PROGRAMUL DE STUDIU CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [609079]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU – CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT – ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

Analiza activității de
comercializare pe baza
indicatorilor valorici

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf.unv.dr DORINA -NICOLETA POPA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 1
I. Analiza situației generale a activității de comercializare pe baza indicatorilor valorici ….. 3
1. Sistemul indicatorilor valorici utilizați pentru caracterizarea activității de comercializare 3
2. Analiza raportului static și a raportului dinamic dintre indicatorii valorici ………………. 4
II. Analiza cifrei de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 6
1. Aspecte conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
2. Indicatori operaționali ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
3. Analiza s tructurii cifrei de afaceri ………………………….. ………………………….. ……………… 8
4. Analiza dinamicii cifrei de afaceri ………………………….. ………………………….. …………… 10
5. Analiza factorială a cifrei de afaceri ………………………….. ………………………….. ………… 12
6. Analiza cotei de piață ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 14
III. Analiza valorii adăugate ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 16
1. Aspecte conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 16
2. Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate ………………………….. ………………………. 18
3. Analiza factorială a valorii adăugate ………………………….. ………………………….. ………… 20
4. Analiza consecințelor modificării valorii adăugate asupra performanțelor economico –
financiare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 21
IV. Studiu de caz SC OPTIMUS P RIME COMPANY SRL ………………………….. ……………… 23
1. Prezentare generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 23
2. Analiza str ucturii cifrei de afaceri ………………………….. ………………………….. ……………. 24
3. Analiza dinamicii cifrei de afaceri ………………………….. ………………………….. …………… 29
4. Analiza factorială a cifrei de afaceri ………………………….. ………………………….. ………… 30
5. Analiza valorii adăugate ………………………….. ………………………….. …………………………. 33
6. Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate : ………………………….. ……………………. 34
7. Analiza factorială a valorii adăugate ………………………….. ………………………….. ………… 36
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 39
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 42
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 43

1
Introducere
Analiza este definită ca fiind o metodă de cercetare și de cunoastere bazată pe
descompunerea un ui obiect , sau a unui fenomen î n părțile sale componete , precum și stabilirea
factorilor care î l determină .Analiza economico -financiară este formată dintr -un ansamblu de
concepte , procedee, tehnici și metode care urmăresc situația intern ă și e xternă a unei întreprinderi ,
în vederea cunoaș terii în ceea mai mare masură și î n cel mai clar mo d posibil a situației
economico -financiare existente . Simpla cunoaștere a unor rezultate economice nu este însă
suficient, avem nevoie și de o viziune mai clară în ceea ce privește identificarea factorilor,
condițiilor și cauzelor care au dus la aceste rezultate , precum și de metode de înbunătățire a
acestora.
Trecând la o altă abordare , putem spune că analiza economico -financiară este de nelipsit în
conducerea și administrarea unei întreprinderi, provocările și momentele de cotitură putând să
apară la fieare pas , ace asea având și un impact aparte asupra performanțelor întreprinderi i.
Având în vedere titlul lucrării , structura analizei se desfășoară pe patru capitole , primele
trei tratând aspecte teoretice cu privire la performanța unei întreprinderi , iar cel din urmă capitol
este reprezentat de modul practic de calcul și de interpretare al indicatorilor tratați la capitolele
anterioare .
În lucrearea de față , mi -am propus să prezint câteva aspecte teoretice și practice principale
în legătură cu analiza activității de producție și analiza comercializării pe baza unor indicatori ,
această analiză având drept scop f urnizarea de informații utile managerilor privind activitatea
desfășurată , precum și identificarea unor direcții strategice privind activitatea viitoare , în vederea
obținerii unei performanțe eficiente și durabile . Pentru a cunoaște într -o măsură cât ma i clară
analiza activității de comercializare am prez entat în primul capitol sistemul indcatorilor valorici
utilizați pentru caracterizarea acestei analize. Sistemul indicatorilor valorici cuprinde în principal
termeni precum cifra de afaceri și valoarea a dăugată, precum și aspecte teoretice privind analiza
raportului static și dinamic dintre indicatori.
În următoarele două capitole , intitula te ” Analiza cifrei de afaceri ”și ” Analiza valorii
adăugate ”, am definit sistemul indicatorilor întâlnit în lite ratura de specialitate, cu scopul de a
face evidentă nevoia de a cunoaște legătura dintre situațiile economico -financiare și performanțele
afacerii. Tot în aceste capitole am conturat aspecte ale analizei acestor indicatori , precum analiza
facto rială, a s tructurii și a dinam icii acestor indicatori , aspec te necesare pentru fiecare
întreprindere care își dorește performanță economică , cunoașterea în detaliu a aspectelor pozitive

2
și negative ale societății, pentru a lua măsuri de păstrare sau chiar înbunătă țire a activită ților
desfăsurate .
În cel din urmă capitol, cum am spus și anterior am ilustrat din punct de vedere practic
modul de calcul și interpretare a majorității indicat orilor tratați în partea teoretică. Pentru aceasta
am ales o societate care apa rține grupului de entități mici , fiind de părere că în cazul acestor
societăți se reflectă cel mai bine utilitatea și nevoia cunoașterii acestor indicatori , iar informațiile
privind situațiile financiare ale acestora sunt suficient de clare pentu a permi te o analiză pertinentă
a lor.
În elaborarea lucrării am parcurs mai multe etape, pornind de la alegerea temei ,
documentarea și schițarea ideilor în ceea ce privește conținutul , studiul bibliografiei, redactarea
conținutului teoretic în primă fază și elaborarea studiului de caz , toate aceste etape au fost urmate
de consultarea coordonatorului științific iar mai apoi revizuirea conținutului în ceea ce privește
eventualele completări pentru obținerea formei finale.
Pentru conținutul bibliografiei , și d ocumentarea bibliografică am avut în vedere , în cea mai
mare parte , studiul literaturii de specialitate . Toate materialele au fost parcurse cu cea mai mare
atenție , au fost extrase ideile principale , explicațiile și concluziile apoi acestea au fost pr elucrate ,
ordonate și sistematizate.
In ceea ce privește ultimul capitol , și anume studiul de caz , acesta a fost elaborat pe baza
situațiilor financiare ale societății alese , pe baza informațiilor puse la disoziție de către societate
precum si de informții oferite de către site -ul Bursei de Valori București.
Toți indicatori i prezentați în partea de teorie au fost analizați în studiul de caz , pe perioada
anilor 2016 -2017 , pentru a evidenția evoluția sau regresul acestora .

3
I. Analiza situației genera le a activității de comercializare pe baza
indicatorilor valorici

1. Sistemul indicatorilor valorici utilizați pentru caracterizarea activității de comercializare
Scopul activității oricarei întreprinderi este de a realiza produse , lucrări sau servicii , care să
satisfacă anumite nevoi și care să genereze profit.
Pentru a afla rezultatele din activitatea de comercializare la nivel de întreprindere , putem utiliza
o serie de indicatori cum ar fi: cifra de afaceri , produc ția exercițiului , valoarea adăugată și
valoarea adăugată netă.
a) Cifra de afaceri (CA)
Cifra de afaceri reprezintă indicatorul de bază care are proprietatea de a evidenția capacitatea unei
întreprinderi de a obține profit din operațiunile comerciale curente. Concret, cifra de afaceri , redă
rezultatele economico -financiare ale unei întreprinderi , contribuind la evaluarea economică și la
evaluarea eficienței managementului utilizat1.
b) Producția exercițiului sau producția globală (Qe)
Producția exercițiului rep rezintă volumul total al activității de producție desfășurate pe pe rioada
unui exercițiu financiar. Are caracteristica de a reflecta în expresie valorică , volumul total al
activității de productie desfășurate de către o firmă , pe perioada unui exercițiu financiar.2 Acest
indicator este utilizat în special, în întreprinderile care au ca și obiect de activitate producția de
bunuri cu ciclu lung de fabricație , cu un volum important și o perioadă lungă de fabricație .
Producția globală se poate calcula astfel:
Qe = Qv + ∆Qs + Qi
unde: Qv – producția vândută (cifra de afaceri exprimată în prețuri de vânzare , incluzând TVA) ;
∆Qs- variația producției stocate (creșterea/ descreșterea producției stocate , care includ
stocurile de produse finite , semifabricate , producție neterminată) ;

1 Achim Monica Violeta – Analiză economico – financiară , Editura Risoprint , Cluj -Napoca 2010 , pag . 65
2 Mircea Muntean – Analiză economico -financiară aprofundată , Editura Economică , Bacău 2010, pag 7

4
Qi – producția imobilizată (costul imobilizărilor corporale si necorporale realizate în regim
propriu) ;
c) Valoarea adăugată (VA)
Valoarea adăugată reprezintă plusul de venituri peste valoarea costurilor care provin de la terți ,
concret , bogăția provenită din valorificarea resurselor tehnice , umane și financiare ale
întreprinderii . Pe scurt, valoarea adăugată , în cazul firmelor cu activitate de producție se
determină prin deducerea din producția obtinută ( globală sau a exercițiului , inclusiv subvenții din
exploatare ) a consumurilor intermediare ( totalul consumurilor de bunuri și servicii furnizate de
terți ) .3
d) Valoarea adăugată netă (Van)
Se determină scazând din valoarea adăugată cheltuielile cu amortizarea .
2. Analiza raportului static și a raportului dinamic dintre indicatorii valorici
Potrivit nece sităților concrete ale analizei și ale diagnosticării, se utilizează raportul static și
dinamic cu scopul de a s ervi în vederea con struirii modelelor multiplicative de analiză .
Modelele multiplicative de analiză 4 se caracterizează prin capacitatea informațională și de
diagnosticare a fenomenelor economico – financiare deosebite. Pentru a forma aceste modele
trebui e să avem în vedere următoarele:
 stabilirea și selecția trăsăturilor să se realizeze pe baza analizei calitative;
 ordonarea caracteristicilor să țină cont de acțiunea acestora ;
a) Analiza raportului static
 Se determină pe baza mărimilor absolute ale indicato rilor valorici, permițând urmărirea
evoluției elementelor indicatorilor valorici , pentru a putea fi diferențiați.
Cele mai utilizate rapoarte statice , care pot fi construite pe baza indicator ilor valorici sunt:
 Raprtul static dintre producția vândută și producț ia obținută destinată livrării , arată
modificarea stocurilor de produse finite ;

3 Bușe Lucian, Analiză economico -financiară , Editura Economică , București 2005 , pag 72
4 Dumitru Mărgu lescu (coordonator) , Modelele de calcul și analiză economico -financiară – unele inadvertențe
logico -economice , Revista ”Finanțe, Bănci, Asigurări” nr.2 -3/1998, pag 92

5
Qv
Qf≥1
 Raportul static dintre producț ia obținută destinată livrării și producția exercițiului , î n cazul
în care se face abstracție de la producția imobilizată, reflectă modifiarea stocurilor de
producție nedeterminată;
Qf
Qe≥1
 Raportul static dintre valoarea adăugată și producția exercițiului evidențiază modificarea
ponderii consumurilor de la terți , în volum total de activitate de producție ;
VA
Qe≥1
Rolul anali zei constă în diagnosticarea activității , identificând cauzele anumitor situații și
sesizarea măsurilor care trebuiesc luat e în vederea unei îmbunătățiri;
b) Analiza raportului dinamic
Raportul dinamic se determină pe baza indicilor indicatorilor valorici ( cu bază fixă) și evidențiază
evoluția acestora față de o anumită bază de comparație ( în general perioada precedentă) . Cele mai
utilizate rapoarte dinamice sunt:
 Raportul dinamic dintre indicele producției vândute și indicele produției obținute destinate
livrării , reflectă relația dintre ritmul vâ nzărilor și ritmul fabricației;
IQv
IQf≥1
 Raportul dinamic dintre indicele producției obținute destinate livrării și ind icele producției
exercițiului, evidențiază ritmul finalizării producției și ritmul volumului total de activitate
de producție ;
IQf
IQe≥1
 Raportul dinamic dintre indicele valorii adăugate și indicele producției exercițiului ,
punând în evidență creșterea sa u scăderea gradului de exploat are a resurselor materiale ,
respectiv a consumurilor provenite de la terți ;
IVA
IQe≥1

6
II. Analiza cifrei de afaceri

1. Aspecte conceptuale
Cifra de afaceri reprezintă totalitatea veniturilor obținute din ac tivități comerciale , ale unei
întreprinderi pe o anumită perioadă de timp, respectiv capacitatea sa de vânzare . Reprezintă un
indicator de bază datorat puterii sale de măsurare a performanțelor economice ale unei
întreprinderi, poziția sa pe piață , și c apacitatea sa de a dez volta activități noi profitabile.5
Definiție: Cifra de afaceri reprezintă s uma veniturilor rezultate din vâ nzări de bunuri , executări și
prestări de servicii , livrări de mărfuri , precum și alte venituri din exploatare , mai puțin rabaturile
, remizele ș i alte reduceri acordate clienților .6
Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor + Produ cția vâ ndută
Cifra de afaceri trebuie să îndeplinească urmatoarele condiții:
 Pentru a reflecta o situație normală de realizare a activitătii trebuie să dețină o pondere de
minim 85% din veniturile de exploatare , respectiv de cel puțin 75% d in veniturile totale ale
firmei;
 Nivelul său sa acopere cheltuielile din exploatare pentru a permite realizarea de profit ;
 Pentru a corespunde obiectivului principal de activitate al firmei trebuie să fie realizată
corespunzător cu specificul activității pe elementele sale c omponente de venituri ;
 În dinamică să reprezinte o tendință de creștere reală , p entru a asigura o creștere reală a
volumului de afaceri ale firme i;
Creșterea cifrei de afaceri este cel mai primordial obiectiv pentru orice entitate , obiectiv care
trebuie pus în corelație cu piața și cu dimensiunile și nevoile firmei .scopul principal al entităților
este maximizarea cifrei de afaceri , aceasta fiin d principal a bază a obținerii profitului.
Analiza cifrei de afaceri trebuie să se raporteze în permanență la poziția strategică a firmei . O
entitate care dispune de o poziție strategică favorabilă , este de regulă mai profitabilă si mai
dinamică decât alt e firme din același domeniu de activitate , o entitate care nu are o forță
strategi că va intâmpina mai devreme sa u mai târziu dificultăți de creș tere și dezvoltare .

5 Spătaru Liviu , Analiză economico -financiară :instrument al managementului întreprinderilor , Editura economică ,
București, 2010
6 Vasile Robu ,Ioan Anghel ,Elena Claudia Serban , Analiz ă și evaluare economico -financiară, Editura Economică,
București, 2014 , pag. 61

7
2. Indicatori operaționali
Din p unct de vedere al conținutului și al domenului de dezvoltare , cifra de afaceri poate fi privită
ca:7
a) Cifra de afaceri netă (CA) exprimă volumul total al afacerilor unei firme evaluate la
prețul pieței , cuprinde volumul total de venituri ale unei firme într -o anumită perioadă
din care s -au scăzut taxele , impozit ele și reducerile de preț . Con form Ordinului
Ministerului Finanțelor Publice nr 94/2001,reprezintă un indicator important al
contului de profit și pierdere format din totalitatea veniturilor obținute din vanzarea de
bunuri , prestări de servicii aflate în categoria activității curente ale unei intreprinderi ,
inclusiv subvențiile pentru exploatare , după scăderea reducerilor comerciale .
Reprezintă indicatorul cel mai important în diagnosticarea activităț ii pe baza cifrei de
afaceri .
CA=qi*pi sau CA= Vvm+ Qv
Unde : CA cifra de afaceri totală
q- cantitatea fizică de produse sau volumul fizic al producției
p- prețul unitar de vânzare
i – tipul de produs
Vvm – venituri din vânzarea mărfurilor
Qv- producția vândută
b) Cifra de afaceri medie ( CA ) constituie venitul obținut pe o unitate de produs sau
serviciu , determinându -se ca raport între cifra de afaceri totală și volumul fizic al
vânzărilor , mai este denumită și preț mediu de vânzare ș i se determină pe baza relației:
CA= 𝐶𝐴
𝑄 ,
Unde: CA – reprezintă cifra de afaceri medi e
Q- reprezintă volumul fizic al vânzărilor

c) Cifra de afaceri marginală (CAm) reprezintă variația cifrei de afceri de la un nivel de
bază la un nivel realizat , se calculează ca raport între variația cifrei de afaceri ( CA)m

7 Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, pag. 229

8
și variația producției fizice vandute ( Q). Reflectă variația veniturilor din vânzări
generată de creșterea cu o unitate a volumului fizic al vânzărilor .
CA m= CA
Q=CA1−CA0
Q1−Q1,
Unde: CA – variația cifrei de afaceri
Q – variația producției vândute
d) Cifra de afaceri critică (𝐶𝐴𝑐𝑟) reprezintă acel nivel al vânzărilor necesar pentru
acoperirea în întregime a cheltuielilor efectuate , iar profitul este egal cu zero . Relația
de calcul a fost stabilită po rnind de la ipoteza de bază, con form căreia profitul este nul
în momentul atingerii pragului de rentabilitate , iar cheltuielile totale în raport cu
volumul de activitate se grupează î n cheltuieli fixe și cheltuieli variabile .8
CA cr=CT=CF+CV
Unde :CT – costuri totale
CF – suma cheltuielilor fixe
CV – costuri variabile
Cifra de afaceri are o abordare complexă , ea poate fi analizată din mai multe puncte de vedere
cum ar fi al dinamicii , al structurii , al factorilor de influență și al consecințelor econmice pe care
le generează modificarea asupra principalilor indicatori ai intreprinderii .9

3. Analiza structurii cifrei de afaceri
O impo rtanță deosebită, pentru analiza economico -financiară, în determinarea creșterii cifrei de
afaceri o are analiza structurii vânzărilor .
Structura cifrei de afaceri arată valoarea deținută de anumite elemente componente în totalul
încasărilor unei întrepri nderi. Analiza structurală o putem realiza pe diferite trepte :
 pe tipuri de activități : se determină contribuția activităților întreprinderii la realizarea
cifrei de afaceri (ex: producție , prestări de servicii , comerț)

8 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae gheorghescu , Analiză economico -financiară, Editura Economică,
București, 2005 , pag .52

9 Achim Monica Violeta – Analiză ec onomico – financiară , Editura Risoprint , Cluj -Napoca 2010 , pag . 68

9
 pe grupe de produse/mărfuri , în această situație trebuie să ținem cont de nomenclatorul
întreprinderii , se înșelege că atunci când obiectul de activitate este diversificat ,
importanța produselor și chiar a activităților în realizarea cifrei de afaceri n u este la fel,
unele elemente aduc un aport mai mare de rentabilitate si performanță , iar altele au o
pondere nesemnificativă , dar posibil ca tocmai existenț a lor să condiționeze activitatea și
rezultatele economico -financiare ale întreprinderii .
 pe tip uri de clienți , partenerii condiționează performanțele activității întreprinderii
Pentru a caracteriza evoluția structurii vânzărilor întreprinderii se pot folosi următoarele metode
de analiză :
a) ponderile componentelor cifrei de afaceri (gi), reflectă c are sunt principalele elemente
componente ale cifrei de afaceri , evoluția în timp și stabilitatea acesteia
gi=CAi
CA*100,
Unde: gi – ponderea deținută de categoria „i “ în totalul cifrei de afaceri
CA i- cifra de af aceri realizată în categoria „i “
CA – cifra de afaceri totală
b) coeficientul de concentrare (Gini -Struck )
𝐺= 𝑛 𝑔𝑖2−1
𝑛−1, n2, G0 , 1)
unde:G – coefcientul de concentrare
n – numărul de termeni ai seriei
gi- structura vânzărilor pe catrgorii de activități, grupe de produse
Dacă coeficientul de concentrare se apropie de zero semnifică o distribuire relativ echilibrată a
vânzărilor pe elementele structural te luate în calcul , dacă coeficientul este egal cu zero semnifică
faptul că elementele componente în cifra de afaceri totală au aceeasi pondere , concentrarea
vânzărilor fiind nulă. În cazul în care coeficientul se apropie de 1 , atunci se înregistrează un

10
număr redus de elemente care contribuie î n cea mai mare măsură la obținerea cifrei de afaceri a
întreprinderii.10
c) Coeficientul HERFINDHAL (H), se utilizează cu scopul adâncirii analizei cifrei de afaceri
H= 𝑔𝑖2, H1/n,1
Când: H=1 , cifra de afaceri este formată dintr -un singur element,
H=1/n , elementele componente contribuie in aceeași masură la formarea cifre de afaceri ,
H se apropie de 1 , reprezintă un gra d ridicat de concentrare a vânz ărilor ,
d) Metoda ABC (Pareto sau 20/80) se aplică în cazul structurii cifrei d e afaceri pe clienți și
pe produse
Metoda se va explica pentru cazul studierii puteri de negociere a întreprinderii în raport cu clienții.
Orice societate pentru a -și desfăsura activitatea în bune condiții , întreține relații economice cu
partenerii social i din procesul produc tiv, respectiv clienți și furnizori.
Clienții , în general , sunt numeroși și de mărimi economice diferite, recomandându -se ca analiza
lor să nu se facă individual , deoarece această analiză necesită foarte mult timp si ar fi irelevant ă.
Metoda ABC este rezultatul studiului comportamentului întreprinderii în raport cu clienții efectuat
pe un număr important de societăți. Sa constatat că , în funcție de importanța lor , clienții pot fi
împărțiți în trei grupe: 11
 Grupa A : 10% din clienți realizează 60% din cifra de afaceri – clienți importanți
 Grupa B : 30% din clienți realizează 30% din cifra de afaceri – clienți medi
 Grupa C : 60% din clienți realizează 10% din cifra de afaceri – clienți mici
Această repartiție a clienților este rele vantă doar atunci când numărul lor este relativ important, pe
baza grupării se pot desprinde concluzii despre strategia și rentabilitatea întreprinderii .
4. Analiza dinamicii cifrei de afaceri

10 Bușe Lucian, Analiză economico -financiară , Editura Economică , București 2005 , pag 81
11Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae gheorghescu , Analiză economico -financiară, Editura Economică,
București, 2005 , pag .60

11
Analiza dinamică a cifrei de afaceri are drept obiectiv analiza tendinței de evoluție a afacerilor
întreprinderii cu scopul de a lua cele mai bune decizii . Studiul în timp al indicatorilor trebuie sa
cuprindă informații aferente unei perioade de doi-cinci ani , iar pe baza rezultatelor obținute se pot
construi strateg ii de dezvoltare pentru anii următori . Ast fel dacă cifra de afaceri este în creștere
întreprinderea trebuie să identifice noi surse pentru finanțarea activității , iar dacă dimpotrivă cifr a
de afaceri este în scădere , î ntreprinderea trebuie să dezvolte n oi strateg ii pentru găsirea unor noi
piețe de desfacere pentru produsele realizate .12
Analiza dinamică a cifrei de afaceri , pentru o anumită perioadă de timp, se calculează pe baza:
a) Modificărilor absolute cu bază fixă (BF) sau în lanț ( BL):
CA=CA 1−CA 0
b) Indicatorilor cu bază fixă sau în lanț:
ICA=CA 1
CA 0∗100
c) Ratelor de creștere cu bază fixă sau în lanț:

R=ICA−100
Studiul cifrei de afaceri pe o perioadă mai mare de timp oferă informații despre activitatea
întreprinderii și î ncadrarea acesteia î n una din fazele ciclului de viață :lansare , creștere ,
maturitate .13
Pentru a avea relevanță în stabilirea strategiei de dezvoltare a întreprinderii este necesar să facem
următoarele mențiuni :
 Dinamica cifrei de afaceri trebuie sa prezinte tendințe de creștere în prețuri comparabile de
la o perioadă la alta , pentru a asigura o creștere reală a afacerilor firmei ;
 Dinami ca cifrei de afaceri să o devanseze pe cea a principiului concurent ,si anume
dinamica sectorului de activitate ;
 Este de dorit ca ritmul de creștere de la o perioadă la alta să fie tot mai mare , dar după o
evoluție regulată;

12 Viorela Batrice Iaovoiu , Analiză economico -financiară, Editura Pro Universitaria , București ,2015
13 Spătaru Liviu , Analiză economico -financiară :instrument al managementului întreprinderilor , Editura economică ,
București, 2010, pag 63

12
5. Analiza factorială a cifrei de afaceri
În afara analizei structurale și comparativă cu perioadele anterioare , cifra de afaceri poarte fi
analizată și din punct de vedere factorial , stabilindu -se astfel sistemul de factori care
condiționează evoluția ei .14
Scopul analizei factoriale este determin area corelației dintre diferiți factori de influență și
indicatorul ana lizat pentru găsirea soluțiilor pentru îmbunătățirea performanțelor viitoare.
Factorii care pot influența cifra de afaceri pot fi : factori interni și factori externi. Sistemul de
indicatori care influențează predominant cifra de afaceri sunt:
a) Factori interni :
 potențiali de res urse umane : numărul de personal, calificarea p ersonalului,nivelul
productivită ții munci i,
 potenț ialul tehnic : capacitatea de producție nivelul tehnic al mijloace lor fixe ,
gradul de uzură fizică și morală, randamentul utilajelor,
 potențialul productiv: gradul de valoricicare a resurselor materiale , nivelul de
organizare a producției și a muncii , calitatea oferită prduselor,
 potențialul comercial: gradul de cunoas tere a cererii pe piață numărul de
sortimente oferite, rețeaua de distribuție, politica prețurilor,
 potențialul financiar: nivelul capitalului investit și viteza lui de rotație
b) Factori externi:
 cererea de piață , dimensiunea pieței de desfacere, veniturile populației,
influenț ele sezoniere
 concurența: numărul și dimensiunea concurenților
 mediul economic al firmei : rata inflației , tendințele pieței de desfacere
Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se p ot utiliza mai multe modele :
a) metode stabilite în funcție de volumul vânzărilor și prețul de vânzare
CA= q∗p
Unde: CA – cifra de afaceri

14 Țole Marin , Analiza economico -financiară , Editura Universitară , București 2004, pag 60

13
q – cantitatea vândută
p – prețul de vânzare
Influența factorilor
 abaterea absolută
∆CA= CA 1−CA 0
 Influența factorilor se poate calcula cu ajutporul metodei substiuțiilor în lanț.
1. ∆CAq= q1p1− q0p0
2. ∆CAp= q1p1− q1p0
Cifra de afaceri a fiecărei î ntreprinderi poate crește o dată cu creșterea volumului producți ei
vândute , în funcție de cerere a pieței și resursele întreprinderii.
Cei doi factori sunt într -o strânsă legătură ,deoarece, de cele mai multe ori o dată cu creșterea
prețului de vânzare a bunurilor vor scădea vănzări le, în timp ce reducerea prețului atrage o creștere
a vânzărilo r. Însă, o scădere drastică a prețului poate fi urmată și de o scădere semnificativă a
vânzărilor , consumatorii asociind prețul cu calitatea .
b) Analiza factorială a cifrei de afaceri folosind descompunerea pe fracții sau rate explicative
CA=N∗Mf
N∗Qf
Mf∗CA
Qf
Unde : N – numă r de salariați
𝑀𝑓
𝑁 𝑖𝑡 – înzestrarea tehnică
𝑄𝑓
𝑀𝑓 (r) – randamentul
𝐶𝐴
𝑄𝑓 (gv) – gradul de valorificare
CA=N∗it∗r∗gv
 Abaterea absolută
∆CA= CA 1−CA 0
 Influența factorilor

14
1. Influența modificării numarului de salariați (N):
∆CA N = N1∗it0∗r0∗gv0 − N0∗it0∗r0∗gv0
2. Influența modificării înzestrării tehnice (it) :
∆CA it = N1∗it1∗r0∗gv0 − N1∗it0∗r0∗gv0
3. Influența modificării randamentului (r):
∆CA r = N1∗it1∗r1∗gv0 − N1∗it1∗r0∗gv0
4. Influența modificării gradului de valorificare (gv):
∆CA gv = N1∗it1∗r1∗gv1 − N1∗it1∗r1∗gv0
Cei patru factori influențează cifra de afaceri , astfel, numărul de salariați , înzestrarea tehnică,
randamentul și gradul de valorificare sunt direct proporționali cu cifra de afaceri .
6. Analiza cotei de piață
Evaluarea poziției concurențiale a întreprinderii este o operațiune complexă care se realizează
printr -un set divers de metode și instrumente. 15
Orice întreprindere își desfășoară activitatea într -un mediu economic dinamic. Pe baza utilizării
indicatorulu i cifră de afaceri , se poate determina poziția concurențială a întreprinderii la un
moment dat , folosind indicatorul cota de piață . 16
Cota de piață permite poziționarea societății în cadrul se ctorului de activitate sau în raport cu
concurenții săi .
Principali indicatori utilizați sunt:
a) Cota de piață absolută sau globală (Cabs) , arată poziția întreprind erii pe piaț a pe care
acționează
𝐶𝑎𝑏𝑠=𝐶𝐴𝑖
𝐶𝐴𝑖𝑛
𝑖=1*100
Unde: 𝐶𝐴𝑖 – cifra de afaceri a întreprinderii analizate

15Mircea Muntean – Analiză economico -financiară aprofundată , Editura Economică , Bacău 2010, pag 11
16 Marinela Ciobănașu , Analiză economico -financiară, Editura Universitară, București, 2011 , pag 140

15
CA in
i=1 – cifra de afaceri totală a sectorului / ramurii
Evoluția cotei de piață absolute depinde, pe de o parte , de dinamica sectorului de activitate și , pe
de altă parte de satisfacerea clienților. Cota de piață absolută poate să înregistreze aceeași tendință
în conjuncturi economice diferite.
b) Cota de piață relativă (Crel), arată poziția întreprinderii în raport cu liderii de piață
Crel =CA i
CA L∗100
Unde: 𝐶𝐴𝑖 – cifra de afaceri a întreprnderii analizate
CA L- cifra de afaceri a celui mai important concurent de pe piață
Se subînțelege că poziția întreprinderii este cu atât mai bună , cu cât cota de piață relă tinde spre
100%.
Pentru o poziționare corectă a întreprinderii în mediul său concurențial , este necesar să știm:
 Principalii concurenți direc ți
 Activitatea globală a întreprinderii
 Situația cifrei de afaceri pe fiecare legătură produs -piață
 Tipul de clientelă și repartiția cifrei de afaceri

16
III. Analiza valorii adăugate

1. Aspecte conceptuale
Valoarea adăugată reprezintă plusul de valoare obținut prin activitatea productivă și comercială a
unei întreprinderi. Reprezină cel mai import ant indicator economico -financiar al unei întreprinderi.
Spre deosebire de cifra de afaceri , care include si valoarea cumpărărilor de materii prime,
materiale și servi cii , care le regasim în cifra de afaceri a firmelor furnizoare , valoarea adăugata
cuprinde numai echivalentul activității întreprinderii analizate.
Definiție : Valoarea adăugată este soldul intermediar de gestiune care exprimă o creare sau
creșterea de valoare pe care întreprinderea o aduce bunurilor și serviciilor provenind de la terți și
permite măsur area puterii economice a întrep rinderii. 17
Valoarea adăugată prezintă o semnificație deosebită în perspectiva distribuirii veniturilor
întreprinderii, ea reprezentând sursa de acumulări bănești pe care întreprinderea o poate utiliza
pentru remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea sa.
Valoarea adăugată asigură remunerarea:
• personalului, prin salarii și alte cheltuieli aferente aces tora;
• statului, prin impozite, taxe ți vărsăminte asimilate;
• capitalului tehnic, prin amortizare și provizioanele pentru conservarea valorii acestuia;
• capitalului împrumutat, prin dobânzi;
• capitalului propriu, prin dividende pentru acționari și autofinanțarea netă pentru întreprindere.18
Poate avea mai multe funcții:
 Indicator pentru caracterizarea eficienței utilizării factorilor de producție
 Bază a fiscalității (TVA)
 Reprezintă un indicator important pentru determinarea indicatorilor sintetici la scară
macroeconomică (produsul intern brut , venitul național brut)

17 Vasile Robu ,Ioan Anghel ,Elena Claudia Serban , Analiz ă și evaluare economico -financiară, Editura Economică,
București, 2014 , pag. 95
18 Dorina Popa , Analiză financiară aprofundată , Oradea 2 012

17
Valoarea adăugată reprezintă un indicator important deoarece se găsețte la nivel macroeconomic
ca principala componentă a PIB -ului unei țări , și reprezintă sursa de remunerare a tuturo r
participanților la viața întreprinderii ( personalul, statul, creditorii, acționari) . În același timp , cu
ajutorul valorii adăugate pot fi constituiți o serie de indicatori , necesari pentru caracterizarea
eficienței factorilor de porducție ( munca , ca pitalul) , iar in cadrul fiscalității , reprezintă baza
impozitului datorat statului (taxa pe valoare adăugată) .19
Valoarea adăugată poate fi determinată prin două metode:
a) Metoda sintetică (indicrectă), conform căreia din volumul total de activitate de pr oducție și
activitate a comercială se scad consumurile intermediare de la terți . Este cea mai
răspândită în calculul valorii adăugate , deoarece este mai exactă și mai usor de aplicat.
Dacă întreprinderea desfășoară numai activitate de producție , valoarea adăugată se determină
astfe l:
VA=Qe -M
Unde: Qe – producția vândută + variația stocurilor ( sold creditor ct 711) – variația stocurilo r (sold
debiator cr 711) + producția imobilizată
M – consumurile intermediare de la terți aferente ac tivității de producție
Dacă întreprinderea desfăsoară pe lângă activitatea de producție , și activitate de comerț , atunci
valoarea adăugată se stabilește astfel:
VA=(Qe+Mc) – M`
Unde: Mc – marja comercială
M` – consumurile determinate de terți
Marja comercială (Mc) sau adaosul comercial este specifică întreprinderilor comerciale, dar se
regăsește și la întreprinderile cu activitate mixtă, industrială și comercială și reprezintă excedentul
vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora. 20Se determină ca diferență între
valoarea mărfurilor vândute (ct.707 ) și costul lor ( ct. 607)

19 Tole Marin , Analiza economico -financiară , Editura Universitară , București 2004, pag 77
20 Dorina Popa , Analiză financiară aprofundată , Oradea 2012, pag 83

18
Consumurile intermediare de la terți se preiau din contabilitatea financiară din conturile 600 la 628
, mai puțin contul 607 care a fost luat în calu l la stabilirea marjei comerciale.
b) Meto da de repartiție (aditivă), comform căreia valoarea adăugată este rezultatul însumării
următoarelor elemente : salarii , contribuții pentru asigurări și protecție socială ,
amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite și taxe ( fară impozitul pe profit) și
rezultatul exploatării.
Prin această metodă ne dăm seama că servește la remunerarea următorilor subiecți : salariați ,
acționari , stat, instituțiile care acordă credit , etc.
2. Analiza dinamicii ș i structur ii valorii adăugate
Procedeele folosite în analiza dinamicii și structurii valorii adăugate sunt:
 Modificările absolute pe total și pe elemente
 Indicii pe total și pe elemente
 Ponderile elementelor componente (ratele de remunerare a valorii adăugate)
Pentr u a analiza mai usor dinamica și structura valorii adăugate , putem structura informațiile
necesare astfel:
Nr
crt. Indicatori Nivel de
comparație Nivel
efectiv Structura (ratele) valorii
adăuate
(%) Modificarea
absolută Indici
(%)
(0) (1) (0) (1)
0 1 2 3 4 5 6=3-2 7=3/2*100
21
Indicatorii ce trebuie selectati sunt:
1. Cheltuieli cu salarii
2. CAS
3. Cheltuieli cu protecția socială
4. Cheltuieli cu personalul (1+2+3)
5. Cheltuieli cu impozite și taxe
6. Cheltuieli financiare cu dobânzile

21 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae G heorghescu , Analiză economico -financiară , Editura Economică,
București, 2005 , pag .83

19
7. Rezultatul exploatării exclusiv cheltuielile financiare cu dobânzile
8. Valoarea adăugată (4+5+6+7+8)
Elementele componente ale valorii adăugate sunt de natura cheltuielilor și a profitului.
Pentru a aprecia contribuția elementelor co mponente la formarea și modificarea valorii adăugate se
compară indicii acestora cu indicii valorii adăugate și cu indicele volumului total de activitate
(producția exercițiului plus marja comercială). În cazul în care indicele unui element este mai mare
decât indicele valorii adăugate atunci se înregistrează o scădere a ponderii acelui element în
valoarea adăugată și invers . Atunci când scade ponderea elementelor de natura cheltuielilor în
valoarea adăugată (în sumă absolută, aceasta putând să crească ) ș i crește ponderea profitului din
exploatare , la nivelul unei întreprinderi , se consideră că situația este normală.22
Prin compararea indicilor elementelor de natura cheltuielilor cu indicele volumului total de
activitate rezultă aspecte legate de eficienț a activității întreprinderii. În cazul în care indicele
cheltuieliror este mai mic decât indicele volmului de activitate , atunci se înregistrează o sporire a
eficiențelor acelor cheltuieli.
Analiza structurală a valorii adăugate are ca scop urmărirea modu lui de repartizare a acesteia între
participanț ii direcți și indirecți la activitate a economică a întreprinderii . Î n acest scop se c alculeză
ratele de remunerare ale valorii adăugate , respectiv a ponderii fiecărui element în totalul acesteia.
Se pot stab ilii următoarele rate:
 rata de remunerare a personalului ( 𝑅1)
𝑅1=Cheltuieli cu personalul
Valoarea adăugatăx100
 rata de remunerare a statului ( 𝑅2)
𝑅2=Impozite și taxe
Valoarea adăugatăx100
 rata de remunerare a capitalului tehnic ( 𝑅3)
𝑅3=Cheltuieli cu amortizarea
Valoarea adăugatăx100

22 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae G heorghescu , Analiză economico -financiară , Editura Econ omică,
București, 2005 , pag .90

20
 rata de remunerare a creditelor ( 𝑅4)
𝑅4=Cheltuieli financiare
Valoarea adăugatăx100
 rata de remunerare a acționarilor ( 𝑅5)
𝑅5=Profit net
Valoarea adăugatăx100
Aceste rate permit efectuarea unor comparații sectoriale și ne arată informații asupra modului de
repartizare a valorii adăugate între partenerii sociali (personal, stat, întreprindere, creditori și
acționari). Astfel o creștere a ponderii profitului se apreciează favorabil , în timp ce cre șterea
ponderii cheltuielilor financiare poate semnifica o creștere a gradului de îndatorare a întreprinderii.
Ponderea impozitelor și a taxelor depinde de fiscalitatea promovată de stat , creșterea acestora este
nefavorabilă.23
3. Analiza factorială a valorii adăugate
Analiza factorială a valorii adăugate are drept scop identificarea factorilor care influențează
evoluția acesteia , precum și cuantificarea influenței a cesora. În acest scop se poate fo losi
descompunerea pe factori a valorii adăugate 24.
VA=Mf∗Mfa
Mf∗Qex
Mfa∗VA
Qex
Unde : Mf – mijloace fixe
𝑀𝑓𝑎
𝑀𝑓 (ct)- compoziția tehnologică
𝑄𝑒𝑥
𝑀𝑓𝑎 (ra) – randamentul mijloacelor fixe
𝑉𝐴
𝑄𝑒𝑥 (va) valoarea adăugată medie
VA=Mf∗ct∗ra∗va
 Abaterea absolută

23 Tole Marin , Analiza economico -financiară , Editura Universitară , București 2 004
24 Popa Dorina , Meșter Cornelia, Analiză economico – financiară: elemente teoretice și aplicații practice, Editura
Universității din Oradea, 2006 , pag 62

21
∆𝑉𝐴= 𝑉𝐴1−𝑉𝐴0
 Influența factorilor
1. Influența modificării mijloacelor fixe (Mf):
∆𝑉𝐴 𝑀𝑓 = 𝑀𝑓1∗𝑐𝑡0∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0 −(𝑀𝑓0∗𝑐𝑡0∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0)
2. Influența modificării compoziției tehnice (ct):
∆𝑉𝐴 𝑀𝑓 = 𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0 −(𝑀𝑓1∗𝑐𝑡0∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0)
3. Influența modificării randamentului (ra):
∆𝑉𝐴 𝑀𝑓 = 𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎1∗𝑣𝑎0 −(𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0)
4. Influența modificării valorii adăugate medii (va):
∆𝑉𝐴 𝑀𝑓 = 𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎1∗𝑣𝑎1 −(𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎1∗𝑣𝑎1)
Sub influența factorilor , valoarea adăugată poate os cila , fiind un aspect pozitiv sau negativ
pentru întreprinderea analizată .
4. Analiza con secințelor modificării valorii adăugate asupra performanțelor economico –
financiare
Modificarea valorii adăugate influențează următorii indicatori economico -financiari care măsoară
performanța întreprinderii:
1. Eficiența utilizării activelor de exploatare (prin intermediul valorii adăugate la 1000 lei
active de expoatare)
∆VA
Ae1∗ 1000
2. Eficiența utilizării mijloacelor fixe ( prin valoarea adăugata la 1000 lei mijloace fixe)
∆VA
Mf1∗ 1000
Eficiența utilizării capitalurilor :
– direct

22
∆VA
K1∗ 1000
– indirect
∆VA∗pr0
K1∗ 1000
𝑝𝑟0 – profitul mediu la un leu valoare adăugată
3. Eficiența utilizării protențialului uman (pe baza valorii adăugate medii pe salariat sau
productivității medii anuale calculate pe baza valorii adăugate și respectiv prin intermediul
profitului mediu pe salariat)
– direct
∆VA
Ns1
– indirect
∆VA∗pr0
Ns1

23
IV. Studiu de caz SC OPTIMUS PRIME COMPANY SRL

1. Prezentare generală
Societatea comercială SC OPTIMUS PRIME COMPANY SRL a fost înfințată în anul 2011, și are
ca obiect de activitate (4719) ” Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate , cu vânzarre
preponderentă de produse nealimentare”. Datorită numărului mic de angajați (25) și a valorii cifrei
de afaceri(1 1.988.873 lei ), societatea este încadrată in cadrul societăților mici .
Principalii clienți ai societății sunt pe plan local, preponderent din județul Bihor , desfășurându -și
activitatea și în județele Arad și Timișoara , însă într-o măsură mult mai mică. Pe lângă comerțul
intern , societatea își desfășoară activitatea și pe piața externă în țări precum Ungaria, Belgia și
Spania și Italia .
Socitatea Optimus Prime Company este numărul 58 ”Top firme pe țară” (cu cota de piață pe cod
CAEN 4719) și este numărul 3 în ”Top firme Bihor” , după SC Ciobanca SRL și SC Laza Trading
SRL.

Figure 1 Top firme în Bihor cu cod CAEN 4719
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%
2013 2014 2015 2016 2017TOP FIRME ÎN BIHOR
(cu cod CAEN 4719)
SC CIOBANCA SRL SC LAZA TRADING SRL
SC OPTIMUS PRIME COMPANY REL SC GRAND BAZAR STOCK HOUSE CONCEPT SA

24
2. Analiza structurii cifrei de afaceri
Categorii
de
produse Produse Cantitate
vandută Preț de
vănzare q*p
2016 2017 2016 2017 2016 2017

Detergenți Ariel capsule 38 buc 62436 40365 32.5 33 2029170 1332045
Persil 2kg 23074 24968 12.3 13.5 283810.2 337068
Pur 450 167969 158643 2.5 2 419922.5 317286
Fairy 450 11505 9565 2.5 3 28762.5 28695
Vani sh 1l 235263 220898 7.9 8.5 1858577.7 1877633
Nufar de scos pete 750ML 5836 5652 9.6 9.7 56025.6 54824.4
Finish tablete 780 939 27.8 24.8 21684 23287.2
Silan 1,8 l 112521 95355 8.9 9.9 1001436.9 944014.5
Cocolino 1,8l 85360 60397 14.3 12.9 1220648 779121.3
Calgon 500GR 135476 135451 9.7 8.5 1314117.2 1151333.5

Igiena
corpului Nivea gel de duș 500ML 17564 21845 9.5 10.6 166858 231557
Dove gel de duș 500ML 24381 28521 8.5 9 207238.5 256689
H&S ș ampon 450ML 39261 47853 14.5 13.5 569284.5 646015.5
Protex să pun 100GR 16951 26726 1.1 1.5 18646.1 40089
Dove să pun 250ML 35158 34159 2 2.5 70316 85397.5
Dove deo 150ML 57152 87048 7.5 7 428640 609336
Nivea deo 150ML 49564 11376 8.5 8 421294 91008
Bu deo 150ML 8356 9635 6.5 7.5 54314 72262.5
Paradontax pastă de dinți
75ML 5156 6870 9.7 9.3 50013.2 63891
Colgate pastă de dinți
50ML 313156 458768 1.8 2.3 563680.8 1055166.4

Dezinfectanți Domestos 750ML 4379 9185 6.2 5.5 27149.8 50517.5
Cif cremă 250 ML 3562 6855 3.9 3.4 13891.8 23307
Sano dezinfectant 300ML 1676 3985 8.2 7.6 13743.2 30286
Cillit Bang 1L 2664 5650 8 8.8 21312 49720
Bref biluțe 9761 146292 2.5 3.5 24402.5 512022
Sano odorizant wc 2166 4503 4.5 5.5 9747 24766.5
Airwick aparat electric 7635 5685 11.9 12.5 90856.5 71062.5

25
Odorizante Airwick rezervă electrică 10195 8970 8.5 9.6 86657.5 86112
Ambi pur aparat electric 9536 6568 12.8 13.5 122060.8 88668
Paloma odorizant maș ină 5814 4858 2.5 2 14535 9716

Hârtie și
produse
textile Zewa hâ rtie igienică 8role 5290 10154 11.5 10.5 60835 106617
Milde hârtie igienică 8role 3452 9732 11.2 10.6 38662.4 103159.2
Sano prosop de bucătărie 980 3811 9.9 9.5 9702 36204.5
Gosia mop microfibră 892 6695 13.5 14 12042 93730
Gosia lavete uscate 1512 3552 6.1 5.5 9223.2 19536
Bonus burete 3buc 2151 4464 3 2.5 6453 11160
Gosia saci menajeri 35L 6206 7936 2.7 3 16756.2 23808
Altele Altele 79204 85938 8 7.6 633632 653129

a) Ponderile componentelor în cifra de afaceri
gi=CAi
CA*100,
gi (detergent )2016 =8234156
11998124∗100 =68,63%
gi (igiena corpului )2016 =2550146
11998124∗100 =21,25%
gi (dezinfectanți )2016 =111357
11998124∗100 =0,93%
gi (odorizante )2016 =315210
11998124∗100 =2,63%
gi (hârtie și produse textile )2016 =153623
11998124∗100 =1,28%
gi (altele )2016 =633637
11998124∗100 =5,28%
gi (detergent )2017 =6845320
11988873∗100 =57,10%
gi (igiena corpului )2017 =3151044
11988873∗100 =26,28%

26
gi (dezinfectanți )2017 =688233
11988873∗100 =5,75%
gi (odorizante )2017 =255593
11988873∗100 =2,13%
gi (hârtie și produse textile )2017 =393924
11988873∗100 =3,29%
gi (altele )2017 =653129
11988873∗100 =5,45%
Interpretare:
Se poate observa care este influența pe care o are fiecare categorie de produse în cifra de afaceri .
Chiar d acă este în scădere în anul 2016 față de 201 7 categoria cea mai importantă în ponderea
cifrei de afaceri este ocupată de detergenți ( peste 50%) , această categorie adu când cele mai mari
venituri societății analizate , fiin urmată de produsele de îngrijire personala din categoria igiena
corpului , cu un procent de peste 20% .

Figure 2 Pondere în cifra de afaceri
b) Coeficientul de concentrare (Gini -Struck)
𝐺= 𝑛 𝑔𝑖2−1
𝑛−1, n2, G0 , 1) 0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%
detergent igiena
corpuluidezinfectanți odorizante hârtie și prod
textiealtelePonderea componentelor în cifra de afaceri
2016
2017

27
𝐺2016 = 6∗ ( 0,68632 + 0,21252 + 0,00932 + 0,02632 + 0,01282 + 0,05282 )−1
6−1
= 6∗0,5198
5= 3,1193
5= 0,6238 =0,7898
𝐺2017 = 6∗ ( 0,57102 + 0,26282 + 0,05752 + 0,02132 + 0,03292 + 0,05452 )−1
6−1
= 6∗0,4029
5= 2,4174
5= 0,4834 =0,6952
Interpretare:
Se poate observ a cu usurință că valoarea coeficientului de concentrare este în scădere de la un an
la altul , ambele depășesc 0,5 și se apropie de 1 , ceea ce duce la concluzia că cea mai mare parte a
cifrei de afaceri este dată de un număr restrâns de produse.
c) Coeficien tul Herfinda l
H= 𝑔𝑖2, H1/n,1
H2016 =0,68632+0,21252+0,00932+0,02632+0,01282+0,05282= 0,5198
H2017 =0,57102+0,26282+0,05752+0,02132+0,03292+0,05452= 0,4029
Interpretare: În perioadele analizate coeficientul Herfidal diferă . În anul 2016 este 0,5198 ceea ce
semnifică un grad ridicat de conc entrare a vânzărilor. Comparând cei doi ani putem concluziona
faptul că gradul de concentrare a vânzărilor este în scădere , aspect nefavorabil pentru societatea
analizată.
d) Metoda AB
Client Cifra de afaceri Ponderi în cifra de afaceri
2016 2017 2016 2017
VZ CONTAKT KFT 3505306.53 4357757.56 29.21% 36.35%
SC UNIVERSAL CRIS SRL 544983.23 457069.06 4.54% 3.81%
SC REAL HYPER MAGAZINE SRL 472353.86 427352.90 3.94% 3.56%
Cifra de afaceri 11998124 11988873 100% 100%

28
 Anul 2016 : -VZ CONTAKT KFT = 3505306 .53
11998124=29.21%
-SC UNIVERSAL CRIS SRL = 544983 .23
11998124=4.54%
-SC REAL HYPER MAGAZINE SRL =47253 .86
11998124=3.94%
 Anul 2017 : -VZ CONTAKT KFT = 4357757 .56
11988873=36.35%
-SC UNIVERSAL CRIS SRL = 457069 .06
11988873=3.81%
-SC REAL HYPER MAGAZINE SRL = 427352 .90
11988873=3.56%
Interpretare:
Din metoda ABC se poate observa că principalul client al socientății SC OPTIMUS PRIME
COMPANY SRL este VZ CONTAKT KFT. De asemenea se poate obser a o creștere a vânzărilor
către acest client în anul 2017 față de 2016 , chiar dacă cifra de afaceri scade de l a un an la altul .
Chiar dacă vâ nzările către acest client sunt semnificative pentru societatea analizată , clientul
aparține grupului de clienți medii care realizează 30% din cifra de afaceri . Din această metodă se
mai poate observa cauza scăderii cifrei de afaceri și anume scăderea semnificativă a vânzărilor de
la un an la altul către ceilalți doi clienți analizați .

Figure 3 Ponderea clienților în cifra de afaceri
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%
VZ CONTAKT KFT SC UNIVERSAL CRIS SRL SC REAL HYPER
MAGAZINE SRL2016
2017

29

3. Analiza dinamicii cifrei de afaceri
a) Abaterea cifrei de afaceri în mărime absolută
𝐶𝐴=𝐶𝐴1−𝐶𝐴0
= 11.988.873 – 11.998.124
= -9.251
Interpretare:
Societatea SC OPTIMUS PRIME COMPANY SRL înregistrează o scădere a cifrei de afaceri de
la o perioadă la alta , aspect nefavorabil pentru societate . Acest lucru se datorează scăderii
producției vândute și a veniturilor din vănzarea mărfurilor în anul 2017 față de 2016.
b) Indicatorilor cu bază fixă sau în lanț:
ICA=CA1
CA0∗100 = 11.988 .873
11.998 .124*100 = 99,92 %
Interpretare:
Analizând indicatorul calculat putem concluziona faptul că societatea analiz ată este în regres,
datorită scă derii cifrei de afaceri în anul 2017.
Evoluția semestrială a cifrei de afaceri :
Ani/Semestre Sem . I Sem . II Total
2016 6079436 5918688 11998124
2017 5695859 6293014 11988873

Din tabelul de mai sus putem observa că în anul 2016 cifra de afaceri este în scădere de la un
semestru la altul , iar în anul 2017 , chiar dacă cifra de afaceri este mai mică decâ t în 2016 putem
observa că de la un semestru la altul cifra de afaceri este în creștere.
c) Ratel e de creștere cu bază fixă sau în lanț:
R=ICA−100 = 99,92 -100 = – 0,08 %

30
Interpretare:
Datorită faptului că rata de creștere a cifrei de afaceri este n egativă , este evitent faptul că cifra de
afaceri este în regres , acest lucru se p oate datora scăderii veniturilo r din vânzarea mărfurilor .
4. Analiza factorială a cifrei de afaceri
a) Calculată în funcție de v olumul vânzăilor și prețul de vânzare

Produs
Cantitate vândută
Preț de vânzare
q*p
2016 2017 2016 2017 2016 2017
Detergenți 840220 752233 9,8
9,1
8234156 6845320

Igiena corpului 566699 732801
4,5
4,3
2550146 3151044

Dezinfectanți 2420 8 176470 4,6 3,9 11135 7 688233
Odorizante 33180 26081 9,5 9,8 315210 25559 3
Hârtie și
produse textile 20483 46344 7,5 8,5 153623 393924
Altele 79204 85938 8 7,6 633632 653129

TOTAL 1563994 1819867 – – 11998124 11988873

CA= q∗p
CA 0= 8234156+2550146+111357+315210+153623+633623
= 11998124
CA 1= 6845320+3151044+688233+255593+393924+653129
= 11988873
Interpretare :

31
Analizând tabelul de mai sus putem observa faptul că cifra de afaceri este în scădere , aspec t
nefavorabil pentru societate din punct de vedere economic. Această scădere se datorează creșterii
cantității de produse vându te într -un pr ocent mult mai mare decât variaț ia prețului mediu pe
categoriile de produse.
b) Analiza factorială a cifrei de afaceri folosind descompunerea pe fracții sau rate
explicative :
𝐶𝐴=𝑁∗𝑀𝑓
𝑁∗𝑄𝑒𝑥
𝑀𝑓∗𝐶𝐴
𝑄𝑒𝑥
Indicatori 2016 2017
CA 11.998.124 11.988.873
N (nr. de salariați) 17 25
Mf (mijloace fixe) 340.547 494.191
Qex (producția exercițiului) 65895 93598

Unde : N – număr de salariați
𝑀𝑓
𝑁 𝑖𝑡 – înzestrarea tehnică
𝑄𝑒𝑥
𝑀𝑓 (r) – randamentul
𝐶𝐴
𝑄𝑓 (gv) – gradul de valorificare
CA=N∗it∗r∗gv
𝑁0=17 𝑁1=25
𝑖𝑡0=Mf0
N0=340547
17=20032 ,18 𝑖𝑡1= 𝑀𝑓1
𝑁1=494191
25=19767 ,64
r0=Qex 0
Mf0=65895
340547=0,19 r1=Qex 1
Mf1=93598
494191=0,19
𝑔𝑣0=𝐶𝐴0
𝑄𝑒𝑥0=11.998 .124
65895=182 ,08 𝑔𝑣1=𝐶𝐴1
𝑄𝑒𝑥1=11.988 .873
93598=128 ,08

32
 Abaterea absolută :
∆CA= CA 1−CA 0
= 𝑁1∗𝑖𝑡1∗𝑟1∗𝑔𝑣1−𝑁0∗𝑖𝑡0∗𝑟0∗𝑔𝑣0
= 25*19767 ,64*0.19*128,08 – 17*20032,18*0,19*182,08
=12026236,8 – 11781293,6
= 244943,2
 Influența factorilor :
1. Influenta modificării numărului de salariați :
∆CA = 𝑁1∗𝑖𝑡0∗𝑟0∗𝑔𝑣0−𝑁0∗𝑖𝑡0∗𝑟0∗𝑔𝑣0
= 25*20032,18*0,19*182,08 – 17*20032,18*0,19*182,08
= 17325431,8 – 11781293,6
= 5544138,24
2. Influența modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii :
∆CA = 𝑁1∗𝑖𝑡1∗𝑟0∗𝑔𝑣0−𝑁1∗𝑖𝑡0∗𝑟0∗𝑔𝑣0
= 25*19767,64*0,19*182,08 – 25*20032,18*0,19*182,08
=17096636,5 – 17325431,8
= -228795,32
3. Influenț a modificării randamentului mijloacelor fixe :
∆CA = 𝑁1∗𝑖𝑡1∗𝑟1∗𝑔𝑣0−𝑁1∗𝑖𝑡1∗𝑟0∗𝑔𝑣0
= 25*19767,64* 0,19*182,08 – 25*19767,64*0,19*182,08
= 17096636,5 – 17096636,5
=0
4. Influența modificării gr adului de valorificare a producț iei :
∆CA = 𝑁1∗𝑖𝑡1∗𝑟1∗𝑔𝑣1−𝑁1∗𝑖𝑡1∗𝑟1∗𝑔𝑣0
= 25*19767,64* 0,19*128,08 – 25*19767,64*0,19*182,08
=12026236,8 – 17096636,5
= – 5070399,7
Interpretare :
Cifra de afacere a societății SC OPT IMUS PRIME COMPANY SRL este în scădere de la un an la
altul , aspect negativ din punct de vedere economic pentru societatea analizată.

33
Sub influența numărului de salariați cifra de afaceri a crescut , as pect pozitiv din punct de vedere
economic pentru societate , această influență fiind determinată tocmai de creșterea numărului de
salariați de la un an la altul ca urmare a intrărilor de personal mai mare decât ieșirile de personal.
Tot o influență pozitiv ă se poate considera și extinderea societății analizate .
Sub influența înzestrării tehnice , cifra de afaceri scade , aspect negativ din punct de vedere
economic. Acest lucru se datorează creșterii prea mici a mijloacelor fixe , în comparație cu
numărul d e salariați.
Sub influența randamentului , cifra de afaceri este constantă , aspect negativ din punct de vedere
economic , deoarece se preconizează o scădere, această influeță se datorează achiziționării de
mijloace fixe mai puțin performante , scăderea rand amentului mijloacelor fixe datorită uzurii
împreună cu o organizare necorespunzătoare a producției și a muncii . O altă cauză principală ar
putea fi investițiile făcute care au fost îndreptate spre alte ramuri de activitate ale societății.
Sub influența gradului de v alorificar e , cifra de afaceri scade , aspect nefavorabi l pentru societate
din punct de vedere economic . Această influență poate fi determinată de scăderea producției
exercițiului , societatea nu este axată numai pe producerea de bunuri , ce se axează mai mult pe
vânzarea produselor. Putem spune că politica d e marketing, activitatea de desfa cere eficientă și
sporirea calității produselor ajută la creșterea gradului de valorificare.
5. Analiza valorii adăugate
a) Metoda sistematică
VA= MC+ Qex-M
𝑄𝑒𝑥=𝑄𝑣𝑎𝑛𝑑𝑢𝑡𝑎±𝑄𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟+𝑄𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑎
𝑄𝑒𝑥0=67327 +(553-1985) +0
= 65895
𝑄𝑒𝑥1= 93598+ 0+0
= 93598
𝑀0= Ch materiale+ Ch cu serviciile executate de terți
= 198455+25677+14906+674211 = 913249

34
𝑀1= 661257 +311639+22348+840315 =1835559
MC 0=11930797 −10521815 =1408982
MC 1=11052892 −9276095 =1776797
𝑉𝐴2016 =1408982+ 65895 – 913249 = 561628
𝑉𝐴2017 = 1776797+ 93598 – 183559 =34836
Interpretare :
Din metoda sistematică se poate observa o scădere semnificativă a valorii adăugate , aspect
nefavorabi l pentru soc ietatea analizată , acest lucru fiind cauzat de scăderea producției exercițiului
într-o proporție mult mai mare decât creșterea marje i comerciale .
6. Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate :
Ratele de structură:
 Rata de remunerare a personalului (R1)
R12016=Cheltuieli cu personalul
Valoarea adăugatăx100
R12016 = 392750
561628∗100 =69,93%
R12017=620250
34836∗100 =1780 ,48%
 rata de remunerare a statului ( 𝑅2)
𝑅2=Impozite și taxe
Valoarea adăugatăx100
R22016=0
561628∗100 =0%
R22017=195434
34836∗100 =561 ,61%
 rata de remunerare a capitalului tehnic ( 𝑅3)

35
𝑅3=Cheltuieli cu amortizarea
Valoarea adăugatăx100
𝑅32016=109431
561628×100 =19,48 %

𝑅32017=167941
34836×100 =482 ,09 %

 rata de remunerare a creditelor ( 𝑅4)
𝑅4=Cheltuieli financiare
Valoarea adăugatăx100

𝑅42016=14684
561628×100 =2,61 %

𝑅42017=165859
34836×100 =476 ,11 %

 rata de remunerare a acționarilor ( 𝑅5): :

𝑅5=Profit net
Valoarea adăugatăx100

𝑅52016=129296
561628×100 =23,02%

𝑅52017=118319
34836×100 =339 ,64 %
Interpretare:
Aceste rate ale analizei structurale ale valorii adăugate permit efectuarea unor comparații
sectoriale și ne arată informații despre modul de repartizare a valorii adăugate . Astfel putem
observa o creștere a ponderii tuturor ratelor , creșterea ponderii profitului de la un an la altul este o
creștere favorabilă , creșterea cheltuielilor financiare de la un an la altul semnifică o creștere de
îndatorare a întreprinderii iar creșterea ponderii impozitelor și a taxelor se apreciază negativ din
punct de vedere economic.

36

7. Analiza factorială a valorii adăugate
VA=Mf∗Mfa
Mf∗Qex
Mfa∗VA
Qex

Indicatori 2016 2017
VA 1167571 314836
Mf (mijloace fixe) 729452 1006013
Mfa (mijloace fixe active) 701695 982006
Qex (producția exercișiului) 65895 93598

VA= Mf * ct * ra* va
Mf0=729452 𝑀𝑓1=1006013
𝑐𝑡0=𝑀𝑓𝑎0
𝑀𝑓0=701695
729452= 0,96 𝑐𝑡1=𝑀𝑓𝑎1
𝑀𝑓1=982006
1006013=0,98
𝑟𝑎0=𝑄𝑒𝑥0
𝑀𝑓𝑎0=65895
701695= 0,09 𝑟𝑎1=𝑄𝑒𝑥1
𝑀𝑓𝑎1=93598
982006=0,1
𝑣𝑎0=𝑉𝐴0
𝑄𝑒𝑥0=1167571
65895=17,71 𝑣𝑎1=𝑉𝐴1
𝑄𝑒𝑥1=314836
93598=3,36
 Abaterea absolută
∆𝑉𝐴= 𝑉𝐴1−VA0
= 𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎1∗𝑣𝑎1−𝑀𝑓0∗𝑐𝑡0∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0
= 1006013 * 0,96 * 0,1 * 3,36 – 729452 * 0,96 * 0,09*17,71
= 331259,96 – 1116166,6
= – 784906,64
 Influenț a factorilor
1. Influența modificării mijloacelor fixe:
∆𝑉𝐴 = 𝑀𝑓1∗𝑐𝑡0∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0−𝑀𝑓0∗𝑐𝑡0∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0

37
= 1006013 * 0,96 * 0,09* 17,71 – 729452 * 0,96 * 0,09 * 17,71
= 1539344,75 -1116166,6
= 423178,15
2. Influența modificării compoziției tehnice:
∆𝑉𝐴 = 𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0−𝑀𝑓1∗𝑐𝑡0∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0
= 1006013 * 0,98 * 0,09 * 17,71 – 1006013 * 0,96 * 0,09 * 17,71
= 1571414,43 – 1539344,75
= 32069,69
3. Influența modificării randamentului :
∆𝑉𝐴 = 𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎1∗𝑣𝑎0−𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎0∗𝑣𝑎0
= 1006013 * 0,98 * 0,1 * 17,71 – 1006013 * 0,98 * 0,09* 17,71
=1746016,04 – 1571414,43
=174601,61
4. Influ ența modificării valorii adăugate medii :
∆𝑉𝐴 = 𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎1∗𝑣𝑎1−𝑀𝑓1∗𝑐𝑡1∗𝑟𝑎1∗𝑣𝑎0
= 1006013 * 0,98 * 0,1 * 3,3 6 – 1006013 * 0,98 * 0,1 * 17,71
= 331259,96 – 1746016,04
= -1414756,08
În perioada analizată se constată o scădere a valorii adăugate, aspect negativ pentru societate din
punct de vedere economic.
Sub influența mijloacelor fixe , unul dintre factorii de influență a valoarii adăugate , se
înregistrează o creștere , reprezentând un aspect pozitiv. Această creștere este determinată de
creșterea valorii mijloacelor fixe de la o perioadă la al ta . Cauzele care determină creș terea

38
mijloacelor fixe sunt : intrările de mijloace fixe sub formă de achiziții mai mari decât ieșirile de
mijloace fixe .
Sub influența compoziției tehnice , valoarea adăugată crește , influență poziti vă din punct de
vedere economic , creșterea fiind determinată de creșterea ponderii mijloacelor fixe active , în
totalul mijloacelor fixe de la nivelul întreprinderii. Cauzele care determină creșterea compoziției
tehnice se identifică cu următoarele: creș terea ponderii mijloacelor fixe active , creșterea de
mijloace fixe care contribuie direct la realizarea producției exercițiului .
Randamentul mijloacel or fixe are o influență pozitivă , determinată de creșterea valorii
indicatorului , aces t lucru înseamnă o exploatare eficientă a mijloacelor fixe active la nivelul
întreprinderii . Cauzele care determină acest rezul tat sunt evidențiate în păstrare calității factorilor
de producți e utilizați , precum si o coordonare în organizare a producției .
Sub influența valor ii adăugate , indicatorul scade , influență negativă din punct de v edere
economic, această scădere fiind determinată de scăderea ponderii v alorii adăugate în producție.
Valoarea adăugată scad e semnificativ de la un an la altul , aspect nefavorabil p entru societatea
analizată . Printre cuze regăsim: creșterea cheltuielilor cu materiile prime , creșterea prețurilor la
materiile prime precum și creșterea volumului de servicii prestate.

39
Concluzii
În urma analizei economico -financiară realizare la societatea SC OPTIMUS PRIME COMPANY
SRL , am constatat că în anul 2017 s -au înregistrat rezultate nefavorabile , în majoritatea punctelor
de analiză decât cele în anul 2016 , acest aspect reprezintă un aspecr negativ.
În primul r ând analizând ponderile deț inute de diferite elemente ( detergenți , igiena corpului ,
dezinfectanți ,odorizante, hârtie și produse textile ) în totalul cifrei de afaceri se poate observa
influența fiecărei categorii de produse, unele având o influență puternică chiar dacă ponderea lor
este în scădere de la un an la altul . Din această influență a măsurilor de structură active se poate
observa o scădere a ponderii componentelor în cifra de afaceri și tot o dată se poate observa o
scădere a cifrei de afaceri în anul 2017 față de 201 6. Din coeficientul de concentrare Gini -Struck,
care este și el în scădere de la un an la altul , putem concluziona faptul că cea mai mare parte a
cifrei de afaceri este dată de un număr restrâns de produse. Coeficientul Herfindal semnifică gradul
de conce ntrare a vânzărilor , iar din analiza acestui grad de concentare putem observa o scădere ,
aspect nefavorabil pentru societatea analizată deoarece societatea funcționează într -un mediu
concurențial extrem de agresiv. În acest caz este recomandat desfășurar ea activității cu o repartiție
egală , deoarece scăderea performanțelor unor categorii de produse și nu la întreg obiectul de
activitate duce la pierderi foarte mari pentru societate. O altă metodă de unde putem concluziona o
scădere a cifrei de afaceri es te metoda ABC. Din analiza acestei metode se poate observa influența
clienților în cifra de afaceri, societatea analizată nu are un client important care să realizeze 60%
din cifra de faceri , însă are un client mediu care realizează 30% din cifra de aface ri . Faptul că
aceste ponderi sunt în scădere nu este un aspect favorabil , deoarece semnifică o scădere a
vânzărilor către acești clienți și tot o dată și o scădere a cifrei de afaceri .
Abaterea absolută a cifrei de afaceri este negativă , ceea ce semnif ică faptul că ci fra de afaceri
obținută în prim a perioadă este mai mare decât cea obținută în anul 2017 . Principalii factori care
au determi nat scăderea cifrei de afaceri î n cea de -a doua perioadă au fost scăderea producției
vândute și scăderea venit urilor din vânzarea mărfurilor. Din indicatorul cu bază fixă sau în lanț
putem concluziona un regres al societății analizate, acest lucru fiind evidențiat și de rezultatul
negativ al ratei de creștere.
Analiza factorială a cifrei de afaceri calculată în funcțe de volumu l vânzărilor și prețul de vânzare
este î n scădere , această scădere se datorează creșterii cantității de produse vândute într -un procent
mult mai mare decât variația prețului mediu pe categorii de produse. Analiza factorială a cifrei de
afaceri f olosind descompunerea pe fracții ne arată și câteva influențe pozitive care duc la creșterea

40
cifrei de afaceri, și anume creșterea numărului de salariați și influenșa gradului de valorificare .
Influența numărului de salarăați este dată de extinderea socie tății analizate iar influența gradului
de valorificare este dată de axarea societății pe vânzarea mărfurilor . Această analiză are și
influențe negative , cum ar fi randamentul , dat de investițiile făcute în alte ramuri de activitate și
înzestrarea tehni că , dete rminată de cre șterea într -un procent mult prea mic a l mijloacelor fixe, în
comparație cu procentul de creștere a numărului de salariați.
Din analiza valorii adăugate prin metoda sistematică putem observa o scădere , semnificativă ,
fapt care se d atorează scăderii producției exercițiului într -o proporție mult mai mare decât
creșterea marjei comerciale. Ratele de structură calculate ne evidențiază modul de repartizare a
valorii adăugate , din ele putem trage concluzia că societatea are cheltuieli mu lt mai mari cu
personalul de la un an la atul , fapt datorat creșterii numărului de salariați , cheltuielile cu imozitele
și taxele au o creștere de 62,7% au un aspect negativ la fel ca și cheltuielile financiare care arată
îndatorarea societății de la un an la altul . Rata de remunerare a acționarilor este în creștere , aspect
favorabil pentru societate , acest fapt de datorează scăderii mult prea mari a valorii adăugate .
Analiza factorială a valorii adăugate ne evidențiază inf luența factorilor care au dus la scăderea
valorii adăugate , aspectele pozitive sunt influențate de creșterea mijloacelor fixe , creșterea
ponderii mijloacelor fixe active și influența valorii adăugate . Influența negativă a acestui indicator
este dată de randa mentul mijloacelor fixe , fapt datorat unei proaste organizări.
Măsurile propuse pentru societatea analizată î n ceea ce privește personalul este încercarea de a
menține numărul de angajați , în cazul în care nu se reușeste sporirea lui , luarea unor măsuri de
stimulare a forței de muncă pentru a o motiva să îsi continue activitatea în cadrul societății , prin
salarii atractive , condiții de muncă , prime etc. În legătură cu gradul de înzestrare tehnică se
propune creșterea valorii mijloacelor fixe în acelaș i ritm cu cel al numărului de salariați , pentru un
grad de î nzestrarea tehnică mai ridicat. Cu privire la randament se propune o eficientizare a
producției , a activității de desfășurare , o mai bună pregătire a personalului , aprovizionarea cu
mijloace n oi de lucru mult mai performante , având ca scop creșterea randamentului .Privind
gradul de valorificare se propune creșterea politicilor de marketing care să ducă la creșterea
vânzărilor , scăderea stocului și axarea societății pe calitatea și imaginea pr oduselor pe piață. Tot o
dată se recomandă creșterea categoriilor de produse, sau găsirea unor noi categorii, societatea
deținând un număr destul mic de pordue. Se recomandă folosirea investițiilor făcute spre o singură
ramură de activitate , folosirea in vestițiilor pentru o a doua ramură atrage distragerea atenției și a
concentrării față de ramura de activitate principală , si tot o dată se crează un fenomen de stopare a
creșterii ramurei principale de activitate , acest lucru nu este favorabil pentru soc ietatea analizată .

41
Se propune o creștere a valorii mijloacelor fixe, investiții în această categorie de bunuri și ce este
cel mai important asigurarea cu mijloace fixe corespunzător obiectului de activitate. Se recomandă
o mai bună organizare în ceea ce privește producția exercițiului. Valoarea adăugată în scădere ar
trebui să tragă un semnal de alarmă , așadar se recomandă creșterea acesteia prin încercarea de a
eficientiza valoarea mijloacelor fixe active la nivelul întreprinderii , de a crește calitate a serviciilor
oferite și de a se orienta și spre alte piețe .

42
Bibliografie
1. Achim Monica Violeta – Analiză economico -financiară , Editura Risoprint , Cluj -Napoca
2010
2. Bușe Lucian, Analiză economico -financiară , Editura Economică , București 2005
3. Ciobăna șu Marinela , Analiză economico -financiară, Editura Universitară, București, 2011
4. Ghic Grațiela , Grigorescu Carmen Judith, Analiză economic -financiară . Repere teoretice
și practice , Editura Universitară , București , 2013
5. Iaovoiu Viorela Batrice, Analiză economico -financiară, Editura Pro Universitaria ,
București ,2015
6. Mărgulescu Dumitru (coordonator) , Modelele de calcul și analiză economico -financiară –
unele inadvertențe logico -economice, Revista ”Finanțe, Bănci, Asigurări” nr.2 -3/1998
7. Muntean Mircea– Analiză economico -financiară aprofundată , Editura Economică , Bacău
2010
8. Niculescu Maria, Diagnostic global strategic , Editura Economică, București, 1997
9. Popa Dorina , Meșter Cornelia, Analiză economico –financiară: elemente teoret ice și
aplicații practice, Editura Universității din Oradea, 2006
10. Spătaru Liviu , Analiză economico -financiară :instrument al managementului
întreprinderilor , Editura economică , București, 2010
11. Vasile Robu ,Ioan Anghel, Serban Elena Claudia , Analiz ă și ev aluare economico –
financiară , Editura Economică, București, 2014
12. Țole Marin , Analiza economico -financiară , Editura Universitară , București 2004

43
Anexe