuprinde:
– Contribuția întreprinderii la asigurări sociale, la constituirea fondului de șomaj și
pentru asigurările de sănătate;
– Contribuția personalului la asigurări sociale, pentru ajuto rul de șomaj și pentru fondul
de sănătate.
Contabilitatea acestora se ține cu ajutorul conturilor din grupa 43 ” Asigurări sociale,
protecție socială și cont uri asimilate” prin conturile: 431 ”Asigurări sociale”, 437 ” Ajutor de
șomaj” și 438 ” Alte datorii și creanțe sociale”.
Contul 431 ”Asigurări sociale” se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul
II, care după conținutul lor economic s unt conturi de relații cu bugetul asigurărilor sociale
exprimând datorii – sunt conturi de pasiv:
4311 ” Contribuția unității la asigurări sociale”;
4312 ” Contribuția personalului la asigurări sociale”;
4313 ” Contribuția angajatorului pentru asigurări soci ale de sănătate”;
4314 ” Contribuția angajaților pentr u asigurări sociale de sănătate”
Se creditează cu contribuția datorată de angajator respec tiv personal pentru
asigurările sociale și pentru asigurările sociale de sănătate. Se debitează cu sumele achitate
asigurărilor sociale și casei asigurărilor de sănătate, cu sumele datorate personalului ca
55 *** OMFP nr. 1802/2014 – Cap. 16 Funcțiunea conturilor
56 Mateș Dorel, David Delia , Contab ilitate financiară , Editura Gutenberg Univers, Arad, 2010, pag. 341.
29
ajutoare sociale, care se suportă din asigurări sociale și cu valoarea datoriilor cumulate.
– Înregistrarea contribuției datorată de angajator la asig urările sociale:
6451 ”Contribuția unității la asigurările sociale” = 4311 ” Contribuția unității la asigurări
sociale”
– Înregistrarea contribuției datorată de angajator la asigurările sociale de sănătate:
6453 ” Contribuția uni tății la = 4313 ” Contribuția unității la
asigurările sociale de sănătate” asigurări sociale de sănătate”
– Înregistrarea contribuției personalulul la asigurări sociale:
% = 4312 ” Contribuția p ersonalului la asigurări sociale”
421 ” Personal -salarii datorate”
423 ” Personal -ajutoare material e datorate”
– Înregistrarea contribuției personalulul la asigurări sociale de sănătate:
% = 4314 ” Contrib uția personalului la asigurări sociale de sănătate”
421 ” Personal -salarii datorate”
423 ” Personal -ajutoare material e datorate”
– Înregistrarea sumelor achitate asigurărilor sociale și casei asigurărilor de sănătate:
431x ”Asigurări so ciale” = 512 ” Conturi curente la bănci”
– Înregistrarea sumelor datorate p ersonalului ca ajutoare sociale, care se suportă din
asigurări sociale;
431x ”Asigurări sociale” = 423 ” Personal -ajutoare material e datorate”
– Anularea datoriilor sociale:
431x ”Asigură ri sociale” = 7588 ” Alte venituri din exploatare”
Contul 437 „Ajutor de șomaj” este un cont de pasiv, înregistrează contribuția
angajatorului și a angajaților la bugetul ajutorului de șomaj57. Se dezvoltă în două conturi
sintetice:
4371 ” Contribuți a unității la fondul de șomaj”
4372 ” Contribuția personalului la fondul de șomaj”
Se creditează cu contribuția angajatorului și a angajaților la bugetul fondului de
șomaj și se debitează cu stingerea datoriilor achitate din contul current de la bănci.
– Înregistrarea contribuției unității la fondul de șomaj:
6452 ” Contribuț ia unității pentru = 4371 ” Contribuția unității la fondul de șomaj”
ajutorul de șomaj”
57 *** OMFP nr. 1802/2014 – Cap. 16 Funcțiunea conturilor
30
– Înregistrarea contribuției personalului la fondul de șomaj:
% = 4372 ” Contribuția personalului la fondul de șomaj”
421 ” Personal -salarii datorate”
423 ”Personal -ajutoare material e datorate”
– Virarea contribuțiilor la fondul de șomaj:
437x ”Ajutor de șomaj” = 512 ” Conturi curente la bănci”
– Anularea datoriilor privind ajutorul de șomaj:
437x ”Ajutor de șomaj” = 758 8 ”Alte venituri din exploatare”
Contul 438 – Alte datorii și creanțe sociale este un c ont bifuncțional și tine evidența
altor datorii și creanțe față de organisme de asigurări sociale și protecție socială58. Se dezvoltă
pe două conturi sintetice de gradul II:
4381 ” Alte datorii sociale”
4382 ” Alte creanțe sociale”
Se creditează cu sumele reprezentând ajutoare sociale achitate în plus personalului,
datorate asigurărilor sociale și cu sumele încasate de la bugetul asigurărilor sociale, se
debitează cu sumele datorate personalului, reprezentând ajutoarele sociale ce urmează a se
încasa de la bugetul asigurărilor sociale, cu sumele virare asigurărilor sociale sub formă de
datorii.
– Înregistrarea ajutoarelor sociale achitate în plus personalului:
4282 ” Alte creanțe în legătură cu personalul” = 4381 ” Alte datorii socia le”
– Înregistrarea sumelor încasate de la bugetul asigurărilor sociale:
512 ” Conturi curente la bănci” = 4382 ” Alte creanțe sociale”
– Înregistrarea sumelor datorate personalului, reprezentând ajutoarele sociale ce
urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale
4382 ” Alte creanțe sociale” = 4281” Alte datorii în legătură cu personalul”
– Virarea datoriilor
4381 ”Alte datorii scieale” = 512 ” Conturi curente la bănci”
– Anularea datoriilor privind asigură rile sociale
4381 „Alte datorii sociale ” = 7588 „Alte venituri din exploatare”
„Planul de conturi nu conține conturi special pentru evidențierea contribuțiilor
unității la Fondul de garantare a creanțelor salariale, Fondul na țional unic pentru concedii și
indemnizații, Fondul pentru risc și accidente de muncă și boli profesionale ”59. În contabilitate
58 *** OMFP nr. 1802/2014 – Cap. 16 Funcțiunea conturilor
59 Mateș Dorel, David Delia, Contabilitate financiară , Editura Gutenberg U nivers, Arad, 2010, pag. 349
31
există posibilitatea să se creeze conturi analitice ale unor conturi deja existente. Există
posibil itatea de a utiliza contul 447 ”Fonduri speciale – taxe și vărsăminte a similate” pentru
fiecare obligație în parte, creând analitice.
Contribuția angajatorului pentru accidente și poli profesionale (0,5%) se virează la
bugetul asigurărilor sociale. Suma se înregistrează în analiticul contului 4311:
6451 ” Contribuția unității la asigurările sociale” = 4311.1 ” Contribuția unității la asigurări
sociale. Contribuția la fondul de
asigurări pentru riscuri și accidente”
6458 ” Alte cheltuiel i privind = 447.01 ” Contribuția la fondul de asigurări pentru
asigurarea și protecția socială” riscuri și accidente”
Contribuția angajatorului la fondul de garantare a creanțelor salariale (0,25%) se
virează la bugetul fondului de șomaj. Suma se înregistrează în analiticul contului 4371:
6452 ” Contribuția unității pentru = 4371.1 ” Contribuția unității la fondul de șomaj.
ajutorul de șomaj” Fondul pentru garantarea creanțelor salariale”
6458 ” Alte cheltuiel i privind = 447.02 ” Contribuția l a fondul pentru garantarea
asigurarea și protecția socială” creațelor salariale”
Contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații (0,85%) se virează la Casa
asigurărilor sociale de sănătate. Suma se înregistrează în analiticul contului 4313:
6453 ” Contribuția unității la = 4313.2 ” Contribuția unității la asigurări sociale de
asigurările sociale de sănătate” sănătate. Contribuția la fondul pentru conce dii
și indemnizații”
635 ” Cheltuieli cu alte impozite, = 447.03 ” Contribuția la fondul pentru concedii și
taxe si varsaminte ” indemnizații”
II.3. Contabilitatea impozitului pe veniturile de natură salarială
„Impozitul pe venituri de natură salarială este un impozit direct da torat bugetului de stat de
către persoanele fizice care desfășoară activități în baza unui contract de muncă li realizează
venituri sub forma salariilor”60.
Salariații datorează un impozit lunar, sub forma de plăți anticipate care se reține
prin stopaj la sursă și se virează de către angajatori bugetului de stat.
Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salarială de conduce cu ajutorul
contului 444 ”Impozitul pe salarii”, care este un cont de pasiv, se creditează cu i mpozitul
reținut de la salariați și se debitează cu sumele virate bugetului61.
60 Mateș Dorel, David Delia, Contabilitate financiară , Editura Gutenberg Univers, Arad, 2010, pag. 346.
32
– Înregistrarea impozitului pe salarii:
% = 444 ” Impozitul pe salarii”
421 ” Person al – salarii datorate”
423 ” Persona l – ajutoare material e datorate”
424 ”Participarea personalului la profit”
– Virarea impozitelor la bugetul de stat:
444 ” Impozitul pe salarii” = 512 ” Contur i curente la bănci”
61 *** OMFP nr. 1802/2014 – Cap. 16 Funcțiunea conturilor
33
III. Suportul documentar privind contabilitatea decontărilor cu salariații
III.1. Aspecte generale
Potrivit prevederilor Legii contabilității nr.82/1991, ”regiile autonome, societățile
comer ciale, societățile angricole, societățile bancare, un itățile de asigurări comerciale ,
instituțiile publice, unitățile cooperatiste, asociațiile și celelalte persoane juridice, precum și
persoanele fizice care au calitatea de comerciant, denumite în prezent ele norme unități
patrimoniale, consemnează operațiile economice și financiare, în momentul efectuării lor, în
documente justificative, pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale, fișe și alte documente
după caz”62.
„Realitatea economică a u nei întreprinderi, în complexitatea ei, este exprimată prin
fapte și evenimente de natură economică, socială, juridical, fiscal, etc. Aceste fapte și
evenimente ce se desfășoară în cadrul întreprinderii sau în afara ei trebuie observate și
formalizate. Ace astă formalizare se realizeazăcu ajutorul documentelor. Documentele
constituie în același timp, baza pentru reflectarea în contabilitata a fenomenelor descrise”63.
Conform OM FP nr. 2634/2015 , documentele justificative trebuie să cuprindă
următo arele elemente principale:
– Denumirea documentului;
– Denumirea /numele și prenumele și, după caz, sediul persoanei juridice/adresa
persoanei fizice care întocmește documentul;
– Numărul documentului și data întocmirii acestuia;
– Menționarea părților care partici pă la efectuarea operaiei economice și financiare;
– Conținutu l operației economico -financiare și, atunci când este necesar ș i temeiul legal
al efectuării acesteia ;
– Datele cantitativ e și valorice aferente operațiunii economico -financiare efectuate;
– Numele ș i prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de ef ectuarea
operației economio -financiare ”64.
Documentele contabile , „care servesc la prelucrarea, centralizarea ș i înregis trarea în
contabilitate a operaț iunilor consemnate în docu mentele justificative, întocmite manual sau
prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă
62 *** Legea contabilității nr. 82/1991 republicată și modificată, C ap. I. Art. 1
63 Bogdan Victoria, Bazele contabilității , Editura Universității din Oradea, 2013, pg. 133.
64 *** OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar -contabile, Art. 1.(2).
34
elemente cu privire la:
– denumirea entității;
– data întocmirii documentului contabil;
– felul, numărul și data documentulu i justificativ;
– sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate;
– conturile sintetice și analitice debitoare și creditoare;
– semnătura persoanei responsabile cu întocmirea documentelor contabile ”65.
Înscrierea datelor în documentele justificative se face cu cerneală, cu pasta de pix, cu
mașină de scris sau cu ajutorul calculatorului. „Completarea unui document justificativ
trebuie să se facă în mod citeț, clar și succint, fără ștersături sau corecturi și fără să se lase
spații libere între operați i înscise, completându -se toate rubricile”66.
„Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei scrise greșit,
pentru ca acestea să poate fi citite, iar deasupra lor se scie textul sau cifra corectă. Nu se
admit corecturi în cazul documentelor justificative pe baza cărora se eliberează sau se
justifică numerarul. Erorile se corectează prin anularea documentului justificativ și întocmirea
unui nou document justificativ, întocmit în mod corect”67.
Unitățile patr imoniale au obligația păstrării în arhiva lor registrele de contabilitate, a
documentelor contabile, precum și a documentelor justificative, care stau la baza întegistrării
în contabilitate. Arhivarea trebuie să asigure integritatea documentelor, pentru a putea fi
utilizate în scopuri informative și pentru verificabilitatea legalității evidenței. Termenul de
păstrare a documentelor justi ficative și contabile , conform reglemetărilor în vigoare, este de
10 ani cu începere de la data închiderii exercițiului în cursul căruia au fost întocmite.
Excepție fac statele de salarii care se păstrează timp de 50 de ani și documentele înșirate în
Anexa nr. 4 din OMFP nr. 2634/2015 . Gruparea documentelor se face cronologic și
sistematic, într-o ordine strict determinată , în scopul de a asigura bunul lor păstrare.
În concl uzie, „arhivarea și păstrarea documentelor justificative și contabile reprezintă
o parte din cadrul activității unei societăți comerciale, și este oglinda activității desfășurate de
aceas ta”68.
III.2. Documente de evidență a salariilor
„Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat în
65 *** OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar -contabile , art 1.( 10)
66 Bogdan Victoria, Bazele contabilității , Editura Universității din Oradea, 2013, pg. 139
67 Coman Florin, Contabilitate financiară și fiscalitatea , Editura Economică, București, 2009, pag 56.
68 Coman Florin, Contabilitate financiară și fiscalitatea , Editura Economică, București, 2009, pag 61.
35
parte se pot grupa astfel:
– Documente privind prezența la lucru și volumul de muncă prestată: fisă de pontaj, foi a
colectivă de pontaj, situația prezenței și a absențelor, etc.;
– Documente privind producția obținută: bon de lucru individual, bon de lucre colectiv,
raport de producție salarizare, etc;
– Documente privind stabilirea salariilor: stat de salarii pentru anga jați, stat de salarii
pentru colaborati, listă de avans chenzinal, listă de indemnizații pentru concediul de
odihnă, listă pentru plăți parțiale, fisă de evidență a salariilor, etc”69.
Cele mai uzuale documente privind calcularea drepturilor băneș ti ale salariaților –
Statul de salarii, Ordinul de deplasare (delegație), Ordinul de deplasare (delegație) în
străinătate (transporturi internaționale) , Decontul de cheltuieli (pentru deplasări externe ),
Decontul de cheltuieli valutare ( transporturi inter naționale) – sunt prezentate în subcapitolele
următoare, pe baza reglementărilor din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2634/2015
privind documentele financia r-contabile.
Statul de salarii (Cod 14 -5-1)
Servește ca „document pentru calculu l drepturilor bănești cuvenite salariaților,
precum și al contribuției privind protecția socială și al altor datorii și este un document
justificativ de înregistrare în contabilitate ”70.
Se întocmește în tr-un exemplar sau în două exemplare, lunar, pe secții, ateliere,
servicii, de compartimentul care are această atribuție, pe baza documentelor de evidență a
muncii și a timpului efectiv lucrat și se semnează pentru confirmarea exactităț ii calculelor de
către persoana care determ ină salariul cuvenit și întocmește statul de salarii. Plățile fă cute in
cursul lunii, cum sunt: lichidările, avansul chenzinal , indemnizaț iile de concediu etc. se inclu d
în statele de sal arii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate ș i toate
reținerile legale din perioada de decontare respectivă71. Circuitul documentelor fi nanciar –
contabile și numărul de exemplare al acestora se stabilesc prin proceduri proprii privind
organizarea și conduce rea contabilității, aprobate de administratorul entității .
Statul de salarii circulă la casieria unității pentru efectuarea sumelor cuvenite, la
compartimentul financiar -contabil, pentru a înregistra în contabilitate și la compartimentul
care a î ntocmit s tatele de salarii , care va ser vi la acordarea vizei atunci c ând se solicit ă plata
69 Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe, Contabilitatea Românească , Editura Intelcredo, Deva, 2004 pag
70Ministerul Finanțelor, Normele metodologice pentru întocmirea și utilizarea formularelor comune privind
activitat ea financiară și contabilă și modelel acestora , Editura Economică, București, 1998, pag. 173
71 *** OMFP 2634/2015 privind documentele financiar -contabile
36
salariilor neridicate . Se arhivează pe o perioadă de 50 de ani la compartimentul financiar –
contabil, separat de celelate acte justificative de plăți și la compartimentul care a întocmit
statele de salarii . În funcție de necesități, modelele documentelor financiar -contabile pot fi
adaptate de fiecare entitate economică. A dministratorul entității aprobă proceduri proprii
privind organizarea și conducerea contabilității, prin care se stabilesc circuitul docum entelor
financiar -contabile și numărul de exemplare al acestora72.
Model de Stat de salarii, conform OMFP 2634/2015:
Formularul nr. 1. Stat de salarii
Sursă: preluat din OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar -contabile
72 *** OMFP 2634/2015 privind documentele financiar -contabile, art 4.(2 -3)
37
Ordin de depla sare (delegație Cod 14 -5-4)
Servește ca „dispoziție către persoana delegat ă șă efectueze deplasarea pe teritoriul
țării, document pentru decontarea de cărte titularul de avans a cheltuielilor efectuate,
document pentru stabilirea diferențel or de primit sau de restituit de titularul d e avans și
document justificati v de înregistrare în contabilitate ”73.
Se întocmește într -un exemplar pentru fiecare deplasare de persoana care urmează a
efectua deplasarea , precum ș i pentru justifi carea avansurilor acordate în vederea procură rii de
valori materiale cu plata în numerar74.
„Circulă la persoana împuternicită să dispună deplasarea, pentru semnare, la
persoana care efectuează deplasarea, la persoanele autorizate de la unitat ea unde s -a efectuat
deplasarea să confirme sosirea și plecarea persoanei delegate, la compartimentul financiar –
contabil pentru verificarea decontului ”75. Dacă suma cheltuielilor efectuate este mai mare
decât avansul primit, pentru diferența de primit de ti tularul de avans se întocmește Dispoziție
de plată încasare către casierie (cod 14 -4-4). În caz contrar , dacă sumele privind cheltuieli le
efective sunt mai mici decât avansul primit, diferența de restituit de că tre titularul de avans se
depune la casier ie pe bază de Dispoziție de încasare că tre casierie (cod 14 -4-4)76.
În funcție de necesități, modelele documentelor financiar -contabile pot fi adaptate de
fiecare entitate economică. A dministratorul entității aprobă proceduri proprii privind
organ izarea și conducerea contabilității, prin care se stabilesc circuitul documentelor
financiar -contabile și numărul de exemplare al acestora77.
Model de Ordin de deplasare (delegație), conform OMFP 2634/2015:
73 Ministerul Finanțelor, Normele metodologice pentru întocmirea și utilizarea formularelor comune privind
activitatea financiară și contabilă și modelel acestora , Editura Economică, București, 1998, pag. 201
74 *** OMPF 2634/2015 privind documentele financiar -contabile
75 Ministerul Fi nanțelor, Normele metodologice pentru întocmirea și utilizarea formularelor comune privind
activitatea financiară și contabilă și modelel acestora , Editura Economică, București, 1998, pag. 201
76 *** OMPF 2634/2015 privind documentele financiar -contabile
77 *** OMFP 2634/2015 privind documentele financiar -contabile, art 4.(2 -3)
38
Formularul nr. 2. Ordin de d eplasare delegație
Sursă: OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar -contabile
39
Ordin de deplasare (delegație) în străinătate (transporturi interna ționale – Cod 14 -5-
4/a)
Servește ca „dispoziție către conducătorii auto să efectueze transp orturi în străinătate
cu autovehiculele unității, document de stabilire a avansului în valută, pentru deplasările
conducătorilor auto care urmează să efectueze transporturi în străinătate, pe baza căruia
aceștia ridică avansul de la casierie, document pentr u justificarea valutei ridicate de la
casierie, în toate punctele vamale din țară și tanzit, precum și a valutei aduse înapoi în țară,
document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate ”78.
Se întocmește în două exempl are pentru fiecare deplasare, la unitățile care efectuează
transporturi în străinătate și se semnează de șeful sectorului pentru confirmarea realității
datelor. Documentul se arhivează la compartimentul financiar -contabil.
În funcție de neces ități, modelele documentelor financiar -contabile pot fi adaptate de
fiecare entitate economică. A dministratorul entității aprobă proceduri proprii privind
organizarea și conducerea contabilității, prin care se stabilesc circuitul documentelor
financiar -contabile și numărul de exemplare al acestora79.
Model de Ordin de deplasare (delegație) în străinătate (transporturi interna țional e),
conform OMFP 2634/2015 :
78 Ministerul Finanțelor, Normele metodologice pentru întocmirea și utilizarea formularelor comune privind
activitatea financiară și contabilă și modelel acestora , Editura Economică, Bu curești, 1998, pag. 205
79 *** OMFP 2634/2015 privind documentele financiar -contabile, art 4.(2 -3)
40
Formularul nr. 3. Ordin de deplasare (delegație) în străinătate (transporturi interna ționale)
Sursă: OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar -contabile
41
Decont de c heltuieli (pentru deplasări externe -Cod 14 -5-5)
Servește ca „document pentru decontarea de către titular ul de avans a cheltuielilor
efectuate (în valută și în lei) cu ocazia deplasării în st răinătate, document pentru stab ilirea
diferenț elor de primit sau de restituit de titularul de avans, document justificativ de
înregistrare în Registrul de casă (în valută) și în contabilitate ”80.
Se întocmește într -un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile ef ectuate pe
întrea ga durată a deplasării . În cazul când, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea
deplasării, suma cheltui elilor ef ective depășește avansul primit, casieria unității plătește
diferenț a respectivă, iar titularul de avans semnează pentru primirea diferenței . În caz contrar,
diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pentru care se emite
Chitanță. Documentul se arhivează la compartimentul financiar contabil81.
În funcție de necesități, modelele do cumentelor financiar -contabile pot fi adaptate
de fiecare entitate economică. A dministratorul entității aprobă proceduri proprii privind
organizarea și conducerea contabilității, prin care se stabilesc circuitul documentelor
financiar -contabile și numărul de exemplare al acestora82.
Model de Decont de cheltuieli (pentru deplasări ex terne), conform OMFP 2634/2015:
80 Ministerul Finanțelor, Normele metodologice pentru întocmirea și utilizarea formularelor comune privind
activitatea financiară și contabilă și modelel acest ora, Editura Economică, București, 1998, pag. 207
81 *** OMPF 2634/2015 privind documentele financiar -contabile
82 *** OMFP 2634/2015 privind documentele financiar -contabile, art 4.(2 -3)
42
Formularul nr. 4. Decont de cheltuieli (pentru deplasări externe )
Sursă: OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financi ar-contabile
43
Decont de cheltuieli valutare (pentru transporturi interna ționale – Cod 14 -5-5/a)
Servește ca „document pentru decontarea de către titula rul de avans a cheltuielilor
efectuate, cu ocazia deplasării în străinătate, document pent ru stabilirea diferenței de primit
sau de restituit de către titularul de avans, document de înregistrare în Registrul de casă (în
valută) și în contabilitate ”83.
Se întocmește la unitățile care execută transporturi în străinătate, într -un exem plar,
de către titularul d e avans, pentru cheltuielile ef ectuate pe întregul parcurs, sem nându -se de
titularul de avans. În cazul în care suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansu l
primit de către titularul de avans, se întocmește Dispoziție de plată -încasare către casierie (14-
4-4), în caz contrar diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casieri e
pentru care se emite Chitanță pentru operțiuni în valută (cod 14 -4-1/a)84.
În funcție de necesități, modelele doc umentelor financiar -contabile pot fi adaptate de
fiecare entitate economică. A dministratorul entității aprobă proceduri proprii privind
organizarea și conducerea contabilității, prin care se stabilesc circuitul documentelor
financiar -contabile și numărul d e exemplare al acestora85.
Model de Decont de cheltuieli valuta re (pentru transporturi interna țional e), conform
OMFP 2634/2015:
83 *** OMPF 2634/2015 privind documentele financiar -contabile
84 Minister ul Finanțelor, Normele metodologice pentru întocmirea și utilizarea formularelor comune privind
activitatea financiară și contabilă și modelel acestora , Editura Economică, București, 1998, pag. 210
85 *** OMFP 2634/2015 privind documentele financiar -contabi le, art 4.(2 -3)
44
Formularul nr. 5 Decont de cheltuieli valutare (pen tru transporturi international e)
Sursă: OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar -contabile
45
Capitolul IV. Studiu de caz: Contabilitatea decontărilor cu salariații la
S.C. CLIMATSTAR S.R.L.
IV.1. Prezentarea generală a S.C. CLIMATSTAR S.R.L.
Firma S.C. CLIMATSTAR S.R.L. este o societ ate relativ tânară fiind înființată în anul
2013, cu Codul Unic de înregistrare RO1234378, și are sediul pe strada Tineretului, nr. 80, bl.
B4, sc.A, et.1. ap.1, cod poștal 415300, orașul Marghita, județul Bihor. Datele de identificare
sunt: Codul Unic de înregistrare RO1234378, Nr. de ordine în Registrul Comerțului:
J05/4567/2013.
Societatea comercială S.C. CLIMATSTAR S.R.L. are ca principal obiect de activitate:
Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat. Datorită numărului de ang ajați: 3
și a valorii cifrei de afaceri societatea este încadra tă în cadrul microentităților. La sfârșitul anului
2015, societatea dispune deci de 3 angajați permanenți împreună cu proprietarul firmei Pop
Mircea.
Societatea comercială S.C. CLIMATSTAR S.R.L. este o firm ă dinamică, cu personal
tânăr și calificat. Principala caracteristică a lucrărilor executate de societate este calitatea.
IV.2. Evoluția principalilor indicatori
În continuare vor fi prezentate câteva date financiare. Principalii indicatori f inanciari ai
societății comerciale S.C. CLIMATSTAR S.R.L. pe ultimii 3 ani sunt prezenta ți în tabelul de
mai jos:
Tabel nr. IV.1 . Principal ii indicatori în ultimii 3 ani
Indicator 2013 2014 2015
Cifra de Afaceri 33.715 86.629 106.673
Venituri totale 33.715 129.224 131.435
Cheltuilei totale 26.400 121.828 112.894
Rezultatul Net 6.304 3.519 14.544
Active totale 110.124 105.218 65.054
Capitaluri proprii 6.504 10.023 24.566
Număr de angajați 0 4 3
Sursă: proiecție proprie pe baza informațiilor din con tabilitatea firmei
46
Evoluția principalilor indicatori între anii 2014 și 2015 se prezintă astfel:
Tabel nr. IV.2. Evoluția principalilor indicatori în ultimii 3 ani
Indicator 2014 2015 Δ Δ%
Cifra de Afaceri 86.629 106.673 20.044 123,14%
Venituri total e 129.224 131.435 2.211 101,71%
Cheltuilei totale 121.828 112.894 -8.934 -92,67%
Cheltuieli cu personalul 45.115 48.999 3.884 108,61%
Rezultatul Net 3.519 14.544 11.025 413,30%
Active totale 105.218 65.054 -40.164 -61,83%
Capitaluri proprii 10.023 24.566 14.543 245,10%
Număr de angajați 4 3 -1 -75,00%
Sursă: proiecție proprie pe baza informațiilor din contabilitatea firmei
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri prezintă o tendință de creștere în perioada analizată, de la 33.715 lei în
2013 la 106.673 RON în 2015, aspect pozitiv din punct de vedere economic. Această creștere
este determinată de creșterea valorii producției vândute de la o perioadă la alta .
Graficul nr . IV. 1. Evoluția cifrei de afaceri 2013 -2015
Sursă: proiecție proprie pe baza informaț iilor din contabilitatea firmei
020000400006000080000100000120000
Cifra de Afaceri33715 86629 106673
2013
2014
2015
47
Venituri totale
Veniturile totale înregistează o creștere continuă de la 33.715 RON în 2013 la 129.224
RON în 2014, ajungând la 131.435 RON în 2015. Creșterea venituril or totale rezultă din
creșterea valorii producției vândute, această creștere reprezintă un aspect favorabil din punct de
vedere economic.
Graficul nr. IV.2. Evoluția veniturilor totale 2013 -2015
Sursă: proiecție proprie pe baza informațiilor din contabilitatea firmei
Cheltuieli totale
Cheltuielile totale înregistează o creștere de la 26.400 RON în 2013 la 121.828 RON în
2014. În următorul an, cheltuielile totale scad cu 8.934 ron ajungând la 112.894 RON. Scăderea
cheltuielilor reprezintă un aspect economic favorabil pentru so cietate.
Grafic nr. IV.3. Evoluția cheltuielilor totale 2013 -2015
Sursă: proiecție proprie pe baza informațiilor din contabilitatea firmei
050000100000150000
Venituri totale33715 129224 131435
2013
2014
2015
050000100000150000
Cheltuilei totale26400 121828 112894
2013
2014
2015
48
Cheltuielile cu personalul
Cheltuielile cu personalul înregistează o creștere de la 45.115 RON la 48.999 RON în
perioada analizată, aspect economic nefavorabil pentru societate datorită creșterii orelor
suplimentare lucrare de angajați și de creșterea salariului minim pe economie.
Grafic nr. IV.4. Evoluția cheltuielolor cu personalul 2014 -2015
Sursă: proie cție proprie pe baza informațiilor din contabilitatea firmei
Rezultatul net
Profitul net al societății este în scădere de la 6.304 RON în 2013, la 3.509 RON în
2014. Profitul înregistrat în 2015 este de 14.544 RON, ceea ce este o creștere d eosebită de
413,3% față de anul precendent .
Grafic nr. IV.5. Evoluția rezultatului net 2013 -2015
Sursă: proiecție proprie pe baza informaț iilor din contabilitatea firmei
Activele totale
Valoarea activelor totale este într -o contin uă scădere între anii 2013 -2015 datorită
4200044000460004800050000
Cheltuieli cu personalul45115 48999
2014
2015
050001000015000
Rezultatul Net6304
3519 14544
2013
2014
2015
49
scăderii semnificative a valorii activelor imobilizate.
Grafic nr. IV.6. Evoluția activelor totale 2013 -2015
Sursă: proiecție proprie pe baza informațiilor din contabilitatea firmei
Capitalurile proprii
Capitalul propriu al societății este într -o creștere continuă în perioada analizată, de la
6.504 RON în 2013, la 10.023 RON în 2014, ajungând la 24.566 RON în 2015. Cauza creșterii
semnificative a capitalurilor proprii este creșterea deosebită a profitului ne t în 2015.
Grafic nr. IV.5. Evoluția capitalurilor proprii 2013 -2015
Sursă: proiecție proprie pe baza informațiilor din contabilitatea firmei
Structura personalului
În cursul anului 2014 numărul salariaților a crescut de la 2 la 4. Numărul angajaților î ntre
anii 2014 -2015 scade de la 4 la 3. În prezent, personalul societății este compus din 4 persoane, ca
urmare a a ngajării unui inginer în luna ianuarie 2016. Structura personalului se prezintă astfel:
020000400006000080000100000120000
Active totale110124 105218
65054 2013
2014
2015
0500010000150002000025000
Capitaluri proprii6504 10023 24566
2013
2014
2015
50
Tabel nr. IV.3. Structura personalului
Numele și pr enumele Funcția Angajat conform Norma de
muncă Salariul de
încadrare
(RON)
Pop Mircea inginer
automatist și
administrator contractului de
muncă nr. 1 din
07.01.2014 normă
întreagă (8
ore/zi)
1.500
Șipos Ioan contabil șef contractului de
muncă nr. 4 din
21.03.2014 normă
întreagă (8
ore/zi) 2.000
Popescu Cătălin instalator contractului de
muncă nr. 6 din
10.02.2015 normă
întreagă (8
ore/zi) 1.260
Pop Bogdan inginer instalații
pentru
construcții contractului de
muncă nr. 9 din
27.01.2016 normă de
muncă cu
timp parțial
(2ore/zi) 400
Sursă: proiecție proprie pe baza informaț iilor din contabilitatea firmei
IV.3. Operații contabile aferente lunii februarie 2016
Prezentarea operațiilor contabile în legătură cu salariile aferente lunii febr uarie 2016 vor
fi prezentate în continuare, în ordinea apariției lor în Registrul jurnal – anexa nr. 1 .
Din Statul de plată pe luna februarie putem extrage următoarele informații relevante
despre angajați:
1. Pop Mircea era 11 zile în concediu medical, 5 zile au fost suportate din fondul de salarii
respectiv 6 zile din contribuția pentru concedii și indemnizații. Astfel veniturile salariale
sunt de 982 lei.
Numele și
prenumele
angajatului Salariul de
bază
(încadrare) Ore lucrate în
total
(zile/ ore) Concediu medical
(zile/lei) Venituri
salariale
Suportat din
FS Suportat din
CCI
Pop Mircea 1.500 lei 10 zile – 80 ore 5 zile – 268 lei 6 zile – 321 lei 982 lei
51
Sursă: proiecție proprie pe baza informațiilor din Statul de plată pe luna februarie
2. Șipos Ioan a fost 10 zile în concediu de odihnă.
Numele și
prenumele
angajatului Salariul de bază
(încadrare) Ore lucrate în
total
(zile/ore) Concediu de odihnă
(zile/ore/lei)
Venituri
salariale
Șipos Ioan 2.000 lei 10 zile – 80 ore 10 zile – 80 ore – 952 lei 2.000 lei
Sursă: proiecție proprie pe baza informațiilor din Statul de plată pe luna februarie
3. Popescu Cătălin a lucrat 8 ore suplimentare, astfel beneficiază de 105 lei în plus.
Numele și
prenumele
angajatului Salariul de bază
(încadrare) Ore l ucrate în
total
(zile/ore) Ore suplimentare
(ore/lei)
Venituri
salariale
Popescu
Cătălin 2.000 lei 10 zile – 80 ore 8 ore – 105 lei 1.365 lei
Sursă: proiecție proprie pe baza informațiilor din Statul de plată pe luna februarie
4. Pop Bogdan este un nou a ngajat al societății, a fost angajat în da ta de 27.01.2016. cu 2ore/zi,
conform contractul de muncă nr. 9.(Anexa 9 .) El a lucrat o lună întreagă.
Numele și
prenumele
angajatului Salariul de bază
(încadrare) Ore lucrate în
total
(zile/ore) Venituri
salariale
Pop Bogdan 400 21 zile – 42 ore 400
Sursă: proiecție proprie pe baza informațiilor din Statul de plată pe luna februarie
Operații contabile aferente lunii februarie:
1. Înregistarea plății salariilor aferente lunii ianuarie – conform anexei nr. 4. anexei nr. 5 .
anex ei nr. 6. – plata salariilor celor trei angajați cu ordin de plată .
12.02.2016. 3.582 421 = 5121.8 3.582
52
Plata contribuțiilor din luna ianuarie se realizează prin intermediul bănc ii, din contul
societății la Trezoreria Marghita, până la 25 a lunii februarie.
2. Înregistrarea plății impozitului pe salarii aferent e lunii ianuarie – conform anexei nr. 7. –
ordin de plată
22.02.2016. 507 444 = 5121.3 507
3. Înregistrarea plății contribuției angajaților pentru fondul de șomaj aferent e lunii ianuarie –
conform anexei nr. 8 – ordin de plată.
22.02.2016. 25 4372 = 5121.3 25
4. Înregistrarea plății contribuției an gajaților pentru asigurările sociale aferent e lunii
ianuarie – conform anexei nr. 8 – ordin de plată.
22.02.2016. 515 4312 = 5121.3 515
5. Înregistrarea plății contribuției angajaților pentru asigurările sociale de sănătate aferent e
lunii ianuarie – conform anexei nr. 8 – ordin de plată.
270 4314 = 5121.3 270
6. Înregistarea plății contribuției de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale
aferent e lunii ianuarie – conform anexei nr. 8 – ordin de plată.
22.02.2016. 13 4311 = 5121.3 13
7. Înregistrarea plății contribuției angajatorului pentru fondul de șomaj aferent e lunii
ianuarie – conform anexei nr. 8 – ordin de plată.
22.02.2016. 24 4371 = 5121.3 24
8. Înregistrarea plății contribuției angajatorului pentru fondul de garantare a creanțelor
salariale aferent e lunii ianuarie – conform anexei nr. 8 – ordin de plată.
53
22.02.2016. 12 447 = 5121.3 12
9. Înregistrarea plății contribuției angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
aferent e lunii ianuarie – conform anexei nr. 8 – ordin de plată.
22.02.2016. 255 4313 = 5121.3 255
10. Înregistrarea plății contribuției angajatorului pentru asigurările sociale aferent e lunii
ianuarie – conform anexei nr. 8 – ordin de plată.
22.02.2016. 774 4311 = 5121.3 774
11. Înregistrarea plății c ontribuției angajatorului pentru concedii și indemnizații aferent e lunii
ianuarie – conform anexei nr. 8 – ordin de plată.
22.02.2016. 42 4311 = 5121.3 42
12. Înregistrarea salariilor datorate angajaților aferente l unii februarie (care vor fi plătite în
data de 15.03.2016. – conform anexei nr. 2 – Stat de plată
Veniturile salariale ale angajatulu i Pop Mircea = 982
Venituri le salariale ale angajatului Sipos Iona = 2.000
Venituri le salariale ale angajatului Popescu Căt ălin = 1.365
Venituri le salariale ale angajatului Pop Bogdan = 400
TOTAL VENITURI SALARIALE = 4.747
29.02.2016. 4.747 641 = 421 4.747
13. Înregistrarea reținerilor din salarii aferente lunii februarie – conform anexei nr. 2 Stat de
plată
Calculul reținerilor salariale:
– impozitul pe venituri de natura salariilor = (venitul net – deducerea personală) x 16% = (1222 +
1570 + 1039 + 334 – 300 – 190 – 290 – 300) x 16% = 3.565 x 16% = 570,4
– conribuția angajaților la fondul de șomaj = 5 + 10 + 7 + 2 = 24
54
– contribuția angajaților la asigurările sociale = 127 + 210 + 143 + 42 = 522
– contribuția angajaților la asigurările sociale de sănătate = 39 + 110 + 75 + 22 = 246
– total rest de plată = 2.630,77
– diferența de 369 lei reprezintă va loarea tichetelor de masă
29.02.2016. 2.630,77 421 = %
444 535,9
4372 24
4312 494
4314 246
425 1330 ,87
14. Înregistrarea reținerilor din ajutoarele materiale datorate personalului (co ncediul medical)
– conform anexei nr. 2 – Stat de plată
29.02.2016. 131,23 423 = %
444 34,10
4312 28
425 69,13
15. Înregistrarea ajutoarelor m aterial e suportate din contribuția unității pentru asigurări le
sociale – conform anexa nr. 2 – Stat de plată
29.02.2016. 321 4311 = 423 321
16. Înregistrarea avansurilor acord ate personalului – conform anexei nr. 3 – Stat de avansuri
29.02.2016. 1.400 425 = 5311 1.400
17. Înregistrarea cheltuielilor cu t ichetele de masă – conform anexei nr. 2 – Stat de plată
29.02.2016 369 6422 = 5328 3 69
18. Înregistrarea contribuției angajatorului de asigurări pentru accidente de muncă și boli
55
profesionale aferente lunii februarie – conform anexei nr. 2 – Stat de plată
Calculul sumei contribu ției: 5134 x 0,26% = 13
29.02.2016 13 6451 = 4311 13
19. Înregistrarea contribuției angajatorului pentru fondul de șomaj aferente lunii februarie –
conform anexei nr. 2 – Stat de plată
Calculul sumei contribu ției: 4.747 x 0,5% = 24
29.02.2016 24 6452 = 4371 24
20. Înregistrarea contribuției angajatorului pentru fondul de garantare a creanțelor salariale
aferente lunii februarie – conform anexei nr. 2 – Stat de plată
Calculul sumei contribu ției: 4.747 x 0,25% = 12
29.02.2016 12 6452 = 447 12
21. Înregistrarea contribuției angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate aferente
lunii februarie – conform anexei nr. 2 – Stat de plată
Calculul sumei contribu ției: 4.747 x 5,2% = 247
29.02.2016 247 6453 = 4313 247
22. Înregistrarea contribuției angajatorului pentru asigurările sociale aferente lunii februarie –
conform anexei nr. 2 – Stat de plată
Calculul sumei contribu ției: 4.971 x 15,8% = 785
29.02.2016 785 6451 = 4311 785
23. Înregistrarea contribuției angajatorului pentru concedii și indemnizații aferente lunii
februarie – conform anexa nr. 2 . – Stat de plată
Calculul sumei contribu ției: 4.747 x 0,85% = 40
29.02.2016 40 6451 = 4311 40
56
IV.4.Analiza factorială a productivității muncii
Tabel nr. IV.5.
INDICATORI PERIOADA PRECEDENTĂ PERIOADA CURENTĂ
Nz – numărul mediu de zile
lucrate 249 251
H – durata med ie a zilei de
lucru 7,5 7,3
Wh – productivitatea medie
orară 11,60 19,40
CA – cifra de afaceri 86629 106673
N – numărul angajaților 4 3
Sursa: informații preluate din contabilitatea firmei
– Modelul de analiză
Wa= nz x dz x Wh
Unde:
Nz0= Zc – Zrs – Zsl – Zco – Zn =365 – 76 – 8 – 22 – 10 =249
Nz1= 365 – 74 -7 – 24 – 9 = 251
h0=7,5
h1=7,3
Wa 0=
=
= 21657,25
Wa 1=
=
= 35557,66
Wh 0=
=
= 11,60 lei/oră
Wh 1=
=
= 19,4 0 lei/oră
– Abaterea absolută
∆ ̅̅̅̅̅ = – = 251 x 7,3 x 19,4 – 249 x7,5 x 11,6 =
=35546,62 – 21663 = 13883,62
– Influența factorilor
1. Influen ța modificării numărului mediu de zile lucrate
∆ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ = – = 251 x7,5 x 11,6 – 249 x7,5 x 11,6 =
= 21837 – 21663 = 174
57
2. Influența modificării duratei medii a zilei de lucru
∆ ̅̅̅̅̅ = – = 251 x 7,3 x 11,6 – 251 x7,5 x 11,6 =
=21254,68 – 21837= – 582,32
3. Influența modificării productivității medii orare
∆ ̅̅̅̅̅ = – = 251 x 7,3 x 19,4 – 251 x 7,3 x 11,6 =
= 35546,62 -21254,68 = 14291,94
Interpreta rea rezultatelor
În perioada analizată productivitatea medie a anuală a muncii crește cu 13883,62lei ,
aspect pozitiv din punct de vedere economic pentru societate, datorită creșterii numărului mediu
de zile lucrate de un salariat și a creșterii productivi tății medii orare, în timp ce doar durata medie
a zilei de lucru a avut o influentă negativă.
Sub influența numărului mediu de zile lucrate de un s alariat, productivitatea medie
anuală a muncii crește cu 174 lei , influență pozitivă din punct de vedere ec onomic. Cauze:
– a scăzut numărul zilelor nelucrate ca urmare a scăderii concediilor medicale,
îmbolnăvirilor, absențelor nemotivate
– a scăzut numărul de zile absen te, greve sau numărul de zile alocat reparațiilor capitale.
Sub influenț a modificării duratei medii a zilei de lucru, productivitatea medie anuală a
muncii a scăzut cu 582,32 lei de la o perioadă la alta , influență negativă din punct de vedere
economic. Cauze:
– pierderi de timp de ordinul orelor datorită nerespectării progra mului de lucru: întârzieri,
învoiri
– defecțiuni accidentale a utilajelor, întreruperi în furnizarea energiei electrice.
Sub influența productivității orare, productivitatea medie anuală a muncii a crescut d e
la o perioadă la alta cu 14291,94 lei , influență pozitivă din punct de vedere economic. Cauze:
– asigurarea cu factori de producție corespunzători din punct de vedere cantitativ
– modificări în structura cererii
Măsuri propuse
– Eliminarea pierderii de timp sub forma zilelor, orelor unei zile de lucru prin :
– întărirea disciplinei în muncă
– o mai bună organizare a muncii și aprovizionărilor cu factori de producție
– respectarea programului de reparații capitale a utilajelor
– corelarea rezultatelor cu t impul efectiv lucrat.
58
– Asigurarea calității necesare fa ctorilor de producție utilizați ;
– Îmbunătățirea calității materiilor prime ;
– Ridicarea nivelului tehnologic folosit.
IV.5.Analiza cheltuielilor cu salariile
Tabel nr. IV.6.
INDICATORI PERIOADA PRECE DENTĂ PERIOADA CURENTĂ
N – numărul angajaților 4 3
Tef – timpul efectiv de
lucru 7470 5496,9
FS – fondul de salarii 45.115 48.999
̅̅̅- timpul de lucru pe
salariat (ore/salariat) 1867,5 1832,3
̅̅̅ – salariul mediu orar
(lei/oră) 6,04 8,91
Sursa: inform ații preluate din contabilitatea firmei
= = 4*249*7,5=7470
= = 3*251*7,3=5496,9
– Model de analiză
FS= ̅̅̅
*
= ̅* ̅̅̅ * ̅̅̅
– Calculul noilor indicatori
̅̅̅
̅̅̅ = 1867,5 ore/sal.
̅̅̅ = 1832,3 ore/sal.
̅̅̅
̅̅̅ = 6,0394 lei/oră
̅̅̅ = 8,9139 lei /oră
– Abaterea absolută
∆FS = – = ̅ * ̅̅̅ * ̅̅̅ – ̅ * ̅̅̅ * ̅̅̅
= 3*1832,3 *8,9139 – 4*1867,5*6,0394
=48999 –45115 = 3884
– Influența factorilor
59
1. Influența modificării numărului mediu de angajați
∆FS(N) = ̅ * ̅̅̅ * ̅̅̅ – ̅ * ̅̅̅ * ̅̅̅
= 3*1867,5*6,0394 – 4*1867,5*6,0394
=33836 -45115= -11.279
2. Influența modificării timpului de lucru pe salariat
∆FS( ̅̅̅) = ̅ * ̅̅̅ * ̅̅̅ – ̅ * ̅̅̅ * ̅̅̅
= 3*1832,3 *6,0394 – 3*1867,5*6,0394
=33198 – 33836= -638
3. Influența modificării salariului mediu orar
∆FS( ̅̅̅) = ̅ * ̅̅̅ * ̅̅̅ – ̅ * ̅̅̅ * ̅̅̅
=3*1832,3 *8,9139 – 3*1832,3 *6,0394 =
= 48999 – 33198= 15 .801
Interpretarea rezultatelor
În perioada analizată fondul de salarii crește cu 3884 lei , aspect negativ pentru socie tate
deoarece cresc cheltuielile întreprinderii.
Sub influența modificării numărului de sal ariați, fondul de salarii scade, aspect pozitiv
din punct de vedere economic, datorită următoarelor cauze:
– scăderea numărului de personal (intr ările de personal mai m ari decât ieșirile de personal) .
Sub influența modificării timpului de lucru pe salariat, fondul de salarii scade, aspect
pozitiv din punct de vedere economic pentru societate deoarece scad cheltuielile cu salariile.
Cauze : crește numărul orelor nelucrate datorită creșterii numărului imbol năvirilor,
absențelor nemotivate ; a crescut numărul orelor afectate de reparațiile utilajelor.
Sub influența modificării salariului mediu orar, fondul de salarii creș te, influență
negativ ă din punct de vedere economic. Cauze:
– creșterea salariului minim pe economie ;
– măsuri de protecție socială ;
– indexări de salarii ;
– motivarea personalului datorită creșterii productivității muncii ;
– creșterea inflației.
Măsuri pr opuse
– Asigurarea cu personal în conf ormitate cu necesitățile firmei ;
– O mai bun ă utilizare a timpului de lucru ;
– Creșterea salariului mediu orar în concordanță cu c reșterea productivității muncii .
60
Concluzii
Prezenta lucrare de licentă a re la bază studierea legislației în vigoare și a cărților de
specialitate care tratează tema decontărilor cu salariații.
Partea teoretică a lucrării conține o descriere detaliată a principalelor concepte privind
decontările cu personalul – salariul, contractul de muncă, salarizarea, componentele salariului,
contrubuțiile angajatorului, contribuțiile angajaților , este prezentat în continuare organizarea
evidenței și contabilității privind salariile și suportulul documentar privind contabilitate a
decontărilor cu sal ariații.
Complexitatea temei concretizează în studiul de caz despre contabilitatea decontărilor
cu salariații în cadrul societății comerciale S.C. CLIMATSTAR S.R.L. Societatea a fost înființată
în 2013, având ca princ ipal obiect de activitate: Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de
aer condiționat. În prezent societatea are 4 angajați, fiecare dintre ei a fost angajat cu contract
individual de muncă conform reglementăril or în vigoare. Contabilitatea firmei este externalizată,
au un contract de prestări de servicii cu un cabinet de contabilitate , care folosește programul de
contabilitate SAGA C . Organizarea contabilității decontărilor cu salariații respectiv a
contribuțiilor sociale se realizează conform Legii contabilității nr. 82/1991.
Pe parcursul studiului de caz am analizat operațiile contabile aferente lunii februarie,
deoarece am constatat că pe statul de plată apar nu meroase înregistrări deosebite, ieșite din
comun, ca contabilizarea concediului medical, al orelor suplimentare sau cazul angajatului cu
fracțiune de normă (2ore/zi). În cursul lunii ianuarie a avut loc o angajare cu contract individual
de muncă, astfel am avut ocazia de a vede cum se completează și înregistrează un astfe l de
contract, respectiv care sunt drepturile și obligațiile celor două părți. Cu totul că societatea este
una mică și are numai 4 angajați, consider că situția lor în luna studiată este destul de interesantă .
Am studiat pe fiecare salaria t în parte cum se formează salariul net. Am constatat că
datorită ratei fiscalității ridicate în țara noastră, aproximativ 40% salariului brut realizat ajunge în
conturile instituțiilor publice . Am analizat contabilizarea tuturor contribuților sociale și a
impozitului pe salarii, respectiv modul cum aceste contribuții sunt virate la bugetele statului și
instrumentele cu ajutorul cărora se realizeză virarea lor până la 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se plătesc salariile.
Întrucât consideră m potri vit temei alese că trebuie acordată o atenție deosebită
cheltu ielilor cu personalul am decis î n prezenta lucrare realizarea analizei factoriale a
61
productivității muncii și a cheltuielilor cu salariile. În perioada analizată producti vitatea medie a
anuală a muncii crește cu 13.883 le i, aspect pozitiv din punct de vedere economic pentru
societate , datorită creșterii numărului mediu de zile lucrate de un salariat și a creșterii
productivității medii orare . Măsuri propuse pentru crește rea productivității muncii: eliminarea
pierderii de timp sub forma zilelor, orelor unei zile de lucru prin : asigurarea calității necesare
factorilor de producție utilizați, r idicarea nivelului tehnologic folosit. În perioada analizată
fondul de salarii cr ește cu 3.884 lei , aspect negativ pentru societate deoarece cresc cheltuielile
întreprinderii. Creșterea cheltuielilor cu salariile este cauzată de creșterea salariului minim pe
economie. Această creștere a cheltuielilor este acoperită în totalitate de veniturile societății .
În final se poate spune ca S.C. CLIMATSTAR S.A. desfășoară o activitate rentabilă,
profitul , care este de patru ori mai mare decât în anul trecut, fiind una din dovezile acestui fapt,
principalii indicatori financiari sunt în creștere, menținerea acestui nivel sau î mbunătățirea
acestuia trebuie să fie țelul întreprinderii. Societatea S.C. CLIMATSTAR S.R.L. este o firmă
serioasă, cu un personal adminstrativ bine pregătit și responsabil, astfel întreprinderea poate fi
numită una competent ă.
62
Bibliografie
Cărți:
1. Bogdan Victoria, Armonizarea contabilă internatională , Editura Economică,
București, 2004
2. Bogdan Victoria, Bazele contabilității, Editura Universității din Oradea, 2013
3. Coman Florin, Contabil itate financiară și fiscalitatea , Editura Economică, București,
2009
4. Crețoiu Gheorghe, Bucur Ion, Contabilitate -fundamente și noul cadru juridic , Editura
All Beck, București, 2004
Farcaș Mariana, Contabilitate financiară , Editura Universității din Oradea, 2011
5. Feleagă Niculae, Iona șcu Ion, Tratat de contabilitate financiară , Vol. II, Editura
Economică,București, 1998
6. Feleagă Niculae, Sisteme contabile comparate – vol. I. Editura economică, București,
1999
7. Ionașcu Ion, Filip Andrei Tiberiu, Stere Mihai, Con trol de gestiune, Editura
Economică, București, 2003
8. Mateș Dorel, David Delia , Contabilitate financiară , Editura Gutenberg Univers, Arad,
2010,
9. Morar Ioan Dan (coord), Fiscalitate , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2009
10. Pântea Iacob Petru, Bodea G heorghe, Contabilitatea Românească , Editura Intelcredo,
Deva, 2004
11. Tabără Nicolae, Contabilitate Internațională , Editura Tipo Moldova, Iași, 2009
Legislație :
1. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Ghid practic de
aplicare a re glementărilor contabile conforme cu Directivele Europene , Editura
CECCAR, București, 2010
2. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România , Ghid pentru
înțelegerea și aplicarea IAS 16 , Editura CECCAR, București, 2004
3. Legea nr. 53 din 2003 – Codul muncii din 24 ianuarie 2003 , republicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011
4. Legea n r. 82 din 24 decembrie 1991 – Legea Contabilității, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002
63
5. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, public ată in Monitorul Oficial , Partea I, nr.
688 din 10 septembrie 2015
6. Ministerul Finanțelor, Normele metodologice pentru întocmirea și utilizarea
formularelor comune privind activitatea financiară și contabi lă și modelel acestora ,
Editura Economică, București, 1998
7. OMFP 2634 din 5 noiembrie 2015 privind Documentele financiar contabile, publicat
în Monitorul Oficial, Partea I, nr . 910 BIS/9.XII.2015;
8. OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor con tabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale co nsolidate, publicat în
Monitorul Oficial, nr . 963 din 30 decembrie 2014;
Pagini web :
– http://www.avocat -dreptul -muncii.eu/codul_muncii_2016.php consultat în data de
10.03.2016 și 05.05.2016
– http://www.de –
contabilitate.ro/ceccar/ceccar_legislatie_contabilitate_1/standardul_international_de_c
ontabilitate_ias_19 -beneficiile_angajatilor_1641.html consultat în data de 22.03.2016
64
ANEXE
65
Anexa nr. 1 .
66
67
Anexa nr. 2.
68
Anexa nr.3 .
69
Anexa nr. 4 .
Anexa nr. 5 .
70
Anexa nr. 6 .
Anexa nr. 7 .
71
Anexa nr.8 .
72
Anexa nr. 9 .
73
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAMUL DE STUDIU : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : IF Lucrare de licență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : LECT . UNIV. DR…. [627910] (ID: 627910)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.